TOTAL PROIECT SRL RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC ...apmms-old.anpm.ro/files/APM MURES/Reglementari/SEA-uri... · PUG – plan urbanistic general UTR ... Ghid privind evaluarea

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

RAPORT DE MEDIU

PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL COMUNA CRĂCIUNEŞTI JUDEŢUL MUREŞ

ORIGINAL Pagina 1 / 89

Pag. 1

RAPORT DE MEDIU

PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL

AL COMUNEI CRĂCIUNEŞTI

FIŞA PROIECTULUI

OBŢINEREA AVIZULUI DE MEDIU

AMPLASAMENT

COMUNA CRĂCIUNEŞTI JUDEŢUL MUREŞ

BENEFICIAR

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CRĂCIUNEŞTI JUDEŢUL MUREŞ

Crăciuneşti nr.270 COD POŞTAL 547175, TEL 0265-332112, Fax: 0266332113

NR. PROIECT

2253/2012

FAZA

RAPORT DE MEDIU

PROIECTANT

S.C. TOTAL PROIECT S.R.L, ODORHEIU SECUIESC STR. KOSSUTH L. Nr. 13.

TEL: 0266-218449, FAX: 0266-217967

DIRECTOR: ing. KASSAY GÁBOR ______________________

ŞEF COLECTIV: ing. MINIER GÁBOR _______________________________


RAPORT DE MEDIU



Pag. 2

FIŞA CU RESPONSABILII LUCRĂRII

COLECTIVUL DE COORDONARE:

DIRECTOR: Ing. KASSAY GÁBOR ______________________ MANAGER PROIECT: Ing. MINIER GÁBOR ______________________ COLABORATOR: Ing. Med. PARA ZOLTÁN ______________________

COLECTIVUL DE SPECIALIŞTI:

Dr. Ing. chimist TÖRÖK JÁNOS ______________________

Ing. hidrotehnic TÖRÖK ÁRPÁD ______________________

Ing. chimist MINIER GÁBOR ______________________ Ing. de mediu SZONDI ERIKA ______________________ Ing. geol. KASSAY ZSOMBOR ______________________

BENEFICIAR: COMUNA CRĂCIUNEŞTI

JUDEŢUL MUREŞ


RAPORT DE MEDIU



Pag. 3

CUPRINS

A. PIESE SCRISE 1. GENERALITĂŢI __________________________________________________________________________________ 5

1.1 INTRODUCERE ______________________________________________________________________________ 5 1.1.1 ROLUL ŞI IMPORTANŢA RAPORTULUI DE MEDIU ÎN CADRUL EVALUĂRII DE MEDIU _________________ 5 1.1.2 NECESITATEA ELABORĂRII RAPORTULUI DE MEDIU __________________________________________ 5

1.2 METODOLOGIA SEA _________________________________________________________________________ 5 2. ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL INTOCMIT ÎN ANUL 1994 ___________________________________ 6

2.1 DESCRIEREA ELEMENTELOR CHEIE ALE PLANULUI ACTUALIZAT, PRINCIPALELE OBIECTIVE ___________________ 6 2.2 REZULTATE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT ________________________________________ 7 2.3 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE (EUROPENE) RELEVANTE _________ 10 2.4 IN DOMENIUL URBANISMULUI ________________________________________________________________ 10

2.4.1 IN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI ___________________________________________________ 11 2.4.2 PLANURI, PROGRAME INTERNAŢIONALE RELEVANTE _______________________________________ 12

2.5 PREZENTAREA OPŢIUNILOR RELEVANTE IDENTIFICATE, ALTERNATIVE PROPUSE IN PLANUL ACTUALIZAT, INCLUSIV ALTERNATIVA ZERO________________________________________________________________________________ 12

3. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN COMUNAL CRĂCIUNEŞTI ______________________________________________ 17 3.1 GESTIONAREA DEŞEURILOR GENERATE PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI _____________________ 23 3.2 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT________ 26

4. FORME DE IMPACT _____________________________________________________________________________ 27 4.1 OBIECTIVELE, INDICATORII ŞI ŢINTELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI ____________________________________ 27 4.2 MODUL DE LUARE ÎN CONSIDERARE A OBIECTIVELOR DE MEDIU ŞI A ORICĂROR CONSIDERAŢII DE MEDIU PE PARCURSUL PREGĂTIRII PLANULUI ACTUALIZAT _________________________________________________________ 33 4.3 PREDICŢIA ŞI EVALUAREA EFECTELOR ALE PUG ACTUALIZAT ŞI ALE ALTERNATIVEI SALE ___________________ 39

5. MĂSURI DE AMELIORARE ŞI PUNERE ÎN VALOARE _____________________________________________________ 52 5.1 IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE PREVENIRE, REDUCERE, AMELIORARE SAU COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI CE POT REZULTA ÎN URMA IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC GENERAL _ ________________________________________________________________________________________ 52 5.2 DESCRIEREA EFECTELOR REZIDUALE RĂMASE DUPĂ APLICAREA MĂSURILOR DE REDUCERE ________________ 53

5.2.1 PENTRU PUG REVIZUIT _______________________________________________________________ 53 5.2.2 PENTRU PUG EXISTENT( ALTERNATIVA 0) ________________________________________________ 53

5.3 IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE INTENSIFICARE A EFECTELOR POZITIVE ASUPRA MEDIULUI CE POT REZULTA IN URMA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT _______________ 53

6. ALTERNATIVA ALEASĂ ___________________________________________________________________________ 54 6.1 DESCRIEREA MODULUI EVALUĂRII _____________________________________________________________ 54 6.2 DESCRIEREA ALTERNATIVEI SELECTATE, CARE ESTE PREFERATĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECTIEI MEDIULUI _ ________________________________________________________________________________________ 54 6.3 EXPUNEREA MOTIVELOR PENTRU CARE ALTERNATIVA ALEASĂ ESTE PREFERATĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECTIEI MEDIULUI _____________________________________________________________________________ 54

7. MONITORIZAREA _______________________________________________________________________________ 55 7.1 PROPUNERI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT ___________________________________________________________________ 55

8. CONSULTĂRI __________________________________________________________________________________ 61 8.1 LISTA FACTORILOR INTERESAŢI CARE AU FOST CONSULTAŢI _________________________________________ 61 8.2 REACŢII, SUGESTII ŞI OBIECŢII FORMULATE DE FACTORII INTERESAŢI __________________________________ 61 8.3 PUNCTUL DE CONTACT UNDE FACTORII INTERESAŢI POT TRIMITE COMENTARIICU PRIVIRE LA RAPORTUL DE MEDIU ________________________________________________________________________________________ 61

REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC _____________________________________________________________________ 62


RAPORT DE MEDIU



Pag. 4

Glosar de termeni

PUG – plan urbanistic general

UTR – unitate teritorială de referinţă

SEA = evaluarea de mediu pentru politici, planuri şi programe

POS Mediu – Program Operaţional Sectorial de Mediu

PND - Planul Naţional de Dezvoltare

POR - Program Operaţional Regional

PNDR - Program Naţional de Dezvoltare Rurală

PABH – Planul de amenajare a bazinului hidrografic

PMBH – Planul de management al bazinului hidrografic

PJGD – Planul judeţean de gestionare a deşeurilor

PRGD – Planul regional de gestionare a deşeurilor

ANPM- Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

APM – Agenţia pentru Protecţia Mediului


RAPORT DE MEDIU



Pag. 5

1. GENERALITĂŢI

1.1 INTRODUCERE

1.1.1 ROLUL ŞI IMPORTANŢA RAPORTULUI DE MEDIU ÎN CADRUL EVALUĂRII DE MEDIU

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul urbanistic general actualizat al Comunei Crăciuneşti, titularul planului fiind Consiliul Local al Comunei Crăciuneşti.

Actualizarea PUG-lui adoptat în anul 2001 având caracter director şi de reglementare operaţională, este impusă prin Legea nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu completările şi modificările ulterioare.

Raportul de mediu(raportul SEA) este parte a documentaţiei Planului urbanistic general actualizat fiind un instrument important pentru integrarea consideraţiilor de mediu în acest plan şi are ca obiectiv identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului ale implementării planului, precum şi a alternativelor posibile ale acestuia, sprijinând astfel dezvoltarea durabilă a Comunei.

De asemenea, constituie baza pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planului urbanistic general actualizat.

Totodată Raportul de mediu ajută la creşterea eficienţei luării deciziei prin aceea că elimină, de la inceputul procesului de luare a deciziei, alternativele de dezvoltare care nu ar fi acceptate din punct de vedere al protecţiei mediului dacă ar fi implementate prin proiecte.

Elaborarea raportului de mediu şi integrarea consideraţiilor de mediu în pregătirea PUG-lui reprezintă un proces iterativ care contribuie la luarea unor decizii durabile în scopul îmbunătăţirii mediului de viaţă, creşterii atractivităţii comunei şi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă precum şi atragerii de investiţii.

1.1.2 NECESITATEA ELABORĂRII RAPORTULUI DE MEDIU

Datorită modificărilor şi completărilor aduse PUG-lui iniţial în faza de actualizare ( privind posibilele efecte asupra ariilor specială de conservare), precum şi schimbării legislaţiei de mediu în urma transpunerii aquisului comunitar din domeniu faţă de legislaţia din anul 1996, pentru planul actualizat s-a stabilit de către APM Mureş ( având delegarea ARPM Sibiu a parcurgerii etapelor procedurale până la analiza calităţii Raportului de mediu) prin adresa APM Mureş. obligativitatea efectuării evaluării de mediu (SEA) conform prevederilor art.5, alin.2. din HG nr. 1076/2004.

Raportul de mediu reprezintă documentul care conţine informaţiile şi concluziile evaluării de mediu pentru acest plan urbanistic general precum şi criteriile, condiţiile din punct de vedere al protecţiei mediului care îndrumă autoritatea emitentă a acordurilor unice în ce mod să decidă asupra unei cereri la emiterea certificatului de urbanism, respectiv a unei autorizaţii de construcţii. Aceste criterii pot limita tipurile de activităţi permise într-o anumită zonă, pot stabili limite pentru activităţile care urmează a se desfăşura într-o zonă, pot prezenta anumite condiţii care trebuie îndeplinite în vederea obţinerii acordului unic sau pot impune să se păstreze caracteristicile unei anumite zone.

Datorită modificărilor şi completărilor aduse PUG-lui iniţial în faza de actualizare ( privind posibilele efecte asupra ariilor specială de conservare), precum şi schimbării legislaţiei de mediu în urma transpunerii aquisului comunitar din domeniu faţă de legislaţia din anul 1996, pentru planul actualizat s-a stabilit de către APM Mureş (având delegarea ARPM Sibiu a parcurgerii etapelor procedurale până la analiza calităţii Raportului de mediu) prin adresa APM Mureş. obligativitatea efectuării evaluării de mediu (SEA) conform prevederilor art.5, alin.2. din HG nr. 1076/2004.

1.2 METODOLOGIA SEA

Metodologia SEA folosită include toate cerinţele stabilite de H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe, recomandările metodologice din Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 117/2006 şi din ghidul sectorial Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism, elaborat de Proiectul Phare 2004/016-772.03.03/02.01.

Prima versiune a PUG-lui actualizat cu anunţurile publice privind iniţierea actualizării planului a fost depusă la APM Mureş în anul 2007, iar completările cu informaţii solicitate în anul.2008.

Definitivarea proiectului planului concomitent cu stabilirea domeniului evaluării şi a nivelului de detaliu al informaţiilor ce trebuie incluse în raportul de mediu, precum şi analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului s-au realizat în cadrul întâlnirilor grupurilor de lucru la sediul Primăriei Crăciuneşti în prezenţa membrilor Consiliului Local al Comunei


RAPORT DE MEDIU



Pag. 6

Crăciuneşti, consultând concomitent şi pe membrii Consiliului Local. Componenţa grupurilor de lucru este specificată în Procesele verbale ale întâlnirilor, anexate prezentei.

Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general actualizat al Comunei Crăciuneşti este elaborat de S.C. Total Proiect SRL Odorheiu- Secuiesc persoană juridică atestată cu certificat de atestare R –EIM-07-167/04.07.2007, iar elaboratorul Planului urbanistic general actualizat este S.C. Aalto Proiect S.R.L. Târgu Mureş, Proiect nr. 252.0 faza PUG.

2. ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL INTOCMIT ÎN ANUL 1994

2.1 DESCRIEREA ELEMENTELOR CHEIE ALE PLANULUI ACTUALIZAT, PRINCIPALELE OBIECTIVE

Planul este elaborat pentru sectorul de urbanism şi transpune la nivelul unităţii teritorial administrativă a Comunei Crăciuneşti, având o populaţie stabilă de 4589 locuitori strategiile, politicile şi programele de dezvoltare durabilă in profil spaţial.

Planul Urbanistic General – PUG al Comunei Crăciuneşti- Judeţul Mureş a fost comandat de Consiliul Local al Comunei Crăciuneşti, proiectantul ales fiind S.C. ZEBRA Pro S.R.L. din Târgu Mureş în vedferea actualizării PUG- ului elaborat de S.C. PACT COMOR S.R.L. nr.69- 73/04.12.2001 cu Aviz Unic nr 69-73/04.12.2001 Legea privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor (nr.50/1991, republicată 1997) prevede că fiecare comună trebuie să aibă Planul Urbanistic General, care este avizat de organele teritoriale de specialitate şi se aprobă de către Consiliul Local. În baza Legii nr. 362 din 21 septembrie 2006, prin reorganizarea comunei Crăciunesti, acesta are în componenţă satele Crăciunesti (resedinţa comunei),Budiu Mic, Ciba, Cinta, Cornesti, Foi, Nicolesti si Tirimioara.

Planul urbanistic general cuprinde:

Reglementări pe termen scurt, la nivelul intregii unităţi administrativ-teritoriale , cu privire la:

stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relatie cu teritoriul administrativ al localităţii;

stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

zonificarea funcţională in corelaţie cu organizarea retelei de circulaţie;

delimitarea zonelor afectate de servituţii publice;

modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice

precizarea conditiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate.

zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor in aceste zone.

Prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:

evoluţia in perspectivă a comunei;

direcţiile de dezvoltare funcţională în comună.

Direcţiile de dezvoltare a comunei propun obiective similare cu cele de acum un deceniu, dar se clarifică direcţiile principale de dezvoltare şi obiectivele operaţionale cheie – creşterea calităţii vieţii urbane, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural şi celui construit printr-un management integrat urban şi protecţie faţă de riscurile naturale.

Astfel, se pune accent pe dezvoltarea infrastructurală- inclusiv pe transportul în comun durabil cu legături coordonate către reţelele regionale de transport, la creşterea eficienţei energetice, la dezvoltarea economică generală, respectiv având în vedere resursele existente, la dezvoltarea activităţilor legate de turism. Aceste obiective sunt susţinute de o reglementare mai bine conturată a dezvoltării urbanistice, acordând o atentie specială zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar.

Modificările şi completările ediţiei anterioare a P.U.G.-lui au fost efectuate în această direcţie, dând o formulare mai clară a obiectivelor de implementat.

Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului urbanistic general cuprinde în acest sens prescripţiile specifice zonelor funcţionale şi a celor 42 unităţi teritoriale de referinţă ( UTR), Crăciuneşti cu 7 zone şi subzone, Budiu Mic cu 7 zone şi subzone, Ciba cu 3 zone, Cinta cu 6 zone şi subzone, Corneşti cu 6 zone şi subzone, Foi cu 4 zone şi subzone, Nicoşeşti cu 6 zone şi subzone şi Tirimioara cu 4 zone şi subzone. Planul va fi implementat în perioada 2012- 2022


RAPORT DE MEDIU



Pag. 7

2.2 REZULTATE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

Teritoriul administrativ al Comunei Crăciuneşti are o suprafaţă de 4033 ha - care cuprinde Satul Crăciuneşti- centrul de comună şi satele Budiu-Mic,Ciba,Cinta,Cornesti,Craciunesti, Foi, Nicolesti, Tirimoara.

Primele atestări în documentele epocii a satelor apar în secolele XIV- XVI, după cum urmează, conform dicţionarului istoric de C. Suciu, localităţile comunei Crăciunesti apar cu denumirea:

În 1348 – KECHTEREMI (Tirimioara);

În 1444 – KARACHONFALVA (Crăciunesti);

În 1451 – ZENTH MIKLOS (Nicolesti);

În 1457 – FINTAHAZA (Cinta) şi FOLINFALVA (Foi);

În 1519 – CHYBAFALVA (Ciba);

În 1760 – HAGYUMASBODON (Budiu Mic).

În registrul Naţional al Siturilor arheologice şi a monumentelor arhitecturale sunt trecute monumentele:

Poz Cod LMI 2004 Denumire Adresa veche

Adresa actuală Datare

69 MS-I- s-B-15367 Aşezare de la Corneşti Dâlma lui Bene

Corneşti Corneşti neidentificat

Sec. III- IV epoca migraţiilor

43 MS-I- s-B-15363 Aşezare de la Teleac- Telek Budiu Mic Budiu Mic Latene 475 MS-II- m-B-15635 Biserica de lemn Sf. Nicolae

din Nicoleşti Nicoleşti Nicoleşti nr. 173 Sec.XVIII

476 MS-IIa-A-15367 Ansamblul bisericii de lemn Sf. Arhangelii

Crăciuneşti 169 Crăciuneşti 45 Sec. XIX

477 MS-II-m-A-15636.01 Biserica de lemn Sf. Arhangelii


478 MS-II-m-A-15636.02 Clopotniţa Crăciuneşti 169 Crăciuneşti 45 Sec. XIX 479 MS-II-m-A-15637 Biserica reformată Nicoleşti 547 Nicoleşti 128 1622

Populaţia comunei a fost maximă în timpul recensământului din 1956, după care din cauza migraţiilor spre oraşe a scăzut, în ultimul timp din cauza din cauza sporului natural pozitiv şi al stabilirii unui număr de locuitori din Târgu Mureş în case noi construite în satele apropiate iar a început să crească.

Nr Localitate 1860 1956 1966 1970 1992 2002 2008 2011 1. Crăciuneşti 409 2681 2365 2396 2430 2455 999 2. Budiu Mic 388 369 413 430 439 442 480 3. Ciba 249 ** ** ** ** ** 243 4. Cimta 593 482 421 440 386 373 373 5. Corneşti 893 1091 1030 1050 974 916 916 6. Foi 504 ** ** ** ** ** 581 7. Nicoleşti 600 ** ** ** ** ** 785 8. Tirimioara x 261 234 245 167 162 162 TOTAL 3636 4884 4463 4561 4430 4348 4244 4539 **comasate în Crăciuneşti x total fără Tirimioara

Datele din 2011 au fost comunicate de Primărie.

După naţionalitate 1,42 % din populaţie sunt români, 70,51 % sunt maghiari iar 28,07 sunt romi.

După religie 67% din populaţie sunt reformaţi, 3,82% ortodoxi, 2,55% romano-catolici iar restul (20,63%), alte religii sau nedeclarate.

Privitor la profilul economic Comunei Crăciunesti are funcţie mixtă, agrarindustrială caracterizată prin producerea zarzavaturilor, legumelor, este însemnată şi producţia de floricultură.

Ponderea mare a populaţiei ocupate în alte sectoare de activitate (cei care lucrează în gospodării proprii nu sunt evidenţiate) se poate explica prin proximitatea unei asezări urbane care atrage populaţia activă din mediul rural. Activitatea agricolă se desfăsoară în majoritatea cazurilor în gospodării individuale si este axată pe producerea de cereale: grâu, orz, ovăz, porumb, existând 1873 exploataţii agricole familiare şi 4 comerciale. Marea majoritate a familiilor se ocupă şi cu creşterea animalelor


RAPORT DE MEDIU



Pag. 8

(bovine, cabaline, ovine, păsări) dar mai mult pentru satisfacerea necesităţilor familiare, cu excepţia a 4 microferme cu 10- 25 vaci.

Pe terenurile fostelor CAP au luat fiinţă ateliere mici de reparaţii şi depozite de mobilă, de materiale de construcţii, moară, ateliere de tinichigerie care asigură un număr de locuri de muncă. Se discută despre un proiect de depozit subteran de gaze naturale, Primăria încă nu a fost inştiinţată oficial.

Comuna este amplasată pe ambele părţi ale pârâului Niraj, ale liniei ferate înguste şi a drumului judeţean DJ 151 D Ungheni- Acăţari care face legătura între DN 13 şi DN15 (E 60) şi este drumul ocolitor pentru autovehicole de toate tipurile, care nu tranzitează municipiul. Datorită acestei aşezări, localităţile comunei beneficiază de legături facile rutiere cu municipiul Târgu Mureş, centrul administrativ al judeţului Mureş.

Localităţile vecine sunt: Municipiul Târgu Mureş şi Comuna Corunca spre N, Cristeşti spre NV, Comuna Gheorghe Doja spre V, Comunele Suplac şi Coroisânmartin spre S şi Acăţari spre E.

În comuna Crăciuneşti, pe lângă centrul de comună şi satele Foi, Ciba şi Nicoleşti sunt aşezate de a lungul drumului judeţean DJ 151D –, care constituie totodată şi strada principală a localităţilor. Relaţia de circulaţie rutieră cu Municipiul Târgu Mures se fac prin D.C. 65 –prin Budiu Mic – Foi (7,80 km) –Crăciunesti (1,40 km), total distanţă = 9,20 km, rută mai scurtă faţă de Dj 151D Acăţari- DN 13 Târgu Mureş.

Satele comunei au fost legate de municipiu şi prin linia de cale ferată ingustă, unde curculaţia trenurilor a fost suspendată în 1996, locuitorii având acces la staţiile de pe linia CF 405 Târgu Mureş şi General Dăscălescu. În Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional- Secţiunea I Transporturi este prevăzută construirea liniei de cale ferată între Sighişoara- Târgu Mureş, care ar avea oprire şi în această comună.

Aeroportul internaţional Târgu Mureş asigură legături directe spre Bucureşti dar şi spre multe oraşe din Europa de vest.

Teritoriul comunei este caracterizat prin trei unităţi mari de relief:

Valea râului Niraj si văile secundare, unde sunt situate localităţile comunei Crăciunesti, exceptând Budiu Mic;

Valea secundară a râului Mures cu localitatea Budiu Mic;

Terasele si dealurile laterale ale râului Niraj, având altitudini cuprinse între 350-500m. Dealurile mai importante sunt: Dl. Crăciunesti (475m), Dl. Cocosilor, Dl. Cosma (477m) si Vaţman spre nord si Dl. Târnavelor spre sud cu Dl. Heghes (450m), La Cetate (476m), Dl. Mlastinii (443m).

Valea Nirajului cu altitudine de 306-315m, fiind slab drenată, prezintă exces de umezeală si suferă din cauza inundaţiilor în special în perioada scurgerilor nicopluviale.

Zona de luncă este bine dezvoltată si în urma regularizării râului au fost înlăturate inundaţiile foarte frecvente. Zona învolvurată are un larg ondulat, conicele domoale asimetrice sunt fragmentate si prezintă alunecări mici de teren, în special în zona localităţii Budiu Mic, Cinta si Cornesti.

Reţeaua hidrografică face parte din bazinul hidrografic al Muresului, principalul curs de apă fiind Nirajul. Majoritatea izvoarelor se întâlnesc la baza versanţilor sau în treimea inferioară la contactul terasei cu lunca. Teritoriul administrativ este străbătut de pârâurile Csere, Beru, Tekeres (afluenţi ai Nirajului) şi Pârâul Budiului, care se varsă direct în Mureş, toate fiind caracterizate de debite reduse, dar care pot produce inundaţii după ploi torenţiale.

Temperatura medie anuală este în general de 8,7 - 8,9˚C.

Precipitaţiile medii anuale din anii 1896-1996 reprezintă 614,5 l/mp.

Deficitul cel mai mare de umezială se înregistrează în lunile august – septembrie.

Cu ocazia inundatiilor din 1912, 1913, 1970 si 1975, o parte din zona de locuit si zona de producţie au fost inundate, parţial distruse (în 1975 s-a măsurat 746,6 l/mp).

După 1995 între localităţile Corneşti şi oraşul Miercurea Nirajului s- a executat un polder, un lac de acumulare nepermanent, pentru reţinerea unei părţi considerabile din volumul viiturilor, realizând un control eficient a scurgerii maxime în aval, salvând de inundaţii localităţile situate până la Ungheni- Mureş. Conform proiectului nr.1609/23/ Studiu – proiect ICPGA – CNA filiala Sibiu din 1995 – Volumul total al lacului este de 5,1 milioane mc, cota maximă a apei în lac este de 359,35 m, suprafaţa lacului la 5% asig. =100 ha, 0,5% asig. =120 ha.

Vegetaţia naturală (1100 Ha - păduri) este caracterizată prin compoziţia diferită. Pădurile apar masiv în special în treimea superioară a versanţilor pe pantele cu expoziţia nordică si estică. Sunt constituite din gorund si corpeu, în masiv apar în zona limitrofă cu Municipiul Târgu Mures, spre nord si pădurea Mlastinii-Chendri (la Tirimioara), pădurea Cornesti (la Cornesti) în sudul teritoriului administrativ.

Aproape jumătate (48%) din teritoriul administrativ al comunei este declarat arie de protecţie specială avifaunistă ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 ROSPA 0028 – Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 9

Condiţiile cadrului natural şi amplasarea au determinat atât relaţiile în teritoriu cât şi dezvoltarea în sine a localităţii. Dezvolarea economică a comunei din ultimii ani se datoreşte cultivării şi comercializării zarzavaturilor, cele produse în Crăciuneşti sunt cunoscute în zonă. S-a început un program pentru alimentarea cu apăla nivel judeţean, etapizat, s-a executat proiectul pentru canalizarea localităţii cu staţie proprie de epurare.

Conform concepţiilor moderne planul de dezvoltare a localităţii trebuie să fie coordonată cu programul de dezvoltare a localităţilor invecinate. Coordonarea este realizată la nivelul consiliilor locale şi de către Consiliul Judeţean Mureş, prin elaborarea strategiilor de dezvoltare în domeniile importante.

Deoarece este de aşteptat să apară o serie de proiecte finanţate din fonduri structurale UE în perioada 2007 – 2013 , modificările PUG-lui tratează în mod specific următoarele aspecte:

Zona de locuinţe, inclusiv zona pentru locuinţe sezoniere ( case de vacanţă),

Zona pentru activităţi turistice şi de recreere, inclusiv construcţii aferente,

Zona pentru activităţi de agrement şi sport, inclusiv construcţii aferente,

Zona unităţilor de producţie,

Zona pentru instituţii şi dotări publice,

Zona pentru dotări şi servicii de interes public,

Zona dotărilor pentru culte,

Zona spaţiilor verzi,

Zona pentru gospodărie comunală,

Zona construcţiilor aferente lucrărilor tehnico-edilitare,

Zona aferentă transportului rutier,

In acest sens sunt propuse spre modificare suprafeţele anumitor zone funcţionale cuprinse în intravilan, s-a mărit suprafaţa totală a intravilanului din comuna Crăciuneşti de la 365,31 ha la 447,10, crescând intravilanul satelor:

Crăciuneşti cu 5,62 ha

Budiu Mic cu 51,88 ha (din cauza unui mare număr de târgumureşeni care vor să construiască case în satul aflat în apropierea municipiului). Aici trebuie clarificată problema depozitului subteran de gaze naturale prevăzut de ROMGAZ în această zonă,

Corneşti cu 8,33 ha

Foi cu 35,72 ha

Nicoleşti cu 12,22 ha

şi va scădea intravilanul satelor cu

Ciba cu 19,01 ha

Cinta cu 4,33 ha

Tirimioara cu 7.64 ha

Se observă faptul că cei 8,33 ha ce apar la extinderea intravilanului în satul Corneşti se suprapun cu suprafaţa Sitului Natura 2000 dar pe seama unui teren arabil, în cazul satelor Cinta şi Tirimioara, amplasate integral pe suprafaţa protejată, prin reducerea intravilanului cu cei 11,97 ha dispare pericolul realizării unor construcţii ce ar pune sub presiune biodiversitatea din sit.

