TurismTurism

PROF.DR. CORNELIU IAPROF.DR. CORNELIU IAŢŢUUACEST MATERIAL ESTE UN ACEST MATERIAL ESTE UN

SUPORT DE CURS REZERVAT SUPORT DE CURS REZERVAT STUDENSTUDENŢŢILOR GEOGRAFIILOR GEOGRAFI

Turismul este Turismul este îîn general condin general condiţţionat de o ionat de o serie de factori specifici:serie de factori specifici:-- potenpotenţţialial-- posibilită posibilităţţile de valorificare a potenile de valorificare a potenţţialuluiialului-- nivelul de trai al populanivelul de trai al populaţţieiiei-- calitatea serviciilor oferite calitatea serviciilor oferite-- calitatea infrastructurii calitatea infrastructurii ((căi de căi de comunicacomunicaţţie ie îîn primul rând)n primul rând)-- gradul de securitate gradul de securitate (sanita(sanitarără, a, alimentară limentară etc.)etc.)-- politicile din domeniul turismului etc.politicile din domeniul turismului etc.

PotenPotenţţialul turistic al Carpaialul turistic al Carpaţţilor Orientali ilor Orientali şşi Subcarpai Subcarpaţţilor Moldovei ilor Moldovei şşi i CurburiiCurburiiImportanImportanţţă deosebită prezintă mună deosebită prezintă munţţii ii îînalnalţţi cu vârfuri de peste 2i cu vârfuri de peste 2000 m 000 m (Rodna, (Rodna, CălimanCăliman) s) sau cei cu un relief pitoresc cum ar fi: au cei cu un relief pitoresc cum ar fi: CeahlăuCeahlău, , HăHăşşmamaşş, Ciuca, Ciucaşş, P, Postăvarulostăvarul, P, Piatra Mare etc.iatra Mare etc.Prezintă potenPrezintă potenţţial: ial: -- formele de relief glaciarformele de relief glaciar din Mundin Munţţii Rodnei ii Rodnei şşi Muni Munţţii Maramureii Maramureşşului; ului; -- formele de relief fluvial formele de relief fluvial şşi petrografici petrografic, reprezentate prin defileele , reprezentate prin defileele (Oltului, la Tu(Oltului, la Tuşşnad nad şşi Racoi Racoşş şşi ale Murei ale Mureşşului la Topliului la Topliţţaa--Deda), peDeda), peşşterile terile ((TăuTăuşşoarelor, oarelor, ŞŞugăuugău, Calului), cheile (Bicazului), cascadele (Duruitoarea, , Calului), cheile (Bicazului), cascadele (Duruitoarea, Cailor Cailor şşi Putnei), "i Putnei), "ŢŢigăileigăile" " şşi "Sfinxul" Bratocei, vulcanii noroioi "Sfinxul" Bratocei, vulcanii noroioşşi de la i de la Pâclele Mari Pâclele Mari şşi Pâclele Mici, pei Pâclele Mici, peşştera de sare de la Mânzăletera de sare de la Mânzăleşşti ti şşi masivul i masivul de sare de la Slănic Prahovade sare de la Slănic Prahova; apele minerale (peste 1500 de izvoare) ; apele minerale (peste 1500 de izvoare) îîntrntr--o mare varietate a compozio mare varietate a compoziţţiei chimice, valorificate la Coiei chimice, valorificate la Coşştiui, Valtiui, Valea ea Vinului, SângeoVinului, Sângeorzrz--BăiBăi, Vatra Dornei, , Vatra Dornei, ŞŞaru Dornei, Neagra aru Dornei, Neagra ŞŞarului, Coarului, Coşşna, na, Borsec, JigodBorsec, Jigodin, in, Băile TuBăile Tuşşnad, Snad, Slănic Moldovalănic Moldova, Târgu Ocna, Bicsad, , Târgu Ocna, Bicsad, MalnaMalnaşş, B, Bodoc, Vâlodoc, Vâlcele, Covcele, Covasna, Zizasna, Zizin, Oin, Oglinzi, glinzi, BălBălţţăteăteşşti, ti, Sărata Sărata Monteoru, SMonteoru, Slănic Prahovalănic Prahova, Telega , Telega şş.a., care au generat numeroase .a., care au generat numeroase stastaţţiuni balneoiuni balneo--climaterice dintre care cele mai importante sunt cele de la climaterice dintre care cele mai importante sunt cele de la SângeorzSângeorz--BăiBăi, S, Slănic Moldovalănic Moldova, Vatra Dornei, Borsec, Tu, Vatra Dornei, Borsec, Tuşşnad, Conad, Covasna, vasna, Slănic Prahova Slănic Prahova şş.a.; apele termale de la Topli.a.; apele termale de la Topliţţa (23a (23--2525°°C), TuC), Tuşşnad (21nad (21--2424°°C) C) şşi Siriu (31,7i Siriu (31,7°°C);C);

-- lacurilelacurile, de o mare varietate: , de o mare varietate: –– glaciareglaciare ( (Lala, BuLala, Buhăiescuhăiescu, Iezerul, Pietrosul), , Iezerul, Pietrosul), –– de crater de crater vulcanic vulcanic (Sf. Ana), (Sf. Ana), –– de baraj naturalde baraj natural (Lacul Ro(Lacul Roşşu)u)–– de de acumulare hidroenergeticăacumulare hidroenergetică (Firiza, Colibi(Firiza, Colibiţţa, a, Izvorul Muntelui, Izvorul Muntelui,

PângăraPângăraţţi, Poiana Uzului, Paltinul, Siriul i, Poiana Uzului, Paltinul, Siriul şş.a.) .a.) -- care permit care permit dezvoltarea pescuitului sportiv dezvoltarea pescuitului sportiv şşi a sporturilor nautice;i a sporturilor nautice;

-- focurile viifocurile vii de la Andreiade la Andreiaşşu u şşi mofetele de la Covasna i mofetele de la Covasna şşi Băile Tui Băile Tuşşnad; nad; -- climatul alpin climatul alpin şşi subalpini subalpin nepoluat tonic nepoluat tonic şşi fortifiant; i fortifiant; vegetavegetaţţia de păduri de conifereia de păduri de conifere, fag, stejar, paji, fag, stejar, pajişşti ti montane montane şşi dealuri i dealuri îînaltenalte; ; -- fondul cinegeticfondul cinegetic important, cuprinzând: ursul, cerbul, important, cuprinzând: ursul, cerbul, mistremistreţţul, ul, căpriorulcăpriorul, lupul, vulpea etc., lupul, vulpea etc.Obiective antropiceObiective antropice: arheologice, istorice, arhitectonice, : arheologice, istorice, arhitectonice, de de şştiintiinţţăă, a, artă rtă şşi culturăi cultură, religioase, economice, , religioase, economice, etnografice etnografice şşi folclorice etc.i folclorice etc.-- vestigiile arheologice, paleolitice vestigiile arheologice, paleolitice şşi neoliticei neolitice, , cetăcetăţţile dacice (de la Bâtca Doamnei ile dacice (de la Bâtca Doamnei şşi Covasna etc), i Covasna etc), castrele romane (Brecastrele romane (Breţţcu, etc);cu, etc);

LalaLala

LaculLacul Sf. AnaSf. Ana

LaculLacul RosuRosu

-- vestigiile feudale vestigiile feudale şşi de culti de cult din Obcinele Bucovinei din Obcinele Bucovinei, p, precum, recum, mănăstirile Voronemănăstirile Voroneţţ, Humor, Moldovi, Humor, Moldoviţţa, Sucevia, Suceviţţa, Putna a, Putna şşi Arbore etc, i Arbore etc, remarcabile prin picturile murale interioare remarcabile prin picturile murale interioare şşi frescele exterioare i frescele exterioare şşi i arthitectura originală moldovenească arthitectura originală moldovenească -- unele declarate monumente unele declarate monumente istorice istorice şşi de arhitecturăi de arhitectură; ; -- bisericubisericuţţele din lemnele din lemn din Maramuredin Maramureşş ( (de la Ieud, de la Ieud, Bogdan VodăBogdan Vodă, , Rozavlea, DeseRozavlea, Deseşşti, ti, CălineCălineşşti, Sârbi, Breb, Giuleti, Sârbi, Breb, Giuleşşti, Moisei, Dragomireti, Moisei, Dragomireşşti, ti, SurdeSurdeşşti ti şş.a.) .a.) -- de un mare rafinament estetic de un mare rafinament estetic, c, ce relevă o autentică artă e relevă o autentică artă românească românească îîn prelucrarea lemnului, construite n prelucrarea lemnului, construite îîn sec.XIXn sec.XIX--XVIII; XVIII; -- bisericile bisericile îîn stil goticn stil gotic din Depresiunea Bradin Depresiunea Braşşovului (Biserovului (Biserica Neagră din ica Neagră din BraBraşşov), Giurgeului ov), Giurgeului şşi Ciucului;i Ciucului; bisericile fortificate de la Hărman bisericile fortificate de la Hărman, , HălchiuHălchiu, , ZăbalaZăbala, Ghelin, Ghelinţţa a şşi Prejmer; mausoleul de la Soveja i Prejmer; mausoleul de la Soveja şşi monumentul de la i monumentul de la Moisei; Moisei; -- obiceiurile, portul popular obiceiurile, portul popular şşi ocupai ocupaţţiile tradiiile tradiţţionaleionale ce se păstrează ce se păstrează aproape intacte, printre care se pot menaproape intacte, printre care se pot menţţiona: sculptura iona: sculptura îîn lemn (porn lemn (porţţile ile maramuremaramureşşene) ene) şşi olăritul i olăritul ((SăcelSăcel, Corund, Marginea , Corund, Marginea şş.a.); .a.); -- casele memorialecasele memoriale ( (Ion CreangăIon Creangă--Tg.NeamTg.Neamţţ,, Calistrat HogaCalistrat Hogaşş--Piatra Piatra NeamNeamţţ şş.a.); .a.); -- cimitirul veselcimitirul vesel din Săpân din Săpânţţa, a, muzeul etnograficmuzeul etnografic din Sighetul Marmadin Sighetul Marmaţţiei, iei, muzeul de artă a lemnuluimuzeul de artă a lemnului din Câmpulung Moldovenesc, din Câmpulung Moldovenesc, muzeul muzeul mineralogicmineralogic din Baia Mare din Baia Mare şşi i muzeul de tehnici populare bucovinenemuzeul de tehnici populare bucovinene din Rădăudin Rădăuţţi etci etc..

