Transporter-decembrie-ianuarie-2012

www.Transporter.ro decembrie 2011-ianuarie 20124

Bucure[ti, Sector 2,

Str. Dimitrie Onciul Nr. 16 A, Etaj 2

[email protected]

PublisherCristian Teodorescu

[email protected]

Redactor ßefAna Oprea

[email protected]

Senior EditorDan [email protected]

RedactorLucian Dumitrescu

[email protected]

Redactor OnlineCarol Krompaczki

[email protected]

Test Driver Felix Ghi]`

[email protected]

Colaboratori Alexandru Anghel

ßtefan R`deanu

Director Marketing [i Vânz`riAndreea [email protected]

Vânz`riRobert Popa

[email protected]

Editor fotoRadu Fug`rescu

Concept grafic / DTPDiana Buido[o

DifuzareNicolae Cojanu

[email protected]

ISSN 1841 – 6039

Un produs Zaga Brand

© Reproducerea integral` sau par]ial` a textelor sau

a fotografiilor se poate face doar cu acordul scris al

publica]iei. Editorul nu r`spunde de textele con]inute

în articolele publicitare [i reclame.

Surprinzător, creşterea vine în ceamai mare parte de la micii trans -portatori. La nivelul întregii ţări suntmulte firme de transport cu un singurcamion, iar aproape 40% din companiiau flote mai mari de 100 de camioane.Numărul clienţilor a crescut în primajumătate a lui 2011 faţă de anul trecut,cea mai mare parte a acestora veninddin industria bunurilor de consum.Revenirea pieţei de transport rutier demarfă s-a datorat în cea mai mareparte creşterii volumelor în spaţiulcomunitar, mai ales în partea de est aEuropei. Transportatorii de talie maredin România preferă spaţiulintracomunitar, acolo unde tarifeleacoperă costurile şi permitdezvoltarea grupului.

De asemenea, potenţialul decreştere a transporturilor vine şi dinsectorul feroviar. Companiile dinindustrie au luat în calcul transportulpe calea ferată nu numai ca omodalitate alternativă de transport, cica una competitivă şi de încredere.

Pe de altă parte, şi reprezentanţiiimportatorilor de autovehicule

comerciale, exceptând autobuzele şiautocarele, au o situa]ie stabil` [i seaşteaptă ca în 2012 vânzările decamioane să accelereze pe fondulintr`rii normelor de poluare Euro 6 dela 1 ianuarie 2013.

Piaţa de logistică, alături de cea atransporturilor, înregistrează deasemenea o cre[tere anul acesta.Primul semn în acest sens a fost datde tranzacţia dintre nemţii de la Nagelşi Whiteland Logistics. Şi lista poatecontinua cu inaugurarea unui noudepozit FM Logistic, inaugurareaterminalelor intermodale alecompaniilor Alinso şi, respectiv,Tibbett Logistics, sau extindereadepozitului companiei Wim Bosman.

Pe scurt, creşterile raportate detransportatori şi totodată de sectorulde logistică, reprezintă un semnalpozitiv, iar planurile de dezvoltare carecontinuă şi în 2012, mai ales în piaţade logistică ne fac să pornim în anulce vine cu un aer mai degajat decâtam f`cut-o în 2011.

Sărbători fericite!

Ce barometru este mai bun pentru m\surarea evolu]iei sau involu]ieieconomiei unei ]\ri decât activitatea din domeniul transporturilor?Flotele de camioane [i contractele transportatorilor `ncep s\ `nfloreasc\din nou. Se pare c\ anul acesta mai toate firmele au transportat„optimism”. Dup\ perioada sumbr\ `n care mii de firme de transport audat faliment [i foarte multe au returnat autovehiculele companiilor deleasing, pia]a `ncepe s\ `[i revin\.

Ana Oprea

Transportul de optimism

editorial


14 Statisticiîncruci[ate!

Până în urmă cu patru ani, toţiimportatorii de automobile selăudau cu vânzări record. Acum,datele pe care le putem accesasunt tot mai dispersate şi incom -ple te, astfel încât o analizăcompletă este dificil de realizat,chiar şi pentru cei care se ocupăcu statisticile.

18 Sezonulpachetelorspeciale

Iveco EcoStralis nu este doar unvehicul anume configurat pentrua obţine un consum de motorinăredus, ci face parte dintr-unîntreg pachet ce are ca scopeficientizarea costurilor detransport.

22 Ce se întâmpl` cu sectorul trans-porturilor rutierede persoane?

Faţă de 2010, \n trimestrul altreilea din 2011 au fostînregistrate la categoriileautobuze şi microbuze creşteride 54,5%, la 323 de unităţi,potrivit datelor InstitutuluiNaţional de Statistică (INS).

26 Ce s-a modificatîncepând cu 5decembrie 2011?

Legea transporturilor a fostmodificată de 16 ori în ultimiicinci ani şi numărul amenziloreste astăzi de trei ori mai maredecât era în anul 2005.

30 Consumul redusde CO2, prioritateanum`rul 1 atransportatorilor

Evenimentul organizat laMannheim, Germania, a prilejuito nouă ediţie a Mercedes-BenzBus and Coach Show 2011 (ZileleAutocarelor şi AutobuzelorMercedes-Benz 2011).

34 Cine intr` \n top 3?

Anul 2011 a fost un an al sur -prizelor pentru pia]a de utilitarede maxim 3,5 tone, deoarecemul]i au prezis în urmă cu cevavreme că acest 2011 va fi multmai greu decât anul 2010.

38 2012 este anul cla -selor energeticepentru anvelope

Începând cu 2012 toate anve lo pelecare urmeaz` să fie comer cia lizatepe teritoriul UE trebuie să bene -fecieze de o etichet` în care estearătată clasa ener ge tică.

C`tre ce seîndreapt` pia]adin România?

Companiile delogistică, atâtdezvoltatorii şioperatorii logistici, câtşi transportatorii,

produ că torii, distribuitorii şi retailerii caredeşfăşoară acti vităţi logistice prezenţi la ConferinţaInterna ţio nală de Logistică şi Supply Chain,apreciază anul 2011 ca pe unul de revenire abusiness-ului.

Vizita]i site-ul nostru: www. Transporter.ro

Transportatorii încheie

anul cu bine [i investesc

în flot` [i în 2012

Potrivit datelor (ARR), numărul

camionelor a ajuns la 114.300, cu 10%

mai mult ca în 2010, iar numărul

companiilor de transport de pe piaţa

locală a crescut cu aproape 30% în

primele şase luni ale acestui an.

40

sumar

Wim Bosman: “Am preg`tit terenul pentru o nou` cre[tere în 2012”

Deschiderea României la Marea Neagr`, costul redusal forţei de muncă şi al terenurilor sunt câtevadintre argumentele care susţin dezvoltările despaţii industriale, mai ales dacă ne referim lasegmentul de logistică.

52

FM LOGISTICCea mai mare provocare înRomânia r`mâne asigurarea

securit`]ii m`rfurilor

Piaţa de logistică din România a fost mai dinamică,în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2010, iaracest lucru se vede cu ochiul liber din investiţiilealocate de marii jucători de pe plan naţional.

56

48

7decembrie 2011-ianuarie 2012 www.Transporter.ro

70 Greul setransport` u[or

Compania românească de trans -port marfă TRANSCHIM S.A. esterecunoscută pe plan intern şiinter naţional de către marii pro -duc ători de echipamente indus -triale, de către trans por tatori şicasele de expediţie din domeniu.

72 Transportatorulde mori de vântHolleman deru -lea z` un proiectcomplex pe rutaConstan]a –Moldova Nou`

Nevoia de energie a f`cut ca [iRomânia s` fie interesat` deproducerea cu rentului electricdin surse rege ne rabile.

74 Transport [itehnologii de ri di -care la nivel înalt!

Activitatea companiei austrieceFelbermayr are la baz` ideea depu tere în mi[care, iar succesul seconcretizeaz` din perfor man]a îndomeniul transporturilor speciale[i aga ba ritice.

78 Crafter 2011mizeaz` peeconomie

Volkswagen, unul dintre cei maiimportan]i constructori deautovehicule comerciale dinlume, a oferit la acest final de anun complex facelift modeluluisău Crafter.

sumar58 Unde ajunge [i ce

se întâmpl` cuvechiul televizor al bunicii?

66

Vizita]i site-ul nostru: www. Transporter.ro

Solu]ie inedit`

64 |n Europa de Est culturaasocierii este una mai slab`

Segmentul distribuţiei, depozitării şi trans por -tului produselor alimentare cu temperaturăcontrolată din România a evoluat constant înultimii ani, iar numărul depozitelor de frigautorizate pentru schimb intracomunitar s-adublat în decursul a trei ani, de la 195 în2009 la 272 în 2011.

Med Truck International este singuracompanie de freight forwarding din Româniacare are şi echipament de transport propriu.Dezvoltarea sa se bazează pe colaborări petermen lung şi o politică coerentă de preţuri.

Din comoditate sau dinneştiinţă, puţini apelează la ceicare se ocupă în mod direct decolectarea şi gestionarea deşeu -rilor.

68 For]e sporite

Trei companii din domeniul transporturilorgrele şi-au unit forţele pentru a putea oferiîmpreună o gamă completă de servicii doar îndomeniul trans por tului centralelor electriceeoliene. Fiecare dintre cele trei avea deja unnume respectat, aşa că noua EOL Trans MTIpromite la fel de mult.

60 Recolamp a reu[its` recicleze 400 detone de de[euri dinsurse de ilu mi nat

La nivelul UE au fost luatemăsuri de prevenire a generăriideşeurilor din echipamenteelectrice şi electronice, precumşi de promovare a refolosirii,reciclării şi a altor forme devalorificare a acestora.

62 Transportul inter -mo dal prinde r`d` -cini [i în Ro mâ nia

Alinso Group a inaugurat laPloieşti, la şfârşitul luniinoiembrie, Allianso Terminal,primul terminal intermodal decale ferată independent dinregiune, care va fi administrat înparteneriat cu operatorul RailCargo Austria.


Acesta urmează să devină singurulconcurent al avionului Boeing 787 Dreamlinercare a fost livrat deja clien]ilor în urmă cu olun`. Boeing 787 reprezintă în prezent ceamai bună op]iune pentru transportatorii caredoresc un avion mediu cu două motoare [i cuun raport performan]e/consum foarte bun.

Produsul celor de la Airbus A350reprezintă un succesor al modelului A330,ap`rut pe pia]ă în urmă cu un deceniu, care astabilit un nou standard la capitolul consumper călător. Airbus A350 se construie[te înuzina europeană din Saint Nazaire [i până înprezent au fost înregistrate peste 567 decomenzi ferme. Noul A350 din seria 900 estecreditat cu o autonomie reală de 19.100 km.

MOL România a lansat, pentruposesorii de flote comerciale, serviciul deasisten]ă rutieră prin intermediulpartenerului “Service 24” - Serviciulinterna]ional de Asisten]ă tehnică pentruAutocamione. Printre serviciile oferite deacest sistem se numără: servicii devulcanizare, depanarea la fa]a loculuipentru orice brand de autovehicul, dar [itractare sau recuperare.

De asemenea, din punct de vederefinanciar, Service 24 oferă [i op]iunea

plă]ii amenzilor, cu posibilitatearecuperării banilor, ajutor la controalelepoli]iei sau chiar asigurarea unui vehiculde schimb în caz de necesitate. Alteservicii includ traducere, reîncărcare,conducători auto, refrigerare saumanagement de accidente.

Procedura se realizează prinapelarea numărului de urgen]ă, unde unoperator preia informa]iile exacte, urmândca echipa Service 24 să efectuezeinterven]ia la locul evenimentului.

Airbus a început produc]ia noului avion din clasa medie A350

MOL România ofer` asisten]` profesional` pentru flote

news{tirile v` sunt oferite cu sprijinul Mercedes-Benz


Bridgestone a anun]at conceptul anvelopei f`r` aer

newsBridgestone Corporation a anun]at produc]ia

primului pneu ce nu necesită umflarea cu aer. Estevorba de o anvelop` concept creat` de companiaBridgestone ce s-ar dovedi o alternativă viabilă peviitor, având [i un impact diminuat asupra mediuluicomparativ cu anvelopele con ven ]ionale. Proiectulîntăre[te pozi]ia companiei asupra unei societă]isustenabile, ce se axează asupra a trei domenii:conservarea ecologică, conservarea resurselor [ireducerea emisiilor de carbon.

În acest sens Bridgestone va contribui prinacest proiect la un mediu înconjurător mai sănătos,nu doar pentru moment, ci [i pentru genera]iileviitoare.

Anvelopele ce nu necesită umflare ar avea unimpact diminuat asupra mediului comparativ cu celeconven]ionale, dar până acum conceptele eraupu]in practice pentru a fi produse la nivel mondial.Bridgestone a ]intit spre a crea o variantă practică aacestui tip de pneuri.

JCL Logisticsva avea sediu [i în România

Mercedes Sprinter este echipat cu Pachetul Adaptive ESP 9i

ACEA are un nou pre[edinte în 2012

Compania JCL Logistics, specializată însegmentul transportului pentru ramuraindustrială, va avea filială şi în România.

JCL Logistics oferă soluţii de transportbazate pe cerinţele clienţilor în zona de FTL[i LTL. Sediul central al operatorului se aflăîn Graz (Austria), iar compania esteprezentă în 25 de ţări cu peste 60 de filialeşi 1.900 de angajaţi, cu activit`]i opera -ţionale în domeniile transportului, logisticiişi eCommerce.

Introducerea dinianuarie 2012 apachetului extins ESPpentru Mercedes-BenzSprinter, care aduceperforman]e foartebune \n situa]ii critice,va cre[te nivelul desiguran]` al pasagerilor[i al celorlal]iparticipan]i la trafic.Pachetul ADAPTIVEESP 9i \nlocuie[tesistemul actual Adaptive ESP 8.1.

Sistemul inteligent de siguran]` Adaptive ESP completeaz` alte aspecte,precum comportamentul rutier în sarcin` [i o frânare mai eficient`. Mercedes afost unul dintre primii constructori care au echipat op]ional un vehicul utilitar cusistemul de stabilitate ESP.

Asociaţia Europeană a Producătorilor de Automobile(ACEA) l-a ales pe Sergio Marchionne, CEO Fiat, pentrupoziţia de preşedinte pentru 2012. "ACEA se vaconcentra în continuare pe trei aspecte principale, şianume politica industrială europeană, transportul durabilşi relaţiile comerciale internaţionale. Aceste chestiuni sunt

strâns legate între ele, odată ce capacitatea industriei dea investi şi a aduce inovaţii depinde de o bază puternicăşi competitivă de producţie în Europa", a declarat SergioMarchionne. Fostul preşedinte ACEA este Dieter Zetsche,preşedinte al consiliului de administraţie Daimler şi şefuldiviziei de automobile Mercedes-Benz.


Contractul încheiat de cel mai mare dealer al reţelei IvecoRomânia, Cefin România, şi Interfrigo Com este pentru 5autovehicule cu aceeaşi configuraţie, dintre care 4 unităţi suntdisponibile pentru livrare chiar la finalul acestui an, iar cel de-al 5-leala începutul anului următor. Contractul pentru miniflota Ecostraliseste încheiat la mai puţin de 1 an de la lansarea oficială în Româniaa versiunii eco a camionului Stralis. Pe lângă dotările standardîmbunătăţite, dintre care cel mai important element este iEco,sistemul de funcţionare a cărui activare permite realizarea uneieconomii substanţiale de consum, Ecostralis propune clienţilor şi unset de opţionale care vizează sporirea siguranţei în trafic, sistemulde monitorizare a presiunii în anvelope, pilot automat adaptiv [isistem de avertizare a schimbării benzii de circulaţie. CompaniaInterfrigo Com a ales să includă toate aceste opţionale în dotareaautovehiculelor achiziţionate. De asemenea, livrarea este însoţită decursuri de training pentru şoferi, oferite de specialiştii Iveco România.

Pall-Ex România [i-a început oficial opera]iunile din Hub-ulcentral localizat în Sibiu, devenind astfel a doua re]ea partenerăPall-Ex deschisă în mai pu]in de un an. În prima noapte deopera]iuni, membrii Pall-Ex au schimbat prin intermediul Hub-ului180 de pale]i, demonstrând poten]ialul unei solu]ii de distribu]iena]ională. “Membrii no[tri au acum posibilitatea de a ajuta atâtclien]ii mici, cât [i conturile cheie prin intermediul unui serviciuflexibil ce răspunde dinamicii nevoilor de livrări la timp, transparen]ă[i securitate la un pre] avantajos. Un alt mare beneficiu esteimpactul favorabil asupra mediului prin reducerea numărului decamioane utilizate datorată optimizărilor generate de re]ea” adeclarat Danor Ionescu, CEO al Pall-Ex România. Re]eauaintroduce un sistem riguros de control al calită]ii la care au aderatfirme de mare calibru cu capabilită]i dovedite în domeniul distribu]iei,precum [i companii ce se specializează în transport [i logistică.Re]eaua include deja nume precum: Boema (Sibiu), Total As (Cluj

Napoca), Gordius (Satu Mare), Exflor (Craiova), Top Vest (Bra[ov),Tauros (Arad), Euroccoper (Timi[oara), Delamode (Bucure[ti),Bipmobile (Bucure[ti), Gral (Bacău), Amesis (Ploie[ti), Beta Plus(Vâlcea) [i Easy Trans (Constan]a). Pall-Ex, re]eaua Nr.1 dedistribu]ie mărfuri paletizate în Marea Britanie, a decis să se extindăîn România [i să deschidă prima re]ea din Europa Centrală [i de Estîn primul rând pentru a satisface pia]a local`, dar [i pentru a-[irealiza viziunea re]elei Pan-Europene.

news{tirile v` sunt oferite cu sprijinul Mercedes-Benz

PALL-EX a lansat oficial re]eaua din România

Cefin a livrat primele Ecostralis din România


newsPremier` Mitsubishi Fuso la Salonul de la Tokyo

Volkswagen a lansat noul Multivan Business 2012

Este pentru prima dat` \n istorie când un vehicul electric câ[tig` acest titlu,surclasând numeroase modele cu motoare termice. Comercializat \ncepând culuna octombrie \n Europa, Kangoo Z.E. a câ[tigat deja 3 premii: "InternationalVan of the Year 2012" [i alte 2 premii \n Irlanda [i Danemarca. Cu 104 punctedin 168 posibile, Kangoo Z.E. a câ[tigat titlul de "Van of The Year 2012",devansând modele precum Iveco Daily, Fiat Ducato [i VW Caddy. GamaKangoo Z.E. include 2 variante de lungime [i 3 versiuni, toate produse \n uzinaMCA Maubeuge din Fran]a, pe aceea[i linie de produc]ie ca [i Kangoo termic.Este vorba despre Kangoo Z.E., Kangoo Z.E. Maxi 2 locuri [i Kangoo Z.E. Maxi5 locuri. |n Fran]a, Kangoo Z.E. este propus la 15.000 euro f`r` TVA datorit`bonus-ului de 5.000 euro oferit de statul francez. Bateria este \nchiriat`\ncepând cu 72 euro f`r` TVA / lun` pentru un contract de 36 luni [i 10.000 km.

Mitsubishi Fuso s-a prezentat la cea de-a 42-a ediţiea Tokyo Motor Show cu o serie de vehicule cu propulsiialternative. Premiera absolută a fost noul Fuso CanterEco Hybrid. Respectivul prototip are la bază modelullansat în 2006 şi revizuit recent. Iniţial, el va fi vândutdoar în Japonia, ulterior urmând s` fie prezentat şi pealte pieţe. A doua noutate a fost un alt Fuso Canter, darpropulsat exclusiv electric cu energie provenită de la opilă de combustie cu hidrogen. El face parte dinprogramul Daimler Trucks intitulat “Shaping FutureTransportation”, care-şi propune studiul propulsiilor fărăemisii de dioxid de carbon.

Germanii de la Volkswagen au prezentat înpremieră mondială primele imagini cu cea mailuxoasă versiune a van-ului VW Multivan. Aceastase nume[te Multivan Business [i reprezintă oversiune îmbunătă]ită la capitolul confort amodelului comercializat [i în România.

Din punct de vedere tehnic, noua ma[ină estesuperioară modelului Multivan deoarece esteechipat` în premieră cu o motorizare diesel TDI,care dezvoltă o putere maximă de 180 CP. Faniipropulsoarelor pe benzină pot alege acum [i omotorizare pe benzină TSI, care are doi litri [ioferă o putere maximă de 204 CP.

Modelul poate să fie echipat op]ional [i cutransmisia semi-automată DSG cu 7 rapoarte [itransmisia integrală 4Motion. Pre]ul unui VWMultivan Business porne[te \n Germania de la67.595 euro.

Renault Kangoo Z.E. este "International Van of the Year" 2012


ED

ITO

RIA

L

Toate teoriile europene din ultimii zecide ani au vizat dezvoltarea unei replici aStatelor Unite ale Americii sau chiar a uneiputeri care s` dep`İeasc` cea mai mareputere din lume. UE İi Euro au fost cele maimari realiz`ri în direc]ia dorit`. Lipsa uneipo litici fiscale unitare a dus la diferen]e uria -İe între statele membre. Unele state maivechi din UE au în]eles lipsa unui controlfiscal direct İi reglement`rile prea largi İi aufor]at corzile de siguran]` ale ringului UE. ğiîn transporturile rutiere, aceleaİi state aufor]at reguli speciale İi izolatoare ale pie]elorinterne İi implicit cu impact asupra calit`]ii -vezi num`rul limitat de licen]e de transportmarf` în Grecia, cerin]e de capacitate înSpania, lipsa unei preg`tiri adecvate îndomeniu - Irlanda, etc. Ast`zi, controlul se -ver İi reglement`rile suplimentare introdusede fiecare stat membru pentru cabotaj dauposibilitatea statelor s` ia ce e bun din pia]acomun` - transport ieftin İi calitativ pentrupro priile companii, în limitele care nu pot fisatisf`cute de proprii transportatori.

Dac` comportamentul statelor UE las`de dorit, de ce am avea aİtept`ri diferite dela cele din afara UE? Chiar dac` teoretic İi]`rile non-UE abordau subiecte desprefacilitare comer] İi transport, dup` 2009criza a adus în unele din aceste ]`ri m`suripractice, aplicate cu impact serios în pro -tec]ia transportatorilor proprii, cel pu]in petermen scurt, pân` la apari]ia unor reac]iisimilare İi opuse din partea altor state. Aiciputem vedea blocajul accesului trans por ta -torilor din alte ]`ri de c`tre Federa]ia Rus`pe propria pia]`, iar în schimb este de aİ -teptat o reac]ie de limitare a tranzituluitransportatorilor ruİi c`tre UE, de c`tre Po -lo nia - sau un acord special între cele dou`]`ri. Ideea de libertate din UE (a circula]ieiserviciilor, bunurilor, persoanelor, capi ta lu lui)a creat în timp, chiar İi pentru trans portatoriiromâni, cadrul necesar pentru a opera întrepia]a mare UE İi cele mai mari İi apropiatepie]e din afara UE - Rusia İi Turcia -oportunitate fructificat` de un num`r încreİtere de companii de transport rutier dinRomânia, mai ales în contextul crizei ce aafectat majoritatea ]`rilor UE, mai severdecât economiile ]`rilor din afara UE.

La nivel declarativ superficial, rela]iileextra comunitare sunt indicate ca fiind nepre -dic tibile İi costisitoare, inclusiv de presa despecialitate. Realitatea arat` total diferit -con tin gentele de autoriza]ii ter]` ]ar` pe rela -]iile Rusia İi Turcia au fost epuizate pentrupri ma dat` dup` 2007, au fost uİorsuplimentate, integral consumate İi su pli -men tele, existând un deficit care blocheaz`capacit`]ile de transport din decembriepentru firmele româneİti care opereaz` peaceste rela]ii. Deİi se vorbeİte de carburantscump în Turcia, totuİi pe rela]iile de exportmarf` din Turcia spre alte state - pentrustimularea exportului - guvernul Turciei ofer`posibi lita tea aliment`rii vehiculelor cucarburant f`r` taxe (0,70 €/ l, în loc de 1,7 €/ l)- acesta fiind İi argumentul forte pentruutilizarea liniilor de ferryboat între Turcia İialte ]`ri din UE, inclusiv România. În Iran İiSiria se ali menteaz` cu pre]uri modice, taxade re zervor aducând costul per litru aproapede costul f`r` taxe din Turcia. Exemplele potcontinua cu pre] motorin` Iordania 0,60 €/l İichiar Rusia, iar Moldova, Ucraina 0,90 €/l.Dac` lu`m în calcul costurile cu motorin`pe rela]iile estice, la jum`tate fa]` de UE, iartarifele cu jum`tate mai mari sau chiarduble, aceste avantaje reuİesc s` acoperecu mult un eventual timp de aİteptare maimare la frontier`. Desigur c` pentru accesulla pie]ele extracomunitare este nevoie demai mult` pricepere, profesionalism İi se -rio zitate din partea coordonatorilor detransport din firme İi din partea İoferilor. Înscurt timp, aİa cum în Olanda nu se maig`sesc İoferi care s` accepte s` fie pleca]ide acas` câte o s`pt`mân`, chiar limitat lacurse în UE, în România se vor g`si cu greuİoferi pentru extracomunitar - unde estenecesar` în primul rând dorin]a de a reuİi İiseriozitate. Toate celelalte se pot înv`]a.

Olandezii İi britanicii au fost mai pestetot în Asia, portughezii İi spaniolii în Americade Sud, pân` İi italienii au avut o prezen]` înAfrica pân` în anii '60. Dac` în trecut aucucerit prin for]`, acum puterea economicèste arma modern` İi pacifist`. Turcia deast`zi este rezultatul a ceea ce İi-a dorit s`fie! Nou` ce ne lipseİte s` ne dorim s`devenim altceva?

Implicarea din ce în ce mai mare atransportatorilor români în re la]iile extra -comu nitare este un semn pozitiv de curaj İipu ere! Ne dorim ca İi autorit`]ile s` în]e -leag` İi s` ofere condi]iile necesaredez volt`rii competitivit`]ii transporturilorrutiere din România, atât pentru a puteaservi cât mai profesionist İi eficient pia]aintern`, cât İi pentru a se putea dezvolta İiajunge s` joace un rol important pe rela]iiledintre ]`rile UE İi cele non-UE, rela]ii impo -sibile pentru standardele vestice İi azidificile pentru cei din afara UE! Aceasta esteo İans` care ar trebui fructificat`!

Un alt semn de curaj İi ini]iativ` a fostdat de Mihai Barbu, care a parcurs peste25.000 km, pân` în Mongolia İi înapoi -singur pe motociclet`, traversând 13 ]`ri!Dac` el a putut singur cu motocicleta, cusiguran]` c` se pot realiza İi transporturirutiere cu camioane de-a lungul DrumuluiM`t`sii! Un aspect inedit este modul de fi -nan ]are a c`l`toriei - vânzând kilometri! Spredeo se bire de firmele de transport marf`,care vând kilometri pentru m`rfurile trans -por tate, Mihai a vândut povestea kilometrilorparcurİi, pe segmente de câte 500 km!Cartea “Vând Kilometri” e scris` de Mihai İieste în fapt o culegere a poveİtilor aferentesegmentelor de câte 500 km vândute înaintede plecarea în c`l`torie (pe www. -mongolia.ro). Cei interesa]i de experien]a luiMihai İi de modul cum a interac]ionat cuİoferii de camion din ]`rile traversate, o potciti İi pe Internet în limba român` lahttp://mongolia.ro/?p=1 sau englez` lahttp:// www. mongolia.ro /eng/?p=4

O dovad` în acest sens este İi caravanaECO-IRU realizat` cu camioane de la Isla -ma bad la Istanbul! Filmul caravanei poate fivizionat pe site www.untrr.ro İi informa]iidetaliate despre aspectele identificate deaceast` caravan` sunt disponibile în limbaromân` pe site la www.untrr.ro.

Haide]i s` fructific`m İansa de a dez -volta İi opera o flot` respectabil` atât în UE,dar İi între UE İi ]`rile non-UE din regiune!

Putem deveni ceea ce ne dorim s` fim!ği al]ii au reuİit!

Se poate!

