VIAD D. GAFITA

TOTALITARISMUL DE DREAPTA -

DE LA NATIONALISM LA FASCIZARE

CTTATEANH SCAUN

Cuprins

Prefafi de Gheorghe Onigoru - O noui contribufie la studiereafenomenului totalitar.... ......."............9

Consideralii introductive .....'............23

Capitolul I Societatea deschisi (pluralisti) /inchisi (totalitari).. .......j5

I.r. Societatea deschisS/Societatea inchisi in gdndirea lui Henri

Bergson - Karl Popper - Eric Voegelin........................................35

I.z. Influenla filosofiei bergsoniene asupra lui Eric Voegeln......+Z

L3. Considerafii critice gi comparative asupra viziunii lui Bergson

gi Popperdespre societate. ................53

I.4. Societatea in viziunea lui Karl Raimund Popper.......... .......'..56

L5. Societatea inchisl versus societatea deschisi..........,.........'.'.'56

I.6. Caracteristici ale eticii totalitare/ eticii democratice .............59

I.7. Compara{ie intre modelul platonician de societate inchisi 9i

modelul totalitar de societate... .......... 6o

L8.,,lstoricismulgimituldestinului".... .................64

L9. Democrafie - autoritarism - totalitarism............... ................65

I.9.r. Avantaje ...........65

L9.2. Dezavantaje................ .....""'.7o

I.ro. Influenga migcirilor de extreml dreapta asupra evoluliei

societilii europene in perioada interbelici..... ..'..'.74

Lro.r. Polarizarea competifiei politice...... ...........79

I.ro.z. Radicalizarea actorilor politici........ ..'.'......8r

I.ro.3. Fragmentarea sau fracfionarea sistemului de partide....83

I.ro.4. Tendinle neregulate de participare politici....................83

I.ro.5. Instabilitatea guvernamental5....... ...'........85

I.ro.6. Cregterea nivelului violenfei politice.............................. 86

I.ro.7. Politizarea,,puterilor neutre".......... ...........87

I.rr. Victoria fascistl asupra democraliei in Italia gi Germania...89

L12. Totalitarismul - repere comparative.....................................90

Lr3. Noi perspective asupra totalitarismului - Pervertirea.......... 119

I.r3.r. Pervertirea dreptului.. .........'119

I.r3.z. Pewertirea sferei publice in societatea masificat5........ rzo

I.r3.3. Pervertirea fiinlei umane....,,,,.. ..........'.'.121

Vlad D. Gafi;a

I'r3'4. Pervertirea cregtinismului de citre nafional-socialism rzzLr3.5. Pervertirea modernitilii in viziunea Hannei Are ndt..... tzzI.13.6. Pervertirea binelui.... ...........t23

Capitolul II Na$onaIismul............. ......................r29II.r. Teorii despre nafionalism..

II.r.r. Teoria sociali clasici - Marx qi E"g"i;;'M";ffi;*?Durkheim.....II.r.z. Teoria sociali moderni despre ""fi"; - i;i;;;;;;":itRaymond Aron, Barrington Moore, Reinhard Bendix..............g2II.r.3. Teoria sociali contemporani despre natiune _ MichaelMann, Eric Hobsbawm, Manuel Castells, Niklas Luhmann,Jiirgen Habermas..... .....................86

Il.z.Precizdri conceptuale si semantice despre nalionalism ...... r39II.z.r. Abordarea socio-antropologici a nafionalismului ... r43II.z.z. Cultura in societatea agricold........ .........r44II'2.3. Puterea gi cultura in organizarea statald agro-alfabetizati

..........r45II.z.4. Abordarea istoricisti a nafionalismului. Originimedievale ale nafionalismului............ ...............r47II.z.5. Tranzifia cdtre modernitate a nafionalismului.............. r54II.z.6. Tranzilia la epoca na1ionalismului................................ 156II.z.7. Modelul Romei...... ...........166II.z.8. Modele ale Evului Mediu........... ............166

Capitolul III Imperialismul Italiei fasciste gi al Germanieinaziste"""" .......,.......... rgr

III.r. Repere ale interpretdrii marxiste gi liberalea imperialismului............... ...............rgrIII.z. Italia gi Germania - de la mitul imperial la proiectultotalitar'....... ..............rg7III.3. Abordiri istoriografice ale expansionismului imperialist alGermaniei naziste qi Italiei fasciste......... ..............r9rIII.4. Argumente expansioniste ale Italiei si Germaniei(a douajumitate a secolului al XIXJea - primul Rizboi fr4""i*fl.