VoronetVoronet

IeudIeud

BisericaBiserica NeagraNeagra

CimitirulCimitirul veselvesel

PotenPotenţţialul turistic al Carpaialul turistic al Carpaţţilor Occidentaliilor OccidentaliMunMunţţii Apuseniii Apuseni au potenau potenţţialul cel mai ridicat. ialul cel mai ridicat. ReliefulRelieful etalează o multitudine de macro etalează o multitudine de macro şşi microforme, i microforme, condicondiţţionate de structura geologică ionate de structura geologică şşi compozii compoziţţia litologică ia litologică mozaicatămozaicată, f, fie pe verticalăie pe verticală, fie , fie îîn subteran. Formele cele mai n subteran. Formele cele mai grandioase apargrandioase aparţţin reliefului carstic din Munin reliefului carstic din Munţţii Bihorului, ii Bihorului, Pădurea Pădurea Craiului, Codru Moma Craiului, Codru Moma şşi Trascăuluii Trascăului. Aici sunt: . Aici sunt: -- pepeşşterile de la Scăriterile de la Scărişşoara (cu gheoara (cu gheţţarul de la Scăriarul de la Scărişşoara oara -- fenomen fenomen unic unic îîn n ţţarăară), ), Barsa, Barsa, ZăpodiaZăpodia, F, Focul Viu, Ceocul Viu, Cetătăţţile Ponorului, Vântului ile Ponorului, Vântului (50 km), Vadu Cri(50 km), Vadu Crişşului, Meziad, Urului, Meziad, Urşşilor, Corilor, Corbasca, Hudabasca, Huda lui Papară lui Papară, , Coliboaia, Liliecilor, Pojarul PoliColiboaia, Liliecilor, Pojarul Poliţţei ei şş.a.; .a.; -- cheile (Turzii, Râmecheile (Turzii, Râmeţţilor, ilor, GălziiGălzii, Fene, Feneşşului, Intergaldelor, ului, Intergaldelor, OrdâncuOrdâncuşşei, Galbenei ei, Galbenei şşi Sighii Sighişştelului) telului) şşi defileele (Crii defileele (Crişşului Negru, ului Negru, CriCrişşului Alb ului Alb şşi Ariei Arieşşului); ului); -- aflorimentul cu fosile aflorimentul cu fosile ““Dealul cu MelciDealul cu Melci”” şşi coloanele de bazalt ale i coloanele de bazalt ale Detunatelor; Detunatelor; -- iizbucurile (Ponor zbucurile (Ponor şşi Ursului), dolinele, ponoarele i Ursului), dolinele, ponoarele şşi cursurile i cursurile subterane; subterane; -- cascadele (Iadolinacascadele (Iadolina, , RăchiRăchiţţele, Vârciorog ele, Vârciorog şş.a.)..a.).

PesteraPestera de la de la ScarisoaraScarisoara

DealulDealul cu cu melcimelci

CascadaCascada IadolinaIadolina

Dintre elementele hidrografice, prezDintre elementele hidrografice, prezintă interes intă interes turistic:turistic:-- lacurile carsticelacurile carstice ( (Ighiu, Ighiu, VărăVărăşşoaia oaia şş.a.), .a.), -- lacurile de baraj antropiclacurile de baraj antropic (Fântânele, Tarni(Fântânele, Tarniţţa, a, GilăuGilău, Le, Leşşu, u, DrăganDrăgan, Some, Someşşul Cald ul Cald şş.a.).a.)-- izvoarele termaleizvoarele termale de la Moneasa de la Moneasa, G, Geoagiueoagiu--BăiBăi, , VaVaţţa de Jos etc.a de Jos etc.ÎÎn vechile n vechile ţţări ale Moări ale Moţţilor, Zarandului ilor, Zarandului şşi Beiui Beiuşşului ului există un autentic tezaur de există un autentic tezaur de elemente antropiceelemente antropiceprintre care: printre care: -- galeriile vechilor mine auriferegaleriile vechilor mine aurifere ( (CetăCetăţţile ile Romane) de la RoRomane) de la Roşşia Montană ia Montană şşi cele din orai cele din oraşşele ele Baia de ArieBaia de Arieşş şşi Abrud; i Abrud; -- ruinele cetăruinele cetăţţilor daciceilor dacice de la periferia munde la periferia munţţilor de ilor de la Piatra Craivii, la Piatra Craivii, ŞŞoimuoimuşş, D, Dezna, ezna, HălmagiuHălmagiu, Bologa , Bologa şş.a., (sec.XIII.a., (sec.XIII--XIV)XIV)

RosiaRosia MontanaMontana

Piatra Piatra CraiviiCraivii

LocalităLocalităţţile Câmpeni (cu monumentele lui Avram ile Câmpeni (cu monumentele lui Avram Iancu Iancu şşi Horia), Abrud (cu statuile lui Avram Iancu i Horia), Abrud (cu statuile lui Avram Iancu şşi i Horia), Albac Horia), Albac şşi Avram Iancu i Avram Iancu -- satele satele îîn care sn care s--au au născut cei doi eroinăscut cei doi eroi, , ŢŢebea (cu mormântul lui Avram ebea (cu mormântul lui Avram Iancu Iancu şşi gorunul lui Horia), Crucea Iancului i gorunul lui Horia), Crucea Iancului şşi i monumentul de la Belimonumentul de la Belişş -- îînchinat jertfei monchinat jertfei moţţilor ilor pentru libertate, constituie tot atâtea obiective de pentru libertate, constituie tot atâtea obiective de interes turisticinteres turisticUn oraUn oraşş turistic de prim ordin este turistic de prim ordin este şşi Alba Iuliai Alba Iulia,, îîn n care la 1600, Mihai Viteazul a consfincare la 1600, Mihai Viteazul a consfinţţit prima unire it prima unire a celor trei principate. Amintesc de acest eveniment: a celor trei principate. Amintesc de acest eveniment: Palatul Princiar, StatuPalatul Princiar, Statuia ecvestră a lui Mihai ia ecvestră a lui Mihai Viteazul, Muzeul Unirii Viteazul, Muzeul Unirii şşi Sala Unirii,i Sala Unirii, Catedrala Catedrala Ortodoxă Ortodoxă şşi Biblioteca Battyaneum;i Biblioteca Battyaneum; tot aici se tot aici se găsegăseşşte te şşi Obeliscul lui Horia, Cloi Obeliscul lui Horia, Cloşşca ca şşi Crii Crişşan an ridicat pe locul unde a avut loc supliciul.ridicat pe locul unde a avut loc supliciul.

MMonumentul de la Belionumentul de la Belişş

Obeliscul lui Horia, CloObeliscul lui Horia, Cloşşca ca şşi i CriCrişşanan

Interes turistic deosebit prezintăInteres turistic deosebit prezintă: : -- casele tradicasele tradiţţionaleionale (confec(confecţţionate din bârne, cu ionate din bârne, cu acoperiacoperişşuri uri ţţuguiate), uguiate), -- ocupaocupaţţiileiile ( (de butinărit de butinărit şşi olăriti olărit), portul popular, ), portul popular, ţţesăturile esăturile şşi broderiile (din Zarand, Beiui broderiile (din Zarand, Beiuşş, , ŢŢara ara MoMoţţilor ilor şşi Huedin)i Huedin)-- muzeele etnograficemuzeele etnografice (din Lup(din Lupşşa, Râmea, Râmeţţi, Beiui, Beiuşş şşi i Huedin), Huedin), -- muzeul auruluimuzeul aurului (de la Brad), (de la Brad), -- bisericubisericuţţele de lemnele de lemn (de la Lup(de la Lupşşa, Avram Iancu, a, Avram Iancu, Gârda de Sus, Rieni), Gârda de Sus, Rieni), -- mănăstirimănăstiri (Râme(Râmeţţi i şş.a.), .a.), -- manifestările folcloricemanifestările folclorice, , îîntre care: tântre care: târgul de fete rgul de fete de pe Muntele Găinade pe Muntele Găina, t, târgul sărutului ârgul sărutului şşi al florilor de i al florilor de la Hălmagiu la Hălmagiu şşi o serie de nedei i o serie de nedei ţţinute la date fixeinute la date fixe

BisericuBisericuţţa de lemn de la Lupa de lemn de la Lupşşaa

Mănăstirea de la RâmeMănăstirea de la Râmeţţii

Târgul de fete Târgul de fete –– MUntele Găina MUntele Găina

MunMunţţii Banatuluiii Banatului cu o altitudine redusă cu o altitudine redusă şşi alcătuire i alcătuire litologică variată prezintă interes turistic prin litologică variată prezintă interes turistic prin formele carstice: formele carstice: -- pepeşşterileterile ( (Comarnic, PopoComarnic, Popovăvăţţ, Buhui, Racovi, Buhui, Racoviţţa, a, ŢŢolosu, Gura Ponicovei, Româneolosu, Gura Ponicovei, Româneşşti, Poieni ti, Poieni şş.a.), .a.), -- cheilecheile (Nerei, Cara(Nerei, Caraşşului ului şşi Minii Minişşului) ului) şşi izbucurile i izbucurile Bigăr din Cheile MiniBigăr din Cheile Minişşului ului şşi Izvorul Carai Izvorul Caraşşului. ului. -- Defileul DunăriiDefileul Dunării, , îîn care sn care s--a format lacul de a format lacul de acumulare de la Poracumulare de la Porţţile de Fier I.ile de Fier I.ClimaClima relativ blândă relativ blândă, de influen, de influenţţă ă submediteraneeanăsubmediteraneeană, pantele domoale , pantele domoale şşi stratul de i stratul de zăpadă pot favoriza dezvoltarea turismului sportiv zăpadă pot favoriza dezvoltarea turismului sportiv de iarnăde iarnă. Lacurile antropice (Por. Lacurile antropice (Porţţile de Fier I, ile de Fier I, VăliugVăliug, G, Gozna, Secozna, Secu, u, MărghitaMărghitaşş, Buhui, Trei Ape , Buhui, Trei Ape şş.a.) .a.) şşi cele naturale sunt baze pentru practicarea i cele naturale sunt baze pentru practicarea turismului nautic, de agrement turismului nautic, de agrement şşi de odihnăi de odihnă..