De la PUG actualizat sunt aşteptate următoarele rezultate:

modificarea zonelor funcţionale prin mărirea suprafeţei zonelor pentru locuinţe individuale, a spaţiilor verzi naturale sau amenajate şi a zonelor destinate pentru turism, agrement, sport,

modificări ale infrastructurii de transport, respectiv amenajări de noi drumuri,

amenajarea intersecţiilor problematice între străzile şi DJ 151 D, amenajări de trasee pietonale, amenajarea de parcaje în toate zonele funcţionale,

Reducerea efectelor negative cauzate de construirea Autostrăzii Transilvania Nord porţiunea Târgu Mureş- Sighişoara şi a Autostrăzii Târgu Mureş- Iaşi (Ditrău) care traversează teritoriul administrativ al comunei, precum şi a centurii de ocolire a municipiului care trece în apropierea (sau traversează) satul Budiu Mic,

Minimalizarea efectelor negative a emisiilor de poluanţi (în aer, apă, pe sol, zgomot şi vibraţii) cauzate de, cele două autostrăzi după punerea lor în funcţiune,

modificări ale infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare, inclusiv epurarea apelor uzate,


RAPORT DE MEDIU



Pag. 10

modificări în gestionarea deşeurilor prin asocierea la sistemul de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean sau zonal şi generalizarea colectării selective,

modificări în eficienţa energetică a clădirilor existente şi a clădirilor noi, respectiv lucrări de reabilitare, pentru asigurarea comfortului termic,

modificări în consolidarea economiei locale, respectiv promovarea activităţilor legate de turismul durabil şi oferirea de servicii de calitate în domeniul turismului, declararea ca atare şi restaurarea monumentelor istorice existente pe teritoriul administrativ, asigurarea terenului pentru agrement şi punerea în valoare a turisticii ecologice prin drumeţii tematice în zonele cuprinse în situl Natura 2000.

modificări ale comportamentului personal şi al comunităţii , respectiv intensificarea utilizării transportului public, colectarea selectivă a deşeurilor,

modificări ale acţiunilor autorităţilor publice locale, respectiv acordare de fonduri pentru îmbunătăţirea serviciilor de utilitate publică.

Obiectivele şi priorităţile relevante propuse în documentele conceptuale naţionale şi internaţionale existente au fost folosite de echipa SEA la compilarea unui set de obiective de referinţă în domeniul mediului şi al protecţiei sănătăţii.

Menţionăm că măsurile tehnice, constructive şi organizatorice ce trebuiesc luate la construcţia şi funcţionarea Autostrăzilor Transilvania Nord şi Târgu Mureş- Iaşi (Ditrău) şi la construirea Centurii de ocolire a Municipiului Târgu Mureş prin Budiu Mic vor fi introduse în Studiile de fezabilitate şi Proiecte tehnice ale acestor investiţii şi analizate din punct de vedere al protecţiei mediului în studiile de impact ale acestor proiecte.

Programul de investiţii, cu unele proiecte începute în 2007- 2009 care au avut finanţarea asigurată şi alte puncte care sunt în diverse etape de proiectare răspunde la majoritatea acestor criterii, cuprinzând următoarele lucrări, a căror execuţie depinde de asigurarea fondurilor necesare:

modernizarea străzilor, a drumurilor de exploatare, construirea podurilor şi punţilor pietonale.

realizarea reţelei de canalizare pentru satele Crăciuneşti, Foi, Nicoleşti, Cinta, Corneşti şi Tirimioara, este în fază de proiect, canalizarea satului Budiu Mic se va conecta la reţeaua din Târgu Mureş.

terminarea procesului de extindere, reabilitare şi modernizare a şcolilor, şi a căminelor culturale în satele aparţinătoare comunei Crăciuneşti.

2.3 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE (EUROPENE) RELEVANTE

Analiza SEA a identificat următoarele planuri, programe, documente naţionale care sunt relevante pentru PUG-ul actualizat.

2.4 IN DOMENIUL URBANISMULUI

Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a I-a Reţele de transport, aprobată prin Legea nr. 363/2006.

Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a II-a Apa, aprobată prin Legea nr. 171/1997 , modificată prin Legea nr.20/2006.

Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a Zone protejate, aprobată prin Legea nr. 5/2000.

Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V- a Zone de risc natural, aprobată prin Legea nr. 575/2001.

Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a VI- a Zone cu resurse turistice, proiect de lege.

Regulamentul General de Urbanism aprobat prin HG nr. 525/1996, republicată în 2002.

Planul de amenajare a teritoriului judeţean Mureş ( PATJ), aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş cu nr. 122/1999.

Planul de amenajare a teritoriului zonal PATZ periurban municipal Târgu Mureş elaborat de INCD Urbanproiect Bucureşti 2005.

Programul Guvernului României „Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă”.

Planul de dezvoltare al regiunii Centru pentru perioada 2007 -2013.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 11

2.4.1 IN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI

Planul Naţional de Dezvoltare pentru 2007 – 2013 , stabilind 6 priorităţi naţionale de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de domenii şi subdomenii prioritare.

Programul Operaţional Sectorial de MEDIU 2007 – 20013, versiunea finală 2007- având ca obiectivul global protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.

Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005.

Plan Local de Acţiune pentru judeţul Mureş, revizuit, adoptat prin Hotărârea nr.3/2006 a Colegiului Prefectural Mureş şi prin Hotărârea nr.58/2007 a Consiliului Judeţean Mureş.

Schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic MUREŞ cu cele două componente: Planul de Amenajare a bazinului hidrografic Mureş (PABH) şi Planul de Management al bazinului hidrografic Mureş (PMBH).

Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Programul de eliminare treptata a evacuarii emisiilorşipierderilor de substante prioritar periculoase aprobat prin HG 351/2005 modificata şi completata cu HG 783/2006.

Strategia Naţională de Management al riscului la inundaţii.

Program de realizare a Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor aprobat prin HG 1309/2005.

Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei, aprobată prin HG nr. 731/2004.

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Atmosferei, aprobat prin HG nr. 738/2004.

Legea nr. 271/2003 privind ratificarea Protocolului Gothenburg.

Legea nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001.

Hotărârea nr. 1.856 din 22 decembrie 2005 privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici.

Ordin MMGA nr. 352 din 12 martie 2007 privind aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 7 in liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor şi clasificarea aglomerarilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului in Romania.

Strategia Naţională privind Schimbările Climatice 2005-2007, aprobată prin HG nr. 645/2005.

Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice 2005-2007, aprobat de HG nr. 1877/2005.

Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice.

H .G. nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale şi parcurilor naturale şi constituirea administratiilor acestora.

Ordin MMDD nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 în România.

Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 162/2005 privind ariile naturale protejate pe teritoriul judeţului Mureş, cu modificările ulterioare.

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate prin HG nr. 1470/2004.

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 7 Centru, aprobat prin Ordinul comun MMGA şi MIE nr. 1364/1499/2006.

Legea nr. 451/2002 privind ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000.

Legea nr. 24 din 15 ianuarie 2007 privind reglementarea şi administrarea spatiilor verzi din zonele urbane.

Ordonanţa de urgenţă nr. 114 din 17 octombrie 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului – planificarea strategică privind existenţa suprafeţelor de spaţii verzi în localităţi.

Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, instituit prin OUG. nr. 59/2007.

Convenţia Carpatică ratificată de România prin Legea nr. 389/2006.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 12

2.4.2 PLANURI, PROGRAME INTERNAŢIONALE RELEVANTE

Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, Rio de Janeiro, 1992.

Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Durabilă – Conferinţa de la Johannesburg,2002.

Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu ( 2001 – 2010) numit Mediul 2010: Viitorul Nostru, Alegerea Noastră.

Planul de acţiune al UE “Stoparea pierderii biodiversităţii – 2010 şi în perspectivă”.

Propunerea de Strategie Tematică pentru Sol, adoptată de către Comisie în 2006.

Carta municipiilor şi comunăelor europene pentru durabilitate – Carta Aalborg, 1994.

Strategia Tematică pentru Mediul Urban – SEC(2006)16, adoptată in luna iunie 2006, cu ocazia reuniunii Consiliului de mediu, Acordul Bristol.

Strategia europeană pentru dezvoltare durabilă (Gothenburg 2001 şi Bruxelles 2006).

Agenda teritorială a Uniunii Europene Spre o Europă mai competitivă şi durabilă a regiunilor diverse, acceptată cu ocazia Reuniunii ministeriale informale privind dezvoltarea urbană şi coeziunea teritorială de la Leipzig, 24-25 mai 2007.


2.5 PREZENTAREA OPŢIUNILOR RELEVANTE IDENTIFICATE, ALTERNATIVE PROPUSE IN PLANUL ACTUALIZAT, INCLUSIV ALTERNATIVA ZERO

Opţiunile relevante ale PUG-lui revizuit care are scopul de a asigura o dezvoltare urbană integrată pentru Comună ca un tot unitar sunt:

1.Pentru crearea şi asigurarea unor spatii rezidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală, înteleasă în sensul cel mai larg al cuvântului, ca suma a tuturor aspectelor culturale, economice, tehnologice, socialeşiecologice:

Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ se prezintă în felul următor (Tab. 2.5.1.):

Teritoriul administrativ al

Comunei Crăciuneşti

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ

NEAGRICOL din care: în Ha TOTAL

Păduri Ape Drumuri Curţi

Constr. Ne-prod. Ha %

EXTRAVILAN 3216,41 1100 11,99 66,82 12,09 63,47 4470,69 92,45 INTRAVILAN 182,65 - 1,01 29,18 144,95 7,53 365,31 7,55 TOTAL 3399,05 1100 13,0 96,0 156,10 71,0 4836 %din total 70,30 29,75 0,27 1,98 3,24 1,47 100,00 Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilan (Tab. 2.5.2.)

Nr. Zone funcţionale Suprafeţe (ha)

Crăciu- neşti

Budiu mic

Ciba Cinta Cor-neşti

Foi Nico- leşti

Tiri-mioara

Total

1. Locuinţe şi funcţiuni complementare

23,66 9,80 6,93 6,93 22,05 16,38 23,10 5,04 128,17

2. Instituţii şi servicii de interes public

1,88 0,79 0,06 0,06 0,66 0,11 1,01 - 5,19

3. Unităţi agro-zootehnice, depozitare

- 0,35 - - 3,92 1,25 - - 5,52

4. Intreprinderi mici şi mijlocii, depozite

3,29 - 0,23 0,22 - 0,16 2,35 - 6,02

5. Căi de comunicaţie şi de transport rutiere ferociare

3,99

3,99 0

2,63

2,63 0

1,85

1,85 0

3,59

3,36 0,23

8,15

8,15 0

3,56

3,56 0

4,26

4,26 0

1,15

1,15 0

29,18

28,95 0,23

6. Spaţii verzi, agrement, sport şi de 0,07 0,06 - 2,18 1,07 0,07 0,19 0,19 3,83


RAPORT DE MEDIU



Pag. 13

protecţie 7. Construcţii tehnicp- edilitare 0,02 - - - 0,01 0,01 0,01 - 0,05 8. Gospodării comunale, cimitire 2,06 - - 0,08 - - 1,55 - 3,69 9. Ape 0,07 0,02 0,11 0,50 0,04 0,04 0,01 0,10 1,01 10. Terenuri libere, agricole 33,90 35,97 50,01 11,25 25,81 2,07 8,35 15,29 182,65 TOTAL INTRAVILAN 68,94 49,62 59,18 39,49 61,83 23,65 40,83 21,77 365,31

nu există suprafeţe libere pentru construcţia de noi locuinţe.

dispunerea pe teritorii întinse ale zonelor de locuit, fără legături directe între ele, de multe ori este necesară. traversarea DJ 151 D.

obiectivele de interes public nu formează zone compacte, chiar dacă sunt comasate - în zona centrală de exemplu - sunt aşezate intercalat cu alte funcţiuni - în primul rând de locuit.

trebuie declarate unele edificii ca monumentele istorice şi de arhitectură de interes local şi trebuiesc renovate.

Alternativa propusă – conform PUG revizuit

Bilanţul teritorial al suprafeţelor intravilanelor propuse.

(Tab. 2.5.3.)

Nr. Zone funcţionale Suprafeţe (ha) Crăciu- neşti

Budiu mic


Foi Nico- leşti

Tiri-mioara

Total %


23,66 13,00 6,93 21,21 22,05 16,38 23,10 5,04 131,37 29,38%


1,88 0,19 0,51 0,79 0,52 0,11 1,01 0,16 5,17 1,16%


- 0,79 - - 5,63 1,25 - - 7,67 1,72%


3,29 0,19 0,22 - - 0,35 2,35 - 6,40 1,43%

5. Căi de comunicaţie şi de transport

rutiere feroviare

6,47

6,47 -

7,10

7,10 -

3,60

3,60 -

4,86

4,51 0,35

9,30

9,30 -

5,77

5,77 -

5,40

5,40 -

1,49

1,49 -

43,99 9,84%

6. Spaţii verzi, agrement, sport şi de protecţie

1,37 1,50 - 1,93 1,07 0,07 0,19 0,19 6,32 1,41%

7. Construcţii tehnicp- edilitare 0,02 - - 0,01 0,01 0,01 0,01 - 0,06 0,01%

8. Gospodării comunale, cimitire 3,48 1,65 0,21 2,25 0,88 - 1,72 0,65 10,84 42%2

9. Ape 0,13 0,58 0,11 0,70 0,16 0,19 0,12 0,10 2,09 0,47%

10. Terenuri libere, agricole 34,26 76,50 28,59 3,41 29,54 35,24 19,15 6,50 233,19 52,16%

TOTAL INTRAVILAN 75,56 101,50 40,17 35,16 69,16 59,37 53,05 14,13

447,10 100,0%

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ propus conform PUG revizuit se prezintă în felul următor:

(Tab. 2.5.4.)




AGRICOL




EXTRAVILAN 3160,14 1100 10,91 52,01 12,00 53,84 4388,90 90,75 INTRAVILAN 233,19 - 2,09 43,99 150,67 17,16 447,10 9,25 TOTAL 3393,33 1100 13 96 167,67 71 4836 %din total 70,17 22,75 0,27 1,98 3,36 1,47 100,00


RAPORT DE MEDIU



Pag. 14

Intravilanele propuse localităţilor Comunei Crăciunel, pe sate, comparativ cu intravilanele existente, se prezintă astfel:

(Tab. 2.5.5.) SITUAŢIA EXISTENTĂ (ha) SITUAŢIA PROPUSĂ (ha) Crăciuneşti 68,94 74,56 Budiu Mic 49,62 101,50 Ciba 59,18 40,17 Cinta 39,49 35,16 Corneşti 61,83 69,16 Foi 23,65 59,37 Nicoleşti 40,83 53,05 Tirimioara 21,77 14,13 TOTAL COMUNĂ 365,31 447,10

Totalul intravilanului se măreste de la 365,31 ha la 447,10 ha. În interiorul acestei suprafeţe:

Zona de locuinţe si funcţiuni complementare a fost suplimentată, de la128,17 ha la 131,37 ha, cu terenuri edificate care se aflau în extravilan. La Budiu Mic trebuie clarificat dacă există proiect pentru realizarea unui depozit subteran de gaze naturale, care are o zonă de protecţie care acoperă extinderea intravilanului.

Zona de instituţii si servicii de interes public nu a suferit modificări

Zonele productive de unităţi agrozootehnice, respectiv de intreprinderi mici si mijlocii-depozitare au fost mărite prin introducerea în intravilan a două ferme zootehnice si o platformă de depozitare

-Zona căilor de comunicaţii si transport a crescut proporţional cu suprafaţa terenurilor propuse pentru introducerea în intravilan

Zona spaţii verzi, agreement, sport si de protecţie creste ca suprafaţă de la 3,83 ha la 6,32 ha, crestere justificată prin introducerea în intravilan a unor terenuri de sport, agrement

Zona Terenuri libere, agricole, rezervă locuinţe si funcţiuni complementare a crescut de la 182,65 ha la 233,19 ha. Această crestere de 50,54 ha se justifică prin introducerea în intravilan a unor suprafeţe de teren ca rezervă pentru

Zone mixte locuinţe si servicii. Suprafaţa cea mai mare este inclusă la localitatea Budiu Mic unde apropierea de orasul din vecinătate face atractivă locuirea.

2. Pentru modernizarea retelelor de infrastructură şi cresterea eficientei energetice prin:

2.a. Asigurarea unui transport în comun durabil, accesibil şi abordabil ca pret, cu legături cu legături către Municipiul Târgu Mureş prin Budiu Mic, Acăţari şi Ungheni, în aceste direcţii forţa de muncă locală suplimentară face navetă. Este necesară acordarea unei atenţii deosebite infrastructurii destinate pietonilor, bicicliştilor şi căruţelor.


În perioada întocmirii PUG- ului traficul greu de pe DN 13 (E60) nu a fost deviat pe Dj 151 pentru ocolirea Municipiului Târgu Mureş, totuşi s-a propus scoaterea circulaţiei din centrul satelor. S-a propus şi repararea (asfaltarea) drumurilor comunale şi a străzilor, reproiectarea intersecţiilor şi construirea trotuarelor.

Alternativa propusă – conform PUG revizuit.

Noul PUG în care, pe baza proiectelor apar investiţiile privind construirea, pe teritoriul administrativ al comunei a 2 autostrăzi, pe direcţia Nord- Sud (autostrada Transilvania Nord, porţiunea Cluj- Braşov) şi pe direcţia Vest- Est (autostrada Târgu Mureş- Iaşi) care porneşte din intersecţia aflată pe teritoriul comunei. Prin acest proiect se aşteaptă scoaterea traficului greu din satele comunei, oprindu- se distrugerea caselor din cauza vibraţiilor şi poluarea locuitorilor cu zgomot şi noxe gazoase. Este necesară realizarea accesului locuitorilor comunei peste/sub autostrăzi pentru a avea legături normale intre locuitorii diferitelor sate şi loturile agricole, dar şi pentru diferite specii de animale, având în vedere faptul că autostrăzile traversează situl ROSPA 0028.

2.b. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv epurarea apelor uzate


S- a propus, în termeni generali realizarea alimentării centralizate cu apă+ potabilă şi soluţionarea tratării apelor uzate menajere cu soluţii tehnice caracteristice perioadei respective.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 15


Nu există proiect privind alimentarea localităţilor Comunei Crăciuneşti cu apă potabilă centralizată, în PATJ şi în Master Plan al Judeţului Mureş se prevede costruirea unei aducţiuni de la Miercurea Nirajului, prin utilizarea apei din râul Niraj după construirea unui lac de acumulare. Încă nu s-a întocmit Proiectul de fezabilitate. În prezent locuitorii obţin apa potabilă din fântâni, calitatea apei este satisfăcătoare, dar vulberabilă, în unele condiţii apa din fântâni conţine nitraţi, nitriţi şi fenoli din activităţi zootehnice. Se recomandă unele acţiuni de control în gospodării, pentru respectarea distanţelor de protecţie în jurul fântânelor, mai ales acolo, unde apa potabilă conţine amoniac, nitriţi, nitraţi, substanţe organice şi fenol peste parametrii prescrişi pentru apa potabilă.

Pentru construirea reţelei de canalizare în 2008 s-a întocmit proiectul “ Canalizarea menajeră şi staţie de epurare în Comuna Crăciuneşti“ de către S.C. DALOCONS S.R.L. dar până în prezent nu au fost asigurate fondurile de investiţii pentru realizarea lucrării. Proiectul prevede racordarea consumatorulor casnici din satele Crăciuneşti, Foi, Cinta, Nicoleşti, Corneşti, Tirimioara şi satul Stejeriş din comuna vecină Acăţari la un colector. Lungimea totală a colectorului este de 4775 m pentru aglomerarea Crăciuneşti, pentru satele Corneşti şi Cinta 3445 m, în plus trebuie adăugată legătura spre Stejăriş. Satul Budiu Mic se va racorda la canalizarea Municipiului Târgu Mureş.

Staţia de epurare conform proiectului va fi o staţie cu funcţionare secvenţială de tip SBR, în prima fază pentru 2500 ELS, capacitatea putând fi dublată la 5000 ELS (etapa II) după racordarea tuturor satelor. Debitele de calcul sunt:

etapa I Q max = 4.14 l/s sau 276 mc/zi

etapa II Q max = 8.30 l/s sau 552 mc/zi

Apele epurate vor fi deversate în râul Niraj, cu parametrii care corespund NTPA 001/2005.

2.c. Eficienţa energetică, utilizarea ratională a resurselor naturale şi gestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor pentru asigurarea durabilităţii serviciilor publice de utilităţi, inclusiv sporirea eficienţei energetice a clădirilor. Combustibilii utilizaţi sunt lemne de foc şi gazele naturale (din 4 SRM- uri), ambele produc puţine noxe în gaze arse. Pentru reducerea emisiilor este nevoie de îmbunătăţirea izolaţiei termice în locuinţe şi utilizarea elementelor de ardere cu randament ridicat.


Toate satele sunt racordate prin 4 SRM- uri la reţelele de transport gaze naturale, ceea ce înseamnă că dispun de combustibilul cel mai puţin poluant. Majoritatea locuitorilor încălzesc locuinţele cu ajutorul sobelor.

Casele sunt construite din materiale tradiţionale (cărămizi, mai rar din lemn) cu rezistenţă termică redusă sau medie.


Se recomandă utilizarea materialelor de construcţie cu rezistenţă termică ridicată, schimbarea uşilor şi ferestrelor termizolare, utilizarea centralelor moderne de încălzire centrală şi de producere a apei calde menajere pentru a reduce consumul de combustibil şi a emisiilor de dioxid de carbon (arât la gaze naturale, cât şi la lemne de foc). sunt prevăzute în continuare lucrări de reabilitare, renovare la şcoli, grădiniţe paralel cu modernizarea sistemelor de încălzire centrală cu randamente termice ridicate şi impunerea folosirii materialelor cu rezistenţă termică ridicată la clădirile noi, în vederea reducerii consumului de combustibili. Se recomandă utilizarea energiei regenerabile (solare, eoliene, geotermală, plante energetice).

În cazul construcţiilor de case particulare, la eliberarea Autorizaţiilor de construire se va urmări tipurile de materiale de construcţie cu pierderi minime de energie termică, poziţionarea clădirilor să fie în concordanţă cu utilizarea optimă a energiei solare. Se vor sprijini construcţiile care prevăd utilizarea energiei solare pentru obţinerea apei calde menajere, sau producerea energiei electrice verde.

2. d. Îmbunătăţirea circulaţiei


Sunt prevăzute extinderi şi modernizări la trama stradală prin repararea străzilor, şi amenajarea traseelor pietonale.

Amenajarea de parcaje şi staţii de autobuze în zonele funcţionale.


Prevederile PUG-ului existent în domeniul asigurării unui transport durabil s-a completat cu:

O importanţă deosebită prezintă modernizarea străzilor de interes local a tramei stradale secundare, care se suprapun cu drumurile de deservire agricole


RAPORT DE MEDIU



Pag. 16

Traversarea DJ 151 D impune necesitatea acută a drumului ocolitor, problema comună a aşezărilor din zona acestui drum naţional. Se discută de realizarea Autostrăzii Moldova- Transilvania Bălăuşeri- Ditrău- Tulgheş- Târgu Neamţ- Iaşi care rezolvă scoaterea circulaţiei de tranzit din localităţi.

3. Pentru acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar:

Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent Nu cuprinde prevederi în acest sens.


repararea străzilor în intravilan va conduce la creşterea valorii terenurilor aflate la distanţe mai mari de drumul judeţean

realizarea construcţiilor pe terenuri cuprinse în intravilan în condiţiile existenţei unui proiect de parcelare şi cu proiectul infrastructurii, avizat de Agenţia de Protecţia Mediului reglementează construcţiile în toate zonele comunei.

4. Pentru urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic prin

Ameliorarea posibilităţilor de locuire existente în zonele incluse în intravilan, în ceea ce priveşte utilităţile, designul, condiţiile fizice şi eficienţa energetică.

Îmbunătăţirea standardelor de locuit pentru noile clădiri, şi pentru clădirile de o slabă calitate.

5. Pentru consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pietelor locale ale forţei de muncă, în special prin promovarea activităţilor industriale nepoluante şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.


Elaborarea planurilor urbanistice zonale pentru sprijinirea şi dezvoltarea micii industrii prin asigurarea utilităţilor necesare activităţilor nepoluante.


In plus faţă de cele stipulate în Alternativa 0 s-a prevăzut introducerea în intravilan a unor zone utilizate în prtezent în scop agricol de slabă calitate care vor fi utilizate pentru sport şi agrement. Se recomandă ca impreună cu autorităţile care administrează Situl ROSPA 0028 să realizeze poteci tematice pentru ecoturism, în special pentru ornitologi care pot studia speciile de păsări.

6. Protecţia speciilor periclitate prin includerea unor zone în reţeaua NATURA 2000 Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent

În perioada întocmirii PUG-ului existent din 2001 în România nu a fost implementată Programul European NATURA 2000

Alternativa propusă: protecţia speciilor conform prevederilor unionale

Zona analizată în cadrul PUG Crăciuneşti se învecinează dar în unele locuri se suprapune cu situl Natura 2000 ROSPA0028 Deaurile Tărnavelor – Valea Nirajului, declarată arie specială de protecţie ( spa) de O.M 739/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România. Pe o suprafaţă mică intravilanul şi aria de protecţie se suprapune. Pe teritoriul Comunei Crăciunesti Aria de protecţie avifaunistică ocupă o supra- faţă de 2321 ha, reprezentând 48% din suprafaţa totală a comunei si este amplasată la sud de râul Niraj. Limita nordică a zonei este rambleul căii ferate cu ecartament îngust. În această zonă sunt situate părţi ale localităţilor Cornesti, Cinta si Tirimioara.

Ariile naturale protejate din judeţul Mureş pot avea un rol deosebit de important pentru conservarea genofondului national, deoarece acestea adăpostesc ecosisteme deosebite, cu o biodiversitate mare, cele mai multe cu o stare de echilibru bună şi o apreciabilă valoare ştiinţifică şi peisagistică.

Conservarea diversităţii biologice se realizează prin intermediul Reţelei Ecologice „Natura 2000”. Programul Natura 2000 reprezintă o structură de protejare a naturii, protejare care nu înseamnă neapărat „limitări şi restricţii”. Natura 2000 permite atât conservarea cât şi dezvoltarea pe mai departe a biodiversităţii României. Astfel, se observă oportunităţi în numeroase direcţii: de la un turism durabil la o combinaţie între activităţile agricole şi alternativele de protejare a naturii.

Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate cu o distribuţie care să acopere teritoriul Uniunii Europene, prin intermediul căreia sa doreşte asigurarea supravieţuirii pe termen lung a celor mai importante specii şi habitate din Europa. Scopul Reţelei Natura 2000 este să oprească declinul biodiversităţii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate de interes european.

Reţeaua este alcătuită din:


RAPORT DE MEDIU



Pag. 17

Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) pentru protecţia păsărilor sălbatice (UE acceptă toate propunerile trimise);

Situri de Importanţă Comunitară (SCI) pentru protecţia unor specii de flora şi fauna dar şi habitate, care după acceptarea UE se vor transforma în Arii Speciale de Conservare (SAC).

Scopul acestei retele ecologice este de a proteja biodiversitatea Europei, printr-o dezvoltare durabilă, fără a se aduce prejudiciu comunităţii locale.

Multe dintre habitatele valoroase ale României sunt rezultatul folosirii tradiţionale a terenurilor şi procesul destinat conservării lor depinde de menţinerea practicilor şi abilităţilor tradiţionale.

Natura 2000 recunoaşte faptul că interesele localnicilor trebuie protejate şi oferă sprijin pentru accesarea fondurilor de dezvoltare comunitară care urmăresc menţinerea economiei şi a structurii sociale din zonele rurale;

Reţeaua Natura 2000 este singura reţea teritorială de interes comunitar, ce asigură o bază excelentă pentru obţinerea de fonduri de la diverse instrumente de finanţare europene cum sunt LIFE +, SAPARD, Leader + INTEREG şi în viitor Progamul de Dezvoltare Rurală şi Fondurile Structurale;

în zonele cu valoare naturală ridicată desemnată creşte numărul angajărilor de personal din mediul rural;

asigură creşterea diversificării activităţilor economice şi a investiţiilor interne;

oferă posibilitatea unei dezvoltări mai bune a serviciilor locale;

compensările pot suplimenta veniturile care pe aceste terenuri sunt în general mici;

zona câştigă o publicitate mai mare, capătă o imagine mai bună.

Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza Directivei Păsări respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost desemnat.

Deşi termenul „statut de conservare favorabilă” nu este bine definit, România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă este mărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului.

Acest sit a fost propus de către ONG “Milvus”, are suprafaţa de 85217,2 ha şi se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor Mureş şi o mică parte în judeţul Harghita.

Aria este considerată ca fiind prioritatea nr. 2 dintre cele 68 de situri SPA propuse de către Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării.

Importanţa desemnării SPA “ ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Corneşti Nirajului” constă în: existenţa unui număr de 39 de specii de păsări, dintre care C1 - efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius.

La costruirea autostrăzilor, încă din faza de proiectare vor fi prevăzute garduri de protecţie, panouri fonoabsorbante, tuneluri pentru a minimaliza efectul de izolare a speciilor pe rutele tradiţionale.

3. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN COMUNAL CRĂCIUNEŞTI

MEDIUL FIZIC:

Starea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

Comuna Crăciuneşti se situează în bazinul hidrografic al râului Mureş, al cărui afluent din zona cursului mijlociu este râul Niraj, administrată cantitativ şi calitativ de Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş, subunitate teritorială a Direcţiei Apelor Mureş.

Corpurile de apă de suprafaţă delimitate conform Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş:

Localitatea Crăciuneşti este străbătută de râul Niraj - afluent al râului Mureş. Debitul râului este direct influenţat de factori climatici. Se înregistrează variaţii mari de debite din cauza scurgerilor nivo-pluviale, aproape anual unele porţiuni din sat au


RAPORT DE MEDIU



Pag. 18

fost inundate. Pentru eliminarea periculului de inundaţii, după indiguirea râului, Consiliul local a cumpărat un buldoexcavator şi un angajat al primăriei se ocupă cu intreţinerea albiei minore şi a canalului, evitând inundarea intravilanului.