"--Iredentismul . .............196III.5. Expansiune continentali versus expansiune coloniali.Imperialism formal versus imperialism informal........................r99III.6. Denaturarea argumentului iredentist ................................2o2III.7. Revizionismul Italiei gi Germaniei. ................2u

Totqlitarismul de dreapta - de Ia nasionalism la fascizare 7

III.8. Politicile revizioniste ale Italiei...... ...............213

III.9. Revizionismul german ............216

III.ro. Imperialismul colonial gi continental al Italiei fasciste....zzz

III.n. Fundamentele ideatice ale imperialismului german.

Lebensraum qiWeltpolitik ...............23o

III.rz. Imperialismul nazist - abordiri teoretice.........................235

III.r3. Contribulia lui Hitler la imperialismul na2ist.......... ........'2.39

Capitolul IV Militarism gi fascizare ....................259

IV.r.r. Rizboiul ca instrument al justiliei umane gi divine(problema moralS) .....................'.263

IV.r.z. Rizboiul ca instrument de politici externi (problema

internafionalS) .................... .........264

IV.r.3. Rizboiul ca instrument de politici interni (problema

constitufionali) ................. ..........'264

IV.r.4. Repere ale contextului istoric gi social al

mi1itarismu1ui..................... ..........265

IV.z. Variante de militarism ...........269

IV.z.r. Militarismul marilor puteri........... .........269

IV.z.z. Militarismul din Lumea a Treia................................... 269

IV.3. Relalia dintre militarism gi capitalism. CAteva teorii despre

relalia dintre militarism qi capitalism. .................27o

IV.4. Militarismul - factor favorizant al fascizirii Europei

centrale qi occidentale ................"....2V

IV.5.r. Ascensiunea Fascismului............... ......'.'.275

IV.5.2. Italia fascisti - economie gi societate...........................284

IV.6. Germania ................... ............29o

IV.6.r. Evolufii preliminare ale Republicii de laWeimarpAni la instituirea regimului na2ist............ ......29o

IV.6.z. ,,Noaptea Cugitelor Lungi"........... .......'..294IV.6.3. Statul gi societatea sub regimul nazist - caracteristici

generale........ .........294

IV.6.4. Militarizarea tineretului.... ....................298

IV.6.5. ,,Noaptea de Cristal" (Kristallnachfl....................."..'... 3o1

IV.6.6. Reacfia cregtini Ia nalional-socialism.......................... 3or

IV.6.7. Politica economici a celui de-Al Treilea Reich............3o2

IV.6.8. Politica externi (rgZl - tglil ..................3o5

IV.6.9. CAteva repere ale Holocaustului na2ist........................3o9

IV.7. Studii de caz (Austria, Ungaria, RomAnia) ..........................3r3

Vlad D. Gafila

IV.7.r. Austria ..........3r3lY.7.z. Ungaria................... ...........3rgIV.7.3. RomAnia. Factori determinanli ai apari;ieitotalitarismului de dreapta in perioada interbelici.... ............ 326[Y.7.4.LigaApiririi Nalionale Cre;tine........ .......................... 1,,32IV.7.5. Migcarea legionard.. ..........334

IV.8. Spania.. ..............33SIV.8.r. Regimul generalului Franco (rgZS_rSZS) * caracteristicigenerale........ ..........347

IV.9. Portuga1ia.................. ..............35oIV.ro. Fascismele llanceze.. ............;167

IV.ro.r. Antecedente .................... 36gIV.ro.z. Ligile gi tentafia fascismului... ................37rIV.ro.3. Colaboragionismul sau fascina;ia nazismului .............32 4IV.ro.4. Vichy sau reactiunea triumfalisti gi fascizanti.. ........37g

IV.rr. Fascismul in Marea Britanie......... ................3g1IV.rz. Fascizarea Europei occidentale... .................3ggIV.r3. Fascismul in Croa1ia.. .............3grIV.14. Dictaturile militare fascizante...... ...............3g2

Consideralii concluzive ..................3gjMicro-dicgionar. Interprefi ai totalitarismului........ ...............4orBibliografie ................. 46>Indice de nume .....,...,,. 5r1

PrefalSO noui contribufie la studiereafenomenului totalitar

Mai tAnirul meu coleg de la Universitatea ,,$tefan cel

Mare" din Suceava, Mad Gafila ,,recidiveazi" la scurt timpdupd volumul publicat la Editura Cetatea de Scaun in care

prezinti,,teoria viral-metamotfic5", Originile ideatice sle

totalitarismului de dreapta. Repere qle teoriei viral-

metamorfice. De aceastd dati, el dezvolti analiza asupra

subiectului legat de aspectele teoretice ale fenomenului

totalitar, oferindu-ne o interesanti lecturS, dar mai ales, o

importanti sursi de refleclie. De la inceput, cititorul trebuie

avertizat cI autorul igi concentreazi demersul gtiinfific asupra

totalitarismului de dreapta.