Libertate sau neoprotec]ionism? Est sau Vest?Lupta pentru competitivitate sau resemnare implacabil`?Radu Dinescu


INFO

Restric]ii generale de circula]ie în ianuarie 2012

A DE F HU I Sk SLO CZ PL CH LUMTMA> 3,5 t 7,5 t 7,5 t 7,5 t 7,5 t 7,5 t 7,5 t 7,5 t 12 t 3,5 t 7,5 t

ZIUA DATADuminică 25-12 00-22 00-22 00-22 - 08-22 00-22 08-21 13-22 08-22 00-24 00-24Luni 26-12 00-22 00-22 - - 08-22 00-22 08-21 13-22 08-22 00-24 00-21:45*8Sâmbătă 31-12 15-24 - 22-24 - - - - - - 00-05 22-24 21:30-24

Duminică 01-01 00-22 00-22 00-22 - 08-22 00-22 08-21 13-22 08-22 00-24 00-21:45Luni 02-01 - - - - - - 08-21 - - 00-05 22-24 -Vineri 06-01 00-22 - - - 08-22 00-22 - - - 00-05 22-24 -Sâmbătă 07-01 15-24 - 22-24 - - - - - - 00-05 22-24 21:30-24Duminică 08-01 00-22 00-22 00-22 - 08-22 00-22 08-21 13-22 - 00-24 00-21:45Sâmbătă 14-01 15-24 - 22-24 - - - - - - 00-05 22-24 21:30-24Duminică 15-01 00-22 00-22 00-22 - 08-22 00-22 08-21 13-22 - 00-24 00-21:45Sâmbătă 21-01 15-24 - 22-24 - - - - - - 00-05 22-24 21:30-24Duminică 22-01 00-22 00-22 00-22 - 08-22 00-22 08-21 13-22 - 00-24 00-21:45Sâmbătă 28-01 15-24 - 22-24 - - - - - - 00-05 22-24 21:30-24Duminică 29-01 00-22 00-22 00-22 - 08-22 00-22 08-21 13-22 - 00-24 00-21:45

Sâmbătă 04-02 15-24 - 22-24 - - - - - - 00-05 22-24 21:30-24Duminică 05-02 00-22 00-22 00-22 - 08-22 00-22 08-21 13-22 - 00-24 00-21:45


AN

ALI

Z~

C ei care vor să afle situaţia parculuiauto pot apela numai la statisticileDirecţiei Regim Permise de

Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor(DRCPIV) nu şi la Asociaţia Producătorilorşi Importatorilor de Automobile din România(APIA). Povestea a început cu vreo doi aniîn urmă, când diferenţele dintre noileînmatriculări şi vânzările raportate erau, peici pe colo, de până la 70%. Din aceastăcauză, o seamă de importatori au consi -derat că este inutil să mai ofere datesecretariatului APIA. Coincidenţa face cÀsociaţia Producătorilor şi Importatorilor deAutomobile din România a fost părăsită deunii dintre aceştia, după ce, în decursulcelor aproape 20 de ani de existen]`, nu aie[it \n eviden]` prin acţiuni prea nume roa -se de lobby sau susţinere a importa to rilorde autocamioane.

Partea bună a acestei poveşti este că afost eliminat un intermediar care maiprelucra puţin nişte date şi care nu ofereastatisticile oricui le solicita. Partea proastăeste că, deşi îşi oferă situaţiile regulat şigratis, Direcţia Regim Permise deConducere şi Înmatriculare a Vehiculelor nuspecifică exact date despre maşini. Nelovim apoi de o altă problemă, aceea că lamărci precum Mercedes-Benz sau Renaultnu ştim câte sunt autoturisme, comercialeuşoare sub 3,5 tone sau autobasculante.

|n România există în prezent un numărde 30.461 de autotractoare înmatriculate,de la 40 de producători diferiţi. Interesanteste că statistica semiremorcilor aratăoarecum diferit. În 2010 erau înmatriculate65.913 semiremorci, iar \n 2011 sunt70.582, deci un plus de 4.669 de vehicule.Cele aproximativ 4.700 de semiremorciintrate în România în ultimul an semnificăfaptul că se munceşte în ţară, ceea ce ar

Până în urmă cu patru ani, toţi importatorii de automobile se lăudau cu vânzări record. Acum, datele pecare le putem accesa sunt tot mai dispersate şi incomplete, astfel încât o analiză completă este dificil derealizat, chiar şi pentru cei care se ocupă cu statisticile.

Statistici încruci[ate Dan [email protected]

Înmatricul\ri comerciale noi de peste 3,5 t `n octombrie 2011

Vehicule comerciale vechi de peste 3,5 tone `nmatriculate `n octombrie 2011

P

putea fi un semn bun. Dacă la autotractoarecele mai mari scăderi la înmatriculări,vehicule noi sau vechi, le aveau cele maicăutate mărci, la semiremorci este invers,cele mai căutate semiremorci au cele maimulte nou înmatriculări.

Fără a avea pretenţia că statisticaînmatriculărilor pe luna octombrie este omedie a anului în curs, o prezentăm doarpentru a ne face o idee despre piaţaactuală. DAF a fost lider de piaţă înoctombrie, urmat îndeaproape de MAN. Înpartea a doua se înscriu în ordineMercedes-Benz, Volvo şi Scania. Vânzărilede vehicule comerciale de peste 3,5 tone lamâna a doua reprezintă circa două treimidin totalul înmatriculărilor. Doar în lunaoctombrie, alături de cele 313 vehicule noi,la biroul de înmatriculări au mai apărut încă810 dosare pentru vehicule vechi. Acesteadin urmă au în majoritate o vârstă de circa3-4 ani, pentru ca după 15 ani interesulpentru ele să scadă simţitor. Situaţia nuseamănă cu cea din segmentul vehiculelorde sub 3,5 tone care sunt în general şi

foarte vechi. Statisticile puse la dispoziţie decătre DRCPIV se pot comenta în fel şi chip,însă nimeni nu poate estima ce se vaîntâmpla în 2012. Spre deosebire de aniitrecuţi, când tendinţele puteau fi estimate,de acum înainte ne putem aştepta la orice.Aceasta este şi părerea mai multorvânzători de vehicule comerciale, toatălumea ferindu-se să facă vreo declaraţieexactă despre viitor.

Jorge Leuschner, MHS Truck & Bus

România este, dup` Polonia, a douamare pia]` MAN şi una dintre cele maide succes. Suntem lideri la vânz`rile decamioane, de]inând ceva mai mult de20 de procente din pia]`. Pe întregul an2011 am livrat în jur de 2.500 decamioane. În mod tradi]ional suntemrecunoscu]i pentru vehiculele noastrede şantier, dar acum suntem la fel deaprecia]i şi în celelalte aplica]ii.Investim în vremurile acestea grele şi

am reuşit s` inaugur`m trei noi centreservice. Cu toate aceste succese potspune c` anul \n curs a fost mai bundecât anul trecut, dar mai slab decât arfi putut fi. Pentru anul 2012 avempreg`tite trei planuri distincte. Înfunc]ie de factorii economici externivom aborda strategia potrivit`. În oricecaz, vom deschide la Sibiu un centru deşcolarizare pentru tinerii tehnicieni. Aldoilea lucru cert pentru anul viitor estec` lucr`m la un nou centru înConstan]a.

Diana Dumitran, CefinAutovehicule Comerciale

Anul 2011 a însemnat vânzarea a circa2.000 unit`]i, atât camioane Iveco, câtşi semiremorci, din care doar 45% aufost noi. Am crescut cu circa 20% fa]` deanul 2010, dep`şindu-ne previziunileini]iale. Am reuşit în 2011 s` adùg`mîn portofoliul nostru clien]i mari, dar şis` continu`m business-ul cu cei câş ti -


vânz`ri şi service în aceeaşi locatie, câtşi a deschiderii unui centru de vânz`rişi service în Craiova. Este important càm continuat s` dezvolt`m cola bo -rarea al`turi de clien]ii noştri tradi -]ionali de flote (Laz`r, ComDivers,Aquila, Trans peco etc), am reuşit s`devenim un juc`tor important pe pia]alicita]iilor publice (Iaşi, Boto[ani, Arad,Cluj, Bucureşti) şi pe cea a fonduriloreuro pene. 2012 va fi un an în care inves -ti ]iile continu` pentru EVW, atât prinextinderea re]elei prin deschidereaunui centru de vânz`ri şi service în Iaşi,cât şi prin modernizarea bazei tehniceexistente.

Alexandru Pùnescu,INTER CARGO GRUP

Anul trecut am reuşit s` vindem 137 desemiremorci WIELTON, mareamajoritate basculabile şi în specialdintre cele pentru transportulcerealelor. Fiindc` nu exist` ostatistic` oficial` la nivel na]ional,estim`m conform analizelor proprii càm atins cota de 18% pe segmentulsemiremorcilor basculabile noi. În 2011 am men]inut constant`re]eaua de dealeri, în 2012 vor existainvesti]ii pentru extinderea re]elei devânz`ri de remorci, semiremorci şipiese de schimb. Pentru anul viitorestim`m o creştere a vânz`rilor desemiremorci cu 10%, iar a cifrei deafaceri cu cca. 20%, (creşterea maimare a cifrei de afaceri se va datoravânz`rilor de piese de schimb).

AN

ALI

Z~

Semiremorci noi `nmatriculate `n octombrie 2011

Înmatricul\ri comerciale `n octombrie 2011

ASTRA DAFIVECO

MAN

MERCEDES-BENZ

RENAULTSCANIA

VOLVO

ga]i în anii anteriori. Printre cele maimari livr`ri din 2011, nu doar la vân -z`rile Cefin, cât şi la întreaga pia]` acamioanelor, sunt TIR Express şi BuffaLogistique.

Adrian Gorcea, EVW Holding

Pân` la sfârşitul lunii octombrie 2011,EVW Holding a livrat peste 450 deunit`]i DAF, vehicule noi, din care mai

mult de 330 o reprezint` gama DAFXF105, peste 80 de DAF CF 85 FADdestinate segmentului de construc]ii,iar diferen]a este constituit` din gamalight DAF LF. Dac` discut`m despre dateestimative, DAF se situeaz` la peste20% cota de pia]` pe segmentulvehiculelor comerciale grele. Anul 2011a constituit pentru EVW un an foarteimportant în extinderea re]elei prindeschiderea noului head office alcompaniei la Gilù, a unui nou centru de

Sezonul pachetelor specialeIveco EcoStralis nu este doar un vehicul anume configurat pentru a obţine unconsum de motorină redus, ci face parte dintr-un întreg pachet ce are ca scopeficientizarea costurilor de transport.

Dan [email protected]


PR

EZ

EN

TAR

E

A cum circa şapte ani, toţiconstructorii de camioane puneaumare preţ pe nivelul de putere cât

mai ridicat al motoarelor. Apoi toţi s-auorientat spre sisteme de siguranţă din ce înce mai avansate. Acum, după duşul foarterece din urmă cu doi ani, tendinţa este dereducere a preţurilor de exploatare avehiculelor. Iar Iveco nu face excepţie de laaceastă tendinţă. Aşa s-a născut modelulEcoStralis. EcoStralis este în esenţă unStralis la care fiecare detaliu a fostoptimizat în vederea obţinerii unei eficienţemaxime a reducerii costurilor de exploatareşi, declară Iveco, a unei valori de revânzarecât mai bune. Prepararea seriei a pornit dela adoptarea unei game de motoare CursorEEV, de 13 litri cu 500 CP, de 10 litri cu 420CP, plus o noutate, un alt motor de 10 litri,a cărui putere a crescut de la 450 la 460

CP. Ca un numitor comun al celor treimotoare este cuplul motor destul de ridicatîn gama turaţiilor mici.



PR

EZ

EN

TAR

E Toate trei au diagrama de funcţionareanume optimizată pentru a consuma câtmai puţină motorină.

Iveco aprofundează tema economiei demotorină prin introducerea motoarelor salecu transmisia automatizată ZF Eurotronic cu12 trepte. Standard la toate modeleleECOSTRALIS este sistemul ECOSwitch altransmisiei. Acesta activează programul deconsum de combustibil redus iECO careadaptează automat logica schimbăriitreptelor şi optimizează motorul la sarcinavehiculului. Motorul livreaz` putere şi cuplumotor maxime atunci când este necesar.Totodat` iECO restricţionează perfor man -ţele motorului cât mai curând posibil, pentrua economisi combustibil.

Funcţia ECOSwitch poate fi selectatădin interiorul cabinei prin intermediul unuiîntrerupător cu cheie. Selectorul ECOSwitchal transmisiei are două poziţii: POWERMODE (mod conducere normal) şirespectiv, ECO MODE (mod conducereoptimizat). Atunci când selectorul este setatîn poziţia ECO MODE, limita de vitezăcoboară implicit la 85 km/h de la 90 km/h,cât era în POWER MODE. Dacăproprietarul maşinii solicită acest lucru,limita de viteză se poate schimba la o altăvaloare.

Cuplul motor scade şi el cu circa 10%-15% în ECO MODE dacă greutatea totală avehiculului şi viteza de deplasare o permit.Funcţia Kick-down se dezactivează şi, doarîn cazul motoarelor Cursor 10, intervine celde-al doilea algoritm de schimbare atreptelor, care menţine turaţia permanent înzona verde.

Cuplul motor nu scade însă în domeniulturaţiilor reduse şi nici în treptele de la 1 la5, fiind întotdeauna corelat cu sarcinacamionului. Practic, vehiculul are aceleaşiperformanţe ca şi atunci când este încărcatla sarcină maximă, iar puterea şi cuplul ar fimaxime. Cu alte cuvinte, dacă autocamionulnu are nevoie de multă putere într-unanume moment, electronica moto rului vareduce performanţele acestuia. În acest mod a reuşit Iveco să econo mi -sească motorina consumată de motoare. În cazul motoarelor Cursor 13, funcţia kick -down nu este determinată de ECOSwitch, cide ECOFleet. Astfel o dată comandatăopţiunea ECOfleet, funcţia de KICKDOWNeste întotdeauna dezactivată. Mergând maideparte pe lanţul cinematic descoperim alte

detalii indedite. Iveco a optat în cazul luiEcostralis pentru un raport final de 1:2,64,sensibil mai mic decât cele uzuale. Unraport atât de mic promite rezultate foartebune la şes, în regim de autostradă,rămâne să ne convingă cum se comportă încazul unui tren rutier pe autostradă. Deasemenea, noi sunt şi pneurile Michelin cudimensiunile de 315/70 R22.5 Savergreencu posibilitatea de încărcare pe punte depână la 8 tone. Introducerea noilor anvelopedin seria 70 a fost hotărâtoare în alegerearaportului de transmisie final corect, pentrureducerea consumului de combustibil.Observăm că doar prin folosirea noiidimensiuni de pneu, turaţia scade cu circa30 rpm, iar dacă se adoptă şi un raport finalmai mare de 1:3, diferenţa ajunge la peste100 rpm, diferenţă care sigur se reflectă înconsum.

ECOSTRALIS este echipat în dotareastandard cu software-ul numit ECOFleet.Programul în sine este instalatîn unitatea

electronică decontrol al cutiei de viteze Eurotronic.Permite DEZACTIVAREA funcţiei (modului)SEMI-AUTOMATIC a cutiei automatizate.Acest lucru este deosebit de util pentruflotele mari, în care conducătorii autoschimbă de multe ori vehiculele (şi, prinurmare, pot fi mai puţin familiarizaţi cuvehiculul). Modul ECOFleet lasă şoferuluilibertatea de a schimba treptele atunci cândeste nevoie (ex. atunci când urmează orampă), dar restricţionează parţial schim -barea manuală în alte condiţii, pentru aoptimiza utilizarea cutiei de viteze şi a sereduce riscul de a comite greşeli de c`tre

conducătorul auto. Se cuvine să spunemcâteva cuvinte şi despre anvelopeleMichelin ENERGY SaverGreen. Acesteasunt recomandate pentru misiuni detransport pe autostrăzi, deoarece oferă oeconomie medie de 0.2 l/100 km faţă deanvelopele XDA2 Energy clasice. La mersulpe autostradă, circa o treime din putereamotorului este necesară pentru învingerearezistenţelor la rulare, iar aceast` jumătateeste repartizată pe cele şase roţi ale capuluitrector. În plus, noile SaverGreen au oaderenţă superioară pe asfalt ud (distanţade frânare se scurtează cu circa 8%).


Tot aproximativ o treime din totalulrezis tenţelor la înaintare la viteza de 85km/h se datorează aerului. La produc]ia luiEcoStralis, Iveco a optat pentru o serie desoluţii de reducere a rezistenţei aerului.Acestea includ carenajele laterale(opţional), spoile rul de pe acoperiş şideflectoarele laterale dintre cabină şisemiremorcă.

Pentru a convinge că toate acesteeforturi de a economisi motorină dau roade,Iveco a apelat la un organism de certificaregerman. Au fost efectuate 3 teste care aucomparat un Ecostralis AS-L (cabină lată) şi

unul AT-N (cabină îngustă), cu un vehicul dereferinţă Stralis AS-L440S45TP înconfiguraţie de transport pe distanţe lungi,cu kit aerodinamic, Eurotronic şi intarder. S-au utilizat semiremorci simple identice(schimbate \n timpul tes telor) încărcate la38 tone. La viteză variabilă de autostradă,Ecostralis de 460 CP [i cabină lată AS-L aobţinut o economie de combustibil de 7,32%,aceleaşi vehicule, dar la o viteză constantăde 86 km/h scăderea este de 4,77 pro cen -te. Se observă că atunci când vitezamaximă este limitată se obţine un consumde motorină mai mic. Şi mai remarcabil este

rezultatul comparaţiei dintre vehiculul etalonşi Ecostralis AT. De data aceasta, economiade carburant ajunge la 9,79%, diferenţa sedatorează cabinei înguste care este maiaerodinamică. De fapt, toate aceste re zul -tate pot fi extrapolate la oricare altă marcăde autocamioane. Alături de moto riză rileEEV, cutie de viteze Eurotronic, anvelopeleMichelin 315/70R22.5 Saver green, raportfinal 2.64, ESP, Hill Holder, EcoSwitch,EcoFleet din dotarea standard (ECO pack)mai fac parte cursurile pentru şoferi şisistemul de telematică Blue&Me Fleet. Laacestea se adaugă şi garanţia de trei ani.


AN

ALI

Z~

Ana [email protected]

Faţă de 2010, \n trimestrul al treilea din 2011 au fost înregistrate la categoriile autobuze şi microbuze creşteri de54,5%, la 323 de unităţi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), dar aceste rezultate vin în cea maimare parte din achiziţionarea de autovehicule second-hand.

Importatorii de autobuze şi autocare nuau înregistrat vânzări spectaculoasepentru că regiile de transport în comun

cumpără în cea mai mare parte autove hi -cule second-hand, iar transpor ta torii privaţiaşteaptă schimbările legislative. Despreaceste schimbări şi achiziţiile transporta -torilor rutieri de persoane v-am pregătit încele ce urmează o scurtă retrospectivă aanului 2011.

Ce modific`ri aduce OG 27pentru transportatorii depersoane?

Normele metodologice pentru OG27/2011 publicate în Monitorul Oficial în for -ma ordinului 980/2011 au, de asemenea,aplicabilitate din 5 decembrie. Cea maiimportantă prevedere referitoare la trans -portul de persoane este aceea că nu se mai

punctează clasificarea pe stele, ci doar pecategorii. În acest fel, la criteriile de punctajsunt prevăzute 9 puncte pentru auto vehi -cule înscrise la categoria I, 6 punc te pentrucele de la categoria a II-a, 5 punc te pentrucategoria a III-a şi 2 puncte pentru cate go -ria a IV-a. În urma discuţiilor cu pa tro natele,reprezentanţii Ministerului Trans porturilor şiInfrastructurii (MTI) au agreat variantamenţinerii doar a clasificării pe categorii.

Ce se întâmpl` cu sectorul transporturilor rutiere de persoane?

P

Pe lâng` clasificarea pe categorii aautovehiculelor se mai punctează vechimeaparcului auto, tipul de posesie al autobuzelor,autocarelor sau microbuzelor şi vechimeacontinuă pe traseu. Normele vor mai firevizuite şi în martie 2012. Singura cer ti -tudine este că traseele judeţene şiinterjudeţene vor fi atribuite prin licitaţie în2013. Licenţa de traseu obligatorie la bordulautovehiculului de schimb ar putea fi înlo cui -tă cu o copie a acesteia, dacă autovehicululcu care s-a câştigat licitaţia a fost vândut saueste defect. În ceea ce priveşte curselepentru care nu a licitat nimeni, vor mai fiscoase o data la licitaţie, în termen de 30 dezile şi în cazul în care nu se anunţă doritori,vor fi scoase din programul de transport. S-astabilit, de asemenea, o taxă unică pentrueliberarea licenţei comunitare, înconformitate cu costurile administrative deemitere a acesteia. Pentru obţinerea licenţeicomunitare şi a copiei conforme, operatorulpoate solicita acest lucru prin poştă sau e-mail, iar Autoritatea Rutieră Română (ARR)le va expedia în acelaşi mod.

Ce spun transportatorii?

Transportatorii susţin că modificărileaduse în Parlament Ordonanţei de Urgenţă34/2010 privind combaterea transporturilorilicite au încurajat pirateria în transportul depersoane şi au dus la accidente precum celdin Ungaria. Potrivit unui comunicat alConfederaţiei Operatorilor şi TransportatorilorAutorizaţi din România (COTAR), conformmodificărilor făcute de parlamentari, “oricinepoate face transport de persoane şi cu oricetip de maşină bună sau modificată, dacă seîncadrează \n 8 plus 1 locuri”. Poliţia aveadrept de control asupra celor care efectuautransport neautorizat până la aceastămodificare, se arată în comunicatul COTAR.

Reprezentanţii COTAR cer primuluiministru să verifice cine dintre parlamentari amodificat OUG nr. 34/2010 astfel încâtnimeni să nu mai poată controla acest gende transport şi să răspundă pentru tragediacare a dus la dispariţia celor 15 români în celmai tragic accident rutier. De asemenea,atrage atenţia autorităţilor că în toată Europa,

mai puţin \n Marea Britanie, transportul depersoane se face centralizat cu licenţe detransport şi verficabil de autorităţile rutiere.COTAR consider` că liberalizarea acesteiforme de transport persoane este o maregreşeală care duce la accidente ca celprodus \n Ungaria la sfâr[itul lunii octombrie\ntre un microbuz [i un autocamion, ambeledin România.

În România toate firmele de transportpersoane îşi licitează traseele din cinci încinci ani, iar principala condiţie la câştigareatraseelor este gradul de înnoire a parculuiauto şi vechimea firmei pe acel traseu. Aşase face că România are cel mai nou parc detransport auto din Europa, iar transportatoriiserioşi autorizaţi îşi menţin cât mai mult timptraseele.

COTAR cere premierului să revizuiascăOUG nr. 34/2010 şi să revină la forma eiiniţial` negociată şi stabilită cu COTAR prinprotocolul semnat cu primul ministru EmilBoc, eliminând propunerile parlamentarilorcare dau posibilitatea practicării de transportneautorizat.


AN

ALI

Z~

În transportul publicachizi]iile merg cu ]ârâita

Reprezentanţii societăţii medieşene detransport public de călători Meditur vor săachiziţioneze mai multe mijloace detransport în comun în perioada următoare.În acest sens, a fost publicat în cadrulSistemului Electronic de Achiziţii Publiceanunţul pentru organizarea licitaţiei învederea achiziţionării unui număr de 8mijloace de transport. Este vorba despre 6autobuze cu un număr de câte 54 de locurifiecare, dar şi a 2 autocare de 60 de locurifiecare. Pe parcursul acestui an, MediturMediaş a mai achiziţionat un microbuzMercedes cu 19 locuri. De asemenea,parcul auto al Regiei Autonome deTransport Urban Călători (RATUC) Cluj-Napoca a crescut cu înca 10 autobuzesecond-hand marca Renault R 312,achiziţionate de la regia autonomă de profildin Paris. Preţul unui autobuz a fost de19.814 euro, cele 10 noi achiziţii urmând săcircule pe străzile Clujului încă zece ani deacum încolo. Tot autovehicule second-handa cumparat şi societatea de transport încomun din Sibiu. În toamna anului trecut,Tursib a mai achizi]ionat încă cinci autobuzesecond-hand la un pre] total de 70.300 deeuro, fără TVA. Achizi]iile second-hand vorînlocui cele zece autobuze noi pe care,ini]ial, Tursib plănuia să le includă în parculauto încă de anul trecut. Efectele crizeieconomice au determinat conducereacompaniei să renun]e la a mai cumpăraaceste mijloace de transport dintr-un creditacordat de BERD.

În luna august a anului în curs,municipalitatea din Vâlcea anunţareînnoirea parcului auto a societăţii ETA cuopt noi autobuze, toate second-hand, dinOlanda. Ce-i drept, suma plătită pentrutoate autobuzele a fost una infimă, 220 miieuro. Deşi autobuzele au trecut de toateverificările tehnice, în realitate ele nicimăcar nu corespundeau caietului de sarcini.Acum, Primăria se vede nevoită săcumpere altele, pentru că cele 8 cumpăratede curând pot fi duse, fără regrete, lacimitirul de maşini.

Municipalitatea din Brăila vrea săcumpere societăţii de transport în comundin subordinea sa 10 autobuze noi, pentru asuplini lipsa din trasee a tramvaielor blocateîn depouri din cauza lucrărilor la principalele

artere rutiere din oraş. În acest sens alansat în SEAP (Sistemul Electronic deAchiziţii Publice) procedura de achiziţiepublică a maşinilor pentru care este dispusăsă plătească maxim 3,27 milioane de lei.Ultima achiziţie de autobuze noi pentrutransportul în comun a fost făcută în 2004 -2005, când Primăria a cumpărat tot lalicitaţie 20 de maşini marca BMC - BritishMotor Corporation.

Şi arădenii vor circula de acum cuautobuze noi King Long XMQ-6117, dotatecu aer condiţionat, DVD monitor şi sistemde încălzire independent. Noile autobuzevor înlocui autobuzele depăşite, a cărorvechime este cuprinsă între 19 şi 35 de ani.Administraţia a contractat o finanţarerambursabilă pentru achiziţia prin leasing aautobuzelor, de tip interurban, care au fostconcesionate Companiei de TransportPublic. Proiectul care prevedeaachiziţionarea a 15 tramvaie noi şimodernizarea depoului Regiei Autonome deTransport Timişoara (RATT) nu se va putearealiza, din păcate. Potrivit proiectului dehotărâre, ar fi nevoie de 46,6 milioane deeuro pentru cele 15 tramvaie, de 1,86milioane de euro pentru modernizarea unuidepou al regiei, precum şi de 1,54 milioanede euro pentru mentenanţă.

În schimb, patronul Unistil Iaşi a investitîn 12 autobuze, dar tot second-hand.Fabricate în 2000, acestea au o capacitatede peste 100 de locuri fiecare. AutobuzeleMecedes-Benz au fost aduse din Elveţia,unele dintre ele având sub 300 de mii dekilometri la bord.

Operatorii interna]ionalide transport, ]intaimportatorilor

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în2012 în acest sector, care se pare căpreferă să se modernizeze mai mult cuautovehicule uzate decât să egaleze sau săajungă din urmă sectorul transportului demarfă, unde lucrurile au mai avansat. Înceea ce priveşte importatorii, este de la sineînţeles că nici ei nu o duc prea bine, darsunt optimişti şi cred că anul viitor poate fiunul mai bun decât 2011.

Anul curent păstreză nivelul scăzutînregistrat în ultimii doi ani, aşteptările fiindegale cu cele din 2010. Revigorarea pieţeide autocare şi autobuze este aşteptată abia

în 2013, când se vor ţine din nou licitaţiilede trasee. Anul 2008 a fost ultimul în careimportatorii de autobuze şi autocare auînregistrat creşteri. Cei mai mulţi dintreaceştia se orientează în prezent cătreclienţii privati, cei viza]i fiind operatorii detransport internaţional de persoane.

