Tra

nsilv

ania

vãzu

tãîn

publ

icis

tica

isto

ricã

mag

hiar

ã

1

2

Tra

nsilv

ania

vãzu

tãîn

publ

icis

tica

isto

ricã

mag

hiar

ã

Mom

ente

din

isto

ria

Tra

nsilv

anie

iap

ãrut

eîn

revi

sta

His

tóri

a

Edi

tura

Pro

-Pri

ntM

ierc

urea

-Ciu

c,19

99

3

Tit

lulo

rigi

nal:

Erd

ély

aH

istó

riáb

an

Vol

umul

apar

eîn

cadr

ulpr

ogra

mul

uico

mun

deed

itar

eal

Aso

ciaþ

ieiC

ultu

rale

Haá

zR

ezsõ

,alI

nstit

utul

uiC

entr

al-E

urop

ean

TL

Aºi

Edi

tura

Pro-

Prin

t

Înto

cmitã

deB

árdi

Nán

dor

Tra

duce

rede

Sku

ltét

yS

ándo

rL

ecto

ri:A

ndrá

sJá

nos,

Mar

ius

Cos

mea

nuR

edac

tori

:Bár

diN

ándo

r,P

app

Z.A

ttila,

Ver

esP

éter

,Bur

usE

nikõ

Des

crie

rea

CIP

aB

ibliot

ecii

Naþ

ional

eT

rans

ilvan

iavã

zutã

înpi

blic

isti

cais

tori

cãm

aghi

arã:

mo-

men

tedi

nis

tori

aT

rans

ilnan

ieia

pãru

teîn

revi

sta

His

tóri

a.-

Mie

rcur

ea-C

iuc:

Pro

-Pri

nt,1

999

p,;2

0cm

.T

it.o

rig.

(hun

):E

rdél

ya

His

tóri

ában

.IS

BN

973-

9311

-55-

5

1.T

rans

ilva

nia

2.H

isto

ria,

revi

stã

94(4

98.4

)

4

PR

EF

AÞ

Ã

Mod

esta

noas

trã

iniþ

iati

vãof

erã

ose

lecþ

iede

scri

eri

isto

rice

refe

rito

are

laT

rans

ilva

nia,

publ

icat

eîn

revi

sta

His

tóri

a,ca

reap

are

înU

ngar

iadi

nan

ul19

79.Î

nli

mba

mag

hiar

ãam

publ

icat

cule

geri

în19

92ºi

1998

inti

tula

teE

rdél

ya

His

tóri

ában

(Tra

nsil

vani

aîn

His

tóri

a).

Mat

eria

lul

aces

tei

ediþ

iidi

nur

mã,

cuîm

bogã

þiri

ºiad

ãugi

ri,î

lpub

licã

mac

umîn

lim

baro

mân

ã.V

olum

ulde

faþã

nuar

ein

tenþ

iipr

opag

andi

stic

e.D

orim

înpr

imul

rând

sã-l

info

rmãm

peci

tito

r,nu

sã-l

conv

inge

m,

cãci

scop

ulno

stru

prin

cipa

les

tesã

-ipu

nem

ladi

spoz

iþie

ole

ctur

ãpl

ãcut

ã,ca

ptiv

antã

,un

punc

tde

vede

reis

tori

cca

repâ

nãac

umnu

afo

stac

cesi

bil

cerc

uril

orla

rgi

deci

tito

riro

mân

i.În

scri

eril

ese

lecþ

ieino

astr

eci

tito

ruln

uva

gãsi

oco

ncep

þie

unitar

ã-

acea

sta

nici

nua

fost

inte

nþia

noas

trã

-,ci

ole

ctur

ãde

nive

lde

popu

lari

zare

adi

vers

elor

cerc

etãr

iale

isto

riog

rafi

eim

aghi

are,

cerc

etãr

icar

ese

refe

rãla

trec

utul

Tra

nsil

vani

ei.

Pân

ãla

înce

putu

lani

lor‘

80,î

nis

tori

ogra

fia

mag

hiar

ãa

deve

nit

dete

rmin

antã

abor

dare

aîn

spir

itul

stri

ctdi

scip

lina

r,în

loc

sãm

airã

spun

dãun

orpr

eten

þiip

olit

ice,

isto

riog

rafi

aºi

-apr

opus

sãsa

tis-

facã

ceri

nþel

eun

eiso

ciet

ãþic

are

s-a

anga

jatp

eo

cale

dede

zvol

tare

burg

hezã

ºica

redo

reºt

esã

cuno

ascã

real

itãþ

ilepr

opri

ului

trec

ut.

Ace

astã

mis

iune

afo

stîm

brãþ

iºat

ãde

revi

sta

luna

rãH

istó

ria,

reda

ctat

ãde

Fer

enc

Gla

tz.

Pri

nvo

lum

ele

noas

tre

publ

icat

eîn

lim

baro

mân

ãam

dori

sãpu

nem

ladi

spoz

iþia

publ

icul

uilu

crãr

ica

resã

-laj

ute

peci

tito

rul

rom

ânsã

înþe

leag

ãpu

ncte

lede

vede

reºi

opin

iile

isto

rici

lor

mag

hiar

i,re

spec

tiv

orig

inea

aces

tor

pãre

ri.

Rel

aþiil

em

aghi

aro-

rom

âne

dedo

uãsu

tede

anis

untm

arca

tede

conf

lict

ele

dete

rmin

ate

dece

ledo

uãpr

oces

ede

deve

nire

naþion

alã 5

desf

ãºur

ate

para

lel.

Pro

blem

ace

ntra

lãa

fiec

ãrei

adi

ntre

pãrþ

iera

mer

euac

eea

cãun

ase

tem

eape

ntru

opa

rte

apr

opri

eisa

leco

mun

itãþ

inaþ

ional

e,et

nice

depr

ogre

sele

cele

ilal

tere

aliz

ate

înco

nstr

uire

apr

opri

ului

stat

naþi

onal

.In

dife

rent

care

dint

repã

rþi

avea

tem

eri

just

ific

ate,

hipe

rsen

sibi

lita

tea

alim

enta

tãde

team

ães

tepr

ezen

tãºi

deo

part

e,ºi

deal

ta.A

ceas

tãte

amã

poat

efi

redu

sãºi

prin

cuno

aºte

rea

mod

ului

degâ

ndir

e,a

conc

epþiei

asup

rais

tori

eisu

sþin

ute

dece

lãla

lt.

Înai

nte

depr

imul

rãzb

oim

ondi

al,

rom

ânii

avea

um

aim

ulte

cuno

ºtin

þe

-m

aial

espr

inar

dele

ni-

desp

reU

ngar

iaºi

desp

rem

aghi

ari

decâ

tm

aghi

arii

desp

rero

mân

i.P

ânã

înzi

lele

noas

tre,

situ

aþia

s-a

schi

mba

tîn

într

egim

e.C

uleg

erea

noas

trã

caut

ãsã

ofer

eo

cont

rapo

nder

ea

aces

teis

itua

þii.

Col

abor

ator

ii

6

Fer

enc

Gla

tz

CÃ

RU

ISP

AÞ

IUÎI

AP

AR

ÞIN

EM

?1

I.E

urop

aC

entr

alã.

Per

spec

tive

lede

abor

dare

ano

þiun

ii

Nu

mai

ene

voie

sãin

tru

înam

ãnun

te:i

ntel

ectu

alit

atea

seco

lu-

luia

lXIX

-lea

aab

orda

tdin

mai

mul

teun

ghiu

rino

þiun

eade

Eur

opa

Cen

tral

ã,vã

zutã

din

pers

pect

ivã

poli

ticã

ºicu

ltur

alã.