Volumul asumat de Mad Gafila nu este unul de istorie ci,

mai degrabi, el poate fi considerat rezultatul unei cercetlriinterdisciplinare, fiind la granifa dintre politologie gi filosofia

istoriei, fHrd a lipsi consistente trimiteri care fin de gtiinfa

intemeiatS de Herodot sau de relagiile internafionale. Este, inacelagi timp, un bun prilej pentru autor nu doar pentru a trage

concluzii, ci gi de a prezenta subiecte dificile, controversate

sau delicate.PrecizAnd ci face distincfie intre regimurile totalitare de

stAnga gi de dreapta, autorul procedeazl in mod identic gi

atunci cAnd observl diferenlele dintre naqional-socialism(nazism) gi fascism. O alti subliniere absolut necesare pe care

Vlad Gafiqa nu uiti sI o faci este legltura dintre elitele

conducltoare ale unui regim totalitar qi populaqie. El vorbegte

cu temei despre faptul c5, spre deosebile de partidele politice

de tip occidental, nazigtii sau fascigtii urtnireau organizarea

34 vlad D. Gafi;a

gi anularea libertililor personale qi politice, deoarece credeauci regimul chiar doreEte si unifice societatea sau sd o faci maibuni. Statul totalitar gi partidul unic gi_au impus treptatcontrolul sever si strict asupra timpului liber al adulplor sltinerilor, prin organiza,tii specifice: Dopo Lavoro, OperaNqtionale Ballila (in ltalia), Frontul Muncii, Vigoare prinbucurie, Tineretul hitlerist (in Germania).

Atat Ducele, cAt gi Ftihrerul manifestau planuriexpansioniste, in Mediterana, Balcani, Afiica de Nord,respectiv in Europa de Est ;i U.R.S.S. in vederea pregitiriipentru rizboi, ei au promovat militarizarea societitii, cuajutorul propagandei, invlfimAntului gi desigur prin instruireagi inarmarea tineretului, pentru a crea un cetifean supus,disciplinat, cu spirit de sacrificiu. Ca atare, rizboiul era unsubiect preferat atat de Hitler, cAt gi de Musolini. De;i, inigial,ideea militarizirii nu a avut ecou in rAndul populagiei, dupd oserie de ,,victorii diplomatice,, (ale Germaniei _ in Rhenania,Austria, Regiunea Sudeti) gi militare (ale ltaliei in Etiopia),Iucrurile au inceput si se schimbe treptat in mentarul colectival nemqilor gi italienilor. Hitler u .".rrror"rt ci a preluat uneleelemente din modelul fascist (vezi similitudinile dintre puciulde la Miinchen qi Margul crsupra Romei,folosirea intensd a pro_pagandei, cultul personalitigii); de asemenea, metodele deIuptd a ,,c5mSgilor negre,' fasciste au inspirat, desigur, trupeleS.A. (,,cdmisile brune"). Existd insd gi unele diferenle intreregimurile totalitare fascist si nazist: intensitatea qi amploareamai mari ale acfiunilor naziste fagd de cele ale adepflor luiMusolini; influenga fascismului in societate a fost limitati decdtre Biserica Catolici; ,,ideologiei fasciste,' ii lipseste teoriarasialS, precum gi organizafii puternice ca S.S., ,,cimdgilenegre" pierz6ndu-;i importanfa dupi accederea la putere etc.

