TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN - · PDF filesau să dea danie sau să taie animale pentru jertfă”. (Coranul) b) La care dintre luni se refer

Történelem román nyelven középszint — írásbeli vizsga 0802

Név: ........................................................... osztály:......

TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN

KÖZÉPSZINTŰ

ÍRÁSBELI VIZSGA

2010. május 5. 8:00

Az írásbeli vizsga időtartama: 180 perc

Pótlapok száma Tisztázati Piszkozati

OKTATÁSI ÉS KULTURÁLIS MINISZTÉRIUM

ÉR

ET

TS

ÉG

I V

IZS

GA

● 2

01

0.

má

jus

5.

írásbeli vizsga 0802 2 / 44 2010. május 5.

Történelem román nyelven — középszint Név: ........................................................... osztály:......

Notă! Daţi răspunsuri explicite, folosiţi semne explicite şi în cazul corectărilor.

În răspunsuri străduiţi-vă să definiţi esenţa problemelor şi încadraţi-vă în limita de spaţiu precizată. Daţi atâtea răspunsuri cât se cere în problema respectivă. (Dacă treceţi mai multe răspunsuri, ele vor fi apreciate în ordinea în care apar.)

Vă rugăm, folosiţi stilouri, pixuri de culoarea albastră.

La rezolvarea problemelor ţineţi cont de următoarele sugestii.

• Citiţi cu atenţie subiectele.

• Urmăriţi cu atenţie indicaţiile formulate.

• Studiaţi sursele legate de probleme (tablou, schemă, text, hartă.).

• La rezolvarea fiecărui subiect aveţi posibilitatea să folosiţi manualele şi materialele următoare: hărţile din manualul de liceu (harta istorică) şi dicţionarele bilingve. Numele persoanelor, datele topografice şi conceptele se vor evalua numai dacă sunt ortografiate corect. • După ce aţi reflectat cu prudenţă, treceţi pe curat răspunsurile pe cât posibil fără corecturi.

La rezolvarea problemelor cu expunere mai amplă, eseuri vă propunem să urmăriţi următorul plan de muncă: 1. Încadraţi în timp şi spaţiu porblemele menţionate în subiect. 2. Pentru înţelegerea problemei folosiţi sursele, respectiv harta istorică din manualul de liceu. 3. Selectaţi conceptele generale (de exemplu: evoluţie, schimbare, producţie), respectiv noţiunile legate de epoca dată (de exemplu: iobagi ai cetăţii, breaslă, cultul personalităţii) cu ajutorul cărora puteţi rezolva subiectul. 4. Integraţi în compunere informaţiile şi concluziile pe care le puteţi afla din sursele alăturate. 5. În caz de nevoie faceţi o schiţă, respectiv folosiţi ciorne. 6. Precizaţi premisele, cauzele şi consecinţele problemei. 7. Definiţi ipoteze, explicaţii posibile. 8. Integraţi în prezentarea problemei cunoştinţele individuale (de exemplu: nume, date), punctul de vedere şi păreri proprii. 9. Fiţi atenţi la formarea frazelor ca ele să fie clare. 10. Aşezaţi corect în pagină textul şi respectaţi regurile de ortografie.

Pentru a vă informa: Criteriile de corectare a eseurilor:

• înţelegerea problemei (subiectului),

• conformitatea cu cerinţele de conţinut,

• gradul de structurare, de coerenţa şi de corectitudine a lucrării.

Vă dorim spor la muncă!



I. SUBIECTE CU RĂSPUNSURI SCURTE 1. Subiectul se leagă de marile civilizaţii antice. Completaţi tabelul pe baza ilustraţiilor şi a informaţiilor date. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns.)

Informaţii: Coliseu, Acropole, Budha, Marele zid chinezesc Ilustraţia Pe cine sau ce prezintă? Civilizaţie a) b) c) d)

4 puncte

a)

c)

b) d)



2. Subiectul se referă la religia islamică. Răspundeţi la întrebări pe baza surselor şi a cunştinţelor Dvs.

a) Completaţi frazele următoare. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns.)

Datoria principală a fidelilor ai islamului este credinţa în Allah şi în profetul său, ………………….. (persoană)

Pentru fideli ai islamului sunt obligatorii cele ….. rugăciuni rituale zilnice. (număr)

Coranul recomandă milostenia, pomana pentru ………………………(grup)

„Ti hívők! Előíratott nektek a böjtölés, amiként előíratott azoknak, akik előttetek éltek. Talán istenfélők lesztek. [Böjtöljetek] bizonyos számú napig! Ha valaki közületek beteg vagy úton van, akkor [azonos] számú napig [kell böjtölnie]! […] [A böjt ideje] a ramadan hónap, amikor a Korán mint útmutatás [első ízben] küldetett le az emberek számára. […] Aki közületek e hónap idején jelen van, az böjtölje végig! […] Végezzétek el a zarándoklatot és az umrát [kis zarándoklat] Allahnak! Ha akadályozva lennétek, akkor [engesztelésképpen ajánljanak föl] áldozati állatot, ami könnyen előteremthető nektek! […] Aki beteg közületek, vagy fájlalja a fejét, az kárpótlással tartozik: böjt vagy alamizsna vagy áldozati állat formájában.” (Korán) „Voi credincioşilor! Vi s-a prescris postul, precum celor care au trăit înaintea voastră. Poate veţi simţi frica lui Dumnezeu. [„Postiţi] timp de câteva zile! Dacă cineva dintre voi este bolnav sau este pe drum, atunci [trebuie să postească] timp de un număr [identic] de zile! […] Luna Ramadanului este [timpul postului], când Coranul ca îndrumare a fost trimis [pentru întâia dată] pentru oameni. […] Cel care dintre voi este prezent în această lună [la locul său], acela să postească luna până la sfârşit! […] În numele lui Allah faceţi pelerinajele şi umrahul [pelerinajul minor]! Dacă nu puteţi să-l faceţi, atunci [în chip de ispăşire] aduceţi jertfă pe care o poate face uşor fiecare[…] Cel care este bolnav dintre voi, sau are dureri de cap, acela de răscumpărare este obligat să postească sau să dea danie sau să taie animale pentru jertfă”. (Coranul) b) La care dintre luni se referă obligaţia postului? Specificaţi luna! (0,5 puncte) …………………………………………………………………………………………….. c) Care dintre oraşe este centrul pelerinajului? (1 punct) ……………………………………………………………………………………………..

3 puncte

3. Subiectul se referă la istoria maghiară din Evului Mediu. Completaţi tabelul pe baza ilustraţiilor şi a informaţiilor date. Marcaţi răspunsurile cu X (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns.)

„3. Úgyszintén: semmiféle adót […] nem fogunk szedetni a serviensek birtokai után, sem az ő házaikba vagy falvaikba nem szállunk, hacsak nem hívnak bennünket. […] 19. A várjobbágyokat a szent királytól rendelt szabadságban kell megtartani. Hasonlóképpen a vendégeket is, bármilyen nemzetből valók, a kezdettől nekik engedett szabadságban kell megtartani.



20. A tizedet senki se tartozzék pénzben megváltani, hanem ahogy a föld hozza a bort vagy termést, úgy kell fizetni. És ha a püspökök ellentmondanak, nem fogjuk őket segíteni. […] 31. Azt is elrendeljük, hogy ha mi, vagy a mi utódaink közül valaki valamely időben ezen rendelkezések ellen akarna cselekedni, ennek az oklevélnek az erejénél fogva mind a püspököknek, mind a többi jobbágyoknak és országunk nemeseinek, együttesen és külön-külön, a jelenben és a jövőben mindörökké szabadságukban álljon, hogy a hűtlenség minden vétke nélkül nekünk és a mi utódainknak ellenállhassanak és ellentmondhassanak.” (II. András Aranybullájából)

„3. La fel nu vom precepe niciun fel de dări […] după domeniile servienţilor, şi nu ne vom sălăşlui în casele sau în satele lor, numai dacă ne vor invita ei. […] 19. Iobagilor cetăţilor li se vor asigura libertăţile acordate de regele cel sfânt. De asemenea şi oaspeţii, de orice naţie, trebuie să aibă libertăţile ce au fost stabilite de la începuturi 20. Zeciuiala să nu se răscumpere prin bani, ci ea să se plătească după cum este recolta de vin sau de cereale. Iar dacă episcopii se împotrivesc, noi nu-i vom sprijini. […] 31. Decretăm la fel că dacă, noi sau cineva dintre urmaşii noştri ar vroi vreodată să schimbe aceste măsuri ale noastre, atunci prin acest document, atât episcopii cât şi ceilalţi iobagi şi nobilii ţării noastre să aibă acum şi în viitor, şi pe veci libertatea, ca în spiritul acestei bule, în comun şi individual să ni se împotrivească nouă şi să ne contrazică pe noi şi pe urmaşii noştri fără a fi acuzaţi de necredinţă.” (Din Bula de aur a lui Andrei al II-lea) Afirmaţiile Adevărat Fals a) Regele care a dat legea, se trăgea din dinastia de Anjou. b) Dacă regele nu-şi respectă promisiunile, episcopii şi nobilimea îl pot contrazice.

c) Zeciuiala trebuie prestată în produse agricole. d) Zeciuiala este o rentă ce-i revine moşierului. e) Documentul demonstrează întărirea puterii regale. f) Bula de aur a fost dată în secolul al XVI-lea. g) Servienţii sunt scutiţi de taxe. h) Oaspeţii sunt oaspeţi sosiţi din alte ţări.