Anadolu Automobil Rom, importatorulautobuzelor şi autocarelor Isuzu înRomânia, şi-a propus ca în 2012 săintroducă noul autobuz de capacitate medieIsuzu Citibus. Acesta este un autobuz cupodea complet coborată, pe care doresc săîl promoveze pentru a veni în întâmpinareanevoilor de transport din principalele oraşeale României. La sfârşitul anului 2011 şiînceputul anului 2012, Anadolu AutomobilRom va începe derularea unui alt planmajor de investiţii, şi anume extindereazonei atelierului service, împreună cufinalizarea şi inaugurarea unui atelier detinichigerie şi vopsitorie şi autorizareaatelierului de reparaţii de mecanică şielectrică pentru o gamă mai largă deautovehicule comerciale.

Firmele care desfăşoară transportrutier de persoane cu autove -hiculele având maxim 9 locuri vorputea deduce 50% din sumelecheltuite pe carburant începândcu 2012. În primăvara anului2009, Guvernul a sistat facilitateade deducere 100%, pe motiv decriz` economică.Dreptul de deducere revine şiasupra taxei pe valoare adăugată(TVA) aferentă achiziţiilor deautoturisme şi de combustibil, totîn limita a 50%. Prevederea va fivalabilă pentru autovehicule carenu sunt folosite la intervenţii,reparaţii, pază şi protecţie,curierat, transport de personal laşi de la locul de desfăşurare aactivităţii, agenţii de vânzări,taximetrie sau instruire în cadrulşcolilor de şoferi.

Vin şi veşti bune!


LEG

ISLA

}IE


O rdonanţa de Urgenţă 109,intrat` în vigoare în 2005, aveaprevăzute 15 contravenţii, cu cel

puţin cinci tipuri de amenzi aplicabile.Trecută prin Parlament, ordonanţa a ieşitsub forma Legii 102/2006, numărulcontravenţiilor fiind mărit la 28. În formainiţială, contravenţiile mergeau până la

litera o) a Articolului 58. În 2006 seepuizase deja alfabetul, ajun gându-se lalitera z). Pe lege s-a revenit din nou, în2008. Modificările nu au fost mari înniciuna din secţiunile legii, cu excepţiacelei privind contravenţiile şi amenzile. Lafinele lui 2008, Legea trans por tului rutiernumăra 37 de amenzi.

Până în momentul de faţă, Legeatranspor tului rutier a fost modificată de numai puţin de 16 ori. În acest timp,numărul amenzilor introduse în lege acrescut de aproape trei ori, ajungând dela 15 – câte erau în textul iniţial – la 44.Din cele 16 modificări, şapte au vizatintroducerea de noi amenzi.

Ce s-a modificat începând cu

5 decembrie 2011?


Legea transporturilor a fost modificatăde 16 ori în ultimii cinci ani şinumărul amenzilor este astăzi de treiori mai mare decât era în anul 2005.


Până la următoarea intervenţie asupralegii, Articolul 58 s-a oprit la litera ao).

Asocia]iile patronale nu sunt mul]umite

Uniunea Naţională a TransportatorilorRutieri din România (UNTRR) consideră căreglementarea a fost f`cută în grabă, doarpentru a putea respecta termenul deaplicare al regulamentelor UniuniiEuropene (UE). De cealalată parte,reprezentanţii Ministerului Transporturilor şiInfrastructurii (MTI) cred că forma actualăa Legii transporturilor este una flexibilă,care permite o modificare mult mai uşoarăa normelor.

Reprezentanţii transportatorilor sunt încontinuare de părere că în România nueste nevoie de o lege complicat`, ci deuna aplicabilă, fără interpretări. |n ciudapresiunilor făcute de aceştia, Legeatransporturilor prevede în continuarepersonalizarea copiilor conforme. Unuldintre motivele reintroducerii personalizăriicopiei conforme este scăderea bruscă aveniturilor Autorităţii Rutiere Române(ARR).

Regulamentele europene 1071, 1072şi 1073 de reglementare a accesului laprofesia de transportator rutier, a func ţio -n`rii segmentului de transport marfă şi,

respectiv, a celui de transport persoane, auintrat în vigoare începând cu 5 decembrie2011. Normele metodologice pentru OG 27au fost publicate în Monitorul Oficial îndata de 2 decembrie, sub forma ordinului980/2011 şi au aplicabilitate din 5decembrie.

Bineînţeles că faţă de ultima formă aproiectului de norme şi ceea ce s-apublicat în Monitorul Oficial nu suntschimbări. Licenţele de transport în vigoarerămân valabile până în momentul expirării.Licenţa de transport rămâne valabilă pe operioadă de 10 ani, iar copia confomă se

eliberează pe minimum un an, fără a sedepăşi perioada de valabilitate a licenţei detransport, aşa cum am detaliat într-o ediţieanterioară a revistei Transporter.

Autoritatea Rutieră Română va stabiliîn continuare taxele pentru eliberarealicenţelor şi a copiilor conforme. Procedurade eliberare a documentelor de către ARReste însă mai simplă decât în trecut, însensul că solicitarea eliber`rii unei copiiconforme se poate trimite prin poştă,împreună cu documentele aferente, iarcopia conformă va putea fi expediată deARR tot prin poştă.

LEG

ISLA

}IE


Totodată, este menţinută dovedireacapacităţii financiare prin garanţie bancarăsau asigurare de risc (conformregulamentului 1071). Dovedirea capacit`]iifinanciare se poate face şi pentru o flot`mai mare decât cea autorizată iniţial, iarapoi, când se cumpăr` alte autovehicule, sepoate solicita direct eliberarea copieiconforme pentru acestea.

Ce se întâmpl` cu nouînfiin]atul inspectorat?

Inspectoratul de Stat pentru Control înTransportul Rutier (ISCTR) şi-a începutactivitatea tot de la data de 5 decembrie2011. Cea mai mare parte din angajaţiiacestei instituţii sunt foşti inspectori încadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şiDrumuri Naţionale din România (CNADNR).Augustin Hagiu, pre[edintele Federa]ieiOperatorilor Români de Transport, adeclarat pentru revista Kamikaze căRomânia este singura ]ară în care [efiiISCTR sunt numi]i politic. A adăugat că întoate celelalte state ale UE existăorganisme similare, dar [efii acestora suntnumi]i în urma unui examen în care le suntverificate competen]ele.

Noua institu]ie specializată în control afost înfiin]ată ca institu]ie publică cupersonalitate juridică în subordineaMinisterului Transporturilor [i Infrastructurii(MTI), confom OG nr. 26/2011, publicată înMonitorul Oficial nr. 625, din 2 septembrie2011. ISCTR este finan]at din venituriproprii, care se constituie, pe de-o parte,prin virarea de către ARR [i RAR în contulISCTR a unui procent din cuantumultarifelor încasate echivalent cu mediaprocentelor alocate de către fiecare dintre

cele 2 structuri pentru activitatea de controlîn ultimii 2 ani, în vederea acopeririicheltuielilor necesare înfiin]ării [i organizăriiinstitu]iei. Pe de altă parte, ARR mai trebuiesă vireze lunar un procent de 60% dincuantumul tarifelor încasate pentru serviciilespecifice prestate, iar RAR, un procent de30% din cuantumul tarifelor încasate pentruserviciile specifice prestate.

Potrivit actului normativ, ISCTR are înstructura sa organizatorică 8 inspectorateteritoriale fără personalitate juridică,conduse de câte un inspector [ef, în timpce conducerea ISCTR este asigurată decătre un consiliu de conducere alc`tuit din 5persoane, al cărui pre[edinte esteinspectorul de stat [ef.

De asemenea, vor fi corelate [iinterconectate bazele de date ale celor treiinstitu]ii care au în prezent atribu]ii decontrol în trafic (ARR, RAROM, CNADNR),iar controalele vor putea fi programateunitar [i eficient, astfel încât să acopereîntreaga re]ea de drumuri publice.

ISCTR va controla� condi]iile de efectuare a transporturilor rutiere, a activit`]ilor conexe

transportului rutier [i a activit`]ii de preg`tire a persoanelor învederea ob]inerii permisului de conducere;

� condi]iile de siguran]` a transporturilor rutiere [i de protec]ie amediului;

� starea tehnic` a vehiculelor rutiere; � masele [i/sau dimensiunile maxime admise pe drumurile publice [i

masele totale maxime autorizate;� tariful de utilizare [i tariful de trecere pe re]eaua de drumuri na]ionale

din România.

Drepturi ISCTR la efectuareacontrolului întrafic

� s` imobilizeze vehiculul rutier încondi]ii de siguran]` [isecuritate a transportului [i,dac` este cazul, s` procedeze laridicarea pl`cu]elor deînmatriculare pân` laîndeplinirea condi]iilor legalepentru continuarea efectu`riitransportului;

� s` suspende dreptul de utilizarea vehiculului prin re]inereapl`cu]elor de înmatriculare [i acertificatului de înmatriculare;

� s` re]in` urm`toareledocumente: licen]a detransport, copia conform` aacesteia, certificatul detransport în cont propriu, copiaconform` a acestuia, licen]a detraseu, autoriza]ia special` detransport, autoriza]ia detransport interna]ional saudocumentul de transportpersoane prin serviciiocazionale, precum [i orice altedocumente în leg`tur` cudesf`[urarea activit`]ii detransport rutier sau a activit`]iide preg`tire a persoanelor învederea ob]inerii permisului deconducere.


EV

EN

IME

NT


Consumul redus de CO2 ,prioritatea num`rul 1 a transportatorilor Evenimentul organizat la Mannheim, Germania, a prilejuit o nouă ediţie a Mercedes-Benz Bus and Coach Show 2011(Zilele Autocarelor şi Autobuzelor Mercedes-Benz 2011). Revista Transporter a participat la expoziţia din cadrulshowroom-ului fabricii din Mannheim, organizată pe o suprafaţă de 3.500 de metri pătraţi, şi a aflat care suntnecesităţile companiilor de transport public la nivel european.

Î n anii cu număr impar, atunci când nuse desfăşoară Salonul Internaţional IAACommercial Vehicles, Daimler Buses

organizează Zilele Autocarelor şi Auto bu -zelor Mercedes-Benz în Mannheim, lamijlocul lunii noiembrie. În cadrul fabricii aufost expuse mai multe autovehicule care aumarcat istoria Mercedes-Benz, printreacestea numărându-se şi o replică aprimului automobil construit de Carl Benz în1886. Expoziţia a primit vizita a apro ximativ5.000 de persoane din 20 de ţări.

Mai pu]in` poluare şi mai mult` siguran]`

În acest an, vizitatorii au fost atraşi în ceamai mare parte de modelul Mercedes-BenzTravego Edition 1, primul autocar carerespectă normele Euro VI, şi de noul Citaro,primul autobuz dotat cu un sistem ESP. Bamai mult, vizitatorii au avut ocazia sătesteze hibridul Citaro Fuel CELL, autocarulTravego Edition 1 şi noul Mercedes-BenzCitaro. Hibridul este foarte silenţios înmomentul în care se deplasează şi nu emiteniciun fel de gaze poluante. Autobuzulutilizează acelaşi sistem precum Citaro GBlueTec hibrid. Roţile din spate suntînvârtite de un motor electric alimentat de obaterie litiu-ion, iar celula de combustibilfuncţionează în mod continuu, reîncărcând

bateriile. Mercedes-Benz Travego Edition 1,primul autocar care corespunde stan -dardului de poluare Euro 6 a fost prezentatîn premieră la Busworld 2011, organizat laKortrijk, Belgia, la jumătatea lui octombrie.Noul motor BlueEfficiency Power OM 471,de 12,8 l, montat vertical, înlocuieşteversiunea precedentă a propulsorului cuşase cilindri în linie. Motorul OM 471 estedisponibil în variantele de 476 şi 510 CP şibeneficiază de un nou sistem de injecţiecommon-rail X-Pulse. Consumul de AdBlueeste redus cu 40% faţă de motorul Euro 5

datorită sistemului răcit de recirculare agazelor de evacuare, care produce maipuţini oxizi de azot în timpul procesului decombustie.

În ceea ce priveşte noul Citaro desprecare v-am povestit în ediţia anterioară arevistei Transporter, sistemul ESP faceparte din dotările de bază ale modelului,atât pentru variantele de oraş, cât şi pentrucele interurbane, cu podea joasă şi accesmai u[or. Tot ca o noutate, există protecţiela impact frontal şi o structură a caroserieimult mai rigidă.

Mercedes-Benz Bus and Coach Show 2011


Citaro va utiliza seria de propulsoare diesel eco -nomice Blue-Tec, care corespund normelor de poluareEuro 5, dar va bene ficia şi de un sistem de propulsiehibridă. Motoarele pentru noul Mercedes-Benz CitaroBlueTec sunt bazate pe o noua genera]ie de teh -nologie diesel. Motorul OM 906 turbo diesel HLAeste compact şi uşor, cu şase cilindri, cu o cilindreede 6.37 litri, o putere de 210 kw (286 CP) şi un cuplumaxim de 1.120 Nm. Alternativ, există motorul OM457 HLA cu şase cilindri, într-o gamă de două puteri:220 kw (299 CP) şi 260 kw (354 CP), cu cuplurimaxime de 1.250 Nm, respectiv 1.600 Nm.

Tehnologia presupune costurimai ridicate

Simpozionul organizat de Mercedes-Benz pentrucompaniile de transport persoane a dezbătut viitorultransportului public cu experţi de înaltă calitate.Angela Titzrath-Grimm, Director de Vânzări, Mar ke -ting şi Aftersales Daimler Buses, a deschis sim po zio -nul de discuţii, iar Roman Biondi, Manager VânzăriMercedes-Benz divizia de Autobuze şi AutocareEvoBus GmbH, a rezumat prezentările şi a pre zentatplanurile de viitor ale Daimler Buses. Prezentareaintitulată "Transportul public şi priorităţile conflictualeîn politică şi eco nomie" a fost susţinută de cătreWinfried Hermann, ministrul transporturilor şi infras -truc turii din Germania. Potrivit acestuia, majoritateapopulaţiei din Ger ma nia se concentrează asuprasituaţiei drumurilor şi a mobilităţii, dar ar trebui să seconcentreze mai mult la adevăratele probleme cucare se confruntă. Mai exact, la transportul în comunde durată, neutru faţă de climat.

“În Germania 1,1- 1,2 persoane folosesc maşinapersonal`, ceea ce nu este ra]ional. Deşi infra -struc tura este dez vol tat`, exist` ambuteiaje.Trebuie s` construim drumuri mai durabile şi s`dezvolt`m în acelaşi timp transportul de marf`şi persoane. Solu]iile teh no logice trebuie pro -movate de guvern, dar în acest moment nu potfi folosite în serie şi nu pot fi pl`tite de c`treoperatorii de transport. Vrem s` uşu r`m astfeltrecerea de la transportul in dividual la cel încomun”, a declarat Hermann.

Richard Averbeck, Director de Produs DaimlerBuses, a discutat despre schimbările climatice [ipresiunile de cost \n industria producatorilor deautobuze şi autocare. Potrivit lui Averbeck, sub -venţiile de la stat au scăzut destul de mult, pe cândcosturile de achiziţie a unui autovehicul au crescut.Această creştere se datorează în cea mai mare partesiste me lor de protecţie a mediului înconjurător. Auto -vehiculele hibride sunt mai scumpe, dar necesitateaşi importanţa lor pentru mediul înconjurător sunt în

32 www.Transporter.ro decembrie 2011-ianuarie 2012

EV

EN

IME

NT

creştere de la an la an. Cu siguranţă vormai trece câţiva ani până când acesteautovehicule vor fi folosite în întreaga lume.De asemenea, mai trebuie lucrat şi la par -tea tehnologică, care se reflectă în preţul deachiziţie.

Lupta pentru mediucontinu`

Gunter Elste, CEO Autoritatea deTransport Public Hamburg, a vorbit despreviitorul societă]ile de transport de călători.Autoritatea de Transport Public Hamburg afost înfiinţată în 1965 de 4 operatori şicuprinde 10 municipalităţi (care din 1995devin ac]ionari ai HVV), inclusiv oraşulHamburg, regiunile Schleswig şi Silezia deJos, precum şi 7 judeţe, cu o suprafaţătotală de 8,6 km2 şi circa 3,4 milioanelocuitori. Reţeaua de transport public esteconstituit` din autobuze, metrou, S/U-Bahn,trenuri navetişti, linii regionale de căi ferateşi feribot. Autoritatea de Transport PublicHamburg este prima organizaţie din lumecare a abordat integrarea Transportului

Public (TP) de călători. Cetăţenii carelocuiesc sau îşi desfăşoară activitatea înperimetrul Hamburgului sunt încurajaţipermanent de către autorităţi să renunţe lamaşinile personale în favoarea bicicletelorsau a sistemului de transport public.

Patru unităţi Mercedes-Benz CitaroFuelCELL Hybrid au intrat în serviciultransportului public din Hamburg, iar altetrei astfel de autobuze vor intra în circulaţieîn 2012. Autobuzul care funcţionează cucelule de combustibil pe bază de hidrogeneste parte a unui proiect susţinut deUniunea Europeană. Pentru că emisiileautomobilelor sunt din ce în ce mai nocivepentru planetă, toţi marii constructori autoau luat măsuri pentru a le reduce sau chiarpentru a le elimina. Autobuzul creat deDaimler, Citaro FuelCELL Hybrid, face partedintr-un proiect mai amplu derulat deUniunea Europeană denumit CleanHydrogen in European Cities (CHIC). Laacest proiect mai contribuie şi producătoriiVan Hool şi Wrightbus, scopul fiind înlo cui -rea treptată a autobuzelor tradiţionale cuautobuze care au zero emisii. Primele

autobuze vor circula mai întâi pe străzileoraşului german Köln, următoarele pe listăfiind Aarau, Bolzano, Milano, Londra şiOlso. Celulele de combustibil folosite pentruCitaro FuelCELL Hybrid sunt similare cucele de pe modelul Mercedes-Benz B-Klasse F-CELL. Noul program al UniuniiEuropene CHIC este o continuare a pro -gramului Clean Urban Transport for Europa(CUTE), lansat în 2001. Scopul principal alCUTE a fost testarea autobuzelor cu celulede combustibil pe bază de hidrogen în con -diţii reale. La teste au participat 36 auto -buze hibride Mercedes-Benz Citaro, caretimp de cinci ani au fost exploatate în astfelde oraşe europene mari, cum ar fi Amster -dam, Londra, Hamburg, Stuttgart, Barc e -lona, Madrid, Porto, Stockholm şi Reykjavik.Mai târziu, câte trei autobuze au fostlansate în Beijing şi Perth (Australia). În2007, programul CUTE a fost renumitHyFleet CUTE şi lărgit cu 14 autobuze de laconcernul MAN.

Angajaţi 66,5%Asigurări 0,4%Costurile de capital 12%Combustibil 13,7%Consumabile 1,7%Anvelope 0,4%Mentenanţă şi service 5,5%

Cheltuieliale unei regii de transport


OMV v` ofer` prin intermediulpartenerului FDE suport în cazul res tituiriitaxei pe valoare adùgat` [i a accizei pecombustibil în 28 de ]`ri europene.

În cazul utiliz`rii cardului de ali mentarese acumuleaz` TVA: banii care de faptapar]in companiei dar care nu sunt dis -ponibili pentru o anumit` perioad` de timp.Cu cât se \ntorc mai repede ace[ti bani încont, cu atât mai multe lichidit`]i. Aceast`sus]inere cu ajutorul exper]ilor, eco no -mise[te timp, nervi [i nu în ultimul rândbani. Deoarece cererea de returnare a TVA este de cele mai multe ori un procescomplicat [i îndelungat – în special atuncicând TVA-ul a fost acumulat în diferite ]`ri.De multe ori perioada de a[tep tare areturn`rii poate fi de luni de zile.

Împreun` cu FDE, una din cele mairenumite companii de returnare a taxelordin Europa, OMV preia aceast` sarcin`pentru clien]ii sì. Principalul obiectiv esteacela de a sus]ine clien tul prin solu]ii simple[i f`r` efort în reducerea costurilor, biro cra -]iei [i complexit`]ii afacerii. OMV are capartener de încredere [i profesionistcompania FDE, care dispune de un know-how cuprinz`tor [i o experien]` de zeci deani în domeniul return`rii de TVA.

FDE cunoa[te în detaliu toate preve -derile legale [i fiscale din toate ]`rileeuropene [i este la curent cu acestea. OMV[i partenerul acestuia FDE ofer` un pachetde servicii durabil [i orientat spre viitor încondi]ii atractive care corespunde cunevoile clientului [i asigur` o cantitate ma -xim` de lichidit`]i.

Mai multe informa]ii pewww.omv.ro/eurotruck sau info.eurotruck.ro

OMV EuroTruck

Noi servicii de restituire a taxei pe valoare adùgat`pentru clien]ii cardului de sta]ie

AD

VE

RT

OR

IAL


Pia]a [i-a revenit [i prezint` stabilitate [i pentru anul 2012. Anul 2011 a fost un an al surprizelor pentru pia]a deutilitare de maxim 3,5 tone, deoarece mul]i au prezis în urmă cu ceva vreme că acest 2011 va fi mult mai greu decâtanul 2010. Iată că ne aflăm în momentul închiderii anului [i observăm că acesta a fost unul bun pentru întreaga pia]ă.

N u putem afirma că a fost un an foarte bun, deoarece nuto]i importatorii [i-au dublat vânzările. A fost \ns` un anbun datorită faptului că marea majoritate a celor care

comercia li zează astfel de utilitare a înregistrat cre[teri substan]ialeîn compara]ie cu anul precedent. Cuvântul cheie al anului 2011 însegmentul de vanuri este, fără discu]ii, stabilitatea. Pia]a a stagnatla capitolul investi]ii, pentru a cre[te la capitolul servicii.

Cele mai importante cre[teri au fost observate la brand-urileRenault, Volkswagen sau Iveco, care au reu[it să-[i men]ină o cotăde pia]ă la un nivel foarte bun, unii dintre ei reu[ind chiar săprezinte o cre[tere sesizabilă pentru acest an.

RENAULT

Importatorul cu cea mai mare cotă de pia]ă în România esteRenault, companie care a început în urmă cu mai bine de un an o

amplă modernizare a re]elei sale dedicate celor care achizi]ioneazăvehicule comerciale. Conform Directorului Diviziei de VânzăriSpeciale, Viorel Asaftei, Renault a implementat cu succes înRomânia re]eaua PRO+, care aduce în premieră pentru clientulromân o nouă dimensiune a serviciilor dedicate flotelor. Re]eauaRenault PRO+ are deja 12 dealeri în toată ]ara iar clien]ii mărcii auprimit foarte bine noul sistem, care acordă prioritate ma[inilorcomerciale, service-ul specializat PRO+ având un program prelungitde func]ionare. Un alt motiv pentru care Renault a reu[it aceastăperforman]ă este comercializarea cu succes a ultimei genera]ii deutilitare Renault Master, model care oferă clien]ilor o gamă demotorizări de 2,3 litri dCI economică [i nu în ultimul rând extrem defiabilă. Un alt plus al noii utilitare este [i un plan de service amplu,care permite clientului să meargă la revizii la fiecare 30.000 de km.

Renault Vehicule Utilitare a înregistrat în primele 9 luni aleanului o cre[tere de aproximativ 23% fa]ă de aceea[i perioadă aanului 2010, iar luna noiembrie este creditată cu o cre[tere deaproximativ 18% fa]ă de aceea[i lună a anului trecut.

În total, Renault Vehicule Utilitare rămâne numărul unu \ntreimportatorii din România [i numărul doi, în urma celor de la Dacia,per ansamblul pie]ei vehiculelor utilitare \n 2011. Re]eaua Renaultvehicule comerciale benefeciaz` de timpi de livrare foarte micipentru piesele de schimb datorită existen]ei Centrului de Piese dinlocalitatea Oarja, cel mai mare din Sud Estul Europei.

NISSAN

Parte a grupului Renault-Dacia, costructorul japonez Nissan aanun]at că prima parte a anului 2011 a fost mult mai bună din punctde vedere al vânzărilor, în compara]ie cu anul precedent.

Importatorul Nissan România a înregistrat pe primele 6 luni aleanului o cre[tere a vânzărilor cu până la 75%, iar în lunaseptembrie vânzările au fost mai mari cu 106% fa]ă de aceea[iperioadă a anului precedent. Modelul sù utilitar, Nissan Navara, aînregistrat o cre[tere în primele 6 luni ale anului de 139%,devenind astfel unul dintre cele mai importante modele pick-up dinRomânia.

Retrospectiv` 2011

Lucian [email protected]

ANALIZ~

Cine intr` \n top 3 ?


TOYOTA

Toyota România a reu[it să înregistreze în perioada ianuarie-octombrie vânzarea a peste 2.000 de unită]i, dintre careaproximativ 60 sunt modelele Toyota Hilux [i Hiace. Pentru aceastăperioadă, Toyota a înregistrat o cotă de pia]ă de 2.6%, iar pentrumodelele comerciale o cotă de pia]ă de 0.6%. Pentru a impulsionavânzările, Toyota România a lansat în premieră na]ională noulmodel Hilux facelift 2012, model care a fost prezentat cu ocaziaSalonului Interna]ional de la Frankfurt din toamnă.

PEUGEOT

Compania Peugeot a comercializat în primele 9 luni ale anului2.454 unită]i, dintre care cele mai apreciate modele sunt vehiculele308, 206+ [i 207. Peugeot a înregistrat per total o cotă de pia]ă de3,15%. Pentru a avea un succes [i mai mare, re]eaua na]ională acelor de la Peugeot a suferit în anul 2011 câteva schimbări: au luatna[tere noi dealeri în partea de sud-est a ]ării. Gama de utilitarePeugeot Boxer a rămas la nivelul anului precedent atât din punct devedere tehnic, cât [i din punct de vedere al vânzărilor. Pentru anulviitor, Peugeot ]ine cont de situa]ia economică locală, europeană [iinterna]ională, iar strategia va fi de consolidare opera]ională [i

stabilitate financiară în toate cele 3 componente ale business-uluiPeugeot în plan local: Sales, After-Sales [i Piese de Schimb &Accesorii. Cele două coordonate reprezintă argumente decisive înmen]inerea unui nivel opera]ional performant al mărcii Peugeot,alături de un plan eficient [i consistent de produse noi.

De asemenea, exist` în plan [i o îmbunătă]ire a prezen]eiPeugeot în anumite zone ale României, prin investi]ii menite săexploateze mai eficient poten]ialul local al acestora.

VOLKSWAGEN

Unul dintre cei mai importan]i jucători în segmentul de utilitarede până în 3,5 tone, Volkswagen Vehicule Comerciale a anun]at căîn perioada ianaurie-octombrie 2011 a comercializat 178 de modelepick-up VW Amarok, 377 de VW Caddy, 405 VW Transporter [ipeste 330 de unită]i din modelul VW Crafter. Oficialii PorscheRomânia au declarat că situa]ia dezvoltării re]elei de vânzare nu asuferit modificări în acest an datorită unei prezen]e foarte bune peîntreg teritoriul României. Din cele peste 1.290 de unită]i comer ciali -zate în perioadă ianuarie-octombrie, peste 890 de vehicule facparte din categoria autovehicule transport marfă. VW Comerciale seprezintă în această situa]ie [i datorită prezen]ei unei game deautovehicule de factură nouă, precum modelul pick-up VW Amarok,care a devenit una dintre cele mai vândute ma[ini din acestsegment. Schimbări mari s-au regăsit [i la capitolul vehicule co -merciale van (Caddy, Transporter [i Crafter) care au fost restilizate[i au primit motorizări diesel TDI mai economice.


AN

ALI

Z~

MERCEDES-BENZ VANS

Constructorul german Mercedes a înregistrat vânzări bunepentru ]ara noastră. Mercedes Vans România a anun]at că înprimele zece luni ale anului 2011 a comercializat peste 1.070unită]i. Modele vândute cu succes pentru clien]ii din România suntcunoscutele Mercedes Sprinter, Vito, Viano [i Vario. În aceastăperioadă, Mercedes-Benz Vans a reu[it să câ[tige peste 24% dinîntreaga pia]ă de utilitare din România. Succesul companiei sedatorează unui parcurs constant pe pia]ă, datorită unei re]ele dedealeri foarte bine amplasate pe întreg teritoriul ]ării. Cele mai multeautovehicule comercializate au fost cele dedicate transportului demarfă, anul acesta aducând [i câteva contracte mai importante(unul de 100 de unită]i), prin intermediul re]elei de centre autorizate.Pentru anul care urmează, Mercedes-Benz Vans dore[te să ofereclien]ilor servicii integrate prin intermediul centrelor sale autorizate.