PePeşştera Comarnic tera Comarnic –– MM--ţţii Anineiii Aninei

PePeşştera Gura Ponicovei tera Gura Ponicovei –– MM--ţţii ii MehedinMehedinţţii

PesteraPestera ŢŢolosuolosu -- CheileCheile CaraCaraşşuluiului

Cheile NereiCheile Nerei

Cheile MiniCheile Minişşuluiului

Izbucul BigărIzbucul Bigăr

Defileul (ClisuraDefileul (Clisura) D) Dunăriiunării

Defileul (ClisuraDefileul (Clisura) D) Dunăriiunării

Lacul antropic PorLacul antropic Porţţile de Fier Iile de Fier I

Trei ApeTrei Ape

GoznaGozna

VegetaVegetaţţiaia ( (pădurilepădurile, , păpăşşunile unile şşi fânei fâneţţele naturale) cele naturale) care are acoperă aproape acoperă aproape îîn n îîntregime zona montanăntregime zona montană, p, prin bogărin bogăţţia ia elementelor floristice elementelor floristice şşi rezervai rezervaţţiile naturale (Izvoarele Nerei, iile naturale (Izvoarele Nerei, Cheile NereiCheile Nerei--BeuBeuşşniniţţa, Cheile Caraa, Cheile Caraşşului, Valea Mare, ului, Valea Mare, CiclovaCiclova--OraviOraviţţa, Pea, Peşştera Comarnic, Petera Comarnic, Peşştera Popovătera Popovăţţ) se ) se îînscriu printre elementele care favorizează practicarea nscriu printre elementele care favorizează practicarea turismului.turismului.Patrimoniul turistic antropicPatrimoniul turistic antropic cuprinde: cuprinde: -- vestigiile arheologicevestigiile arheologice (de la Gornea, Dubova, Române(de la Gornea, Dubova, Româneşşti, ti, Berzeasca, Pojejena, Mehadia, Tibiscum Berzeasca, Pojejena, Mehadia, Tibiscum şş.a. .a. -- care atestă care atestă vechimea vievechimea vieţţii omeneii omeneşşti pe aceste meleaguri) ti pe aceste meleaguri) -- monumentele istoricemonumentele istorice (de la Caransebe(de la Caransebeşş, Oravi, Oraviţţa, a, CaraCaraşşova ova şş.a.), muzeele din Re.a.), muzeele din Reşşiiţţa (istorie), Caransebea (istorie), Caransebeşş(istorie (istorie şşi etnografie), Oravii etnografie), Oraviţţa, Moldova Veche, Anina, a, Moldova Veche, Anina, Mehadica Mehadica şşi Gornea.i Gornea.Un interes deosebit Un interes deosebit îîl prezintăl prezintă tipurile de atipurile de aşşezări ezări şşi i arhitectura caselor construite din bârne de lemn, interiorul arhitectura caselor construite din bârne de lemn, interiorul locuinlocuinţţelor, porelor, portul popular, tul popular, sărbătorile sărbătorile şşi obiceiurile.i obiceiurile. Predomină turismul de agrementPredomină turismul de agrement..

Tibiscum Tibiscum –– castrul romancastrul roman

CaransebeCaransebeşş –– statuia Pro Patriastatuia Pro Patria

OraviOraviţţa a –– farmacia muzeu farmacia muzeu KnoblauchKnoblauch

Ruinele cetăRuinele cetăţţii Caraii Caraşşuluiului

Patrimoniul turistic al Patrimoniul turistic al MunMunţţilor Poiana Ruscăilor Poiana Ruscă este relativ redus este relativ redus comparativ cu celelalte două grupecomparativ cu celelalte două grupe. M. Morfologia participă modestorfologia participă modest, , deoarece liniile domoale ale reliefului deoarece liniile domoale ale reliefului îînlocuiesc grandoarea nlocuiesc grandoarea piscurilor piscurilor şşi varietatea formelor din ali varietatea formelor din alţţi muni munţţi.i.Sub raport Sub raport hidrografichidrografic interesează interesează Lacul CinciLacul Cincişş şşi i apele termale apele termale de la Călande la Călan. . ÎÎn schimb, pentru turismul de vânat n schimb, pentru turismul de vânat şşi pescuit sportiv i pescuit sportiv condicondiţţiile sunt favorabile datorită faunei iile sunt favorabile datorită faunei (cerb, mistre(cerb, mistreţţ, , căpriorcăprior, , vulpe, lup etc) vulpe, lup etc) şşi ihtiofaunei (i ihtiofaunei (mreanămreană, , păstrăvpăstrăv, clean etc). , clean etc). Obiectivele turistice antropiceObiectivele turistice antropice sunt mai nuansunt mai nuanţţate ate şşi au o i au o dispozidispoziţţie periferică munie periferică munţţilor. Un interes aparte ilor. Un interes aparte îîl au: l au: bisericubisericuţţele ele din piatrădin piatră din Depresiunea Hadin Depresiunea Haţţegului (Densuegului (Densuşş, S, Sântâmăria Orleaântâmăria Orlea, , Streisângeorgiu), Streisângeorgiu), oraoraşşul antic Ulpia Traiana Sarmisegetusaul antic Ulpia Traiana Sarmisegetusa, , castelul Corvinecastelul Corvineşştilortilor de la Hunedoara de la Hunedoara -- cel mai falnic din România, cel mai falnic din România, cetatea Deveicetatea Devei, , muzeul de istoriemuzeul de istorie din Deva din Deva şşi i statuia lui Decebalstatuia lui Decebal din din Deva.Deva.Din punct de vedere Din punct de vedere etnograficetnografic, unitatea se , unitatea se îîncadrează ncadrează îîn n zona zona PădurenilorPădurenilor cu un anumit specific cu un anumit specific îîn port n port şşi ocupai ocupaţţii. De oraii. De oraşşele ce ele ce îînconjoară Munnconjoară Munţţii Poiana Ruscă ii Poiana Ruscă (Deva, (Deva, Hunedoara, Hunedoara, CălanCălan, Ha, Haţţeg, eg, OOţţelul Roelul Roşşu) u) este legată este legată şşi infrastructura turistică de cazare i infrastructura turistică de cazare şşi i masămasă, c, compusă din hoteluriompusă din hoteluri, moteluri (Cinci, moteluri (Cincişş) ) şşi cabane i cabane ((CăprioaraCăprioara))

Lacul CinciLacul Cincişş

Călan Călan –– termele romanetermele romane

DensuDensuşş

Sântâmăria OrleaSântâmăria Orlea

Sântâmăria Orlea Sântâmăria Orlea –– castlul castlul KendeffyKendeffy

StreisângeorgiuStreisângeorgiu

SarmisegetusaSarmisegetusa RegiaRegia ((capitalacapitaladacilordacilor))

castelul Corvinecastelul Corvineşştilortilor

Cetatea DeveiCetatea Devei

DevaDeva -- statuia lui Decebalstatuia lui Decebal

PotenPotenţţialul turistic al Carpaialul turistic al Carpaţţilor Meridionali ilor Meridionali şşi Subcarpai Subcarpaţţilor ilor GeticiGetici

CarpaCarpaţţii Meridionali, sub raport morfologic, au un potenii Meridionali, sub raport morfologic, au un potenţţial ial turistic imens. turistic imens. ÎÎn afară de faptul că sunt cei mai masivi au n afară de faptul că sunt cei mai masivi au şşi i cotele cu altitudinea cea mai mare din cotele cu altitudinea cea mai mare din ţţară ară (Negoiu (Negoiu -- 2535 m 2535 m şşi i Moldoveanu Moldoveanu -- 2545 m), Carpa2545 m), Carpaţţii Meridionali au ii Meridionali au şşi i îîntinse ntinse platforme de nivelare acoperite platforme de nivelare acoperite îîn cea mai mare parte cu pajin cea mai mare parte cu pajişşti ti montane montane şşi alpine, ui alpine, uşşor de străbătut or de străbătut îîn drumen drumeţţii.ii.AcAcţţiunea combinată a structuriiiunea combinată a structurii, tectonicii , tectonicii şşi eroziunii fluviale i eroziunii fluviale şşi i periglaciare se reflectă atât periglaciare se reflectă atât îîn crestele n crestele şşi abrupturile de mari i abrupturile de mari dimensiuni (dimensiuni (Piatra Craiului, VânturariPiatra Craiului, Vânturariţţaa--Buila, PiuleBuila, Piule--IorgovanuIorgovanu şş.a.) cât .a.) cât şşi i îîn cazul platformelor de nivelare n cazul platformelor de nivelare BorăscuBorăscu, Râu , Râu ŞŞes es şşi Gornovii GornoviţţaaTuriTurişştii sunt atratii sunt atraşşi i şşi de bogăi de bogăţţia formelor de relief carstic, ia formelor de relief carstic, deoarece deoarece îîn calcarele Masivelor Bucegi,n calcarele Masivelor Bucegi, Piatra Craiului Piatra Craiului, , CăpăCăpăţţânei, Vulcan, ânei, Vulcan, ŞŞureanu, Cernei, Mehedinureanu, Cernei, Mehedinţţi etc,i etc, apele apele râurilor au sculptat chei sălbatice râurilor au sculptat chei sălbatice ((TătaruluiTătarului, , ZănoageiZănoagei, Ur, Urşşilor, ilor, ZărneZărneşştilor, Galbenului, Oltetilor, Galbenului, Olteţţului, Cernei ului, Cernei şş.a.), pe.a.), peşşteri teri misterioase cu elemente de basm (Ialomimisterioase cu elemente de basm (Ialomiţţei, ei, RăteiRătei, Muierilor, , Muierilor, PonoriciPonorici--Cioclovina, Polovragi, TopolniCioclovina, Polovragi, Topolniţţa, Epuran, Bulba, a, Epuran, Bulba, CloCloşşani ani şşi pei peşştera cu Corali).tera cu Corali).