Capitolul ISocietatea deschisi (pluralisti) iinchisi (totalitari)

l.r. Societatea deschisi/Societatea inchisi ingAndirea lui Henri Bergson - IGrl Popper

- Eric Voegelin

Primul gAnditor care a folosit termenul (conceptul) de

,,societate deschisS" a fost filosoful intuigionist francez Henrillergson, in lucrarea Les deux sources de la morqle et de Iarcligion - (CeIe doud surse qle morslei Ei religiei).I-au urmataustriacul l(arl Raimund Popper (cu celebra carte Societatea

tleschisd Ei du;manii sdi) 9i germanul Eric Voegelin (cu

Iucrarea Order and History - Ordine,pi isforie).

in viziunea lui Bergson, societatea deschisd este o

paradigmi a dezvoltirii umanitiqii. El considera ci diferenfa

clintre societilile deschise gi cele inchise este, in primul rAnd,

rna tipologicd, gi apoi wa graduald. Familia gi societatea civilS

sunt la fel de legate intre ele precum virtufle democratice de

virtugile civice. Dar intre societatea in care triim gi umanitate

se manifesti acela;i contrast precum intre categoriile fnchis-

deschis. Drumul citre societatea deschisi - fundamentat pe

iubirea fagl de umanitate, nu igi are originile in instincteleprimordiale de supraviefuire, de autoconseryare sau insolidaritatea membrilor unui grup social, ci in anumite formede religiozitate sau in filosofie. Aqadar, revelalia qi gdndirea

fiIosoficd sunt principalele doud surse ale societlfii qi

moralitdgii deschise, in istorie. Astfel, in viziunea bergsonianS,

oqmenii excepfionali, eroii spiritului, sunt purtitorii, in timp, ai

ideii de societate gi moralitate descl-risi (exernple: filosofii

36 vad D. Gafi;a

Greciei Antice, profe;ii Israelului, ingeleplii Budhismului,sfin;ii Cregtinismului). Ca atare, remarcim contrastul dintremorqlitatea tnchisd (a spagiului urban, reductibili la formuleimpersonale) qi moralitqtea deschisri (a marilor mistici siciutltori ai adevirului, ce devin exemple pentru ,r.rrurritut"j.Doar oamenii virtuosi (superiori din punct de vederespiritual), pot ajunge la o noui con$tiinti ;i la transformarea,in sens pozitiv, a lumii in care trliesc. b" u"""u, deschidereqlor morq.ld se manifestl prin capacitatea de q iubi intreagaumqnitate (deschidere sufleteascd.),. in opozigie, Henri Bergsonsublinia caracterul ermetic gi autosuficienfa societitii inchise,afirmAnd despre ea cd ,,este cea ai cirei membri sunt legaqiintre ei, indiferengi la restul oamenilor, intotdeauna gata saatace sau si se apere, constrAnsi, in fine, si adopte o atitudinede lupt5. Astfel ni se dezviluie a fi societatea umanl lainceputurile ei"'. Filosoful francez a analizat, de asemenea,trdsdtura reqctivd. a tipului societal inchis; (n.n.) noi preferlmsi o numim viral-metaforficd, in condiqiile in care societateainchisi inifiald reprezinti un model arhetipal pentru societateatotalitard. Acest tip de societate pare inert, osificat, insi, odaticu apariqia unui duqman real sau imaginar, reactioneazl, sepune in migcare. psihanalistul C.G. Jung considera ci laoriginea culturii se afli arhetipuri care posedi insl un dublucaracter - pozitiv si negativ. Ele pot declansa in mentalulindividual, dar gi in mentalul colectiv sentimente sau triiri deo mare noblefe gi de o fascinanti frumusefe, dar gi manifestiriatavice, intunecate. Jung a analizat, in paralel, arhetipurigeneral-umane, dar gi arhetipuri regionale (etnice). Un

' Dante Germino, preliminary Reflections on the OpenBergson, Popper, Voegelin, in Dante Germino, I{aus von(editori), The Open Society in Theory and practice, Haga,Martinus Nijhoff 1974, pp.r * 4.

Society:

Beyme

Editura

'Henri Bergson, CeIe doud surse ale moralei gi religiei, traducere gistudiu introductiv: Diana Morira;u, Iagi, Editura Institutul European,t992, p.242.