Ten

dinþ

eim

peri

ale

germ

ane

Dup

ãcu

mse

ºtie

,un

adi

ntre

defi

niþi

ia

util

izat

noþiun

eade

Eur

opã

Cen

tral

ãcu

fina

lita

teim

peri

alis

tãºi

dedo

min

aþie:

ger-

man

ii,

resp

ecti

vR

eich

-ul

germ

anau

vrut

sã-º

im

arch

eze

astf

elsf

era

dein

tere

seec

onom

ico-

poli

tice

ºicu

ltur

ale

înse

colu

lal

XIX

-lea

ºi,

parþ

ial,

înse

colu

lal

XX

-lea

.C

onfo

rmac

este

iin

ter-

pret

ãri

—so

coti

ndlu

crur

ile

înli

niil

elo

rce

lem

aige

nera

le—

,ex

pans

iune

age

rman

ãar

pute

aav

eaca

lim

itã

hota

ruli

mpe

riul

uiru

s.N

enum

ãrat

ecã

rþi

ºim

onog

rafi

iau

prez

enta

tde

ja(c

elm

aili

mpe

de,î

nre

dact

area

luiN

aum

ann)

cum

s-a

înca

drat

,la

cum

pãna

dint

reve

acul

trec

utºi

veac

ulno

stru

,ace

stpl

ande

Eur

opã

Cen

tral

ãîn

stru

ctur

are

spec

tive

lort

endi

nþed

e„e

difi

care

impe

rial

ã".M

aril

ecu

ltur

itr

adiþ

iona

le(e

ngle

zã,f

ranc

ezã,

apoi

ºiru

sã)

—în

fier

bân-

tate

devi

sulc

reãr

iide

impe

rii—

auvr

utsã

atra

gãîn

sfer

alo

rde

inte

rese

,în

dife

rite

form

ede

orga

niza

re,

teri

tori

ile

mai

puþin

dezv

olta

tedi

npu

nct

deve

dere

indu

stri

alºi

tehn

olog

ic,

caºi

popu

laþi

ade

acol

o.A

cest

conc

ept

deM

itte

leur

opa

—re

unin

dla

olal

tã„g

erm

ani- 7

1A

cest

stud

iua

fost

prez

enta

tla

Con

feri

nta

Eur

opei

-Cen

tral

e,or

gani

zatã

laV

iena

înm

ai19

91.

tate

a"ºi

popo

arel

edi

nsp

aþiu

llim

itat

larã

sãri

tde

impe

riul

rus

—re

vine

deal

tfel

,pâ

nãas

tãzi

,ob

sesi

vîn

gând

irea

isto

rici

lor,

dar

nici

odat

ãîn

scop

urii

mpe

rial

iste

,cip

eba

zafa

ptul

uire

alcã

înãu

n-tr

ullu

mii

creº

tine

,în

seco

lele

alX

VI-

lea,

alX

IX-l

ea,d

ezvo

ltar

eare

giun

ilor

dins

pre

rãsã

rit

desp

aþiu

lge

rman

afo

stor

gani

cle

gatã

dede

zvol

tare

age

rman

ilor

,mai

întâ

ipri

nIm

peri

ulR

oman

o-G

er-

man

,ul

teri

orpr

incu

ltur

ade

fact

urã

pron

unþat

germ

anã

aM

on-

arhi

eiA

ustr

o-U

ngar

e.N

ucr

edsã

exis

teaz

ivre

unis

tori

cge

rman

care

sãfi

ede

acor

dcu

aces

tfel

dea

vede

alu

crur

ile,

însc

him

bcu

atât

mai

num

eroº

isu

ntis

tori

cii

acel

orpo

poar

em

ici

care

vor

sãev

ite

ca,d

inca

uza

apar

tene

nþei

„sil

ite"

din

zile

leno

astr

ela

spaþ

iulrã

sãri

tean

,str

ãmoº

iilo

rsã

fie,

ºiei

,pri

viþir

etro

spec

tiv,

încã

din

veac

uril

epr

eced

ente

,ca

est-

euro

peni

.

Inte

rpre

tare

anti

sovi

etic

ã

Am

ajun

sîn

punc

tulî

nca

reco

ncep

tuld

eE

urop

ãC

entr

alã

capã

tãîn

seco

luln

ostr

uce

ade

ado

uasa

trãs

ãtur

ãpo

litic

o-cu

ltura

lã.C

ând,

în19

48,U

niun

eaSo

viet

icã

cree

azã

înzo

nasa

deoc

upaþ

ieac

elan

sam

blu

polit

ico-

mili

tara

lþãr

ilors

ocia

liste

,ea

acã

utat

,cu

met

odel

edi

ctat

oria

leca

ract

eris

tice

regi

mul

uist

alin

ist,

sãdi

fuze

zeºi

încu

ltura

—în

þele

asã

într

-un

mod

mai

gene

ral—

aac

esto

rter

itori

itra

diþii

leru

seºt

idefa

ctur

ãso

viet

icã,

sub

form

am

odel

elor

soci

alis

te.U

nas

pect

rãm

asne

eluc

idat

pânã

azie

ste

înce

mãs

urã

s-au

tran

smis

prin

cipi

ileor

gani

zãri

ista

tale

ale

impe

riul

uiþa

rist

însu

bsta

nþa

stat

ului

sovi

etic

.Un

lucr

uºi

mai

puþin

cuno

scut

este

înce

mãs

urã

s-a

perp

etua

ttez

auru

lde

trad

iþiia

lsoc

ietã

þiiru

sela

nive

lul

mic

rost

ruct

urii

soci

etãþ

iiso

viet

ice.

Cãc

i,în

tr-a

devã

r,no

ilein

stitu

þii(p

artid

,sin

dica

t)ºi

chia

rºi

viaþ

aco

tidia

nã,a

ºa-n

umita

„mor

alã

soci

alis

tã"

aufo

stpu

tern

icim

preg

nate

desu

bsta

nþa

trad

iþiilo

rru

seºt

i,ch

iarº

iatu

ncic

ând,

înm

odre

volu

þiona

r,s-

acã

zutî

nex

trem

ace

alal

tãºi

s-a

trec

utla

anih

ilare

atu

turo

rval

orilo

rtra

diþio

-nal

e(f

amili

a,B

iser

ica

etc.

)(Î

nsoþ

ind

toat

eac

este

apr

intr

-oca

mpa

nie,

cara

cter

istic

ãep

ocii

rãzb

oiul

uire

ce,î

mpo

triv

acu

lturi

loro

ccid

enta

le.)

8

Dup

ã19

48U

niun

eaS

ovie

ticã

atr

ecut

sub

cont

rolu

lºii

nflu

enþa

eiþã

ri(P

olon

ia,C

ehos

lova

cia,

Ung

aria

)în

care

stru

ctur

iso

cial

ede

fact

urã

rãsã

rite

anã

(deo

sebi

te,a

ºada

r,de

cele

cobo

râto

are

din

impe

riul

rom

ande

apus

)ori

n-au

fost

prez

ente

de-a

lung

ula

om

iede

ani,

oria

ufo

stpr

ezen

tedo

arîn

part

e(R

omân

ia,b

unão

arã)

.S-a

ugã

sit

însã

,fi

reºt

e,ºi

inte

lect

uali

care

aude

mon

stra

tpl

ini

deze

lpr

ezen

þaîn

isto

ria

ulti

mul

uim

ilen

iua

unor

stru

ctur

iso

cial

eºi

cultur

ale

defa

ctur

ãrã

sãri

tean

ã,ba

chia

rs-a

uîn

trec

utîn

ade

zvãl

uiîn

isto

ria

aces

tui

spaþ

iuca

ract

erul

deci

siv,

încã

din

seco

lul

alX

-lea

,apo

iºim

aitâ

rziu

,als

lavi

lor,

iarm

aiap

oial

impe

riul

uiru

s.M

ajor

itat

eain

tele

ctua

lilo

rîn

sãau

cont

inua

t,în

viaþ

ade

zicu

zi,

sãcu

ltiv

e,ca

ofo

rmã

are

zist

enþe

ipas

ive,

ansa

mbl

ul—

imag

inar

sau

real

—de

trad

iþii

occi

dent

ale

(chi

arda

cãun

eori

înab

ordã

ride

rizo

rii:

mod

ã,fe

lde

avo

rbi)

,cãu

tând

,fir

eºte

,sã

stab

ilea

scã

ºisã

într

eþinã

legã

turi

pers

onal

ecu

cole

gii

vest

-eur

open

i.P

entr

uin

tele

ctua

lita

tea

aces

tor

þãri

,con

stit

uia

oac

utã

prob

lem

ãpo

liti

cãsã

sepr

onun

þeîn

legã

turã

cusp

aþiu

lcã

ruia

îiap

arþin

naþi

unea

ºist

atul

lor:

Eur

opei

deE

stsa

uce

lei

deV

est.

Iatã

dece

afir

ma

inte

lect

uali

tate

apo

lone

zã—

evitân

dev

ocar

eatr

adiþ

iilor

care

ole

gau

deim

peri

ulge

rman

—cã

naþiun

eapo

lone

zãe

part

ea

Eur

opei

Occ

iden

tale

(nic

im

ãcar

aE

urop

eiC

entr

ale)

,ia

tãde

ceer

ain

tele

ctua

lita

tea

cehã

ori

mag

hiar

ãat

âtde

disp

usã

sãev

oce

noþi

unea

deE

urop

aC

entr

alã

cape

ceva

trad

iþion

aldi

feri

tde

Eur

opa

Rãs

ãrit

eanã

.U

npr

odus

alul

tim

ilor

patr

uzec

iºi

cinc

ide

ani

este

,fã

rãîn

doia

lã,

ºico

ncep

þia

care

lim

ita,

înes

enþã

,no

þiun

eade

Eur

opã

Cen

tral

ãla

spaþ

iul

fost

eiM

onar

hii

Hab

sbur

gice

,for

maþ

iune

sta-

talã

cons

titu

itã

înzo

narã

sãri

tean

ãa

lum

iicr

eºti

neoc

cide

ntal

e.În

acea

stã

„def

inir

ea

Eur

opei

Cen

tral

e"e

conþ

inut

ã,în

prim

ulrâ

nd,

idee

acã

trec

utul

ºivi

itor

ulm

icil

orpo

poar

edi

nac

ests

paþiu

aufo

stºi

sunt

dist

inct

ede

Uni

unea

Sov

ieti

cã,r

espe

ctiv

deim

peri

ulru

s,în

aldo

ilea

rând

—da

tori

tãsi

tuãr

iilo

rînt

rece

ledo

uãm

arii

mpe

rii,

celg

erm

anºi

celr

us—

cãpo

poar

ele

deai

cide

pind

una

dece

alal

tã, 9

pozi

þia

lors

tata

l-na

þion

alã

apar

tepu

tând

cons

titu

iun

cadr

upe

ntru

apar

iþia

unei

form

ede

inte

grar

e,ºi

,în

altr

eile

arâ

nd,

ºire

-cu

noaº

tere

afa

ptul

uicã

num

eroa

sele

popo

are

mic

ide

aici

treb

uie

sãpu

nãca

pãt

anim

ozitãþ

ilor

tocm

aida

tori

tãac

este

ico

ndiþ

ionãr

ire

cipr

oce.