CEFIN IVECO

Cefin Iveco termină anul 2011 cu o cre[tere de 20% fa]ă deaceea[i perioadă a anului precedent. În total, Cefin a comercializat

peste 2.000 de unită]i, \n care sunt luate în calcul atâtautovehiculelele noi, cât [i cele uzate (Iveco [i semiremorci).

Propor]ia vânzărilor de autovehicule noi este de 45%, iar a celor desecond-hand de 55%. Cre[terea vânzărilor în segmentul utilitarelorde până în 3,5 tone fa]ă de anul 2010 se datorează existen]ei uneire]ele de vânz`ri [i service care include 8 centre regionale. Ultimuldealer Cefin care [i-a făcut apari]ia în această re]ea este cel dinArad [i dispune de cel mai mare spa]iu de service. Pentru anulviitor, Cefin dore[te să se concentreze atât pe consolidarea pozi]iei\n pia]ă ca vânzător de vehicule noi, dar [i asupra activită]ilor detrading [i explorării oportunită]ilor de export pentru vehiculelesecond hand. Un impuls mare vine din partea noii genera]ii IvecoNew Daily, lansat` în premieră mondială în luna septembrie.

FIAT

Anul 2011 a reprezentat un an al schimb`rilor pentru impor ta -torul m`rcii Fiat \n România, deoarece compania Autoitalia [i-aschimbat proprietarul. Marca SsangYong a disp`rut din portofo liul

sù, \n schimb [i-a f`cut prezen]a puternicul brand american Jeep.La capitolul vehicule utilitare, Autoitalia continu` s` ocupe pozi]iifrunta[e pe pia]a din România datorit` modelelor sale Doblo [iDucato, care au continuat s` reprezinte o solu]ie extrem de efi -cient` pentru cei care doresc o utilitar` de maxim 3,5 tone. |n total,anul 2011 a adus vânzari de 1.304 unit`]i, cifr` care este su perioar`celei realizate de Autoitalia \n anul precedent. Cea mai \ndr`gitùtilitar` a celor de la Fiat este modelul Ducato, din care s-au co mer -cializat peste 758 de unit`]i. La o distan]` relativ mic` s-a clasatutilitara compact` Doblo, care [i-a g`sit peste 500 de clien]i.Modelele Fiorino [i Scudo au avut un impact mai mic pentru pia]aauto din România. Anul 2012 va fi unul al ofensivei pentru nouacompanie Autoitalia, care anun]` deja o serie de promo]ii pentruvehiculele sale utilitare.

FORD

Germanii de la Ford Europe se afl` la rândul lor \ntr-o perioad`de schimb`ri privind vehiculele utilitare, deorece \n ultima parte aanului au lansat noua lor utilitar`, Ford Transit 2011. Acestareprezint` de fapt un amplu facelift al modelului deja cunoscut declien]ii din România, dar [i o nou` gam` de motoriz`ri mult maieficiente. |n primele 10 luni ale anului, Ford România a

P

comercializat peste 680 de unit`]i Ford Transit. Una dintre cele maiimportante utilitare ale celor de la Ford este modelul Transit Connect,care se asambleaz` de la \nceputul anului \n noua uzin` Ford Craiova.Acesta este echipat cu o motorizare diesel de 1.8 litri TDCi caredezvolt` o putere maxima de 90 CP [i ofer` un consum foarte mic de

combustibil \n mediul urban. Conform celor de la APIA, Ford acomercializat pentru pia]a din România peste 914 utilitare din segmentulde pân` \n 3,5 tone, cifr` care promoveaz` utilitarele Ford pe pozi]ia apatra de la \nceputul anului.

CITRÖEN

Importatorul Citröen \n România a reu[it pe parcursul anului 2011s`-[i creasc` vânz`rile cu aproximativ 99,5% fa]` de aceea[i perioad` aanului 2010. Succesul se datoreaz` campaniei de promovare a utili ta -relor de pân` \n 3,5 tone, care a oferit pre]uri promo]ionale la modeleleJumper [i Berlingo. Cel din urm` a primit o nou` genera]ie [i o gam` demotoriz`ri 1.6 HDI, economice [i performante. Vechiul Berlingo continu`s` fie comercializat sub numele de Berling First. Cea mai bine vândutùtilitar` a celor de la Citröen este modelul Jumper, care a fost co mer cia lizat \n primele zece luni ale anului \n peste 640 de unit`]i. Cifra re pre -zint` pentru acest model o cre[tere cu pân` la 119% fa]` de anul 2010.Modelul Citröen Jumper a \nregistrat o cot` de pia]` \n România de 9%.

Concluzii

Putem spune c` cei mai câ[tiga]i au fost clien]ii finali care aubenefeciat de servicii de o calitate superior` [i au primit o gamă demodele utilitare extrem de versatile [i economice. Per ansamblu,pia]a de vehicule comerciale a prezentat o evolu]ie constantă pen -tru anul 2011, vânzările din acest segment fiind de cele mai multeori superioare anului precedent. Tot ca un plus trebuie amintitfaptul că în această clasă de vehicule comerciale [i-au făcut pre -zen ]a multe modele de factură nouă, care aduc mari avantaje lacapitolul performan]e [i consum de combustibil. Pentru anul 2012trebuie să ne a[teptăm la o continuare a consolidării pie]ei devehicule comerciale noi [i la o cre[tere constantă a celei secondhand.


AN

ALI

Z~

Începând cu anul viitor, toate anvelopele care urmeaz` să fie comercializate pe teritoriul Uniunii Europenetrebuie să beneficieze de o etichet` în care este arătată clasa energetică a fiecărui pneu în parte.

A cest mod de prezentare al unuiprodus comercializat în UniuneaEuropeană a fost înfiin]at în urmă

cu câ]iva ani, când toate produseleelectronice de uz casnic au fost etichetatecu simboluri pentru a arăta exact care esteconsumul de energie.

De ce avem nevoie deaceste etichete?

În urma implementării acestui sistem,clien]ii au putut observa încă înainte de

achizi]ia produsului care este clasa saenergetică, respectiv care este consumul deenergie electrică. Cel mai mare impact afost observat la electrocasnicele dincategoria frigidere [i instala]ii de aercondi]ionat, care de multe ori sunt mariconsumatori de energie electrică, clien]iioptând pentru cele care aveau clasificareaA. Avantajele principale în etichetareaacestor produse cu specifica]iile de consumenergetic sunt o mai bună recunoa[tere dec`tre clien]i a tipului de consum al fiecăruiprodus în parte pe parcursul întregii sale

utilizări. Drept urmare, după câ]iva ani defolosire al acestui sistem de etichetare,clien]ii au în]eles importan]a claselorenergetice [i au cumpărat în număr cât maimare sistemele electrocasnice marcate cucea mai eficient` categorie.

Legea 122/2009 [i urm`rile sale pentrupia]a de anvelope

În urmă cu trei ani, în cadrul Con -siliului Europei, a fost introdusă legea

2012 este anul claselor energetice pentru anvelope

Lucian Dumitrescu [email protected]


122/2009, care a reprezentat primul pas alUniunii Europene de a reduce consumul decombustibil prin utilizarea unor anvelopeecologice cu etichetă verde.

Dacă pentru frigidere [i aparate de aercondi]ionat imple men tarea claselorenergetice a adus o mai bună cunoa[tere aproduselor [i o sta biliz a rea a pie]ei sprecele foarte efi cien te, pentru anvelope pia]aeste încă incertă.

Spunem aceasta deoarece clientul deanvelope din România, atât de iarnă, cât [ide vară, cump`r` produsele în func]ie depre]ul de achizi]ie. Datorită situa]ieifinanciare nu prea fericite, clien]ii români aupreferat tot timpul achizi]ia de anvelopecare au raport foarte bun pre]-performan]ă.În multe cazuri, multe anvelope ieftine nu

primesc conform spe ciali[tilor o clasificareîn zona verde a etichetei deoarece nu seutilizează în construc]ia lor cele mai noitehnologii în reducerea consumului decombustibil. {i pentru transportatori aceastăutilizare a noilor etichete reprezintă un pasimportant în reducerea consumului decombustibil, respectiv a reducerii costurilorde utilizare a vehiculului.

Eventualele re[ap`ri ale anvelopelornu scad teoretic performan]ele energeticeale anvelopei, dacă acestea primescaceea[i bandă de rulare asemenea uneianvelope noi.

Ce în]elegem princlasificarea energetic` a unui produs

În ciuda aparen]ei, acest tip deetichetare este simplu de în]eles deoarecefiecare anvelop` comercializată anul viitorva avea o etichetă în care sunt prezente 7clase energetice. Acestea sunt enumeratecu litere unde clasa A este cea mai eficientăenergetic, iar G este cea mai pu]inperformantă. În afară de aceast` etichetăpropriu-zisă va avea [i o reprezentare prinacelea[i simboluri ale eficien]ei anvelopei lacapitolul economie de combustibil. Înanumite cazuri, o anvelopă ar putea săprimească clasa A pentru aderen]ă [i clasaG la capitolul economie de combustibil. Unalt detaliu de care putem ]ine cont este [icel al nivelului de zgomot ale unei anve lo -pe, fiecare etichetă urmând să afi[eze emi -siile sonore în condi]ii de utilizare normală.

Ce clase energeticeprimesc anvelopele verzi [i cele sport?

O dilemă a noilor clasificări pentruanvelope ar putea să fie observată însegmentul anvelopelor de vară, respectivcele cu dimensiuni normale, care suntrealizate pentru a da cele mai buneperforman]e la capitolul consum decombustibil [i cele dedicate ma[inilor sport(aici nu ne referim la anvelopele pentrucompeti]ii). Această ultimă categorie arputea să primească o clasificare negativă lacapitolul consum de combustibil, însă [i ocategorie A la capitolul performan]e rutiere.O anvelopă dedicată ma[inilor sport nureprezintă un compromis din parteaproducătorului deoarece aceasta trebuie săofere performan]e optime în condi]ii derulare la limită, iar detalii precum nivelul dezgomot sau consumul de combustibil suntcriterii care nu devin principale în acest caz.O etichetă a unei anvelope sport ar puteasă primească o clasificare în categoria Apentru aderen]ă [i G pentru consum decombustibil [i emisii sonore. De parteacealaltă, o anvelopă verde prime[teclasificarea A la consum [i emisii sonore,însă nu [i o notă foarte bună la capitoluladeren]ă. Legisla]ia europeană anun]ă căanvelopele dedicate ma[inilor super sport, acelor din segmentul off-road [i celere[apate nu trebuie să fie etichetate cuaceste clase energetice.

ERTMA salutìmplementarea noiloretichete în Europa

Oficialii ERTMA (European Tyre &Rubber Manufacturers Association) audeclarat în exclusivitate pentru revistaTransporter că noua lege 1222/2009 estebinevenită atât pentru membrii săi, cât [ipentru clien]ii finali din Europa. Odată cuimplementarea acestor etichete, emisiile denoxe CO2 din Europa urmează să scadă cupână la 20 de milioane de tone pe an, iarutilizatorii vor plăti mai pu]in cu până la 10miliarde euro pe an pentru combustibil.

ERTMA a declarat, de asemenea, căacesta este primul pas în obligare indirectăa producătorilor de a-[i moderniza fabricile[i de a dezvolta anvelope cât mai eficientposibil. În cadrul asocia]iei ERTMA suntînscri[i următorii producători de anvelope:Bridgestone Europe, Continental, CooperTire, Goodyear-Dunlop Tires Europe,Marangoni, Michelin, Nokian Tyre, PirelliTyre, Trelleborg Wheel Systems [iVredestein. În total, asocia]ia reprezintăinteresele a peste 4.200 de companii înzona EU25, care au peste 360.000 deangaja]i [i care au o cifră de afaceri anualăde peste 49 de milarde euro.


AN

ALI

Z~

Potrivit datelor Autorităţii Rutiere Române (ARR), numărulcamionelor a ajuns la 114.300, cu 10% mai mult ca în 2010, iarnumărul companiilor de transport de pe piaţa locală a crescut cuaproape 30% în primele şase luni ale acestui an. Şi va continua săcrească şi în 2012, iar acest lucru îl putem afirma cu încre deredupă ce am stat de vorbă cu o parte din transportatorii pe care i-am vizitat şi în vara anului trecut, cu ocazia Transporter RoadTrip 2010. Ne-am bucurat să îi găsim cu aceeaşi putere şi dorinţăde a trece cu bine peste situaţia economică cu care se luptăîntreaga Europă.

Transporter: Care suntrealiz`rile financiare din 2011,comparativ cu 2010?

Jeni Pùn, General ManagerInterfrigo: Majorarea cotei TVA şicreşterea preţului la combustibil au avut unimpact care s-a resimţit foarte mult în 2011.Deşi au înţeles problemele cu care neconfruntăm, clienţii au fost la rândul lorafectaţi de scăderea drastică a consumuluipopulaţiei şi nu au putut fi toţi foarte flexibiliîn ceea ce priveşte o ajustare a preţurilor.Ne putem declara mulţumiţi de realizărileanului 2011, în ciuda faptului că cifra deafaceri şi profitul au scăzut.

Liviu Hen]ea, Logistic departmentEurocargo Arad: Realizările financiare din2011 sunt aproximativ la fel cu cele din2010.

Buksa Levente, KBS Sped: Am avut ocreştere de aproximativ 100% în 2011, faţăde 2010.

Dragoş T`zlòanu, AdministratorDuo Cris: Faţă de 2010, 2011 a fost un anbun pentru noi.

Cenean Ioan, Director General CimService Sped: Comparativ cu realizărilefinanciare din 2010, cele din 2011 sunt maibune.

Cosmin Costache, AdministratorLucky Tour & Continental Fast Line:Comparativ cu 2010, consider că anul 2011a fost un an mai bun, datorită extinderiiactivit`]ii noastre către segmente detransport destinate în general fabricilor dinindus tria auto, cât şi către centre co mer -ciale, asigurând transportul personalului şial clienţilor.

Cristian Mihìlescu, Director GeneralTimona: Realizările financiare din 2011sunt mult mai mici.

Sarolta Bara, Int. TransportePopovici: Dacă ne referim strict la lunaoctombrie 2011, comparativ cu octombrie

Transportatoriiîncheie anul cu bine [i investesc

în flot` [i în 2012

Ana Oprea [email protected]

Mai departe puteţi constata care sunt realizările financiare din 2011, problemele cu care s-au confruntat şiplanurile pentru 2012 ale transportatorilor, atât de marfă, cât şi de persoane, şi ale operatorilor de logisticăcare au o flotă proprie.


2010, există o creştere a realizărilor cuaproximativ 18%.

Andrei Rusu, Director GeneralWhiteland Logistics: Realizările financiarese ridică la acelaşi nivel cu cele ale anuluitrecut, şi anume în jurul valorii de 7 milioaneeuro.

Dragoş Atanasiu, Director GeneralEurolines România: În cazul biletelor deautocar vândute în perioada ianuarie –noiembrie 2011 am înregistrat o creştere de16% faţă de perioada ianuarie–noiembrie

2010. În 2011, Eurolines a transportat unnumăr de pasageri mai mare cu 5%, pe maimulte curse (un num`r mai mare cu 3% faţăde anul trecut), la un tarif mediu de 86 europe bilet.

Transporter: A]i încercat s` v` l`rgi]i domeniul de activitate în2011 sau a]i fost nevoi]i s` v`restrânge]i activitatea?

Jeni Pùn, General ManagerInterfrigo: Nu am încercat să ne extindemactivitatea, dar nici nu am restrâns-o. Ceamai potrivită sintagmă pentru anul pe care-lvom încheia în curând este aceea că “amsupravieţuit”. Ne-am str`duit să fim alăturide clienţi, dar în aceeaşi măsură amîncercat şi să păstrăm echilibrul în relaţia cufurnizorii.

Liviu Hen]ea, Logistic departmentEurocargo Arad: Anul acesta am încercatsă ne lărgim domeniul de activitate.

Buksa Levente, KBS Sped: În 2011 amlărgit domeniul de activitate.

Dragoş T`zlòanu, AdministratorDuo Cris: Ne-am dezvoltat în 2011 mai multdecât în anii trecuţi.

Cenean Ioan, Director General CimService Sped: În ceea ce prive[tetransportul comunitar, pot spune c` ne-amextis, iar în ceea ce prive[te transportulintern [i interna]ional, ne-am restrânsactivitatea.

Cosmin Costache, AdministratorLucky Tour & Continental Fast Line: În2011 am restrâns activitatea de transportinterna]ional prin curse regulate de călători,din cauza numărului în scădere de călători[i a concuren]ei exercitate de avioanele lowcost.

Cristian Mihìlescu, Director GeneralTimona: Am încercat restrângereaactivită]ii.

Sarolta Bara, Int. TransportePopovici: Facem demersuri pentru lărgireadomeniului de activitate prin înfiin]area unuiservice auto dotat la standarde interna]io na -

le [i prin deschiderea unei sta]ii ITP, care sădeservească atât parcul auto propriu, cât [isă furnizeze servicii pentru al]i clien]i.

Andrei Rusu, Director GeneralWhiteland Logistics: Ne-am lărgit do me -niul de activitate prin parteneriatul cu Nagel-Group, prin intermediul c`ruia ne-am extinsre]eaua de servicii logistice de la nivelna]ional la nivel european.

Drago[ Atanasiu, Director GeneralEurolines România: Domeniul nostru deactivitate cuprinde toată gama de serviciituristice [i transport de persoane efectuatcu autocarul pe linii interna]ionale + servicii[i activită]i conexe acestor linii principale. În2011 am continuat politica de eficientizare aîntregii activită]i de transport a GrupuluiEurolines. Am reu[it să operăm un numărcrescut de curse interna]ionale, fără să fienevoie să extindem flota de autocareproprii. Cu acela[i număr de ma[ini, printr-oatentă rota]ie a acestora, a crescut eficien]atransportului de linie interna]ional, în regimregulat. Întregul Grup de firme Eurolines acunoscut [i un alt tip de extindere: a fost unan cu înfiin]ări de noi companii, Euromving,firmă de relocări na]ionale [i interna]ionale,[i achizi]ii de companii existente de mul]iani în pia]ă - tranzac]ia cu Danubius Travel,în urma căreia a apărut TUI Travel Centerprin Eurolines România, noul brand turistical Holdingului. Considerăm că semnareaparteneriatului cu TUI Travel PLC a fost celmai important eveniment al anului pentrunoi [i nu numai.

Transporter: În ceea ce prive[tenum`rul de autovehicule din parculauto, acesta a crescut sau a r`masacela[i?

Jeni Pùn, General ManagerInterfrigo: Ne-am bucurat de în]elegere [isus ]inere din partea producătorilor de auto -tractoare, precum [i de oferte de finan]arebenefice. Astfel, \n 2011 am reu[it să mărimflota cu 3 autotractoare Volvo. Momentul dereferin]ă al anului din acest punct de vedereeste, fără îndoială, parteneriatul cu Cefin.Prin intermediul domnului Stefano Albarosa,s-a în]eles cel mai bine care ne sunt nevoile[i s-a venit cu oferta potrivită pentru noi. Amreu[it astfel să ob]inem finan]are de la Afin

Andrei Rusu, Director General Whiteland Logistics

Drago[ Atanasiu,Director General Eurolines Romånia


AN

ALI

Z~

Leasing [i să achizi]ionăm primele 5 Eco -Stralis din România. Cu acest prilej, dorimsă le mul]umim încă o dată celor care aufost alături de noi în acest an dificil: Cefin [iVolvo Trucks România.

Liviu Hen]ea, Logistic departmentEurocargo Arad: Numărul autovehiculelordin parcul auto a rămas acela[i.

Buksa Levente, KBS Sped: Flota pe care o administrăm a crescut.

Drago[ T`zlòanu, AdministratorDuo Cris: Am achiziţionat încă douăansamble auto în 2011.

Cenean Ioan, Director General CimService Sped: Numărul utilitarelor a crescutu[or.

Cosmin Costache, AdministratorLucky Tour & Continental Fast Line:Parcul nostru a crescut în 2011 cu 15autocare [i microbuze.

Cristian Mihìlescu, Director GeneralTimona: Numărul de autovehicule din floatacompaniei s-a înjumătă]it.

Sarolta Bara, Int. Transporte Popovici:Parcul auto al companiei a rămas acela[i.

Andrei Rusu, Director GeneralWhiteland Logistics: Numărul de auto -vehicule a rămas acela[i, însă am făcutcâteva înlocuiri.

Drago[ Atanasiu, Director GeneralEurolines România: În linii mari, parcul autoa rămas acela[i.

Transporter: Dac` ne referim lanum`rul clien]ilor, acesta a r`masacela[i sau a]i reu[it s` contracta]iunii noi?

Jeni Pùn, General ManagerInterfrigo: Numărul clien]ilor este relativacela[i, cu men]iunea că au fost [i clien]icare nu au în]eles că în ace[ti ani de crizăeste nevoie de o în]elegere reciprocă aproblemelor [i că un parteneriat presupunesă mergem împreună pe acela[i drum [icând câ[tigăm, dar [i când pierdem. Laaceastă categorie de clien]i am renun]atdefinitiv. De asemenea, au existat [i clien]icare au încercat să pună presiune fie pepre], fie pe termenul de plată, fie pe ambeledeodată. În func]ie de posibilită]ile noastre,am încercat să îi ajutăm pe fiecare în parte.Prioritate au avut însă acei clien]i care neîmpărtă[esc politica de a gândi în favoareaparteneriatelor, aceia care gândesc [ipentru viitor.

Liviu Hen]ea, Logistic departmentEurocargo Arad: Numărul clien]ilor arămas acela[i şi în 2011.

Buksa Levente, KBS Sped:Faţă de 2010, numărul clienţilor a crescutsemnificativ.

Drago[ T`zlòanu, AdministratorDuo Cris: Am reu[it să contractăm [i clien]inoi în 2011.

Cenean Ioan, Director General CimService Sped: În 2011 am avut aceeaşiclien]i ca în 2010.

Cosmin Costache, AdministratorLucky Tour & Continental Fast Line:Numărul clien]ilor a fost diversificat.

Cristian Mihìlescu, Director GeneralTimona: Numărul clienţilor a rămas acelaşica în 2010.

Sarolta Bara, Int. TransportePopovici: Am reuşit să contractăm câ]ivaclienţi noi fa]ă de 2010.

Andrei Rusu, Director GeneralWhiteland Logistics: Am reu[it săcontractăm clien]i noi [i ne vom concentraîn continuare pe partea de businessdevelopment.

Drago[ Atanasiu, Director GeneralEurolines România: Numărul clien]ilor acrescut. Atât clien]ii finali, cât [i clien]ii de

business sunt mai mul]i decât anul trecut [iacesta este un obiectiv al Grupului: fideli za -rea clien]ilor existen]i, cu care ne putemlăuda că reprezintă o parte importantă anumărului total, dar [i atragerea de noiparteneri.

Transporter: Termenele deplat` s-au m`rit? Clien]ii sunt maides chi[i c`tre negociereatermenelor sau schimb`rilorneprev`zute, cum ar fi scumpireacarburantului?

Jeni Pùn, General ManagerInterfrigo: Din păcate, poate [i din cauzapresiunilor [i a problemelor existente înfiecare companie, foarte mul]i clien]i s-auarătat cel pu]in reticen]i atunci când ampus problema ajustării de pre]uri. Uniiclien]i au acceptat o mică majorare apre]ului în schimbul cre[terii termenului deplată.

Liviu Hen]ea, Logistic departmentEurocargo Arad: Clienţii nu prea suntdeschi[i la negocieri.

Buksa Levente, KBS Sped: Termenelede plată aproape s-au dublat.

Drago[ T`zlòanu, AdministratorDuo Cris: Termenele de plată [i pre]urile petransport au rămas aproape la fel. Prea pu]iniîn]eleg că trebuie indexate după pre]ulcarburantului [i nu numai.

Cenean Ioan, Director General CimService Sped: Pentru clien]ii externi,termenele au rămas acelea[i (15, 30 de zile,după caz), iar pentru clien]ii de pe intern între90, 360, 500 de zile sau niciodată. Nu existăîncă o lege care să ne ajute în recuperareabanilor fără instan]ă [i alte complica]ii.

Cosmin Costache, AdministratorLucky Tour & Continental Fast Line:Termenele de plată nu au fost majorate,colaboratorii no[tri nu au acceptat majorăricauzate de cre[terea pre]ului combus ti bilului,iar tarifele au rămas neschimbate.

Cristian Mihìlescu, Director GeneralTimona: Termenele de plată s-au men]inut,dar ni s-a solicitat diminuarea pre]urilor.

43decembrie-ianuarie 2012 www.Transporter.ro

P

Adrian Rujea 0751-352109

Sediu central

Silviu Cartis0752-135667

w w w . p r o a n v e l o p e . r o

Stoc permanent de 3.000 buc`]ianvelope camioane.

Noi suntem preg`ti]i!

Voi ave]i nevoie de anvelope?

Contact sediu central: Adres\: Str. Clujului, Nr. 304, Oradea, Jud. Bihor, Call Center: 0259-456789Cosmin Bursasiu, Manager – 0745-585896

Radu Baba 0752-135666

Adrian Ciursas0722-223242

Sarolta Bara, Int. TransportePopovici: Referitor la termenele de plată,clien]ii sunt deschi[i la negociere. Cu privirela renegocierea contractelor, ca urmare ascumpirii carburan]ilor, clien]ii caută motivesă nu renegocieze contractele.

Andrei Rusu, Director GeneralWhiteland Logistics: Clien]ii sunt maideschi[i către negocierea pre]urilor, care săfie realizat` \n func]ie de scumpirea carbu -ran ]ilor. Termenele de plată au rămas laacela[i nivel.

Drago[ Atanasiu, Director GeneralEurolines România: La volumul dealiment`ri ale Grupului, scumpirea car bu ran -tului este o problemă reală, din păcate, înpermanentă cre[tere. Nu prea ai cum săfunc]ionezi dacă nu bugetezi aceste cre[ teri,de[i nu există re]ete reale prin care s` aflinivelul la care va ajunge. Volumul tran zac ]iilorcomerciale permite nuan]ări în procesul deîncasare/ plată, tocmai pentu ca termenele deplată să nu devină un obstacol intrinsec.

Noi reprezentăm un client importantpentru to]i furnizorii no[tri [i, ca atare,func]ionăm pe baza unor modalită]iadaptate specificului activită]ii. Deasemenea, nu aplicăm scheme rigideautomate în rela]ia cu clien]ii no[tri, suntetape din procedurile de plată care nu seîncalcă sub niciun aspect.

Transporter: Care sunt zonele(atât din România, cât [i din afara]`rii) c`tre care se îndreaptàctivitatea dvs.?

Jeni Pùn, General ManagerInterfrigo: Nu efectuăm decât transportinterna]ional de mărfuri sub temperaturăcontrolată, în toate ]ările membre UE.

Liviu Hen]ea, Logistic departmentEurocargo Arad: Efectuăm transport înEuropa, mai exact în Germania [i MareaBritanie, iar în România în zona de vest [iîn Bucure[ti.

Buksa Levente, KBS Sped: Efectuămtransport în toată Uniunea Europeană şi înMoldova.

Drago[ T`zlòanu, AdministratorDuo Cris: Facem transport numai pe piaţainternă. Încercăm să oferim servicii decalitate cu un parc auto nou şi de cele maimulte ori reu[im.

Cenean Ioan, Director General CimService Sped: Zonele către care seîndreaptă activitatea societă]ii noastre suntRomânia [i toată Europa.

Cosmin Costache, AdministratorLucky Tour & Continental Fast Line:Zonele către care ne dorim să ne dezvoltămsunt în jurul jude]ului Arge[ [i către oricealte oportunită]i de contracte serioase.

Cristian Mihìlescu, Director GeneralTimona: Zonele în care ne desfăşurămactivitatea sunt Tulcea [i Bucure[ti.


AN

ALI

Z~

Sarolta Bara, Int. TransportePopovici: Acoperim tot teritoriul ]ării, daractivitatea noastră se desfă[oară cupreponderen]ă în zona de sud a României[i în Banat. În Europa: toate ]ările din sud [ivest, mai pu]in ]ările nordice.

