3
trebuie amintite studiile de farmacologie privind dinamica efectelor unor substanţe injectate, prin care controlul devine posibil. Din punctul de vedere al modelării matematice, sistemul cardiovascular a fost studiat din mai multe perspective (vezi [TIM2000], [CAT2006]), printre care şi abordarea specifică teoriei sistemelor care include dinamica sistemului sub acţiunea unor medicamente, sau efectul farmacodinamic. Modelele utilizate şi în cele mai recente lucrări sunt modele cu parametrii compacţi, generalizate la întreg sistemul cardiovascular, care ignoră efectele pulsatorii produse de bătăile inimii. Se pot aminti aici modelele prezentate în [MPT1983] – procese hemodinamice – şi [SRK1983] – procese farmaco-dinamice, utilizate împreună în [NIL1995] şi modelul combinat propus de Yu et. al în [YRK1990a], cu extensia propusă de Huang et. al în [HUR1998]. Un prim pas în dezvoltarea unor echipamente de control este realizarea injectomatelor programabile. Acestea injectează o doză constantă de substanţă, stabilită de personalul medical pe baza experienţei. Funcţionarea lor este descrisă de teoria sistemelor ca un sistem în circuit deschis, adică sistemul nu prezintă un mecanism de reacţie. Al doilea pas îl constituie studiul teoretic al

Trebuie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

fuzzyneuro

Citation preview

trebuie amintite studiile de farmacologie privind dinamica efectelor unorsubstane injectate, prin care controlul devine posibil. Din punctul de vedere almodelrii matematice, sistemul cardiovascular a fost studiat din mai multeperspective (vezi [TIM2000], [CAT2006]), printre care i abordarea specificteoriei sistemelor care include dinamica sistemului sub aciunea unormedicamente, sau efectul farmacodinamic. Modelele utilizate i n cele mairecente lucrri sunt modele cu parametrii compaci, generalizate la ntregsistemul cardiovascular, care ignor efectele pulsatorii produse de btile inimii.Se pot aminti aici modelele prezentate n [MPT1983] procese hemodinamice i [SRK1983] procese farmaco-dinamice, utilizate mpreun n [NIL1995] imodelul combinat propus de Yu et. al n [YRK1990a], cu extensia propus deHuang et. al n [HUR1998].Un prim pas n dezvoltarea unor echipamente de control este realizareainjectomatelor programabile. Acestea injecteaz o doz constant de substan,stabilit de personalul medical pe baza experienei. Funcionarea lor estedescris de teoria sistemelor ca un sistem n circuit deschis, adic sistemul nuprezint un mecanism de reacie. Al doilea pas l constituie studiul teoretic alunor metode de reglare robuste, facilitate de evoluia modelrii matematice asistemului cardiovasculare. Exist abordri SISO pentru controlul unei singurevariabile, sau mai recent, abordri MIMO, cu dou sau trei bucle de reglare,pentru un set de variabile fiziologice cu interinfluene. Studiile actuale seconcentreaz pe controlul combinat al tensiunii arteriale medii i debituluicardiac prin administrarea intravenoas de nitroprusiat de sodiu i dopamin.Un ultim pas necesar este acela al realizrii practice a unor elemente de execuiecare s controleze concentraia substanelor n injectomate.n paralel, s-au dezvoltat metode teoretice de control automat ct mai robuste,pentru a diminua efectele inexactitii n identificarea parametrilor asuprastabilitii i performanelor. Aceste tehnici de reglare sau proiectare au fostintens utilizate i verificate n diverse alte aplicaii, care ndeplinesc aceeaicondiie a variaiei ample a parametrilor. Pentru controlul tensiunii arteriale idebitului cardiac se pot aminti lucrrile [PAL2003], [KHV2009], [BCT2010].Nu n ultimul rnd, chestiuni de ordin etic sau juridic privind tratarea iresponsabilitatea erorilor sunt nc n discuie, nainte de verificarea practic aunor echipamente sau metode prototip ([BRO2000], [BRO2006]).