Iar

acea

stã

defi

nire

aE

urop

eiC

entr

ale

s-a

rem

arca

tºi

înlu

crãr

ile

cole

gilo

ram

eric

ani

ºive

st-e

urop

eni,

lucr

ãri

din

care

nuli

pseº

tede

zam

ãgir

ea,p

ede

opa

rte,

pent

ruso

luþi

aca

re,d

upã

1920

,asf

ârte

catr

egiu

nea

înm

aim

ulte

mic

ifor

maþ

iuni

stat

ale,

iar,

pede

altã

part

e,pe

ntru

sist

emul

stat

elor

naþi

onal

e.

Pre

stig

iuln

aþio

nal

Un

altr

eile

ael

emen

tal

aces

tei

defi

niri

aE

urop

eiC

entr

ale,

noþiun

eade

pres

tigi

u,e

prez

entm

aide

grab

ãîn

gând

irea

coti

dian

ãa

inte

lect

uali

lor,

dar

tocm

aide

acee

ae

câtse

poat

ede

rãsp

ândi

t.În

mai

1972

,con

form

jurn

alul

uim

eu,l

aIn

stit

utfü

rE

urop

äisc

heG

esch

icht

edi

nM

ainz

,în

tr-o

pauz

ãpe

ntru

cafe

a,a

avut

loc

ur-

mãt

oare

aco

nver

saþie:

laîn

treb

area

„Und

ee

gran

iþad

insp

reve

sta

Eur

opei

Cen

tral

e?",

cole

gula

ustr

iac

arã

spun

scã

ela

Ren

nweg

(adi

cãla

lim

ita

esti

cãa

Vie

nei)

,col

egul

vest

-ger

man

aaf

irm

atcã

laM

ünch

en(r

espe

ctiv

,bur

sier

ulba

vare

za

vorb

itto

tde

Vie

na),

prie

tenu

lmeu

Bur

on,d

ela

Par

is,a

fost

depã

rere

cãgr

aniþ

aîn

cepe

dela

regi

unea

Saa

rºi

deac

olo

mer

gesp

rerã

sãri

t,op

inie

laca

reM

ike

Laf

fant

,din

Irla

nda,

aad

ãuga

tcã

defa

ptho

taru

leC

anal

ulM

ânec

ii.(

La

care

amîn

cepu

tsã

face

mha

zde

noi

înºi

ne.)

Eu

ºico

legu

lfin

land

ezam

spus

cãno

uãne

eto

tuna

,ne

sati

sfac

eo

astf

elde

situ

are

însp

aþiu,

darc

oleg

ulro

mân

(aco

lo,c

elm

aibu

npr

iete

nal

meu

)nu

-ºig

ãsea

locu

l:du

pãop

inia

lui,

Rom

ânia

,în

isto

ria

eim

ilen

arã,

aap

arþi

nutt

otde

auna

Eur

opei

Occ

iden

tale

,apã

rând

-ode

inva

ziil

edi

nspr

erã

sãri

t.D

iscu

þia,

poat

eºi

sub

efec

tul

cafe

lei

ºice

aiul

ui,

ambe

lebu

neºi

înde

stul

ãtoa

re,

s-a

ridi

cat,

fire

ºte,

lani

velu

lum

orul

ui.(

Mem

brii

ºcol

iþia

igen

eraþ

iein

oast

reni

ciaº

anu

iau

înse

rios

toat

eac

este

scor

neli

inte

lect

uale

,ca

resu

ntbu

nesã

neaj

ute

sãne

împã

unãm

cupr

opri

ulno

stru

nive

lde

dezv

olta

re,

10

pecâ

tpos

ibil

înde

trim

entu

lvec

inil

or.)

Aar

ãtat

însã

—un

aspe

ctdi

nca

ream

tras

cuto

þii

învã

þãm

inte

—câ

tde

prez

ent

este

înE

urop

aac

elto

pos

conf

orm

cãru

iaex

istã

unO

ccid

entd

ezvo

ltat

ºi,

cucâ

tîn

aint

ãmsp

rerã

sãri

t,cu

atât

întâ

lnim

soci

etãþ

im

aiîn

a-po

iate

.Dup

ãcu

ma

deve

nitt

opos

ºiur

mãt

orul

fapt

:cu

câts

untî

nst

are

sãie

sm

aipr

egna

ntla

ram

pã,c

uat

âtm

aim

are

vafi

glor

iana

þiun

iidi

nca

refa

cpa

rte.

Ast

fel,

Eur

opa

Cen

tral

ãîn

seam

nã,p

rivi

tãdi

nspr

eE

urop

aO

c-ci

dent

alã,

odi

fere

nþier

ene

gati

vã,î

nti

mp

ce,di

nspr

ees

t,pe

ntru

popo

arel

ece

trãi

esc

însp

rem

argi

nile

rãsã

rite

ne,c

onst

itui

eo

dif-

eren

þier

epo

ziti

vã.

II.A

utoo

rgan

izar

eacu

ltur

ilor

Dac

ãpr

ivim

acum

,în

1991

,ace

ste

înce

rcãr

ide

defi

nire

,fir

eºte

cã„n

oþiu

nile

deE

urop

ãC

entr

alã"

util

izat

epâ

nãîn

prez

entn

usu

ntvi

abil

e.D

eoar

ece

n-au

tem

eiul

vech

ilor

conþ

inut

urip

olitic

e.N

ue

prez

entã

poli

tica

germ

anã

agre

sivã

ce-º

ipr

opus

ese

asig

urar

eahe

gem

onie

ige

rman

e,pe

ntru

cãG

erm

ania

deaz

i(c

elpu

þin,

lan-

duri

leei

vest

ice

ºisu

dice

)s-

ain

tegr

atîn

sist

emul

detr

adiþ

iili

bera

l-de

moc

rati

ceal

elu

mii

.De

altm

inte

ri,e

cono

mia

mon

etar

ãm

oder

nã,

info

rmat

ica

perm

itde

jaca

anum

ite

regi

uni

sãnu

fie

„înf

euda

te"

neap

ãrat

veci

nilo

r(v

ezi

infl

uenþ

aexe

rcitat

ãde

Sta

-te

leU

nite

ºide

Fra

nþaî

nre

giun

e).E

xpan

siun

easo

viet

icã

e,ºi

ea,

pete

rmin

ate,

aºa

cãn-

are

sens

caîm

potr

iva

poli

tici

isov

ieti

ce(º

iîm

potr

iva

dim

ensi

unil

oris

tori

ceal

eno

þiun

iide

Eur

opã

Cen

tral

ã)sã

forþ

ãm,c

ao

cont

rano

þiun

e,co

ncep

tuld

eE

urop

ãC

entr

alã.

Iar,

înal

trei

lea

rând

,Eur

opa

unit

arã

prom

isã

pent

ruan

ii19

90,c

are,

chia

rdac

ãîn

prez

entn

ue

nim

ical

tcev

ade

câtu

nvi

spr

ogre

sist

din

gând

irea

inte

lect

uali

lor,

vael

imin

aîn

cetu

lcu

înce

tul

din

cape

teex

iste

nþa

Euro

pei

Cen

tral

eca

noþiun

ede

auto

rita

te.

(În

înþele

spo

ziti

vor

ineg

ativ

,deo

potr

ivã.

)Ia

rge

nera

þia

noas

trã

poat

ecã

vaaj

unge

însi

tuaþ

iasã

nu-º

im

aipr

ivea

scã

prop

ria

isto

rie

cape

oab

ater

ede

lali

nia

dins

pre

Apu

s,ºi

nici

Eur

opa

Occ

iden

talã

cape 11

unce

ntru

,ia

rpr

opri

ulei

teri

tori

uca

peo

sim

plã

peri

feri

e,ci

,în

tocm

aicu

m,

înþele

pt,

bãtr

ânul

Leo

pold

von

Ran

kesp

unea

cãto

ate

epoc

ile

isto

rice

seaf

lãla

odi

stan

þãeg

alã

faþãd

eD

umne

zeu,

nois

ãan

aliz

ãmîn

ele

înse

lecu

ltur

ile

apãr

ute

oriu

nde

înlu

me,

caun

itãþ

iorg

aniz

ate

dupã

legi

prop

rii.