Piatra CraiuluiPiatra Craiului

VânturariVânturariţţaa--BuilaBuila

PiulePiule--IorgovanuIorgovanu

Cheile Cheile TătaruluiTătarului

Cheile Cheile ZănoageiZănoagei

PePeşştera Ialomitera Ialomiţţeiei

PePeşştera Răteitera Rătei

PePeşştera Muierilortera Muierilor

PePeşştera Ponoricitera Ponorici--CioclovinaCioclovina

PePeşştera Polovragitera Polovragi

TopolniTopolniţţaa

EpuranEpuran

BulbaBulba

CloCloşşaniani

PePeşştera cu Coralitera cu Corali

Deosebit de interesante sunt atât Deosebit de interesante sunt atât marile defilee ale Oltuluimarile defilee ale Oltului (Turnu (Turnu RoRoşşu, Cozia) u, Cozia) şşi i JiuluiJiului (Bumbe(Bumbeşştiti--Livezeni) cât Livezeni) cât şşi curioasele stânci i curioasele stânci "Sfinxul" "Sfinxul" şşi "Babele" din Bucegi i "Babele" din Bucegi -- rezultat al unei eroziuni rezultat al unei eroziuni diferendiferenţţiate iate îîndelungate. ndelungate. ŞŞi tot i tot îîn acen aceşşti munti munţţi si s--a adăpostit omul a adăpostit omul paleolitic a cărui urme spaleolitic a cărui urme s--au descoperit au descoperit îîn pen peşşterile Nandu, Ohabaterile Nandu, Ohaba--Ponor Ponor şşi Cioclovina. Altitudinile mari i Cioclovina. Altitudinile mari şşi temperaturile scăzute i temperaturile scăzute (cca (cca 55--6 luni) asociate cu precipita6 luni) asociate cu precipitaţţiile abundente, diiile abundente, din care o mare parte n care o mare parte sub formă de zăpadăsub formă de zăpadă, f, favorizează practicarea sporturilor de iarnă avorizează practicarea sporturilor de iarnă îîn numeroase puncte.n numeroase puncte.PotenPotenţţialul turistic al reliefului este ialul turistic al reliefului este îîntregit de obiectivele ntregit de obiectivele hidrografice formate din cele hidrografice formate din cele 140 de lacuri glaciare140 de lacuri glaciare ( (din Făgăradin Făgăraşş, , Parâng Parâng şşi Retezati Retezat--Godeanu, printrGodeanu, printre care Bucura,e care Bucura, Zănoaga Zănoaga, , Podragul, Bâlea, Gâlcescu Podragul, Bâlea, Gâlcescu şş.a.), lacurile de baraj hidroenergetic de .a.), lacurile de baraj hidroenergetic de pe Argepe Argeşş (Vidraru), Lotru (Vidra), Olt, Sadu (Negovanu), Râu Mare (Vidraru), Lotru (Vidra), Olt, Sadu (Negovanu), Râu Mare (Retezat), Cerna (Valea Lacul lui Iovan), Motru (Retezat), Cerna (Valea Lacul lui Iovan), Motru şş.a. .a. şşi apele i apele minerale minerale şşi termale de la Băile Herculanei termale de la Băile Herculane, C, Cozia, ozia, CălimăneCălimăneşşti, ti, Căciulata Căciulata şş.a. Interesante sunt .a. Interesante sunt şşi cascadele (Moara Dracului), i cascadele (Moara Dracului), izbucurile (Cernei) izbucurile (Cernei) şşi râurile subterane (i râurile subterane (ŞŞura Mare, Izverna etc).ura Mare, Izverna etc).Pădurile de conifere Pădurile de conifere şşi fagi fag, , îîntinse sub banda de cca 700 m a ntinse sub banda de cca 700 m a golului alpin sau al stepei reci, agolului alpin sau al stepei reci, adăpostesc o faună terestră diversă dăpostesc o faună terestră diversă (mistre(mistreţţ, l, lup, vup, vulpe, ursulpe, urs, c, cerb, erb, căprior căprior şş.a.) .a.) care crează condicare crează condiţţii ii vânatului sportiv, asociat frecvent vânatului sportiv, asociat frecvent şşi cu pescuitul de păstrăvii cu pescuitul de păstrăvi, , mreană mreană şşi zlăvoacăi zlăvoacă

Defileul OltuluiDefileul Oltului la Turnu Rola Turnu Roşşuu

Defileul OltuluiDefileul Oltului la Coziala Cozia

Defileul Jiului la BumbeDefileul Jiului la Bumbeşştiti--LivezeniLivezeni

SfinxulSfinxul

BabeleBabele

PePeşştera Ohabatera Ohaba--PonorPonor

PePeşştera Cioclovinatera Cioclovina

Lacul BucuraLacul Bucura

Lacul ZănoagaLacul Zănoaga

Lacul VidraruLacul Vidraru

Lacul VidraLacul Vidra

Cascada Moara DraculuiCascada Moara Dracului

IzvernaIzverna

Băile HerculaneBăile Herculane

CarpaCarpaţţii Meridionaliii Meridionali sunt cei mai pusunt cei mai puţţin populain populaţţi din cauta i din cauta altitudinilor mari, iar locuirea lor este predominant depresionaaltitudinilor mari, iar locuirea lor este predominant depresionară ră (Lovi(Lovişştea, Hatea, Haţţeg, Petroeg, Petroşşani). Obani). Obiectivele turistice de natură iectivele turistice de natură antropică sunt relativ grupate antropică sunt relativ grupate îîn aceste arii carpatice; n aceste arii carpatice; îîn schimb,n schimb, ele abundă ele abundă îîn aria subcarpatică mult mai bine populatăn aria subcarpatică mult mai bine populată::-- castrele romane de la Ocnicastrele romane de la Ocniţţa (Vâlcea) a (Vâlcea) şşi Câmpulung i Câmpulung şşi băile i băile romane de la Călanromane de la Călan; ; -- vestigiile arheologice de la Sarmisegetusa Regia din Munvestigiile arheologice de la Sarmisegetusa Regia din Munţţii ii OrăOrăşştiei; tiei; -- mănăstirile de la Densu mănăstirile de la Densuşş, S, Sântâmăria Orleaântâmăria Orlea, Strei, Cozia, , Strei, Cozia, Horezu, BistriHorezu, Bistriţţa, Polovragi, Tismana, Novaci, Tg.Jiu, Dealu, a, Polovragi, Tismana, Novaci, Tg.Jiu, Dealu, Curtea de ArgeCurtea de Argeşş, G, Govora, Fovora, Frăsineirăsinei, S, Sinaia, Sâminaia, Sâmbătabăta, , Câmpulung Câmpulung şşi biserica domnească din Curtea de Argei biserica domnească din Curtea de Argeşş ( (sec. sec. XIV) XIV) -- cel mai vechi monument istoric păstrat cel mai vechi monument istoric păstrat îîn n îîntregime ntregime îîn n forma iniforma iniţţialăială; ; -- castelele Pelecastelele Peleşş şşi Pelii Pelişşor din oraor din oraşşul Sinaia; ul Sinaia; -- barajele lacurilor de acumulare Vidraru, Vidra, Oabarajele lacurilor de acumulare Vidraru, Vidra, Oaşşa, Gura a, Gura Apelor, Negovanu, Lacul Valea lui Iovan, Motru, Tismana, Apelor, Negovanu, Lacul Valea lui Iovan, Motru, Tismana, ClocotiClocotişş, , TăuTău, P, Poiana Mărului oiana Mărului şş.a.; .a.; -- mausoleul de la Mateiamausoleul de la Mateiaşş

CastrulCastrul roman de la roman de la OcniOcniţţa (VL)a (VL)

MMausoleul de la Mateiaausoleul de la Mateiaşş (AG)(AG)

CastelulCastelul PelePeleşş

Biserica domnească din Curtea Biserica domnească din Curtea de Argede Argeşş

-- arhitectura specifică a culelor oltene arhitectura specifică a culelor olteneşşti, ti, -- casa memorială a celui mai mare sculptor român casa memorială a celui mai mare sculptor român Constantin BrâncuConstantin Brâncuşşi din Hobii din Hobiţţa, a, -- casa memorială a lui George Topârceanu de la Nămăe casa memorială a lui George Topârceanu de la Nămăeşşti ti şşi i -- operele sculptorului Constantin Brâncuoperele sculptorului Constantin Brâncuşşi (i (Poarta SărutuluiPoarta Sărutului, , Masa Tăcerii Masa Tăcerii şşi Aleea Scaunelor) grupate i Aleea Scaunelor) grupate îîn parcul din n parcul din Tg.Jiu, Tg.Jiu, -- cazinoul din Sinaia, cazinoul din Sinaia, -- muzeul minelor din Petromuzeul minelor din Petroşşani, ani, -- ceramica de la Horezu ceramica de la Horezu -- obiceiurile tradiobiceiurile tradiţţionale ale satelor de ungureni (Novaci), ionale ale satelor de ungureni (Novaci), -- portul popular portul popular şşi contribui contribuţţiile etnografice din zonele (Argeiile etnografice din zonele (Argeşş, , Muscel, Vâlcea, Gorj), nedeile etc.Muscel, Vâlcea, Gorj), nedeile etc.Lacurile de acumulare Lacurile de acumulare şşi drumurile transcarpatice, printre i drumurile transcarpatice, printre care care şşi Transfăgărăi Transfăgărăşşanul (cea mai anul (cea mai îînaltă naltă şşosea turistică a osea turistică a ţţăriiării) au impulsionat construc) au impulsionat construcţţia de moteluri ia de moteluri şşi complexe i complexe turisticeturistice