4 puncte

4. Subiectul se referă la iluminism. Treceţi în tabel conceptele care se leagă de sursele de mai jos. (Atenţie! Există un concept care este de prisos.) (Câte 1 punct pentru fiecare răspuns.)

a) „Minden államban háromféle hatalom van: a törvényhozó hatalom, a nemzetközi jog alá tartozó dolgokra vonatkozó végrehajtó hatalom, végül az a végrehajtó hatalom, amely a polgári jog alá tartozó dolgokra vonatkozik. […] Ha a törvényhozó hatalom a végrehajtó hatalommal ugyanabban a személyben vagy ugyanabban a hatósági testületben egyesül, nincsen szabadság, mivel attól lehet tartani, hogy az ilyen uralkodó vagy az ilyen testület zsarnoki törvényeket fog hozni, s azokat zsarnoki módon fogja végrehajtani.” (Montesquieu)

a) „În orice stat există trei genuri de putere: puterea legislativă, puterea executivă şi care priveşte unele chestiuni ce ţin de dreptul internaţional şi în sfârşit puterea executivă ce se referă la atribuţii ce ţin de dreptul civil. […]



Atunci când puterea legislativă laolaltă cu puterea executivă se află în mâinile aceleiaşi persoane sau ale aceluiaşi organism diriguitor, nu există libertate, pentru că există temerea, cu un astfel de monarh sau de parlament să elaboreze legi tiranice pe care să le aplice în mod samavolnic.” (Montesquieu)

b) „A polgár minden törvényhez beleegyezését adja, még azokhoz is, amelyek büntetéssel sújtják, ha megszegni merészelné valamelyiket. Az állam valamennyi tagjának állandó akarata az általános akarat, ez teszi polgárrá és szabad emberré őket.” (Rousseau)

b) „Cetăţeanul îşi exprimă asentimentul faţă de toate legile, chiar şi faţă de cele care îl pedepsesc, dacă va îndrăzni să le încalce. Voinţa permanentă a fiecărui membru al statului este tocmai voinţa generală: acestea le conferă dreptul de a fi cetăţeni şi oameni liberi.” (Rousseau)

c) „Magától értetődőnek tartjuk azokat az igazságokat, hogy minden ember egyenlőnek teremtetett, az ember teremtője olyan elidegeníthetetlen jogokkal ruházta fel, amelyekről le nem mondhat, s ezek közé a jogok közé tartozik a jog az élethez és a szabadsághoz, valamint a jog a boldogságra törekvésre.” (Jefferson)

c) „Noi considerăm ca de la sine înţeles adevărurile ca toţi oamenii s-au născut egali, şi creatorul i-a investit cu drepturi inalienabile, la care ei nu pot renunţa, şi între acestea se numără dreptul la viaţă şi la libertate, respectiv dreptul la efortul de a fi fericit.” (Jefferson)

d) „Minthogy ő legszentebb felsége meg van győződve arról, hogy minden kényszer, amely az emberek lelkiismeretére erőszakkal hat, mindennél ártalmasabb, ezzel szemben az oly helyes türelem, amilyet a keresztényi szeretet javall, mind a vallásra, mind az államra igen nagy haszon forrása, elhatározta, hogy e türelmet valamennyi császári és királyi tartományban bizonyos törvényekkel erősíti meg.” (II. József)

d) „Deoarece însăşi Măria Sa, cel mai sfânt rege, este convins că orice constrângere exercitată cu forţa asupra conştiinţei oamenilor este mai dăunătoare ca toate, iar din contră, acea toleranţă corectă, pe care iubirea creştină o propune atât religiei, cât şi statului, este o mare sursă de avantaje utile, decide că toleranţa se consfinţeşte prin legi în toate provinciile imperiale şi regale.” (Iosif al II-lea)

Concepte: • contractul social • toleranţa religioasă • mercantilism • drepturile fundamentale ale omului • separarea puterilor de stat Sursa Conceptul a) b) c) d)

4 puncte



5. Subiectul se referă la luptele pentru libertate conduse de Rákóczi. a) Completaţi frazele de mai jos prin subliniere, pe baza schemei şi a cunoştinţelor Dvs. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns.)

A Rákóczi- szabadságharc

Rákóczi-szabadságharc – luptele pentru libertate conduse de Rákóczi A nemzeti összefogás bomlása – slăbirea alianţei naţionale Kedvezőtlen külpolitikai helyzet – situaţie internaţională defavorabilă Vak Bottyán sikerei – succesele lui Vak Bottyán Ónodi országgyűlés: Habsburg-ház trónfosztása – Dieta de la Ónod: detronarea Habsburgilor Katonai sikerek – succese militare Fegyverletétel – depunerea armelor Szatmári béke – Pacea de la Szatmár Trencséni csatavesztés – înfrângerea de la Trencsén Zászlóbontás – începerea luptelor de eliberare Kedvező külpolitikai helyzet – situaţie internaţională favorabilă 1. În urma succeselor curuţilor, la Dieta de la Ónod stările maghiare au declarat ..........

Alegerea ca rege a lui Rákóczi. că domnitorul nu se va mai recunoaşte.

2. În apropierea localităţii ………….. …………………….. în 1708, armatele imperiale au înfrânt în mare parte armatele curuţeşti. Szatmár

Trencsén

3. După depunerea armelor domnitorul i-a ………………….. pe răsculaţi.

graţiat întemniţat



b) Treceţi în dreptunghiurile goale numărul localităţilor de mai jos. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns.)

1) Szatmár 2) Ónod 3) Trencsén

3 puncte



6. Subiectul se referă la prima revoluţie industrială. Răspundeţi la întrebări pe baza surselor şi a informaţiilor Dvs. (Câte 1 punct pentru fiecare răspuns.)

Creşterea exportului de bumbac în Anglia între anii 1820 şi 1840 (în miliarde de metri)

USA – Statele Unite ale Americii Latin-Amerika – America Latină Európa – Europa Afrika – Africa India – India Anul Preţul unei livre de bumbac în Anglia (în schilling) 1784 10,11 1812 2,5 1832 0,11

a) Menţionaţi ramura industrială care a jucat un rol hotărâtor în fabricarea produselor de bumbac! ………………………………………………………………………………………………..... b) Specificaţi regiunea în care a crescut exportul englezesc de bumbac între 1820 şi 1840 în cel mai mare raport proporţional! ……………………………………………………………………………………………….....



c) Cum se explică creşterea redusă a exportului de bumbac în Statele Unite! Amintiţi una dintre cauze! ………………………………………………………………………………………………..... d) Din ce cauză a scăzut până la o sutime preţul la firul de bumbac între 1820-1840? Amintiţi una dintre cauze! ……………………………………………………………………………………………….....

4 puncte

7. Subiectul se referă la epoca dualismului. Pe baza surselor specificaţi dacă afirmaţiile sunt adevărate sau false. Puneţi semnul „X” în coloana potrivită! (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns.) Raporturile naţionalităţilor între 1880 şi 1910, fără Croaţia naţionalităţile 1880 1900 1910

persoane % persoane % persoane % maghiari 6 400 000 46,6 8 651 000 51,4 9 944 000 54,4 germani 1 870 000 13,6 1 999 000 11,9 1 903 000 10,4 slovaci 1 870 000 13,6 2 002 000 11,9 1 946 000 10,9 români 2 403 000 17,5 2 798 000 16,6 2 948 000 16,1 rusini 353 000 2,6 424 000 2,5 464 000 2,5 croaţi 639 000 4,6 196 000 1,2 198 000 1,1 sârbi nu există

date nu există

date 520 000 3,1 545 000 3,0

alţi etnici 223 000 1,5 244 000 1,4 313 000 1,6 Total 13 758 000 100 16 834 000 100 18 261 000 100

Numărul celor care au emigrat din Ungaria Anul Nr. de emigranţi Dintre care maghiari (%)

1899-1904 334 458 26, 8 1905-1907 528 045 29,3 1908-1913 528 022 29,6 Total: 1 390 525 28,8 Adevărat Fals a) Majoritatea emigranţilor între 1900-1910 erau maghiari. b) Între 1900-1910 numărul populaţiei în ansamblu a crescut cu 30 la sută.

c) Proporţia slovacilor a scăzut între 1880-1910. d) Proporţia maghiarilor a crescut între 1880-1910.

2 puncte



8. Subiectul se referă la situaţia femeilor în perioada dintre cele Două Războaie Mondiale. Completaţi frazele cu cuvintele date mai jos. (Câte1 punct pentru fiecare răspuns.) A nők tömeges a)………………………………….sokan átmeneti szükségmegoldásnak hitték a világháború alatt. A változás azonban tartósnak bizonyult. A legtöbb európai országban a nők b)……………………………………kaptak, igaz, gyakran nagyobb megszorításokkal, mit a férfiak. Ezek a változások azonban még nem jelentettek c)…………………………….., a nők általában alacsonyabb bért kaptak, mint a velük azonos munkakörben dolgozó férfiak, s nagyon ritkán jelentek meg vezető posztokon. A változások más téren is megjelentek, s látványos kifejeződést kaptak a nők d)………………………………. a)…………..……………… în masă a femeilor s-a considerat în mare parte ca fiind o soluţie iminentă în timpul războiului mondial. Această schimbare însă s-a dovedit durabilă. În majoritatea ţărilor din Europa femeile au primit b) ……………..……………………, ce-i drept deseori cu restricţii mai mari ca bărbaţii. Aceste schimbări nu au însemnat însă c)………………………………, femeile au primit, în general, salarii mai mici ca bărbaţii la aceleaşi locuri de muncă, şi au fost promovate foarte rar pe posturi de conducere. Schimbări au avut loc şi în alte domenii, şi s-au manifestat în mod spectaculos în d)…………………………. .

a) c) Sărăcirea dezavantaj

Angajarea egalitate în drepturi

Înrolarea în armată privilegiu

b) d) buletin de identitate în vestimenţaţie

autonomie în salarii

dreptul de vot în sentimente

4 puncte

9. Subiectul se referă la istoria maghiară dintre cele Două Războaie Mondiale. Răspundeţi la întrebări pe baza surselor şi a cunoştinţelor Dvs. (Câte 1 punct pentru fiecare răspuns.)

„12. § A nemzetgyűlés addig, amíg az államfői hatalom gyakorlásának mikéntjét véglegesen nem rendezi [...], az államfői teendők ideiglenes ellátására a magyar állampolgárok közül titkos szavazással kormányzót választ.” (1920/I. törvény)

„Par. 12. Până când adunarea naţională nu va reglementa modul exercitării puterii preşedintelui statului […], pentru îndeplinirea temporară a sarcinilor de şef al statului se va alege cu vot secret un guvernator dintre cetăţenii maghiari.” (Legea nr I/1920)

„1. §. IV. Károly uralkodói jogai megszűntek.