Ace

asta

ºipe

ntru

cã—

ºice

rie

rtar

eda

cãfa

cdi

nno

uap

ella

umor

când

cali

fic

infl

aþion

iste

leno

astr

esc

orne

liin

tele

ctua

ledi

nse

colu

lalX

X-l

ea—

:ce

osã

fie

dacã

vreo

datã

chin

ezii

orij

apon

ezii

vors

ãîn

ceap

ãsã

seco

nsid

ere

eice

ntru

,ori

poat

eam

eric

anii

(de

pild

ã,în

seco

lula

lXX

I-le

a).D

ese

vaîn

tâm

pla

aºa

ceva

,atu

ncip

uzde

ria

decã

rþiº

istu

diip

eca

rele

-am

cons

acra

tfo

rmul

ãrii

,re

spec

tiv

difu

zãri

iac

esto

rte

orii

vaaj

unge

,în

ener

gode

fici

taru

lve

acal

XX

I-le

a,co

mbu

stib

ilpe

ntru

sobe

leno

astr

e.

III.

Eur

opa

Cen

tral

ã—

doar

cuîn

cepe

redi

n19

48

La

într

ebar

ea„E

xist

ãE

urop

aC

entr

alã?

",se

adau

gã,

înm

odfi

resc

:are

oare

îndr

eptã

þire

indi

vidu

aliz

area

unei

regi

unii

nter

me-

diar

eîn

tre

Eur

opa

Occ

iden

talã

ºiE

urop

aR

ãsãr

itea

nã?

Cre

dcã

drep

tate

ae

depa

rtea

celo

rca

re—

inde

pend

entd

ede

mer

suri

lela

mod

ã—

rãsp

und

cã,d

a,ar

e.În

treb

area

e:de

când

?

Val

urid

insp

rerã

sãri

t,ho

tare

Înpr

ima

jum

ãtat

ea

seco

lulu

ialX

IX-l

ea,p

unct

ulde

plec

are

alte

mat

icii

isto

riog

rafi

eieu

rope

nel-

aure

prez

enta

tan

aliz

avi

eþii

ºist

ruct

urii

stat

ale,

caºi

acu

ltur

iisu

peri

oare

,ºi

nuîn

ulti

mul

rând

isto

ria

Bis

eric

ii,c

are

i-a

dete

rmin

atîn

mul

tepr

ivin

þef

izio

nom

ia.

Împã

rþir

eaîn

regi

unic

ultu

ral-

poli

tice

aE

urop

eise

anun

þa,

înac

est

fel,

deos

ebit

desi

mpl

ã:pâ

nãun

des-

auîn

tins

creº

tini

smul

occi

-de

ntal

,or

gani

zare

ast

atal

ãde

tip

creº

tin,

stru

ctur

apo

sesi

unil

orfe

udal

ede

term

inat

ãde

aces

tca

dru,

sist

emul

dede

pend

enþã

feu-

dalã

ºior

ându

irea

soci

alã

core

lati

vã,c

aºi

cultur

ade

lim

bãla

tinã

,pâ

nãac

olo

s-a

înti

ns,a

ºada

r,ºi

hota

rul

Eur

opei

Occ

iden

tale

,iar

dinc

olo

deac

esta

—so

coti

nd,

înes

enþã

,în

acea

stã

cate

gori

e

12

teri

tori

ulB

iser

icii

biza

ntin

e—

Eur

opa

Rãs

ãrit

eanã

.Ter

itor

iuld

egr

aniþ

ãîl

cons

titu

iau

Reg

atel

eP

olon

iei

ºiU

ngar

iei

(inc

lusi

vC

roaþ

ia).O

datã

cuaf

irm

area

,la

cum

pãna

dint

rese

cole

leal

XIX

-le

aºi

alX

X-l

ea,

are

sort

uril

orec

onom

ice

ºiso

cial

eal

eis

to-

riog

rafi

ei,s

-aco

nsta

tat

cãºi

înE

vulM

ediu

,în

zona

degr

aniþ

ãacr

eºti

nism

ului

lati

n,al

ãtur

ide

prin

cipi

ile

orga

niza

tori

cede

fact

urã

apus

eanã

ale

inst

ituþ

iilo

rst

atal

eºi

cult

ural

e,au

subz

ista

tde

fapt

mul

teaº

a-nu

mit

etr

ãsãt

uri

deti

prã

sãri

tean

.E

xist

auîn

poli

tica

regi

lor

polo

niºi

mag

hiar

iºi

înm

odul

deor

gani

zare

aar

mat

eiaf

late

sub

com

anda

lor

prin

cipi

ide

bazã

cenu

conc

orda

ucu

cele

ale

Sfâ

ntul

uiIm

peri

uR

oman

o-G

erm

an,

Fra

nþei

ori

Ang

liei

.În

isto

riog

rafi

e,er

ato

tmai

evid

enta

ccen

tulc

ese

pune

aîn

cerc

etar

eare

laþi

ilor

com

erci

ale

pedi

vers

itat

e.S

-are

mar

cat,

deas

emen

ea,c

ãîn

Evu

lM

ediu

valu

rile

târz

iial

epo

poar

elor

mig

rato

are

veni

tedi

nspr

erã

sãri

t,ap

oico

nsol

idar

eado

min

aþie

itãt

aril

orºi

aim

peri

-ul

uitu

rces

cpr

oiec

teaz

ãîn

aces

tesp

aþii

geog

rafi

cede

gran

iþã

noi

ºino

ietn

ii,p

urtã

toar

eal

eun

orre

laþiid

efa

ctur

ãrã

sãri

tean

ã,ºi

nucr

eºti

nãoc

cide

ntal

ã.C

eam

aiim

port

antã

pute

redi

nzo

nã,R

egat

ulU

ngar

iei,

e,în

cãde

peat

unci

,for

maþ

iune

ast

atal

ãce

am

aiet

ero-

genã

ºico

mpl

exã

din

Eur

opa.

Iaro

etni

edi

feri

tãas

cund

eun

teza

urde

trad

iþii,

ost

ruct

urã

soci

alã

ºiun

univ

ers

decr

edin

þedi

feri

tela

rând

ullo

r.L

aîn

cepu

tula

cest

uise

col,

isto

ria

soci

alã

ºiec

onom

icã,

apoi

etno

graf

iaau

rem

arca

tto

tmai

clar

cãîm

pãrþ

irea

Eur

opei

îndo

uãre

giun

inu

perm

ite

desc

rier

easo

ciet

ãþiid

inzo

nade

gran

iþã.

(La

care

,no

iad

ãugã

m:

regi

im

aghi

ari

aupr

ivit

cusi

mpa

tie

—po

ate

învi

rtut

eaac

elui

prin

cipi

ude

orga

niza

repo

liti

cãa

unor

zone

înti

nse,

moº

teni

tchi

arde

lano

maz

i—af

luxu

lde

popu

laþiis

trãi

ne,

cãci

acea

sta

cont

ribu

iala

însã

ºico

nsol

idar

east

ãpân

irii.C

âtde

spre

disc

uþiil

ecu

tem

atic

ãde

geog

rafi

eis

tori

cãpu

rtat

epe

ste

veac

uri

deis

tori

ci—

chia

rcã

nule

-au

reþinu

tate

nþia.

)A

vânt

ulpe

care

-lia

lasf

ârºi

tuls

ecol

ului

alX

IX-l

eaºi

înce

putu

lse

colu

lui

nost

ruce

rcet

area

epoc

iide

stãp

ânir

etu

rcea

scã

ede

natu

rãsã

îmbo

gãþe

ascã

imag

inea

isto

riei

aces

tei

zone

degr

aniþ

ã

13

prin

evid

enþier

eaaº

a-nu

mitel

orel

emen

tede

fact

urã

rãsã

rite

anã.