Culă olteneascăCulă oltenească

Casa de la HobiCasa de la Hobiţţaa

Cazinoul din SinaiaCazinoul din Sinaia

Coloana infinituluiColoana infinitului

Ceramica de HorezuCeramica de Horezu

TransfăgărăTransfăgărăşşanulanul

PotenPotenţţialul turistic al Podiialul turistic al Podişşului Dobrogei ului Dobrogei şşi Deltei i Deltei DunăriiDunării

PodiPodişşul Dobrogei are un potenul Dobrogei are un potenţţial turistic variat ial turistic variat determinat atât de elementele naturale legate de hidrografie, determinat atât de elementele naturale legate de hidrografie, climă climă şşi morfologie din zona litoralului Mării Negrei morfologie din zona litoralului Mării Negre, c, care are generează un turism polivalentgenerează un turism polivalent, d, de curăe cură, agrement estival , agrement estival şşi i culturalizant cât culturalizant cât şşi de obiectivele culturali de obiectivele cultural--istorice din zonăistorice din zonăValoarea potenValoarea potenţţialului turistic al ialului turistic al Litoralului Mării NegreLitoralului Mării Negre este este dată dedată de: : -- apa mării apa mării (mai pu(mai puţţin adâncă in adâncă şşi săratăi sărată, l, lipsită de curenipsită de curenţţi, i, maree maree şşi valuri puternice), i valuri puternice), -- plajele plajele îîntinse cu orientare sudntinse cu orientare sud--estică estică (al(alcătuite din nisip fin cătuite din nisip fin şşi protejate de diguri)i protejate de diguri), , -- nămolul sapropelic curativ nămolul sapropelic curativ (de la Techirghiol, Nunta(de la Techirghiol, Nuntaşşi, i, CostineCostineşşti ti şşi Mangalia), i Mangalia), -- condicondiţţiile climatice favorabile iile climatice favorabile -- limanele maritime limanele maritime şşi fluviale i fluviale şşi laguna Razim, i laguna Razim, -- falezele falezele îînalte nalte şşi spai spaţţiile forestiere din staiile forestiere din staţţiuni etc.iuni etc.

TechirghiolTechirghiol

Laguna RazimLaguna Razim

Obiectivele antropice din ConstanObiectivele antropice din Constanţţa sunt :a sunt : -- vestigiile cetă vestigiile cetăţţilor antice (Histria, Tomis ilor antice (Histria, Tomis şşi Calatis), i Calatis), -- muzeul de istorie muzeul de istorie şşi arheologie,i arheologie, -- muzeul de artă muzeul de artă, , -- muzeul marinei române muzeul marinei române, , -- muzeul mării muzeul mării, acvariul, , acvariul, -- delfinariul, delfinariul, -- moscheea, moscheea, -- cazinoul, cazinoul, -- mozaicul roman, mozaicul roman, -- portul, portul, -- satul de vacansatul de vacanţţă ă şşi statuile lui Mihai Eminescu i statuile lui Mihai Eminescu şşi i OvidiuOvidiu

HistriaHistria

CallatisCallatis

MoscheeaMoscheea

CazinoulCazinoul

Mozaicul romanMozaicul roman

Alte obiective:Alte obiective:-- muzeul arheologic din Mangalia muzeul arheologic din Mangalia, , -- vestigiile cetă vestigiile cetăţţii feudale Enisala, ii feudale Enisala, -- mausoleul Tropheum Traiani de la mausoleul Tropheum Traiani de la Adamclisi, Adamclisi, -- canalul Dunăre canalul Dunăre--Marea NeagrăMarea Neagră, , -- centrala atomică de la Cernavodă etc centrala atomică de la Cernavodă etc..Pescuitul de agrementPescuitul de agrement se poate practica se poate practica îîn Dunăre n Dunăre şşi i îîn Marea Neagră iar n Marea Neagră iar vânătoarea pentru iepurivânătoarea pentru iepuri, vulpi, mistre, vulpi, mistreţţi i şşi i fazan fazan îîn numeroase puncte ale Dobrogei.n numeroase puncte ale Dobrogei.

EnisalaEnisala

Trophaeum TraianiTrophaeum Traiani

Delta DunăriiDelta Dunării are o suprafaare o suprafaţţă de ă de 4340 kmp 4340 kmp şşi i îîmpreună cu complexul lagunar Razimmpreună cu complexul lagunar Razim--Sinoe Sinoe formează o originală formează o originală şşi valoroasă regiune i valoroasă regiune turistică de importanturistică de importanţţă europeanăă europeană, prin , prin caracterul de originalitate caracterul de originalitate şşi unicat, prin i unicat, prin conservarea biotopurilor sale.conservarea biotopurilor sale.PotenPotenţţialul turistic natural este reprezentat ialul turistic natural este reprezentat de: de: -- grindurile, grindurile, -- brabraţţele Dunăriiele Dunării,,-- lacurile,lacurile,-- canalele canalele -- mlamlaşştinile eutrofe; tinile eutrofe; -- plajele extinse plajele extinse şşi cu nisip fin, din zonele i cu nisip fin, din zonele Sulina, Sf.Gheorghe Sulina, Sf.Gheorghe şşi Perii Perişşoror

Delta DunăriiDelta Dunării

Delta DunăriiDelta Dunării

-- dunele de nisipdunele de nisip de pe grindurile Letea de pe grindurile Letea şşi i Caraorman, de 6Caraorman, de 6--13 m, cu peisaj de13 m, cu peisaj deşşertic ertic îîn n miniaturăminiatură; ; -- îîntinse stufării ntinse stufării şşi pădurilei pădurile care care impresionează prin varietatea de arbori cu impresionează prin varietatea de arbori cu plante agăplante agăţţătoare ătoare (cca 1150 de specii de (cca 1150 de specii de plante); plante); -- faunafauna bogată formată din mamifere bogată formată din mamifere (nurca, (nurca, vidra, nutria, bizamul, mistrevidra, nutria, bizamul, mistreţţul, vulpea etc), ul, vulpea etc), -- pepeşştiti ( (sturioni, crap, psturioni, crap, plăticălătică, somn, , somn, şştiucă etctiucă etc) ) -- păsăripăsări (pelicanul comun (pelicanul comun şşi crei creţţ, , călifarul rocălifarul roşşu u şşi alb, egreta mare i alb, egreta mare şşi micăi mică, l, lopătarulopătarul, vulturul , vulturul codalb, piciorongul codalb, piciorongul şş.a. .a. -- din care multe sunt din care multe sunt ocrotite de lege. De intocrotite de lege. De interes vânătoresc sunt eres vânătoresc sunt nurca, vidra, mistrenurca, vidra, mistreţţul, raul, raţţa, a, gâsca sălbaticăgâsca sălbatică, , lilişşiiţţa, sitarul a, sitarul şş.a..a.

Grindul LeteaGrindul Letea

Grindul CaraormanGrindul Caraorman

Obiective turistice antropice de un interes Obiective turistice antropice de un interes deosebit : deosebit : -- vestigiile istorice legate de cetă vestigiile istorice legate de cetăţţile ile limitrofe grecelimitrofe greceşşti, ti, -- dacice dacice şşi bizantine de la Histria, Tulcea i bizantine de la Histria, Tulcea şşi Enisala), i Enisala), -- obiectivele etnografice obiectivele etnografice şşi folclorice i folclorice (gospo(gospodăriidării, locuin, locuinţţe, ocupae, ocupaţţii, ii, memeşşteteşşuguri uguri şşi sărbătoarea pescuituluii sărbătoarea pescuitului), ), -- muzeul Delta Dunării din Tulcea muzeul Delta Dunării din Tulcea, , -- cabanele pescăre cabanele pescăreşşti ti şşi vânătorei vânătoreşşti, ti, -- cherhanalele etc.cherhanalele etc.

PotenPotenţţialul turistic al Podiialul turistic al Podişşului Moldoveiului Moldoveicomponenta turistică naturală este mai pucomponenta turistică naturală este mai puţţin in reprezentativă decât cea antropicăreprezentativă decât cea antropică, a, apărând părând doar punctual. Un interes mai deosebit doar punctual. Un interes mai deosebit îîl au l au unele lacuri construite pe Prut (Stânca unele lacuri construite pe Prut (Stânca CosteCosteşşti), pe Siret (Galbeni, Bereti), pe Siret (Galbeni, Bereşşti, ti, RăcăciuniRăcăciuni), pe Bahlui, Vasluie), pe Bahlui, Vasluieţţ, Bistri, Bistriţţa, Jijia a, Jijia (Negreni), Sitna (Drac(Negreni), Sitna (Dracşşani) ani) şş.a.Important este .a.Important este şşi poteni potenţţialul unor izvoare sau ape minerale, ialul unor izvoare sau ape minerale, insuficient valorificate, de la Iainsuficient valorificate, de la Iaşşii--Nicolina, Nicolina, Strunga, DrânceStrunga, Drânceni, Pni, Pârcovaci, ârcovaci, SărataSărata--Bacău Bacău şş.a..a.