Andrei Rusu, Director GeneralWhiteland Logistics: Activitatea noastrăconstă în furnizarea de servicii logistice latemperatură controlată pentru produsealimentare la nivel na]ional, cât [i european.Atingem în România un număr de peste10.000 clien]i din toate zonele ]ării [i avemacces la re]eaua Nagel-Group din Europa.

Drago[ Atanasiu, Director GeneralEurolines România: În prezent, Eurolinesefectuează numai transport interna]ional depersoane. Rutele noastre asigură legăturidin toate zonele României către 17 ]ărieuropene, Moldova [i Turcia. Avem învedere o deschidere mai mare către ]ări dinafara Uniunii Europene, cum ar fi Serbia,Croa]ia, Albania, Macedonia.

Transporter: În ceea ce prive[telegisla]ia, cu ce probleme v-a]iconfruntat sau care sunt modifi c` -rile pe care le considera]i necesare?

Jeni Pùn, General ManagerInterfrigo: Cea mai mare problemă cucare ne-am confruntat în ultimii ani esteaceea referitoare la legea privind programulde condus. Am fost nevoi]i, pentru a respec -ta acest program [i totodată pentru a res -pec ta termenele de livrare solicitate declien]i, să angajăm echipaj pentru fiecarecamion în parte. Acest lucru ne-a afectatcosturile, însă am încercat să compensămprin efectuarea unui număr mai mare decurse. Uneori am reu[it, alteori nu, darsperăm că atunci când vom trage linie lasfâr [it de an, balan]a să fie echilibrată.

Liviu Hen]ea, Logistic departmentEurocargo Arad: În ceea ce priveşte legis -la ţia, nu ne-am confruntat cu problememari.

Buksa Levente, KBS Sped: Cea maigravă problemă pe care am întâmpinat-o afost şi este în continuare lipsa asigurării demarfă la minim 40% dintre transportatorii

verificaţi. La eliberarea licenţei se cereasigurarea mărfii, dar se acceptă şi poliţe cuplata în rate. Dacă transportatorii nu achităratele la zi, poliţele pierd valabilitatea.

Drago[ T`zlòanu, AdministratorDuo Cris: Sunt multe de spus, dar sunt [irămân doar vorbe în vânt.

Cenean Ioan, Director General CimService Sped: În ceea ce prive[te legisla]ia,cred că sunt necesare următoarele mo di -ficări: lege de încasare a banilor fărăinstan]e [i 10 ani de judecă]i; plata impo -zitelor [i a TVA-ului pentru facturi încasate,nu pentru servicii doar facturate. Amenzilesunt exagerat de mari, atât în ]ară, cât [i înEuropa. Un angajat al companiei noastre aprimit o amendă pentru 15 minute dedepă[ire a timpului de condus în valoare de6.000 de euro, sumă care echivalează cupre]ul unui autoturism de clasă medie.

Cosmin Costache, AdministratorLucky Tour & Continental Fast Line: Înprivin]a legisla]iei, consider că pe traseeleinterjude]ene pe care le efectuăm noi, cât [iconcuren]a noastră, sunt foarte multe traseecare sunt rentabile doar la sfâr[it de săptă -mâ nă, când oameni vin dinspre Bucure[ti [ise întorc acas`. Lu`m \n considerare ca laurmătoarea licita]ie să putem scoate dinprogramul de transport cursele care nu suntrentabile. Pe traseele jude]ene avem ma[iniclasificate la 4 stele, de 23 locuri, pentrucâ[tigarea traseului [i în realitate numărulpasagerilor este mult mai mare [i oameniisunt nevoi]i să stea în picioare. Clasificareape stele este bun` doar la transportulocazional [i în afara grani]ei, unde pasageriau de stat [i câte 48 de ore pe scaun [i aunevoie de loc mai mare între scaune [i ungrad mai ridicat de confort. Oriunde în Euro -pa, pentru transportul interjude]ean suntfolosite ma[ini dotate [i clasificate la nivelCAT I, unde costul de achizi]ie este maimic. A[a cum se pre co ni zează, se a[teaptăo liberelizare [i nimeni nu [tie nimic concretîn ciuda faptului că am participat la maimulte conferin]e de specialitate.

Cristian Mihìlescu, Director GeneralTimona: Ne-am confruntat cu pre]urile dedumping [i ne dorim o lege nouă atransporturilor, similară cu cea din UE.

Sarolta Bara, Int. TransportePopovici: Cuantumul sanc]iunilor pentrudepă[irea greută]ii totale maxime autorizatesau a masei pe axe sunt foarte mari, com -pa rativ cu sanc]iunile aplicate pentru ace -lea[i probleme în ]ările din vestul Europei.Abuzurile săvâr[ite de diferitele autorită]i cuatribu]ii de control, care chiar dacă nu gă -sesc nimic în neregulă, trebuie neapărat săaplice o amendă ca să-[i justifice activi ta -tea. Modificarea legisla]iei cu privire la taxade utilizare a re]elei de drumuri na]ionale,că să nu mai fie sanc]ionate în frontierăvehiculele la care rovigneta [i-a încetatvalabilitatea în timp ce [oferii a[teptau înfrontieră părăsirea teritoriului ]ării.

Drago[ Atanasiu, Director GeneralEurolines România: Legisla]iatransporturilor nu vine încă în întâmpinareaoperatorilor. De[i sunt unele directive [ireglementări europene în cazul curselor-navetă, de exemplu, pentru a urma modelulextern, realitatea este încă „românească”.La ce ne referim: cursele acestea trebuieanun]ate cu 24 de ore înainte de a avealoc, acest lucru nu se mai întâmplă înEuropa. {oferii angaja]i într-o societatetrebuie [i ei anun]a]i la ARR cu o zi înaintede începerea activită]ii, de[i to]i noii angaja]isunt anun]a]i în Registrul Electronic deEviden]ă a Salaria]ilor, iar această infor ma -]ie este acum disponibilă online. Pe scurt,noi ne-am mul]umi ca autorită]ile să fiecon[ tiente că, pentru o bună func]ionare aactivită]ii de transport, avem nevoie de libe -ralizarea totală a acesteia, de o legis la ]iemodernă [i, nu în ultimul rând, de drumuri.

Transporter: Care sunt solu]iilepe care ar trebui s` le adopteautorit`]ile pentru bunul mers alactivit`]ii de transport?

Jeni Pùn, General ManagerInterfrigo: Sunt atât de multe soluţii, încâtnu vom avea spa]iu să le dezbatem aici.

Liviu Hen]ea, Logistic departmentEurocargo Arad: Solu]ii există, dar dinpăcate oricum nu vor fi adoptate.

Cenean Ioan, Director General CimService Sped: Soluţiile pe care le-amdescoperit noi pe parcursul activităţii sunt


AN

ALI

Z~

emiterea licen]ei de transport pentru o firmăcare are un număr de autovehicule maimare (de la 4, 5 în sus); limitarea număruluide copii conforme pe ]ară/ jude]/ firme;copia conformă a licen]ei de transport să numai fie emisă expres pe num`rul deînmatriculare auto, ci să se poată folosi [ide la un camion la altul; mărirea timpului decondus; despăgubirile în caz de accidentdin partea firmelor de asigurări, etc.

Cristian Mihìlescu, Director GeneralTimona: Sus]inerea firmelor private [i olege a transporturilor definitivă, fărămodificări constante.

Sarolta Bara, Int. TransportePopovici: Crearea infrastructurii necesare(autostrăzi, drumuri), pentru reducereatimpului de tranzit prin România; măsuripentru eliminarea concuren]ei neloiale; uncontrol strict al cre[terii nejustificate apre]urilor la carburan]i; reducerea taxelor [iimpozitelor pentru vehiculele destinateactivită]ii de transport mărfuri [i persoane.

Andrei Rusu, Director GeneralWhiteland Logistics: Să se dezvolteinfrastructura, care nu ajută deloc trans por -tatorii, [i să se elimine concuren]a neloaialarealizat` prin pre]uri de dumping, care au înspate evaziunea.

Drago[ Atanasiu, Director GeneralEurolines România: Această întrebare seleagă de precedenta. Liberalizarea trans por -tului na]ional este o nevoie imperioasă.Trebuie permis transportul de cabotaj - într-ocursă Bucure[ti-Frankufurt, operatorul detransport nu are voie să debarce pasageripână în ]ara [i ora[ul de destina]ie, îi estepermis să încarce pasa geri exclusiv. O altămare durere a transportatorilor o reprezintăcopiile conforme cu licen]a de transport asocietă]ii.

Pentru o firmă cu 10 autocare seeliberează 10 copii conforme (perso nali za te),care costă un pre] per bucată [i care suntvalabile doar un an! A[adar, noi plătim acest„act administrativ”, care este acela[i de maimulte ori, pe parcursul existen]ei unui autocarîn flota proprie [i vă asigurăm că nu e cost deignorat, când pui cap la cap câte taxe atrageactivitatea de transport după [ine. Normal arfi să existe O COPIE conformă, valabilăpentru întreaga „via]`” a unei ma[ini.

Transporter: Ce p`rere ave]idespre înfiin]area Inspectoratuluide Stat pentru Control în Trans por tulRutier (ISCTR)?

Jeni Pùn, General ManagerInterfrigo: Există atât de multe institu]ii decontrol ale statului, încât unul în plus nici numai contează. Ar conta doar dacă ne-arputea [i ajuta. Sunt dezamăgită de tot deceea ce se întâmplă, astfel încât nu [tiudacă să mă bucur sau să mă întristez deînfiin]area acestui inspectorat. Vom vedeace va aduce noua institu]ie.

Liviu Hen]ea, Logistic departmentEurocargo Arad: Dacă această institu]ie aramenda şi transportatorii străini, ar fi bine.

Buksa Levente, KBS Sped: Era nece -sară constituirea unei astfel de instituţii.

Drago[ T`zlòanu, AdministratorDuo Cris: Legi [i dispozi]ii erau, sunt [i vormai fi, dar de oferit ce se oferă? E foartecorect să ceri ceva, dar în aceea[i măsurătrebuie s` [i oferi. Ca [i transportator, îmidoresc să se facă controale corecte,fondate [i în litera bunului sim], să seelimine abuzurile [i tradi]ionala vorbă acelor de la drumuri “LASĂ CĂ FACICONTESTA}IE {I CÂ{TIGI”. ISCTR - uncorp de control în plus.

Cenean Ioan, Director General CimService Sped: Dacă înfiin]area ISCTR seface doar pentru a da amenzi, atunci nusuntem de acord, oricum am fost controla]i/amenda]i destul. în 30 de luni am avut 29de controale.

Cosmin Costache, AdministratorLucky Tour & Continental Fast Line:Cu privire la ISCTR, o consider o bunàsociere între institu]ii.

Cristian Mihìlescu, Director GeneralTimona: Cheltuieli suplimentare din bugetulstatului, haos în trafic până la organizareafinală.

Sarolta Bara, Int. TransportePopovici: Un alt organ de control.

Drago[ Atanasiu, Director GeneralEurolines România: Transportatorii au fost

cei care au solicitat înfiin]area acestuiorganism, a[adar ne bucurăm că el aînceput să func]ioneze. Ne dorim să fieimplementat de către profesioni[tiincoruptibili.

Transporter: Ce planuri ave]ipentru anul 2012? Inten]iona]i s`face]i investi]ii [i în afara acestuidomeniu sau s` derula]i activit`]iconexe?

Jeni Pùn, General ManagerInterfrigo: În primul rând ne dorim să fimsănăto[i. Este cel mai important lucru. Apoidorim să reu[im să dăm dovadă de pru -den]`. Nu inten]ionăm să investim în afaraacestui domeniu. Dacă vom avea ce săinvestim, categoric o vom face tot în acestdomeniu sau, cel mult, în activită]i conexe.

Liviu Hen]ea, Logistic departmentEurocargo Arad: Cred că vom faceinvesti]ii în activită]i conexe.

Buksa Levente, KBS Sped:Avem planuri pentru noi investiţii.

Drago[ T`zlòanu, AdministratorDuo Cris: Sperăm să nu fie, după cum seaude, prost. Da, inten]ionăm, le-am [i făcutîn avans. Nu investim în alte domenii decâtîn transport, activită]i conexe avem.

Cenean Ioan, Director General CimService Sped: Pentru anul 2012 se între ve -de un an mai slab decât anul 2011, ca atarevom mai vedea. Da, internţionăm sau, maibine zis, am inten]ionat deja, mai exact laînceputul anului 2011 am achizi]ionat 2lacuri de pescuit, mai multe buldozere,excavatoare [i alte utilaje pentru construc]ii.

Cosmin Costache, AdministratorLucky Tour & Continental Fast Line:Pentru 2012 o să m`rim aria de activitate agrupului nostru de firme [i vom viza trans -portul în regim regulat [i un service deautocare pe autostradă A1.

Cristian Mihìlescu, Director GeneralTimona: Cu siguran]ă vom investi \ntr-unalt domeniu.

Sarolta Bara, Int. TransportePopovici: Investi]iile au fost demarate încădin anul 2009.


Continuăm cu pa[i mai mici [iîncerc`m să dăm în folosin]ă un obiectiv(parcare + service), care va deservi atâtnevoile propri, cât [i ale altor clien]i.

Andrei Rusu, Director GeneralWhiteland Logistics: Inten]ionăm săinvestim într-un nou depozit.

Drago[ Atanasiu, Director GeneralEurolines România: Prospectăm o reîn -noire a parcului auto pentru anii 2012-2013.

Transporter: Inten]iona]i s` v`m`ri]i parcul auto? Ce fel de auto -vehicule prefera]i s` achizi]iona]i [icare este motivul pentru care face]iaceast` investi]ie?

Jeni Pùn, General ManagerInterfrigo: Inten]ionăm să mărim parculauto atât cât să putem ]ine lucrurile subcontrol [i să oferim servicii de calitate, altfelnu. Dacă va fi posibil să mai achizi]ionămcamioane, vom apela tot la partenerii carene-au fost alături în to]i ace[ti ani [i alecăror ma[ini le-am testat [i ne-au de mons -trat fiabilitatea.

Liviu Hen]ea Logistic department,Eurocargo Arad: Inten]ionăm mărireaparcului cu autocamioane, în specialmegatrailer, în urma cerin]elor clientului cucare avem contract.

Buksa Levente, KBS Sped: Vomachiziţiona camione noi Euro 5. Parcul autoal României s-a \nvechit demult.

Drago[ T`zlòanu, AdministratorDuo Cris: Da. Semiremorci cu prelată, cepot căra mărfuri generale.

Cenean Ioan, Director General CimService Sped: De asemenea, acela[irăspuns ca la întrebarea anterioar`.

Cosmin Costache, AdministratorLucky Tour & Continental Fast Line:Inten]ia noastră este s` mărim parcul, darpână nu avem clar o lege sigură a trans por -tului intejudeţean [i jude]ean privindpunctajul, perioada, cât [i nivelul de confortcare ne departajează, nu [tim ce decizie săluăm \n ceea ce prive[te achizi]iile dema[ini pentru licita]ia din 2013.

Cristian Mihìlescu, Director GeneralTimona: Lu`m \n calcul \nnoirea parculuicu autovehicule produse de firme con sa -crate - Germania.

Sarolta Bara, Int. TransportePopovici: Inten]ionăm să men]inem situa]iaac tual` a parcului auto, dar [i să înlocuim oparte din autovehiculele mai vechi cu altelenoi.

Andrei Rusu, Director GeneralWhiteland Logistics: Da, vom achizi]ionanoi autovehicule în anul care vine, înmăsura cre[terii volumelor de transport.

Drago[ Atanasiu, Director GeneralEurolines România: Autocare moderne,ecologice, consum mic de motorină,capacitate mare de transport ( 54-69 locuri)[i nu în ultimul rând adaptate pentrupersoanele cu dizabilită]i.

Transporter: Considera]i c` anul2012 va fi unul bun în ceea ceprive[te activitatea de transport?

Jeni Pùn, General ManagerInterfrigo: Ne dorim să credem că va fi unan mai bun, însă, din păcate, premisele nusunt chiar dintre cele mai fericite.

Liviu Hen]ea, Logistic departmentEurocargo Arad: Mă ab]in să mă pronun],dar sper să fie mai bun. Totul depinde depre]ul motorinei.

Buksa Levente, KBS Sped: Sper`m s`fie un an mai bun.

Drago[ T`zlòanu, AdministratorDuo Cris: Sperăm \ntr-un an mai bun.

Cenean Ioan, Director General CimService Sped: Nu, activitatea de transporteste din ce în ce mai slabă [i mai răuplătită, iar carburan]ii depă[esc orice limită[i a[teptare.

Cosmin Costache, AdministratorLucky Tour & Continental Fast Line:Este greu de precizat ce o să urmeze.

Cristian Mihìlescu, Director GeneralTimona: Anul 2012 va fi pe aceea[i linie deplutire, cu multă forfotă pentru OG27.

Sarolta Bara, Int. TransportePopovici: După cum se preconizeazăadâncirea crizei în zona euro, cu siguran]ăcă va fi afectată negativ [i activitatea detransport mărfuri.

Andrei Rusu, Director GeneralWhiteland Logistics: Da, credem că se vapune din ce în ce mai mult accent pe cali -tate [i profesionalism, [i nu doar pe pre].

Drago[ Atanasiu, Director GeneralEurolines România: 2012 este greu deprevizionat. Va fi un an cu multe presiunieconomice asupra oamenilor, care, astfel,pot fi determina]i să î[i caute în continuarede muncă în afara grani]elor României.Cum nu va fi u[or de găsit/men]inut con -tractul de muncă cu angajatorii străini, nea[teptăm ca migra]ia for]ei de muncă să fieactivă, cu mai multe călătorii dus-întors peparcursul unui an. Ne a[teptăm la o cre[ -tere mai mare de 5% pentru anul ce vine.

Aproape toate companiile cu aicăror directori am discutatîntenţionează ca în 2012 să îşireînnoiască sau să îşi măreascăparcul auto. Ridicarea restricţiilorla cabotaj pentru transportatoriiromâni începând cu 1 ianuarie2012 va deschide, de asemenea,graniţele către piaţa europeană şipotenţialul de dezvoltare alacestora. Pe de altă parte, unobstacol în calea dezvolt`riicompaniilor de transport, atât demarfă, cât şi de persoane, îlreprezintă preţul carburantului.Să sperăm că nu vor fi surprizenepl`cute în acest sens în anul cevine. Până atunci le dorimdrumuri bune tuturortransportatorilor!

CONCLUZIE


Companiile de logistică, reprezentate de dezvoltatorii şi operatorii logistici, transportatorii, producătorii,distribuitorii şi retailerii care deşfăşoară activităţi logistice, prezente la Conferinţa Internaţională de Logistică şiSupply Chain, apreciază anul 2011 ca pe unul de revenire a business-ului.

C onferinţa organizată de AsociaţiaRomâno-Italiană de Logistică(Arilog), ajunsă la a IX-a ediţie, a

fost susţinută la Bucureşti în perioada 2-3noiembrie şi a reunit peste 200 departicipanţi, membri Arilog, dar şipersonalităţi din forurile europene despecialitate, precum Jos Marinus,

Preşedintele Asociaţiei Europene deLogistică (ELA) şi Peter Ronai, PreşedinteleAsociaţiei Ungare de Logistică. În prima zi aconferinţei au fost dezbătute subiecte pre -cum: Aprovizionarea din Far East - întreagilitate şi flexibilitate, Organizarea şi re -proiec tarea reţelelor de distribuţie şi trans -porturile rutiere, iar în cea de-a doua zi s-a

discutat despre Asociaţia Europeană deLogistică (ELA) şi siguranţa şi securitatea însupply-chain. Pre[edintele ELA [i coor do -natorul re]elei modiale a companiei Danonea prezentat un caz particular de negocierereuşită datorită valorificării avantajelortransportului cu pale]i de 1,2 metri în fa]aunora de 1,85 metri.

Pulsul pie]ei de logistic` 2011-2012


EVENIM

ENT

C`tre ce se îndreapt` pia]a din România?


Reluarea consumului şiexternaliz`rile aureprezentat principaliifactori de creştere în 2011

Situaţia este confirmată şi de cătreanaliştii imobiliari care estimează o scăderea ratei de neocupare a spaţiilor logistice lasub 13%. Spaţiile logistice însumează 1,2milioane metri pătraţi, din care mai mult dejumătate sunt situa]i în apropiere deBucureşti, repectiv 600.000 de metri pătraţi.Potrivit unui studiu King Sturge, în industrievor predomina construcţiile la cerere despaţii industriale şi logistice (build to suit),din cauza restricţiilor de finanţare şi a noilordezvoltări limitate la preînchirieri, maidegrabă decât construcţiile speculative. Deasemenea, nivelul chiriilor va rămâne în jurde 4-4,25 euro/mp, iar rata de neocupare vascădea foarte puţin, de la 15% la 14%,având în vedere că tranzacţiile serealizează în continuare mai degrabă înscopul relocărilor, decât al extinderii.

Retailul a dat semne de creştere abia îna doua jumătate a anului, deţine circajumătate din operaţiunile derulate dejucătorii din piaţă şi poate fi considerat unpunct de reper atunci când luăm pulsulacestui sector.

Jumătate din industrie este legată deretail, care a scăzut pentru prima oară înprimul trimestru al acestui an.

Totodată, piaţa locală de logistică s-amaturizat în ultimii doi ani şi a evoluat pe untrend ascendent, potrivit participanţilor laevenimentul organizat de Arilog.

Externalizarea serviciilor de logistică aadus pe lângă avantaje calitative şi reduceride costuri.

„În acest an, întreg domeniul logistic aavut o evolu]ie dinamic` şi în mod certam v`zut o revigorare a volumelor dem`rfuri depozitate şi transportate,creştere datorat` în special com -paniilor produc`toare, care s-au deciss` externalizeze activit`]ile logistice”,a declarat Viorel Leca, ManagingDirector Gebrüder Weiss România.

De asemenea, Dragoş Geleţu, Mana -ging Director KLG România, apreciază şi elo creştere a consumului, însă este depărere că profilul consumatorilor pe planlocal s-a schimbat în ultimii doi ani, cei mai

mulţi dintre aceştia reducând volumulachiziţiilor, dar crescând frecvenţa acestora.

„Observ`m o schimbare a profiluluiconsumatorilor finali, care au cump`ratmai pu]in şi mai ieftin, dar mai des,acest comportament fiind unulcaracteristic perioadelor de criz`. Spreexemplu, anul acesta am înregistratperioade de vârf ale cererii pe lunile devar`, când comercian]ii au apelat lareduceri de pre]. În mod normal,creşterea co menzilor c`tre co mer cian]ise întâmpla în apro pierea marilors`rb`tori, când con su matorii cheltuiaumai mult”, a explicat Gele]u.

Oferta este mai mare decât cererea

În ciuda creşterii consumului pe planintern, transportatorii apreciază că ofertaeste mai mare decât cererea de servicii detransport, situaţie care a dus la intrarea şipe pieţe externe, în încercarea de acoperirea deficitului.

"Transporturile din România pot la oraactuala s` sus]in` o creştere a con su -

mului la nivel na]ional de cel pu]in 30%,îns` pentru o astfel de majorare ar finevoie de o creştere la nivel de PIB decel pu]in 7%. Ca atare, noi am cùtat sìeşim pe alte pie]e pentru acoperireadeficitului intern, astfel c` în prezentavem aproximativ 150 de camioanedestinate exclusiv transportului intra-comunitar”, a declarat Mircea }iplea,CEO Edy Spedition, unul dintre cei maimari transportori prezen]i în România.

Vestul ]`rii reprezint` un punct de atrac]iepentru logisticieni

În ceea ce priveşte segmentul dedezvoltare de spaţii logistice, investiţiile aucontinuat s` fie reduse şi în 2011 constru -indu-se doar proiecte la cerere. În specialfurnizorii din industria auto sunt cei care audemarat astfel de proiecte, cu precădere înzona de vest a ţării, în oraşe precumTimişoara, Arad sau Oradea.

"Vorbim despre proiecte de spa]ii lo gis -tice customizate şi de mici dimensiuni,adaptate la specificul industriei depiese auto. Nu vorbim despre dez vol -tarea de parcuri logistice mari. Astfel


de proiecte sunt dezvoltate cu pre c` -dere în zona de vest a ]`rii, profitândde proximitatea grani]ei cu Ungaria”, a explicat Irina Iliescu, Senior Con sul -tant pe segmentul industrial la JonesLang LaSalle.

Totuşi, reprezentanţii Arilog apreciazăcă investiţiile în sectorul logistic de anulviitor se vor ridica la ordinul zecilor demilioane de euro.

"Segmentul logistic este unul cu po ten -]ial foarte mare de dezvoltare în ur m` -torii ani, îns` este strâns legat deevolu]ia consumului intern. Cu toateacestea, transportatorii anun]` achi -zi]ii de noi camioane, pe care mul]idintre ei le utilizeaz` în comunitateaeuropean`, investi]ii în sisteme infor -matice, iar operatorii anun]` ex tin -derea serviciilor c`tre alte pie]e dinregiune şi dezvoltarea de servicii înconformitate cu cerin]ele clien]ilor dince în ce mai sofistica]i. Sunt pers pec -tive foarte bune pentru anul urm`tor şiinvesti]iile vor avea un trend ascendentprin apari]ia de noi contracte de serviciilogistice ce vor deservi mai multe ]`ridin zon`”, a declarat Adriana P`l`şan.

Managing Partner-ul Kuehne + NagelRomânia, Pierpaolo Sironi, a apreciat în

cadrul conferinţei Arilog că piaţa de lo gis ticăşi transport din România încă nu are culturaasigurării marfurilor şi în cea mai mareparte, clienţii se aşteaptă ca trans por tatoriisă acopere pierderile în acest caz, ceea cenu se întamplă în mod normal. Kuehne +Nagel se afla în primii cinci transportatori lanivel european, iar până în 2014 scopulcompaniei este să ajungă pe primul loc.

Retailerii continu`dezvoltarea în România

Compania Selgros Cash&Carryintenţionează să deschidă, în viitorulapropiat, două noi depozite logisticeregionale, unul în zona Clujului şi unul înzona Iaşiului, a declarat Bogdan Baciu,Logistics Specialist la Selgros Cash&Carry,în cadrul conferinţei internaţionaleorganizată de Arilog.

Decizia a fost luată pe baza uneianalize efectuate la furnizorii implicaţi înprogramul Selgros Cross Docking – SCD,care a relevat faptul că noile realităţi alepieţei impun remodelarea reţelei dedistribuţie, în scopul reducerii distanţei şitimpilor de livrare.

"Este necesar` încercarea unei dis tri -bu]ii regionale, atât c`tre ma ga zine,cât şi c`tre clien]i, deoarece criza eco -no mic` a impus practic alte rigori în

pia]`, traduse prin comenzi mici, dardese. Dorim ca astfel s` reducem dis -tan]a de livrare, s` eficientiz`m pro ce -sul de comandare şi s` uniformiz`mtimpii de livrare”, spune Bogdan Baciu.

Proiectul de optimizare a proceselor dedistribuţie prin intermediul platformeiSelgros Cross Docking - SCD a fost im ple -men tat în anul 2009. S-a decis reorientarealanţului de livrare, prin înlocuirea sistemuluide livrare directă cu cel de livrare cen tra li -zată, precum şi înfiinţarea unui departamentde logistică şi activităţi de cross docking.Potrivit reprezentantului companiei, acestproces este aplicat pentru aproximativ 5%din totalul mărfurilor vândute de cătremagazinele Selgros Cash&Carry, excluzândcategoriile fresh şi congelate.

Totodată, retailerii Carrefour, Auchan,Kaufland, Succes, Mega Image, Billa, Profi,Lidl şi Penny Market au inaugurat, înoctombrie şi noiembrie, 44 de noimagazine. Suprafaţa de vânzare cumulată acelor 44 de magazine inugurate se ridică laaproximativ 85.000 de metri pătraţi.

Best Logistics and OperationalExcellence Award - DB SchenkerRomtransWin-Win Collaboration Award -KLG România împreună cu OrangeRomânia

Etapele concursului au avut loc lasfâr[itul lunii octombrie, iar juriula fost format din membriiConsiliului de Administra]ie Arilog[i reprezentan]i ai presei despecialitate. Revista Transporter afost menbru al acestui juriu.Criteriile de jurizare au fost înconformitate cu standardeleAsocia]iei Europene de Logistică(ELA).