Totalitarismul de dreapta - de Ia nasionalism la fascizare 37

r,xcrnplu foarte interesant este cel al modelului arhetipal al

strtbltului german (Wotan), care incumbl in acelaqi timppozitir,'ul gi negativul, intunericul gi lumina, distrugerea gi

lt'nagterea. CercetStorul gi specialistul romAn al filosofiei

irrc'ongtientului, Vasile Dem. Zamfirescu, interpteta dublq

tnturd a acestui arhetip jungian, drept decisivl in ceea ce

;rlives,te trezirea, prin totalitarismul nazist, a unor atavisme

,rtlorrnite ale sufletului german: ,,Dar Wotan nu este doar un

.rllretip al furiei, al nebuniei distrugdtoare, ci 9i al intuigiei

irrspiratoare, al cultivlrii prin scris qi al cunoagterii anticipative

,r clestinului ca gi zeul care il simbolizeazi. S-ar pirea cir'vcnimentele premergStoare, dar mai ales cele succesive

l)r'irnului Rizboi mondial au contribuit decisiv la trezirea luiWotan din somnolenfa latenfei in incongtientul colectiv. invisele pacienfilor germani analizafi de Jung dupi rlzboiul din

r,;r4-r9r8 apireau frecvent simboluri mitologice care trimiteaul.r primitivitate, violenfS, forlele intunericului. Neinfelese,

.rc'cle simboluri au contribuit la formarea unei mase qi a unei

psihoze de mas5, numite hitlerism gi fascism. in ase-enealilcurnstanfe, conducltor devine acela la care opozigia fa15 de

lirqele intunericului este extrem de redusi ;i voinfa de putere

(,xtrem de intensd, datoriti unui acut sentiment de infe-

liolitate. Dupi Jung, iralionalitatea naqional-socialismului este

rnai bine explicati de irafionalitatea (latura negativl) a

,rll'retipului germanilor decAt de factorii economici, politici,sociali gi de reflexul lor in congtiinfi'8.

Desigur cI viziunea irafionalisti a lui Henri Bergson asupra

societSlii inchise a fost influenfati de psihanaliza freudiani gi

jtrngiani, insi rolul arhetipurilor, simbolurilor gi miturilor,rsrrpra acesteia este ,,umbrit" de factorul etic. in opinia sa,

rlementul de coeziune intre cele doul tipuri societale (inchis ;itlcschis) il reprezinti obliga1ia morald. Aceasta este privitl ca

'Vasile Dem. Zamfirescu, Filosofa inconStienlulLLi, edi;ia a 4-a revi-

ztriti, Bucuregti, Editura Trei, zo16, p. 494- 495.

38 VIad D. Gafiga

principiu intrinsec de organizare a societi;ilor umane, ca unveritabil concept-cheie in intelegerea societifii. Bergsonconsidera ci existi doui modaritifi de analizd a felurui i.,

"care

oamenii relaqioneazd unii cu ceilalgi ;i se constituie incomunititi: I Calea infrarafionald (prin presiune sociali) _rezultAnd societifi de tip inchis; z) calea suprarationali _ bazatdpe iubirea divini gi care determini o moralitate inalti,aspirafional5; este specificr tipului deschis de societate. pentrua descrie modul de functionare al obliga;iei (datoriei) morale, else folosegte de imaginagie. Astfel, societatea apare ca o serie decercuri dispuse concentric. Individul se afli in centru, iargrupurile sociale sunt dispuse in jurul siu. Dinspre exteriorcitre interior, numirul de obligagii cre9te, pAnd cAnd, devenindnaturale, se transformi in obicei (mai exact in obiceiul de acontracta- obignuinge). Acesta din urmi este de fapt presiuneasociald. in concepgia bergsoniani, rnrsficrsmul gi charismsreprezint5 surse ale obriga;iei morale, dar gi condilii de rearizareale societrtii deschise- creqtorii unui asemenea tip de morqritateau fost: eroii charismatici (spirituali), filosofii Greciei Anrice,profelii Vechiului Testament, inleleplii Budhismului, sfin;iiCregtinismului, fondatorii gi reformatorii marilor religii etc.Acegti eroi qi morqlei nu se confundi insi an supraoanienii luiNietzsche. Pentru Bergson, ei sunt condi;iona;i de grafia divind,in timp ce pentru Nietzsche acegtia sunt eroj prin natura lor.Primii sunt menifi sd-i slujeascd pe ceilalgi, iar supraoamenii si_idomine, prinvoinga d.e putere. GAnditorul francez afirma ci celemai importante efecte ale Gra;iei in societatea deschisd suntdemocrafia ;i dreptatea sociard. Apare insd urmitoareaintrebare: Dacd bazele moralitigii sunt infrarafionale gisuprarafionale, ce rol joaci rafiunea in privinfa obligafieimorale? in viziunea lui Henri Bergson, ea are doar doui fiincgiivalide, legate de natura sa: prima funclie este aceea de areorganiza materia (infeleasi ca societate) _ construirea deunelte, gtiing5, tehnologie; a doua func;ie _ de organizare girafionalizare a moralititii sociale, prin prisma criteriilor nevoii