Cer

ceta

rea

mat

eria

lelo

rdin

arhi

vele

vien

eze

ºia

celo

rdin

Ista

nbul

ade

mon

stra

tcã

prez

enþat

urci

lorº

istã

pâni

rea

exer

cita

tãde

eiti

mp

deo

sutã

cinc

izec

ide

ani

înU

ngar

iaºi

dem

aim

ulte

sute

(cin

cisu

te)

dean

iîn

Bal

cani

aust

atla

baza

unor

impo

rtan

tesc

him

bãri

lani

velu

lvie

þiic

otid

iene

.Înn

oiri

lede

natu

rãec

onom

icã

ºicu

ltu-

ralã

din

Eur

opa

deV

estî

nse

cole

leal

XV

I-le

aºi

alX

VII

-lea

sunt

abse

nte

înac

east

ãre

giun

eor

ipãt

rund

doar

într

-opr

opor

þie

nese

m-

nifi

cati

vã,î

nti

mp

cear

mat

aºi

adm

inis

traþ

iaot

oman

ãad

uccu

sine

noi

grup

uri

etni

cerã

zleþ

e.C

ume

fire

sc,p

opul

aþia

rãm

asã

pelo

cs-

aad

apta

t,în

cepr

iveº

tem

odul

detr

aiºi

obic

eiur

ile,

lano

ile

cond

iþii:

lasi

stem

ulde

impo

zita

redu

blã,

lava

riet

atea

etni

cã,

prel

uând

din

obic

eiur

ile

gast

rono

mic

eºi

cutu

mel

ecu

care

ave

nit

înco

ntac

t.

Þin

utur

ide

mar

gine

indi

vidu

aliz

ate

Ein

cont

esta

bilc

ãex

iste

nþa

caat

are

ºidu

rata

Mon

arhi

eiA

us-

tro-

Ung

are,

poli

tica

eiba

lcan

icã

desi

nest

ãtãt

oare

,baz

acu

ltur

alã

totm

aiom

ogen

ãa

clas

eim

ijlo

ciid

efu

ncþi

onar

iaii

mpe

riul

uiau

avut

oco

ntri

buþi

eho

tãrâ

toar

ela

apar

iþia

înm

enta

lita

tea

inte

lect

u-al

ãde

laîn

cepu

tuls

ecol

ului

aid

eiic

ã—

ºivr

eau

sãsu

blin

iez

—în

cadr

ulcu

ltur

iioc

cide

ntal

eex

ista

oun

itat

ein

divi

dual

izat

ãla

nive

lult

radi

þiil

orºi

sfer

eisa

lede

inte

res.

Sãm

erge

mcu

cron

olog

iam

aide

part

e:et

erog

enita

tea

etni

cãn-

afã

cut

decâ

tsã

spor

easc

ãîn

urm

ãtoa

rele

douã

seco

lece

auur

mat

alun

gãri

itur

cilo

r.În

seco

lul

alX

VII

I-le

a,în

zona

degr

aniþ

ãs-

ast

abil

it,

înpr

imul

rând

,o

num

eroa

sãpo

pula

þie

germ

anã

ºia

înce

put

imig

rare

aîn

mas

ãa

sârb

ilor

ºiro

mân

ilor

.Dup

ã18

67,o

piaþ

ãbur

ghez

ãto

tmai

acti

vãat

rage

meº

teºu

gari

ºifu

ncþi

onar

iau

stri

eci,

cehi

,mor

avi,

ital

ieni

,de

clan

ºând

,în

acel

aºit

imp,

înca

drul

Mon

arhi

eiA

ustr

o-U

ngar

eo

uria

ºãm

igra

þie

inte

rnã.

Ead

evãr

atcã

„se

poar

tã"

cara

cter

izar

eaM

onar

hiei

Aus

tro-

Ung

are

drep

tînc

hiso

are

apo

poar

elor

,dar

ece

rtcã

aici

feno

men

ulde

dezn

aþio

nali

zare

n-a

avut

loc,

ºiac

east

a

14

tocm

aica

urm

are

apr

inci

piil

orfe

udal

ece

aust

atla

baza

or-

gani

zãri

iim

peri

ului

,dez

naþion

aliz

are

care

,în

Fra

nþa,

depi

ldã,

cao

cons

ecin

þãa

glor

ioas

eire

volu

þii

fran

ceze

,s-a

prod

us.I

arac

est

elem

entc

onst

itui

eîn

cão

trãs

ãtur

ãdi

stin

ctiv

ãa

fizi

onom

ieiz

onei

rãsã

rite

nede

gran

iþã

asp

aþiu

luic

ultu

ralo

ccid

enta

l.D

upã

acee

a,în

seco

lula

lXX

-lea

,miº

cãri

lena

þion

ale,

înpa

rte

miº

cãri

rãsã

rite

nece

sim

pati

zau

cuim

peri

ulru

s,ap

oi,d

upã

1920

,cr

eare

am

icil

orst

ate

auco

nfer

itre

giun

iio

nouã

indi

vidu

alit

ate.

Tre

cem

acum

pest

efa

ptul

cãîn

men

tali

tate

am

aril

orpu

teri

apu-

sene

acea

stã

zonã

era

totm

aim

ultc

onsi

dera

tão

zonã

-tam

pon

într

eim

peri

ulru

so-s

ovie

tic

ºiE

urop

aO

ccid

enta

lã,e

vent

ualc

ao

regi

-un

eca

re,

situ

atã

înco

asta

germ

anil

or,

pute

afi

mob

iliz

atã

înve

dere

aun

eipo

liti

cide

sine

stãt

ãtoa

re,a

ntig

erm

ane.

(Au

fost

luat

eîn

vede

rem

aial

esno

ile

stat

epo

lone

z,ce

h,ro

mân

ºiiu

gosl

av.)

Res

pect

iv,

spre

mij

locu

lse

colu

lui

nost

ru,

zona

dem

argi

nea

Eur

opei

Occ

iden

tale

înce

pesã

devi

não

regi

une

cust

ate

înm

odde

clar

atcu

altt

ipde

orga

niza

rede

câtî

nA

pus.

Oor

gani

zare

dife

ritã

Încu

nuna

rea

aces

tuip

roce

sar

elo

cdu

pãal

doile

arã

zboi

mon

dial

,re

spec

tivdu

pãvi

ctor

iaU

niun

iiSo

viet

ice,

când

UR

SSa

cãut

atsã

form

eze

oco

nste

laþie

dest

ate

cure

gim

uri

crea

tedu

pãpr

inci

pii

ideo

logi

cesi

mila

re.S

eºt

iece

aîn

sem

nat

înis

tori

are

giun

iiap

ariþi

are

gim

ului

sovi

etic

stal

inis

t:iz

olar

eade

Occ

iden

ta

stat

elor

din

fost

azo

nã-ta

mpo

npr

inaº

a-nu

mita

„cor

tinãde

fier"

,adi

cãpr

intr-

ogr

aniþã

mai

dene

pãtr

uns

cani

ciod

atã,

rete

zând

oric

ele

gãtu

rãec

onom

icã

ori

spir

itual

ãa

aces

tora

cuE

urop

ade

Ves

t.E

lem

ente

lede

viaþ

ãpa

rlam

enta

rãdi

nst

ruct

ura

stat

elor

resp

ec-

tive

,ºi

aºa

mai

fira

vede

cât

înO

ccid

ent,

aufo

stan

ihil

ate

prin

viol

enþã,

fiin

dîn

locu

ite

cusi

stem

ulde

dict

atur

ãst

alin

istã

num

itdi

ctat

ura

prol

etar

iatu

lui.

(ªic

are

asp

ulbe

ratt

oate

stru

ctur

ile

mi-

croc

omun

itar

e—

asoc

iaþii,

soci

etãþ

i—pr

ezen

teîn

viaþ

ade

zicu

zia

oam

enil

orca

rele

crea

serã

,a

dat

olo

vitu

rãde

moa

rte

15

Bis

eric

ilor

,mil

enar

ein

stit

uþiie

difi

cate

petr

adiþ

iile

reli

gioa

seal

eA

pusu

lui,

încã

lcân

dsp

aþiu

ltra

diþiil

orfa

mil

iale

,mic

roco

mun

itar

e,al

elo

culu

ide

mun

cãºi

elim

inân

d„e

lem

ente

leoc

cide

ntal

ebu

r-gh

eze"

ale

aces

tuia

etc.

)Sub

stin

dard

ulun

eico

nºti

inþe

egal

itar

iste

defa

ctur

ãm

esia

nicã

,au

avut

loc

schi

mbã

rifu

ndam

enta

lela

nive

lul

rela

þiil

orde

prop

riet

ate

burg

heze

—un

adi

ntre

part

icu-

lari

tãþi

lede

fini

tori

iale

dezv

oltã

riiv

est-

euro

pene

—ºi

s-au

intr

o-du

sce

ntra

lism

ulde

stat

ºi,a

tâtî

nsf

era

prod

ucþi

ei,c

âtºi

înce

aa

cultur

ii,

oec

onom

iepl

anif

icat

ãat

otcu

prin

zãto

are.