Câştigătorii ArilogLogistics and SupplyChain Awards 2011

EV

EN

IME

NT

P

Gebrüder Weiss (GW) este pre -zentă în România încă din anul 1994 şireprezintă cea mai mare com pa nieaustriacă de familie în furnizarea so -luţiilor logistice şi de transport. Statutulde independenţă s-a conturat în jurulistoricului Gebrüder Weiss ca afacerede familie cu baze solide, în continuădezvoltare, dar şi pe funda mentul par -te neriatelor pe termen lung.

GW oferă solu]ii integrate de lo -gistică, precum şi o gamă completă deservicii de transport rutier inter na ţionalsau domestic în regim de grupaj, ca -mioane complete sau par ţiale, trans -port feroviar, aerian sau ma ritim.

Serviciile de transport rutier sebazează pe infrastructura naţională aGW, prin platforma logistică proprie cu6 terminale logistice de cross-dockingsituate în Bucureşti, Arad, Cluj, Cra io -va, Bacău şi Sibiu. Gebrüder Weissare 8 locaţii în România, precum şi un

proces de dezvoltare dinamic şi per -ma nent cu peste 260 de angajaţi.Compania a investit peste 100 demilioane de euro în dezvoltarea reţeleisale, precum şi în implementarea unortehnologii moderne informaţionale şide comunicaţie în zona centrală şi deest a Europei. Cu noul serviciupremium GW pro.line, Gebrüder Weissoferă clienţilor săi garanţia unui timpde tranzit fix pentru mărfurile lor.

„Inovaţia care stă la baza acestuinou serviciu sunt plecările zilnice din şicătre toate locaţiile GW, precum şitimpii de tranzit definiţi cu rigurozitate.Prin realizarea acestui nou pas,Gebrüder Weiss extinde considerabilraza geografică pe aria căreia oferăservicii logistice de calitate premium.Serviciile GW pro.line 16I12I10 au labază reţeaua logistică densă de careGebrüder Weiss beneficiază şi care neoferă posibilitatea de a garanta plecări

zilnice şi un timp de tranzit atractivcătre tările menţionate. Clienţii noştrise pot baza pe Gebrüder Weiss pentrucă fiecare partidă de marfă estemonitorizată în fiecare moment. CuGW pro.line 16I12I10 aducem unadevărat plus de valoare pe piaţaserviciilor logistice din Europa Centralaşi de Est”, a declarat Walter Konzett,Manager de proiect pentru transportrutier. Pentru prima dată în istoriacompaniei, există în prezent o linie deproduse cu servicii standardizate:servicii door-to-door ori de tranzit,plecări zilnice, de urmărire a mărfurilorprin intermediul serviciului Track &Trace, dovada on-line de livrare şimonitorizarea timpului de tranzit. Op -ţio nal, servicii cum ar fi notificarealivrărilor, transportul mărfurilor pericu -loa se şi servicii de vămuire.

„Ne dorim şi avem nevoie desucces şi sustenabilitate pentru a ne

asigura că vom rămâne competitiviprin intermediul inovaţiilor şi a inves -tiţiilor. Suntem de asemenea conştienţide responsabilitatea ce ne revine prindezvoltarea şi dislocarea de resursepentru implementarea sistemelor du ra -bile în domeniul transportului şi alogisticii” a declarat Dl. Viorel Leca,Director General Gebrüder Weiss Ro -mânia.

Concernul Gebrüder Weiss, cusediul central în Lauterach (Vorarlberg,Austria), este susţinut de aproximativ4.500 de angajaţi distribuiţi în 156 delocaţii din întreaga lume. Reţeauaglobală deţine sucursale, terminale şipuncte de lucru în Austria, Germania,Elveţia, Italia, Ungaria, Cehia, Slo va cia,Slovenia, Croaţia, Bosnia-Herze govina,Serbia, România, Bul garia, Macedonia,Ucraina, Emi ratele Arabe, India, China,Hong Kong, Singa pore, Taiwan,Thailand, Japonia, SUA şi Canada.

Gebrüder Weiss


INT

ER

VIU

Deschiderea României la Marea Neagr`, costul redus al forţei de muncă şi al terenurilor sunt câteva dintreargumentele care susţin dezvoltările de spaţii industriale, mai ales dacă ne referim la segmentul de logistică.Atuurile sunt deopotrivă combătute de absenţa infrastructurii şi neadaptarea mediului de afaceri local la nevoileinvestitorilor. Despre evoluţia segmentului de logistică din România în anul 2011 şi despre liniile de dezvoltare din2012 am discutat cu domnul Victor Ghiurea, Sales & Marketing Manager Wim Bosman România.

Transporter: După ani de experienţă înpiaţa românească de logistică, ştiuoperatorii ce aşteaptă clienţii de la ei?Care este specificul autohton, în termenide dimensiuni/ volume şi timp deoperare?

Victor Ghiurea: Clienţii aşteaptă de lafurnizori servicii de calitate la un preţ optim.În ultima perioadă, clienţii se orienteazăcătre furnizorii care pot oferi cât mai multesinergii, atât în operaţiunile de depozitare şimanipulare, cât şi \n serviciile de distribuţie.

Cu 10 ani în urmă, numai multinaţionaleleurmăreau în permanenţă indicatorii deperformanţă pentru operaţiunile logistice,având implementate sisteme complexe deevaluare a performanţei. În ultima perioadă,din ce în ce mai multe companii româneştiurmăresc aceşti indicatori, iar la negociereacontractelor sunt stabilite în detaliu atâtnivelele de performanţă agreate, cât şiprocesele de îmbunătăţire continuă aacestora. Volumele procesate şi produc -tivităţile variază de la un client la altul înfuncţie de caracteristicile bunurilor

manipulate (volum, greutate, tip depaletizare etc).

Transporter: În termeni de prognoză2012-2013, cât la sută din necesarul deservicii de logistică, depozitare şitransport credeţi că ar putea însemnaproducţia autohtonă?

Victor Ghiurea: Nu avem o cifră exactă,dar cu siguranţă acest procent este încreştere. Dacă la începutul activităţii lormarile firme multinaţionale cu activităţi de


Wim Bosman: “Am preg`tit terenul pentru o nou` cre[tere în 2012”


producţie în România importau majoritateamateriilor prime, acum acest lucru s-aschimbat radical şi majoritatea furnizorilorsunt localizaţi în România. Acest lucru a fostposibil prin calificarea furnizorilor autohtonisau prin investiţiile furnizorilor tradiţionali,care au decis să deschidă la rândul loroperaţiuni de producţie în România.

Transporter: Care sunt principaleleproblemele cu care se confruntă clienţiide servicii logistice?

Victor Ghiurea: Problemele cu care seconfruntă clienţii sunt foarte variate.Majoritatea au dificultăţi în estimareavânzărilor cu impact imediat în evoluţiastocurilor şi a necesarului pentru spaţii dedepozitare. Alte probleme ale clienţilor deservicii logistice sunt legate de modul încare stabilesc procedurile operaţionale cuclienţii şi furnizorii lor. De multe ori, lastabilirea acestor proceduri, furnizorul deservicii logistice nu este consultat şi acestanu îşi poate aduce aportul în optimizarea

proceselor. Pentru clienţii noştri analizămaceste procese pe întreg lanţul deaprovizionare şi, acolo unde este cazul,propunem o abordare nouă, considerândcele mai eficiente modele utilizate înoperaţiunile similare din alte ţări.

Transporter: În termeni de costuri, câtde bine stă oferta operatorilor delogistică din România, faţă de alte pieţeîn care operează? În termen de servicii,ce mai este de oferit pieţei din România?

Victor Ghiurea: Din punct de vedere alcosturilor, Wim Bosman foloseşte înRomânia acelaşi model de calcul al tarifelorca şi în alte ţări europene, bazat pe metodaABC (Activity Based Cost), asigurând uncost competitiv, care ţine cont de cheltuielilecompaniei şi de productivităţile atinsepentru fiecare activitate în parte. Referitor laserviciile oferite, în momentul de faţă existăoperaţiuni complexe similare cu cele dinEuropa de Vest. Deşi majoritatea serviciilorsunt oferite şi în România, gradul de

implementare pentru tehnologiile moderneeste mai redus. Aceste sisteme moderne(interfeţe EDI, sisteme de monitorizare şiplanificare a flotei de distribuţie, sisteme degestiune bazate pe coduri de bare şi RFID)au fost implementate în principal pentrucompaniile multinaţionale care au dorit săbeneficieze de avantajele tehnologiilorrespective şi care au fost dispuse să susţinăcosturile de implementare şi operare.Important este că serviciile de acest gensunt disponibile în România şi clienţiiautohtoni pot solicita implementarea lor.

Transporter: Care sunt etapele dinsupply-chain cel mai frecvent prinse încontractele cu clien]ii (transport-depozitare materii prime, producţie finită,distribuţie etc)?

Victor Ghiurea: Wim Bosman oferăservicii care acoperă întreg lanţul deaprovizionare şi în principal ne adresămclienţilor cu operaţiuni complexe, care aunevoie atât de servicii de depozitare şimanipulare, cât şi de servicii de transport.

Transporter: În câte tipuri de clienţi aţiîmpărţi piaţa din România? Şi care suntparticularităţile fiecărui segment?

Victor Ghiurea: Există mai multemodalităţi de împărţire a clienţilor. Pentrumine, cea mai relevantă metodă esteîmpărţirea în funcţie de industria din carefac parte. Cele mai importante sectoareindustriale sunt: Auto, Farmaceutic, Bunuride larg consum, Comerţ cu amănuntul,Petrol şi Gaze. Fiecare sector areparticularităţile lui. Industria auto este


INT

ER

VIU

caracterizată de stocuri mici şi livrări la timp(Just In Time), cea Farmaceutică prin livrăricu temperatură controlată şi cu securitatesporită. În sectorul Petrol şi Gaze se puneaccent pe protecţia muncii şi a mediului, iarmajoritatea transporturilor sunt cu produsepericuloase.

Transporter: Cât de mult afecteazăafacerile din logistică criza economică şimicşorarea veniturilor populaţiei -transpuse în obiceiuri de consum?

Victor Ghiurea: Afacerile din logisticăsunt afectate mai mult sau mai puţin, înfuncţie de impactul pe care îl are crizaeconomică asupra clienţilor. Important esteca furnizorii de servicii să fie flexibili înaceastă perioadă [i să-[i ajusteze costurileîn funcţie de volumele procesate, astfelîncât să poată oferi soluţii competitiveclienţilor.

Transporter: Care sunt aspectele carepro duc pierderi într-un business delogistică şi unde sunt cele mai mari riscuri?

Victor Ghiurea: Pierderile pot apăreaatunci când volumele procesate şi veniturilegenerate scad, iar costurile operaţiunilor nupot fi reduse în concordanţă cu evoluţiavolumelor. Riscurile cele mai mari suntlegate de costurile fixe pentru spaţiile dedepozitare, echipamentele de manipulare şimijloacele de transport marfă. Un alt risceste legat de modul în care sunt negociatetarifele pentru contractele pe termen lung şiposibilităţile de indexare ale acestora înconcordanţă cu evoluţia volumelor şi acondiţiilor economice (inflaţia, preţulmotorinei, etc).

Transporter: Ce aşteaptă un operatorde logistică de la clientul său? Sau de latransportatorul pe care îl contractează?

Victor Ghiurea: Un operator de logisticăaşteaptă de la client o previziune cât maiexactă pentru volumele procesate şi ocomunicare eficientă la toate nivelele dinambele organizaţii. De la transportatorulcontractat, operatorul de logistică aşteaptăca acesta să furnizeze servicii de calitate înconformitate cu procedurile agreate şi săcomunice în timp util orice abatere de laprogramul stabilit.

Transporter: Cum aţi caracteriza piaţade logistică la finalul anului 2011 şi cumo vedeţi în 2012?

Victor Ghiurea: La finalul anului 2011,cât şi în 2012, piaţa de logistică va fi încontinuă schimbare, având mulţi clienţiautohtoni care doresc să-şi reducă pe câtposibil costurile logistice apelând la soluţiimai eficiente. Furnizorii de servicii logisticevor căuta să-şi optimizeze în continuareprocesele şi costurile fixe pentru a rămânecompetitivi.

Transporter: De la constituire şi pânăîn prezent cum aţi puncta etapele istorieicompaniei în România (în termeni deinvestiţii, portofoliu de clienţi şi serviciioferite)?

Victor Ghiurea: Compania Dijkman IonTransport a fost fondată în 1992 şi de atuncia trecut prin două achiziţii. În 1999 a fostachiziţionată de Wim Bosman, iar din 2010face parte din Grupul Mainfreight. Primamare investiţie a fost efectuată în 2005,când s-a decis construcţia unui depozit de

10.000 mp, iar dezvoltarea a continuat în2011, când a început proiectul de extindereal depozitului. Portofoliul de clienţi a crescutpermanent, iar în momentul de faţă operămatât în depozitul propriu, cât şi în câtevadepozite închiriate, oferind servicii completecare acoperă întreg lanţul de aprovizionare.

Transporter: Cum se încheie 2011?Cifr` de afaceri, număr de angajaţi,clienţi activi?

Victor Ghiurea: Anul 2011 a fost un anîn care am crescut cifra de afaceri şivolumele operate alături de clienţii noştri şiîn acelaşi timp am pregătit terenul pentru onouă creştere în 2012. În momentul de faţăoperăm cu peste 100 de oameni şi printreclienţi putem menţiona Samsung,Schlumberger, Selgros, P&G, Alpla, Backer& Hughes, X-Label.

Transporter: Care sunt planurile dvs.pentru 2012?

Victor Ghiurea: În 2012 vom continuainvestiţiile pentru extinderea depozitului. Pri -ma etapă a extinderii ce însumează 5.000de metri pătraţi va fi finalizată în primultrimestru din 2012, iar următoarea extinderecu 5.000 de metri pătraţi va \ncepe înmomentul în care prima etapă va fi opera -ţio nală. Pe lângă acest proiect, vom con so -lida acoperirea reţelei de distribuţie do mes -tică, adăugând noi clienţi pentru livrările dinPloieşti şi pentru colectările din ţară. Pentrutransporturile internaţionale vom extindereţeau de parteneri din Europa, mărindzona de acoperire şi frecvenţa transpor tu -rilor şi vom integra serviciile de transportmaritim şi aerian în reţeaua Mainfreight.

Transporter Autobusiness ForumA l e g e r e a d v s . d e a b o n a m e n t

Da, vreau s` \nchei abonamentul promo]ional pe o period` de doi ani, care \mi d` dreptul la 20 numere de revisit`, din care 5 GRATUITE;Da, vreau s` primesc gratuit la abonamentul de 180 lei ghidul practic “Ghid de Service [i After-Sales 2012”;La abonamentul de 24 luni, optez s` mai primesc BONUS [i ghidul practic* (se poate bifa la alegere un singur titlu din cele de mai jos);“Avocat” (toate prevederile legale pe care trebuie s` le [tie un transportator, conspectate [i explicate, cu solu]ii practice de implementare);“Marketing, vânz`ri [i comunicare” (consultan]` despre cum se face un buget, metode de cre[tere a vânz`rilor, sporirea num`rului de clien]i, unde [i cum s` te promovezi, cum te ajut` un site \n rela]ia cu clien]ii [i partenerii, studii [i exemple practice);“Manager” (curs rapid de administrare profitabil` a afacerii);Da, vreau s` \nchei abonamentul cu discount pe o perioad` de un an, de 90 lei, care \mi d` dreptul GRATUIT la:

“Ghidul de Service [i After-Sales 2012”, ghid practic.

Completa]i c`su]ele cu oferta pe care vre]i s` o primi]i [i trimite]i talonul chiar ast`zi, la O.P. 83 – C.P. 33, Bucure[ti.

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Denumire companie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Adres` (jude], localitate, cod po[tal) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cod Fiscal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Num`r \nregistrare fiscal` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cont bancar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Banc` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Director general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Persoan` de contact . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Obiect de activitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . M`rimea [i tipul flotei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Telefon/fax . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Informa]ii de plat`: Abonament 12 luni: * 90 lei (* fa]` de tarif 120 ron) Abonament 24 luni: * 180 lei (* fa]` de tarif 240 ron)

Abonamentul se face pe baza acestui talon. Completa]i spa]iile, bifa]i rândurile corespunzatoare [i trimite]i-l prin po[t`. Abonamentul se activeaz` odat` cu efectuarea primei pl`]i \n baza facturii emise de noi.

Ofert` valabil` pân` la data de 31.01.2012Doar pentru posesorii acestui talon.

Aboneaz`-te acum [i câ[tig` reducerea de 25% la abonamentul pe doi ani sau

Alege un abonament pe un an cu 20 lei discount.

www.transporter.ro

Semn`tura


INT

ER

VIU

Transporter: După ani de experienţă înpiaţa românească de logistică, ştiu ope -ratorii ce aşteaptă clienţii de la ei? Careeste specificul autohton, în termeni dedimensiuni/ volume şi timp de operare?

C`t`lin Olteanu: Este întotdeauna oproblemă de specific al clientului, de piaţape care operează, etc. Au apărut câtevaschimbări în anii aceştia – în sensul că s-amărit numărul punctelor mari de vânzare, acrescut numărul de supermarketuri dinoraşe şi ca atare, comenzile apar tot maifragmentate, cu impact în eficienţa depregătire. Practic, comenzile sunt mai mici

în cantitate, mai dese şi la mai multeadrese. Ca o compensare au ap`rut şiplatformele logistice ale retailerilor, careîncearcă să consolideze comenzile astfelîncât transportul către locaţia de vânzare săfie optimizat.

Transporter: În termeni de prognoză2012-2013, cât la sută din necesarul deservicii de logistică, depozitare şitransport credeţi că ar putea însemnaproducţia autohtonă?

C`t`lin Olteanu: Cred că undeva în jurde 50-60% din ceea ce se consumă în

România va fi din producţia autohtonă, iarîn ceea ce priveşte nevoia de logistică,probabil în jur de 40% va fi producţia locală,iar restul stocului va fi creat din importuri.

Transporter: Care sunt principaleleproblemele cu care se confruntă clienţiide servicii logistice?

C`t`lin Olteanu: Cea mai mareprovocare în România rămâne asigurareasecurităţii mărfurilor. Apoi vin la rândinstabilitatea preţului carburanţilor şidegringolada din piaţa de real estateindustrial. Chiar dacă acestea par problemeale logisticienilor mai degrabă decât aleclienţilor lor, până la urmă tot clientul e celcare suferă din cauza lor.

Transporter: În termeni de costuri, câtde bine stă oferta operatorilor delogistică din România faţă de alte pieţeîn care operează? În termen de servicii,ce mai este de oferit pieţei din România?

Cea mai mare provocare în România r`mâne asigurarea securit`]ii m`rfurilorPiaţa de logistică din România a fost mai dinamică, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2010, iar acestlucru se vede cu ochiul liber din investiţiile alocate de marii jucători de pe plan naţional. Compania FMLogistic se află printre cei care au investit în ultimii ani în dezvoltarea acestui sector. Cum a fost 2011pentru compania FM Logistic şi care vor fi următoatele investiţii aflăm de la Cătălin Olteanu, DirectorGeneral FM Logistic România.


C`t`lin Olteanu, Director General FM Logistic Romånia

FM LOGISTIC


C`t`lin Olteanu: Descoperim cu mirarecă sunt zone unde România este maiscumpă decât alte ţări, dar în cea mai maremăsur` suntem mai ieftini. Dacă e săcomparăm preţuri, bugete şi alte cele,România este mai ieftină. Logistica, la fel caşi alte ramuri, se reinventează în fiecare zi.Ieri erau preponderente livrările full truck, auvenit apoi soluţii multidrop, ast`zi se prac -tică extensiv x-docking-ul… Practic, nu prealipseşte nimic din peisaj – poate doarmultimodalul care este acum în plin avânt şiformare…, dar va veni.

Transporter: Care sunt etapele dinsupply-chain cel mai frecvent prinse încontractele cu clien]ii (transport- de po zi -ta re materii prime, producţie finită,distribuţie, etc.)?

C`t`lin Olteanu: Greu de răspuns laaşa o întrebare. Practic, în afară deproducţie, de manufacturarea în sine, înrest cam tot ce înseamnă supply-chain ţinede logistică şi transport – a materiei prime,a produsului finit, etc.

Transporter: În câte tipuri de clienţi aţiîmpărţi piaţa din România? Şi care suntparticularităţile fiecărui segment?

C`t`lin Olteanu: |n buni platnici şi în răuplatnici… Lăsând gluma la o parte, noi ne-am poziţionat deja în zona de FMCG, Retailşi Medical/ Pharma. Fiecare din acestesegmente are un specific al lui – primiiîncearcă să distribuie marfa şi să ajungă cuea cam peste tot, şi evident se străduiescsă îşi maximizeze venitul printr-o prezenţăla raft cât mai exemplară. Următoriiîncearcă să consolideze şi să optimizezestocurile, încercând să vină în întâmpinareafurnizorilor, dar şi a colegilor din magazine,în timp ce pentru cei din medical respectulfaţă de reguli şi de calitatea serviciilor bateorice alt argument.

Transporter: Cât de mult afecteazăafacerile din logistică criza economică şimicşorarea veniturilor populaţiei -transpuse în obiceiuri de consum?

C`t`lin Olteanu: În logistică depinzi pede-o parte de capacitatea clientului de aînţelege oportunităţile de vânzare – cu unclient care se aliniază bine pe criză şi creşte

vânzările nici nu simţi că e criză. Ceea cetre buie să înţeleagă logisticianul e că tre -buie să participe cu soluţii la problemeleclientului, dacă vrea să împartă apoi suc -cesul. Populaţia nu consumă neapărat maipuţin, ci poate mai ieftin, ori când volumelerămân cam aceleaşi, şi nevoia de logisticăşi transport rămâne aceeaşi.

Transporter: Care sunt aspectele ce produc pierderi într-un business delogistică şi unde sunt cele mai maririscuri?

C`t`lin Olteanu: Unele din marile pro -bleme sunt alinierea preţurilor cu cos tu rileinduse de fluctuaţia de preţ a com bus tibililor(a energiei în general), alinierea la factoriiinflaţionişti şi nu în ultimul rând, aşa cumspu neam mai devreme, riscuri mari venitedin securitatea mărfii – orice pierdere fiindsuportată din buzunar, în condiţiile în caremarja de profit e mică şi costul mărfii e mare.

Transporter: Ce aşteaptă un operatorde logistică de la clientul său? Sau de latransportatorul pe care îl contractează?

C`t`lin Olteanu: Aş spune că operatorulde logistică ar fi fericit să aib` parte departeneriat. Poate mai mult decât în altăparte, încrederea se câştigă mai greu şi sepierde mai uşor decât în orice altă afacere.

Transporter: Cum aţi caracteriza piaţade logistică la finalul anului 2011 şi cumo vedeţi în 2012?

C`t`lin Olteanu: Cu sau fără voianoastră, economia va creşte, şi la fel şinevoile de servicii. Pentru moment există unsurplus de spaţii şi un deficit de echipamentrulant. Până la sfârşitul anului nu se vorschimba prea multe, poate doar ca ultimalun` să fie mai productivă prin prismacreşterii consumului în perioada s`rbătorilorde iarnă. Ceea ce prevăd pentru 2012 – seva acutiza presiunea pentru scădereapreţurilor, în condiţiile în care preţul lamaterii prime (mai ales combustibil) vacreşte. 2012 este şi un an cu puternicaccent electoral şi credem noi că va aveaparte de mici relaxări în ceea ce priveştedisciplina în austeritatea cerută de criză –ori asta va relaxa puţin consumul (beneficinclusiv pentru logisticieni).

Transporter: De la constituire şi pânăîn prezent cum aţi puncta etapele istorieicompaniei în România (în termeni deinvestiţii, portofoliu de clienţi şi serviciioferite)?

C`t`lin Olteanu: Avem câteva pietre dehotar – 2003, când ne-am înfiinţat; 2004,când am pus bazele colaborării cu clienţiidin Timişoara, am deschis departamentulde transport şi am pornit prima colaborareîn Bucureşti; apoi 2006, când am deschisbiroul din Chiajna, unde activăm şi ast`zi;2008 cu primul depozit 100% FM – cel dinDudeştii Noi, lângă Timişoara; 2010, cândam intrat pe segmentul farmaceutic, şi nu înultimul rând 2011, când am pornit depozitulde la Petreşti.

Transporter: Cum se încheie 2011?Cifr` de faceri, număr de angajaţi, clienţiactivi?

C`t`lin Olteanu: Noi ne raportăm cifrade afaceri pe anul financiar al companiei –şi ne uităm la 22 milioane euro. Avem în jurde 700 de angajaţi [i dacă e să punem laun loc clienţii din depozit şi pe cei dintransport rezultă peste 85 de clienţi activi.

Transporter: Care sunt planurile dvs.pentru 2012?

C`t`lin Olteanu: În 2012 vrem să nepăstr`m trendul ascendent în ceea cepriveşte creşterea vânzărilor. Mai avempuţin de lucru la umplerea depozitului de laPetreşti – care ne va asigura creşterea pecare o dorim. Am început deja să cochetămcu ideea unor extinderi ale locaţiilor actuale,dar ar fi prematur să dau prea multeinformaţii acum. Evident că focusul principalva rămâne pe FMCG, Retail şi Pharma/Medical.


INT

ER

VIU

ECOTIC, organizaţia producătorilor de echipamente electronice,prima de acest gen din România, a fost înfiinţată în aprilie 2006, iar\n anul 2007 ECOTIC a demarat sistemul gestionării integrate acolectării selective şi reciclării DEEE din ţara noastră.

Organizaţia ECOTIC colaborează cu autorităţile locale şicentrale, cu prestatorii de servicii în domeniul deşeurilor deechipamente electrice şi electronice, precum şi cu organizaţiiomoloage din domeniul ambalajelor sau din domeniul gestionăriideşeurilor din surse de lumină.

“ECOTIC are misiunea de a proteja mediul înconjur`tor prinpreluarea responsabilit`]ilor ce revin produc`torilor sauter]ilor ce ac]ioneaz` în numele lor privind realizareaobiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şivalorificare a deşeurilor de echipamente electrice şielectronice (DEEE). Prin desf`şurarea unor programe deeduca]ie şi informare a popula]iei în vederea colect`riiselective, precum şi ac]iuni permanente de colectare,reutilizare şi reciclare a Deşeurilor de Echipamente Electriceşi Electronice (DEEE-urilor) suntem mai aproape de motto-ul încare credem: «Pentru un Mediu Curat!» De aceea, ECOTIC seimplic` activ în ini]ierea şi dezvoltarea de programeeducative adresate elevilor, asigurând totodat` şi suportullogistic şi informa]ional”, ne-a declarat Dragoş C`lug`ru,director general al organizatiei ECOTIC.

Cum s` sc`p`m de deşeuri într-un mod prietenos cu mediul?

Cantitatea deşeurilor a crescut odată cu dezvoltarea civilizaţiei,iar lumea a început să constate efectele negative ale acestora.

“Multe persoane nu cunosc care sunt deşeurile periculoasegenerate de fiecare în propria locuin]` şi nu iau m`surile celemai simple si elementare pentru eliminarea lor corespun z` -toare. Deşeurile electrice în general sunt nocive, dar spreexemplu televizorul cu tub catodic, frigiderul cu agentfrigorific de tip Freon sau deşeurile de becuri cu desc`rcareelectric` sunt extrem de dùn`toare. Colectarea separat` şitratarea corespunz`toare a deşeurilor începe chiar din casanoastr`. Pentru toate aceste categorii de deşeuri s-auamenajat locuri pentru colectarea lor în conformitate cuprevederile legisla]iei. Problema cea mai mare este acosturilor de func]ionare a unor astfel de centre, la care seadaug` şi faptul c` popula]ia nu face eforturi de a aducedeşeurile proprii în astfel de centre. În aceste condi]ii,cantit`]ile de deşeuri colectate sunt foarte mici şi eficien]aeconomic` este sc`zut`. ECOTIC a amplasat peste 400 decontainere în toate jude]ele ]`rii şi continu` s` îşi dezvoltere]eaua proprie de colectare a DEEE-urilor conformstandardului WEEELABEX privind colectarea”, a explicatDrago[ C`lug`ru.