Din cauza lipsei de canalizare în comună, o parte din apele uzate menajere se scurg în râu şi periclitează calitatea apei de suprafaţă.

Presiuni semnificative identificate pe teritoriul administrativ al Comunei Crăciuneşti:

Există multe surse punctiforme de poluare semnificativă care nu au fost inventariate, apa râului nefiind utilizată ca sursă de apă potabilă:

surse difuze de poluare semnificativă provin din terenuri agricole, gospodării individuale.

Pe teritoriul administrativ al Comunei Crăciuneşti în prezent nu sunt zone naturale amenajate pentru imbăiere conform prevederilor HG 459/2002.

STAREA CALITĂŢII AERULUI

Climă şi condiţii meteorologice

Temperatura medie este de cca +8,5° Celsius, repartizarea valorilor termice este relativ uniformă. Intensitatea şi frecvenţa vântului dominant este redusă. În anumite perioade ale anului apar curenţi paraleli în lungul văii Nirajului. Condiţiile atmosferice în localităţile situate în Valea Nirajului rămân aceleaşi, cu excepţia satului Cinta, care prin aşezarea sa beneficiază de un microclimat mai favorabil. Regimul precipitaţiilor este diferit în cursul anului. Media multianuală reprezintă o valoare de 630 mm.

Indicatori meteo, conform Rapotului stării mediului în judeţul Mureş, in anul 2006

Temperatura medie anuală, în ºC : 8,9

Temperatura maximă, în ºC 31,8

Temperatura minimă, în ºC - 28,3

Precipitaţii-cantitatea anuală (l/mp) 506,2

Calitatea aerului ambiental

Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Mureş reţeaua de monitorizare a calităţii aerului în Comuna Crăciuneşti nu există punct de prelevare a probelor pentru determinarea pulberilor sedimentabile şi al noxelor gazoase tip NOx, CO, SO2, COV, benzen.

Din instalaţiile de încălzire a locuinţelor care funcţionează cu gaze naturale emisia de noxe la este minimă. Din cauza preţului gazelor naturale multe familii cu venituri reduse au revenit la încălzire cu lemne de foc, în acest caz emisiile de noxe gazoase sunt de asemenea reduse, fiind compuse din particule, monoxid de carbon şi oxizi de azot.

Oxidul de carbon şi oxizi de azot apar atât la arderea combustibililor fosili în sobe sau în cazane care funcţionează cu gaze naturale sau cu lemne de foc şi în gazele de eşapament evacuate din motoarele cu ardere înternă ale autovehicolelor care circulă prin drumul judeţean sau comunal dar şi pe străzile comunale.

Emisii de metan care este un gaz care contribuie la efectul de seră rezultă atât din agricultură, fiind produsă în procesul de digerare a celulozei în special în organismele taurinelor, cât şi în procesul de descompunere anaerobă a substanţelor organice, precum şi din scăpările din conductele de transport şi de distribuţie de gaze naturale.

COV-ul apare atât în gazele de eşapament ale motoarelor cu ardere interne, cât şi în locurile de depozitare a carburanţilor auto şi la vopsirea suprafeţelor cu vopsele organice şi diluanţi.

Amoniacul (pe lângă emisiile din diferite secţii ale Combinatului Azomureş, care în cazul vânturilor NV sunt detectabile şi în comună) se produce atât în zootehnie, cât şi în sol, dar aceste imisii nu atâng praguri de atenţionare. Producerea compuşilor care distrug ozonul troposferic (poluarea fotochimică) este dată de oxizii de azot şi de compuşi fluoruraţi utilizate în spray-uri şi în instalaţii frigorifice, cantitatea acestora scade continuu odată cu modernizarea instalaţiilor de răcire. Nu au fost efectuate determinări ale ozonului troposferic în judeţul Mureş.

Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică).

Nu au fost efectuate determinări ale ozonului troposferic în zona Crăciuneşti. Sodată cu schimbarea din cauza uzurii a instalaţiilor frigotehnice casnice şi industriale cu utilaje moderne sunt eliminate surse de poluare cu produse tip freon care contribuie la reducerea stratului de ozon. Scăderea emisiilor de oxizi de azot care de asemenea contribuie la distrugerea stratului de ozon şi prin aceasta la creşterea radiaţiilor ultraviolete cu multe efecte negative depăşeşte competenţa conducewrii comunei.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 19

Schimbări climatice

Schimbarile climatice sunt un rezultat direct sau indirect al activităţilor umane care determină schimbarea compoziţei atmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei, observate pe o perioada de timp comparabilă.

Pe teritoriul Comunei nu există activităţi care intră sub incidenţa Directivei 2003/87/CE, amendată prin Directiva 2004/101/CE, creşterea nivelului emisiilor anuale de gaze cu efect de seră datorându-se sectorului energetic cu capacităţi mai mici de 20 MW şi transportului, precum şi instalaţiilor de transport şi distribuţie de gaze naturale, unde există pierderi de metan, gaz cu influenţă mărită asupra efectului de seră.

Pădurile situate pe teritoriul administrativ al Comunei Crăciuneşti joacă un rol important în absorbţia gazului cu efect de seră – dioxid de carbon.

Starea calităţii solului

Solul joacă un rol crucial pentru activităţile umane şi supravieţuirea ecosistemelor.

O serie de procese de degradare reprezintă o ameninţare pentru sol, cum ar fi: eroziunea, reducerea materiei organice, contaminarile difuze şi locale, scoaterea din circuitul agricol, compactare, declinul biodiversităţii, salinizarea, inundatiile şi alunecările de teren.

Repartiţia solurilor pe teritoriul administrativ al Comunei Crăciuneşti pe categorii de folosinţă:

Suprafaţa agricolă: 3393,33 ha,

Suprafaţa fond forestier: 1100 ha,

Suprafaţă de ape: 13 ha,

Suprafaţa drumurilor: 96 ha,

Curţi, construcţii: 167,67 ha,

Neproductiv 71 ha.

În baza Rapoartelor anuale privind starea mediului în judeţul Mureş putem stabili că pe amplasamentul comunei nu există poluare potenţial semnificativă a solului.

Peisajul

Peisajul este definit de către Convenţia europeană pentru peisaje ca fiind " o suprafaţă, aşa cum percep oamenii , al cărei caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani " Această definiţie reflectă ideea că peisajele evoluează de –a lungul timpului şi subliniează faptul că peisajul formează un întreg, ale cărui componentele naturale şi culturale sunt luate împreună.

Componentele naturale ale peisajului





Valea Nirajului se găseşte la altitudine de 306-315m, fiind slab drenată, prezintă exces de umezeală si suferă din cauza inundaţiilor în special în perioada scurgerilor nicopluviale.

Zona de luncă este bine dezvoltată si în urma regularizării râului au fost înlăturate inundaţiile foarte frecvente.

Zona învolvurată are un larg ondulat, conicele domoale asimetrice sunt fragmentate si prezintă alunecări mici de teren, în special în zona localităţii Budiu Mic, Cinta si Cornesti.Comuna Crăciuneşti este situat în valea Nirajului şi pe dealurile vecine.

Componentele naturale ale peisajului urban

Spaţiul verde al cărei specific este determinat de vegetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee) este prezent în PUG-ul existent printr-o suprafaţă de 3,83 ha, iar în PUG-ul actualizat printr-o suprafaţă de 6,32 ha, care împreună cu cei 10,84 ha (cimitire) este suficient pentru cei 4583 de locuitori, conform normelor actuale (20 mp/locuitor) şi viitoare (26 mp/locuitor).

Riscurile naturale

Riscurile naturale considerate în prezentul proiect sunt cele de natură hidrologică, hidrogeologică, geologică si geofizică.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 20

Pe teritoriul administrativ al comunei Crăciunesti sunt existente porţiuni cu alunecări de teren si terenuri periodic mlăstinoase, din cauza inundaţiilor periodice.

(Tab. 3.1.) Localitatea Localizare Factorul de risc Crăciunesti Cinta Foi

Zona dintre malul stâng al Nirajului si rambleul căii ferate între localităţile Foi si Cinta, cca. 153 Ha -extravilan

Inundaţii pe terenuri agricole

Budiu Mic Zona de nord a localităţii între cimitir si ferma zootehnică, pe o lungime de cca. 80 m -extravilan cu posibile efecte spre intravilan

Alunecări de teren Scurgeri pluviale de pe versanţi

Cinta Valea pârâului Tekeres, în două locuri la cca. 500 m, respectiv 1100 m de la drumul comunal DC 68B -extravilan Valea pârâului Bene la extremi-tatea sudică a localităţii, la cca. 200 m de la limita intravilanului -extravilan

Alunecări de teren Alunecări de teren

Cornesti Dealul „Feherito” zona bisericii reformate, pe o lungime de cca. 350 m -extravilan cu posibile efecte spre intravilan Scurgeri pluviale de pe versanţi Dealul Varhegy în zona de sudest a localităţii, pe o lungime de cca. 700 m -extravilan cu posibile efecte spre intravilan Dealul Varhegy la 1,3 km spre sud-vest de localitate, pe o lungime de cca. 100 m -extravilan Dealul Varhegy la 2.1 km spre sud de localitate, pe o lungime de cca. 350 m -extravilan

Alunecări de teren Scurgeri pluviale de pe versanţi Alunecări de teren Alunecări de teren Alunecări de teren

În localitatea Crăciunesti, în extravilanul localităţii si în vestul centrului localităţii este situat Dealul ”FEHERITO”, cu partea abruptă spre Biserica reformată si pârâul ”CERE”, cu alunecări de teren. Cu ocazia inundaţiilor din 1970 respectiv 1975, terenul a alunecat spre zona de locuit. În prezent s-a stabilizat, însă se propune interdicţie de construire pe acestă zonă, precum si consolidări ale terenului, în baza unor proiecte aprobate de autorităţile competente.

De asemenea, în sud-vestul localităţii (Cornesti), în extravilan, sub pădurea Cornesti (la cca. 150 m de zona de locuit), apare fenomenul alunecării de teren.

La cca. 500 – 600 m de localitatea Cinta, pe malul drept al pârâului Bene, pe malul drept al pârâului Tekeres, la 500 si la 1100 m de zona de locuit, pe porţiuni limitate, apar din nou alunecările de teren.

În sud-vestul teritoriului administrativ, pe partea sudică, sud-vestică a dealului ”La Cetate” alunecările de teren se regăsesc din nou. La fel si pe partea sudică a dealului Cosma, la cca. 1,4 km nord de localitatea Foi.

De asemenea, se propune evitarea extinderii intravilanului în apropierea Budiului Mic, spre nord de ferma zootehnică, în valea pârâiasului dinspre pădurea orasului Tg. Mures, datorită alunecărilor de teren, scurgeri de pe versanţi. În sudul

centrului localităţii si valea pârâului Budiului este pământ mlăstinos, ce necesită regularizări, descărcări, astfel construcţiile propuse se vor construi pe un soclu înalt, conform studiului geotehnic.

O zonă, periodic inundabilă, apare în valea râului Niraj, pe malul stâng. Această zonă se întinde între râul Niraj, spre vest de drumul de legătură Foi- Cornesti si calea ferată îngustă, până la confluenţa râului Niraj cu canalul Veţca.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 21

Defrişările, în contact cu cantităţi mari de apă de ploaie, pot cauza alunecări de teren. Conform Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului Naţional – Zone de risc natural, potenţialul de producere a alunecărilor de teren primare pe teritoriul administrativ al Comunei Crăciuneşti este mediu în special pe dealurile care înconjoară localitatea.

Peisajul









Zona învolvurată are un larg ondulat, conicele domoale asimetrice sunt fragmentate si prezintă alunecări mici de teren, în special în zona localităţii Budiu Mic, Cinta si Cornesti. Comuna Crăciuneşti este situat în valea Nirajului şi pe dealurile vecine.



MEDIUL BIOLOGIC

Biodiversitatea

Biodiversitatea teritoriului administrativ al Comunei Crăciuneşti se regăseşte în regiunea biogeografică deluroasă acoperită de păduri foioase, cuprinsă în Reţeaua Natura 2000. Este foarte valoroasă fauna, în special numărul mare de specii de păsări, dar celelalte specii din flora şi fauna sunt tot atât de valoroase. În acestă zonă a rămas relativ mare suprafaţa împădurită şi păşunile, nefiind transformate în terenuri arabile. Ecosistemul original a rămas în mare parte neschimbată, nu au fost folosite chimicalele în cantităţi mari.

Zona analizată în cadrul PUG Crăciuneşti se intersectează cu situl Natura 2000 ROSPA0028 Deaurile Tărnavelor – Valea Nirajului 28, declarată arie specială de protecţie ( spa) de O.M 739/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în Romania.

Reţeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru conservarea naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reţea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul întregului continent. Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene denumite generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, directive transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.



Situl Natura 2000 SPA “ROSPA0028 Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului” a fost propus de către ONG “Milvus”, are suprafaţa de 85217,2 ha şi se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor Mureş şi Harghita.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 22


Importanţa desemnării SPA “ ROSPA0028 Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului” constă în: existenţa unui număr de 39 de specii de păsări, dintre care C1 - efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius) – iernat.

Dintre speciile de păsări de interes comunitar au fost localizate două specii pe amplasament. Acest fapt nu este ceva ieşit din comun, având în vedere suprafaţa mică a acestuia, respectiv caracterul antropizat al amplasamentului (aşezare rurală). Una dintre aceste două specii (Ciconia ciconia) nu poate fi afectată în nici un fel, cuibărând pe stâlp electric, şi folosind pentru hrănire fânaţele din extravilanul satului.

În apropierea amplasamentului au fost observate încă 9 specii de interes comunitar care apar în fişa standard a sitului „Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului” ROSPA0028. Dintre speciile menţionate, o singură specie poate fi direct afectată de extinderea intravilanului şi construcţii de case, restul speciilor nefiind afectate în nici un fel.

În Anexa care stabileşte limitele Sitului SPA “ ROSPA0028 Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului”, care include inclusiv intravilanele satelor Corneşti, Cinta şi Tirimioara şi terenurile arabile utilizate de locuitori. Modificarea intravilanelor în aceste cazuri sunt:

creşterea intravilanului la Corneşti cu 8,33 ha pe seama terenurilor arabile

reducerea intravilanului la Cinta cu 4,33 ha şi la Tirimioara cu 7,64 ha în zone neconstruite, ce vor fi utilizate în agricultură

O influenţă negativă semnificativă asupra biodiversităţii din sit va avea construirea şi funcţionarea Autostrăzilor Transilvania Nord şi Târgu Mureş- Iaşi. Proiectul lor trebuie să prevadă măsuri pentru diminuarea impactului atât în perioada de construcţie cât şi după punerea în funcţiune.

Pentru a proteja biodiversitatea caracteristică zonei, sunt necesare câteva măsuri:

păstrarea metodelor tradiţionale de cultivare a pămâturilor, evitând intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini, transformarea păşunilor în terenuri arabile

se interzice braconajul, distrugerea cuiburilor, a pontei sau puilor, deranjarea păsarilor in timpul cuibăritului (colonii de starci şi ciori), scoaterea puilor pentru comerţ ilegal, prinderea puilor în capcane

se evită în limita posibilităţilor desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de şes, reglarea cursurilor râurilor

se evită cositul în perioada de cuibărire, cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristele de camp)

este interzisă arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

se incearcă evitarea electrocutării şi a coliziunilor in linii electrice

se interzice practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren

se incearcă frânarea înmulţirii necontrolate a speciilor invazive,

se evită defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafaţa mari, tăierile selective a arborilor în varsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci

se evită amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate

se interzice vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci

se evită în limita posibilităţilor împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, faneţe etc.)

se evită în aceste zone schimbarea majoră a habitatului acvatic (construirea barajelor, desecarea zonelor mlăştinoase, regularizarea râurilor)

se evită lucrările îndelungate în vecinătate cuibului în perioada de reproducere

MEDIUL SOCIAL

Sănătatea umană

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de:

Calitatea aerului citadin;


RAPORT DE MEDIU



Pag. 23

Alimentarea cu apă potabilă;

Gestionarea deşeurilor;

Zgomotul urban;

Habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc);

Calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei.

Intrucât nu s-a obţinut suficiente informaţii la nivelul comunei cu privire la datele stării de sănătate a populaţiei, se aşteaptă publicarea rezultatelor ce vor fi obţinute în cadrul Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, care derulează în perioada 2007 – 2008 fiind prelungit şi în 2009, şi care are printre obiective şi evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi a factorilor de risc, în vederea păstrării şi promovării sănătăţii, precum şi a prevenirii îmbolnăvirilor şi complicaţiilor acestora, inclusiv cunoaşterea ponderii factorilor de risc pentru bolile cu impact major asupra sănătăţii populaţiei.

În Studiul de impact ce va analiza impactul în faza de construire şi în faza de funcţionare a Autostrăzilor Transilvania Nord şi Târgu Mureş- Iaşi trebuie pus un accent deosebit asupra analizei poluării atmosferice, a zgomotului şi a vibraţiilor, asupra apelor de suprafaţă şi subterană, ţinând cont de faptul că autostrăzile se vor construi foarte aproape de satele Nicoleşti, Cinta şi Corneşti, cu impact direct asupra factorilor de mediu, asupra biodiversităţii şi asupra sănătăţii locuitorilor. Trebuie specificate toate măsurile tehnice, constructive, organizatorice ce terbuiesc realizate pentru a diminua acest impact. De asemenea, centura de ocolire a Municipiului Târgu Mureş, care traversează, conform proiectului satul Budiu Mic trebuie proiectat în condiţiile de minimalizare a impactului asupra locuitorilor.

3.1 GESTIONAREA DEŞEURILOR GENERATE PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI

Gestionarea deşeurilor municipale:

Colectarea şi transportul deşeurilor menajere se realizează de catre prestatorul de serviciu public de salubrizare autorizat pe bază de contract, având în dotare un transportor container cu capacitate de 9 mc.

Cantităţile de deşeuri municipale generate la nivelul Comunei Crăciuneşti într-un an se ridică la circa 1 500 t, într-o uşoară creştere. Crăciuneşti fiind localitate rurală, cantitatea de deşeuri pe cap de locuitori este mai mică decât cea rezultată în oraşe. Compoziţia deşeurilor reflectă tendinţele naţionale, având în vedere faptul că sunt puţine tipuri de deşeuri ce pot fi revalorificate, nu sunt preluate pentru reciclare sticlele şi borcanele. Pot fi valorificate deşeurile de tip cartoane, hârtiile, materiale plastice şi buteliile PET precum şi metale feroase şi neferoase. Depozitul local a fost inchis şi ecologizat, colectarea şi depozitarea deşeurilor se face pe bază de contract de către Deşeurile biodegradabile nu sunt colectate selectiv. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale colectate selectiv.

Pe teritoriul comunei nu sunt unităţi economice cu profil de activitate în domeniul valorificării deşeurilor.

Eliminarea deşeurilor municipale nevalorificate se realizează prin depozitare în depozitul neconform al Municipiului Târgu Mureş, cu perioadă de tranziţie până la 2012, rezolvarea definitivă a depozitării finale depinde de realizarea depozitului regional al judeţului de la Sânpaul.

Gestionarea deşeurilor de producţie – este obligaţia producătorilor de deşeuri, conform Autorizaţiilor de funcţionare emise de APM Mureş. După natura activităţilor industriale trebuie urmărită activitatea unităţii de fabricare a mobilei, dar în prezent deşeurile rezultate de la prelucrare a lemnului poate fi valorificat uşor.

Gestionarea deşeurilor generate de activităţile medicale

Deşeuri medicale ce rezultă din activitatea cabinetelor medicilor de familie considerate deşeuri periculoase sunt colectate şi transportate spre incinerare de către operator economic autorizat.

Gestionarea fluxurilor speciale de deşeuri

În prezent, deseurile periculoase, ca parte din deseurile menajere şi deseuri asimilabile deseurilor menajere, nu sunt colectate selectiv. Aceste deseuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deseuri, precum şi tratarea levigatului si, în final, pot polua apa subterană.

Pentru colectarea deşeurilor de ehipamente electrice şi electronice comuna nu dispune de un punct de colectare autorizat, însă participă la colectarea acestora în cadrul campaniilor organizate la nivel naţional.

În prezent nu există date relevante privind cantitatea generată de deseuri din constructii şi demolări la nivelul judetului Mureş, de asemenea, în judet nu exista instalatii de gestionare a deseurilor din constructii şi demolari.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 24

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor la care este parte şi Comuna Crăciuneşti şi a cărui implementare va genera schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deseurilor, a fost avizat de APM Mureş şi APRM Sibiu şi aprobat de Consiliul Judeţean, iar rezultatele acestui plan vor fi utilizate pentru completarea cunoştinţelor în domeniul gestionării deşeurilor la nivelul Comunei în cadrul monitorizării PUG-lui. Conform acestui plan, deşeurile menajere, mai puţin cele compostabile vor fi supuse selectării la o staţie din Bălăuşeri şi de acolo transporta la un depozit regional, al cărui amplasament nu a fost stabilit.

Pe teritoriul Comunei nu există, dar trebuie realizată o instalaţie pentru depozitarea temporară a deşeurilor de origine animală. O societate din Târgu Mureş şi în prezent preia şi transportă acest tip de deşeuri periculoase pe bază de contract.

Zgomotul şi siguranţa circulaţiei

Poluarea sonoră existentă în ComunaCrăciuneşti se datorează :

traficului rutier comuna fiind traversat de drumul judeţean DJ 151 D, care preia transportul greu care circulă pe E 60, între Acăţari DN 13 Braşov- Târgu Mureş şi Ungheni DN 15 Bacău- Târgu Mureş- Turda, circulaţia autovehiculelor grele fiind interzisă prin municipiu iar construirea centurii de ocolire nu a fost începută. În plus o mare parte din autoturisme aleg tot acest drum judeţean, a cărui caracteristici nu rezistă la acest nivel de încărcare, nivelul de zgomot produs depăşeşte valorile admise, vibraţiile afectează negativ în special construcţiile vechi, riscul producerii unor accidente este ridicat, inclusiv a accidentelor tehnice grave, ţinând cont de natura materialelor transportate (gaze lichefiate, benzină, amoniac lichid, ingrăşământe chimice.

unităţilor cu activităţi comerciale- industriale amplasate în zonele de locuit.

Pentru eliminarea traficului de tranzit pe DJ 151 D care traversează satul pe direcţia est- vest este nevoie de realizarea unui nou drum, paralel cu cel existent dar construit în afara satelor, proiect foarte costisitor , realizarea acestui drum cade în competenţa Ministeruluio Transporturilor. Se află în fază de proiectare o autostradă care face legătură între DN 13- E 60 şi DN 2, altfel spus între Târgu Mureş- Bălăuşeri- Iaşi, ce ar rezolva şi eliminarea tranzitului prin Crăciuneşti.

Având în vedere circulaţia intensă pe această porţiune cu viteză în general peste nivelul admis, în condiţiile unui drum fără curbe, cu pietoni, căruţe, biciclişti, în condiţiile lipsei trotuarelor pe acest drum european în cazul amânării construcţiei centurii de ocolira a comunei, se recomandă un studiu de circulaţie pentru reducerea pericolelor de accidente.

Principalele opţiuni si necesităţi ale populaţiei sunt următoarele:

modificarea intravilanelor prin extindere sau restrângere astfel încât locuinţele, unităţile de producţie/depozitare, cimitirele, zonele propuse pentru locuinţe noi, să fie cuprinse în intravilan.

măsuri pentru imbunătăţirea potenţialului demografic prin stabilizarea populaţiei.

îmbunătăţirea calităţii si diversificarea serviciilor către populaţie.

impulsionarea cresterii activităţilor productive în vederea cresterii.

numărului de locuri de muncă si reducerii somajului.

căutarea unei soluţii urbanistice pentru înlăturarea incomodităţilor produsede circulaţiei de tranzit (trafic greu) pe D.J. 151D.

crearea de reţele de alimentare cu apă si canalizare menajeră.

modernizarea străzilor locale prin asfaltare, prin crearea de locuri de parcare, dar si completarea cu trotuare pentru ameliorarea circulaţiei pietonale.

implemenatrea unor măsuri de reducerea a efectelor negative datorită execuţiei si exploatării în zona maximă de influenţă a viitoarei autostrăzi (prin restricţii de tonaj si gabarite pe actualul drum judeţean).

implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în apă, de către toţi agenţii economici care desfăsoară activităţi în valea Nirajului.

implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în aer (principalul poluator fiind Combinatul Chimic din Târgu Mures).

măsuri pentru reducerea volumului transportului privat prin dezvoltarea transportului în comun cu prioritate relaţia cu Tg. Mures.

modernizarea si complectarea reţelei electrice si de gaze naturale.

EVOLUTIILE POSIBILE IN ABSENTA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT Schiţarea principalelor evoluţii probabile ale stării mediului pentru alternativa 0 (neimplementarea PUG actualizat) cuprinde prezentarea principalelor ameninţări (contaminarea solului, dispariţia speciilor, habitatelor) şi a tendinţelor pentru mediu ( modificări ale calităţii apei, aerului ).


RAPORT DE MEDIU



Pag. 25

(Tab. 3.2.):

Componentul de mediu Evoluţie probabilă în situaţia neimplementării PUG actualizat

1 2

APA

- Inexistenţa sistemului centralizat de canalizare menajeră concomitent cu construirea unei staţii de epurare conduce la evacuarea apelor uzate neepurate direct în apele de suprafaţă sau în subteran contribuind la poluarea , respectiv la creşterea gradului de poluare a acestora cu substanţe organice şi nutrienţi, periclitând astfel asigurarea stării bune existente a corpurilor de apă, respectiv neatingerea acestei stări bune a secţiunii râului Niraj şi Mureş - Circulaţia intensă pe DJ 151 D conduce la creşterea riscurilor de accidente, implicit a celor în care sunt antrenate vehicule ce transportă substanţe periculoase, conducând la poluarea accidentală a apelor de suprafaţă cu substanţe periculoase şi prioritar periculoase.

AERUL AMBIENTAL

- Practicarea în continuare a unui transport în comun nedurabil (fără asigurarea drumului ocolitor al localităţii, a zonelor pietonale şi pentru biciclişti precum şi a parcărilor amenajate corespunzător) poate conduce prin ridicarea emisiilor de gaze de eşapament la mărirea concentraţiilor de pulberi în suspensie, oxizi de azot, monoxid de carbon, dioxid de sulf, benzen, plumb în aerul înconjurător şi prin deteriorarea calităţii acestuia la creşterea incidenţei bolilor respiratorii. - Arderea miriştilor şi al deşeurilor de toate tipurile produce emisii poluante cu conţinut de oxid de carbon, oxizi de azot, acid clorhidric, particule, dar şi dioxine foarte toxice - Prin neameliorarea posibilităţilor de locuire existente în zonele defavorizate, în ceea ce priveşte designul, condiţiile fizice şi eficienţa energetică va creşte cantitatea de dioxid de carbon emis ( gaz cu efect de seră) rezultat în urma arderii combustibililor fosili la producerea energiei convenţionale.

- Emisiile de amoniac, oxizii de azot, pulberi de la Combinatul Azomureş în cazul unor vânturi de NV mai ales în cazul unor avarii tehnice sunt însemnate şi la această distanţă, producând disconfortul locuitorilor şi chiar îmbolnăviri ale căilor respiratorii. Fără măsuri tehnice foarte costisitoare emisiile, mai ales cele accidentale nu pot fi eliminate, numai în cazul opririi definitive a combinatului.

- Poluarea aerului va creşte semnificativ în timpul construcţiei şi după punerea în funcţiune a autostrăzilor, dar se va reduce la minim traficul de tranzit prin DN 151 D. Aceste modificări vor fi tratate în studiile de impact ale autostrăzilor, în acest moment nu dispunem de date certe.

SOL

- Neadoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse va conduce la menţinerea sau înrăutăţirea situaţiei în aceste zone ( inundaţii, alunecări de teren, eroziuni) - Ocuparea terenurilor cu destinaţie agricolă cu costrucţii conduce la extinderea suprafeţelor construite şi impermeabile cu efect asupra solului şi corpului de apă subterană. - Lipsa spaţiilor special amenajate pentru colectarea şi tratarea în siguranţă a deşeurilor, contribuie la poluarea apelor şi solului cu influenţe directe asupra florei şi faunei.

FLORA ŞI FAUNA,

- Distrugerea speciilor ( vânătoare , pescuit , suprapăşunat) şi a habitatului lor prin construirea diverselor obiective urbane şi industriale vor conduce la dispariţia sau scăderea până la un nivel critic a speciilor. PUG- ul adoptat cu 10 ani în urmă nu a cuprins probleme de protecţia biodiversităţii, care au devenit actuale după întrarea ţării în Uniunea Europeană şi stabilirea Siturilor naturale, cu măsuri stricte de protejare a speciilor avifaunistice (în cazul Comunei Crăciuneşti).