Totalitqrismul de dreapta - de Ia nasionalism la J'ascizare 39

li utilitSfii. Cu ajutorul unor asemenea modalitlfi de acfiune,

r'.rfiunea contribuie la progresul social. Ea ocupd, astfel, un loc

lr'.rnzitoriu intre instinct gi intuifie, precum 9i intre societ5gile

irrchise gi societifile deschise. GAnditorul francez arita, aqadar,

t'.i opozilia dintre gtiinfele naturale qi cele sociale reprezintl o

sirnpld creafie artificialS a filosofilor mecanicigti, care au ignorat

tirracterul mutual al qtiinfei, misticismului gi imanenlei

rrorrnelor ;i valorilor sociale. Elemente Precum: analiza,

t'lasificarea, verificarea, predicgia, compozifia, descompunerea,

lccompunerea sunt comune ambelor tipuri de ;tiinfea. Bergson

.rlilrna ci morala a fost creati pentru societifile inchise, insi ea

ri-.I putut dezvolta, cu plenitudine, doar in cadrul societifilorrrruderne (deschise). in concepfia sa, unul dintre elementele

lirrrdamentale ale societSlii inchise este religia, pe care o

rf(u-negete staticd; ea a fost generati de o ,,func,tie fabulatorie"(povegti, mituri, simboluri), avAnd in acelaqi timp un rol de

rtglare gi stabilizare. (N.n.) in societatea totalitar5, religia este

irrlocuiti de politicd. Cea din urmi cipiti un caracter virql-

nretamorfic, comportAndu-se ca o pseudo-religie a imanentului.Bergson a accentuat natura diferiti a celor doui tipuri de

societate, de aceea tranzilia de la una la cealaltd este una

rlcstul de complicatS: ,,Niciodati nu vom putea trece de lasocietatea inchisi la societatea deschis5, de la cetate la comu-

rrit;rte, printr-o simplS adiugire. Cici ele nu aparfin aceleaqi

cscnte. Societatea deschisi este societatea ce va cuprinde

irrt leaga omenire. Visati, in ristimpuri, de sufletele de eliti, ea

lr..rlizeazi de fiecare dati ceva din ea ins5gi in creafii, fiecare

tlin acestea permifAnd depSgirea unor dificult5li considerate

pini atunci insurmontabile, datoritl unei transformiri mai

rrrult sau mai puqin profunde a omului. Dar dupl fiecare din,r('cste creafii se inchide cercul momentan deschis. O parte a

I Arrthony Parel, Political Society and The Opett Society: Bergsonian

l/ic,ws, in Dante Germino, I(laus von lleyrne (editoli), The Open

Srrt'iefy in Theory and Practice..., Pp.36 - 4t.

40 Vlad D. Gafipa

noului a fost turnati in tiparele vechiului; aspirafia individualia devenit presiune sociali; obligafia acoperi totul,,5.

(N.n.) Totalitarismul (de stAnga gi de dreapta) ni se inft;igeazdca o,,revenire" de la societatea deschisi la societatea inchisi, ca ointoarcere fo4ati de la modernitate la ,,tribalism,, (cf It. popped.Fenomenul ne apare mai vizibil sau intr-un mod mai evident incazul extremei drepte. Astfel, nafionalismul a incercat si,,evolueze" dupi primul Rizboi Mondiar de la statutul de trans_ideologie la cel de ideologie politici distincti, prin intermediulimperialismului militarist, insd a eguat prin a deveni doar o nouiformi de tribalismradicarizat gi expansionist. Nafiunire care au alescalea totalitarismului de dreapta au incercat si se dezvolte prinfo4a violery5, teroare gi propagandi, insd au s6rpit prin a se izola,transformandu-se in entitdfi colective masificate, autosuficiente siincapabile de adaptare. Nafionalismul a incercat si se plieze pe-ideologii prearm: socialismul sau conservatorismul, insi din,,sinteza" cu acestea au rezurtat mutalii ca fascismur sau nazismul.in plan ideologic, amintitele migciri au fosg de fapt, niqtemanifestiri patologice ale democra,tiei sau, mai exact, un rezultat alcrizei sistemului pluralist. Ele au combinag in mod nefericit,elemente ideologice ;i politice antinomice: revolulia cu reacgiunea,nafionalismul etnicist ;i conservator cu internationalismul anarho-sindicalist, anti-capitalismul cu corporatismul, rasismul cu ocoeziune sociali fo4ati etc. Definindu_se gi intituhndu_se cuemfazd drept ,,a treia cale,'intre liberalism pi socialism, migcirile gipartidele totalitare de dreapta se doreau a fi o noui formi dee2lu{ie a modernitigii. in realitate, ele au reprezentat un hrorus, unsalt tn gol intre lumea modernl ;i lumea postmoderni. Spredeosebire de fascism gi nazism, comunismul a pistrat, in aparenfl,o viziune universalist-umanisti, prin promovarea ideii unui luminoi mai bune, a unei societiqi drepte;i echitabile, construite dupiprincipii egalitariste. Totalitarismul de st6nga a creat o iluzie asocietifii deschise, o hologramd, o imagine ,p""f""U,, a acestei4bazdndu-se insi pe o utopie. Nimic din