Înce

pând

din

copi

lãri

e,ce

tãþea

nul

parc

urge

agr

adel

ede

învã

þãm

ânt

fixa

tede

stat

,pe

baza

unui

plan

inst

ruct

iv-e

duca

tiv

stri

ctce

ntra

liza

t,în

cadr

ulcã

ruia

îºi

însu

ºea

mat

erii

leid

eolo

gice

.Ia

run

uldi

ntre

þelu

rile

aces

tor

mat

erii

era

tocm

aias

umar

eaac

elei

cons

truc

þii

isto

rice

cepr

ocla

ma

drep

tce

am

aiav

ansa

tãso

ciet

ate

din

isto

ria

lum

iior

ându

irea

sovi

etic

ãst

alin

istã

,ºic

are,

înac

elaº

itim

p,av

eaca

scop

decl

arat

sãde

maº

teºi

sãcr

itic

eco

ncep

þiil

eoc

cide

ntal

ebu

rghe

ze-

ºi,î

npr

imul

rând

,do

ctri

nele

soci

olog

ice.

Pla

nul

sta-

lini

stde

edif

icar

ea

stat

ului

sovi

etic

aco

nsti

tuit

ulti

ma

într

epri

n-de

rede

mar

ipro

porþ

ii,te

hnic

anac

roni

cã,a

epoc

iide

fier

.Ace

astã

regi

une

aE

urop

ei,t

imp

dese

cole

gran

iþãa

Eur

opei

Occ

iden

tale

,a

porn

itac

um,î

nan

ul19

48,c

uad

evãr

atpe

drum

ulce

ova

cond

uce

laiz

olar

eaei

poli

ticã

ºicu

ltur

alã

dere

stul

cont

inen

tulu

i.D

upã

moa

rtea

,în

1953

,alu

iSta

lin,

regi

mul

ºi-a

pier

dutm

ult

din

vigo

are,

Uni

unea

Sov

ieti

cãab

ando

nând

plan

ulst

alin

ist

detr

ansp

uner

eca

atar

e,la

nive

lul

mic

ilor

stat

eal

ere

giun

ii,a

inst

i-tu

þiil

orei

,edi

fica

tecâ

tse

poat

ede

lim

pede

peo

conc

epþie

rãsã

-ri

tean

-rus

ã.M

aim

ult,

unel

eþãri

,în

prim

ulrâ

ndU

ngar

ia,î

npa

rte

Polo

nia,

sub

alte

rapo

rtur

iR

omân

ia,

ºi-a

upã

stra

t,pr

inm

anev

reis

cusi

te,

înm

ulte

sfer

eal

evi

eþii,

spec

ific

ulna

þiona

l.Pâ

nãla

prã-

buºi

rea,

în19

89,a

regi

mul

ui,a

urã

mas

însã

prec

umpã

nito

are

izol

area

adm

inis

trat

ivã,

mili

tarã

ºila

nive

luls

ecur

itãþii

inte

rne

faþã

deO

cci-

dent

,dep

ende

nþae

cono

mic

ãfa

þãd

eU

niun

eaS

ovie

ticã

,cen

tral

is-

mul

dest

atºi

econ

omia

plan

ific

atã

îndo

men

iulp

rodu

cþie

i;ia

rtoa

te

16

aces

tea

aude

fini

tat

itudi

nea

faþã

dem

uncã

,în

gene

ral,

func

þion-

area

stru

ctur

iim

unci

isoc

iale

.Val

oare

afo

rþei

dem

uncã

acu

nosc

utun

regr

es,

deoa

rece

prod

ucþia

api

erdu

tco

ntac

tul

cute

hnol

ogia

apus

eanã

mod

ernã

,ia

rre

volu

þiam

inia

turi

zãri

ia

avut

loc

înO

cci-

dent

fãrã

caE

stul

sãfi

bene

fici

atcâ

tde

cât

dere

aliz

ãrile

ei.

Înac

elaº

itim

p,la

locu

rile

dem

uncã

disp

ariþi

aco

inte

resã

riii

ndiv

idu-

ale

afo

stde

natu

rãsã

alte

reze

atitu

dine

afa

þãde

mun

cã.

Înto

ate

aces

teso

ciet

ãþi

afla

tean

teri

orîn

zona

degr

aniþã

aE

urop

eiap

u-se

ne,

aude

veni

tpr

ecum

pãni

toar

etr

ãsãt

urile

„ori

enta

le":

auto

rita

-ri

smul

,ab

uzur

ile,

sist

emul

„pile

lor"

,re

uºita

asig

urat

ãcu

ajut

orul

ploc

oane

lor,

iar,

pede

altã

part

e,de

scon

side

rare

ahã

rnic

iei,

asâ

rgui

nþei

,su

bord

onar

eain

divi

dulu

ifa

þãde

aºa-

num

itele

idea

luri

com

unita

repr

ezen

tate

cain

tang

ibile

polit

icºi

ideo

logi

c.Ia

tãre

mar

caun

uim

unci

tor

calif

icat

afla

tîn

prag

depe

nsie

,ed

ucat

însp

iritu

lso

cial

-dem

ocra

þiei

dina

inte

de19

45:

„Cea

mai

mar

ecr

imã

ast

alin

ism

ului

este

cãa

lene

vit

popo

rul."

Acu

m,î

n19

91,n

udi

spun

emîn

cãde

pers

pect

iva

isto

ricã

pent

rua

pute

aîn

tãri

cuex

acti

tate

cât

dem

ult

s-au

rupt

deE

urop

aO

ccid

enta

lãso

ciet

ãþile

din

zonã

înul

tim

iipa

truz

eci

dean

i,în

decu

rsul

celo

rtr

eige

nera

þii

care

s-au

succ

edat

.P

utem

cum

pãra

auto

turi

sme

occi

dent

ale,

pute

mde

schi

delo

curi

dedi

stra

cþii

defa

ctur

ãoc

cide

ntal

ã—

într

ebar

eae

însã

decâ

þian

isa

ude

câte

dece

nii

ene

voie

deai

ciîn

colo

pent

ruîn

sãnã

toºi

rea

stru

ctur

iina

þion

ale,

desp

reca

reac

umpu

tem

spun

ecu

adev

ãrat

cãdi

ferã

dece

ave

st-e

urop

eanã

,fi

ind

real

men

tepo

sibi

lsã

fie

defi

nitã

drep

tce

ntra

l-eu

rope

anã.

(Nu

elo

cul

sãan

aliz

ezîn

cem

ãsur

ãs-

ain

di-

vidu

aliz

atac

east

ãre

giun

efa

þãde

Uni

unea

Sov

ieti

cã,m

ulþu

mit

ã,nu

înul

tim

ulrâ

nd,i

ntel

ectu

alitãþ

iide

aici

.)

IV.„

Osm

ozã

isto

ricã

"

Con

cluz

iano

astr

ãe

aºad

arcã

nici

odat

ãnu

pute

mvo

rbi

fãrã

echi

voc

—ca

înca

zulg

eogr

afie

i—de

spre

regi

unic

ând

anal

izãm

proc

ese

poli

tico

-cul

tura

le.

Pân

ãîn

1918

,se

pute

avo

rbi

înm

od 17

fund

amen

tal

deo

Eur

opã

Occ

iden

talã

ºide

una

Rãs

ãrit

eanã

,dar

pute

mde

mon

stra

prez

enþa,

încã

din

Evu

lMed

iu,î

nzo

nade

gran

iþã

dins

pre

Sfâ

ntul

Impe

riu

Rom

ano-

Ger

man

ºiR

usia

,aun

uiam

este

cºi

aco

exis

tenþ

eiun

orin

stit

uþii

ºiel

emen

tede

stru

ctur

ãso

cial

ãve

st-e

urop

ene

clas

ice

cuun

ele

est-

euro

pene

.ªti

inþe

lena

turi

iuti

l-iz

eazã

noþi

unea

de„o

smoz

ã".

Osm

oza

efe

nom

enul

prin

care

înpu

nctu

lde

întâ

lnir

edi

ntre

douã

corp

uris

audo

uãsp

aþiii

ndiv

idu-

aliz

ate

sepo

ate

cons

tata

ope

rman

entã

difu

ziun

ede

peun

teri

tori

u(o

rico

rp)p

eal

tul.

Oas

tfel

deos

moz

ãso

cial

ã,po

liti

cãºi

cult

ural

ãse

poat

eco

nsta

tade

-alu

ngul

unui

într

egm

ilen

iuîn

zona

degr

aniþ

ãa

civi

liza

þiei

vest

-eur

open

e.În

acel

aºit

imp,

înun

ele

peri

oade

(în

seco

lele

alX

-lea

ºial

XV

-lea

,apo

iîn

veac

uril

eal

XV

III-

lea

ºial

XIX

-lea

),in

stit

uþiil

eeu

rope

ne,

infl

uenþ

ele

dena

turã

cult

ural

ãca

pãtã

unro

lde

cisi

v,în

tim

pce

,în

alte

peri

oade

,dev

inpr

epon

-de

rent

ein

flue

nþe

cont

rare

.Reg

iune

ade

spre

care

vorb

im,c

uto

ate

aces

teca

ract

eris

tici

ale

ei,r

ãmân

eîn

sãpa

rtea

Eur

opei

Occ

iden

-ta

le.D

upã

opin

iam

ea,a

ºacu

mre

iese

ºidi

nex

pune

rea

dem

aisu

s,de

spre

Eur

opa

Cen

tral

ã—

cade

spre

oen

tita

tede

oseb

itã

atât

faþã

deE

urop

aO

ccid

enta

lã,c

âtºi

dece

aR

ãsãr

itea

nã—

pute

mvo

rbi

pent

rupr

ima

oarã

abia

înse

colu

lalX

X-l

ea,i

ar,î

ntr-

ofo

rmã

bine

defi

nitã

,dup

ã19

48.