2. §. Az 1723. évi I. és II. törvénycikkben foglalt pragmatica sanctio és minden egyéb jogszabály, amely az Ausztriai Ház […] trónörökösödési jogát megállapította vagy



szabályozta, hatályát vesztette, és ezzel a királyválasztás előjoga a nemzetre visszaszállt.

3. §. A nemzet a királyság ősi államformáját változatlanul fenntartja, de a királyi szék betöltését későbbi időre halasztja, és utasítja a minisztériumot, hogy eziránt arra alkalmas időben javaslatot tegyen.” (1921/XLVII. törvény) „Par. 1. Se abrogă dreptul de guvernare al lui Carol al IV-lea. Par. 2. Se vor abroga pragmatica sanctio şi toate celelalte legi care au stabilit sau reglementat dreptul de succesiune la tron al Casei de Austria […], astfel prerogativa alegerii regelui se restituie poporului. Par. 3. Naţiunea îşi menţine fără schimbări străvechea formă de stat a regatului ungar, dar urcarea pe tronul regesc este amânată pentru mai târziu, şi dă dispoziţie ministerului să facă în acest sens propuneri la timpul potrivit.” (Legea XLVII/1921) a) Care a fost denumirea funcţiei de preşedinte al statului după 1920? ……………………………………………………………………………………………… b) Ce fel de formă de stat a fost aprobată în 1921 de către adunarea naţională? ……………………………………………………………………………………………… c) Menţionaţi numele persoanei care a avut funcţia de preşedinte al statului. ……………………………………………………………………………………………… d) Care a/au fost evenimentul/ele care a/au condus la necesitatea aprobării legislaţiei din 1921? Alegeţi prin subliniere unul din răspunsurile de mai jos! Moartea lui Carol al IV-lea Încercarea de revenire a lui Carol al IV-lea Încercarea comuniştilor de a prelua puterea

4 puncte



10. Subiectul se referă la epoca lui Rákosi. Fotografiile de mai jos reflectă câte o caracteristică fundamentală. Treceţi fotografia în dreptul surselor, scriind pe locurile punctate litera ce marchează fotografia potrivită. (Câte 1 punct pentru fiecare răspuns.)

A) B)

C) D)



E)

„Amíg dolgozó népünk minden erejét megfeszíti, hogy ötéves tervünk végrehajtását biztosítsa, addig az osztályellenség, a kulák alattomos módon szabotálja a termelést, eldugdossa az élelmiszert, a terményeket. […] A kulákok, dolgozó népünk ocsmány döghollói mindenre képesek! Felvásárolják a fontos közszolgálati cikkeket, hogy zavart keltsenek, elégedetlenséget szítsanak […] ezek a gazemberségre és tunyaságra született gyászmagyarok. Egyik-másik lőszert és fegyvert rejtegetett!” (Viharsarok Népe című lap; 1950. október 25.) „În timp ce poporul nostru muncitor trudeşte cu eforturi pentru realizarea planului cincinal, duşmanul de clasă, chiaburul, sabotează cu viclenie producţia, ascunde alimentele şi produsele. […] Chiaburii, ciorile spurcate ale poporului şi ale ţării, sunt capabili de orice. Pentru a stârni derută şi nemulţumire, achiziţionează cele mai importante produse de larg consum. Aceştia sunt maghiarii de doliu, născuţi pentru săvârşirea mârşăviilor şi pentru tândăleală. Unii dintre ei au ţinut pe ascuns muniţie şi armament.” (Ziarul Viharsarok Népe; 25 octombrie 1950) Litera care indică fotografia ………… „Az ötéves népgazdasági tervről szóló 1949. évi XXV. számú törvény sikeres megvalósítása szükségessé teszi, hogy az ipar, a bányászat és kohászat, valamint a közlekedés területén a Magyar Népköztársaság saját kezében összpontosítsa azokat a termelő és szállító eszközöket, amelyek akár jelenlegi szervezeti formájukban, akár pedig megfelelő átszervezéssel gazdaságos nagyüzemi, gyári jellegű termelés céljára alkalmasak.” (Az Elnöki Tanács törvényerejű rendelet; 1949. december) „Punerea cu succes în aplicare a Legii nr. XXV din 1949 privind planul cincinal al economiei naţionale, face necesară ca în industrie, minerit şi metalurgie, Republica Populară Ungară să-şi concentreze, în propriile mâini, mijloacele de producţie şi de transport care chiar în forma lor actuală de organizare, sau printr-o restructurare potrivită vor fi adecvate pentru a realiza o producţie la nivel de mare uzină sau de fabrică.” (Decret-lege al Prezidiului; decembrie 1949) Litera care indică fotografia …………………..



„Rajk kémbandájának leleplezése ma már teljes jelentőségben áll előttünk. Sikerült lelepleznünk az ellenség veszedelmes ötödik hadoszlopát, amely beszivárgott soraink közé, és a Párton, a népi demokrácián belül készült titokban arra, hogy minden vívmányunkat megsemmisítse.” (Rákosi beszéde; 1949. szeptember) „Demascarea bandei de spioni a lui Rajk astăzi ni se înfăţişează în adevărata ei însemnătate. Am reuşit să demascăm cea de-a cincea coloană periculoasă a duşmanului care s-a strecurat printre noi, şi care s-a pregătit în secret, în cadrul Partidului şi al democraţiei populare ca să nimicească toate cuceririle noastre.” (Raportul lui Rákosi; septembrie 1949) Litera care indică fotografia ………………….. „Ott állt az operaházi díszelőadásokon a reflektorok kereszttüzében, a színpad közepén, az árnyéktalan dicsfényben, a fülsiketítő tapsviharban, majd - jó tíz perc után - amikor már nyilván úgy érezte, hogy a nagyközönség kellően kitombolta magát – a Sztálintól tanult szokás szerint – maga is tapsolni kezdett, ezzel mintegy jelezvén, hogy sok is, szerénysége nem enged meg többet, hiszen megérti ő ezt a lelkesedést, rendjén is van a dolog, de azért ne vigyük az ilyesmit túlzásba.” (Aczél Tamás –Méray Tibor: Tisztító vihar) „Stătea acolo la spectacolele de operă, în lumina reflectoarelor, în mijlocul scenei, în lumina fără de umbre, în asurzitoarea furtună de aplauze, apoi – după zece minute bune –, când simţea că publicul şi-a manifestat sentimentele în mod corespunzător – după obiceiul învăţat de la Stalin – a început să aplaude şi el, demonstrând astfel că sunt prea multe aplauze, iar modestia lui nu mai permite aşa ceva, pentru că el înţelege acest entuziasm, şi este cât se poate de normal, dar totuşi, să nu exagerăm.” (Aczél Tamás-Méray Tibor: Furtuna purificatoare) Litera care indică fotografia ………………….. „Az ötéves terv előirányzatainak felemelése útján az iparosítást meg kell gyorsítani olymódon, hogy gyáriparunk termelése 1949-hez képest 1954-re az eredetileg előirányzott 86,4 % helyett legalább 200%-kal emelkedjék. Ezen belül a nehézipar termelésének az eredetileg előirányzott 104,3 % helyett legalább 280%-kal kell emelkednie. A könnyűipar termelésének 72,9% helyett legalább 145%-kal kell emelkednie.” (Az MDP II. kongresszusának határozataiból; 1951. március)

„Prin creşterea prevederilor planului cincinal se cere accelerarea industrializării, în aşa fel încât faţă de 1949, în 1954 producţia industriei noastre să crească cu cel puţin 200%, în raport cu 86,4% cât se prevedea. Astfel producţia industriei grele ar trebui să crească cel puţin cu 280%, în loc de 104,3%, cât era prevăzut iniţial. Producţia industriei uşoare ar trebui să crească cel puţin cu 145%, în loc de 72,9%.” (Din hotărârile celui de al II-lea Congres al PDM; martie 1951) Litera care indică fotografia …………………..

5 puncte



11. Subiectul se referă la aspectele negative ale societăţii de consum. Treceţi în dreptul surselor câte un răspuns dintre cele posibile menţionate. Scrieţi numărul elementului potrivit în dreptunghiul care aparţine de fragmentul de text. Nu puteţi să scrieţi decât un singur număr potrivit fragmentului de text. (Câte 1 punct pentru fiecare răspuns.)

a) „Az ember azért fut a pénz után, hogy ideje legyen. Több ideje. Az idő azonban mindig valamire való idő. A kérdés tehát az, mire való az így nyert idő? A pénzidőben egyetlen válasz létezik erre a kérdésre: pénzkeresésre való. Vagyis arra, hogy az így nyert időben is futhassunk a pénz után, és ezzel még több időt nyerjünk, amiben aztán még annál is több pénzt szerezhetünk és még annál is több időt a pénz utáni hajszára. Mert időből sohasem elég.” (Szilágyi Ákos: A szépfejedelem; 2001)

a) „Omul aleargă după bani ca să aibă timp. Adică mai mult timp. Timpul însă este mereu un timp afectat pentru ceva. Deci se pune întrebarea: la ce foloseşte timpul obţinut în felul acesta? În timpul-bani există un singur răspuns: pentru a câştiga bani. Adică, şi în timpul astfel obţinut să putem alerga după bani, şi prin aceasta să câştigăm şi mai mult timp, în care putem câştiga şi mai mulţi bani, şi încă timp în plus pentru a fugi din nou după bani. Deoarece nicicând nu avem timp suficient.” (Szilágyi Ákos: A szépfejedelem, 2001)

b) „Radikálisan csökkent a csoportméret, és ma egyetlen személyre redukálódott. A modern társadalmak egytagú csoportok szövetségeiből épülnek fel. Elveszett a lojalitás [méltányosság, elfogadás], az önfeláldozás, a morális [erkölcsi] támogatás, a közös akciók korlátozottak.” (Csányi Vilmos: Az emberi természet; 1999)