"""u "" declara cr sustine

5 Henri Bergson, op.cit., p.243.

Totalitarismul de dreapta - de Ia nulionalisnt la fascizare 4L

rru era real. De exemplu: Democrafia populord reprezintl nu doar o

contradicfie semanticS, ci dictatura unei singure clase (prole-

t.rriatul). Astfel, poporul era redus la o entitate colectivd Ei

ttwsificatd, alcituiti din,,oameni noi", incapabili de gdndire critici,

lipsili de libertate spiritualS sau de libertate de acfiune,

irrcloctrinafi, ideologizat' ;i imanentizaqi. Egalitatea devine intornunism doar un slogan repetat la infinit gi in mod ritualic, iar

lilrertatea individualS se topegte gi se integreazS, pAni la onubilare,

irr conceptul demagogic gi populist de responsabilitqte colectivd'

( )bserv5m agadar ci ambele totalitarisme sunt forme mutante,

viral-metqmorfice ale democrafiei, derivAnd din defectele gi

i r nperfect'unile sistemului pluralist.

Posibilitatea reapariqiei societifilor inchise (totalitare) este

o lernanen!5 a efortului gi tensiunii creatoare existente insrrietifile deschise (pluraliste). Modernitatea a evoluat, adesea,

irr salturi, care confin in mod intrinsec 9i defecte, ce Potrlcterrnina variafii nefericite in plan politic, ideologic, sau

t,tunomic. De exemplu, laicizarea rapidi a lumii occidentale a

irrrpus inlocuirea sau confuzia religiei cu ideologia.'lirtalitarismele, privite ca noi forme ideologizate de religiozitate

,ru reprezentat modahtefi de recuperare a unor manifestiri

rnagico-religioase arhaice, prin politic. in comunism, Dumne-

zt'rr a fost inlocuit de partidul unic, in fascism de Stat, iar inrr.rzism de Fiihrer. in genere, ideologia extremei drepte a

lrlopagat ideea rposfazierii divine a nafiunii, personificati prin

l,rtlcr'. Aqa cum totalitarismul igi afl5 originile in democralie, la

li,l societatea deschisi are o multitudine de caracteristici

r;1rt'cifice formei societale inigiale, inchise. in acest sens, Henri

lk'r'gson afirma urmitoarele: ,,Pentru inceput si spunem cIorrrrl a fost ficut pentru societifi foarte mici. Se admite in

1,,,'ncral ci a;a erau societifile primitive. Dar va trebui sd

,rrl.iugim ci vechea stare de suflet subzistS, disimulatd sub

olriprruinfe firi de care n-ar fi putut exista civilizafia. Refulati,

rrt'putincioasS, starea originari rirnAne totuqi in profunzimile

rorriitiinfei. Daci nu ajunge si genereze acfiuni, ea se va

42 Vlad D. Gafiya

manifesta totugi prin cuvinte. intr_o mare nafiune, marea masipoate fi dirijati spre satisfacfia generali; dar care guvern va fideclarat bun de citre cei guvernafi? Cici ei vor crede ci va fisuficient daci se va spune ci este riul cel mai mic dintre toate gidoar in sensul acesta poate fi numit cel mai bun. Aici ne_mulqumirea este congenitali. SI mai notim cI arta de a guvernaun mare popor este singura ce nu_gi are nici o tehnicl pre_mergitoare, nici o educagie eficace, in special dacd sunt in jocindatoriri inalte,,6. (N.n) Violenfa reprezinti o mogtenireatavicd, pe care o regisim atat in societiflle inchise (primitive),cat gi in societilile deschise (moderne). o intAlnim atdt la nr.velindividual, cAt gi la nivel colectiv (in cadrul comunititilorumane). in regimurile ;i sistemele totalitar", ,riot".rgu