Interes turistic prezintă Interes turistic prezintă şşi rezervai rezervaţţiile iile geologice geologice şşi paleontologice de la Repedea,i paleontologice de la Repedea, MăluMăluşşteni, Barboteni, Barboşşi, Stânca i, Stânca ŞŞerbeerbeşşti, ti, HulubăHulubăţţ şş.a. precum .a. precum şşi rezervai rezervaţţiile floristice iile floristice de la Humosu, Tudora, Bosanci, Hemeiude la Humosu, Tudora, Bosanci, Hemeiuşş şşi i Valea lui DavidValea lui DavidFondul turistic antropic este extrem de Fondul turistic antropic este extrem de variat variat şşi bogat, larg distribuit, dar concentrat i bogat, larg distribuit, dar concentrat mai mult mai mult îîn marile oran marile oraşşe ree reşşedinedinţţă de judeă de judeţţca: Iaca: Iaşşi, Suceava, Galai, Suceava, Galaţţi, i, BacăuBacău, Boto, Botoşşani, ani, urmate de Roman, urmate de Roman, RădăuRădăuţţi, i, Bârlad, Bârlad, FălticeniFălticeni, Hu, Huşşi, i, Dorohoi, HârDorohoi, Hârlăulău, Pa, Paşşcani, cani, Solca Solca şşi chiar unele comune (Baia, Cotnari, i chiar unele comune (Baia, Cotnari, Ruginoasa Ruginoasa şş.a.)..a.).

RepedeaRepedea

Valea lui DavidValea lui David

Obiective turistice:Obiective turistice:-- monumentele istorice monumentele istorice şşi de artă din perioada i de artă din perioada feudală construite feudală construite îîn special pe timpul domniei lui n special pe timpul domniei lui ŞŞtefan cel Mare, tefan cel Mare, îînainte sau chiar după elnainte sau chiar după el, p, precum: recum: mănăstirile fortificate mănăstirile fortificate şşi bisericile cu pictură i bisericile cu pictură îîn n frescă frescă (interioa(interioară ră şşi exterioarăi exterioară) de la Dolhe) de la Dolheşştii Mari, tii Mari, PătrăuPătrăuţţi, i, RăzboieniRăzboieni, , BălineBălineşşti, Ati, Arbore, Volorbore, Volovăvăţţ, , DobrovăDobrovăţţ, , RăuseniRăuseni, , ŞŞipote, ipote, PărhăuPărhăuţţi, Probota, i, Probota, CoCoşşula, Râula, Râşşca, Hlincea, Aroneanu, Dragomirna etc; ca, Hlincea, Aroneanu, Dragomirna etc; -- aaşşezările traceezările trace, dace , dace şşi romane de la Moi romane de la Moşşna, na, Arsura, Poiana NicoreArsura, Poiana Nicoreşşti, Tirighinati, Tirighina--BarboBarboşşi etc; i etc; -- cetatea Sucevei cetatea Sucevei şşi palatul lui Alexandru Ioan Cuza i palatul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa; de la Ruginoasa; -- curcurţţile feudale de ile feudale de ţţară de la Pribeară de la Pribeşşti, Fti, Feredeieni, eredeieni, Deleni, MicDeleni, Miclăulăuşşeni;eni;-- curcurţţile domneile domneşşti de la Suceava, ti de la Suceava, HârlăuHârlău, Roman , Roman şşi i bisericile de lemnbisericile de lemn

ArboreArbore

DragomirnaDragomirna

Cetatea SuceveiCetatea Sucevei

Palatul de la RuginoasaPalatul de la Ruginoasa

-- statuile ecvestre ale lui statuile ecvestre ale lui ŞŞtefan cel Mare de la tefan cel Mare de la IaIaşşi, Suceava i, Suceava şşi Podu i Podu ÎÎnaltnalt--Vaslui;Vaslui;-- vestigiile avestigiile aşşezărilor preistorice de la Băiceniezărilor preistorice de la Băiceni, , Ripiceni, PoieneRipiceni, Poieneşşti ti şş.a.; .a.; -- muzee (Muzeul de Istorie al Moldovei din Iamuzee (Muzeul de Istorie al Moldovei din Iaşşi i şşi i Muzeul de Istorie din Suceava); Muzeul de Istorie din Suceava); -- casele memoriale: Mihail Eminescu (Ipotecasele memoriale: Mihail Eminescu (Ipoteşşti), ti), Vasile Alecsandri (MirceVasile Alecsandri (Mirceşşti), Dimitrie Anghel ti), Dimitrie Anghel (Corne(Corneşşti), Costachi Negruzzi (Lunca Prutului), ti), Costachi Negruzzi (Lunca Prutului), Ciprian Porumbescu (Ciprian Porumbescu), Ciprian Porumbescu (Ciprian Porumbescu), Nicolae LabiNicolae Labişş ( (MăliniMălini), Ion Borcea (Racova), ), Ion Borcea (Racova), Emil RacoviEmil Racoviţţă ă (Emil Racovi(Emil Racoviţţăă), Costachi Negri ), Costachi Negri (Costache Negri), George Enescu (George (Costache Negri), George Enescu (George Enescu) Enescu) şş.a.; .a.; -- coleccolecţţiile etnografice de la Răcăciuniiile etnografice de la Răcăciuni, P, Prăjerăjeşşti ti şşi Valea Seacăi Valea Seacă, , -- memeşşteteşşugul olăritului de la Margineaugul olăritului de la Marginea

Statuia ecvestră a lui Statuia ecvestră a lui ŞŞtefan cel tefan cel Mare de la Podu Mare de la Podu ÎÎnaltnalt--VasluiVaslui

Palatul culturiiPalatul culturii

Marginea Marginea -- olărit olărit

IpoteIpoteşştiti

PotenPotenţţialul turistic al Depresiunii Transilvanieiialul turistic al Depresiunii TransilvanieiPatrimoniul turistic al Depresiunii Transilvaniei Patrimoniul turistic al Depresiunii Transilvaniei

este fundamentat pe dominaneste fundamentat pe dominanţţa elementelor a elementelor antropice, concentrate antropice, concentrate îîn an aşşezările omeneezările omeneşşti foarte ti foarte vechi, vechi, îîn care sn care s--au au îîntâlnit ntâlnit şşi succedat milenii dei succedat milenii de--a a rândul narândul naţţionalităionalităţţi i şşi culturi materiale distincte. De i culturi materiale distincte. De exemplu, satul neolitic de la Ocna Sibiului, tabletele exemplu, satul neolitic de la Ocna Sibiului, tabletele de lut ars descoperite la Tărtăriade lut ars descoperite la Tărtăria--Alba din cultura Alba din cultura VinVinţţa (care ar reprezenta un stadiu precursor al a (care ar reprezenta un stadiu precursor al scrierii inventate scrierii inventate îîn Sumer cu 2000 de ani mai n Sumer cu 2000 de ani mai târziu), daveltârziu), davele dacice (e dacice (din care sdin care s--au născut oraau născut oraşşele ele dacodaco--romane Napoca, Potaissa, Apulum), castrele romane Napoca, Potaissa, Apulum), castrele romane de la Buciumi, Româneromane de la Buciumi, Româneşşti, ti, CăCăşşei, Orheiu ei, Orheiu BistriBistriţţei ei şş.a..a.

TăTărtrtăăriaria -- AAlbalba IIuliaulia --ttăăblibliţţe cu e cu scrierescriere descoperitedescoperite îîn n mormmormâântntde de incineraincineraţţieie cu 1500cu 1500--20002000 de de anianiîînainteanaintea scrieriiscrierii sumerienesumeriene

Importante obiective turistice datează din perioada Importante obiective turistice datează din perioada medievalămedievală, c, când după marea invazie mongolăând după marea invazie mongolă--tătară din tătară din 1241 s1241 s--au construit pentru apărare numeroase cetăau construit pentru apărare numeroase cetăţţi i fortificate fortificate şşi cetăi cetăţţi i ţţărăneărăneşşti. ti. Urme de fortificaUrme de fortificaţţii ale celor din prima categorie se pot ii ale celor din prima categorie se pot vedea vedea îîncă ncă îîn oran oraşşele Sighiele Sighişşoara, Mediaoara, Mediaşş, Sibiu, Bistri, Sibiu, Bistriţţa, a, Cluj Napoca, AlCluj Napoca, Alba Iulia, ba Iulia, Aiud, Aiud, FăgăraFăgăraşş iar urmele cetă iar urmele cetăţţilor ilor ţţărăneărăneşşti sti s--au păstrat au păstrat îîn sudul Transilvaniei la Biertan,n sudul Transilvaniei la Biertan, CisnădioaraCisnădioara, Sebe, Sebeşş, Axente Sever , Axente Sever şş.a..a.ÎÎn cadrul obiectivelor de cult, se pot aminti: n cadrul obiectivelor de cult, se pot aminti: -- bisericile de lemn din Sălaj bisericile de lemn din Sălaj (Fildu de Sus, Agrij (Fildu de Sus, Agrij şş.a.),.a.),-- bisericile din piatră bisericile din piatră, fortificate, din Podi, fortificate, din Podişşul Târnavelor ul Târnavelor (Biertan, Axente Sever, Saschiz (Biertan, Axente Sever, Saschiz şş.a.), .a.), -- bisericile ortodoxe (din Cluj Napoca, Alba Iulia bisericile ortodoxe (din Cluj Napoca, Alba Iulia şşi i Tg.MureTg.Mureşş), ), -- mănăstirile mănăstirile (Nicula (Nicula şşi Rohia)i Rohia)-- ctitoriile domnitorilor ctitoriile domnitorilor ŞŞtefan cel Mare de la Vad tefan cel Mare de la Vad şşi Feleac i Feleac şşi i a lui Mihai Viteazul de la Lujerdiu.a lui Mihai Viteazul de la Lujerdiu.