18

Gyö

rgy

Szék

ely

RÃ

MÃ

ªIÞ

ED

ESE

MIN

ÞII

ÎNB

AZ

INU

LC

AR

PA

TIC

ÎNT

RE

VE

AC

UR

ILE

AL

VI-

LE

AªI

AL

IX-L

EA

Înep

oca

rom

anã,

Baz

inul

Car

pati

cnu

era

unit

ardi

npu

nctd

eve

dere

adm

inis

trat

iv.I

nflu

enþac

ultu

rii

rom

ane,

ali

mbi

ilat

ine,

asi

stem

ului

deco

loni

iur

bane

s-a

exer

cita

tpe

ope

rioa

dãm

aiîn

delu

ngat

ãºi

într

-un

mod

mai

prof

und

doar

lani

velu

lpop

ulaþ

ieiro

man

izat

edi

nP

anon

ia.Î

nve

acur

ile

mig

raþi

eihu

nice

,ger

man

ice

ºiav

are

însã

,pãt

ura

supe

rioa

rãro

man

izat

ãs-

are

fugi

atdi

nac

east

ãzo

nãîn

mai

mul

teva

luri

ºia

disp

ãrut

;s-a

deza

greg

ator

gani

zare

ala

nive

lulp

rovi

ncie

i,al

vieþ

iibis

eric

eºti

creº

tine

ºial

cele

iurb

ane,

iarc

unoa

ºter

eaºi

util

izar

eali

mbi

ilat

ine

decã

tre

popu

laþi

arã

mas

ãpe

loc

aucu

nosc

uto

cont

inuã

erod

are.

Noþ

iunea

Pan

onie

ica

teri

tori

ua

supr

avie

þuit

însã

,per

petu

ându

-se

bunã

oarã

ºiîn

mem

o-ri

alo

ngob

arzi

lor.

Ora

ºele

pãrã

site

din

Pan

onia

Num

ele

oraº

elor

rom

ane

din

part

eade

sud

apr

ovin

ciei

(Sis

cia

—Si

sak;

Sirm

ium

—Sr

emsk

aM

itrov

ica)

s-au

pãst

rat

de-a

lung

ultim

pulu

i.Sa

vari

aîn

sãnu

s-a

mai

putu

tre

pune

pepi

cioa

redu

pãcu

trem

urul

deva

stat

orce

i-aîn

trer

upte

xist

enþa

.Lon

goba

rzii

n-au

mai

gãsi

tînt

reru

inel

eei

unlo

cpo

triv

itun

desã

sein

stal

eze.

Cas

trul

rom

antim

puri

ude

laA

rrab

ona

ºico

loni

aci

vilã

lega

tãde

eas-

aude

popu

lat,

negã

sind

u-se

urm

ede

locu

ire

decâ

tîn

fort

ific

aþia

rom

anã

târz

ieîn

veac

urile

alV

-lea

ºial

VI-

lea.

Înam

fite

atru

lora

ºulu

imili

tard

ezaf

ec-

tatA

quin

cum

,s-a

rfi

putu

tasc

unde

com

oril

ongo

bard

e,fã

rãri

scul

,în

epoc

ã,de

afi

gãsi

te.

Doa

rîn

împr

ejur

imil

ela

culu

iBal

aton

s-au

desc

oper

itur

me

devi

aþãa

grar

ãce

potfi

puse

înle

gãtu

rãcu

opo

pula

þie

prov

inci

alã.

Înm

orm

inte

lede

laFen

ékpu

szta

din

seco

lul

alV

I-le

a,s-

au 19

desc

oper

itvr

ejur

ide

viþã

devi

e,bo

abe

degr

âudi

feri

tede

grâu

lcu

ltiv

atde

rom

ani,

urm

ede

pânz

ãde

in.U

nho

rreu

m(d

epoz

itde

cere

ale)

rom

anre

fãcu

tde

laFen

ékpu

szta

afu

ncþion

atpâ

nãîn

630.

Înca

sele

spec

ific

prov

inci

ale

(vil

lae)

din

zona

Bal

aton

aufo

stde

scop

erit

eur

me

dein

stru

men

tar

folo

sitd

ecu

ltiv

ator

iide

viþã

devi

e.D

istr

uger

ea,î

nse

colu

lalV

II-l

ea,a

cast

rulu

iVal

cum

(Fen

ék-

pusz

ta)

epo

sibi

lsã

fifo

stur

mat

ãde

unpr

oces

dere

face

re,c

are

pres

upun

ede

opot

rivã

exis

tenþ

aun

eipo

pula

þii

pric

eput

eîn

astf

elde

acti

vitã

þi,

prec

umºi

posi

bili

tate

aap

rovi

zion

ãrii

cuce

real

e.C

imit

irul

afo

stfo

losi

tpâ

nãsp

re63

0.In

scri

pþia

BO

NO

SA

din

veac

ulal

VI-

lea

pres

upun

eex

iste

nþau

neia

num

ite

cultur

i.În

cetu

lcu

înce

tul

însã

,po

pula

þia

prov

inci

alã

aaº

ezãr

iiG

or-

sium

pãrã

seºt

ezo

na.R

uine

lelo

cali

tãþiiI

nter

cisa

(azi

,pe

teri

tori

ulor

aºul

uiD

unaú

jvár

os)

devi

nepe

ntru

avar

iun

adev

ãrat

depo

zitd

epi

atrã

,cãr

ãmiz

i,þigl

ãºi

cuie

.Aºa

dar,

nici

mãc

arco

ntin

uita

tea

lani

vell

ocal

n-a

înse

mna

ttra

nsm

iter

eape

mai

depa

rte

ali

mbi

ilat

ine

ºia

mod

ului

devi

aþã

defa

ctur

ãur

banã

rom

anã.

Rom

aniz

area

Dac

iei

Deº

iar

mat

aro

man

ãi-

aîn

vins

pego

þi,

s-a

cons

ider

atcã

epr

efer

abil

ãsc

urta

rea

lini

eide

apãr

are.

Ast

fel

încâ

tis

tori

atr

an-

silv

ãnea

nãa

daci

lor

rom

aniz

aþie

ste,

cron

olog

ic,m

ultm

aisc

urtã

decâ

tpe

rioa

dacâ

tau

stat

sub

stãp

ânir

earo

man

ãlo

cuitor

iiP

an-

onie

i.Îm

pãra

tulA

urel

ian

ade

cret

atîn

cãdi

n27

1ev

acua

rea

Dac

iei,

disp

unân

dîn

acel

aºit

imp

real

izar

ea,p

em

alul

drep

talD

unãr

ii,î

ndr

eptu

lO

lten

iei,

aun

eino

ipro

vinc

iiD

acia

.Aic

iau

prim

itdr

ept

dest

aþio

nare

douã

legi

unid

info

sta

Dac

ie,s

uba

cãro

rpro

tecþ

ieau

fost

aºez

aþia

cei

locu

itor

iai

Dac

iei

care

,în

curs

ulpe

rioa

dei

decr

izã

din

cele

douã

dece

nii

prem

ergã

toar

eac

este

iac

þiun

i,nu

pãrã

sise

rãîn

cãpr

ovin

cia.

Se

cons

ider

ãcã

num

ãrul

tota

lal

mil

i-ta

rilo

r,al

func

þion

aril

ordi

nad

min

istr

aþie

,al

aris

tocr

aþiei

urba

neºi

alpr

opri

etar

ilor

depã

mân

tpl

ecaþ

iîn

urm

aac

estu

ipr

oces

dere

orga

niza

rese

ridi

cãla

mai

mul

teze

cide

mii

.D

ãinu

irea

unor

20

denu

mir

iro

man

ede

loca

litã

þise

cons

tatã

doar

înno

uaD

acia

Rip

ensi

s(c

elm

aino

rdic

exem

plu

fiin

dM

ehad

ia).