b) „Mărimea grupului a scăzut radical, şi astăzi s-a redus la o singură persoană. Societăţile moderne se constituie din uniunea acestor grupuri unipersonale. Loialitatea, devotamentul, sprijinul moral au dispărut, acţiunile comune sunt limitate.” (Csányi Vilmos: Az emberi természet, 1999)

c) „A meggyőzés nem érvekkel történik, hanem alapvető emberi érzelmeinkre ható szimbólumokkal. […] Az árucikkek eladására elterjedt műfogásokat alkalmazzák a politikai eszmék és a politikusok adásvételében is. […] Ha a hivatásos rábeszélő eléri, hogy az általa kívánt vakcsoportba tömörüljünk (a tagokat nem válogatják), előre gyártott eszmék karmaiba kerülünk, önbecsülésünk is e csoporthoz kötődik ezután.” (Pratkanis-Aronson: A rábeszélőgép; 1992)

c) „Convingerea nu se face cu argumente, ci prin simboluri care acţionează asupra sentimentelor noastre. […] În acţiunile de vânzare-cumpărare a ideilor politice şi a politicienilor, se aplică la fel manevrele folosite în vânzarea mărfurilor. […] Dacă specialistul oficial al convingerii reuşeşte ca noi să ne întrunim într-un grup (membrii nu sunt aleşi) de placebo, cum şi-a dorit el iniţial, ne trezim în mrejele ideilor preconcepute, şi pe urmă aprecierea de sine a fiecăruia se va lega tot de acest grup. (Pratkanis-Aronson: A rábeszélőgép, 1992)



d) „A tradíciókat [hagyományokat] leromboljuk. Elértünk egy olyan kritikus pontot, amikor már a fiatalabb generációnak nemcsak azonosulnia nem sikerül többé az idősebbel, de azt kulturális értelemben sem képes megérteni. […] A legkiábrándítóbb azonban az, hogy ennél az apokaliptikus [végítéletszerű] folyamatnál minden valószínűség szerint elsőként az ember legnemesebb tulajdonságai és képességei mennek veszendőbe, éppen azok, melyeket joggal érzünk és értékelünk sajátosan emberinek.” (Konrad Lorenz: A civilizált emberiség nyolc halálos bűne; 1973)

d) „Ne distrugem tradiţiile. Am ajuns la un punct critic, când generaţia mai tânără nu numai că nu reuşeşte să se identifice cu oamenii mai în vârstă, dar nu-i poate înţelege nici măcar pe plan cultural […] Dar cea mai dezamăgitoare trăsătură este că în acest proces apocaliptic vor dispărea, în primul rând, trăsăturile şi capacităţile cele mai nobile ale omului, acelea pe care le simţim şi le apreciem pe bună dreptate specific umane.” (Lorenz Konrad: Cele opt păcate ale omenirii civilizate, 1973)

Posibilităţile de alegere: 1. globalizarea duce la slăbirea autonomiei naţionale 2. numărul supermarchetelor creşte din în ce mai mult 3. demagogia economico-politică abuzează de buna credinţă a oamenilor 4. generaţiile diferite între ele se înţeleg din ce în ce mai greu 5. criteriile egoiste ale individului câştigă teren 6. viaţa se transformă într-o goană după bunuri materiale

4 puncte

12. Subiectul se leagă de funcţionarea democraţiei parlamentare. Răspundeţi la întrebări pe baza surselor şi a cunoştinţelor Dvs.

„19.§ (1) A Magyar Köztársaság legfelsőbb államhatalmi és népképviseleti szerve az Országgyűlés. (2) Az Országgyűlés a népszuverenitásból eredő jogait gyakorolva biztosítja a társadalom alkotmányos rendjét, meghatározza a kormányzás szervezetét, irányát és feltételeit. (3) E jogkörében az Országgyűlés a) megalkotja a Magyar Köztársaság Alkotmányát; b) törvényeket alkot; c) meghatározza az ország társadalmi-gazdasági tervét; d) meghatározza az államháztartás mérlegét, jóváhagyja az állami költségvetést és annak végrehajtását; e) dönt a Kormány programjáról; […] k) megválasztja a Köztársaság elnökét, a miniszterelnököt, az Alkotmánybíróság tagjait, az országgyűlési biztosokat, az Állami Számvevőszék elnökét és alelnökeit, a Legfelsőbb Bíróság elnökét és a legfőbb ügyészt. […] 29.§ (1) Magyarország államfője a köztársasági elnök, aki kifejezi a nemzet egységét, és őrködik az államszervezet demokratikus működése felett. (2) A köztársasági elnök a fegyveres erők főparancsnoka. 29/A § (1) A köztársasági elnököt az Országgyűlés öt évre választja. (2) Köztársasági elnökké megválasztható minden választójoggal rendelkező állampolgár, aki a választás napjáig a harmincötödik életévét betöltötte.



(3) A köztársasági elnököt e tisztségre legfeljebb egy alkalommal lehet újraválasztani. 29/B. § (1) A köztársasági elnök választását jelölés előzi meg. A jelölés érvényességéhez az Országgyűlés legalább ötven tagjának írásbeli ajánlása szükséges. […] 33. § (3) A miniszterelnököt a köztársasági elnök javaslatára az országgyűlés tagjai többségének szavazatával választja. […] (4) A minisztereket a miniszterelnök javaslatára a köztársasági elnök nevezi ki és menti fel. […] 35. § (1) A Kormány a) védi az alkotmányos rendet, védi és biztosítja az állampolgárok jogait; b) biztosítja a törvények végrehajtását; c) irányítja a minisztériumok és a közvetlenül alárendelt egyéb szervek munkáját, összehangolja tevékenységüket; […] h) irányítja a fegyveres erők, a rendőrség és a rendészeti szervek működését.”(Részletek a Magyar Köztársaság Alkotmányából; 1989) „Par. 19. Art. 1. Organul suprem al puterii de stat şi al reprezentanţei populare este Parlamentul. Art. 2. Exercitându-şi drepturile ce-i revin din suveranitatea populară, Parlamentul asigură ordinea constituţională a societăţii, stabileşte structura, direcţia şi condiţiile guvernării. Art. 3. În spiritul acestei competenţe, Parlamentul a) elaborează Constituţia Republicii Ungare; b) stipulează legi; c) prevede planul socio-economic al ţării; d) stabileşte balanţa bugetului de stat; e) decide asupra programului Guvernului; […] k) alege pe preşedintele Republicii, pe prim-ministru, pe membrii Curţii Constituţionale, pe comisarii parlamentari, pe preşedintele şi pe vicepreşedinţii Curţii de conturi, pe preşedintele Curţii Supreme şi pe procurorul general. […] Par. 29. Art. 1. Şeful de stat al Ungariei este preşedintele republicii, cel care exprimă unitatea naţiunii şi veghează asupra funcţionării democratice a structurii de stat. Art. 2. Preşedintele republicii este comandantul suprem al forţelor armate. Par. 29/A. Art. 1. Preşedintele republicii este ales de către Parlament pe o perioadă de cinci ani. Art. 2. În funcţie de preşedinte poate fi ales oricare cetăţean cu drept de vot, care a împlinit vârsta de treizeci şi cinci de ani până în ziua alegerilor. Art. 3. În această funcţie preşedintele republicii poate fi reales doar o singură dată. Par. 29/B. Art. 1. Alegerea preşedintelui republicii este precedată de desemnarea pentru această funcţie. Pentru valabilitatea desemnării este nevoie de recomandarea a cel puţin cincizeci de membri ai Parlamentului […] Par 33. Art. 3. Prim-ministrul este ales la propunerea preşedintelui republicii de către majoritatea voturilor membrilor parlamentului. […] Art. 4. Miniştrii sunt numiţi sau eliberaţi din funcţie de către preşedintele republicii la propunerea prim-ministrului. […] Par. 35. Art. 1. Guvernul a) apără ordinea constituţională, apără şi asigură drepturile cetăţenilor; b) asigură punerea în aplicare a legilor; c) îndrumă activitatea ministerelor şi a diverselor organe în subordinea acestora, armonizează munca lor; […] h) îndrumă funcţionarea forţelor armate, a poliţiei şi a organelor de poliţie şi de pază.” (Fragmente din Constituţia Republicii Ungare; 1989) a) De câte ori poate fi reales un preşedinte? (1 punct) …………………………………………………………………………………………………..



b) Care instituţie controlează funcţionarea forţelor armate? (0,5 puncte) ………………………………………………………………………………………………….. c) Cine este comandantul suprem al forţelor armate? (0,5 puncte) ………………………………………………………………………………………………….. d) La propunerea cui poate fi numit un ministru? (0,5 puncte) ………………………………………………………………………………………………….. e) Cine alege pe prim-ministrul? (0,5 puncte) ………………………………………………………………………………………………….. f) De la ce vârstă poate avea cineva drept de vot la alegerile parlamentare? (1 punct) …………………………………………………………………………………………………..

4 puncte



II. SUBIECTE CARE NECESITĂ REDACTARE MAI LUNGĂ (ESEU)

Citiţi cu atenţie! Dintre următoarele subiecte trebuie să rezolvaţi în total trei. Alegerea trebuie să se facă după regulile următoare: De redactat: un subiect referitor la istoria universală, două subiecte, unul scurt şi unul lung, referitoare la diferite epoci ale istoriei Ungariei. Studiaţi cu atenţie următoarele subiecte.

Nr. Epoci, teme Tipul de subiect

Istoria universală

13. Marile descoperiri geografice Scurt

14. Ideologia nazistă Scurt

Istoria Ungariei

15. Consecinţele reformei din Ungaria în domeniul culturii Scurt

16. Luptele lui Hunyadi János (Iancu de Hunedoara) împotriva turcilor Lung

17. Iosif al II-lea Scurt 18. Pactul dualist Lung

19. Economia naţională în epoca lui Kádár Scurt 20. Intrarea Ungariei în cel de-al Doilea

Război Mondial Lung

Pentru a vă ajuta indicăm variantele posibile ale numerelor alese corect. Indicaţi una din coloanele din tabelul de mai jos. Încercuiţi litera coloanei pe care v-aţi ales-o.