PEISAJ - Tăierea pădurilor din zonă şi construcţiile haotice conduce la distrugerea peisajului caracteristic zonei.

SĂNĂTATEA UMANĂ

- Calitatea apei potabile din fântâni în zone unde în gospodării nu se respectă distanţa de protecţie sanitară în jurul fântânilor poate avea efecte asupra sănătăţii umane. - Poluarea apelor subterane cu amoniac, azotiţi, fenoli, substanţe organice sau bacterii patogene peste limitele admise poate cauza epidemii . - Nivelul de zgomot ridicat datorat traficului poate avea efecte asupra sănătăţii umane în anumite zone de locuit ale comunei.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 26

3.2 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

Ca punct de plecare PUG- ul reactualizat s-a bazat pe4 previziunile Institutului Judeţean de Statistică, conform căruia populaţia comunei va creşte cu circa 20 % până la 2020.

În tabelul de mai jos sunt evidenţiate principalele probleme de mediu relevante pentru Planul urbanistic general actualizat. Acestea au fost identificate pe baza analizei PUG existent , precum şi a analizei efectuate asupra stării actuale a mediului (cap. 4.1)

Tabel 3.2.1. Principalele probleme legate de PUG actualizat

Aspecte de mediu Probleme de mediu relevante pentru PUG actualizat

APA

Secţiunea râului Niraj pe teritoriul administrativ al Comunei Crăciuneşti este considerată corp de apă cu posibil risc de a nu atinge starea bună (în urma poluării cu substanţe organice şi cu nutrienţi) datorită lipsei sistemului centralizat de canalizare pe întreg teritoriu al intravilanului şi în celelalte localitităţi în special în aval. Conform PUG- ului şi al proiectului privind canalizarea tuturor localităţilor (mai puţin Budiu Mic, care se racordează la canalizarea Târgu Mureşului) şi construirea unei staţii de epurare moderne, poluarea Nirajului din cauza apelor menajere uzate dispare. În mod normal fermele agricole şi unităţile industriale trebuie să rezolve epurarea apelor uzate rezultate din activităţi. Existenţa unor poluări datorate activităţii agricole (îngrăşământe chimice, pesticide)

AER

Congestiile de trafic, ce se elimină după realizarea celor două autostrăzi, acest factor depăşeşte competenţele Consiliului local

-asfaltarea drumurilor şi străzilor comunale pentru reducerea emisiilor de particule

-gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor, metode de salubrizare inadecvate.

Poluarea periodică a aerului prin prin arderea miriştelor şi a vegetaţiei ierboase uscate.

Necesitatea utilizării unei cantităţi ridicate de combustibili fosili sau lemne de foc pentru asigurarea randamentului termic al caselor vechi conduce la emisii ridicate de dioxid de carbon (gaz cu efect de seră).

Eliminarea poluării atmosferice de Azochim Târgu Mureş depăşeşte competenţa locală.

SOLUL

Extinderea suprafeţelor construite şi impermeabile cu efect asupra solului şi corpurilor de apă subterană prin includerea în intravilan a unor suprafeţe de terenuri cu destinaţie agricolă. Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor. Alunecări primare de teren şi zone supuse riscului de inundaţii. Eroziunea în suprafaţă cauzată de dispariţia vegetaţiei originale. Suprafeţe de terenuri afectate de exces de umiditate.

PĂDURILE

Incendii provocate de campări în afara locurilor organizate Menţinerea suprafeţei de păduri existente cu rol important în absorbţia gazului cu efect de seră – dioxid de carbon Revizuirea planurilor de amenajamente silvice pentru păduri care asigură un microclimat acceptabil în jurul localităţilor

BIODIVERSITATEA

Aria este considerată ca fiind prioritatea nr. 2 dintre cele 68 de situri SPA propuse de către

Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării.

Protejarea pădurilor, a păşunilor în vederea menţinerii speciilor floristice şi faunistice caracteristice zonei conform prevederilpr NATURA 2000

SĂNĂTATEA UMANĂ

Lipsa reţelelor de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat pe întreg teritoriu al comunei Nivelul de zgomot ridicat datorat traficului în anumite zone de locuit ale Comunei. Lipsa unui management integrat al deşeurilor generate pe teritoriul Comunei, inclusiv al deşeurilor animaliere (şi pentru cazul de epizootii) Lipsa informaţiilor legate de evaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului la nivelul comunei

MANAGEMENTUL RISCURILOR UMANE


RAPORT DE MEDIU



Pag. 27

în cadrul acestei lucrări, se aplica următoarele reglementări, în funcţie de locaţia si natura riscului: -în extravilan, zona inundabilă, folosită pentru agricultură în apropierea Râului Niraj. În această zonă, de regulă nu se construieste, cu excepţia construcţiilor permise de Legea nr. 50 din 1991, cu completarile ulterioare. La amplasarea constructiilor, în apropierea cursurilor de apă, se va respecta distanţa impusă de Legea Apelor pentru zona de protectie. -în extravilan, cu posibile efecte spre intravilan, zona cu alunecări de teren la Budiu Mic, Cornesti. În aceste zone se va respecta Legea nr. 10/1995 si normele si prescriptiilor tehnice specifice referitoare la rezistenţa si stabilitatea construcţiilor, siguranţa în exploatare, igiena si sănătatea populaţiei si eliminarea factorilor de risc prin lucrări specifice. Autorizarea executării construcţiilor si amenajărilor se face cu respectarea Legii 50/1991 cu completarile ulterioare. Lucrările permise constă în intervenţii cu scopul de a limita riscul, lucrări de combatere a eroziunii, lucrări de plantare, întreţinere a vegetaţiei, lucrări de împrejmuire a zonelor, de prevenire a fenomenelor periculoase. -în extravilan, cu posibile efecte spre intravilan, scurgeri pluviale de pe versanţi la Budiu Mic, Cornesti. Se vor stopa eroziunile de la baza versanţilor prin lucrări hidrotehnice de regularizare a cursurilor de apă torenţiale. Zonele cu drenaj insuficient vor fi astfel amenajate pentru a permite evacuarea rapidă a apelor si indepărtarea excesului de umiditate. -în extravilan, zona cu alunecări de teren si scurgeri pluviale de pe versanţi la Foi, Cornesti, Cinta. Lucrările permise constau în lucrări de a limita riscul, lucrări de combatere a eroziunii, lucrări de plantare, întreţinere a vegetaţiei, lucrări de împrejmuire a zonelor, de prevenire a fenomenelor periculoase. Zonele astfel delimitate sunt aduse la cunostinta administraţiei locale si sunt instituite în teren, se înscriu în cadastru, după care se preiau si în documentaţiile de urbansim si amenajarea teritoriulu. Se vor respecta prevederile Legii 10/1995..

Transportul unor materiale cu risc ridicat (gaze lichefiate, carburanţi, îngrăşământe chimice) pe drumuri publice prezintă un risc major atât asupra populaţiei, cât şi asupra factorilor de mediu.

PEISAJUL Unele construcţii (digurile Nirajului) au influenţat negativ peisajul. Autostrăzile proiectate vor schimba complet peisajul.

TURISMUL DURABIL Se pune accent deosebit pe ecoturism- vizitarea zonelor populate de speciile protejate de păsări şi alte specii protejate. Se recomandă repornirea trenului cu exartament ingust şi în scop turistic.

Menţionăm că aproape toţi factorii de mediu vor fi afectaţi odată cu construirea şi exploatarea celor două autostrăzi şi a drumului ocolitor al municipiului Târgu Mureş (prin Budiu Mic), aceste modificări nu au legătură cu PUG actualizat şi pot fi cuantificate după realizarea proiectelor tehnice ale acestor investiţii. La analiza Studiilor de impact ale acestor investiţii reprezentanţii comunităţii locale trebuie să solicite minimalizarea impactului asupra locuitorilor şi asupra biodiversităţii.

4. FORME DE IMPACT

4.1 OBIECTIVELE, INDICATORII ŞI ŢINTELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI

Setul de obiective relevante privind mediul, cuprins în Tabelul următor, s-a stabilit pe baza:

obiectivelor de mediu deja cuprinse în actele normative şi de politică de la nivel comunitar, naţional, regional , local;

aspectelor de mediu relevante pentru PUG actualizat, prezentate mau sus;

obiectivelor de mediu deja definite ale PUG actualizat.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 28

Tabel 4.1.1.

ASPECTE DE MEDIU OBIECTIVELE DE MEDIU INDICATORI ŢINTE 0 1 2 3

APĂ

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpurilor de apa de suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ al Comunei în scopul prevenirii deteriorării ulterioare ale acestora

Concentraţii de substanţe organice şi nutrienţi

Menţinerea stării bune a corpurilor de apă de suprafaţă pe teritoriul administrativ

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpului de apă posibil la risc de a nu atinge starea bună pe râul Niraj şi afluenţii acestuia în scopul îmbunătăţirii stării acestuia

Concentraţii de substanţe organice şi nutrienţi

Atingerea stării bune a corpului de apă pe secţiunea râul Niraj

Realizarea sistemelor de canalizare în satul Crăciuneşti în conformitate cu prevederile Directivei privind epurarea apelor uzate, transpuse în legislaţia românească prin HG 188/2002 cu modificările ulterioare, coroborat cu cele ale Tratatului de aderare la UE

- realizarea reţelei de canalizare menajeră şi de staţie de epurare - concentraţii de materii în suspensie, de substanţe organice (CBO5, CCO), de fosfor total şi de azot total în evacuările de la staţia de epurare

- Colectarea tuturor apelor uzate menajere rezultate pe teritoriul administrativ Eliminarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane

AERUL

Mentinerea calităţii aerului înconjurător sub valorile limite prevăzute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate amoniac, dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumb, benzen şi monoxid de carbon şi sub valorile-ţintă şi obiectivele pe termen lung pentru ozonul troposferic

Concentraţii de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi in suspensie (PM 10 şi PM 2,5), plumb, benzen şi monoxid de carbon, ozonul troposferic în aerul înconjurător

Concentraţiile evaluate pentru aceste indicatori de calitate să nu depăşească valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane şi pentru protecţia ecosistemelor, prevăzute în Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru perioadele de mediere specificate

Reducerea la minim a impactului traficului rutier asupra calităţii aerului - fluxul autovehiculelor pe drumurile naţionale situate în intravilan

Reducerea cu cel puţin 20% a concentraţiilor de NOx, SOx, pulberi în suspensie şi CO în aerul ambiental pânã în 2010

Limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) şi compusi organici volatili (COV) pentru a reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului troposferic

Cantitatea de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniu, compuşi organici volatili emisă in decursul unui an calendaristic

Reducerea cu 30% a emisiilor de SO2, NH3 şi cu 20% a emisiilor de NOx pentru anul 2010 faţă de 1999.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 29

SCHIMBĂRI CLIMATICE

Reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor şi a pierderilor de metan din reţele de transport, distribuţie. Schimbarea instaslaţiilor de răcire cu agenţi cloro- fluoraţi care nu interacţionează cu ozon.

Emisiile de gaze cu efect de seră

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8% faţă de 1989 până la 2012;

Limitarea costurilor economice, de mediu şi sociale pe termen lung a efectelor schimbarilor climatice

Emisiile rezultate din activitatea umană, provenite de la surse şi din retinerea prin absorbtie a gazelor cu efect de sera de către vegetaţia forestiere ( fondul forestier) de pe teritoriul administrativ

- Reducerea cu 30% a emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor până în 2020 comparativ cu anul 2000

SOLUL

Reducerea contaminării şi salvgardarea calităţii şi cantităţii de sol

suprafaţa de teren poluat

Redarea în circuitul natural / economic a suprafeţelor afectate

Reducerea ocupării de noi terenuri prin sprijinirea dezvoltării pe terenuri recuperate

suprafaţă/ pierdere de terenuri verzi/ terenuri recuperate şi proporţia posibil de reutilizat;

Păstrarea funcţiilor solului


RAPORT DE MEDIU



Pag. 30

Reducerea suprafeţelor afectate de eroziunea de suprafaţã şi alunecări

Suprafeţe de teren la care s-a implementat sisteme de consolidare/stabilizare a solului

Execuţia lucrãrilor de combatere a eroziunii de suprafaţã şi împãdurirea suprafeţelor de teren din zona alunecãrilor active sau stabilizate cu panta mai mare până la 2013

ZGOMOT

Reducerea zgomotului şi vibraţiilor în zonele rezidentiale

- reclamaţii referitoare la zgomot primite în perioada de valabilitate a PUG actualizat

- reducere cu 50% a reclamaţiilor referitoare la zgomot

Reducerea poluării fonice provenite din transport rutier - număr de locuitori din zona centrală supus depăşirii nivelului de zgomot admis

Reducerea expunerii la zgomotul ambiant; Realizarea cartării zgomotului incepand cu anul 2011 cu metodele de evaluare prevazute in HG 321/2005 , cu modificările ulterioare

ENERGIE

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor energetice Se recomandă utilizarea energiei regenerabile (solare, eoliene, geotermală, plante energetice).

- economii de energie ( PJ)

- Realizarea unei economii de energie de cca. 25% fatã de situatia actualã prin aplicarea mãsurilor de reabilitare termicã la caselor vechi - Promovarea utilizării energiei curate (în special energia hidro, geotermala, eoliana, solara şi cea rezultată prin arderea biogazului sau biomasei).


RAPORT DE MEDIU



Pag. 31

Imbunătăţirea calităţii carburanţilor folosiţi în transporturi pentru a reduce consumul de benzină cu plumb şi motorină cu sulf şi a sprijini utilizarea eco-carburanţilor (de ex. biocombustibili pe bază de uleiuri vegetale pentru motoare Diesel şi bioetanol pentru motoare Otto)

economii de energie ( PJ)

Utilizarea biocarburanţilor într-o cantitate de minimum 5,75%, calculata pe baza continutului energetic al tuturor tipurilor de benzina şi motorina utilizate in transport, introduse pe piata pana la data de 31 dec. 2010.

TRANSPORT

Sprijinirea transporturilor mai puţin dăunătoare mediului şi promovarea dezvoltării şi utilizării transporturilor publice

Investiţii în dezvoltarea transporturilor publice

Creştere cu 20% a investiţiilor până în 2013

Promovarea dezvoltării durabile în special prin reducerea la minim a efectelor adverse ale transportului asupra mediului şi prin îmbunătăţirea siguranţei

- fluxuri de trafic pe drumurile naţionale existente pe teritoriu administrativ - nr. accidente rutiere/locuitor

Reducerea traficului de tranzit în zonele sensibile ( zone de locuit, etc.) - fluxul de trafic în centrul comunei

Reducerea traficului de tranzit în zona centrală a comunei

BIODIVERSITATE, FAUNĂ ŞI FLORĂ

Menţinerea suprafeţelor împădurite , a păşunilor şi a zonelor umede Evitarea distrugerii cuiburilor, comerţului cu ouă, cu pui, a braconajului Evitarea chimizării şi a utilizării excesive a maşinilor agricole Lucrările de construcţii se vor executa în afara perioadei reproducerii păsărilor

suprafaţa totală împădurită din teritoriul administrativ

Menţinera procentului de 22,75 % de păduri

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

Reducerea la minim a producţiei de deşeuri

reducerea producţiei de deşeuri în perioada de valabilitate PUG

Creşterea cantităţii de deşeuri reutilizate sau recuperate prin reciclare sau compostare de majoritatea locuitorilor, unele măsuri depăşesc competenţele Consiliului local, preluarea deşeurilor de hârtie, sticle, PET trebuie organizat la nivel naţional

cantitatea de deşeuri valorificate prin reciclare/ an

până în anul 2012, creşterea cantităţii reciclate la 55 % din totalul deşeurilor produse

Implementarea unui sistem de colectare , transport şi stocare al deşeurilor fãrã riscuri pentru populaţie şi mediu, urgentarea terminării construcţieo depozitului ecologic regional-

- Populaţia deservită (% din nr. total de populaţie) - Cantitatea de deşeuri transportate /an - Staţia de transfer realizată

- Colectarea selectivã a deşeurilor pentru 100 % din populaţia rurală până în anul 2015 - Separarea la sursã a deşeurilor şi reducerea cantitãţilor de deşeuri depozitate în depozitul neconform


RAPORT DE MEDIU



Pag. 32

pentru deşeuri municipale - Punct de stocare realizat pentru deşeuri animaliere

- Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 + 4 ani de la data de 16 iulie 2001

POPULAŢIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ

Reducerea riscurilor pentru sănătate – reducerea numărului de locuitori, inclusiv de gravide şi copii, expuşi la substanţe toxice din mediu, agenţi biologici şi zgomot excesiv

- număr de locuitori din zonele la care sunt depăşite valorile limită din standarde de mediu

- cunoaşterea ponderii factorilor de risc legate de calitatea mediului pentru bolile cu impact major asupra sănătăţii populaţiei din Comună

Realizarea reţelei centralizată de apă potabilă, reducerea numărului de locuitori (inclusiv copii) care nu dispun de apă potabilă, conform normelor.

- numărul de locuitori cu alte surse de aprovizionare a apei potabile decât sistemul centralizat de apă potabilă

Satisfacerea cerinţelor de apã în Crăciuneşti

PEISAJUL

Armonizarea cadrului natural cu cel construit, crearea de noi spaţii verzi

Suprafaţa de spaţiu verde/locuitor

Amenajarea din terenul proprietate punlică a unor spaţii verzi noi

TURISM DURABIL

Elaborarea şi implementarea strategiei locale de dezvoltare a turismului durabil în beneficiul populaţiei locale, ţinând cont de existenţa unor suprafeţe încluse în Situl Natura 2000 ROSPA 0028.

Nr. de investiţii/acţiuni realizate pentru implementarea strategiei

Reducerea deficienţelor exis-tente în infrastructura specifică turistică. Delimitarea teritoriul ROSPA. Realizarea unor poteci şi pregătirea unor ghizi care să conducă ecoturiştii în zonele cele mai semnificative.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 33

4.2 MODUL DE LUARE ÎN CONSIDERARE A OBIECTIVELOR DE MEDIU ŞI A ORICĂROR CONSIDERAŢII DE MEDIU PE PARCURSUL PREGĂTIRII PLANULUI ACTUALIZAT

Pe parcursul pregătirii planului actualizat s-a urmărit evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele Planului urbanistic general actualizat şi obiectivele de mediu relevante , identificarea atât a sinergiilor cât şi a neconcordanţelor posibile

La matricea de evaluare a compatibilităţilor obiectivelor Planului Urbanistic General actualizat cu obiectivele de mediu relevante se utilizează următoarele simboluri:

+ obiectivele sunt compatibile

X obiectivele sunt incompatibile

? compatibilitatea depinde de anumite prezumţii

Căsuţă liberă - dacă nu există nici o legătură între două obiective date

a. Matricea de evaluare a compatibilităţilor obiectivelor Planului Urbanistic General actualizat cu obiectivele de

mediu relevante în domeniul protecţiei apelor (Tab.4.2.1.):

Obiectivele PUG actualizat Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpurilor de apa de suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ al Comunei care şi-au atins starea bună a apelor în scopul prevenirii deteriorării ulterioare ale acestora

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpului de apă posibil la risc de a nu atinge starea bună pe râul Niraj în scopul îmbunătăţirii stării acestuia

Realizarea sistemelor de canalizare şi construirea staţiei de epurare a apelor uzate menajere în conformitate cu prevederile Directivei privind epurarea apelor uzate urbane, transpuse în legislaţia românească prin HG 188/2002 cu modificările ulterioare, coroborat cu cele ale Tratatului de aderare la UE

1.Crearea şi asigurarea unor spatii locale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală

+

+

+

2.a.Asigurarea unui transport în comun durabil, cu legături coordonate către reţelele regionale de transport,

?

?

+

2.b.Imbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special realizarea aprovizionării cu apă, a retelelei de canalizare , inclusiv construirea staţiei de epurare a apelor uzate

+ +

+ ( sinergie)

2.c. Eficienţa energetică, utilizarea ratională a resurselor naturale şi gestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor pentru asigurarea durabilităţii serviciilor publice de utilităţi, inclusiv sporirea eficienţei energetice a clădirilor.

?


RAPORT DE MEDIU



Pag. 34

3. Acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar

+

?

+

4. Urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic

+

+

+

5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pietelor locale ale fortei de munca,în special prin promovarea activităţilor legate de servicii şi activităţi industriale nepoluante, turism durabil şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

+

+

+


RAPORT DE MEDIU



Pag. 35

b. Matricea de evaluare a compatibilităţilor obiectivelor Planului Urbanistic General actualizat cu obiectivele de mediu relevante în domeniul aerului şi schimbărilor climatice (Tab.

4.3.2.)

OBIECTIVELE DE MEDIU RELEVANTE ÎN DOMENIUL AERULUI/SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Obiectivele PUG actualizat Mentinerea calităţii aerului

înconjurător sub valorile limite prevăzute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate dioxid de sulf, dioxid de azotşioxizi de azot, pulberi in suspensie (PM10şiPM2,5), plumb, benzen şi monoxid de carbon şi sub valorile-ţintă şi obiectivele pe termen lung pentru ozonul troposferic

Reducerea la minim a impactului traficului rutier asupra calităţii aerului

Limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniu (NH3) şi compusi organici volatili (COV) pentru a reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului troposferic

Reducerea emisiilor

specifice de CO2 pe

cap de locuitor

Limitarea costurilor

economice, de mediu

şi sociale pe termen

lung a efectelor

schimbarilor climatice

1. Crearea şi asigurarea unor spatii rezidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală

+

+

+

?

+

2.a. Asigurarea unui transport în comun durabil, cu legaturi coordonate către reţelele regionale de transport,

+

+ (sinergie)

+

+

+

2.b. Imbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv epurarea apelor uzate în staţia nou construită

+ +


+ + + +


RAPORT DE MEDIU



Pag. 36


+

+

+

?

?


+ + + + +

5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pietelor locale ale fortei de munca, în special prin promovarea activităţilor legate de servicii şi industrie nepoluantă durabil şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

+

+

+

?

+

c. Matricea de evaluare a compatibilităţilor obiectivelor Planului Urbanistic General actualizat cu obiectivele de mediu relevante în domeniul protecţiei solului.

OBIECTIVELE DE MEDIU RELEVANTE ÎN DOMENIUL SOLULUI Obiectivele PUG actualizat Reducerea contaminării şi salvgardarea

calităţii şi cantităţii de sol


Reducerea suprafeţelor afectate de eroziunea de suprafaţã, alunecări

1. Crearea şi asigurarea unor spatii urbane de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală

+ +

+

2.a.Asigurarea unui transport în comun durabil, cu legaturi coordonate către reţelele regionale de transport

+ + +

2.b. Imbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv epurarea apelor uzate în staţia proiectată

+ +

2.c. Eficienţa energetică, utilizarea ratională a resurselor naturaleşigestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor pentru asigurarea durabilităţii serviciilor publice de utilităţi, inclusiv sporirea eficienţei energetice a clădirilor.

+ +

+

3. Acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunăului ca tot unitar

+ + +

4. Urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic + + 5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a + + +


RAPORT DE MEDIU



Pag. 37

pietelor locale ale fortei de munca, în special prin promovarea activităţilor legate de servicii, mindustrii nepoluante şi turism, oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

d. Matricea de evaluare a compatibilităţilor obiectivelor Planului Urbanistic General actualizat cu obiectivele de mediu relevante în domeniul conservării biodiversităţii, faunei şi florei Obiectivele PUG actualizat Menţinerea suprafeţelor împădurite

Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor

1. Crearea şi asigurarea unor spatii rezidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală

+ +


?

2.b. Imbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare, inclusiv epurarea apelor uzate în staţia de epurare proiectată nu de mult

+ +


+


+

4. Urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic +

?

5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp a pietelor locale ale fortei de munca, în special prin promovarea activităţilor legate de turism durabil, servicii şi industrie nepoluante prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

+ +

e. Matricea de evaluare a compatibilităţilor obiectivelor Planului Urbanistic General actualizat cu obiectivele de mediu relevante în domeniul sănătăţii umane

Obiectivele PUG actualizat Reducerea riscurilor pentru sănătate – reducerea numărului de locuitori, inclusiv de gravide şi copii, expuşi la substanţe toxice din mediu, agenţi biologici şi zgomot excesiv

Reducerea numărului de locuitori (inclusiv copii) care nu dispun de apă potabilă.

Reducerea la minim a producţiei de deşeuri

Creşterea cantităţii de deşeuri reutilizate sau recuperate prin reciclare inclusiv compostare

Implementarea unui sistem de colectare , transport şi stocare al deşeurilor fãrã riscuri pentru populaţie şi mediu


RAPORT DE MEDIU



Pag. 38

1. Crearea şi asigurarea unor spatii re- zidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală

+ + +

+ ? lipsă prevedere spaţiu pentru stocare deşeuri animaliere


+ ? + + +

2.b. Imbunătăţirea infrastructurii tehnice, realizarea aprovizionării centralizate cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv epurarea apelor uzate în staţia de epurare

+

+


+

? +

+


+ + +


+ + +

+

5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp a pietelor locale ale fortei de munca,în special prin promovarea activităţilor legate de turism durabil, servicii, industrie nepoluantă şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

+ + +

+

+

RECOMANDĂRI SEA:

- asigurarea unei suprafeţe de teren pentru punctul de stocare a deşeurilor animaliere – inclus în Propunerea de zonare a teritoriului, respectiv în Regulamentul local.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 39

4.3 PREDICŢIA ŞI EVALUAREA EFECTELOR ALE PUG ACTUALIZAT ŞI ALE ALTERNATIVEI SALE

Predicţia şi evaluarea efectelor PUG actualizat şi ale alternativelor sale au la bază:

Starea actuală a mediului în Comuna Crăciuneşti, prezentată la capitolul 4, în care au fost specificate şi tendinţele probabile de evoluţie a mediului pentru alternativa zero ( fără implementarea PUG actualizat)

Rezultatele aşteptate ale implementării PUG actualizat, prezentate la subcapitol 3.2.

Opţiunile relevante identificate în PUG actualizat şi în PUG existent (alternativa zero), prezentate la subcapitol 3.4.

Matricea de evaluare a compatibilităţii obiectivelor PUG cu obiectivele de referinţă privind mediul prezentată la subcapitol 5.2.

Pentru a realiza evaluarea semnificaţiei efectelor trebuie să amintim că obiectivul principal al PUG revizuit este asigurarea unei dezvoltări urbanistice integrate pentru comună ca un tot unitar.

In scopul atingerii acestui obiectiv au fost identificate următoarele obiective specifice:

1. Crearea şi asigurarea unor spatii rezidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală, înteleasă în sensul cel mai larg al cuvântului, ca suma a tuturor aspectelor culturale, economice, tehnologice, sociale şi ecologice ;

2.a. Asigurarea unui transport în comun durabil, accesibil şi abordabil ca pret, cu legături coordonate către reţelele regionale de transport, acordând o atenţie deosebită gestionarii traficului şi creării de legături între diferitele moduri de transport, inclusiv infrastructurii destinate ciclistilor şi pietonilor în raport cu diferitele cerinte legate de zonele de locuit, de cele de birouri, de mediu şi de spatiile publice;

2.b. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special realizarea aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv construirea unei staţii de epurare a apelor uzate

2.c. Eficienţa energetică, utilizarea ratională a resurselor naturale şi gestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor pentru asigurarea durabilităţii serviciilor publice de utilităţi, inclusiv sporirea eficienţei energetice a clădirilor şi utilizarea energiei regenerabile (solare, eoliene, geotermală, plante energetice).

3.Acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar

4.Urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic prin ameliorarea posibilităţilor de locuire existente în zonele defavorizate, în ceea ce priveşte designul, condiţiile fizice şi eficienţa energetică., precum şi îmbunătăţirea standardelor de locuit pentru noile clădiri

5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pietelor locale ale fortei de munca,

în special prin promovarea activităţilor legate de turism durabil, servicii, industrie nepoluante şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

Pentru aprecierea predicţiilor şi efectelor s-a considerat o scară de valori de la -1la +3 reprezentând:

± 3 efect pozitiv/negativ major ( semnificativ)

± 2 efect pozitiv/negativ mediu ( potenţial semnificativ)

± 1 efect pozitiv/negativ nesemnificativ ( minor)

- Efect neutru

La evaluarea semnificaţiei efectelor prezise au fost analizate următoarele întrebări:

Va conduce oricare dintre opţiunile alternative propuse la riscul încălcării standardelor de mediu?

Poate conduce oricare dintre opţiunile alternative propuse la neîndeplinirea politicilor sau ţintelor de mediu?

Ar putea afecta oricare dintre opţiunile alternative propuse resursele de mediu: arii naturale protejate, peisaje, resurse de apă, resurse agricole, situri culturale

Ţinând cont de scara de valori specificată şi de întrebările precizate mai sus echipa SEA a realizat evaluarea obiectivelor specifice atât la PUG revizuit cât şi la PUG existent ( alternativa 0).

Rezultatele evaluării efectelor diferitelor alternative sunt prezentate în Tabele respective.