BiertanBiertan

CisnădioaraCisnădioara

Axente SeverAxente Sever

Mănăstirea RohiaMănăstirea Rohia

Marile oraMarile oraşşe transilvănene concentrează importante valori e transilvănene concentrează importante valori materiale materiale şşi spirituale de interes turistic i spirituale de interes turistic îîn numeroase n numeroase muzee, prinmuzee, printre care cele de artă tre care cele de artă (Alba Iulia, Sibiu, Tg.Mure(Alba Iulia, Sibiu, Tg.Mureşş, , Cluj Napoca Cluj Napoca şş.a.), muzeul etnografic al Transilvaniei, muzeul .a.), muzeul etnografic al Transilvaniei, muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului, muzeul zoologic din tehnicii populare din Dumbrava Sibiului, muzeul zoologic din Cluj Napoca Cluj Napoca şş.a. .a. Prezintă interesPrezintă interes, apoi, spa, apoi, spaţţiile de cultură iile de cultură şşi i îînvănvăţţământământ, precum: Universitatea Babe, precum: Universitatea Babeşş--Bolyai din Cluj Bolyai din Cluj Napoca Napoca şşi bibliotecile Bathyaneum, Telekiana i bibliotecile Bathyaneum, Telekiana şşi Lucian i Lucian Blaga. TotoBlaga. Totodatădată, , îîn oran oraşşe turie turişştii pot admira o serie de tii pot admira o serie de monumente monumente şşi statui printre care i statui printre care şşi statuile ecvestre ale lui i statuile ecvestre ale lui Mihai Viteazul din Alba Iulia Mihai Viteazul din Alba Iulia şşi Cluj Napoca, ale lui Matei i Cluj Napoca, ale lui Matei Corvin din Cluj Napoca, Avram Iancu din Tg.MureCorvin din Cluj Napoca, Avram Iancu din Tg.Mureşş şşi Cluj i Cluj Napoca; de asNapoca; de asemenea, monumemenea, monumentele de la Gurăslăuentele de la Gurăslău, , Mirăslău Mirăslău şşi Bobâlna.i Bobâlna.PotenPotenţţialul turistic natural, relativ modest, este reprezentat ialul turistic natural, relativ modest, este reprezentat prin peisajele frumoase din ariile de contact prin peisajele frumoase din ariile de contact şşi prin câteva i prin câteva elemente morfologice mai spectaculoase cum ar fi cuestele elemente morfologice mai spectaculoase cum ar fi cuestele şşi ravinările Râpa Roi ravinările Râpa Roşşie ie şşi Grădina Zmeilori Grădina Zmeilor

BibliotecaBiblioteca BathyaneumBathyaneum

MMonumentonumentuul de la Gurăslăul de la Gurăslău (SJ)(SJ)

MMonumentonumentuul de la Mirăslăul de la Mirăslău ((AiudAiud))

MMonumentonumentuul de la Bobâlnal de la Bobâlna

Dintre elementele hidrografice, prezDintre elementele hidrografice, prezintă interesintă interes:: lacurile lacurile săratesărate (de la Sovata, Ocna Sibiului, Turda, Cojocna, Ocna (de la Sovata, Ocna Sibiului, Turda, Cojocna, Ocna Dej Dej şşi Sic), i Sic), izvoarele sărateizvoarele sărate ( (de la Băide la Băiţţa, Somea, Someşşeni, Bazna eni, Bazna -- utilizate pentru tratament) utilizate pentru tratament) şşi i lacurile antropicelacurile antropice din Câmpia din Câmpia Transilvaniei (Transilvaniei (ŢŢaga, Geaca aga, Geaca şşi Cătinai Cătina))ÎÎn scop curativ se utilizează n scop curativ se utilizează şşi salinele Praid, Turda i salinele Praid, Turda şşi Ocna i Ocna MureMureşş. Aceste elemente au generat sta. Aceste elemente au generat staţţiunile balneoiunile balneo--climaterice (Sovata, Occlimaterice (Sovata, Ocna Sibiului, na Sibiului, Băile TurdaBăile Turda, Bizu, Bizuşşa, a, Bazna, MierBazna, Miercurea Sibiului) undcurea Sibiului) unde se practică cura externă e se practică cura externă şşi i internă cu ape clorurate internă cu ape clorurate şşi nămoluri terapeuticei nămoluri terapeutice. . Baza de cazare Baza de cazare şşi servicii turistice mai cuprinde hotelurile i servicii turistice mai cuprinde hotelurile (din ora(din oraşşele Cluj Napoca, Sibiu, Alba Iulia, Tg.Mureele Cluj Napoca, Sibiu, Alba Iulia, Tg.Mureşş, , BistriBistriţţa, a, Dej, Dej, NăsăudNăsăud, Sighi, Sighişşoara, Mediaoara, Mediaşş, V, Victoria, ictoria, TârnăveniTârnăveni, Reghin , Reghin şş.a.), motelurile, cabanele .a.), motelurile, cabanele şşi i champingurile din lungul champingurile din lungul şşoselelor de pe Văile Mureoselelor de pe Văile Mureşşului, ului, SomeSomeşşelor, Târnavelor elor, Târnavelor şşi Oltului. i Oltului. ÎÎn funcn funcţţie de potenie de potenţţial, ial, predomină formele turismului culturalizant urmat de cel predomină formele turismului culturalizant urmat de cel curativ curativ şşi recreativi recreativ

PotenPotenţţialul turistic al Câmpiei Române ialul turistic al Câmpiei Române şşi Podii Podişşului Geticului Getic-- este predominant de natură antropică este predominant de natură antropică, obiectivele fiind , obiectivele fiind concentrate areal sau punctual concentrate areal sau punctual îîn principalele oran principalele oraşşe capitale e capitale de judede judeţţe precum: Bucuree precum: Bucureşşti, Craiova, Galati, Craiova, Galaţţi, i, BrăilaBrăila, B, Buzăuuzău, , PloiePloieşşti, Piteti, Piteşşti, Târgoviti, Târgovişşte, Ste, Slatina, Drobelatina, Drobeta Turnu Severin, ta Turnu Severin, Giurgiu, Giurgiu, CălăraCălăraşşi, Alexandria i, Alexandria şşi Slobozia.i Slobozia.PosibilităPosibilităţţi de agrement mai diversificate oferă râurile i de agrement mai diversificate oferă râurile (Du(Dunăreanărea, O, Olt, Jlt, Jiu, Piu, Prahova, Burahova, Buzăuzău, Ialomi, Ialomiţţa, Argea, Argeşş, , MostiMostişştea tea şş.a.) pentru naviga.a.) pentru navigaţţie, ie, îînot not şşi pescuit i pescuit şşi limanele i limanele fluviatile amenajate ale Colentinei (Tei, Floreasca, Cernica, fluviatile amenajate ale Colentinei (Tei, Floreasca, Cernica, HerestrăuHerestrău), Ialomi), Ialomiţţei (Sei (Snagov, nagov, CăldăruCăldăruşşani, Stani, Strachina, rachina, Fundata), BuFundata), Buzăului zăului (Balta (Balta Albă etcAlbă etc) ) şşi lacurile de baraj i lacurile de baraj antropic de pe văile Dunăriiantropic de pe văile Dunării, Oltului, Arge, Oltului, Argeşşului ului şşi Mostii Mostişştei. tei. ÎÎn n fragmentele de pădure fragmentele de pădure şşi ariile stepice se pot vâna: vulpi, i ariile stepice se pot vâna: vulpi, fazani, iepuri, prepelifazani, iepuri, prepeliţţe etc. Patrimoniul antropic este foarte e etc. Patrimoniul antropic este foarte bogat bogat şşi concentrat i concentrat îîn oran oraşşe, dar e, dar îîn primul rând, n primul rând, îîn Bucuren Bucureşşti ti -- cel mai important centru turistic al cel mai important centru turistic al ţţăriiării..

OObiective importante sunt: biective importante sunt: -- stastaţţiunile arheologice preromaneiunile arheologice preromane -- ce evocă continuitatea ce evocă continuitatea multimilenară a populamultimilenară a populaţţiei la nord de Dunăreiei la nord de Dunăre; ; -- urmele urmele castrelor romanecastrelor romane de la Celei, Rede la Celei, Reşşca, Drobeta Turnu Severin ca, Drobeta Turnu Severin etc;etc;-- curcurţţile domneile domneşştiti din Bucuredin Bucureşşti ti şşi Târgovii Târgovişşte; te; -- palatelepalatele Cotroceni, MogoCotroceni, Mogoşşoaia oaia şşi Parlamentului din Bucurei Parlamentului din Bucureşşti ti şşi Casa i Casa Băniei din CraiovaBăniei din Craiova; ; -- mănăstirilemănăstirile Snagov Snagov, C, Cernica, Radu ernica, Radu VodăVodă, M, Mihai Vodăihai Vodă, P, Plumbuita, lumbuita, CăldăruCăldăruşşani, Anani, Antim, Patim, Pasărea din zona Bucuresărea din zona Bucureşştilor; tilor; -- bisericile patriarhieibisericile patriarhiei:: Stravopoleos, Sf.Gheorghe, CreStravopoleos, Sf.Gheorghe, Creţţulescu ulescu şş.a. din .a. din BucureBucureşşti dar ti dar şşi din alte orai din alte oraşşe ale Câmpiei Române e ale Câmpiei Române şşi Podii Podişşului Getic; ului Getic; Ateneul, Opera, Teatrul NaAteneul, Opera, Teatrul Naţţional, Biblional, Biblioteca Universitarăioteca Universitară, U, Universitatea, niversitatea, Academia RomânăAcademia Română, Casei Presei toate din Bucure, Casei Presei toate din Bucureşşti; ti; -- muzeele de artămuzeele de artă din Bucuredin Bucureşşti, Ploieti, Ploieşşti, Craiova etc, ti, Craiova etc, şşi muzeul de i muzeul de istorie al României, istorie al României, -- muzeul de muzeul de şştiintiinţţe ale naturiie ale naturii, muzeul , muzeul ţţăranului român ăranului român şşi muzeul i muzeul satului satului -- toate din Bucuretoate din Bucureşşti; ti; -- muzeemuzee cunoscute, cu profile diferite se cunoscute, cu profile diferite se îîntâlnesc ntâlnesc şşi i îîn oran oraşşele Craiova, ele Craiova, BrăilaBrăila, Gala, Galaţţi, i, BuzăuBuzău, Ploie, Ploieşşti, Piteti, Piteşşti, Târgoviti, Târgovişşte, Slatina, Giurgiu, te, Slatina, Giurgiu, Slobozia etc.Slobozia etc.