Tipul de subiect A B C D E F G H I J K L

Scurt 13. 13. 13. 13. 13. 13. 14. 14. 14. 14. 14. 14.

Scurt 15. 15. 17. 17. 19. 19. 15. 15. 17. 17. 19. 19.

Lung 18. 20. 16. 20. 16. 18. 18. 20. 16. 20. 16. 18.

Pot fi evaluate doar subiectele pe care le-aţi ales după regulile amintite. După subiecte veţi găsi criteriile de evaluare, iar punctajul va fi stabilit de către examinator.

Din subiecte rezolvaţi doar trei, cele pe care le-aţi ales, de celelalte nu vă ocupaţi.

Înainte de a rezolva subiectele, vă rugăm să studiaţi îndrumătorul de pe pagina 2.

La răspunsuri puteţi folosi ciorne.



13. Subiectul se leagă de marile descoperiri geografice. (scurt) Pe baza surselor şi a cunoştinţelor Dvs. prezentaţi cauzele şi factorii stimulenţi care au dus la descoperirile geografice. (Folosiţi atlasul istoric de liceu.)

„A törökök dühödt ordítással törtek előre a szultán nyomában: rövid, elkeseredett harc után megmászták és hatalmukba kerítették a sáncokat és az ágyúk által összelőtt városfal romjait, miután az utolsó védőket is menekülésre kergették. […] A janicsárok, majd nyomukban a többi seregrész, rövidesen úgy zúdultak be a városba, mint a vízáradat. […] Majd utánuk nyomult az egész sereg, folyamatosan, teljes erejével, és győztesen szétáradt az egész városban. A fal előtt, amelyre nagy lobogóját vonatta fel, sugárzó arccal állt a szultán, és örvendett a látványnak: a nap most virradt fel végül teljes világossággal.” (Mikhael Kritobulosz Bizánc elestéről)

„Cu strigăte furioase turcii au înaintat în forţă pe urmele sultanului: după lupte scurte şi îndârjite au urcat şi au ocupat şanţurile şi ruinele zidurilor cetăţii distruse cu ajutorul tunurilor, alungându-i şi pe ultimii apărători ai cetăţii. […] Ienicerii, şi apoi celelalte corpuri de armată s-au năpăstuit peste oraş asemenea viiturii […] Pe urmă a venit fără întrerupere toată armata, cu toată forţa, şi s-a extins victorios în tot oraşul. În faţa zidului, pe care era arborat marele steag al său, sultanul stătea cu faţa radioasă şi se bucura de privelişte: soarele în sfârşit se ridicase în acest moment în toată splendoarea lui.” (Mihail Critobulos despre căderea Bizanţului)

În jurul anilor 1450 Gutenberg a descoperit tipografia. În 1477 sunt reeditate operele astronomului din Antichitate, Ptolemeu care descrie Pământul ca fiind rotund. În 1479 se creează Spania în urma unificării Castiliei cu Aragonia.

Caravelă. Acest model a devenit cunoscut mai ales în timpul lui Henric marinarul

„Dicsérem tervedet, hogy Nyugatnak hajózol, s meg vagyok győződve arról, hogy ez az út nem olyan nehéz, mint hiszik. Bizonyosan hatalmas királyságokat, népes városokat és tartományokat fogsz felkeresni, ahol mindenféle fűszer és nemesfém nagy bőségben található. E királyok és fejedelmek nagy örömmel lépnek majd

Populaţia Europei 1300 73 miloane 1400 45 milioane 1500 78 milioane



kapcsolatba a keresztényekkel, hogy tőlük keresztény vallást és mindenfajta tudományokat tanuljanak.” (Toscanellinek Kolumbuszhoz írt leveléből) „Nu pot decât să-ţi elogiez planul de a naviga către Occident, şi sunt convins că acest drum nu este prea dificil, după cum se presupune. Desigur vei găsi regate uriaşe, oraşe şi regiuni cu multă populaţie, unde se vor găsi din belşug tot felul de mirodenii şi metale preţioase. Aceşti regi şi suverani îi vor întâmpina cu mare bucurie pe creştini ca să înveţe de la ei credinţa în Dumnezeu şi multe lucruri ştiinţifice.” (Din scrisoarea lui Toscanelli către Colomb)

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

Criterii Puncte max.

Puncte realizate

Înţelegerea subiectului 4 Orientarea în spaţiu şi timp 4 Utilizarea vocabularului de specialitate 4 Utilizarea surselor 4 Identificarea factorilor determinanţi ai evenimentelor

6

Structura lucrării, corectitudinea limbii 2 Total 24 Împărţit la 2 Punctaj max. 12



14. Subiectul se referă la Germania nazistă. (scurt) Pe baza surselor şi a cunoştinţelor Dvs. prezentaţi trăsăturile caracteristice ale ideologiei naziste.

Afiş de propagandă nazistă

„Az életre való törekvés végső formájában mindig újra szét fogja törni az úgynevezett humanizmus minden nevetséges kötelékét, hogy helyére engedje lépni a természet humanitását, amely megsemmisíti a gyengét, hogy helyet adjon az erősnek. […] Ma a zsidó a nagy uszító Németország maradéktalan szétzúzására. […] Ha népünk és államunk áldozatává válik e vér- és pénzéhes zsidó népelnyomónak, úgy az egész föld belesüllyed e polip szorításába. […] Minden igazán nagy népvezér művészete abban áll elsősorban, hogy egy nép figyelmét ne szétszórja, hanem mindig csak egyetlen ellenségre összpontosítsa. […] A tömegek felfogóképessége nagyon korlátozott, az értelem kicsi, ezzel szemben a feledékenység nagy. E tényekből kifolyólag minden hatékony propagandának csak nagyon kevés pontra szabad korlátozódnia, és ezeket jelszószerűen oly sokáig használnia, amíg csak a legutolsó is képes egy ilyen szóval kapcsolatban maga elé idézni azt, amit akarunk. […] A nemzetiszocialista pártban nem divat arról dönteni, hogy vajon a Führer hű-e az úgynevezett eszméhez, vagy nem… Nálunk a Führer és az eszme egy, és minden párttagnak azt kell tennie, amit ő megparancsol, ő, aki megtestesíti az eszmét és egyedül ismeri annak végső célját. […] Németország csak akkor lesz igazán Németország, ha egész Európa német lesz. Amíg nem leszünk Európa urai, csak tengődni fogunk.” (Hitler)

„În forma ei definitivă străduinţa de a supravieţui va distruge întotdeauna legăturile ridicole ale tuturor formelor pretinsului umanism ca să lase loc umanismului naturii, ce îl va nimici pe cel slab ca să dea loc celui puternic [...] În prezent evreul este marele instigator care vizează destrămarea completă a Germaniei. [...] Dacă poporul şi statul nostru vor fi victimele acestor evrei asupritori, ahtiaţi după sânge şi după bani, atunci tot globul se va scufunda în strânsoarea acestui polip. [...]



Arta oricărui conducător important constă în a nu risipi atenţia unui popor, ci în a o concentra asupra unui singur duşman [...] Capacitatea de înţelegere a poporului este foarte redusă, raţiunea lui este neîsemnată, în schimb, lipsa lui de memorie este cu mult mai mare. Prin urmare, orice propagandă eficientă se va reduce la foarte puţine obiective, iar acestea, sub formă de cuvinte-lozinci se vor folosi atât de des, până când şi omul cel mai de rând va fi în stare să-şi închipuie ceea ce vrem noi să-i sugerăm printr-un asemenea cuvânt. [...] În partidul naţional-socialist nu este la modă să se hotărască dacă Führerul este fidel sau nu aşa-numitului principiu... La noi Führerul şi principiul sunt unul şi acelaşi, şi fiecare membru de partid trebuie să facă ceea ce ordonă el, iar el este cel care simbolizează principiul şi singurul care cunoaşte scopul final. [...] Germania va fi adevărata Germania numai atunci când toată Europa va fi germană. Până când nu vom fi stăpânii Europei, doar vom lâncezi.” (Hitler)

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………


Puncte realizate


6




15. Subiectul se leagă de Reforma din Ungaria. (scurt) Pe baza surselor şi a cunoştinţelor Dvs. prezentaţi consecinţele Reformei din ţară la nivelul culturii. (Folosiţi atlasul istoric de liceu.)

„Te nagy költséggel iskolát alapítasz és felszítod az érdeklődést a tudományok művelése iránt, amely dolog ámbár önmagában is nagy dicséretre érdemes, mégis különösen mostanában, amikor a háború csapásai következtében a szomszédos országokban pusztul a tudomány, sokkal nagyobb elismerésre méltó. […] Mert hogy ily körülmények között gondolsz a tudományokkal, azt bizonyítod, hogy bízol a békében és Pannónia jobb jövőjében. […] Remélem, hogy Isten a te törekvéseid mellé is áll, kiváltképp, ha azon leszel, hogy az egyházakban is tisztábban hirdessék az igét, mert hát nem kétséges, hogy ezek a háborúk és ez a török szolgaság bűneink és bálványimádásunk büntetése…” (Melanchton levele Nádasdy Tamás magyar főúrnak; 1537)

„Cu mari cheltuieli tu ai ctitorit şcoli şi ai stârnit interesul pentru cultivarea ştiinţelor, lucru care, chiar luat în sine, este foarte demn de laudă, iar acum în prezent, când în urma strâcăciunilor cauzate de război în ţările vecine ştiinţele sunt pe cale de dispariţie, acest efort al tău este într-o măsură şi mai mare merituos. […] Şi fiindcă în asemenea împrejurări te gândeşti la ştiinţe, cu asta demonstrezi că ai încredere în pace şi în viitorul Panoniei. […] Sper că Domnul va binecuvânta strădaniile tale, şi mai ales dacă te vei strădui ca în biserici să fie cât mai curat lăudat cuvântul lui Dumnezeu, căci fără îndoială aceste războaie şi robia turcească sunt pedepse din cauza idolatriei şi păcatelor noastre.” (Scrisoarea lui Melanchton către nobilul Tamás Nádasdy)