(Matricea de evaluarea efectelor alternativelor)


RAPORT DE MEDIU



Pag. 40

TABEL 4.3.1.- Matricea de evaluare a efectelor alternativelor

Obiectivul specific nr. 1: Crearea şi asigurarea unor spatii urbane de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în

cultura arhitecturală, înteleasă în sensul cel mai larg al cuvântului, ca suma a tuturor aspectelor culturale, economice, tehnologice, socialeşiecologice;

PUG existent – ALTERNATIVA ZERO Nu există suprafeţe libere incluse în intravilan cu destinaţia de construcţii de locuinţă, inexistenţa legăturilor eficiente între aceste zone

PUG REVIZUIT – ALTERNATIVA NOUĂ Modificarea teritoriului inclus în intravilan prin includerea unor suprafeţe cu folosinţă agricolă în intravilan pentru satele unde populaţia solicită acest lucru, mărirea suprafeţei zonelor pentru locuinţe individuale, a spaţiilor verzi naturale sau amenajate şi a zonelor destinate pentru turism, agrement, sport, împărţirea teritoriului Comunei în 18 unităţi teritoriale de referinţă în baza caracterului (omogenitatea urbanistică), funcţiunii dominante a zonei, delimitării localităţilor componente, zonelor pentru care se prevede elaborarea de planuri urbanistice zonale sau de detaliu, posibilităţii delimitării prin limite fizice existente pe teren. Reducerea intravilanului în satele Ciba, Cinta şi Teremioara.

OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE

Indicatori relevanţi /Intrebări orientative

Comentarii/explicaţii privind efectele probabile asupra mediului

Efectul Comentarii/explicaţii privind efectele probabile asupra mediului

Efectul

Ter-men scurt

Ter-men me-diu

Ter-men lung

Ter-men scurt

Ter-men me-diu

Ter-men lung

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpurilor de apa de suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ al comunei care şi-au atins starea bună a apelor în scopul prevenirii deteriorării ulterioare ale acestora

- debite de apă uzate neepurate corespunzător evacuate anual în aceste corpuri de apă Va reduce emisia de ape uzate neepurate? Va periclita îndeplinirea ţintei de mediu?

S-a propus realizarea canalizării fără a proiecta concret acest sistem. Mărirea intravilanului fără un studiu de impact pe terenuri împrăştiate, în câmp a contribuit la emisia de ape uzate neepurate în apele de suprafaţă.

-1 -2 -3 Încluderea în intravilan a unor terenuri compacte, unde obligatoriu se vor proiecta toate reţelele de utilităţăţi favorizează realizarea sistemului centralizat de canalizare şi epurare ape uzate pe Comună, inclusiv a sistemelor locale într-o perioadă mai scurte neafectînd astfel ulterior starea bună a corpurilor de apă de suprafaţă. În zonele scoase din intravilan nu se proiectează can.

-2 ±1

+2


RAPORT DE MEDIU



Pag. 41

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpului de apă posibil la risc de a nu atinge starea bună pe râul Niraj cu afluenţi în scopul îmbunătăţirii stării acestuia

debite de apă uzate cu concentraţii de substanţe organice şi nutrienţi evacuate anual

-3 -3 -2 Favorizează realizarea sistemului centralizat de canalizare şi epurarea apelor uzate , într-o perioadă mai scurtă contribuând în mod indirect la atingerea stării de bună calitate a râului Niraj în timp

-2 -1 +1

Realizarea sistemelor de canalizare (reţele de canalizare şi staţie de epurare), epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere în conformitate cu prevederile Directivei privind epurarea apelor uzate urbane, transpuse în legislaţia românească prin HG 188/2002 cu modificările ulterioare, coroborat cu cele ale Tratatului de aderare la UE

- lungimea reţelei de canalizare - concentraţii de materii în suspensie, de substanţe organice (CBO5, CCO), de fosfor total şi de azot total în evacuările de la staţia de epurare Va conduce la evacuări de concentraţii de poluanţi peste valori limită admise? Va conduce la neîndeplinirea ţintelor de mediu?

Realizarea canalizării apelor uzate menajeră pentru un intravilan cu multe incluziuni de terenuri agricole este mult mai costisitoare , riscul neîndeplinirii a ţintelor de mediu pentru acest obiectiv este mai mare

-2 -2 -2 Realizarea canalizării pentru un intravilan compact sistematizat este mult mai avantajoasă, riscul pentru neîndeplinirea ţintelor de mediu pentru acest obiectiv este mult mai mic

0 +1 +2

Mentinerea calităţii aerului înconjurător sub valorile limite prevăzute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate: amoniac, dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi in suspensie (PM10şi PM2,5), plumb, benzen şi monoxid de carbon şi sub valorile-ţintă şi obiectivele pe termen lung pentru ozonul troposferic

Nivelurile de emisii (surse fixe şi mobile) Va conduce la riscul încălcării a standardului de mediu pentru aerul inconjurător?

In cadrul unui intravilan cu incluziuni de societăţi productive conduce la ridicarea numărului surselor fixe de emisie în aerul înconjurător

-2 -2 -2 In cadrul unui intravilan compact punând accentul pe funcţii de locuire, turism, servicii, unităţi nepoluante şi spaţii verzi se va asigura menţinerea calităţii aerului înconjurător

0 0 0


RAPORT DE MEDIU



Pag. 42


- fluxul autovehiculelor pe drumurile judeţene Va conduce la neîndeplinirea ţintelor de mediu?

Traficul intens pe DJ 151 D produce poluarea intensă a aerului ce nu poate fi influenţat de consiliul local

-2 -2 -2 Îmbunătăţirea nivelului tehnic al parcului auto şi folosirea carburanţilor de calitate superioară reduce noxele emise de circulaţie. Numai realizarea centurii de ocolire sau a autostrăzilor rezolvă grosul problemelor.

-1 -1 -1

Limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniu (NH3) şi compusi organici volatili (COV) pentru a reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului troposferic

- Cantitatea de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniu, compuşi organici volatili emisă in decursul unui an calendaristic Va reduce emisia de poluanţi cu efect acidifiant?

Nu au fost prevederi în acest sens. -2 -2 -2 In intravilanul compact probabilitatea existenţei mai multor surse de emisie ale poluanţilor cu efect acidifiant este mult mai mică, se poate reliza sisteme comune de încălzire. Se recomandă acceptarea unor industrii care nu emit poluanţi.

-1 -1 -1

Reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor

Emisiile de gaze cu efect de seră Va conduce la neîndeplinirea ţintei de mediu pentru acest obiectiv ?

Ca mai sus -2 -2 -2 Se recomandă utilizarea instalaţiilor de încălzire cu randamente ridicate pentru reducerea emisiilor de CO2, şi se recomandă folosirea combustibililor regenerabile.

-1 -1 -1

Limitarea costurilor economice, de mediu şi sociale pe termen lung a efectelor schimbarilor climatice

Va conduce la neîndeplinirea ţintei de mediu pentru acest obiectiv ?

Ca mai sus -2 Creşterea nesemnificativă a intravilanului asigură o suprafaţă agricolă şi silvică suficient de mare pentru a reduce costurilor efectelor schimbărilor climatice

-1


suprafaţa de teren poluat (% din intravilan)

Prin includerea în intravilan a unei suprafeţe de terenuri agricole se degradează solul, acoperit de construcţii.

-2 -2 -2 Prin transformarea unor suprafeţe mai reduse de terenuri agricole introduse în intravilan şi micşorarea construcţiilor se reduc pierderile de sol, pe terenurile folosite pentru sport şi turism solul rămână intact

-1 -1 -1

Reducerea ocupării de noi terenuri prin sprijinirea

- suprafaţă/ pierdere de terenuri verzi/ terenuri

Prin menţinerea în intravilan a terenurilor cu destinaţie agricolă

+1 +1 +1 Prin folosirea terenurilor recuperate scade necesarul de

+2 +3 +3


RAPORT DE MEDIU



Pag. 43

dezvoltării pe terenuri recuperate

recuperate şi proporţia posibil de reutilizat; - Va afecta resursele agricole?

funcţiile solului nu sunt periclitate terenuri agricole ocupate de construcţii


Suprafeţe de teren la care s-a implementat sisteme de consolidare/stabilizare a solului Va conduce la neîndeplinirea ţintei de mediu pentru acest obiectiv?

Pentru suprafeţele afectate de inundaţii şi de eroziunea de suprafaţă şi de alunecări s-a prevăzut lucrări de consolidare/stabilizare a solului

+2 +2 +2 Pentru suprafeţele afectate de eroziunea de suprafaţă şi de alunecări s-au prevăzut lucrări de consolidare/stabilizare a solului

+2 +2 +2

Menţinerea suprafeţelor împădurite

% de suprafaţă impădurită necesar a fi defrişată din totalul de suprafaţă împădurită

Va fi redusă suprafaţa împădurită existentă?

Realizarea anumitor construcţii (drumuri) poate avea un efect negativ ca urmare a defrişării unor suprafeţe împădurite

-1 -1 -1 Realizarea auto-străzilor va conduce la reducerea supra-feţelor pădurilor, nu datorită PUG- ului. Se vor lua măsuri de compensare. Promovarea pădurii ca o zonă importantă pentru eco – turism şi recreere- SIT Natura.

+1 +1 +2

Reducerea riscurilor pentru sănătate – reducerea numărului de locuitori, inclusiv de gravide şi copii, expuşi la substanţe toxice din mediu, agenţi biologici şi zgomot excesiv, creşterea protecţiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic

- reclamaţii referitoare la la zgomot primite în perioada de valabilitate a PUG actualizat - număr de locuitori din zona centrală supus depăşirii nivelului de zgomot admis - fluxuri de trafic pe drumurile judeţene existente pe teritoriu administrativ şi modificarea lor datorită autostrăzilor - nr. accidente rutiere/locuitor

PUG-l prevede realizarea unui drum ocolitor pentru localitate care poate conduce la reducerea numarului autovehiculelor grele care circula pe drumurile principale, ceea ce va avea efect pozitiv asupra calităţii aerului din zona urbană, precum şi la reducerea poluarii fonice şi a vibraţiilor induse de traficul greu. A fost ca o recomandare, fără proiect aprobat, altfel nu este competenţa Consiliului local

+1 +1 +1 În PUG se recomandă realizarea unui drum naţional paralel cu cel existent, care să ocolească localităţile rurale, rezolvabil, dacă se construiesc autostrăzile proiectate, dar în proiect trebuie luate măsuri pentru micşorarea efectelor negative asupra populaţiei. Trebuie construite trotuare lângă străzi şi DJ 151 D, treceri de pietoni semnalizate, locuri de parcare, staţii de autobuze pentru reducerea poluării chimice şi fonice, reducerea riscului de accidente rutiere.

+1 +1 +1


RAPORT DE MEDIU



Pag. 44

Reducerea numărului de locuitori (inclusiv copii) care nu dispun de apă potabilă de robinet

- număr de locuitori cu alte surse de aprovizionare a apei potabile decât sistemul centralizat de apă potabilă

PUG-l prevede construirea reţelei centralizate de apă potabilă fără un proiect concret

+1 +1 +1 PUG-l prevede realizarea reţelei centralizate de apă potabilă pentru toţi locuitori dar pe termen lung şi din surse nesigure.

+1 +2 +2

Implementarea unui sistem de colectare , transport şi stocare al deşeurilor fãrã riscuri pentru populaţie şi mediu

- Populaţia deservită (% din nr. total de populaţie) - Cantitatea de deşeuri transportate /an - Staţia de transfer realizată pentru deşeuri municipale - Punct de stocare realizat pentru deşeuri animaliere

PUG prevedea realizarea unui depozit conform pentru eliminarea deşeurilor municipale rezultate pe teritoriul administrativ al Comunei, cea ce contravine prevederilor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, PRGD-lui şi este nefezabil din punct de vedere economic In Regulamentul Local aferent PUG nu au fost specificate suprafeţele necesare pentru punctele de colectare selective a deşeurilor în comună

-1 -2 -3 PUG-ul este în concordanţă cu prevederile SNGD, PNGD, PRGD şi prevede colectarea şi transportul deşeurilor menajere de către un operator regional până la staţia de transfer din Comuna Bălăuşeri, şi măsuri de colectare selectivă. Alte tipuri de deşeuri vor fi colectate şi tratate corespunzător. În această variantă nu este specificat punctul de stocare provizorie a deşeurilor animaliere.

+1 +2 +3

Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale

Va reduce pierderile de vieti omeneşti şi de bunuri?

Riscurile naturale sunt determinate de hazardurile naturale, de vulnerabilitatea elementelor expuse şi de expunerea acestora. Hazarduri naturale cele mai importante în condiţiile ţării noastre, se consideră cele determinate de următoarele feno-mene potenţiale: - cutremure, - inundaţii şi viituri, - alunecări de teren. In PUG s-a luat în considerare aceste riscuri naturale şi în Regulamentul local aferent PUG s-a reglementat aceste terenuri. In zonele cu riscuri naturale sunt instituite interdicţii de construire

+2 +3 +3 In PUG s-a luat în considerare riscurile naturale şi în Regulamentul local aferent PUG s-a reglementat aceste terenuri. In zonele cu riscuri naturale sunt instituite interdicţii de construire până la eliminarea riscurilor reducând astfel vulnerabilitatea fondului construit şi implicit a vietii oamenilor. Evident se păstrează un anumit risc dat de producerea unor fenomene meteo-rologice sau hidrologiceextraor- dinare sau de evenimente (cutremure sau ploi maxime) care pot pune în pericol

+2 +3 +3


RAPORT DE MEDIU



Pag. 45

până la eliminarea riscurilor reducând astfel vulnerabilitatea fondului construit şi implicit a vietii oamenilor. Evident se păstrează un anumit risc dat de producerea unor fenomene meteorologice sau hidrologice extraordinare sau de evenimente (cutremure sau ploi maxime) care pot pune în pericol siguranţa unor lucrări

siguranţa unor construcţii. Eliminarea circulaţiei de tranzit de autocisterne şi autocamioane care ztansportă materiale periculoase reduce riscul de explozii, incendii sau poluări masive de- a lungul drumului Dj 151 D.

Armonizarea cadrului natural cu cel construit, crearea de noi spaţii verzi , protejarea şi gestionarea durabilă a acestora

Va asigura realizarea construcţiilor fara afectarea cadrului natural? Va conduce la îndeplinirea ţintelor de mediu pentru suprafeţe de spaţiu verde din intravilan?

Conform Regula- mentului Local de urbanism la autorizarea construcţiilor se vor specifica condi- ţiile pentru încadrarea în arhitectura tradi-ţională pentru a se evita poluarea peisajului cu construc- ţii ce nu corespund aspectului general al zonei şi se va reco- manda utilizarea de materiale tradiţionale. Suprafaţa pentru amenajarea spaţiului verde impus în intravilan este asigurată prin PUG însă trebuie amenajată/reabilitată pentru îndeplinirea rolului în domeniul imbunătăţirii factorilor de mediu şi a calităţii vietii

-1

-2

-2

Conform Regulamentului Local de urbanism la autorizarea construcţiilor se vor specifica condiţiile pentru încadrarea în arhitectura tradiţională pentru a se evita poluarea peisajului cu construcţii ce nu corespund aspectului general al zonei şi se va urmări utilizarea de materiale tradiţionale. Suprafaţa pentru amenajarea spaţiului verde impus în intravilan este asigurată prin PUG însă trebuie amenajată/ reabilitată pentru îndeplinirea rolului în domeniul imbunătăţirii factorilor de mediu şi a calităţii vieţii. Realizarea unei zone de agrement ar contribui la mărirea zonelor de agrement, sport şi turism.

+1

+2

+2

Elaborarea şi implementarea strategiei locale de dezvoltare a turismului durabil în beneficiul populaţiei locale

Va reduce daunele cauzate de turism mediului?

Dezvoltarea unui turism durabil necesită ca în principalele puncte de interes ale zonelor construite să se amplaseze indicatoare de monumente istorice şi trasee

+2 +2

+2 Dezvoltarea unui turism durabil necesită ca în principalele puncte de interes ale zonelor construite să se amplaseze indicatoare de trasee

+2 +2 +2


RAPORT DE MEDIU



Pag. 46

pe baza patrimoniului natural, peisagistic şi cultural

turistice şi informaţii asupra regulamentelor locale de, vizitare.

turistice şi informaţii asupra regulamentelor locale de vizitare. Aceasta va permite ca localnicii şi turistii sa fie informati asupra unor case memorile şi monumente de interes local

Luarea măsurilor pentru protejarea speciilor protejate în Reţeaua EUROPA 2000

Menţinerea numărului de specii de păsări pe teritoriul administrativ al comunei, în special după includerea unei zone din comună în SIT 2000 ROSPA 0028.

Nu sunt prevederi, nu au existat siturile NATURA 2000.

-3 -3 -3 Delimitarea zonelor protejate.Păstrarea suprafeţelor pădurilor, păşunilor şi a zonelor umede, evitarea utilizării chimicalelor şi mecanizării excesive în agricultură. Protejarea cuiburilor şi a puilor, executarea lucrărilor necesare în alte perioade. Educarea copiilor şi a adulţilor pentru cunoaşterea şi ocrotirea speciilor periclitate.

+2 +2 +2

Obiectivele specifice 3, 4 şi 5 prezinta efecte asemănătoare celor specificate în Tabele de mai sus.

Obiectivul specific nr. 2. Modernizarea retelelor de infrastructură şi cresterea eficientei energetice prin:

asigurarea unui transport în comun durabil, cu legături coordonate către reţelele regionale de transport, acordând o atenţie deosebită gestionăriii traficului şi crearii de legaturi între diferitele moduri de transport, inclusiv infrastructurii destinate pietonilor în raport cu diferitele cerinte legate de zonele de locuit, de cele de birouri, de mediu şi de spatiile publice.

îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv epurarea apelor uzate

eficienţa energetică, utilizarea ratională a resurselor naturale şi sporirea eficienţei energetice a clădirilor

Tabel 5.3.2.

PUG EXISTENT – ALTERNATIVA ZERO Extinderi şi modernizări la trama stradală Amenajarea intersecţiilor problematice DJ 151 D cu străzile comunale Amenajarea trotuarelor pietonale. Amenajarea de parcaje în toate zonele funcţionale

PUG REVIZUIT – ALTERNATIVA 1 Separarea traficului greu de traficul local, amenajarea intersecţiilor între DJ 151 D cu străzile comunale, amenajarea de parcaje în toate zonele funcţionale. Realizarea corelării între cerinţele locuitorilor şi modificările aduse de construirea autostrăzilor.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 47

Extinderea reţelei de apă potabilă, sistemul centralizat de canalizare menajeră .

Modificări ale infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv construirea staţiei de epurare Modificări în eficienţa energetică a clădirilor existente şi a clădirilor noi , respectiv lucrări de reabilitare, renovare la clădiri vechi, pentru reducerea pierderilor de căldură

OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE

Indicatori relevanţi /Intrebări orientative

Comentarii/explicaţii privind efectele probabile asupra mediului

Efectul Comentarii/explicaţii privind efectele probabile asupra mediului

Efectul

Ter-men scurt

Ter-men me-diu

Ter-men lung

Ter-men scurt

Ter-men me-diu

Ter-men lung

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpurilor de apa de suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ al comunei care şi-au atins starea bună a apelor în scopul prevenirii deteriorării ulterioare ale acestora

Debite de apă uzate neepurate corespunzător evacuate în aceste corpuri de apă Timp de interventie in caz de poluari accidentale Va reduce emisia de ape uzate neepurate? Va periclita îndeplinirea ţintei de mediu?

Realizarea unui sistem centralizat de canalizare menajeră pe localitate Crăciuneşti elimină evacuarea apelor uzate neepurate, contribuând astfel la menţinerea stării bune a corpurilor de apă de suprafaţă. Efectul este cumulativ. Existenţa unui sistem de alarmare şi de comunicaţii, mai ales telefonia mobila, permite anunţarea unor situaţii de poluare, reducându-se astfel impactul potenţial asupra corpurilor de apă şi timpul de intervenţie

+2 +3 +3 Realizarea sistemului centralizat de canalizare menajeră şi epurare ape uzate pe localitate Crăciuneşti, contribuie la men- ţinerea stării bune a corpurilor de apă de suprafaţă. Efectul este cumulativ. Existenţa unui sistem de comunicaţii, mai ales de telefonie mobilă permite anunţarea unor situaţii de poluare, reducându-se astfel impactul potenţial asupra corpurilor de apă şi timpul de intervenţie

+2 +3 +3

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpului de apă posibil la risc de a nu atinge starea bună pe râul Niraj în scopul îmbunătăţirii stării acestuia

Debite de apă uzate cu concentraţii de substanţe organice şi nutrienţi evacuate anual în râul Niraj

Prin realizarea reţelei centralizat de canalizare menajeră şi construirea staţiei de epurare va fi asigurată o epurare eficientă a apelor uzate evacuate în râu contribuind astfel la atingerea stării bună a acestuia.Efectul este cumulativ

+2 +2 +3 Prin construirea reţelei centralizat de canalizare menajeră şi construirea staţiei de epurare al comunei conform proiectului va fi asigurată o epurare eficientă a apelor uzate evacuate în râul Niraj contribuind astfel la atingerea stării bună a acestuia. Efectul este cumulativ

+2 +3


RAPORT DE MEDIU



Pag. 48

Realizarea sistemelor de canalizare (reţele de canalizare şi staţii de epurare); epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere în conformitate cu prevederile Directivei privind epurarea apelor uzate urbane, transpuse în legislaţia românească prin HG 188/2002 cu modificările ulterioare, coroborat cu cele ale Tratatului de aderare la UE

Lungimea reţelei de canalizare/localitate Concentraţii de materii în suspensie, de substanţe organice (CBO5, CCO), de fosfor total şi de azot total în evacuările de la staţia de epurare Va conduce la evacuări de concentraţii de poluanţi peste valori limită admise? Va conduce la neîndeplinirea ţintelor de mediu?

Deşi s-a enunţat necesitatea realizării canalizării, din lipsa fondurilor nu s-a realizat Studiul de fezabilitate

-2 -2 -2 S-a proiectat un o reţeaua de canalizare modernă şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică, care asigură calitatea efluentului conform NTPA 001/2005 pentru satele aflate în bazinul Nirajului. Partea NV (satul Budiu Mic) va fi racordată la canalizarea munic.

0 +1 +2

Mentinerea calităţii aerului înconjurător sub valorile limite prevăzute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate amoniac, dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumb, benzen şi monoxid de carbon şi sub valorile-ţintă şi obiectivele pe termen lung pentru ozonul troposferic

Nivelurile de emisii pe pasager-km şi pe tonă –km Va conduce la riscul încălcării a standardului de mediu pentru aerul inconjurător?

Prin modernizarea infrastructurii rutiere, se reduce poluarea ca urmare a evitării ştrangulărilor in trafic,

±1

±1

±1

Prin modernizarea infrastructurii rutiere, se reduce poluarea ca urmare a evitarii strangulărilor in trafic şi creşterea vitezei de deplasare. În plus modernizarea parcului de maşini şi îmbunătăţirea calităţii carburanţilor reduce emisiile de CO, NOx, Pb, PM, COV. Construirea autostră- zilor va decongestiona traficul de pe Dj151 D. Emisiile din Azomureş pot fi reduse numai de societatea respec-tivă, sau lichidare.

+2 +2 +2


Fluxul autovehiculelor pe drumul Dj 151 D. Va conduce la neîndeplinirea ţintelor de mediu?

Fluxul de autovehicule creşte continuu, este de dorit realizarea unor drumuri de ocolire a localităţilor de traficul greu.

-2 -2 -2 Prin realizarea centurii de ocolire sau a autostrăzilor scade circulaţia de tranzit, şi îmbună- tăţirea calităţii carburanţilor va reduce impactul traficului rutier asupra calităţii aerului

+2 +2 +2


RAPORT DE MEDIU



Pag. 49

Limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniu (NH3)şicompusi organici volatili (COV) pentru a reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului troposferic

Cantitatea de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniu, compuşi organici volatili emisă in decursul unui an calendaristic Va reduce emisia de poluanţi cu efect acidifiant?

Prin modernizarea infrastructurii rutiere vor fi reduse cantitatea de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi compusi organici volatili (COV) ca urmare a evitării ştrangulărilor in trafic.

-1 -1 -1 Prin modernizarea infrastructurii rutiere, modernizarea parcului de maşini şi îmbunătăţirea calităţii carburanţilor vor fi reduse cantitatea de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi compusi organici volatili (COV) ca urmare a evitării ştrangulărilor in trafic. Prin modificările în eficienţa energetică a clădirilor existente şi a clădirilor noi în urma realizării unori termo- izolaţii corespun-zătoare cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea energiei termice va fi mai mică reducând astfel emisiile de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) PM şi CO2

+2 +3 +3

Reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor

Emisiile de gaze cu efect de seră Va conduce la neîndeplinirea ţintei de mediu pentru acest obiectiv ?

La obiective cu eficienţă energetică redusă cantitatea de dioxid de carbon emis ( gaz cu efect de seră) rezultat în urma arderii combustibililor fosili la producerea energiei convenţionale este mare.

-2 -2 -2 Prin modificările în eficienţa energetică a clădirilor existente şi a clădirilor noi în urma realizării unor termo- izolaţii corespun- zătoare cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea energiei termice va fi mai mică reducând astfel emisiile de dioxid de carbon. Sprijinirea transportului comun, a transportului pe cale ferată se reduce emisia CO2. Se recomandă folosirea combustibililor regenerabile (verzi).

+2 +2 +3


Suprafaţa de teren poluat (% din intravilan) Se poate evita poluarea solului?

Realizarea sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate va elimina riscul poluării solului prin evacuări de ape uzate neepurate. S-a prevăzut realizarea unui depozit de deşeuri pentru localităţile vecine.

+1 +2 +2 Realizarea sistemelor de colectare a apelor uzate va elimina riscul poluării solului prin evacuări de ape uzate neepurate. Colectarea selectivă a deşeurilor municipale in conditii de sigu- ranţă prin realizarea platformelor de precolectare a deseurilor şi a staţiei de

+2 +3 +3


RAPORT DE MEDIU



Pag. 50

transfer va reduce sursele de poluare difuză a solului. Reducerea transportului de materiale periculoase reduce riscdul poluă-rii accidentale.


Suprafaţă/ pierdere de terenuri verzi/ terenuri recuperate şi proporţia posibil de reutilizat; Va afecta resursele agricole?

Completarea infrastructurii rutiere existente şi construirea noilor locuinţe va necesita ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul agricol

-2 -2 -2 Prin realizarea unor noi construcţii pe terenuri recuperate în urma desfiinţării unităţilor agrozooteh-nice şi reducerea pericolului de eroziune nu va fi necesară transfor-marea unor terenuri agricole în construcţii.

+2 +2 +2

Menţinerea suprafeţelor împădurite

% de suprafaţă impădurită necesar a fi defrişată din totalul de suprafaţă împădurită

Va fi redusă suprafaţa împădurită existentă?

Realizarea infrastructurii tehnice va necesita ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul agricol şi forestier

-2 -2 -2 Realizarea infrastruc-turii tehnice va nece-sita ocuparea defini-tivă a unor terenuri din fondul agricol şi forestier. Se reco-mandă reînpădurirea fâneţelor şi păşunilor. La construcţia auto-străzilor se va evita utilizarea suprafe-ţelor înpădurite,

-1 -1 -1

Reducerea riscurilor pentru sănătate,reduce-rea numărului de locuitori, inclusiv de gravide şi co-pii, expuşi la substanţe toxice din mediu, agenţi biologici şi zgomot excesiv, creşterea pro-tecţiei popu-latiei impotriva riscurilor aso-ciateacciden- telor de trafic

Reclamaţii referitoare la la zgomot primite în perioada de valabilitate te a PUG actualizat Număr de locuitori din zona centrală supus depăşirii nivelului de zgomot admis Fluxuri de trafic pe drumurile judeţene existente pe teritoriu administrativ Nr. accidente rutiere/locuitor

PUG-l prevede realizarea unui drum ocolitor pentru localitate care poate conduce la reducerea numarului autovehiculelor grele care circu-la pe drumurile principale, ceea ce va avea efect pozitiv asupra calităţii aerului din zona urbană, pre-cum şi la reducerea poluarii fonice şi a vibraţiilor induse de traficul greu. Se recomandă reducerea chimicalelor utilizate în agricultură.

+1 +1 +2 Există un proiect pentru drumul ocolitor prin construirea Autostrăzii Transilvania- Moldova, ceea ce ar duce la reducerea la minim a poluării cu gaze de eşapament şi cu zgomot. La cons- trucţia autostrăzilor trebuie avut în vede-re montarea panou-rilor fonoizolante pentru protejarea populaţiei de zgomot excesiv. Este obli-gatorie cons-truirea trotuarelor şi a staţiilor de autobuze. Chimicalele trebuiesc utilizate în godpodării şi în agricultuiră în cantităţi cât mai mici sub controlul specia-liştilor.