ECOTIC promovează în politica sa de dezvoltare standarduleuropean WEEELABEX privind colectarea şi tratarea DEEE-urilor.


Sunt sigură că marea majoritate a celor care citesc acest articol au încasele lor un deşeu electrocasnic, aşa cum sunt numite frigiderele,televizoarele sau maşinile de spălat, care s-au învechit şi pe care nu lemai utilizeaz`. Din comoditate sau din neştiinţă, puţini apelează la ceicare se ocupă în mod direct de colectarea şi gestionarea acestordeşeuri. Despre întregul parcurs al unui astfel de echipament, de lacolectarea selectivă, transport şi până la reciclare am discutat cudomnul Dragoş Călugăru, director general al organizaţiei ECOTIC.

Unde ajunge [i ce se întâmpl`cu vechiul televizor al bunicii?


Standardul WEEELABEX, dezvoltat de WEEE Forum, platformaorganizaţiilor de gestionare a DEEE din Europa şi interlocutor alComisiei Europene, vizează stabilirea unui set de cerinţe normativereferitoare la colectarea, logistica şi tratarea tuturor tipurilor deDEEE, iar pe de altă parte, stabileşte, în acelaşi timp, reguli decertificare şi de monitorizare a acestor activităţi.

Cum sunt tratate aceste deşeuri?

Pentru a fi tratate conform normelor europene, Deşeurile deEchipamente Electrice şi Electronice trebuie să treaca prin faza dedezmembrare a componentelor, efectuându-se astfel o separare adiferitelor subansamble cum ar fi carcase, tuburi cinescop sau plăcide bază.

“În conformitate cu cerintele legale rezultate din standardulWEEELABEX privind tratarea, sunt extrase şi depozitateseparat în vederea neutraliz`rii şi elimin`rii ecologice o seriede componente periculoase înainte de procesul de tratare aDEEE. În urma opera]iunilor complexe de tratare, rezult`diferite frac]ii - unele cu valoare economic` pozitiv` (metaleferoase, metale neferoase, unele tipuri de plastice) - iar altelecu valoare economic` negativ`, ce trebuie neutralizate printehnologii ecologice (majoritatea materialelor plasticeaditivate cu coloran]i, gazele cu efect de ser`, condensatoriicu uleiuri PCB, etc), astfel încât în urma trat`rii, mediul încon -jur`tor s` nu fie afectat”, a spus directorul general ECOTIC.

Ce spune legea din România?

În data de 25 noiembrie 2011 a fost publicată noua Lege privindregimul deşeurilor. Noul act normativ armonizează legislaţia naţio -nală cu noile directive ale Uniunii Europene, aducând clarificăriprivind ierarhia deşeurilor, încetarea statutului de deşeu, obligaţiilecelor implicaţi în gestionarea deşeurilor, precum şi obligaţiile

primăriilor rurale şi urbane. De asemenea, legea aduce clarificăriprivind răspunderea extinsă a producătorului, prin: încurajareaadoptării unor soluţii care să reducă impactul asupra mediului,încurajarea producţiei şi comercializării de produse cu utilizărimultiple, durabile din punct de vedere tehnic, acceptarea produselorreturnate şi a deşeurilor rezultate după ce produsele nu mai suntfolosite şi punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor disponibilecu privire la caracterul reutilizabil şi reciclabil al produselor.

Producătorul sau deţinătorul de deşeuri are obligaţia de acolecta selectiv deşeurile şi de a le trasporta printr-un operatoreconomic autorizat, către instalaţii autorizate pentru efectuareaoperaţiunilor de tratare, reciclare şi valorificare. În cazul persoanelorjuridice, acestea pot desemna o persoană din rândul angajaţilorproprii care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilorprevăzute de prezenta lege. Aceasta persoană trebuie să fieinstruită în domeniul gestiunii deşeurilor, inclusiv a deşeurilorpericuloase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.

Generatorii de deşeuri şi autorităţile administraţiei publicelocale, au îndatorirea ca, până în 2020, să atingă un grad dereutilizare si valorificare de minimum 50% din masa totală acantităţilor de deşeuri menajere generate şi un grad de reutilizare şivalorificare de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeurinepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări.


INT

ER

VIU

La nivelul Uniunii Europene au fost luate măsuri de prevenire a generării deşeurilor din echipamente electrice şielectronice, precum şi de promovare a refolosirii, reciclării şi a altor forme de valorificare a acestora. Ce se \ntâmplă însă cu deşeurile din surse de iluminat şi cum putem ajuta noi în logistica gestionării unor astfel dedeşeuri? Despre toate acestea am discutat cu Directorul General al Asociaţiei Recolamp, domnul Béla Kovács.

Transporter: Cum sunt transportate de[eurile?

Béla Kovács: Asociaţia Recolamp asigură colectarea şitransportul deşeurilor din surse de iluminat în condiţii de siguranţăpentru mediu şi sănătatea populaţiei, cu ajutorul companiilorspecializate şi autorizate pentru gestionarea deşeurilor periculoase.Astfel, transportul deşeurilor se realizează cu autovehiculeconforme normelor stabilite de autorităţile de mediu, iar deşeurilesunt depozitate exclusiv în containere puse la dispoziţie deAsociaţie. Manipularea surselor de iluminat arse este realizată şisupravegheată de personal calificat pentru a se lua toate măsurile

de protecţie şi pentru a se evita spargerea accidentală a becurilor şituburilor fluorescente colectate. Procesul de reciclare a acestortipuri de deşeuri se realizează în cele mai bune condiţii, dacăechipamentele ajung întregi la reciclator.

Transporter: Cum se realizeaz` stocarea [i neutralizareade[eurilor?

Béla Kovács: Recolamp gestionează un sistem de managemental deşeurilor care a asigurat în ultimii trei ani colectarea şi reciclareaa peste 400 tone de surse de iluminat arse.

Recolamp a reu[it s` recicleze 400 de tone de de[euri din surse de iluminat



Asociaţia operează trei puncte de consolidare naţională, undesunt depozitate toate sursele de iluminat adunate de cătrecompaniile de colectare dintr-o anumită regiune. Cele trei punctedispun de condiţii adecvate de depozitare şi primire a deşeurilor,fiind în măsură să asigure o suprafaţă minimă de 200 metri pătraţi.Aceste locaţii dispun de echipament omologat de cântărire acantităţii de deşeuri pe care o preiau şi asigură un program de lucrupentru preluarea deşeurilor. Deşeurile provenite din surse deiluminat depozitate în cele trei puncte sunt ulterior trimise la punctulnaţional de colectare şi de acolo, după sortare, sunt trimise cătrefacilităţile de reciclare şi tratare.

Transporter: Cu ce tip de transport se lucreaz` în cadrulcompaniei?

Béla Kovács: Transportul deşeurilor din surse de iluminat serealizează exclusiv cu autovehicule autorizate apar]inândcompaniilor specializate şi cu licenţă de operare de la autorităţileromâne de mediu. Transportul se face cu autovehicule de tonajdiferit, în funcţie de cantităţile care trebuie ridicate. Astfel,companiile partenere Recolamp utilizează de la dube de 3,5 tonepentru colectarea cutiilor de carton, până la camioane de 20 detone dotate cu lift hidraulic, atunci când sunt transportate deşeurilesortate şi depozitate pe europaleţi, către reciclator.

Transporter: Unde se fac depozit`rile?

Béla Kovács: Companiile sau instituţiile care beneficiază deserviciile Asociaţiei Recolamp depozitează deşeurile din surse deiluminat în containerele pe care Recolamp le pune la dispoziţie, înfuncţie de cantitatea de becuri şi neoane arse pe care acesţia ogenerează. Depozitarea containerelor trebuie să se facă în spaţiiferite de umezeală (în special pentru cutiile de carton) şi să se evitespargerea surselor de iluminat, deoarece procesul de reciclarepentru deşeurile sparte nu se poate face la fel de corect ca în cazultuburilor şi becurilor întregi. Deşeurile preluate de la generatori suntapoi stocate de colectori în depozitele proprii până la expedierea lorcătre punctele de consolidare naţională.

Transporter: Care sunt particularit`]ile logistice atuncicând vorbim de managementul de[eurilor?

Béla Kovács: În cazul Asociaţiei Recolamp, particularităţilelogistice ale managentului deşeurilor din surse de iluminat implicăun întreg sistem, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor decolectare. Astfel, Recolamp a investit constant în infrastructură şi aîncheiat protocoale de colaborare pentru locaţiile care genereazădeşeuri din surse de iluminat. Prin semnarea protocoalelor decolaborare, Recolamp amplasează gratuit containere speciale,asigurând în acelaşi timp toată logistica aferentă operaţiunii decolectare şi reciclare. În vederea asigurării colectării şi reciclăriideşeurilor din surse de iluminat, Recolamp oferă gratuitcompaniilor: recipiente de colectare standardizate, în baza unuiprotocol de colaborare încheiat cu fiecare locaţie în parte, serviciide ridicare deşeuri, transport, depozitare, sortare, consolidareregională şi naţională, servicii de tratare şi reciclare cu ajutorulreciclatorilor contractaţi, număr de telefon gratuit şi serviciileaferente preluării apelurilor, în vederea ridicării deşeurilor semnalatede generatori. Toate aceste activităţi sunt prestate de Recolamp cuajutorul furnizorilor specializaţi de servicii. Mai mult, pentru a creştecantităţile de deşeuri de surse de iluminat colectate şi reciclate,Recolamp este constant interesată de extinderea colaborării şi cătrealte firme autorizate în colectarea deşeurilor periculoase care nepot susţine în activitatea noastră.

Reciclarea deşeurilor în func]ie de categorie

De[eurile din categoria 5.b (l`mpi fluorescente drepte – cunoscute publicului sub denumirea de neoane) [i 5.c(l`mpi fluorescente compacte – becuri economice) sunt transportate în România la fabrica de reciclare de laBuzù, unde sunt tratate astfel: de[eurile din categoria 5.b sunt prelucrate pe un utilaj MRT de tip “end-cut”care asigur` îndep`rtarea elementelor metalice ale tuburilor fluorescente, extragerea pulberii luminiscente (prinjet de aer în atmosfera controlat`) [i separarea sticlei care este m`cinat` [i reintrodus` în circuitul de produc]ieal tuburilor fluorescente noi. Elementele metalice se macin`, se sorteaz` [i se reintroduc în circuitul de pro-duc]ie prin topire, iar pulberea cu con]inut de mercur se depune în depozite pentru de[euri periculoase. Lade[eurile din categoria 5.c se separ` carcasa de plastic de elementele de sticl` [i elementele de electronic`.De[eurile din categoria 5.a (aparate de iluminat pentru l`mpi fluorescente), 5.d (l`mpi cu desc`rcare în gaz deînalt` intensitate) [i 5.e (l`mpi cu vapori de sodiu la joas` presiune) sunt prelucrate manual, separându-se ele-mentele de sticl`, metal [i plastic.


EV

EN

IME

NT

P rima fază a proiectului a atras oinvestiţie de 7 milioane de Euro,cu focalizare pe tehnologia de

ultimă generaţie şi soluţii care protejeazămediul înconjurător. În primă fază, proiectulare o suprafaţă de 19,5 km pătraţi, cu 1,13km de cale ferată şi o capacitate totală dedepozitare de 1.028 TEU. Proiectul total vaavea 10 hectare, cu o capacitate de

depozitare de 5.000 TEU şi o lungime totalăde 2,2 km de cale ferată.

“Suntem încânta]i c` am finalizatprima faz` a proiectului AlliansoTerminal şi c` terminalul nostru şi-aînceput primele opera]iuni feroviare.Suntem convinşi c` Allianso Terminal

va contribui la dezvoltarea economic`şi industrial` a României, prin sus ]i ne -rea unui trafic care protejeaz` mediulînconjur`tor. Datorit` loca]iei stra te -gice, mai multe companii logistice şiindustriale şi-au exprimat interesul de afolosi zona Ploieştiului ca nod logisticprincipal pentru Europa de Sud-Est.” adeclarat Ivan Lokere, CEO Alinso Group.

Transportul intermodal prinde r`d`cini [i în România Alinso Group a inaugurat la Ploieşti, la şfârşitul lunii noiembrie, Allianso Terminal, primul terminalintermodal de cale ferată independent din regiune, care va fi administrat în parteneriat cu operatorulRail Cargo Austria.



Allianso Terminal este plasat laintersecţia celor mai importante şosele şicăi ferate din România, creând legăturadintre zonele estice şi vestice ale ţării,inclusiv porturile de la Marea Neagră.Terminalul furnizează totodată un accesstrategic la coridoare importante din VestulEuropei. Anul 2011 este de asemenea unan foarte bun pentru transportulintermodal, deoarece în vară România aobţinut prima strategie pentru transportulintermodal.

“Aceste terminale intermodale suntcreate ca extensii ale PortuluiConstan]a şi vor fi argumente suficientde puternice pentru dezvoltareatransportului feroviar din România,

care are atât avantaje ecologice, cât şieconomice, dintre care primeaz` celedin urm`”, a declarat Ştefan Roşeanu,Secretar General al Asocia]iei IndustrieiFeroviare din România \n cadrulevenimentului Alinso.

Cu o vastă experienţă pe piaţa euro -peană, Rail Cargo Austria a văzut avan -tajele consolid`rii unui nod logistic înPloie[ti pentru a fi conectat cu Europa deSud-Est şi pentru a facilita traficul din Orien -tul Mijlociu, Turcia şi Europa de Vest.

“Este o ini]iativ` foarte important`, iarprin acest terminal dorim s` dezvolt`mun coridor spre Ploieşti, atât pentrutransportul intermodal, cât şi pentrucel conven]ional, coridor pe care dorims` îl extindem mai departe spre Turcia.Prin serviciile oferite, dorim s` atragemtransportul rutier de marf` pe caleaferat` şi s` aducem noi transporturiferoviare în România”, a spus Erik

Regter, membru în Consiliul deAdministra]ie Rail Cargo Austria.

Compania Alinso Group a finalizat doarprima faza a proiectului de terminal inter-modal de cale ferată construit în apropierede Ploieşti. Acesta este al doilea proiectmajor al grupului dezvoltat în România înasociere cu omul de afaceri PetricăUşurelu, patronul Piritex, după proiectulparcului logistic Ploieşti West Park. Primafaza a proiectului a atras o investiţie de 7milioane de euro, proiectul total urmând săaibă o suprafaţă de 10 hectare cu ocapacitate de depozitare de 5.000 TEU şi olungime total` de 2,2 km de cale ferată.

“Ne-am decis s` implement`m acestterminal în momentul în care au existatcâteva companii din regiune ce erauinteresate de existen]a unui mod detransport intermodal în zona Prahovei”,a declarat Petric` Uşurelu, JV PartenerAlinso România, înainte de inaugurareaterminalului.

Allianso Terminal va acţiona ca un nodpentru mărfurile livrate prin containerestandard TEU, atât la temperatură normală,cât şi la temperatură controlată, dar şipentru marfa vrac. Facilit`]ile terminaluluiinclud: securitate 24/7, sistem desupraveghere video, punct vamal, staţiepentru containere de marfă, staţie dereparare containere, staţie de combustibil,parcare autovehicule şi camioane.


EV

EN

IME

NT

Segmentul distribuţiei, depozitării şi transportului produselor alimentare cu temperatură controlată din România aevoluat constant în ultimii ani, iar numărul depozitelor de frig autorizate pentru schimb intracomunitar s-a dublat îndecursul a trei ani, de la 195 în 2009 la 272 în 2011. Care sunt oportunităţile pe această piaţă şi cum poţi menţineun business sănătos şi în 2012?

Î n ceea ce priveşte producătorii locali şi cei prezenţi pe piaţa dinRomânia, aceştia rămân rezervaţi când vine vorba deexternalizarea serviciilor de logistică.

“Aproape to]i produc`torii de produse care necesit`depozitare şi transport la temperatur` controlat` îşi facsinguri logistica în acest moment”, afirm` Nicolae Cismaşu,

Preşedintele Asocia]iei Operatorilor Logistici şi aDepozitarelor de Produse Congelate şi Refrigerate dinRomânia (ArolaFRIG).

Depozitele de acest tip din România au fost construite pe ostructură simplă, fără a avea în dotare sisteme de gestiune, darîncepând cu anul 2009 şi până în acest moment situaţia s-aîmbunătăţit simţitor. Trebuie însă ţinut cont de cerinţele economice


|n Europa de Est cultura asocierii este una mai slab`


cu care se confruntă întreaga Europă, de politica clientului dinRomânia şi nu în ultimul rând de cerinţele energetice. Dezvoltareaacestui segment de logistică va trebui să se facă cu o strategie lanivel naţional, având în vedere provocările care apar pe parcurs.

„Din punct de vedere al eficien]ei energetice, depozitele dinRomânia au înc` un randament sc`zut din cauzadimensiunilor mici. Excep]ie o fac depozitele construite înultimii 4-5 ani, care se ridic` la standardele europene dinacest punct de vedere”, a adùgat Cismaşu.

Dorinţa şi avântul mărit de a realiza investiţii prin construireadepozitelor cu fonduri europene, preponderent pentru produsecongelate, a dus la un dezechilibru între cerere şi ofertă, lucru cares-a materializat în scăderea preţului serviciilor şi creştereacompetitivităţii. Reprezentanţii companiilor de profil şi membriiArolaFRIG consideră, în cea mai mare parte, că raportul preţ –servicii oferite nu este suficient de atrăgător, costurile ridicate fiindunul dintre motivele pe care producătorii le invocă atunci cândpledează în favoarea internalizării procesului de logistică.

Cum s` ai un personal profesionist?

Din nefericire, o altă particularitate a segmentului caredeserveşte aria distribuţiei, depozitării şi transportului de produsealimentare cu temperatură controlată din România este lipsaexperienţei celor care lucrează în domeniu.

„La noi în ]ar` nu exist` nicio form` de instruire în domeniuprin care s` po]i înv`]a despre lan]ul de frig, de la momentulîn care proiectezi depozitul [i pân` la livrarea produsului”, a adùgat Preşedintele ArolaFRIG.

În acest scop, Asociaţia a lucrat la dezvoltarea unui proiect carevizează dezvoltarea sectorului de distribuţie, depozitare şi transportla temperatură controlată, denumit “Transfer de bune practici însectorul de distribuţie şi depozitare la temperatură controlată”.

Proiectul este dezvoltat în parteneriat cu omologul olandez alasociaţiei de profil din România, Nekovri, iar costurile se ridică la1,6 milioane de euro, bani obţinuţi din Fondul Social European prinProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane2007-2013. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creştereaadaptabilităţii întreprinderilor şi angajaţilor din sector la mediuleconomic în continu` schimbare, utilizând o abordaretransnaţională şi interregională. “Competenţele dobândite în urmacursurilor ar trebui să conducă în final la furnizarea unor servicii decalitate orientate către client”, au declarat reprezentanţii ArolaFRIG.

Cursurile vor fi organizate la nivel naţional, localizate în cinci dincele opt regiuni de dezvoltare şi vor acoperi următoarelespecializări: Reglementări europene privind siguranţa alimentelor;Eficienţ` energetică şi dezvoltare durabilă; Reglementări tehnice înconstrucţia de depozite frigorifice; Securitate şi sănătate în muncă;Calitatea şi siguranţa produselor alimentare; Management financiar.Pentru fiecare modul se vor realiza câte cinci sesiuni de training în

locaţii diferite, iar durata unei sesiuni de instruire va fi de trei zile.De asemenea, se vor organiza patru vizite de studiu în Olanda.

Asociaţia ArolaFRIG şi-a propus să instruiască astfel 900 depersoane, 600 de angajaţi şi 300 de manageri din cadrul sectoruluide depozitare şi transport frigorific la temperatură controlată dinîntreaga ţară.

„Am observat c` în Europa de Est, spre deosebire de ceaoccidental`, exist` o cultur` a asocierii mult mai slab`. De ceavem nevoie de astfel de ini]iative şi de Asocia]ii? Pentru c`deşi companiile din domeniu sunt în competi]ie, ele au pe dealt` parte şi foarte multe interese comune. Trebuie s` existeo voce comun` care s` v` reprezinte în rela]ia cuautorit`]ile”, a declarat Wim van Bon, reprezentantul Nekovriîn proiect şi preşedintele Asocia]iei Europene ECSLA.

ArolaFRIG a intervenit şi în negocierea tarifelor de energieelectrică pentru membrii săi, ţinând cont că 40% din costurile defuncţionare ale unui depozit sunt cele cu energia, dar şi negocierapreţurilor de achiziţie la carburanţi. De asemenea, Asociaţia s-aimplicat şi în elaborarea noii legi a transportului rutier.

Asocia]ia Operatorilor Logistici şi a Depozitarelor de ProduseCongelate şi Refrigerate din România (ArolaFRIG) a fost înfiinţatăîn 2008 şi numără în prezent 29 de membri, companii precumDelaco, FrieslandCampina, Macromex sau Scandia.


PR

EZ

EN

TAR

E

Med Truck International este singura companie de freight forwarding din România care are şi echipament de transportpropriu. Dezvoltarea sa se bazează pe colaborări pe termen lung şi o politică coerentă de preţuri.

Solu]ie inedit`Dan Athanasiu [email protected]


Med Truck International s-a înfiinţat carăspuns la creşterea cererii pe piaţaromâneasc` a transporturilor şi din dorinţade a asigura clienţilor calitate şi pro fe sio -nalism. Organizaţia se ocupă de tot ceînseamnă transporturi: aga ba ritic,convenţional, auto rutier intern şi interna -ţional, cargo aerian, maritim containerizat şinecontaine ri zat. În pre zent, companiatransportă anual aproximativ 30-35.000 tonede mărfuri agabaritice, dintr-un total de 40-

45.000 tone marf`. Cei 20 de angajaţi aiMed Truck International lucrează fie însediul central din Bucureşti, fie laConstanţa, acolo unde se află flota decamioane. În general, companiile care factransport nu se ocupă şi de activi ta teaspecifică din port, aşa cum fac celespecializate în freight forwarding. Avantajular fi că beneficiarul discută cu o singurăcompanie, nu separat cu una de transportauto şi apoi cu operatori portuari, firme delashing, agen]i de nav`, [i chiar armatori.

“Am \ncercat s` ne adapt`m unei pie]eatipice, s`race ca volum şi cu mul]ijuc`tori. Ini]ial am avut probleme cuînchirierea vehiculelor, aşa c` a trebuits` ne adapt`m pentru a r`mânecompetitivi. Deşi este atipic pentruindustrie, noi ne-am cump`rat propriaflot`, dar acum avem toate serviciilesub un singur acoperiş, iar clien]ilornoştri le place acest fapt”, declar`Mihai Grigorie, preşedinte Med TruckInternational.

Având la dispoziţie reţeaua proprie, Med Truck International beneficiază deavantajul de a putea organiza şi controlaîntregul circuit, de la pre lua rea mărfurilor dela furnizor [i până la predarea cătrebeneficiarul final. Angajarea unei firme desurvey este dovada că marfa respectivă afost transportat`, depozitat`, manipulat`,încărcată şi amarată corespunzător. Seexecută astfel un raport al tuturor ope -raţiunilor şi se fac inclusiv fotografi, pentru

ca cel interesat s` fie tot timpul la curent custadiul transportului. Printre clienţiisatisfăcuţi de colaborare enumerăm doarDoosan Heavy Industries, Doosan IMGB,Voith Siemens, Alstom, BNMME China,Petrom, Tuborg. Bazată pe relaţii pe termenlung şi pe o politică coerentă de preţuri,activitatea Med Truck International acrescut în ultimii ani. Astfel, în 2009 cifra deafaceri era de 4,8 milioane euro, în 2010crescuse la 6,5 miloane, iar previziunilepentru 2011 indică din nou o creştere.Principalul său atu îl constituie serviciulconstant de casă de expediţie petransportul maritim din Constanţa până înAsia, America de Nord şi Sud şi, desigur,Europa. Ponderea activit`]ii sale \n porteste printre cele mai mari.


Trei companii din domeniultransporturilor grele şi-au unitforţele pentru a putea oferiîmpreună o gamă completă deservicii doar în domeniul trans por -tului centralelor electrice eoliene.Fiecare dintre cele trei avea deja unnume respectat, aşa că noua EOLTrans MTI promite la fel de mult.

D in cadrul sectorul transporturiloragabaritice, cel specializat strictpe transportul centralelor eoliene

este unul aparte. Există doar 5-6 mariproducători de centrale eoliene în Europade Vest. Toţi aceştia ar prefera să lucrezecu un singur furnizor de servicii, dar nu cuintermedieri, ci direct cu transportatori. Însăeste destul de greu de găsit toate serviciilesub un singur acoperiş. Med TruckInternational, Transchim şi ImprodexAutotransport 3M au luat astfel decizia de ase sprijini una pe cealaltă în cadrul noiicompanii EOL Trans MTI, cu scopul de aputea face faţă oricărei solicitări legate detransportul de centrale eoliene. Astfel dealianţe pe câte un domeniu limitat existăprin alte ţări, însă în România este primaoară când se întâmplă.

Datând din 1980, Transchim a fostînfiinţată pentru a transporta echipamentindustrial din domeniul chimic şi petro chi -mic. Compania TRANSCHIM SA estespecializat` \n transport agabaritic intern [iinterna]ional [i dispune de un parc autocompus din semitrailere de 3 axe – exten -

PR

EZ

EN

TAR

E For]e sporite

Dan Athanasiu [email protected]

sibile [i ne-extensibile, gondole de 3 axeextensibile, semitrailere de 4 axe, semi -trailere de 5 axe extensibile, semi trailere de6 axe dublu extensibile, precum [i semi -trailer Scheuerle modular de 8 axe cuvessel bridge pentru transporturi foartegrele. SC TRANSCHIM SA furnizeaz` deasemenea servicii de logistic` pentruproiecte industriale, transport combinat,

opera]iuni portuare, escorte civile intern [iinterna]ional, autoriza]ii speciale detransport.

Improdex Autotransport 3M a pornit cao firmă de familie, bazată pe experienţa întransporturi agabaritice a trei generaţii. În scurt timp şi-a făcut o carte de vizităbogată, prin transportul echipamentelorpentru fabrici de bere, al centralelor eoliene


sau al grinzilor din beton de până la 40 demetri. Compania dispune de douăsemiremorci cu 6 axe ce pot transportapână la 70-80 tone şi de patru trailereextensibile, adaptate pentru transportulpalelor lungi de 50 m.

Cel de-al treilea membru al alianţei esteMed Truck Interna]ional, specialist în serviciide transport rutier, naval şi aerian. În privinţa transportului agabaritic, MedTruck Interna]ional dispune de echipamentspecific cerinţelor din România, de la

semiremorcă de trei axe, până la trailermodular cu 10 axe de 110 tone. Printreacestea există o platformă extensibilă şidouă ansambluri ce pot transporta simultan,fiecare \n parte, câte două containere de 20de picioare fiecare, a câte 22 tone. Acesteadin urmă sunt o altă premieră pentruRomânia. Cele trei companii pun astfel ladispozi]ie o flot` comun` de 41 de trailere.În afară de echipamentele specifice, EOLTrans MTI se bazează pe experienţa depeste 15 ani a şoferilor săi în domeniultransporturilor agabaritice. Deşi de multe oriresponsabilitatea cea mai mare o au şoferii,cei care efectiv ţin în mâinile lor întreagaîncărcătură, din echipa noii companii facparte specialişti în logistică, tehnicieni şiingineri cu experienţă. Noua EOL Trans MTIîşi propune să devină cel mai maretransportator de centrale eoliene nu doardin România, ci din întreg Estul Europei.

“Politica EOL Trans MTI se întinde petermen lung. Pia]a s-a stricat cu pre]urimici, iar cei care au riscat astfel, au dis -p`rut. Dac` produc`torii de centrale voravea nevoie de un partener care s` leasigure siguran]` proiectului şi serio zi -tate, pot apela la noi. Dac` principalul

lor target este pre]ul, pot apela şi laal]ii. În afar` de faptul c` nu accept`morice condi]ii de plat`, mai trebuie s`facem fa]` cabotajului şi celor care nupl`tesc taxe de transport agabaritic”,ne-a declarat Mihai Grigorie, din parteaEOL Trans MTI.