Monumente, busturi, statui sau grupuri statuare se Monumente, busturi, statui sau grupuri statuare se îîntâlnesc ntâlnesc pe alei, pe alei, îîn pien pieţţe e şşi i îîn incintele multor oran incintele multor oraşşe; tot e; tot îîn acestea se n acestea se îîntâlnesc numeroase case memoriale ntâlnesc numeroase case memoriale şşi stabilimente culturale. i stabilimente culturale. Un interes aparte Un interes aparte îîl au: Arcul de Triumf din Bucurel au: Arcul de Triumf din Bucureşşti (ti (îînchinat nchinat Primului Război MondialPrimului Război Mondial), statuile lui Mihai Viteazul din ), statuile lui Mihai Viteazul din BucureBucureşşti ti şşi Craiova,i Craiova, monumentele de la Călugăreni monumentele de la Călugăreni şşi Islaz, i Islaz, busturile din Bucurebusturile din Bucureşşti, ale lui Mihail Eminescu, Vasile ti, ale lui Mihail Eminescu, Vasile Alecsandri Alecsandri şşi Mihail Kogălniceanui Mihail Kogălniceanu, C, Casa memorială Tasa memorială T. Arghezi . Arghezi din Bucuredin Bucureşşti etc.ti etc.Obiective turistice sunt Obiective turistice sunt şşi Târgul Internai Târgul Internaţţional Bucureional Bucureşşti, Banca ti, Banca NaNaţţionalăională, Palatul Telefoanelor, Metroul , Palatul Telefoanelor, Metroul şşi Cimitirul Belu din i Cimitirul Belu din BucureBucureşşti, dar ti, dar şşi podurile de peste Dunăre i podurile de peste Dunăre (de la Giurgiu(de la Giurgiu--Ruse, FeteRuse, Feteşştiti--Cernavodă Cernavodă şşi Giurgenii Giurgeni--Vadu Oii), construcVadu Oii), construcţţiile iile hidroenergetice de pe Dunăre hidroenergetice de pe Dunăre şşi Olt, cazinoul din Bucurei Olt, cazinoul din Bucureşşti ti şşi i nu nu îîn ultimul rând, parcurile din Bucuren ultimul rând, parcurile din Bucureşşti (Citi (Cişşmigiu, Heremigiu, Herestrăustrău, , Floreasca, Tei, Plumbuita, Carol Floreasca, Tei, Plumbuita, Carol şş.a.), Pite.a.), Piteşşti ti şşi Craiova. i Craiova. Singurele staSingurele staţţiuni balneoclimaterice sunt considerate Amara iuni balneoclimaterice sunt considerate Amara şşi i Balta AlbăBalta Albă

PotenPotenţţialul turistic al Câmpiei de Vest ialul turistic al Câmpiei de Vest şşi Dealurilor de Vesti Dealurilor de VestObiectivele turistice antropice, care domiObiectivele turistice antropice, care domină pe cele nă pe cele

naturale, sunt conaturale, sunt concentrate cu precădere ncentrate cu precădere îîn marele oran marele oraşşe din e din Câmpia de Vest, Satu Mare, Oradea, Arad Câmpia de Vest, Satu Mare, Oradea, Arad şşi Timii Timişşoara.oara.

Ca elemente naturale mai importante amintim apele Ca elemente naturale mai importante amintim apele termale de la Oradea termale de la Oradea şşi Timii Timişşoara, apele minerale de la oara, apele minerale de la Lipova Lipova şşi Buziai Buziaşş şşi râurile Somei râurile Someşş, Cri, Crişşuri, Mureuri, Mureşş şşi Timii Timişş -- care favorizează turismul curativ care favorizează turismul curativ şşi recreativ (nautic i recreativ (nautic şşi de i de pescuit sportiv).pescuit sportiv).

ÎÎn pădurile insulare de stejar se adăposten pădurile insulare de stejar se adăposteşşte o faună te o faună cinegetică specifică formată din mistrecinegetică specifică formată din mistreţţi, iepuri, vulpi, fazani i, iepuri, vulpi, fazani etc, iar etc, iar îîn râuri n râuri şşi lacuri de acumulare (i lacuri de acumulare (Cefa etc) o Cefa etc) o ihtiofaună ihtiofaună variată care generează vânatul variată care generează vânatul şşi pescuitul. Elementele de i pescuitul. Elementele de relief, relativ purelief, relativ puţţine ine îîn câmpie (dunele de nisip din zona Carei n câmpie (dunele de nisip din zona Carei --Valea lui Mihai) se Valea lui Mihai) se îînmulnmulţţesc esc îîn zona deluroasăn zona deluroasă, cu peisaje , cu peisaje pitorepitoreşşti, ti, îîn Măgura n Măgura ŞŞimleului, Culmea Codrului, Dealul Mare imleului, Culmea Codrului, Dealul Mare etc.etc.

Obiectivele turistice antropice sunt numeroase:Obiectivele turistice antropice sunt numeroase:-- primul primul al oraal oraşşelor mari de câmpieelor mari de câmpie (Timi(Timişşoara, Arad, Oradea, Satu oara, Arad, Oradea, Satu Mare) Mare) şşi al doilea al orai al doilea al oraşşelor de contact (Buziaelor de contact (Buziaşş, Lipova, Ineu, Ale, Lipova, Ineu, Aleşşd etc). d etc). ÎÎn cadrul acestora,n cadrul acestora, un interes deosebit prezintă un interes deosebit prezintă: : castrele romanecastrele romane (de la (de la Marghita Marghita şşi Porolissum), i Porolissum), cetăcetăţţile feudaleile feudale (de la Ardud, Biharia, (de la Ardud, Biharia, ŞŞimleul imleul Silvaniei, Lipova, Silvaniei, Lipova, ŞŞiria iria şş.a.), .a.), castelelecastelele ( (de la Carei, de la Carei, Curtici, Macea,Curtici, Macea, Conop, Conop, SăvârSăvârşşin, Pâncota, in, Pâncota, ŞŞiria, iria, MănăMănăşştur, tur, ŞŞofronea ofronea şş.a.), .a.), catedralelecatedralele(din Timi(din Timişşoara, Oradea, Satu Mare, Arad), oara, Oradea, Satu Mare, Arad), mănăstirilemănăstirile (Parto(Partoşş, , SăracăSăracă, , Povârgina, HodoPovârgina, Hodoşş--Bodrog, Lipova, Radna Bodrog, Lipova, Radna şş.a.), .a.), bisericilebisericile (Acâ(Acâşş, B, Beltiug, eltiug, Apa, TiApa, Tileagd, Stânleagd, Stâna, a, Copăceni Copăceni şş.a.), .a.), monumentelemonumentele ( (de la Baia Mare, de la Baia Mare, Carei, Carei, PăuliPăulişş şşi Timii Timişşoara), oara), muzeele muzeele (Banatului din Timi(Banatului din Timişşoara, oara, ŢŢării ării CriCrişşurilor din Oradea urilor din Oradea şşi de istorie din Arad), i de istorie din Arad), statuile din piestatuile din pieţţele oraele oraşşelorelor(Romulus (Romulus şşi Remus din Timii Remus din Timişşoara), oara), cazinoul cazinoul şşi i parcurileparcurile din Timidin Timişşoara oara şşi i traditradiţţiile etnografice iile etnografice şşi folcloricei folclorice din Sălaj din Sălaj, Bihor, Arad, Banat , Bihor, Arad, Banat -- care care nuannuanţţează potenează potenţţialul turistic antropic. Bazialul turistic antropic. Baza materială cuprindea materială cuprinde, , îîn primul n primul rând, hotelurile din marile orarând, hotelurile din marile oraşşe din Câmpia de Vest e din Câmpia de Vest şşi stai staţţiunile Felix iunile Felix şşi 1 i 1 Mai din Oradea. Apele termale se folosesc Mai din Oradea. Apele termale se folosesc îîn scopuri recreative n scopuri recreative şşi i curative la Beltiugcurative la Beltiug,, Satu Mare Satu Mare, C, Carei, arei, TăTăşşnad, Marghita, Boghinad, Marghita, Boghişş, Arad, , Arad, TimiTimişşoara oara şşi Teremia Mare i Teremia Mare -- îîn complexe sanatoriale, bazine n complexe sanatoriale, bazine şşi i şştranduri tranduri orăorăşşeneeneşşti ti şşi comunale. i comunale. PPentru tratament sunt entru tratament sunt îîn activitate n activitate şşi stai staţţiunile Tinca, Lipoiunile Tinca, Lipova, Iva, Ivanda, vanda, Călacea Călacea şşi Buziai Buziaşş, cu ape carbogazoase, feruginoase , cu ape carbogazoase, feruginoase şşi calcice. i calcice. ÎÎn lungul n lungul drumurilor europene, serviciidrumurilor europene, servicii turistice oferă turistice oferă şşi numeroase cabane i numeroase cabane şşi i popasuri. popasuri. ÎÎn ansamblu, turismul are un caracter mixt: curativ, culturalizann ansamblu, turismul are un caracter mixt: curativ, culturalizant t şşi recreativi recreativ