+2 +3 +3

Ameliorarea Număr de locuitori PUG-l prevede realizarea reţelei +2 +2 +2 PUG-ul prevede construirea reţelei +2 +3 +3


RAPORT DE MEDIU



Pag. 51

starii de sănătate a populaţiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigu-rarea dotarilor edilitarepentru reducerea nu-mărului de locui-tori (inclusiv co-pii) care nu dis-pun de apă potabilă

cu alte surse de aprovizionare a apei potabile decât sistemul centralizat de apă potabilă Nr. imbolnăviri cauzate de boli transmise pe cale hidrică

centralizate de apă potabilă fără a da soluţii tehnice.

centralizate de apă potabilă din zona aval Acăţari. Trebuiesc căutate surse de finamţare pentru imbunătă- ţirea conditiilor de igiena şi de sanatate.

Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale

Nr. zone afectate de riscuri naturale

In anumite zone, în cazul ploilor toren-ţiale terenurile af-late lângă râuri pot fi inundate. Menţi-nerea albiilor libere, cu podeţe care permit scurgerea debitelor mărite re-duc dar nu elimină complet acest pericol. În zonele deluroase cu panta pronunţată de unde pădurea a fost tăiată apare pericolul eroziunii, alunecări de teren, ce pot fi oprite cu lucrări de specialitate sau împădurire.

+3

+3

+3

In anumite zone, în cazul ploilor torenţiale terenurile aflate lângă râuri pot fi inundate. Menţinerea albiilor libere, cu podeţe care permit scur-gerea debitelor mă-rite reduc dar nu eli-mină complet acest pericol. Digurile construite în trecut trebuiesc intre-ţinute, albia trebuie curăţată permanent. În zonele deluroase cu panta pronunţată de unde pădurea a fost tăiate apare pericolul eroziunii, alunecări de teren, ce pot fi oprite cu lucrări de speciali-tate sau împădurire.

+3

+3

+3


RAPORT DE MEDIU



Pag. 52

5. MĂSURI DE AMELIORARE ŞI PUNERE ÎN VALOARE

5.1 IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE PREVENIRE, REDUCERE, AMELIORARE SAU COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI CE POT REZULTA ÎN URMA IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC GENERAL

Măsurile de prevenire, reducere, compensare pentru efectele negative semnificative asupra mediului ale implementării Planului urbanistic general, identificate la cap.5 sunt cuprinse în Tabelul 6.1.1.

Măsurile de eliminare a efectelor adverse susţin în acelaşi timp şi efectele pozitive asupra mediului determinate de alternativele planului urbanistic general.

Modalităţile de compensare a efectelor negative cuprind:

Impunerea de condiţii pentru proiectele, activităţile ce ar putea decurge din PUG.

Introducerea de măsuri care fac componentele de mediu receptoare mai puţin vulnerabile

Introducerea de măsuri de remediere a efectelor negative după ce au apărut.

Introducerea de măsuri de compensare a efectelor negative prin crearea de beneficii pentru mediu în alte părţi.

Tabel 5.1.1.

ASPECTE DE MEDIU Măsurile de prevenire, reducere, compensare pentru efectele negative semnificative asupra mediului

PEISAJUL

Amenajarea /reabilitarea spaţiilor verzi pe terenuri prevăzută cu această utilizare conform PUG actualizat. Punerea în valoare a zonelor cu multe specii avifaunistice drept loc de studiu. Introducerea în Regulamentul Local aferent PUG actualizat interzicerea schimbării destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevăzute ca atare in PUG actualizat, reducerii suprafetelor acestora ori strămutării lor Corelarea PUG actualizat cu Programul local de imbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi

GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

Corelarea prevederilor PUG cu prevederile Master Planului pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Mureş , inclusiv cu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, în curs de elaborare. Asigurarea cunoştinţelor pentru compostarea deşeurilor vegetale în fiecare gospodărie.

Includerea în Propunerea de zonare a teritoriului, respectiv în Regulamentul local aferent PUG actualizat a modului de asigurarea unei suprafeţe de teren pentru punctul de stocare frigorifocă a deşeurilor animaliere

SĂNĂTATEA UMANĂ

Corelarea prevederilor PUG cu informaţiile legate de evaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului la nivelul Comunei, obţinute în cadrul Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, care derulează în perioada 2007 – 2008. Prevederea în proiectul autostrăzilor a panourilor fonoizolante.

APA

Corelarea prevederilor PUG cu Schema Directoare de Amenajare şi Management a bazinului hidrografic Mureş, după elaborarea acesteia. Urgentarea realizării sistemului centralizat de alimentarea cu apă şi a reţelei de canalizare. Prin realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare va dispărea în cea mai mare parte poluarea râului Niraj , contribuind astfel la atingerea stării bună a acestuia.

BIODIVERSITATEA

În zona autostrăzilor se vor asigura gard de protecţie pentru a nu lăsa animalele să pătrunde pe carosament. Se vor asigura tuneluri pentru ca diferite specii să poate migra ca înainte de construire. Se vor monta panouri fonoizolante unde este necesar în zona ROSPA 0028. Programul de lucru pentru lucrările de construcţii în această zonă va fi optimizat astfel ca aceste lucrări să se desfăşoare în afara perioadei de împerechere a speciilor protejate. Plantarea unui copac în locul fiecăruia tăiat ca urmare a implementării prevederilor PUG ( la îmbunătăţirea infrastructurii de transport, etc.). Se va reduce, pe cât posibil tăierea rasă a pădurilor şi transformarea păşunilor în terenuri de construcţii

TURISMUL DURABIL Armonizarea prevederilor PUZ –urilor ce vor fi întocmite pentru zone destinate activităţii de turism şi agrement cu regulamentele locale de campare, vizitare incluzind Situl Nat6ura 2000.

TRANSPORT DURABIL Investiţii în transportul public odată cu construcţia de noi străzi comunale pentru autovehicule private, relizarea trotuarelor cel puţin paralel cu Dj 151D şi pentru biciclişti.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 53

Recomandări SEA:

Aceste măsuri vor fi incluse în Regulamentul Local de Urbanism aferente PUG revizuit.

5.2 DESCRIEREA EFECTELOR REZIDUALE RĂMASE DUPĂ APLICAREA MĂSURILOR DE REDUCERE

Coroborând evaluarea efectului al fiecărui obiectiv specific pentru alternativele PUG-lui prezentată la pct. 5.3. cu măsurile de compensare care pot fi sau vor fi aplicate, specificate la pct.6.1., referitor la efectele reziduale putem stabili următoarele:

5.2.1 PENTRU PUG REVIZUIT

In urma măsurilor de compensare prevăzute pentru efectele adverse asupra mediului ale implementării PUG-lui efectele reziduale sunt nesemnificative, construcţia reţeleor de canalizare, şi a reţelelor de apă, construcţia locuinţelor produce un efect redus provizoriu, dar beneficiile sunt mult mult mari. Scoaterea unor terenuri din intravilan reduce suprafaţa care s-ar acoperi cu construcţii, cu consecinţe negative pentru mediu. Construirea autostrăzilor va avea un impact deosebit, dar această analiză va fi făcută odată cu analiza studiilor de impact al acestora, inclusiv al drumului ocolitor al oraşului prin Budiu Mic. Scoaterea unor terenuri din intravilan reduce suprafaţa care s-ar acoperi cu construcţii, cu consecinţe negative pentru mediu.

5.2.2 PENTRU PUG EXISTENT( ALTERNATIVA 0)

Prin introducerea în intravilan a unor suprafeţe de teren cu destinaţie agricolă în scopul realizării construcţiilor, pe suprafeţele construite efectele adverse asupra funcţiile solului constituie efecte reziduale neglijabile, faţă de suprafaţa totală de păduri şi păşuni.

5.3 IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE INTENSIFICARE A EFECTELOR POZITIVE ASUPRA MEDIULUI CE POT REZULTA IN URMA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

In afară de măsurile de întărire a efectelor pozitive asupra mediului susţinute de către măsurile de eliminare a efectelor adverse specificate la Tabelul 6.1.1 măsurile de întărire complementare a efectelor pozitive asupra mediului produse de alternativele ale Planului urbanistic general, identificate la cap.5 sunt cuprinse în Tabelul 6.3.1.

Modalităţile de potenţare a efectelor pozitive cuprind:

Impunerea de condiţii pentru proiectele, activităţile ce ar putea decurge din PUG.

Introducerea de măsuri care fac componentele de mediu receptoare mai puţin vulnerabile.

Tabel 5.3.1. A Măsuri de întărire a efectelor pozitive produse de PUG Prin supunerea evaluării iniţiale a impactului asupra mediului al tuturor proiectelor ce decurg din PUG vor fi stabilite cele cu impact semnificativ asupra mediului impunând în acest caz parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului . Extinderea intravilanului paralel cu DJ 151 D şi cu Dc 65 prin includerea spaţiilor libere folosite ca terenuri agricole în intravilan favorizează realizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de sistem centralizat de canalizare ape uzate pe comună într-o perioadă mai scurtă neafectând astfel ulterior starea bună a corpurilor de apă de suprafaţă Promovarea pădurii ca o zonă importantă pentru eco – turism şi recreere, valşorificând includderea terenurilor în Reţeaua Natura 2000. Anularea reglementărilor referitoare la zonele funcţionale respective în zonele cu riscuri naturale până la eliminarea riscurilor reducând astfel vulnerabilitatea fondului construit şi implicit a vietii oamenilor. La autorizarea construcţiilor se vor specifica condiţiile pentru încadrarea în arhitectura tradiţională pentru a se evita poluarea peisajului cu construcţii ce nu corespund aspectului general al zonei şi se va urmări utilizarea de materiale tradiţionale. Asigurarea managementului organizării de şantier la execuţia investiţiilor tehnice de mare anvergură de către constructor ( management al calităţii şi al mediului bazat pe standardele internationale ISO 9001/2000 şi ISO 14001/2005) Atragerea fondurilor necesare pentru realizarea proiectelor din infrastructura tehnică ( infrastructură de transport, edilitară, gaze , gospodărirea deşeurilor) dar în pr5imul rând pentru alimentarae cu apă şi canalizare.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 54

Iniţierea şi derularea unor proiecte de conştientizare a publicului în domeniul protecţiei mediului şi a naturii. ( campanii în domeniul colectării DEEE, alte tipuri de deşeuri de la populaţie). Locuitorii comunei trebuie educaţi să cunoască speciile de păsări ocrotite, zonele în care trăiesc să fie delimitate, în aceste zone lucrările trebuiesc să nu fie executate în afara perioadei de înmulţire. Se interzice vânătoarea, colectarea şi comercializarea ouălor şi puilor păsărilor Pădurile şi păşunile precum şi zonele umede trebuiesc păstrate ca atare şi să se evite mecanizarea excesivă şi chimizarea a lucrărilor agricole. Se interzic tăierile rase a pădurilor.

6. ALTERNATIVA ALEASĂ

6.1 DESCRIEREA MODULUI EVALUĂRII

Varianta 0 – PUG existent, adoptat în 2001, a fost examinată in capitolul 4 privind Starea actuală a mediului în Comuna Crăciuneşti şi evoluţia sa probabilă în cazul in care PUG revizuit nu ar fi implementat – aceasta a relevat faptul ca varianta 0“ PUG existent ” ar conduce la deteriorarea stării mediului in continuare, deci in absenţa unei interventii se vor manifesta o serie de efecte negative asupra mediului.

Problemele de mediu existente relevante pentru varianta – PUG revizuit- au fost specificate tot în cadrul acestui capitol.

Au fost identificate obiectivele de mediu relevante pentru PUG cu specificarea indicatorilor şi ţintelor de mediu, iar obiectivele specifice ale alternativelor de PUG au fost evaluate în raport cu aceste obiective de mediu. Pentru evaluarea semnificaţiei efectelor alternativelor s-a considerat o scară de valori de la -1la +3 reprezentând:




- Efect neutru

La evaluarea semnificaţiei efectelor prezise în cadrul matricei de evaluare a efectelor alternativelor au fost analizate următoarele întrebări:



Ar putea afecta oricare dintre opţiunile alternative propuse resursele de mediu: arii naturale protejate, peisaje, resurse de apă, resurse agricole, situri culturale

Din matricea de evaluare a efectelor alternativelor prezentată la capitolul 5 rezultă modul de respectare a obiectivelor de mediu de către fiecare alternative, respectiv efectul alternativelor pe termen scurt, mediu şi lung. Pe baza acestei matrice se poate compara alternativele şi identifica alternativa benefică din punct de vedere al mediului.

Evaluarea efectului net al alternativelor a fost specificată în capitolul 6, iar mărimea efectelor reziduale reprezintă un factor major în selectarea alternativei preferabile a PUG.

Referitor la dificultăţile intâmpinate, putem aprecia faptul că elaborarea evaluării de mediu s-a bazat pe o documentare vastă, dar lipsa unor date/informaţii referitoare la starea de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului. În ceea ce priveşte protejarea biodiversităţii lipsa măsurilor impuse prin planurile de management ale ariilor naturale cuprinse în reţeaua Natura 2000 a ingreunat intr-o oarecare măsură acurateţea evaluării.

6.2 DESCRIEREA ALTERNATIVEI SELECTATE, CARE ESTE PREFERATĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECTIEI MEDIULUI

Comparând ambele variante: PUG existent şi PUG revizuit ( actualizat) în baza celor prezentate la capitole 5 şi 6 reiese că PUG revizuit va avea mai multe efecte pozitive asupra mediului decât PUG existent, prezentând avantaje atât sub aspectul dezvoltării cât şi sub aspectul durabilităţii din punct de vedere al protecţiei mediului.

6.3 EXPUNEREA MOTIVELOR PENTRU CARE ALTERNATIVA ALEASĂ ESTE PREFERATĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECTIEI MEDIULUI

Alternativa aleasă – PUG revizuit – îmbunătăţând balanţa generală între efectele pozitive şi cele adverse ale PUG existent aduce următoarele beneficii mediului faţă de PUG existent, specificate în.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 55

Tabelul nr. 6.3.1.:

Prin mărirea suprafeţei intravilanului în satul Crăciuneşti asigură spaţiul necesar al noilor construcţii de locuinţe în mod organizat, ceea ce favorizează realizarea sistemului centralizat de canalizare şi epurare ape uzate pe comună, eliminând astfel pericolul afectării ulterioare a stării bune a corpurilor de apă de suprafaţă care şi-au atins deja această stare şi contribuie în mod indirect la atingerea stării bune până la 22 decembrie 2015 a corpului de apă pe secţiunea râului Mureş în aval Alba Iulia; Punând accentul pe funcţii de locuire, turism şi spaţii verzi în cadrul unui intravilan mărit se asigură menţinerea calităţii aerului înconjurător prevăzute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumb, benzen şi monoxid de carbon şi ozonul troposferic respectiv se va contribui la reducerea emisiilor de poluanţi cu efect acidifiant (SO2, NH3 şi de NOx). Din analiza emisiilor rezultă că majoritatea covârşitoare a emisilor gazoase şi de PM nu provin de la locuitorii comunei. Asigură reducerea la minim a impactului traficului rutier asupra calităţii aerului în cazul realizării căii de circulaţie ocolitoare (autostradă, Dc 65 etc) pentru tranzit, acest lucru depăşeşte competenţele Consiliului Local Promovează pădurea ca o zonă importantă pentru recreere şi reducerea concentraţiei particulelor solide şi legarea bioxidului de carbon rezultate din gazele de eşapament şi sistemele de încălzire ale populaţiei Asigură conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale cuprinse în reţeaua Natura 2000 existente pe teritoriul administrativ al Comunei prin promovarea numai a acelor proiecte/activităţi care permite conservarea speciilor şi habitatelor prin impactul nesemnificativ asupra ariilor naturale, proiectele în zonă fiind avizate de Administraţia sitului. Contribuie la reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor prin modificările prevăzute în eficienţa energetică a clădirilor existente şi a clădirilor noi şi prin menţinerea suprafeţei împădurite pe teritoriul administrativ al comunei. Prevede amenajarea /reabilitarea spaţiilor verzi pe terenuri prevăzută cu această utilizare. Interzice schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevăzute ca atare in PUG , reducerea suprafetelor acestora ori strămutarea lor. Asigură implementarea Programului local de imbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi. Asigură implementarea spaţială a unui sistem de colectare , transport şi stocare al tuturor deşeurilor generate pe teritoriul administrativ ( inclusiv cele de animaliere) fãrã riscuri pentru populaţie şi mediu

7. MONITORIZAREA

7.1 PROPUNERI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

Programul de monitorizare a implementării PUG revizuit are ca scop:

urmărirea implementării PUG-lui actualizat, a modului în care obiectivele specifice ale PUG –lui sunt îndeplinite.

validarea concluziilor evaluării, adică de a urmări dacă corespunde natura, probabilitatea şi mărimea efectelor produse asupra mediului cu predicţiile prezentate la subcapitol 5.3. ( valabilitatea previziunilor privind impactul şi a concluziilor SEA).

de a verifica dacă sunt realizate măsurile propuse pentru compensarea efectelor adverse şi întărirea efectelor pozitive, specificate la capitolul 6, eficacitatea măsurilor de compensare.

identificarea necesităţii modificării PUG în vederea reducerii impactului asupra mediului sau a optimizării beneficiilor.

concluziile desprinse de SEA.

Deci, monitorizarea trebuie să urmărească atât rezultatele PUG actualizat cât şi efectele asupra mediului.

In acest sens programul de monitorizare a efectelor asupra mediului propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante pe componente şi aspectele de mediu, specificate de echipa SEA pentru obiectivele specifice ale PUG-lui (vezi capitolul 5), axând pe acele componente de mediu şi domenii care cel mai probabil vor fi afectate de implementarea acestuia.

Conform prevederilor HG 1076/2004, art.27 indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului – Comuna Crăciuneşti. Titularul planului este obligat să depună anual, până la sfârsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizării, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competentă pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu. Totodată acest raport fiind informaţie de mediu, Primăria Comunei Crăciuneşti are obligaţia să - l publice pe site-l Primăriei în scopul informării publicului şi a altor autorităţi interesate.

Adoptarea unei strategii în ceea ce priveşte monitorizarea efectelor asupra mediului, poate depinde de răspunsul primit la următoarele întrebări:


RAPORT DE MEDIU



Pag. 56

Sunt informaţii deja disponibile din alte surse, sau informaţiile trebuie colectate prin monitorizare?

Dacă monitorizarea este necesară, este suficientă o privire generală sau este necesară o monitorizare mai amplă?

Ce tip de monitorizare este bine să se aleagă pentru a culege date şi informaţii specifice de care este nevoie?

Astfel dacă trebuie monitorizate efectele emisiilor asupra mediului se va utiliza monitorizarea impactului, iar pentru eficacitatea măsurilor de reducere va fi folosită monitorizarea axată pe performanţă.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 57

PROPUNERI PRIVIND PROGRAMUL DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PUG REVIZUIT.

Tabelul 7.1.1.

MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PUG REVIZUIT MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE PUG REVIZUIT A. REALIZAREA OBIECTIVELOR SPECIFICE ALE PUG REVIZUIT

INDICATORI FREC VENŢA

OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE PE COMPONENTE/ASPECTE DE MEDIU

INDICATORI FREC VEN ŢA

MODALITATE DE MONITORIZARE/ SURSE DE INFORMAŢII

Crearea şi asigurarea unor spatii rezidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală în sensul cel mai larg al cuvântului, ca suma a tuturor aspectelor culturale, economice, tehnologice, sociale şi ecologice

Modul de utilizare a suprafeţelor de teren în intravilan, ha Nr. cazuri de POT şi CUT schimbat faţă de prevede-rile UTR Nr. PUZ derogatoriu pentru schimbări în funcţiunii UTR faţă de PUG

anual Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpurilor de apa de suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ al Comunei care şi-au atins starea bună a apelor în scopul prevenirii deteriorării ulterioare ale acestora, respectiv a corpului de apă posibil la risc de a nu atinge starea bună pe râul Niraj în scopul îmbunătăţirii stării acestuia.

- Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate în receptori naturali conform HG 188/2002 cu completările şi modificările ulterioare prin HG 352/2005 - Indicatori de calitate specifici pentru monitori-zarea receptorilor natural conform O.M. 161/2006 - nr poluări accidentale /an

anual - Monitorizarea se realizează prin intermediul Sistemului Naţional de Supraveghere a Calităţii Apelor – de la Direcţia Apelor Mureş – Târgu - Mureş

Asigurarea unui transport în comun durabil, cu legături coordonate către reţelele regionale de transport, acordând o atenţie deosebită gestionarii traficului şi crearii de legaturi între diferitele moduri de transport, inclusiv infrastructurii destinate pietonilor în raport cu diferitele cerinte legate de zonele de locuit, de cele de instituţii publice, de învăţământ şi de spatiile publice.

Lungimi de străzi intrată într-o categorie sup-erioară /an- Suprafeţe de drum moder-nizate/an Nr. parcaje amena-jate Suprafeţe amenajate pentru pietoni/an

anual Urmărirea datelor recensământului circulaţiei şi preluarea rezultatelor analizelor concentraţiilor de noxe din gazele de eşapament în special la monoxid de carbon, oxizi de azot, dioxid de sulf, particule, COV,

Nivelul de imisii de-a lungul DJ 151 D pe teritoriul administrativ al comunei

de la 2009 anual

APM Mureş va face determinări pentru noxele gazoase produse de autovehicule care circulă pe DJ 151 D.

Imbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special reaqlizarea aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare şi randamentul staţiei de epurare

Lungimea reţelei de canalizare/ localitate

anual Mentinerea calităţii aerului înconjurător sub valorile limite prevăzute de normele in vigoare

Nivelurile de emisii (surse fixe şi mobile), inclusiv de la Azochim Mureş, funcţie de direcţia vântului

anual Inventarul emisiilor (surse fixe şi mobile) în cadrul Sistemului national de evaluare şi gestionare integrata a calităţii aerului Institutul National de


RAPORT DE MEDIU



Pag. 58

Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti, prin Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului, intocmeste anual, pana pe data de 30 noiembrie, un raport privind inventarul national de emisii pentru anul precedent şi il supune spre aprobare Comitetului interministerial

Eficienţa energetică, utilizarea natională a resurselor naturale şi sporirea eficienţei energetice a clădirilor. Urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic

Nr. case reabilitate termic Economii de energie, MW

anual Reducerea la minim a impactului traficului rutier asupra calităţii aerului

- fluxul autovehiculelor pe drumurile naţionale în intravilan - investiţii în dezvoltarea transporturilor publice

anual Indicator furnizat de administratorul celor 2 drumuri naţionale

Acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar

Nr. locuinţe sociale construite; Nr. obiective de interes public construite

anual Limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniu (NH3)şicompusi organici volatili (COV) pentru a reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului troposferic

Cantitatea de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniu, compuşi organici volatili emisă in decursul unui an calendaristic

anual Inventarul emisiilor- Raportul stării mediului în judeţul Mureş- site-l APM Mureş, ANPM, Institutul Naţional de Statistică

B. Realizarea măsurilor de prevenire, reducere, compensare pentru efectele negative semnificative asupra mediului

INDICATORI FRECVEN-ŢA


suprafaţa de teren poluat, mp

anual

Inventarul siturilor contaminate – site-l APM Mureş, ANPM


- suprafaţă/ pierdere de terenuri verzi/ terenuri recuperate şi proporţia posibil de reutilizat

anual

- prin autorizaţii de construcţii emise


Suprafeţe de teren la care s-a implementat sisteme de consolidare/stabilizare a solului

anual - prin certificate de urbanism emise - Raportul privind starea mediului în judeţul Mureş- site APM Mureş


RAPORT DE MEDIU



Pag. 59

Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite

- % suprafeţe împădurite din total suprafaţă teritoriu administrativ - Ha suprafeţe împădurite în anul x / Ha suprafeţe împădurite în anul x-1 - Ha fond forestier afectat de poluare

anual Indicatori obţinuţi de la structurile silvice autorizate care administrează fondul forestier pe teritoriul administrativ al Comunei

Introducerea în Regulamentul Local aferent PUG actualizat interzicerea schimbării destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in PUG actualizat, reducerii suprafetelor acestora ori strămutării lor şi corelarea PUG actualizat cu Programul local de imbunatatire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi

Suprafaţa de spaţiu verde /locuitor

anual Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale, urmărirea respectării măsurilor impuse în cadrul Reţelei Natura 2000

- Nr. investiţii/activităţi anual - prin certificate de urbanism emise

Ameliorarea stării de sănătate a populaţiei prin implementarea de măsuri care să vizeze asigurarea dotărilor edilitare şi prevenirea poluarii datorită noxelor, inclusiv a poluării fonice, creşterea protecţiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic

- Mortalitatea şi morbiditatea în Comună - Dinamica îmbolnăvirilor cauzate de boli hidrice - Reclamaţii primite referitoare la zgomot - Dinamica accidentelor de circulaţie

anual - informaţii obţinute de la Autoritatea de Sănătate Publică Mureş, respectiv de la Poliţia Rutieră

Corelarea prevederilor PUG cu prevederile Master Planului pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Mureş , inclusiv cu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor şi asigurarea unei suprafeţe de teren pentru punctul de stocare a deşeurilor animaliere

Competente - staţia de transfer pentru deşeurile municipale şi punctul de stocare a deşeurilor animaliere amplasate corespunzător cu avizele autorităţilor punctele de

anual Susţinerea unui sistem de colectare , transport şi stocare al deşeurilor fãrã riscuri pentru populaţie şi mediu

- Populaţia deservită (% din nr. total de populaţie) - Cantitatea de deşeuri transportate /an - Staţia de transfer realizată pentru deşeuri municipale - Punct de stocare realizat pentru deşeuri animaliere

anual din evidenţa operatorului de deşeuri municipale - Raportul privind starea mediului în judeţul Mureş - Planul de gestionare a deşeurilor în judeţul Mureş - monitorizare


RAPORT DE MEDIU



Pag. 60

precolectare selectivă a deşeurilor amplasate corespunzător

Corelarea prevederilor PUG cu informaţiile legate de evaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului la nivelul Comunei, obţinute în cadrul Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, care derulează în perioada 2007 – 2008

Nr de măsuri stabilite şi realizate pentru reducerea riscurilor pentru sănătate

anual Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale

Valoarea anuală a pagubelor produse de inundaţii, prezentată în corelare cu nivelul precipitaţiilor din anul respectiv, de alunecări de teren sau cutremure

anual - din evaluările de pagube

Realizarea reţelei de canalizare în comună pentru asigurarea epurării eficiente a apelor uzate evacuate în râul Niraj contribuind astfel la atingerea stării bună a acestuia.

Investiţii realizate la reţeaua de canalizare

anual Amenajarea/reabilitarea terenurilor destinate spaţiilor verzi, protejarea şi gestionarea durabilă a acestora

Suprafaţa de spaţiu verde amenajat sau reabilitat/locuitor

anual - din Programul local de imbunatatire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi

Promovarea utilizării energiei curate - Nr. investiţii realizate pentru producerea energiei curate - energia curată produsă, MW

anual - din autorizaţii de construcţii emise în acest sens


RAPORT DE MEDIU



Pag. 61

În prima fază se propune monitorizarea parametrilor:

NR: CRT

MĂSURI Termen de comparaţie FRECVENŢA

1. Raportarea schimbării destinaţiei terenurilor faţă de PUG

Ha teren cu destinaţie nouă anual

2. Raportarea lungimilor de conducte de apă potabilă şi de canalizare montate şi numărul de consumatori racordaţi

ml de conductă de apă şi de canalizare Nr. Locuitori racordaţi

anual după inceperea investiţiei

3. Urmărirea cantităţii şi calităţii apelor epurate în staţia de epurare, evacuate în Nirajul

NTPA 001/2005 Cf. Legii Apelor şi HG 188/2002 şi 352/2005

4. Urmărirea calităţii aerului pe raza comunei HG 452/200 Vara şi iarna 5. Urmărirea cantităţii de deşeuri municipale

preluate anual de operator desemnat t/an anual

6. Urmărirea deşeurilor periculoase preluate din localitate

Kg/an anual

8. CONSULTĂRI

8.1 LISTA FACTORILOR INTERESAŢI CARE AU FOST CONSULTAŢI

1. Consiliul Local Crăciuneşti.

2. Operatori economici din localitatea Crăciuneşti, specificaţi în Procesul verbal al grupului de lucru.

3. Primarul, viceprimarul Comunei Crăciuneşti.

4. Membrii Grupului de lucru specificaţi în Procesele verbale ataşate prezentei, inclusiv Autoritatea de Sănătate Publică

Consultarea a avut loc în etapa de definire a domeniului, în etapa de finalizare a proiectului şi a raportului de mediu, urmând ca la disponibilizarea versiunii finale a PUG –lui actualizat şi a raportului de mediu factorii interesaţi să fie din nou consultaţi.

8.2 REACŢII, SUGESTII ŞI OBIECŢII FORMULATE DE FACTORII INTERESAŢI

sunt cuprinse în Procesele verbale întocmite la şedinţele grupului de lucru, anexate.