Foaia de titlu a Bibliei editate

în 1590 de către Károli Gáspár

Curtea vechiului colegiu reformat de la Pápa, fondat în 1531



„Ha elhatároztad, hogy tovább is tanulj s magasabb képzettséget szerezz, négy évig segíteni fogunk téged. […] Elhatározásodról mielőbb értesíts. […] Hogy pedig szándékunkat ebben jól megértsd, ahhoz tartsd magad, hogy ne csak teológiai, hanem a bölcseleti tudományokat is alaposan megtanuld, hogy amikor majd hazatérendsz, úgy az egyházi, mint a polgári dolgokban is s a külügyek igazgatásában, segítségednek hasznát vehessük magunk, nemzetünk, hazánk érdekében.” (Bethlen Gábor levele a Heidelbergben tanuló, jobbágy származású diáknak)

„Dacă te-ai hotărât să înveţi mai departe şi să obţii o calificare mai înaltă, te vom ajuta timp de patru ani. […] Să ne dai ştire cât mai repede despre decizia ta. […] Pentru ca să întelegi bine intenţia noastră, te rugăm să faci eforturi ca să studiezi temeinic nu numai ştiinţele teologice, ci şi cele filologice, ca după ce te întorci acasă să ne putem folosi noi şi naţia şi patria noastră de aportul tău, atât în problemele religioase cât şi în cele civile şi în chestiunile externe.” (Scrisoarea lui Gabriel Bethlen către un student, copil de iobag, care se afla la Heidelberg la studii)

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………




Puncte realizate


6


16. Subiectul se referă la istoria Ungariei din secolul al XV-lea. (lung) Pe baza surselor şi a cunoştinţelor Dvs. prezentaţi cariera politică a lui Hunyadi János (Iancu de Hunedoara) şi apreciaţi luptele sale antiotomane. (Folosiţi atlasul istoric de liceu.)

Domeniile lui Iancu de Hunedoara (Hunyadi János)



Campaniile lui Iancu de Hunedoara (Hunyadi János)

Havasalföld - Ţara Românească Bosznia - Bosnia

Szerbia - Serbia Oszmán Birodalom – Imperiul Otoman

„A háború vihara és Ulászló király gyászos pusztulása után az ország egyházi főméltóságai és bárói közös akarattal elhatározták, hogy a közelgő Pünkösd ünnepén az összes nemesek üljenek össze Rákos mezején, és tartsanak országos gyűlést. […] Mindnyájan, akik csak megjelentek, egy akarattal és nagy megfontoltsággal tárgyaltak az ország javáról és arról, kit válasszanak meg az ország védelmezőjének arra az időre, amíg a gyermek László király, Albert király fia, aki akkor életének ötödik évében volt, nem képes eszét a tanácsban, karjait meg hadakozásra használni. Az egész közösség szeme előtt lebegett János vajda [Hunyadi János] úr tetteinek fényes emléke, és ezért – bár sokan reménykedtek benne, hogy a méltóság rájuk száll – ezt a tisztet mégis egyedül a vajda úr nyerte el. Megválasztották tehát őt az ország és a király hatáskörébe tartozó minden ügy kormányzójának.” (Thuróczy János krónikájából) „După războiul pustiitor şi moartea cumplită a regelui Ulászló conducătorii bisericii şi magnaţii ţării au hotărât de comun acord ca de Rusalii toată nemeşimea să se adune pe Câmpia Rákos şi să se întrunească într-o adunare naţională. […] Cu toţii care au fost prezenţi, au examinat cu determinare şi cu mare chibzuinţă soarta ţării, şi pe viitorul apărător al ţării, care să fie ales pe perioada când regele minor László, fiul regelui Albert, de cinci ani nu va fi în stare să-şi folosească nici mintea în consiliu, nici forţa braţelor sale în lupte. În faţa tuturor celor prezenţi strălucea amintirea glorioasă a faptelor voievodului János [Iancu de Hunedoara], şi din această cauză – deşi mulţi au râvnit la această demnitate – funcţia a fost atribuită numai şi numai voievodului. El a fost ales deci guvernator, însărcinat cu toate atribuţiile privitoare la ţară şi la competenţele regelui.” (Din cronica lui János Thúróczy)

„[…] segítség nélkül ugyanis sem magunkat nem tudjuk fenntartani, sem másoknak nem tudunk hasznára lenni. Magyarországnak nincs annyi ereje, hogy az ellenséget



megsemmisítse, ugyanakkor kikerülni sem tudja, tehát nincs más kiút, mint a további harc. És hogy ezt sikerrel tudja-e folytatni – nagyon kétséges. Ha pedig valami katasztrófa következnék be, az egész kereszténységet ért gyalázat, szerencsétlenség most még csak a magyarokat sújtaná, de azokra, akik cserbenhagyták, joggal fog visszaütni, és rájuk a jelenleginél sokkal nagyobb katasztrófa fog - gyalázattal tetézve - várni.” (Vitéz János kancellár a német rendek előtt; 1455)

„[…] fără ajutor nici noi nu ne putem asigura existenţa, nici nu putem fi de folos altora. Ungaria nu este suficient de puternică ca să nimicească duşmanul, totodată nici nu-l poate evita, astfel altă cale de ieşire nu există, decât continuarea luptei. Şi este foarte îndoielnic dacă poate s-o ducă la bun sfârşit. Dar dacă s-ar întâmpla vreo catastrofă, această injurie aplicată întregii lumi creştine deocamdată i-ar lovi numai pe unguri, însă pe cei care i-au abandonat pe ei, îi va izbi cu siguranţă, şi pe aceştia îi va aştepta o catastrofă – cu ticăloase ofense – mult mai mare decât asta.” (Din discursul lui Vitéz János, cancelar în faţa stărilor germane; 1455)

„Időközben Magyarországon belül tovább romlott a Hunyadi-párt és az V. Lászlót kézben tartó Garai-Cillei klikk [csoport, szövetség] viszonya […]. Ellenfelei azzal torolták meg Hunyadin a rajtuk esett vélt vagy valódi sérelmeket, hogy […] magára hagyták őt.” (Szakály Ferenc történész) „Între timp în Ungaria relaţia între partidul lui Hunyadi şi grupul [gruparea, alianţa] Garai-Cillei care îl avea în mâini pe László al V-lea. […] Adversarii s-au răzbunat pe Hunyadi din cauza unor prejudicii create sau reale în aşa fel încât […] l-au lăsat singur.” (Szakály Ferenc, istoric) …………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………



…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………


Puncte realizate


10


17. Subiectul se leagă de istoria Ungariei din secolul al XVIII-lea. (scurt) Pe baza surselor şi a cunoştinţelor Dvs. prezentaţi trăsăturile caracteristice şi contradicţiile domniei lui Iosif al II-lea. Cronologie: 1784 Iosif la II-lea a dat ordin pentru transportarea coroanei ungare la Viena. În urma decretului lui Iosif al II-lea limba germană devine limba oficială. 1785 Iosif al II-lea desfiinţează autoguvernarea la nivel de comitate. Ţara este împărţită în

zece disctricte în fruntea cărora au fost numiţi comisari regali.

„Legjobbnak tartanám megegyezni az országokkal, hogy tíz évre teljhatalmat adjanak, mely idő alatt mindent lehessen tenni javukra, megkérdezésük nélkül. […] Mielőtt többet követelnénk ez országtól [Magyarországtól], azon kell igyekezni, hogy boldoggá tegyük. E célból reformálni kell belső szerkezetét, forgalmat kell adni áruinak, meg kell alapítani a kereskedést, mindenek fölött pedig előmozdítani a



népesedést, az ifjúság nevelését, és meg kell győzni a belátóbb öregeket, hogy helyesen cselekszünk. ” (II. József tervei trónra lépése előtt)

„Consider că ar fi cel mai potrivit să cădem la învoială cu ţările ca să ne dea puteri depline timp de zece ani, perioada în care să facem totul în folosul lor, fără să fie întrebaţi. […] Înainte de a cere mai mult de la această ţară [Ungaria], trebuie să ne străduim s-o facem fericită. Din acest motiv se va reconstrui structura ei internă, se va da intrare liberă a mărfurilor pe piaţa noastră, se va organiza comerţul, şi cel mai mult se va înlesni creşterea populaţiei, formarea tineretului, şi îi vom convinge pe oamenii vârstnici mai cu judecată că acţionăm cu folos.” (Planurile lui Iosif la II-lea înainte de a urca pe tron)

„Minden kényszer, amely az emberek lelkiismeretére erőszakkal hat, mindennél ártalmasabb. […] Minden nem katolikusnak, a helvét és az ágostai [református és evangélikus] hitvallásúaknak éppúgy, mint a görög szertartású nem egyesülteknek [görögkeleti] […] a magán vallásgyakorlatot – tekintet nélkül arra, hogy az adott helyen az valaha is szokásban volt-e vagy sem – kegyesen engedélyezzük. ” (Részlet a türelmi rendeletből; 1781) „Orice constrângere exercitată cu forţa asupra conştiinţei oamenilor este mai dăunătoare ca toate […] Aceşti necatolici, respectiv credincioşii reformaţi (calvinişti) şi evanghelici, sau de asemenea ortodocşii de rit neunit, să fie lăsaţi să decidă liber, […] şi le asigurăm cu milostenie practicarea confesiunii – fără a se lua în considerare dacă în acel loc ea a fost vreodată în obicei.” (Fragment din Decretul de toleranţă, 1781)

„A jobbágyi állapotot – amennyiben az a jobbágyokat eleddig örökre elkötelezettekké és röghöz kötöttekké tette – a jövőben egyszerűen eltöröljük; s azt sem akarjuk, hogy a jövőben a »jobbágy« elnevezést ebben az értelemben bárki is használja; következésképpen kinyilatkoztatjuk, hogy a jobbágyok egyenként és összességükben, bármilyen nemzetiségűek és vallásúak legyenek is, a jövőben személyüket tekintve szabadok és szabad költözésű emberek legyenek, s megparancsoljuk, hogy mindenütt ilyeneknek is tartsák őket.” (Részlet a jobbágyrendeletből; 1785)

„Este abolită definitiv în viitor starea de iobag, atâta timp cât iobagii au fost ţinuţi legaţi de pământ şi au fost supuşi la obligaţii veşnice; iar mai dorim totodată, ca denumirea de »iobag« să nu mai fie utilizată în acest sens; drept urmare, cu privire la persoana tuturor ţăranilor, oricum se cheamă ei şi de orice religie ar aparţine, vom face ca în viitor să fie oameni care să-şi poată schimba locuinţele în mod liber; vă poruncim, să fie consideraţi ca atare pretutindeni.” [...] (Fragment din Decretul asupra iobăgiei, 1785)

„Iszonyú hatalom! – még ez nem volt nálunk, Hogy korona nélkül lett volna királyunk.” (Részlet Ányos Pál: Kalapos király című művéből) „Domnie oribilă! – fost-a la noi vreodată, Să fi avut noi rege ce nu purta coroană?” (Fragment din opera lui Ányos Pál: Regele cu pălărie) …………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………



…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………


Puncte realizate


6


18. Subiectul se referă la istoria Ungariei din secolul al XIX-lea. (lung) Pe baza surselor şi a cunoştinţelor Dvs. prezentaţi pactul dualist. În răspuns analizaţi condiţiile în care pactul dualist a fost semnat, şi teoriile diferite manifestate în aprecierea compromisului. (Folosiţi atlasul istoric de liceu.)