O centrală electrică eoliană se împarte,pentru a fi transportată, în 10 până la 16componente standard: turnul în sine are 4-5segmente, baza, hub-ul (centrul elicei), celetrei pale, nacela cu reductorul şi genera -torul, la care se adaugă în jur de circa 20de containere cu diferite piese. Unul dintremotivele unificării celor trei flote a fost acelacă fiecare dintre aceste componente ne ce -sită un anumit tip de trailer. Transportul uneiunit`]i eoliene complete de la dana portuar`pân` la locul de montaj necesit` un volummare de echipamente de transport specia li -zate concentrate \ntr-un interval scurt detimp, [i necesit` deopotriv` tractoare pu -ternice [i capabile să ruleze inclusiv pedrumuri ne asfal tate. Peste toate acestea,din cauza ritmicită]ii impuse de constructor,de felu ri tele tipuri de componente şi derigorile acti vităţii portuare, transportul aga -baritic al centralelor eoliene necesită ologis tică pusă la punct în detaliu.


PR

EZ

EN

TAR

E

Compania românească de transport marfă TRANSCHIM S.A. esterecunoscută pe plan intern şi internaţional de către marii producătoride echipamente industriale, de către transportatori şi casele deexpediţie din domeniu.

A ceasta a fost înfiinţată pentru a realizatransporturile de utilaje agabaritice aferenteindustriei chimice şi petrochimice din Ro -

mânia, precum şi a produselor acestor industrii. Caurmare a privatizării din 1995, Transchim S.A. a de -venit societate comercială cu capital majoritar privat,în prezent având capital integral privat. Începând dinluna ianuarie 2011, Transchim S.A. oferă şi servicii decasă de expediţii, furnizând logistica necesară proiec -telor de transport industrial, transport maritim şi flu -vial, operaţiuni portuare, transport feroviar şi forma -lităţi vamale pe întreg teritoriul Europei. De aseme -nea, prin intermediul companiilor partenere din toatăEuropa asigură obţinerea de autorizaţii speciale,escor te civile sau ale poliţiei, studii de traseu - acti vi -tăţi conexe transporturilor agabaritice ce completeazăgama de servicii oferite de companie. Cu sediulcentral în Bucureşti, activitatea din teritoriu se des fă -şoară prin punctele de lucru din Cluj şi Bucureşti.Începând cu anul 2011 grupul Transchim este repre -zentat şi în Bulgaria, contribuind astfel la dezvoltareacontinuă a societăţii. Compania TRANSCHIM S.A.beneficiază de parteneriate pe segmentul de transportagabaritic cu societăţi precum: Med Truck Interna -ţional, FO Transport Project Int. AG, Imex Spedition,Eastern Freight România, Frisch Spedition Germania,Elna Trading România, Schenker Romtrans,Romtrans Benelux, Libra SA, etc. Dintre principaliiproducători de echipamente industriale, beneficiariidirecţi sunt Griro SA, General Turbo SA, Vulcan SA,Romvec Sa, Romval SA, Comelf SA, ElectroputereSA, UZUC SA, Upetrom SA, IMSAT SA, Flenco BV,etc. În prezent, societatea are peste 150 de angajaţispecializaţi în transporturi agabaritice, iar la nivelulîntregului grup Transchim a reuşit să obţina o uşoarăcreştere a cifrei de afaceri în condiţiile economiceactuale. Mai exact, compania a înregistrat în primelenouă luni ale anului 2011 o creştere a cifrei de afacericu aproximativ 25,97%, comparativ cu perioadasimilara a anului 2010, creştere rezultată exclusiv dinactivitatea de transporturi.


Greul se transporta usor)

,

TRANSCHIM SA • Bd. Splaiul Unirii Nr. 16, Bl. B7, Et. 8, Sector 4 • Bucure[ti, România • Cod Po[tal 040035 • Tel: +4021-4255268 • Fax: +4021-4255249 • [email protected], [email protected]

• www.transchim.ro

• transporturi agabaritice intern [i interna]ional - instala]ii tehnologice şi utilaje de pân` la 300 t;

• transporturi de m`rfuri ADR clasele 3, 4, 5, 6, 8, 9;• transporturi şlamuri petroliere pentru procesare;• transporturi ADR cu semiremorci cistern`, atât în

parcurs intern, cât şi interna]ional.

HEAVY FOR YOU, CARRIED BY USTRANSCHIM SA


Nevoia de energie a f`cut ca [iRomânia s` fie interesat` de producereacu rentului electric din surse rege ne -rabile. A[a au ap`rut primele centraleeoliene. Nu cu mult timp în urm` s-aînceput, la Moldova Nou`, instalareaprimelor 21 de mori de vânt, fiecareavând o putere de 2,3 MW. Dac` pro -ducerea curentului depinde în primulrând de factori naturali, respectiv devânt, fabricarea [i instalarea reprezint`performan]` uman`.

Holleman, un nume recunoscut îndomeniul transporturilor agabaritice, aprimit misiunea de a desc`rca p`r]ilecomponente ale mori[tilor din vapoarelesosite la Constan]a (aproximativ 10.000tone) [i ulterior de a le face transferulc`tre Moldova Nou`.

Toate opera]iunile au decursconform planurilor transportatorului.Mai întâi, m`rfurile au fost depozitate înPortul Constan]a Sud – Agigea, iar apoi,rând pe rând, au fost înc`rcate pe barje,

cu destina]ia Port Moldova Veche. Nicim`car partea care p`rea cea mai lin` nua fost lipsit` de peripe]ii. Ne referim aicila faptul c` pentru o perioad` de timp s-a invocat for]a major`, deoarece nu s-aputut circula pe Dunare. Cu toateacestea, lucr`rile de instalare a morilorde vânt nu au fost influen]ate, pentru c`primele convoaie au transportatsuficiente componente.

|ntregul port Moldova Veche a fostîncredin]at firmei Holleman pentrutransbordare [i organizarea logisticii deshifting intern, depozitare [i înc`rcarepentru transportul terestru al com po -nentelor. S-au folosit patru macaralemari, cu o capacitate de 300, 200 [i 100de tone. Spa]iul relativ limitat din port acreat unele probleme de logistic`speciali[tilor, îns` ace[tia au reu[it s`-lfoloseasc` optim [i nu s-a produs niciunfel de incident. Dealtfel, supervizoriitrimi[i de client au avut grij` s` nu existenicio abatere de la normele inter na -]ionale de securitate [i s`n`tate înmunc`.

S-ar putea spune c` cea mai greaetap` a fost traseul parcurs pe ro]i pân`în parcul eolian de pe muntele din zonasatului Sfânta Elena. Drumul nou deacces realizat din piatr` compactat` nu al`sat mult` libertate [oferitor. Pân` auajuns pe munte, au fost nevoi]i s` fac`multe manevre suplimentare [iîntoarceri succesive la 180 de grade înlocuri strâmte. A trebuit s` mearg` [i cuspatele [i, mai ales, s` urce [i s`coboare pante mai mari de 12%.

În cele din urm`, totul a decursconform planului, livr`rile au fostefectuate în func]ie de dorin]a clientului[i de disponibilitatea locurilor deinstalare. Conduc`torii de proiect,[oferii, personalul auxiliar al Hollemanîmpreun` cu poli]ia local` au asigurat odesf`[urare de for]e în deplin`securitate, f`r` incidente. Politic` pecare compania Holleman pune marepre].

Holleman a transportat în fiecare dinultimii [ase ani minimum 100 de mori devânt, dar acest proiect s-a dovedit a fi celmai dificil. Probabil c` pe m`sur` ceterenurile mai accesibile vor fi ocupatedeja cu mori de vânt, aceste transporturivor deveni mai normale.

Transportatorul de mori de vânt Hollemanderuleaz\ un proiect complex pe rutaConstan]a – Moldova Nou\P

RE

ZE

NTA

RE

{oseaua de Centur` nr. 29 Jilava, jud Ilfov, România Cod Po[tal: 077120Phone: 0040 21 3506960 / 3213822

Fax: 0040 21 3202429; e-mail: [email protected]

O for]\ `n transporturi


PR

EZ

EN

TAR

E

Activitatea companiei austriece Felbermayr are la bazìdeea de putere în mi[care, iar succesul se concretizeaz` dinperfor man]a în domeniul transporturilor speciale [i aga ba -ritice pe cale rutier`, feroviar` [i maritim` [i din domeniulingineriei civile, într-o gam` care cuprinde cons truc ]ia dedrumuri, poduri sau canale pân` la ridicarea de cl`diri.

Un alt domeniu de activitate important în care activeaz`compania este cel al demol`rilor, care reprezint` al`turi desectorul exploat`rii mineralelor [i de cel al recicl`rii mate ria -lelor de construc]ii o referin]` pentru compania austriac`. Înceea ce prive[te activitatea de închiriere, ea este împ`r]it` încâteva domenii distincte: macarale, platforme de lucru,stivuitoare [i montaje grele. Cu siguran]` c` montajele grelesunt un domeniu în care nu multe companii se încumet` sàctiveze, datorit` complexit`]ii [i r`spunderii mari.

De asemenea, facilit`]ile de depozitare [i portul industrialpentru manipularea celor mai grele bunuri completeaz` gamade servicii. Felbermayr Holding GmbH este compania mam`pentru 16 sucursale a c`ror activitate este concentrat` îndomeniile trans porturilor, tehnologiilor de ridicare [i inginerieicivile. Cu 47 de puncte de lucru în 14 ]`ri, Grupul Felbermayreste repre zentat în întreaga Europ` iar gama sa de produse, înspecial în domeniul transportului, estepromo vat` cu suc ces în intreaga lume.

În acest moment, Grupul Felber -mayr are peste 1.800 de angaja]ispe cia liza]i în transporturi speciale,închirieri de macarale [i platforme delucru la în`l]ime, mut`ri industriale [iinginerie civil`. În completarea acestorsectoare de servicii vin distribu]ia deagregate de balastier` [i betoane,sistemele de reciclare a de[eurilor dinconstruc]ii, închirierea de containeremodulare [i depozitare [i rampe eco -logice. La nivelul întregului grupHoldingul Felbermayr, a atins în 2011 ocifr` de afaceri de peste 400 milioanede euro.

Transport [i tehnologii de ridicare la nivel înalt!Ana [email protected]

Felbermayr Romania S.R.LSat Dragomire[ti-Deal, Comuna Dragomire[ti-Vale,

Str. de 286, DE297/1, Jude]ul Ilfov, RO-077096 IlfovTel.: +40 31 8600330; Fax: +40 31 8600331; E-Mail: [email protected]

Bucure[tiul [i Sibiul sunt puncte cheie pe harta celui mai mareoperator aerian care leag` ]ara noastr` de ora[ele europene.Lufthansa a anun]at că începând cu anul viitor introduce cursesăptămânale pe ruta Bucure[ti-Berlin. Această mi[care deanvergură pentru pia]a aero din România se datorează unuiinteres din ce în ce mai mare al românilor de a călători în afara]ării cu avionul.

M ai mult decât atât, oficialiiLufthansa au anun]at că peprimele 10 luni ale anului 2011,

grupul german a reu[it să crească pepia]a din România cu aproximativ 23%fa]ă de aceea[i perioadă a anuluiprecedent. Acesta este [i motivul principalpentru care cea mai mare companie detransport aerian din Germania vrea să-[imărească cota pe această pia]ă. Clien]iiromâni care vor călători anul viitor spreGermania pot alege acum o cursă directăBucure[ti-Berlin, cursă care este de 4 oripe săptămân` [i care se efectuează cuaeronave Lufthansa. Acesta este primulsemnal oficial dat de către companiagermană Lufthansa care se implică pe

pia]a de transport aerian din România cuflota sa de aeronave. Până în prezent,dacă românii doreau să călătorească înGermania, puteau zbura doar sub culorilecompaniei low-cost Germanwings sauSwissAir. Conform Managerului GeneralLufthansa Europa Centrală [i de Est, OferKish, compania face pentru prima datălegătura între cele două capitale cuzboruri non-stop, deoarece încrederea pecare Lufhtansa o are pentru pia]a dinRomânia atinge un nivel foarte mare. Mai mult decât atât, oficialul german adeclarat că noile curse fac din grupulLufthansa cel mai mare operator aeriancare leagă ora[ele din România de celeale Europei.

Din 2012, Lufthansa duce românii \n Germaniacu 49 de euro, de patru ori pe s`pt`mân`

Ofer Kish, Manager General Lufthansa Europa Central` [i de Est


TR

AN

SP

OR

T A

ER

IAN


Un nou sistem de tarifarepentru clien]ii dinRomânia

Pentru a avea un impact seminificativpe această pia]ă, Lufhtansa a anun]at cănoua cursă care leagă cele două capitalebenefeciaz` [i de un nou plan tarifar extremde atractiv. Astfel, începând cu jumătateaanului viitor, clien]ii cursei LufthansaBucure[ti-Berlin vor putea să c`l`toreasc`cu un tarif minim de 49 euro pentru o cursădus. Pre]ul biletului include în premierătoate taxele de aeroport [i un nou sistem defidelizare al călătorilor, prin care se pottransporta mai multe kg [i vor avea unmeniu variat la bordul avionului.

Clien]ii fideli Lufthansa intră automat înprogramul Miles&More, care oferă călă -torului oportunitatea de a câ[tiga puncte lafiecare zbor, puncte care se pot transformaîn discount-uri la alte curse sau care potduce chiar [i la curse gratuite.

Germanwings nuconcureaz` Lufthansa

Lufthansa a anun]at că opera]iunileaeriene din România nu vor faceproblematică existen]a zborurilor companieisale low-cost Germanwings deoarceaceasta operează zboruri de pe aeroportulinterna]ional Bucure[ti-Băneasa, iarzborurile avioanelor Lufthansa au drept hubprincipal aeroportul Interna]ional HenriCoandă OTP. În restul ]ării, celelaltecompanii de]inute de către Lufhansa, SwissAirlines [i Austrian, vor avea acelea[idestina]ii ca [i până acum. O altă noutate aanului viitor este o dublare a zborurilor depe aeroportul interna]ional Sibiu spre celemai importante ora[e din Germania.

Flota care deserve[te rutaBucure[ti-Berlin

Lufthansa este unul dintre cei maiimportan]i transportatori aerieni din lume, iarpentru recent createle curse spre Europa deEst, a anun]at că a mobilizat o flotă specialăde 35 aeronave. Acestea sunt avioane dinseria Airbus A320, respectiv A321 [i A319care au o vârstă medie de 2-4 ani. Dinpăcate, noul avion Airbus A320 NEO careintră de la începutul anului în flota Lufthansanu este preconizat a zbura pe aceste cursespre Europa Central` [i de Est.

Germania construie[te celmai modern aeroport dinlume

Pentru a în]elege mai bine care suntschimbările strategice ale transportatoruluiLufthansa, trebuie să amintim [i faptul căgermanii lucrează la terminarea celui maimodern aeroport din lume.

Acesta se nume[te “Berlin-Branden burgWilly Brandt” [i urmează să-[i deschidăpor]ile călătorilor în prima jumătate a anuluiviitor.

Construc]ia noului mega aeroportberlinez implică închiderea celor douăaeroporturi care func]ionează în prezent înBerlin, respectiv Berlin-Tegel InternationalAirport [i Berlin-Schanefeld InternationalAirport. Noul Proiect Berlin-BrandenburgBER va avea \ncorportate [apte poduri [itrei insule care utilizează 10 ghi[ee decheck-in dedicate companiei Lufthansa. Întotal, constructorii au utilizat până în prezentpeste 3,4 milioane de tone de ciment pentruconstruc]ia a 19 poduri [i a peste 14 km de[osea permanentă care serve[te aeroportul.O altă noutate în construc]ia de aeroporturiîn Europa este turnarea a două pisteparalele cu o lungime de peste 3.600 mcare facilitez` decolarea [i aterizarea înaceela[i timp a mai multor aeronave. BERdevine în anul 2012 [i principalul hubpentru flota de stat Luftwaffe care se mutăîntr-o zon` militarizată a aeroportului.

Amploarea opera]iunilorLufthansa Group înRomânia

Compania Lufthansa dezvoltă noi ruteaeriene în România [i prin celelaltecompanii de]inute în portofoliu. Acesteasunt Germanwins, Swiss Air [i AustrianAirlines. Cei din urmă de]in curseimportante de pe aeroportul de la Ia[i, iarSwiss s-a axat pe loca]iile din Bucure[ti [iSibiu. Cu aceste schimbări strategice acelor de la Lufhtansa, pia]a aero dinRomânia devine una dintre cele maiatractive din Europa Centrală [i de Est.Oficialii Lufhtansa au declarat c` Româniaare un poten]ial de cre[tere foarte mare [iîn anii care urmează, anul 2011 fiind unul alrecordurilor pentru germani.

În 2010 Lufthansa a transportat peste90 de mili oane de pasageri cu cele 692 deaeronave de]inute. Cifra de afaceri acrescut până la peste 20 de miliarde deeuro.



TE

ST-

DR

IVE

mizeaz` pe economieCrafter 2011 Volkswagen, unul dintre cei mai importan]i constructori deautovehicule comerciale din lume, a oferit la acest final dean un facelift complex modelului său Crafter.



V olkwagen Crafter este o utilitară care [i-a început via]a înurmă cu mai bine de un deceniu. Datorită utilizăriimotorizărilor diesel economice, noua genera]ie 2011 arată

întregii industrii de transport care este calea de urmat pentru a aveacosturi de utilizare cât mai mici. Cele mai importante schimbări seregăsesc la capitolul tehnic, unde inginerii germani au făcut un pasimportant prin implementarea unui nou motor diesel de cilindree micăEuro 5.

Dacă până ieri, când era vorba despre o utilitar` din segmentul de3,5 tone, singura op]iune la capitolul tehnică era să alegem omotorizare cu o cilindree mare, care asigur` fără probleme uncomportament rutier bun, chiar [i când ma[ina era încărcată, acumproducătorul german schimbă complet ideea de propulsoareeconomice.

Această mi[care dore[te s` prezinte clien]ilor, cât [i concuren]ei, oop]iune clară pentru a reduce consumul de combustibil [i cel alemisiilor de noxe din Europa. Implementarea unei motorizări decilindree mică într-un segment de utilitare din clasa de 3,5 tone este

un pas înainte conform celor de la Volkswagen, care declară că acest2.0 TDI este suficient de puternic pentru toate necesit`]ile unuitransportator modern.

Schimbare de atitudine

Segmentul utilitarelor de 3,5 tone este cea mai importantăcategorie de vehicule comerciale din lume, vânzările înregistrate deproducători fiind mult mai mari decât cele ale camioanelor sau aleautobuzelor. }inând cont de aceast` cotă de pia]ă, nu putem sătrecem cu vederea faptul că o mare parte din emisiile poluante sedatorează cu siguran]ă numărului mare de astfel de vehicule întâlniteaporoape la orice col] în marile ora[e europene.

Pentru a reduce poluarea, Volkswagen echipează modelul Craftercu un nou diesel care respect` normele de poluare Euro 5 [i careaduce mari avantaje la capitolul consum de combustibil. VW declarăcă acest Crafter consumă în medie cu până la 25% mai pu]in încompara]ie cu modelul precedent.


TE

ST-

DR

IVE

Design

Pentru că vorbim de o utilitară creat` \n2011 nu putem să trecem cu vederea faptulcă Volkswagen a operat [i un amplu faceliftmodelului Crafter. A[adar, noua utilitarăprime[te în premieră o nou` parte optică,care aduce mult cu linia generală a gameiAmarok. Blocurile optice sunt amplasate ca[i până acum pe verticală, iar grila ra dia -torului montat` orizontal are d i men siuni maimari \n compara]ie cu modelul precedent.La interior, condusul este cât se poate denormal pentru clientul de Crafter, datorităfaptului că ma[ina utilizează aceea[i plan[ăde bord ergonomic` realizată de Mercedespentru modelul său Sprinter. Cele mainotabile schimbări se regăsesc la capitolulechipamente op]ionale, unde clien]ii VW pot

alege acum dotări premium precumsistemul de naviga]ie, senzorii de parcaresau chiar [i o transmisie robotizată.

Piesa de rezisten]` poart` numele de TDI

Cea mai importantă schimbare a nouluiCrafter 2011 se regăse[te sub capotă.Găsim pentru prima dată pe o utilitarăVolkswagen din clasa mare o motorizarediesel care are o cilindree de doi litri.

Acest propulsor relativ mic ofer` dinstart 4 variante de putere, \n func]ie de spe -cificul fiec`rui transportator \n parte. Gamade baz` porne[te de la o putere maxim` de109 CP [i poate ajunge pân` la un nivel de143 CP. Varianta de top care dezvolt` oputere maxim` de 163 CP \nlocuie[te \nofert` vechiul motor diesel TDI de 2.5 litri.Acesta din urm` dispunea de 5 cilindri \nlinie [i, pe lâng` puterea maxim` destul demare, avea un consum de motorin` pestemedia clasei. Pentru a ob]ine un consumcât mai mic, inginerii VW au echipatmodelul cu un propulsor diesel TDI de doilitri, cu dou` turbocompresoare. Acesta estecapabil s` dezvolte o putere maxim` de 163CP, \ns` [i un moment motor de 400 Nm,\ncepând cu o tura]ie de 1.600 rpm.

Cu gândul la economia de combustibil

Cea mai economic` motorizare diesel amodelului Crafter este cea numit`BlueMotion, care ofer` un consum mediude 7.2 litri pentru fiecare 100 de km. Gradulde emisii poluante fa]` de vechiul model asc`zut pân` la o valoare de 189 g/km deCO2. Tehnologia BlueMotion utilizeaz` uninovator sistem Start-Stop, care opre[temotorul atunci când ma[ina sta]ioneaz` lasemafor. Toate motoriz`rile 2.0 TDIcorespund normelor de poluare Euro 5, cât[i criteriilor mai stricte ale normelor deemisii EEV 2012 (Enganced Environmen -tally Friendly Vehicle). O altă component`crucială în redu cerea consumului decombustibil este sis temul electronic derecomandare a treptei de vitez`, care ajut`la adoptarea unui stil de condus mai eficientdin punct de vedere al consumului. Orice[ofer care se urcă la volanul noului Crafterprime[te informa]iile referitoare la felul \ncare trebuie condus autovehiculul pentru aavea cel mai mic consum de combustibil. Înurma a peste 500 de km efectua]i, putemspune că tura]ia optim` pentru un consumcât mai mic al noilor motoriz`ri de doi litriTDI este de 2.200 rpm.

Avantajele unui motor de cilindree mic` –consumul scade \n mediecu pân` la 25%!

Vechea genera]ie de motoare TDI a de -mons trat c` \n cele mai multe cazuri cre[ -terea puterii maxime aduce [i deza van tajela capitolul consum de combustibil. Acum,propulsorul TDI de doi litri \m pru mutat de lafr`]iorii mai mici VW Golf [i VW Passat ofe -r` o reducere a consumului cu pân` la 25%fa]` de motorul mai vechi 2.5 TDI. În cazulversiunii de baz` care dez volt` o pu teremaxim` de 109 CP, mo men tul motor de 300Nm este disponibil continuu pe o plaj` detura]ie de la 1.500 rpm la 2.250 rpm. Pentruversiunea de 100 kW, valoarea este de 340Nm (+ 10 Nm), între 1.600 rpm şi 2.250rpm. Indiferent de versi u nea de putere,valorile consumului de carburant şi aleemisiilor sunt identice [i reprezint` \n acestmoment un etalon \n cadrul seg men tului.

Spa]iul interior este în limitele clasei

Acest tip de utilitară este condusă încele mai multe cazuri [i pe distan]e maimari de 300 km, situa]ie \n care spa]iul dincabină [i ergonomia instrumentelor de borddevin cruciale. Noul Crafter 2011 utilizeazăaceea[i plan[ă de bord cu modelulMercedes-Benz Sprinter, pozi]ia la volanfiind ideală. {oferul este avantajat de ununghi optim al volanului [i de amplasareaschimbătorului de viteze direct în consolacentrală. Pozi]ionarea eficientă a comenziloraduce un plus la capitolul comfort pentru[ofer. Op]ional, noul Crafter poate săprimească [i dotări preten]ioase, precum unsistem de naviga]ie sau chiar o transmisiesemi-automată de ultim` genera]ie. Lacapitolul siguran]ă nu putem să trecem cuvederea faptul că toate modelel Crafter sunt

echipate standard cu un sistem de control altrac]iunii ASR.

Costuri de intre]inere maimici pentru Crafter 2011

Una dintre cele mai importante schim -b`ri aplicate noii ma[ini este o reducereconsiderabil` a costurilor de rulare [i de\ntre]inere \n compara]ie cu modelulprecedent. Acum, VW Crafter are cheltuielide \ntre]inere cu pân` la 25% fa]` demodelul 2.5 TDI. Mai mult decât atât,importatorul Porsche România anun]` c`noul model Crafter vine standard cu ogaran]ie de 4 ani [i o garan]ie de 12 ani laperforarea prin ruginire a caroseriei. Un altavantaj al noii ma[ini este [i o cre[tere \nmedie cu 10% a capacit`]ii de \nc`rcare,datorit` utiliz`rii motorului 2.0 TDI, care areo greutate mai mic` decât cea a vechiului2.5 TDI.

Crafter ofer` [i o gam` variat` de tipuride caroserie, modelul fiind creditat atât \nclasa de 3,5 tone, cât [i \n cea de 5,0 tone.Clien]ii pot alege patru tipuri de caroserieprecum furgon, kombi, auto[asiu sauauto[asiu cu platform`.

Primele dou` versiuni pot s` primeasc`[i trei \n`l]imi de acoperi[ sau o consol`spate extins`.

Pre]ul de achizi]ie al ma[inii de fa]ăeste de 26.558 fără TVA la care se adaugăurmătoarele echipamente achizi]ionate caop]ionale: culoare nemetalizat` alb Candy,banchetă dublă cu spa]ii depozitare, oglinzielectrice [i încălzite, pregătire radio [iinstala]ie de aer condi]ionat semi-automatClimatic. În final, pre]ul de achizi]ie almodelului din acest test drive ajunge pânăla suma de 32.932 euro, TVA inclus.

Concluzie

După efectuarea a mai bine de 500 kmla volanul noului Crafter Facelift 2011,putem spune că noua motorizare dieselface fa]ă fără probleme oric`rei necesită]i [ioferă o economie sesizabilă la capitolulconsum de carburant. Pentru cei caretransport` m`rfuri grele le recomand`mtotu[i achizi]ia motoriz`rii Bi-Turbo de 163CP. În ciuda faptului că modelul de fa]ă nueste cel mai ieftin de pe pia]ă, consumulmai mic de com bustibil [i valoarea mare derevânzare sunt criteriile principale înachizi]ionarea sa. În plus fa]ă de acesteavantaje nu trebuie să uităm garan]iacompletă de 4 ani.


Pre] de achizi]ie mai maredecât cel al concuren]ei PSA [iFiat, dotări scumpe la achizi]ie,versiunea de putere de 163 CPcostisitoare, distribu]ie pecurea.

Imagine de marcă, motor dieseleconomic, capacitate detransport bună, tren de rularesetat confortabil.

PRO

CONTRA

►

►

Model testat: Crafter Furgon LR2.0 TDI - 136 CPCilindree: 1.968 cmcMotorizare: 2.0 TDI diesel Putere CP/rpm: 136/3.500Moment Motor Nm/rpm:340/1.575Distribu]ie: CureaNorm` poluare: Euro 5Transmisie: Manual` 6 rapoarteVitez` Maxim` Km/h: 158 km/hConsum (l/100 km) Urban /Extraurban / Mixt- 9.4 / 8.6 /8.1 litriEmisii CO2 g/km mixt: 226Dimensiuni Lxlxh mm:6.940 x 1.993 x 2.705 Ampatament: 4.325 mmDimensiuni Spa]iu Marf` Lxlxh mm: 4.300 x1.780x1.940Volum util: 14.0 m3

Mas` proprie: 1.917 kgMas` maxim`: 3.500 kgSarcin` Util`: 1.345 kgRezervor: 80 lDimensiuni Anvelope:195/75 R17 DublePre] achizi]ie: 32.932 euro cu TVA inclus

FI{A TEHNIC~►

Documents

Transporter-decembrie-ianuarie-2012