8.3 PUNCTUL DE CONTACT UNDE FACTORII INTERESAŢI POT TRIMITE COMENTARIICU PRIVIRE LA RAPORTUL DE MEDIU

la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, din Târgu Mureş, judeţul Mureş.

la sediul Primăriei Crăciuneşti.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 62

REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC GENERALITĂŢI

Zona rurală joacă un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei UE pentru Dezvoltare Durabilă. In ariile rurală pe o parte s-au păstrat tradiţiile seculare privind modul de viaţă şi de lucru şi o parte din construcţiile vechi dar apare şi tehnica modernă, aceste contradicţii de multe ori, din lipsă de cunoştinţe şi infrastructura necesară contribuie la poluarea mediului.

Există preocupări tot mai intense privind starea mediului rural în Europa. Provocările de mediu cu care se confruntă localităţile rurale au consecinţe semnificative pentru sănătatea umană, calitatea vieţii cetăţenilor din mediul rural şi performanţa economică a satelor.

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul urbanistic general actualizat al Comunei Crăciuneşti, titularul planului fiind Consiliul Local al Comunei Crăciuneşti. Raportul de mediu (raportul SEA) este parte a documentaţiei Planului urbanistic general actualizat fiind un instrument important pentru integrarea consideraţiilor de mediu în acest plan şi are ca obiectiv identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului ale implementării planului, precum şi a alternativelor posibile ale acestuia, sprijinând astfel dezvoltarea durabilă a comunei.

De asemenea, constituie baza pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planului urbanistic general actualizat.

Totodată Raportul de mediu ajută la creşterea eficienţei luării deciziei prin aceea că elimină, de la inceputul procesului de luare a deciziei, alternativele de dezvoltare care nu ar fi acceptate din punct de vedere al protecţiei mediului dacă ar fi implementate prin proiecte.

METODOLOGIA SEA

Metodologia SEA folosită include toate cerinţele stabilite de H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, recomandările metodologice din Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 117/2006 şi din ghidul sectorial Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism, elaborat de Proiectul Phare 2004/016-772.03.03/02.01.

Prima versiune a PUG-lui actualizat cu anunţurile publice privind iniţierea actualizării planului a fost depusă la APM Mureş în anul 2007, iar completările cu informaţii solicitate în anul.2008.

Definitivarea proiectului planului concomitent cu stabilirea domeniului evaluării şi a nivelului de detaliu al informaţiilor ce trebuie incluse în raportul de mediu, precum şi analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului s-au realizat în cadrul întâlnirilor grupurilor de lucru la sediul Primăriei Crăciuneşti în prezenţa membrilor Consiliului Local al Comunei Crăciuneşti, consultând concomitent şi pe membrii Consiliului Local. Componenţa grupurilor de lucru este specificată în Procesele verbale ale întâlnirilor , anexate prezentei.

Datorită modificărilor şi completărilor aduse PUG-lui iniţial în faza de actualizare ( privind posibilele efecte asupra ariilor specială de conservare), precum şi schimbării legislaţiei de mediu în urma transpunerii aquisului comunitar din domeniu faţă de legislaţia din anul 1996, pentru planul actualizat s-a stabilit de către APM Mureş ( având delegarea ARPM Sibiu a parcurgerii etapelor procedurale până la analiza calităţii Raportului de mediu) prin adresa APM Mureş. obligativitatea efectuării evaluării de mediu (SEA) conform prevederilor art.5, alin.2. din HG nr. 1076/2004.

Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general actualizat al Comunei Crăciuneşti este elaborat de S.C. Total Proiect S.R.L Odorheiu- Secuiesc persoană juridică atestată cu certificat de atestare R –EIM-07-167/04.07.2007, iar elaboratorul Planului urbanistic general actualizat este S.C. AALTO PROIECT SR.L.. din Târgu Mureş.

ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL

DESCRIEREA ELEMENTELOR CHEIE ALE PLANULUI ACTUALIZAT, PRINCIPALELE OBIECTIVE

Planul Urbanistic General – PUG al Comunei Crăciuneşti- Judeţul Mureş a fost comandat de Consiliul Local al Comunei Crăciuneşti, proiectantul ales fiind S.C. ZEBRA Pro S.R.L. din Târgu Mureş în vedferea actualizării PUG- ului elaborat de S.C. PACT COMOR S.R.L. nr.69- 73/04.12.2001 cu Aviz Unic nr 69-73/04.12.2001

Legea privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor (nr.50/1991, republicată 1997) prevede că fiecare comună trebuie să aibă Planul Urbanistic General, care este avizat de organele teritoriale de specialitate şi se aprobă de către Consiliul Local.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 63

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare şi răspunde programului de amenajare a teritoriului cât şi programului de dezvoltare a localităţii, fiind actul normativ principal specific domeniului, cu implicaţii asupra dezvoltării urbanistice a localităţii. Planul este elaborat pentru sectorul de urbanism şi transpune la nivelul unităţii teritorial administrativă a Comunei Crăciuneşti strategiile, politicile şi programele de dezvoltare durabilă in profil spaţial.

În baza Legii nr. 362 din 21 septembrie 2006, prin reorganizarea comunei Crăciunesti, acesta are în componenţă satele Crăciunesti (resedinţa comunei),Budiu Mic, Ciba, Cinta, Cornesti, Foi, Nicolesti si Tirimioara.

În prezent comuna are un numar de 4244 de locuitori (privint datele statistice din 2008), fiind în descrestere usoară datorită plecărilor din comună. În ultima perioadă în satele amplasate de- a lungul drumului judeţean şi mai ales în apropierea Municipiului Târgu Mureş se observă o uşoară creştere a populaţiei datorită migrării locuitorilor în sate, în case construite în ultima vreme. în sate, în case construite în ultima vreme.

Dezvoltarea localităţilor Comunei Crăciuneşti are la bază conceptul de dezvoltare durabilă sau viabilă, sustenabilă, în cadrul căruia se urmăreşte interacţiunea compatibilităţii a patru sisteme: economic, uman, ambiental şi tehnologic, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Pentru realizarea condiţiei de compatibilitate a celor patru sisteme care se intercondiţionează, strategia dezvoltării durabile include, ca un element esenţial, indispensabil, simultaneitatea progresului în toate cele patru dimensiuni. Viziunea strategiilor de dezvoltare durabilă porneşte de la înţelegerea faptului că economia unei teritorii înseamnă mai mult decât suma părţilor componente, că modificările produse într-un subsistem sau altul antrenează schimbări de ansamblu profunde în virtutea interdependenţelor existente întrte componenţilor acesteia. Aceşti factori sunt:

populaţia;

resursele naturale;

mediul natural;

producţia agricolă;

producţia industrială;

poluarea.

Strategia de dezvoltare durabilă la nivel local înseamnă de a concepe şi a realiza un asemenea mediu economic care să se afle într-o compatibilitate directă şi dinamică cu mediul natural, dar şi cu nevoile şi cu interesele prezente şi viitoare ale generaţiilor care coexistă şi se succed la dezvoltare. Pentru aceasta mediul creat de om trebuie să fie compatibil cu mediul natural.

Pentru a realiza aceste scopuri, planul urbanistic general elaborat în 2008 cuprinde:

Reglementări pe termen scurt, la nivelul intregii unităţi administrativ-teritoriale, cu privire la:

Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localităţii;

Stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

Zonificarea functională în corelaţie cu organizarea retelei de circulatie;

Delimitarea zonelor afectate de servituţii publice;

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

Stabilirea zonelor protejate şi de protectie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice reperate;

Precizarea conditiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate.

Zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea constructiilor in aceste zone.

Prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:

Evoluţia în perspectivă a comunei;

Direcţiile de dezvoltare funcţională în comună.

PUG - ul reactualizat în privinţa direcţiilor de dezvoltare a Comunei propun obiective similare cu cele de acum un deceniu, dar se clarifică direcţiile principale de dezvoltare şi obiectivele operaţionale cheie – creşterea calităţii vieţii locuitorilor, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural şi celui construit printr-un management integrat urban şi protecţie faţă de riscurile naturale.

Astfel, se pune accent pe dezvoltarea infrastructurală- inclusiv pe transportul spre centrele subregionale: Târgu Mureş, Sovata şi Miercurea Nirajului, la creşterea eficienţei energetice, la dezvoltarea economică generală – având în vedere resursele existente – la dezvoltarea activităţilor legate de turism. Aceste obiective sunt susţinute de o reglementare mai


RAPORT DE MEDIU



Pag. 64

bine conturată a dezvoltării urbanistice, acordând o atentie specială zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar.

Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului urbanistic general cuprinde în acest sens prescripţiile specifice zonelor funcţionale şi a celor 42 unităţi teritoriale de referinţă ( UTR), Crăciuneşti cu 7 zone şi subzone, Budiu Mic cu 7 zone şi subzone, Ciba cu 3 zone, Cinta cu 6 zone şi subzone, Corneşti cu 6 zone şi subzone, Foi cu 4 zone şi subzone, Nicoşeşti cu 6 zone şi subzone şi Tirimioara cu 4 zone şi subzone. Planul va fi implementat în perioada 2012- 2022.

REZULTATE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

Întocmirea Planului Urbanistic General a devenit obligatorie pentru Consiliul Local pentru că Planul Urbanistic General întocmit în 1996- 1997 de S.C. PROIECT S.A din Târgu Mureş după trecerea celor 10 ani trebuie reactualizat, conform prevederilor legale. Prin urmare, Consiliul Local al Comunei Crăciuneşti a comandat un nou Plan Urbanistic General (PUG), S.C. ZEBRA Pro S.R.L. din Târgu Mureş a elaborate proiectul în iunie 2011, ce este analizat în prezenta lucrare.

Teritoriul administrativ al Comunei Crăciuneşti are o suprafaţă de 4033 ha care cuprinde Satul Crăciuneşti- centrul de comună şi satele Budiu-Mic,Ciba,Cinta,Cornesti,Craciunesti, Foi, Nicolesti , Tirimoara.

Primele atestări în documentele epocii a satelor apar în secolele XIV- XVI, după cum urmează, conform dicţionarului istoric de C. Suciu, localităţile comunei Crăciunesti apar cu denumirea:

În 1348 – KECHTEREMI (Tirimioara);

În 1444 – KARACHONFALVA (Crăciunesti);

În 1451 – ZENTH MIKLOS (Nicolesti);

În 1457 – FINTAHAZA (Cinta) şi FOLINFALVA (Foi);

În 1519 – CHYBAFALVA (Ciba);

În 1760 – HAGYUMASBODON (Budiu Mic).

În registrul Naţional al Siturilor arheologice şi a monumentelor arhitecturale sunt trecute monumentele:

Poz Cod LMI 2004 Denumire Adresa veche

Adresa actuală Datare

69 MS-I- s-B-15367 Aşezare de la Corneşti Dâlma lui Bene

Corneşti Corneşti neidentificat

Sec. III- IV epoca migraţiilor

43 MS-I- s-B-15363 Aşezare de la Teleac- Telek

Budiu Mic Budiu Mic Latene

475 MS-II- m-B-15635 Biserica de lemn Sf. Nicolae din Nicoleşti

Nicoleşti Nicoleşti nr. 173 Sec.XVIII

476 MS-IIa-A-15367 Ansamblul bisericii de lemn Sf. Arhangelii


477 MS-II-m-A-15636.01

Biserica de lemn Sf. Arhangelii


478 MS-II-m-A-15636.02

Clopotniţa Crăciuneşti 169 Crăciuneşti 45 Sec. XIX

479 MS-II-m-A-15637 Biserica reformată Nicoleşti 547 Nicoleşti 128 1622

Populaţia comunei a fost maximă în timpul recensământului din 1956, după care din cauza migraţiilor spre oraşe a scăzut, în ultimul timp din cauza din cauza sporului natural pozitiv şi al stabilirii unui număr de locuitori din Târgu Mureş în case noi construite în satele apropiate iar a început să crească.

Nr Localitate 1860 1956 1966 1970 1992 2002 2008 2011 1. Crăciuneşti 409 2681 2365 2396 2430 2455 999 2. Budiu Mic 388 369 413 430 439 442 480 3. Ciba 249 ** ** ** ** ** 243 4. Cimta 593 482 421 440 386 373 373 5. Corneşti 893 1091 1030 1050 974 916 916 6. Foi 504 ** ** ** ** ** 581 7. Nicoleşti 600 ** ** ** ** ** 785 8. Tirimioara x 261 234 245 167 162 162 TOTAL 3636 4884 4463 4561 4430 4348 4244 4539 **comasate în Crăciuneşti


RAPORT DE MEDIU



Pag. 65

x total fără Tirimioara

Datele din 2011 au fost comunicate de Primărie

După naţionalitate 1,42 % din populaţie sunt români, 70,51 % sunt maghiari iar 28,07 sunt romi.

După religie 67% din populaţie sunt reformaţi, 3,82% ortodoxi, 2,55% romano-catolici iar restul (20,63%), alte religii sau nedeclarate.

Privitor la profilul economic Comunei Crăciunesti are funcţie mixtă, agrarindustrială caracterizată prin producerea zarzavaturilor, legumelor, este însemnată şi producţia de floricultură.

Ponderea mare a populaţiei ocupate în alte sectoare de activitate (cei care lucrează în gospodării proprii nu sunt evidenţiate) se poate explica prin proximitatea unei asezări urbane care atrage populaţia activă din mediul rural. Activitatea agricolă se desfăsoară în majoritatea cazurilor în gospodării individuale si este axată pe producerea de cereale: grâu, orz, ovăz, porumb, existând 1873 exploataţii agricole familiare şi 4 comerciale. Marea majoritate a familiilor se ocupă şi cu creşterea animalelor (bovine, cabaline, ovine, păsări) dar mai mult pentru satisfacerea necesităţilor familiare, cu excepţia a 4 microferme cu 10- 25 vaci.

Pe terenurile fostelor CAP au luat fiinţă ateliere mici de reparaţii şi depozite de mobilă, de materiale de construcţii, moară, ateliere de tinichigerie care asigură un număr de locuri de muncă. Se discută despre un proiect de depozit subteran de gaze naturale, Primăria încă nu a fost inştiinţată oficial.

Comuna este amplasată pe ambele părţi ale pârâului Niraj, ale liniei ferate înguste şi a drumului judeţean DJ 151 D Ungheni- Acăţari care face legătura între DN 13 şi DN15 (E 60) şi este drumul ocolitor pentru autovehicole de toate tipurile, care nu tranzitează municipiul. Datorită acestei aşezări, localităţile comunei beneficiază de legături facile rutiere cu municipiul Târgu Mureş, centrul administrativ al judeţului Mureş.

Localităţile vecine sunt: Municipiul Târgu Mureş şi Comuna Corunca spre N, Cristeşti spre NV, Comuna Gheorghe Doja spre V, Comunele Suplac şi Coroisânmartin spre S şi Acăţari spre E. Conform concepţiilor moderne planul de dezvoltare a localităţii trebuie să fie coordonată cu programul de dezvoltare a localităţilor invecinate.

În comuna Crăciuneşti, pe lângă centrul de comună şi satele Foi, Ciba şi Nicoleşti sunt aşezate de a lungul drumului judeţean DJ 151D –, care constituie totodată şi strada principală a localităţilor. Relaţia de circulaţie rutieră cu Municipiul Târgu Mures se fac prin D.C. 65 –prin Budiu Mic – Foi (7,80 km) –Crăciunesti (1,40 km), total distanţă = 9,20 km, rută mai scurtă faţă de Dj 151D Acăţari- DN 13 Târgu Mureş.

Satele comunei au fost legate de municipiu şi prin linia de cale ferată ingustă, unde curculaţia trenurilor a fost suspendată în 1996, locuitorii având acces la staţiile de pe linia CF 405 Târgu Mureş şi General Dăscălescu. În Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional- Secţiunea I Transporturi este prevăzută construirea liniei de cale ferată între Sighişoara- Târgu Mureş, care ar avea oprire şi în această comună.

Aeroportul internaţional Târgu Mureş asigură legături directe spre Bucureşti dar şi spre multe oraşe din Europa de vest.





Valea Nirajului cu altitudine de 306-315m, fiind slab drenată, prezintă exces de umezeală si suferă din cauza inundaţiilor în special în perioada scurgerilor nicopluviale.

Zona de luncă este bine dezvoltată si în urma regularizării râului au fost înlăturate inundaţiile foarte frecvente. Zona învolvurată are un larg ondulat, conicele domoale asimetrice sunt fragmentate si prezintă alunecări mici de teren, în special în zona localităţii Budiu Mic, Cinta si Cornesti.

Reţeaua hidrografică face parte din bazinul hidrografic al Muresului, principalul curs de apă fiind Nirajul. Majoritatea izvoarelor se întâlnesc la baza versanţilor sau în treimea inferioară la contactul terasei cu lunca. Teritoriul administrativ este străbătut de pârâurile Csere, Beru, Tekeres (afluenţi ai Nirajului) şi Pârâul Budiului, care se varsă direct în Mureş, toate fiind caracterizate de debite reduse, dar care pot produce inundaţii după ploi torenţiale.

Temperatura medie anuală este în general de 8,7 - 8,9˚C.

Precipitaţiile medii anuale din anii 1896-1996 reprezintă 614,5 l/mp.

Deficitul cel mai mare de umezială se înregistrează în lunile august – septembrie.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 66

Cu ocazia inundatiilor din 1912, 1913, 1970 si 1975, o parte din zona de locuit si zona de producţie au fost inundate, parţial distruse (în 1975 s-a măsurat 746,6 l/mp).

După 1995 între localităţile Corneşti şi oraşul Miercurea Nirajului s- a executat un polder, un lac de acumulare nepermanent, pentru reţinerea unei părţi considerabile din volumul viiturilor, realizând un control eficient a scurgerii maxime în aval, salvând de inundaţii localităţile situate până la Ungheni- Mureş. Conform proiectului nr.1609/23/ Studiu – proiect ICPGA – CNA filiala Sibiu din 1995 – Volumul total al lacului este de 5,1 milioane mc, cota maximă a apei în lac este de 359,35 m, suprafaţa lacului la 5% asig. =100 ha, 0,5% asig. =120 ha.

Vegetaţia naturală (1100 Ha - păduri) este caracterizată prin compoziţia diferită. Pădurile apar masiv în special în treimea superioară a versanţilor pe pantele cu expoziţia nordică si estică. Sunt constituite din gorund si corpeu, în masiv apar în zona limitrofă cu Municipiul Târgu Mures, spre nord si pădurea Mlastinii-Chendri (la Tirimioara), pădurea Cornesti (la Cornesti) în sudul teritoriului administrativ.

Aproape jumătate (48%) din teritoriul administrativ al comunei este declarat arie de protecţie specială avifaunistă ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 ROSPA 0028 – Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului.

Condiţiile cadrului natural şi amplasarea au determinat atât relaţiile în teritoriu cât şi dezvoltarea în sine a localităţii. Dezvolarea economică a comunei din ultimii ani se datoreşte cultivării şi comercializării zarzavaturilor, cele produse în Crăciuneşti sunt cunoscute în zonă. S-a început un program pentru alimentarea cu apăla nivel judeţean, etapizat, s-a executat proiectul pentru canalizarea localităţii cu staţie proprie de epurare.

Deoarece este de aşteptat să apară o serie de noi proiecte finanţate din fonduri structurale UE în perioada de după 2012, modificările PUG-lui tratează în mod specific următoarele aspecte:

Zona de locuinţe, inclusiv zona pentru locuinţe sezoniere ( case de vacanţă),

Zona pentru activităţi turistice şi de recreere, inclusiv construcţii aferente,

Zona pentru activităţi de agrement şi sport, inclusiv construcţii aferente,

Zona unităţilor de producţie,

Zona pentru instituţii şi dotări publice,

Zona pentru dotări şi servicii de interes public,

Zona dotărilor pentru culte,

Zona spaţiilor verzi,

Zona pentru gospodărie comunală,

Zona construcţiilor aferente lucrărilor tehnico-edilitare,

Zona aferentă transportului rutier.

In acest sens sunt propuse spre modificare suprafeţele anumitor zone funcţionale cuprinse în intravilan, s-a mărit suprafaţa totală a intravilanului din comuna Crăciuneşti de la 365,31 ha la 447,10, crescând intravilanul satelor:

Crăciuneşti cu 5,62 ha

Budiu Mic cu 51,88 ha (din cauza unui mare număr de târgumureşeni care vor să construiască case în satul aflat în apropierea municipiului). Aici trebuie clarificat dacă există proiect pentru realizarea unui depozit subteran de gaze naturale, care are o zonă de protecţie care acoperă extinderea intravilanului.

Corneşti cu 8,33 ha

Foi cu 35,72 ha

Nicoleşti cu 12,22 ha

şi va scădea intravilanul satelor cu

Ciba cu 19,01 ha

Cinta cu 4,33 ha

Tirimioara cu 7,64 ha

Se observă faptul că cei 8,33 ha ce apar la extinderea intravilanului în satul Corneşti se suprapun cu suprafaţa Sitului Natura 2000 dar pe seama unui teren arabil, în cazul satelor Cinta şi Tirimioara, amplasate integral pe suprafaţa protejată, prin reducerea intravilanului cu cei 11,97 ha dispare pericolul realizării unor construcţii ce ar pune sub presiune biodiversitatea din sit.

De la PUG actualizat sunt aşteptate următoarele rezultate:


RAPORT DE MEDIU



Pag. 67

Modificarea zonelor funcţionale prin reducerea suprafeţei zonelor pentru locuinţe individuale, în zone unde nu sunt speranţe pentru realizarea construcţiilor noi, dar se prevede mărirea spaţiilor verzi naturale sau amenajate şi a zonelor destinate pentru turism, agrement, sport,

Modificări ale infrastructurii de transport, respectiv amenajări de noi străzi în interiorul satelor,

Amenajarea intersecţiilor problematice între străzile comunale şi DJ 151 D, amenajări de trasee pietonale, amenajarea de parcaje în toate zonele funcţionale,

Reducerea efectelor negative cauzate de construirea Autostrăzii Transilvania Nord porţiunea Târgu Mureş- Sighişoara şi a Autostrăzii Târgu Mureş- Iaşi (Ditrău) care traversează teritoriul administrativ al comunei, precum şi a centurii de ocolire a municipiului care trece în apropierea (sau traversează) satul Budiu Mic,

Minimalizarea efectelor negative a emisiilor de poluanţi (în aer, apă, pe sol, zgomot şi vibraţii) cauzate de cele două autostrăzi după punerea lor în funcţiune,

Modificări în gestionarea deşeurilor prin asocierea la sistemul de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean şi generalizarea colectării selective a acestora,

Modificări în eficienţa energetică a clădirilor existente şi a clădirilor noi, respectiv lucrări de reabilitare, pentru asigurarea comfortului termic,

Modificări în consolidarea economiei locale, respectiv promovarea activităţilor legate de turismul durabil şi oferirea de servicii de calitate în domeniul turismului, având în vedere posibilitatea declarării unor monumente istorice existente pe teritoriul administrativ, asigurarea terenului pentru agrement şi punerea în valoare a turisticii ecologice prin drumeţii tematice în zonele cuprinse în situl Natura 2000,

modificări ale comportamentului personal şi al comunităţii, respectiv colectarea selectivă a deşeurilor menajere,

modificări ale acţiunilor autorităţilor publice locale, respectiv acordare de fonduri pentru îmbunătăţirea serviciilor de utilitate publică.

Menţionăm că măsurile tehnice, constructive şi organizatorice ce trebuiesc luate la construcţia şi funcţionarea Autostrăzilor Transilvania Nord şi Târgu Mureş- Iaşi (Ditrău) şi la construirea Centurii de ocolire a Municipiului Târgu Mureş prin Budiu Mic vor fi introduse în Studiile de fezabilitate şi Proiecte tehnice ale acestor investiţii şi analizate din punct de vedere al protecţiei mediului în studiile de impact ale acestor proiecte.

Programul de investiţii, cu unele proiecte începute în 2007- 2009 care au avut finanţarea asigurată şi alte puncte care sunt în diverse etape de proiectare răspunde la majoritatea acestor criterii, cuprinzând următoarele lucrări, a căror execuţie depinde de asigurarea fondurilor necesare:

modernizarea străzilor, a drumurilor de exploatare, construirea podurilor şi punţilor pietonale.

realizarea reţelei de canalizare pentru satele Crăciuneşti, Foi, Nicoleşti, Cinta, Corneşti şi Tirimioara, este în fază de proiect, canalizarea satului Budiu Mic se va conecta la reţeaua din Târgu Mureş.

terminarea procesului de extindere, reabilitare şi modernizare a şcolilor, şi a căminelor culturale în satele aparţinătoare comunei Crăciuneşti.

Programul este anexat.


PREZENTAREA OPŢIUNILOR RELEVANTE IDENTIFICATE, ALTERNATIVE PROPUSE ÎN PLANUL ACTUALIZAT, INCLUSIV ALTERNATIVA ZERO

Opţiunile relevante ale PUG-lui revizuit care are scopul de a asigura o dezvoltare urbană integrată pentru comună ca un tot unitar sunt: Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ se prezintă în felul următor:







EXTRAVILAN 3216,41 1100 11,99 66,82 12,09 63,47 4470,69 92,45 INTRAVILAN 182,65 - 1,01 29,18 144,95 7,53 365,31 7,55 TOTAL 3399,05 1100 13,0 96,0 156,10 71,0 4836 %din total 70,30 29,75 0,27 1,98 3,24 1,47 100,00


RAPORT DE MEDIU



Pag. 68

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilan:


Budiu mic


Foi Nico- leşti

Tiri-mioara

Total


23,66 9,80 6,93 6,93 22,05 16,38 23,10 5,04 128,17


1,88 0,79 0,06 0,06 0,66 0,11 1,01 - 5,19


- 0,35 - - 3,92 1,25 - - 5,52


3,29 - 0,23 0,22 - 0,16 2,35 - 6,02

5. Căi de comunicaţie şi de transport rutiere feroviare

3,99

3,99 0

2,63

2,63 0

1,85

1,85 0

3,59

3,36 0,23

8,15

8,15 0

3,56

3,56 0

4,26

4,26 0

1,15

1,15 0

29,18

28,95 0,23


0,07 0,06 - 2,18 1,07 0,07 0,19 0,19 3,83

7. Construcţii tehnicp- edilitare 0,02 - - - 0,01 0,01 0,01 - 0,05 8. Gospodării comunale, cimitire 2,06 - - 0,08 - - 1,55 - 3,69 9. Ape 0,07 0,02 0,11 0,50 0,04 0,04 0,01 0,10 1,01 10. Terenuri libere, agricole 33,90 35,97 50,01 11,25 25,81 2,07 8,35 15,29 182,65 TOTAL INTRAVILAN 68,94 49,62 59,18 39,49 61,83 23,65 40,83 21,77 365,31

nu există suprafeţe libere pentru construcţia de noi locuinţe.

împărţirea teritoriului în 6 UTR-uri.

obiectivele de interes public nu formează zone compacte, chiar dacă sunt comasate - în zona centrală de exemplu - sunt aşezate intercalat cu alte funcţiuni - în primul rând de locuit.

se recomandă stabilirea prin studii şi Hotărârea Consiliului local monumentele istorice şi de arhitectură de interes local.


Bilanţul teritorial al suprafeţelor intravilanelor propuse.


Budiu mic


Foi Nico- leşti

Tiri-mioara

Total %


23,66 13,00 6,93 21,21 22,05 16,38 23,10 5,04 131,37 29,38%


1,88 0,19 0,51 0,79 0,52 0,11 1,01 0,16 5,17 1,16%


- 0,79 - - 5,63 1,25 - - 7,67 1,72%


3,29 0,19 0,22 - - 0,35 2,35 - 6,40 1,43%

5. Căi de comunicaţie şi de transport

- rutiere - feroviare

6,47

6,47 -

7,10

7,10 -

3,60

3,60 -

4,86

4,51 0,35

9,30

9,30 -

5,77

5,77 -

5,40

5,40 -

1,49

1,49 -

43,99 9,84%


1,37 1,50 - 1,93 1,07 0,07 0,19 0,19 6,32 1,41%

7. Construcţii tehnicp- edilitare 0,02 - - 0,01 0,01 0,01 0,01 - 0,06 0,01%

8. Gospodării comunale, cimitire 3,48 1,65 0,21 2,25 0,88 - 1,72 0,65 10,84 42%2

9. Ape 0,13 0,58 0,11 0,70 0,16 0,19 0,12 0,10 2,09 0,47%


RAPORT DE MEDIU



Pag. 69

10. Terenuri libere, agricole 34,26 76,50 28,59 3,41 29,54 35,24 19,15 6,50 233,19 52,16%

TOTAL INTRAVILAN 75,56 101,50 40,17 35,16 69,16 59,37 53,05 14,13

447,10 100,0%

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ propus conform PUG revizuit se prezintă în felul următor:




AGRICOL




EXTRAVILAN 3160,14 1100 10,91 52,01 12,00 53,84 4388,90 90,75 INTRAVILAN 233,19 - 2,09 43,99 150,67 17,16 447,10 9,25 TOTAL 3393,33 1100 13 96 167,67 71 4836 %din total 70,17 22,75 0,27 1,98 3,36 1,47 100,00

Intravilanele propuse localităţilor Comunei Crăciunel, pe sate, comparativ cu intravilanele existente, se prezintă astfel:

SITUAŢIA EXISTENTĂ (ha) SITUAŢIA PROPUSĂ (ha) Crăciuneşti 68,94 74,56 Budiu Mic 49,62 101,50 Ciba 59,18 40,17 Cinta 39,49 35,16 Corneşti 61,83 69,16 Foi 23,65 59,37 Nicoleşti 40,83 53,05 Tirimioara 21,77 14,13 TOTAL COMUNĂ 365,31 447,10

Totalul intravilanului se măreste de la 365,31 ha la 447,10 ha. În interiorul acestei suprafeţe:

Zona de locuinţe si funcţiuni complementare a fost suplimentată, de la128,17 ha la 131,37 ha, cu terenuri edificate care se aflau în extravilan.