„Van-e, ki óhajtja Ausztria fölbomlását, nem tudom, de ha vannak ilyenek, azok azt bizonyosan nem a mi érdekünkben óhajtják. Félek, nagyon félek, hogy e fölbomlás által nem mi nyernénk, s a mi sorsunk jobbra nem változnék. […] Fönn bírna […] állani Magyarország, beékelve a hatalmas orosz és német birodalom közé? […] Ha pedig más népekkel együtt szövetséges államot akarnánk alakítani, nem volnának-e közös ügyeink, melyeket azokkal együtt kellene intéznünk? ” (Részlet Deák Ferenc parlamenti beszédéből; 1867. március) „E cineva oare care ar dori desfiinţarea Austriei, nu ştiu, dar dacă sunt asemenea oameni, aceia cu siguranţă nu o doresc în interesul nostru. Mă tem, tare mă tem: cu această dezmembrare noi nu am câştiga nimic şi soarta noastră nu s-ar schimba în bine. [...] Ungaria



ar putea [...] oare să se menţină, intercalată între uriaşele imperii ruseşti şi germane? [...] Iar dacă am vrea să alcătuim un stat aliat împreună cu alte popoare, nu am avea probleme comune pe care ar trebui să le îndreptăm tot în comun?” (Fragment din discursul lui Deák Ferenc; martie 1867)

Structura de stat a Monarhiei Austro-Ungare Ausztria – Austria Magyarország – Ungaria Közös – Comun Császár – Împărat Uralkodó – Suveran Király – Rege Birodalmi gyűlés – Adunarea imperială Urak háza – Camera magnaţilor Képviselőház – Camera deputaţilor Delegációk – Delegaţii Országgyűlés – Adunarea naţională Felsőház – Camera superioară Képviselőház – Camera deputaţilor Tagot – membri Képviselőt – deputat Horvát országgyűlés – parlamentul provinciei croate

Felelős kormány – guvern responsabil Tárcák – Ministere Közös minisztériumok – Ministere comune Külügy – externe Hadügy – armata Pénzügy – finanţe Miniszterelnök – Prim-ministru (Premier) Belügyminiszter – Ministru de interne Horvát miniszter – Ministru croat Báni kormány – Guvern al banului Tartományok – Provinciile Megyék – Comitatele Alispánok – subprefecţi Főispánok – prefecţi Horvátországi megyék – provinciile din Croaţia



„Ausztria Magyarország önállását elismerve sokat nyer hatalomban, s valószínűleg anyagi jólétben is, miután [...] összes hatalma az összbirodalom érdekében használható. Magyarország szeparatisztikus tendenciái [elszakadási törekvései], melyek három évszázad óta soha nem szűntek meg, csak így semmisíttethetnek meg. […] Mindkét részről a nyereség jóval felülmúlja a veszteséget.” (Eötvös József naplójából) „Austria, recunoscând suveranitatea Ungariei, câştigă mult în putere, şi probabil în privinţa bunăstării materiale, fiindcă […] toate forţele ei pot fi utilizate în interesul imperiului. Tedinţele separatiste ale Ungariei, care de trei secole nu mai încetează, vor putea fi înfrânate doar în felul acesta. […] De amândouă părţi câştigul întrece cu mult pierderile.” (Din jurnalul lui Eötvös József)

„XVI. tc. A magyar korona és Ő felsége többi királyságai és országai közt kötött vám- és kereskedelmi szövetségről. 1.§ Mindkét fél államterülete a szövetség idejére és annak értelmében egy vám- és kereskedelmi területet képez, melyet közös vámhatár vesz körül. […] 12. § Az ausztriai érték [pénz], míg törvényesen meg nem változtatik, közös marad. […] 13. § Mindkét fél késznek nyilatkozik lehetőleg egyforma mérték- és súlyrendszert hozni létre a két állam területén. […] 22. § E vám- és kereskedelmi szövetség a kihirdetés napján s 10 évi időre lép érvénybe. […]” (Az 1867. évi törvényekből)

„Art. XVI. Privitor la uniunea vamală şi comercială între ţările coroanei ungare şi celelalte monarhii şi ţări ale Maiestăţii sale. Par. I. Teritoriul de stat al ambelor părţi, pe timpul uniunii şi conform acesteia, formează un singur tertoriu vamal şi comercial, înconjurat de o frontieră vamală comună. Par. 12. Până la schimbarea ei legală, valoarea [moneda] austriacă va fi comună. [...] Par. 13. Ambele părţi se declară dispuse pentru a crea acelaşi sistem de măsură şi de greutate pe teritoriul celor două state [...] Par. 22. Această uniune vamală şi comercială, în ziua declarării ei va fi în vigoare timp de zece ani.” (Din legile promulgate în anul 1867)

„Magyarország a legfontosabb ügyekben idegen érdekek vontatókötelére akasztatik; a nagyon alárendelt szerepre kárhoztatott magyar minisztérium többé teljességgel nem független, a magyar országgyűlés alig lehet egyéb, mint a megszaporított megyegyűlés. […] A bécsi kormány ezzel teljesen célt ér, és az ország önállóságának még árnyéka is eltűnik. […] Amely országnak nincs saját diplomatiája, annak nincs saját külpolitikája, az nem független ország, az mindenkor kiegészítő része azon országnak, vagy provinciája azon hatalomnak, mely a diplomatia vezetését kezei között tartja.” (Kossuth Lajos) „În chestiunile cele mai importante Ungaria se va pune sub oblăduirea intereselor străine; ministerul maghiar, condamnat să joace un rol accentuat secund, nu va mai avea niciodată independenţă completă, iar adunarea naţională a Ungariei nu poate fi altceva decât o adunare mai mare la nivel de comitat. [...] Guvernul de la Viena şi-a realizat astfel scopul şi dispare până şi ideea de independenţă. [...] Ţara care nu are diplomaţie, nu are nici politică externă



proprie, şi nu este nici independentă, aceea va fi mereu o parte anexă a statului, sau o provincie a imperiului care are în mâini conducerea diplomaţiei.” (Kossuth Lajos) …………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………




Puncte realizate


10


19. Subiectul se referă la epoca lui Kádár. (scurt) Pe baza surselor şi a cunoştinţelor Dvs. prezentaţi trăsăturile caracteristice ale economiei anilor 1970 şi 1980. Cronologie: 1972 – Conducerea partidului opreşte reformele economice. 1973 – Criza de petrol la nivelul economiei mondiale. 1979 – Prima creştere semnificativă a preţurilor. 1981 – Ungaria intră în Fondul Monetar Internaţional şi în Banca Mondială, astfel accede la credite importante din Occident.

„[…] a kereken 1, 5 millió háztáji és kisegítő gazdaságban évente 4,5 millió ember 2,7 milliárd munkaórával egészíti ki keresetét. Ez 1,2 millió teljes foglalkoztatású ember munkájával egyenértékű. […] E törpegazdaságok adják a bruttó mezőgazdasági termelés egyharmadát, ezen belül ők termelik meg a burgonya és a zöldség 70, a sertéshús 56,3 és a baromfi 43 százalékát.” (Paul Lendvai: Magyarország kívülről) „[…] în exact 1,5 milioane de gospodării particulare şi în cele în jurul casei, un număr de 4,5 de miloane de oameni şi-au completat venitul cu câştigul echivalent cu 2,7 miliarde de ore de lucru. Ceea ce este egal cu volumul de muncă a 1,2 milioane de oameni cu loc de muncă integral. […] Aceste gospodării foarte mici au dat un sfert din producţia agiricolă a ţării, asigurând 70% din producţia de cartofi şi de legume, 43% din producţia de carne de pui.” (Paul Lendvai: Ungaria din exterior)



Numărul articolelor mai importante de consum de folosinţă lungă /100 menaje între 1960-1990

1960 1970 1980 Frigidere 1 35 87 Maşini de spălat 19 70 91 Aspiratoare 4 38 76 Autoturisme 0 6 26 Motociclete 7 16 21 Aparate de radio 73 101 142 Televizoare 5 66 99 Pickup-uri 5 15 29 Magnetofoane 2 9 37

A külkereskedelmi forgalom volumene – Volumul traficului de mărfuri de comerţ exterior Behozatal – Import Kivitel – Export Külkereskedelmi árak – Preţuri de comerţ exterior Behozatali árak – Preţuri de import Csereanyarányindex – Indicele raportului de schimb

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

Datoriile externe ale Ungariei - în milioane de dolari -

ANUL BRUT NET 1975 4 199 2 000 1977 6 253 3 580 1978 9 468 6 141 1984 10 983 6 549 1985 13 955 8 046 1987 19 584 13 683 1989 20 390 14 900



…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………


Puncte realizate


6


20. Subiectul se referă la cel de-al Doilea Război Mondial. (lung) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor Dvs. cauzele şi împrejurările intrării în război a Ungariei. (Folosiţi atlasul istoric de liceu.)