"ri"generalizatS, ra;ionalizatl gi institufionalizati, prin teroare gipropagandS. Ea este mascatd printr_un substrat de mituri,tabuuri si simboluri, transmis, reinterpretat gi metamorfozat decitre ideologiile totalitare, prin ,,implementarea,, unei noi siutopianiste Viziuni qsupra Lumii, cu scopul de a crea o reqlitateparaleld, pseudo-transcendentqld. Mostenirea atavici a violenfei,specifici comunitifilor umane timpurii, s_a transmis insocietrqile deschise prin forme tot mai diversificate ;i variate alerizboiului. in acest sens, filosoful inuifionist llancez consideraci: ,,Natura, care a voit societifi mici, a deschis totuqi calecre;terii lor. Cici ea a voit qi rdzboiul, sau, cel pufin, ea a datomului asemena condilii de viafi incAt rdzboiul a devenitinevitabil. Or, tocmai sub amenintarea rizboiului, mai multesocietiqi mici au fost determinate si se uneasci pentru a facefali unui pericol comun. Este adevdrat cI rareori asemeneauniuni sunt durabile. in orice caz, toate ajung la o imbinare desocietifi care este de acelagi ordin de mirime ca fiecare dintresocietilile alcltuitoare. Mai curAnd, in alt sens, putem spune cIrlzboiul st5 Ia temelia imperiilor,,T. in conceplia lui HenriBergson, fenomenul rdzboiului este dovada incontestabili ciu lbidr^,p.

"5o.7 lbidem.

Totalitarismul de dreapta - de la nasionalisnt lo .l'ttsciz'ore 43

societatea politici modernl a refinut gi a pelpetuat unele

lriislturi esenfiale ale societSlii inchise qi ci ra;iunea sau cultura

uu sunt suficiente pentru deschiderea spafiului societql.

l{irzboiul definegte domeniul de aplicare al legilor gi drepturilorcivile.Doctrinele securitigii nafionale gi interesele vitale sunt

,,rufionaliziri" ale instinctului de conservare al grupurilor

unrane. Idees de lege gi constitu;ie - chiar daci intruchipeazd

plincipiul abstract de justigie universali, oferi doar un cadru

It'gal al societ5gii inchise. Bergson reglsegte originea confictului

,rlmat in structura comunitSlilor umane ;i in instituqia

proprietdfii. Astfel, inteligenfa, dorinfa de proprietate, modul

irrjust de achizilionare al acesteia, producfia, politica gi rizboiulrri se relevi ca fenomene interconectate. Se adaugd lupta de

t'lasi qi conflictele intre comunit5gile inchise, legate de

stirpAnirea propietSlii. Rizboaiele societifilor civilizate sunt

r',rqionalizate prin obiective: cAgtiguri materiale, glorie, teritorii,picte de desfacere etc. Modernitatea a produs astfel alianfe intreirrclustrialism, imperialism qi militarism, iar totalitarismul le-a

trirnsformat intr-o viziune gi un modus operandi unificates.

ApezAnd la baza regimurilor democratice datoriq morald,

llclgson se declar5, totugi optimist, in privinfa viabilitlfiirrrodelului deschis de societate, dar, mai ales, in privinfa

r'.rpaciti;ii de evolufie a umanitiqii: ,,Acum vom inlelege de ce

rrnr.rnitatea nu a atins democrafia decAt intr-un tArziu (c5ci au

r,xistat gi false mocrafii, asemenea cetlfilor antice, intemeiate pe

rir'l.rvie gi debarasate, prin aceastl fundamentalS inechitate, de

t't'lc mai multe gi mai nelinftitoare dintre probleme). Dintre

to.rte concepfiile politice, democrafia este cea mai indepirtatlrlc naturi, singura care transcede, cel pufin ca intenfie,t'orrdiqiile <<societlqilor inchise>>. Ea atribuie omului drepturi

intlividuale. Iar aceste drepturi, spre a rimAne inviolabile,

rrr.t'esiti din partea tuturor o inalterabilS fidelitate fa;i de

rl,rtolie. Ea igi ia deci, ca materie, un om ideal ce-i respecti pe

,rl1ii la fel cum se respectd pe sine, care se integreazi in

" Arrtlrony Parel, op.cit., p. 44.