Niv

elul

deci

viliz

aþie

apo

pula

þieir

ãmas

epe

loc

dupã

aban

dona

rea

teri

tori

ului

era

supe

rfic

ial,

astf

elîn

câtn

-apu

tuts

ãdã

inui

em

ultt

imp,

din

cauz

aiz

olãr

iifa

þãde

Rom

a.C

ele

douã

insc

ripþ

iila

tineº

tidi

nve

acul

alIV

-lea

—un

ade

scop

eritã

laB

iert

an,c

eala

ltãla

Veþ

el—

nuco

nþin

decâ

tºa

secu

vint

ecu

totu

l.B

ogat

ele

—su

bas

pect

ulin

vent

arul

uiar

heol

ogic

—m

orm

inte

rom

ane

târz

iide

laA

lba

Iulia

seîn

tind

pânã

înse

colu

lalI

V-l

ea,s

emna

lând

fapt

ulcã

laA

pulu

mte

rito

riul

urba

ner

ade

jaîn

ruin

eºi

cãîn

decu

rsul

dece

niilo

rce

auur

mat

pãrã

siri

iDac

ieip

opul

aþia

s-a

dim

inua

tcon

side

rabi

l.C

imiti

rele

rom

ane

din

prov

inci

e(L

echi

nþa

deM

ureº

,Mor

eºti,

Sopo

rude

Câm

-pi

e),l

egat

ede

opo

pula

þieru

ralã

,nu

sunt

utili

zate

decâ

tpân

ãîn

veac

ulal

IV-l

ea.S

abia

defi

erdi

nin

vent

arul

arhe

olog

ical

mor

mân

tulu

idin

seco

lula

lVI-

lea

dela

Mor

eºti

poat

efi

pusã

înle

gãtu

rãcu

popu

laþia

germ

anic

ãdo

min

antã

.În

aces

ttim

p,o

popu

laþie

neol

atin

ã,st

rãm

oºii

rom

ânilo

r,se

form

aîn

noua

Dac

ie.

Rom

âni,

gepi

zi

Dat

ele

rãzl

eþeo

feri

tede

seco

lul

alV

I-le

apr

ivit

oare

lao

per-

soan

ãsa

ual

tase

refe

rãla

refu

giaþ

ice-

ºifa

cap

ariþia

înaf

ara

Tra

nsil

vani

ei.

Înno

uaD

acie

,ºi

-au

cont

inua

tex

iste

nþac

omun

i-ta

tea

ling

vist

icã

ºitr

adiþ

iile

orig

inii

dace

.Rom

ânii

s-au

form

atla

sud

deD

unãr

e,în

strâ

nsco

ntac

tcu

alba

nezi

i.E

inha

rdre

lata

cuor

goli

uîn

biog

rafi

alu

iC

arol

cel

Mar

ecã

stãp

ânul

sãu

asu

pus

ambe

leP

anon

ii,c

aºi

Dac

iaîn

veci

natã

,ce

seîn

tind

eade

ceal

altã

part

ea

Dun

ãrii

,pen

tru

caap

oi,î

nep

oca

succ

esiu

niil

uiC

arol

cel

Mar

e,sã

vorb

easc

ãde

spre

locu

itor

iisl

avia

iDac

ieis

itua

telâ

ngã

Dun

ãre.

Ace

astã

impo

rtan

tãîn

sem

nare

isto

ricã

coin

cide

cufa

ptul

cãve

chil

ede

num

iria

leþinu

turi

lor

Vla

ºca,

Vlã

sia

(pãm

ântu

lvla

-hi

lor)

,pe

care

slav

iile

-au

dat

din

cauz

aim

port

ante

ipo

pula

þii

rom

âneº

tide

acol

o,nu

sere

ferã

laT

rans

ilva

nia,

cila

zone

lesi

tuat

e 21

lam

iazã

zide

ea.A

stfe

lîn

cât

înT

rans

ilva

nia

seco

lulu

ial

IX-l

eanu

sepo

ate

vorb

ide

opo

pula

þie

rom

ânea

scã.

Din

tre

sem

inþi

ile

germ

anic

e,se

evid

enþi

azã,

cuco

nsec

inþe

impo

rtan

teºi

prin

tr-u

nbo

gat

mat

eria

lar

heol

ogic

,ge

pizi

i,ca

retr

ãiau

înzo

nade

rãsã

rita

Baz

inul

uiC

arpa

tic.

Au

apãr

utîn

þinu

tul

Sre

m/S

irm

iu,

deun

deT

heod

eric

cel

Mar

ei-

ast

rãm

utat

înan

ii52

5-52

6.În

Câm

pia

Tis

eiîn

sã—

unde

s-au

exti

nsîn

zone

leca

reap

arþinu

serã

ante

rior

sarm

aþilo

r—

,ex

istã

num

eroa

seur

me

ar-

heol

ogic

eca

rein

dicã

prez

enþag

epiz

ilor

înse

cole

leal

IV-l

eaºi

alV

II-l

ea.

Înîm

prej

urim

ile

loca

litã

þilo

rS

zent

es,

Hód

mez

õvás

ár-

hely

,Tis

zafü

red,

om

ascã

mor

tuar

ãdi

nau

r,ce

rcei

opul

enþi,v

ârfu

ride

lanc

e,vâ

rfur

ide

sãge

þi,s

ãbii

cula

mã

drea

ptã

ºido

uãtã

iºur

i,va

sedo

vede

sccã

mor

min

tele

înca

reau

fost

desc

oper

ite

apar

-þi

neau

pãtu

riic

ondu

cãto

are

ºiun

orrã

zboi

nici

.ªiî

nT

rans

ilva

nia

auav

utun

rol

impo

rtan

t,fa

ptat

esta

tºi

dede

scop

erir

eaun

orte

zaur

e,a

unor

vase

fune

rare

(Som

eºen

i,A

pahi

da,

Soc

odor

).S

oart

alo

ra

fost

pece

tlui

tãde

atac

ulîn

cunu

nat

desu

cces

allo

ngob

arzi

lor

(552

)ºi

deîn

aint

area

avar

ilor

,da

rn-

audi

spãr

utim

edia

tnic

idup

ãeº

ecul

peca

rel-

ausu

feri

t.N

umãr

ullo

rasc

ãzut

ºida

tori

tãfa

ptul

uicã

long

obar

zii,

lapl

ecar

e,au

luat

cuei

,ca

osta

ºi,m

ulþig

epiz

i.R

estu

ride

popu

laþie

gepi

dãau

rãm

aspe

loc,

casu

puºi

aiav

aril

or,î

nun

ele

punc

tedi

nzo

nade

larã

sãri

tde

Tis

za(S

zõre

g,Feh

értó

)de

scop

erir

ile

arhe

olog

ice

veni

ndcu

dove

ziîn

priv

inþa

exis

tenþ

eiun

orre

laþiid

eve

cinã

tate

ºide

cãsã

tori

e.D

upã

cum

,epo

sibi

lîns

ãca

,în

mar

epa

rte,

aces

tere

stur

ide

popu

laþi

esã

fifo

stas

imil

ate

dem

asa

popu

laþi

eiav

are.

Am

inti

rea

lor

era

încã

prez

entã

înju

rul

anil

or70

0:G

eogr

aful

dela

Rav

enna

ºtie

deex

iste

nþat

eritor

iulu

ige

pid

(Gep

idia

)ca

rea

succ

edat

celo

rdo

uãD

acii

,te

rito

riu

peca

relo

cuie

scîn

epoc

asa

huni

i,pe

care

elîi

num

eºte

avar

i.G

epiz

iiau

atin

sla

nþul

Car

paþi

lorO

rien

tali

,ca

lini

ede

retr

ager

e,în

veac

ulal

VI-

lea,

prob

abil

într

-oep

ocã

înca

redo

min

aþia

lor

luas

esf

ârºi

t.A

ºeza

rea

fort

ific

atã

din

seco

lul

alV

I-le

a,ev

entu

alde

laîn

cepu

tul

seco

lulu

ial

VII

-lea

dede

asup

ra

22

loca

litãþ

iiPo

rum

beni

iMic

i—

peîn

ãlþim

ilevã

iiT

ârna

veiM

ari—

pare

sãfi

fost

unlo

cde

refu

giu

din

epoc

ade

dupã

sfâr

ºitu

ldom

inaþ

iei

lor.

La

Firt

oºu,

prez

enþa

gepi

zilo

re

ates

tatã

pânã

înpr

ima

jum

ãtat

ea

veac

ului

alV

II-l

ea,i

arla

Mor

eºti

pânã

prin

anul

630.

Cat

aram

ele

orna

men

tate

cuca

pde

acvi

lãde

laB

reaz

a-R

eghi

nºi

dela

Cri

þarp

arsã

fie

din

seco

lul

alV

II-l

ea.

Tot

desp

rerã

zboi

nici

ige

pizi

dela

sfâr

ºitu

lvea

culu

ialV

I-le

aºi

înce

putu

lvea

culu

ialV

II-l

eavo

rbes

cdo

cum

ente

leca

re-i

amin

tesc

alãt

uri

deav

arii

care

,în

anul

626,

ased

iazã

Con

stan

tinop

olul

.Pr

ezen

þalo

rîn

Tra

nsilv

ania

poat

efi

dove

ditã

arhe

olog

icpâ

nãîn

650,

iar

înpr

ivin

þaB

anat

ului

izvo

are

scri

seat

estã

dãin

uire

asa

telo

rloc

uite

deei

.

Ava

ri,o

nogu

ri,m

aghi