„A németekkel kell mennünk, mert másképp nem lehetséges, de csak egy bizonyos pontig. Ez a pont, ez a határvonal a háborúban való részvétel. Ezt semmi esetre sem fogjuk megtenni, mert idegen érdekekért nem fogunk vérezni hiába. De borzalmas nehéz, talán lehetetlen ellenállni. A revízió, s ezt csak neked mondom, a legnagyobb veszély, amely fenyeget, de ezzel nem tehetek semmit, mert belebukom. A közvéleményünk meg van őrülve. Mindent vissza! Akárhogy, akárki által, bármely áron. […] A revízióba bele fogunk pusztulni, ez fog minket a háborúba belesodorni. Visszakaptuk a Felvidéket, jó, vissza Ruszinkót [Kárpátalját] is, ezeket meg tudjuk még emészteni, átvenni, berendezni. Most Erdélyen a sor, rettegek, mi lesz akkor. Ha Erdély visszajő, ezzel örökre elköteleztük magunkat a németeknek, akik majd aztán követelik az árát. ” (Teleki Pál bizalmas beszélgetéséből; 1939 végén)



„Este necesar să fim alături de germani, pentru că nu există altă cale, dar numai până la un punct. Acest punct, această graniţă este participarea noastră la război. Dar pasul asta nu-l vom face nicidecum, deoarece nu vom aduce sacrficii în zadar pentru interese străine. Însă este foarte greu, poate e imposibil să te împotriveşti. Revizionismul, şi pe aceasta ţi-o spun numai ţie, este cel mai mare pericol care ne ameninţă, dar nu pot să fac nimic, căci îmi pierd poziţia. Opinia noastră publică este smintită. Totul înapoi! Oricum, cu ajutorul oricui, cu orice preţ. [...] Vom pieri în acest revizionism, acesta ne va târî în război. Am recăpătat Regiunea de Nord, bine, înapoi şi cu Ucraina Subcarpatică, pe acestea le putem prelua, organiza şi integra. Acum e rândul Ardealului, şi mă îngrozesc de ce va fi atunci. Dacă reprimim Ardealul, ne vom angaja definitiv de partea germanilor care pentru aceasta vor pretinde un preţ mare.” (Fragment dintr-o convorbire confidenţială a lui Teleki Pál; sfârşitul anului 1939)

Traficul maghiaro-german de comerţ exterior între anii 1938-1944 ANUL Import Export

În mii de pengăi

Procentajul din total

În mii de pengăi

Procentajul dint total

1938 170 816 41,6 238 755 45,7 1939 236 932 48,4 304 251 50,4 1940 318 716 52,9 250 997 48,7 1941 429 414 58,1 477 034 59,9 1942 483 332 51,1 632 501 54,9 1943 612 372 53,4 776 569 60,3 1944 568 300 70,3 697 167 73,6

„Amennyiben a magyar […] [kormány] eltűri, sőt elősegíti, hogy a német hadsereg Magyarországra bevonulva, azt katonai bázisnak használja Jugoszlávia ellen, Anglia részéről diplomáciai viszonyunk megszakításával és annak összes következményével okvetlenül számolnia kell. Ha azonban Magyarország e támadáshoz bármilyen indoklással (Jugoszlávia területén magyarok megvédése) csatlakoznék, úgy Nagy-Britannia és szövetségesei […] hadüzenetével is kell számolni.” (Barcza György londoni magyar nagykövet Teleki Pálnak küldött táviratából; 1941. április 2.)

„În cazul în care [guvernul] maghiar […] va suporta, sau chiar va înlesni, ca armata gemană, intrând în Ungaria, s-o folosească drept bază militară împotriva Iugoslaviei, partea maghiară va trebui să ţină cont cu siguranţă de întreruperea relaţiilor noastre diplomatice şi cu toate consecinţele acesteia. În schimb, dacă Ungaria sub orice pretext (apărarea ungurilor de pe teritoriul Iugoslaviei) s-ar ralia la acest atac, atunci va trebui să ţină cont de declaraţia de război a Angliei şi a aliaţilor săi. […] ” (Din telegrama trimisă lui Teleki Pál de către Barcza György, ambasador al Ungariei la Londra; 2 aprilie 1941)

„A háború kérdése igen rövid idő alatt biztosan el fog dőlni. Ha pedig Németország a háborúra határozza el magát, egyfelől a német haderő eddigi átütő sikerei alapján, másfelől az orosz haderő értékének és ellenálló erejének ismeretében biztosan számíthatunk avval, hogy a német haderő rövid idő alatt ki fogja vívni a győzelmet éppúgy, mint eddig is tette. […] Szilárd meggyőződésem szerint Magyarország a német-orosz háborúban nem maradhat tétlen. E háborúban részt kell vennünk:

1. mert ezt megköveteli az ország területi épségének, valamint állami, társadalmi és gazdasági rendszerünk biztosítása;



2. mert jövőnk érdekében az orosz szomszédság gyengítése és eltávolítása határainkról elsőrendű nemzeti érdekünk;

3. mert erre kötelez a keresztény nemzeti alapon álló világnézetünk és a bolsevizmussal szembeni elvi állásfoglalásunk úgy a múltban, mint a jelenben is;

4. mert politikailag a tengelyhatalmak mellett véglegesen lekötöttük magunkat; 5. mert további országgyarapításunk is ettől függ.” (Werth Henrik vezérkari főnök;

1941. június 14.) „În mod sigur, problema războiului se va decide foarte rapid. În cazul în care Germania se decide pentru război, cunoscând, pe de o parte, răsunătoarele victorii ale armatei germane, iar, pe de altă parte, valoarea şi capacitatea de rezistenţă a armatei ruse, putem deduce, în mod sigur, că, în scurt timp, armata germană va obţine victoria, aşa cum a obţinut-o şi până acum. Decizia rapidă este un factor hotărâtor. Ne putem aştepta la o victorie rapidă asupra Rusiei ca şi până acum. [...] Sunt ferm convins că Ungaria nu poate rămâne în afara războiului germano-rus. Trebuie să participăm la acest război, pentru că: 1. acest lucru este impus de necesitatea asigurării integrităţii teritoriale a ţării, respectiv, asigurarea sistemului de stat, social şi economic; 2. având în vedere perspectivele noastre, slăbirea şi înlăturarea vecinătăţii ruse de la frontierele noastre constituie un interes naţional primordial; 3. la acest pas ne obligă concepţia noastră despre lume, bazată pe principiul naţional şi creştin, precum şi poziţia noastră actuală şi din trecut faţă de bolşevism; 4. din punct de vedere politic, ne-am angajat definitiv alături de puterile Axei; 5. viitoarele avantaje teritoriale sunt legate şi de acest pas.” (Werth Henrik, şef al statului major, 14 iunie 1941)

„Molotov ma délután kéretett, kérdést intézett Magyarország állásfoglalásával kapcsolatban a német-orosz konfliktussal szemben. Közölte velem, hogy a szovjet kormánynak, mint azt már több ízben kijelentette, nincs követelése vagy támadó szándéka Magyarországgal szemben, nem volt észrevétele, hogy a magyar követelések Románia kárára megvalósuljanak; e tekintetben a jövőben sem lesz észrevétele. […] Miután Molotov mielőbbi választ kért, sürgős utasítást kérek.” (Kristóffy József moszkvai magyar követ távirata Budapestre; 1941. június 23.) „Azi după-masă m-a convocat Molotov, şi mi-a adresat întrebarea în legătură cu poziţia Ungariei în conflictul germano-rus. Mi-a declarat că guvernul sovietic, după cum a mai afirmat de mai multe ori, nu are revendicări faţă de Ungaria şi nici intenţii de atac, şi nu a avut sesizări privind realizarea revendicărilor maghiare în defavoarea României: în această privinţă nici în viitor nu va avea sesizări. [...] Molotov mi-a cerut un răspuns cât mai repede posibil, de aceea aştept indicaţii urgente.” (Telegrama lui Kristóffy József, ambasadorul Ungariei la Moscova, 23 iunie, 1941) …………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………



…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………


Puncte realizate


10








Punctajul

max. Punctajul obţinut

I. Subiecte simple, scurte

1. Civilizaţiile antice 4 2. Religia islamică 4 3. Ungaria în Evul Mediu 4 4. Iluminismul 4 5. Luptele pentru libertate ale lui Rákóczi 4 6. Revoluţia industrială 3 7. Epoca dualismului 5 8. Situaţia femeilor între cele Două Războaie Mondiale 3 9.Ungaria între cele Două Războaie Mondiale 4

10. Epoca lui Rákosi 3 11. Societatea de consum 3 12. Democraţia parlamentară 4 I. Total 45

II. Subiecte pe bază de texte şi prin expunere

Marile descoperiri geografice 12 Ideologia nazistă 12 Consecinţele Reformei din Ungaria în domeniul culturii 12 Luptele lui Hunyadi János (Iancu de Hunedoara) împotriva turcilor 21

Iosif al II-lea 12 Pactul dualist 21 Economia în epoca lui Kádár 12 Intrarea Ungariei în cel de-al Doilea Război Mondial 21 II. Total 45

TOTALUL LA PROBA SCRISĂ 90

………………………………. Examinatorul Data……………………. __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

punctajul obţinut rotunjit la număr întreg / elértpontszám egész számra kerekítve

punctajul întreg trecut în programă / programba beírt egész pontszám

I. Subiecte simple, scurte I. Egyszerű, rövid feladatok II. Subiecte pe bază de texte şi prin expunere II. Szöveges, kifejtendő feladatok

Examinatorul/Javító tanár Notarul/Jegyző Data/Dátum:………………………………… Data/Dátum:………………………….

Documents

TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN - · PDF filesau să dea danie sau să taie animale pentru jertfă”. (Coranul) b) La care dintre luni se refer