Zona de instituţii si servicii de interes public nu a suferit modificări.

Zonele productive de unităţi agrozootehnice, respectiv de intreprinderi mici si mijlocii-depozitare au fost mărite prin introducerea în intravilan a două ferme zootehnice si o platformă de depozitare.

Zona căilor de comunicaţii si transport a crescut proporţional cu suprafaţa terenurilor propuse pentru introducerea în intravilan.

Zona spaţii verzi, agreement, sport si de protecţie creste ca suprafaţă de la 3,83 ha la 6,32 ha, crestere justificată prin introducerea în intravilan a unor terenuri de sport, agrement.

Zona Terenuri libere, agricole, rezervă locuinţe si funcţiuni complementare a crescut de la 182,65 ha la 233,19 ha. Această crestere de 50,54 ha se justifică prin introducerea în intravilan a unor suprafeţe de teren ca rezervă pentru zone mixte locuinţe si servicii. Suprafaţa cea mai mare este inclusă la localitatea Budiu Mic unde apropierea de orasul din vecinătate face atractivă locuirea.

2. Pentru modernizarea retelelor de infrastructură şi cresterea eficientei energetice prin:

2.a. Asigurarea unui transport în comun durabil, accesibil şi abordabil ca pret, cu legături către Municipiul Târgu Mureş prin Budiu Mic, Acăţari şi Ungheni, în aceste direcţii forţa de muncă locală suplimentară face navetă. Este necesară acordarea unei atenţii deosebite infrastructurii destinate pietonilor, bicicliştilor şi căruţelor.


În perioada întocmirii PUG- ului traficul greu de pe DN 13 (E60) nu a fost deviat pe Dj 151 pentru ocolirea Municipiului Târgu Mureş, totuşi s-a propus scoaterea circulaţiei din centrul satelor. S-a propus şi repararea (asfaltarea) drumurilor comunale şi a străzilor, reproiectarea intersecţiilor şi construirea trotuarelor.

Alternativa propusă – conform PUG revizuit.

Noul PUG în care, pe baza proiectelor apar investiţiile privind construirea, pe teritoriul administrativ al comunei a 2 autostrăzi, pe direcţia Nord- Sud (autostrada Transilvania Nord, porţiunea Cluj- Braşov) şi pe direcţia Vest- Est (autostrada Târgu Mureş- Iaşi) care porneşte din intersecţia aflată pe teritoriul comunei. Prin acest proiect se aşteaptă scoaterea traficului greu din satele comunei, oprindu- se distrugerea caselor din cauza vibraţiilor şi poluarea locuitorilor cu zgomot şi


RAPORT DE MEDIU



Pag. 70

noxe gazoase. Este necesară realizarea accesului locuitorilor comunei peste/sub autostrăzi pentru a avea legături normale intre locuitorii diferitelor sate şi loturile agricole, dar şi pentru diferite specii de animale, având în vedere faptul că autostrăzile traversează situl ROSPA 0028.

Sunt prevăzute extinderi şi modernizări la trama stradală : repararea străzilor, şi amenajarea traseelor pietonale.


2.b. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special a aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare, inclusiv epurarea apelor uzate


S- a propus, în termeni generali realizarea alimentării centralizate cu apă+ potabilă şi soluţionarea tratării apelor uzate menajere cu soluţii tehnice caracteristice perioadei respective.


Nu există proiect privind alimentarea localităţilor Comunei Crăciuneşti cu apă potabilă centralizată, în PATJ şi în Master Plan al Judeţului Mureş se prevede costruirea unei aducţiuni de la Miercurea Nirajului, prin utilizarea apei din râul Niraj după construirea unui lac de acumulare. Încă nu s-a întocmit Proiectul de fezabilitate. În prezent locuitorii obţin apa potabilă din fântâni, calitatea apei este satisfăcătoare, dar vulberabilă, în unele condiţii apa din fântâni conţine nitraţi, nitriţi şi fenoli din activităţi zootehnice. Se recomandă unele acţiuni de control în gospodării, pentru respectarea distanţelor de protecţie în jurul fântânelor, mai ales acolo, unde apa potabilă conţine amoniac, nitriţi, nitraţi, substanţe organice şi fenol peste parametrii prescrişi pentru apa potabilă.

Pentru construirea reţelei de canalizare în 2008 s-a întocmit proiectul “ Canalizarea menajeră şi staţie de epurare în Comuna Crăciuneşti“ de către S.C. DALOCONS S.R.L. dar până în prezent nu au fost asigurate fondurile de investiţii pentru realizarea lucrării. Proiectul prevede racordarea consumatorulor casnici din satele Crăciuneşti, Foi, Cinta, Nicoleşti, Corneşti, Tirimioara şi satul Stejeriş din comuna vecină Acăţari la un colector. Lungimea totală a colectorului este de 4775 m pentru aglomerarea Crăciuneşti, pentru satele Corneşti şi Cinta 3445 m, în plus trebuie adăugată legătura spre Stejăriş. Satul Budiu Mic se va racorda la canalizarea Municipiului Târgu Mureş.

Staţia de epurare conform proiectului va fi o staţie cu funcţionare secvenţială de tip SBR, în prima fază pentru 2500 ELS, capacitatea putând fi dublată la 5000 ELS (etapa II) după racordarea tuturor satelor. Debitele de calcul sunt:

etapa I Q max = 4.14 l/s sau 276 mc/zi

etapa II Q max = 8.30 l/s sau 552 mc/zi

Apele epurate vor fi deversate în râul Niraj, cu parametrii care corespund NTPA 001/2005.



Toate satele sunt racordate prin 4 SRM- uri la reţelele de transport gaze naturale, ceea ce înseamnă că dispun de combustibilul cel mai puţin poluant. Majoritatea locuitorilor încălzesc locuinţele cu ajutorul sobelor.

Casele sunt construite din materiale tradiţionale (cărămizi, mai rar din lemn) cu rezistenţă termică redusă sau medie.


Se recomandă utilizarea materialelor de construcţie cu rezistenţă termică ridicată, schimbarea uşilor şi ferestrelor termizolare, utilizarea centralelor moderne de încălzire centrală şi de producere a apei calde menajere pentru a reduce consumul de combustibil şi a emisiilor de dioxid de carbon (arât la gaze naturale, cât şi la lemne de foc). sunt prevăzute în continuare lucrări de reabilitare, renovare la şcoli, grădiniţe paralel cu modernizarea sistemelor de încălzire centrală cu randamente termice ridicate şi impunerea folosirii materialelor cu rezistenţă termică ridicată la clădirile noi, în vederea reducerii consumului de combustibili

În caqzul construcţiilor de case particulare, la eliberarea Autorizaţiilor de construire se va urmări tipurile de materiale de construcţie cu pierderi minime de energie termică, poziţionarea clădirilor să fie în concordanţă cu utilizarea optimă a energiei solare. Se vor sprijini construcţiile care prevăd utilizarea energiei solare pentru obţinerea apei calde menajere, sau producerea energiei electrice verde.

2. d. Îmbunătăţirea circulaţiei


Sunt prevăzute extinderi şi modernizări la trama stradală prin repararea străzilor, şi amenajarea traseelor pietonale.



RAPORT DE MEDIU



Pag. 71

Se recomandă utilizarea transportului comun (curse regulate de autobuze) şi a bicicletelor în detrimentul autoturismelor particulare


Prevederile PUG-ului existent în domeniul asigurării unui transport durabil s-a completat cu:

O importanţă deosebită prezintă modernizarea străzilor de interes local a tramei stradale secundare, care se suprapun cu drumurile de deservire agricole.

Traversarea DJ 151 D impune necesitatea acută a drumului ocolitor, problema comună a aşezărilor din zona acestui drum naţional. Se discută de realizarea Autostrăzii Moldova- Transilvania Bălăuşeri- Ditrău- Tulgheş- Târgu Neamţ- Iaşi care rezolvă scoaterea circulaţiei de tranzit din localităţi.

In domeniul utilizării eficiente şi durabile a resurselor

se propune reâmpădurirea tuturor suprafeţelor defrişate, a fâneţelor abandonate, a zonelor expuse alunecărilor de teren, introducerea unor culturi neconvenţionale în zone inundabile.

se vor organiza împreună cu alte localităţi cu teritorii cuprinse în Reţeaua Natura 2000 acţiuni privind punerea în valoare a biodiversităţii, în special a numărului mare de păsări de diferite specii rare.

Pentru acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar:


Nu cuprinde prevederi în acest sens.


repararea străzilor în intravilan va conduce la creşterea valorii terenurilor aflate la distanţe mai mari de drumul judeţean.

realizarea construcţiilor pe terenuri cuprinse în intravilan în condiţiile existenţei unui proiect de parcelare şi cu proiectul infrastructurii, avizat de Agenţia de Protecţia Mediului reglementează construcţiile în toate zonele comunei.

racordarea locuinţelor la reţeaua de canalizare proiectată va contribui la îmbunătăţirea aspectului zonei şi la protecţia factorilor de mediu.

3. Pentru urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic prin

Ameliorarea posibilităţilor de locuire existente în zonele incluse în intravilan, în ceea ce priveşte utilităţile, designul, condiţiile fizice şi eficienţa energetică.

Îmbunătăţirea standardelor de locuit pentru noile clădiri, precum şi pentru clădirile de o slabă calitate.

4. Pentru consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pieţelor locale ale forţei de muncă, în special prin promovarea activităţilor industriale nepoluante şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu. Se recomandă ca impreună cu autorităţile care administrează Situl ROSPA 0028 să realizeze poteci tematice pentru ecoturism, în special pentru ornitologi care pot studia speciile de păsări. Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent

Elaborarea planurilor urbanistice zonale pentru sprijinirea şi dezvoltarea micii industrii prin asigurarea utilităţilor şi a spaţiilor destinate acestor tipuri de industrii


În plus faţă de cele stipulate în Alternativa 0 s-a prevăzut introducerea în intravilan a unor zone utilizate în scop agricol de slabă calitate pentru industrie şi turism

5. Protecţia speciilor periclitate prin includerea unor zone în reţeaua NATURA 2000 Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent

În perioada întocmirii PUG-ului existent din 2001 în România nu a fost implementată Programul European NATURA 2000

Alternativa propusă: protecţia speciilor conform prevederilor unionale

Zona analizată în cadrul PUG Crăciuneşti se învecinează dar în unele locuri se suprapune cu situl Natura 2000 ROSPA0028 Deaurile Tărnavelor – Valea Nirajului, declarată arie specială de protecţie ( spa) de O.M 739/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România. Pe o suprafaţă mică intravilanul şi aria de protecţie se suprapune. Pe teritoriul Comunei Crăciunesti Aria de protecţie avifaunistică ocupă


RAPORT DE MEDIU



Pag. 72

o supra- faţă de 2321 ha, reprezentând 48% din suprafaţa totală a comunei si este amplasată la sud de râul Niraj. Limita nordică a zonei este rambleul căii ferate cu ecartament îngust. În această zonă sunt situate părţi ale localităţilor Cornesti, Cinta si Tirimioara.

Ariile naturale protejate din judeţul Mureş pot avea un rol deosebit de important pentru conservarea genofondului national, deoarece acestea adăpostesc ecosisteme deosebite, cu o biodiversitate mare, cele mai multe cu o stare de echilibru bună şi o apreciabilă valoare ştiinţifică şi peisagistică.

Conservarea diversităţii biologice se realizează prin intermediul Reţelei Ecologice „Natura 2000”. Programul Natura 2000 reprezintă o structură de protejare a naturii, protejare care nu înseamnă neapărat „limitări şi restricţii”. Natura 2000 permite atât conservarea cât şi dezvoltarea pe mai departe a biodiversităţii României. Astfel, se observă oportunităţi în numeroase direcţii: de la un turism durabil la o combinaţie între activităţile agricole şi alternativele de protejare a naturii.

Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate cu o distribuţie care să acopere teritoriul Uniunii Europene, prin intermediul căreia sa doreşte asigurarea supravieţuirii pe termen lung a celor mai importante specii şi habitate din Europa. Scopul Reţelei Natura 2000 este să oprească declinul biodiversităţii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate de interes european.

Reţeaua este alcătuită din:

Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) pentru protecţia păsărilor sălbatice (UE acceptă toate propunerile trimise);

Situri de Importanţă Comunitară (SCI) pentru protecţia unor specii de flora şi fauna dar şi habitate, care după acceptarea UE se vor transforma în Arii Speciale de Conservare (SAC).

Scopul acestei retele ecologice este de a proteja biodiversitatea Europei, printr-o dezvoltare durabilă, fără a se aduce prejudiciu comunităţii locale.

Multe dintre habitatele valoroase ale României sunt rezultatul folosirii tradiţionale a terenurilor şi procesul destinat conservării lor depinde de menţinerea practicilor şi abilităţilor tradiţionale.

Natura 2000 recunoaşte faptul că interesele localnicilor trebuie protejate şi oferă sprijin pentru accesarea fondurilor de dezvoltare comunitară care urmăresc menţinerea economiei şi a structurii sociale din zonele rurale;

Reţeaua Natura 2000 este singura reţea teritorială de interes comunitar, ce asigură o bază excelentă pentru obţinerea de fonduri de la diverse instrumente de finanţare europene cum sunt LIFE +, SAPARD, Leader + INTEREG şi în viitor Progamul de Dezvoltare Rurală şi Fondurile Structurale;

în zonele cu valoare naturală ridicată desemnată creşte numărul angajărilor de personal din mediul rural;

asigură creşterea diversificării activităţilor economice şi a investiţiilor interne;

oferă posibilitatea unei dezvoltări mai bune a serviciilor locale;

compensările pot suplimenta veniturile care pe aceste terenuri sunt în general mici;

zona câştigă o publicitate mai mare, capătă o imagine mai bună.



Acest sit a fost propus de către ONG “Milvus”, are suprafaţa de 85217,2 ha şi se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor Mureş şi o mică parte în judeţul Harghita.

Aria este considerată ca fiind prioritatea nr. 2 dintre cele 68 de situri SPA propuse de către Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării. Importanţa desemnării SPA “ ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Corneşti Nirajului” constă în: existenţa unui număr de 39 de specii de păsări, dintre care C1 - efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 73

La costruirea autostrăzilor, încă din faza de proiectare vor fi prevăzute garduri de protecţie, panouri fonoabsorbante, tuneluri pentru a minimaliza efectul de izolare a speciilor pe rutele tradiţionale. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN COMUNA CRĂCIUNEŞTI

MEDIUL FIZIC

Starea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

Comuna Crăciuneşti se situează în bazinul hidrografic al râului Mureş, al cărui afluent din zona cursului mijlociu este râul Niraj, administrată cantitativ şi calitativ de Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş, subunitate teritorială a Direcţiei Apelor Mureş.

Corpurile de apă de suprafaţă delimitate conform Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş:

Localitatea Crăciuneşti este străbătută de râul Niraj - afluent al râului Mureş. Debitul râului este direct influenţat de factori climatici. Se înregistrează variaţii mari de debite din cauza scurgerilor nivo-pluviale, aproape anual unele porţiuni din sat au fost inundate. Pentru eliminarea periculului de inundaţii, după indiguirea râului, Consiliul local a cumpărat un buldoexcavator şi un angajat al primăriei se ocupă cu intreţinerea albiei minore şi a canalului, evitând inundarea intravilanului.

Din cauza lipsei de canalizare în comună, o parte din apele uzate menajere se scurg în râu şi periclitează calitatea apei de suprafaţă.

Presiuni semnificative identificate pe teritoriul administrativ al Comunei Crăciuneşti:

Există multe surse punctiforme de poluare semnificativă care nu au fost inventariate, apa râului nefiind utilizată ca sursă de apă potabilă.

surse difuze de poluare semnificativă provin din terenuri agricole, gospodării individuale.

Pe teritoriul administrativ al Comunei Crăciuneşti în prezent nu sunt zone naturale amenajate pentru imbăiere conform prevederilor HG 459/2002.

Starea calităţii aerului

Climă şi condiţii meteorologice

Temperatura medie este de cca +8,5° Celsius, repartizarea valorilor termice este relativ uniformă. Intensitatea şi frecvenţa vântului dominant este redusă. În anumite perioade ale anului apar curenţi paraleli în lungul văii Nirajului. Condiţiile atmosferice în localităţile situate în Valea Nirajului rămân aceleaşi, cu excepţia satului Cinta, care prin aşezarea sa beneficiază de un microclimat mai favorabil. Regimul precipitaţiilor este diferit în cursul anului. Media multianuală reprezintă o valoare de 630 mm.

Indicatori meteo, conform Rapotului stării mediului în judeţul Mureş, in anul 2006.

Temperatura medie anuală, în ºC : 8,9

Temperatura maximă, în ºC 31,8

Temperatura minimă, în ºC - 28,3

Precipitaţii-cantitatea anuală (l/mp) 506,2

Calitatea aerului ambiental

Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Mureş reţeaua de monitorizare a calităţii aerului în în Comuna Crăciuneşti nu există puncte de prelevare a probelor pentru determinarea noxelor gazoase tip NOx, CO, SO2, COV, benzen şi pentru determinarea pulberilor sedimentabile.

Din instalaţiile de încălzire a locuinţelor care funcţionează cu gaze naturale emisia de noxe la este minimă. Din cauza preţului gazelor naturale multe familii cu venituri reduse au revenit la încălzire cu lemne de foc, în acest caz emisiile de noxe gazoase sunt de asemenea reduse, fiind compuse din particule, monoxid de carbon şi oxizi de azot.

Oxidul de carbon şi oxizi de azot apar atât la arderea combustibililor fosili în sobe sau în cazane care funcţionează cu gaze naturale sau cu lemne de foc şi în gazele de eşapament evacuate din motoarele cu ardere înternă ale autovehicolelor care circulă prin drumul judeţean sau comunal dar şi pe străzile comunale.

Emisii de metan care este un gaz care contribuie la efectul de seră rezultă atât din agricultură, fiind produsă în procesul de digerare a celulozei în special în organismele taurinelor, cât şi în procesul de descompunere anaerobă a substanţelor organice, precum şi din scăpările din conductele de transport şi de distribuţie de gaze naturale.

COV-ul apare atât în gazele de eşapament ale motoarelor cu ardere interne, cât şi în locurile de depozitare a carburanţilor auto şi la vopsirea suprafeţelor cu vopsele organice şi diluanţi.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 74

Amoniacul (pe lângă emisiile din diferite secţii ale Combinatului Azomureş, care în cazul vânturilor NV sunt detectabile şi în comună) se produce atât în zootehnie, cât şi în sol, dar aceste imisii nu atâng praguri de atenţionare. Producerea compuşilor care distrug ozonul troposferic (poluarea fotochimică) este dată de oxizii de azot şi de compuşi fluoruraţi utilizate în spray-uri şi în instalaţii frigorifice, cantitatea acestora scade continuu odată cu modernizarea instalaţiilor de răcire. Nu au fost efectuate determinări ale ozonului troposferic în judeţul Mureş.


Schimbările climatice sunt un rezultat direct sau indirect al activităţilor umane care determină schimbarea compozitiei atmosferei globale şi care se adăugă la variabilitatea naturală a climei, observate pe o perioadă de timp comparabilă. În prezent se presupune că s-a întrat într-o fază de încălzire globală ce poate să ducă la consecinţe catastrofale pe plan mondial, cauzată de creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră, în primul rând dioxidului de carbon şi gazului metan. Se cunoaşte că din cele 10 veri cele mai fierbinţi 2 au fost în ultimii 10 ani. Totuşi această tendinţă, şi mai ales faptul că aceasta se datorează activităţii unane este contestat de un număr de oameni de ştiinţă.

Pe teritoriul comunei nu există activităţi care intră sub incidenţa Directivei 2003/87/CE, amendată prin Directiva 2004/101/CE, creşterea nivelului emisiilor anuale de gaze cu efect de seră datorându-se încălzirii locuinţelor şi transportului, precum şi instalaţiilor de transport şi distribuţie de gaze naturale, unde există pierderi de metan, gaz cu influenţă mărită asupra efectului de seră.

Pădurile situate pe teritoriul administrativ al Comunei Crăciuneşti joacă un rol important în absorbţia gazului cu efect de seră – dioxid de carbon.

Starea calităţii solului

Solul joacă un rol crucial pentru activităţile umane şi supravieţuirea ecosistemelor. O serie de procese de degradare reprezintă o ameninţare pentru sol, cum ar fi: eroziunea, reducerea materiei organice, contaminarile difuze şi locale, scoaterea din circuitul agricol, compactare, declinul biodiversităţii, salinizarea, inundatiile şi alunecarile de teren. În ultimul timp se manifestă tendinţa de ardere a resturilor vegetale, care cauzează diminuarea biodiversităţii, distrugerea unei părţi din stratul de humus şi poluarea atmosferei.

Repartiţia solurilor pe teritoriul administrativ al Comunei Crăciuneşti pe categorii de folosinţă conform PUG reactualizat:

Suprafaţa agricolă: 3393,33 ha,

Suprafaţa fond forestier: 1100 ha

Suprafaţă de ape: 13 ha

Suprafaţa drumurilor: 96 ha

Curţi, construcţii: 167,67 ha

Neproductiv 71 ha

În baza Rapoartelor anuale privind starea mediului în judeţul Mureş putem stabili că pe amplasamentul comunei nu există poluare potenţial semnificativă a solului.

Riscurile naturale

Riscurile naturale considerate în prezentul proiect sunt cele de natură hidrologică, hidrogeologică, geologică si geofizică. Pe teritoriul administrativ al comunei Crăciunesti sunt existente porţiuni cu alunecări de teren si terenuri periodic mlăstinoase, din cauza inundaţiilor periodice. Localitatea Localizare Factorul de risc Crăciunesti Cinta Foi

Zona dintre malul stâng al Nirajului si rambleul căii ferate între localităţile Foi si Cinta, cca. 153 Ha -extravilan

Inundaţii pe terenuri agricole

Budiu Mic Zona de nord a localităţii între cimitir si ferma zootehnică, pe o lungime de cca. 80 m -extravilan cu posibile efecte spre intravilan

Alunecări de teren Scurgeri pluviale de pe versanţi

Cinta Valea pârâului Tekeres, în două locuri la cca. 500 m, respectiv 1100 m de la drumul comunal DC 68B -extravilan

Alunecări de teren


RAPORT DE MEDIU



Pag. 75

Valea pârâului Bene la extremi-tatea sudică a localităţii, la cca. 200 m de la limita intravilanului -extravilan

Alunecări de teren

Cornesti Dealul „Feherito” zona bisericii reformate, pe o lungime de cca. 350 m -extravilan cu posibile efecte spre intravilan Scurgeri pluviale de pe versanţi Dealul Varhegy în zona de sudest a localităţii, pe o lungime de cca. 700 m -extravilan cu posibile efecte spre intravilan Dealul Varhegy la 1,3 km spre sud-vest de localitate, pe o lungime de cca. 100 m -extravilan Dealul Varhegy la 2.1 km spre sud de localitate, pe o lungime de cca. 350 m -extravilan

Alunecări de teren Scurgeri pluviale de pe versanţi Alunecări de teren Alunecări de teren Alunecări de teren

În localitatea Crăciunesti, în extravilanul localităţii si în vestul centrului localităţii este situat Dealul ”FEHERITO”, cu partea abruptă spre Biserica reformată si pârâul ”CERE”, cu alunecări de teren. Cu ocazia inundaţiilor din 1970 respectiv 1975, terenul a alunecat spre zona de locuit. În prezent s-a stabilizat, însă se propune interdicţie de construire pe acestă zonă, precum si consolidări ale terenului, în baza unor proiecte aprobate de autorităţile competente.

De asemenea, în sud-vestul localităţii (Cornesti), în extravilan, sub pădurea Cornesti (la cca. 150 m de zona de locuit), apare fenomenul alunecării de teren.

La cca. 500 – 600 m de localitatea Cinta, pe malul drept al pârâului Bene, pe malul drept al pârâului Tekeres, la 500 si la 1100 m de zona de locuit, pe porţiuni limitate, apar din nou alunecările de teren.

În sud-vestul teritoriului administrativ, pe partea sudică, sud-vestică a dealului ”La Cetate” alunecările de teren se regăsesc din nou. La fel si pe partea sudică a dealului Cosma, la cca. 1,4 km nord de localitatea Foi.

De asemenea, se propune evitarea extinderii intravilanului în apropierea Budiului Mic, spre nord de ferma zootehnică, în valea pârâiasului dinspre pădurea orasului Tg. Mures, datorită alunecărilor de teren, scurgeri de pe versanţi. În sudul

centrului localităţii si valea pârâului Budiului este pământ mlăstinos, ce necesită regularizări, descărcări, astfel construcţiile propuse se vor construi pe un soclu înalt, conform studiului geotehnic.

O zonă, periodic inundabilă, apare în valea râului Niraj, pe malul stâng.

Această zonă se întinde între râul Niraj, spre vest de drumul de legătură Foi- Cornesti si calea ferată îngustă, până la confluenţa râului Niraj cu canalul Veţca.

Defrişările, în contact cu cantităţi mari de apă de ploaie, pot cauza alunecări de teren. Conform Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului Naţional – Zone de risc natural, potenţialul de producere a alunecărilor de teren primare pe teritoriul administrativ al Comunei Crăciuneşti este mediu în special pe dealurile care înconjoară localitatea.

Peisajul








RAPORT DE MEDIU



Pag. 76



Zona învolvurată are un larg ondulat, conicele domoale asimetrice sunt fragmentate si prezintă alunecări mici de teren, în special în zona localităţii Budiu Mic, Cinta si Cornesti.Comuna Crăciuneşti este situat în valea Nirajului şi pe dealurile vecine.



MEDIUL BIOLOGIC

Biodiversitatea

Biodiversitatea teritoriului administrativ al Comunei Crăciuneşti se regăseşte în regiunea biogeografică deluroasă acoperită de păduri foioase, cuprinsă în Reţeaua Natura 2000. Este foarte valoroasă fauna, în special numărul mare de specii de păsări, dar celelalte specii din flora şi fauna sunt tot atât de valoroase. În acestă zonă a rămas relativ mare suprafaţa împădurită şi păşunile, nefiind transformate în terenuri arabile. Ecosistemul original a rămas în mare parte neschimbată, nu au fost folosite chimicalele în cantităţi mari.

Zona analizată în cadrul PUG Crăciuneşti se învecinează cu situl Natura 2000 ROSPA0028 Deaurile Tărnavelor – Valea Nirajului 28, declarată arie specială de protecţie (spa) de O.M 739/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în Romania.

Reţeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru conservarea naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reţea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul întregului continent. Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene denumite generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, directive transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.



Situl Natura 2000 SPA “ROSPA0028 Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului” a fost propus de către ONG “Milvus”, are suprafaţa de 85217,2 ha şi se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor Mureş şi Harghita.


Importanţa desemnării SPA “ ROSPA0028 Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului” constă în: existenţa unui număr de 39 de specii de păsări, dintre care C1 - efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius) – iernat.

Limitele sitului protejat

În Anexa care stabileşte limitele Sitului SPA “ ROSPA0028 Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului”, care include inclusiv intravilanele satelor Corneşti, Cinta şi Tirimioara şi terenurile arabile utilizate de locuitori. Modificarea intravilanelor în aceste cazuri sunt:

creşterea intravilanului la Corneşti cu 8,33 ha pe seama terenurilor arabile


RAPORT DE MEDIU



Pag. 77

reducerea intravilanului la Cinta cu 4,33 ha şi la Tirimioara cu 7,64 ha în zone neconstruite, ce vor fi utilizate în agricultură

O influenţă negativă semnificativă asupra biodiversităţii din sit va avea construirea şi funcţionarea Autostrăzilor Transilvania Nord şi Târgu Mureş- Iaşi. Proiectul lor trebuie să prevadă măsuri pentru diminuarea impactului atât în perioada de construcţie cât şi după punerea în funcţiune.

Pentru a proteja biodiversitatea caracteristică zonei, sunt necesare câteva măsuri:

păstrarea metodelor tradiţionale de cultivare a pămâturilor, evitând intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini, transformarea păşunilor în terenuri arabile

se interzice braconajul, distrugerea cuiburilor, a pontei sau puilor, deranjarea păsarilor in timpul cuibăritului (colonii de starci şi ciori), scoaterea puilor pentru comerţ ilegal, prinderea puilor în capcane

se evită în limita posibilităţilor desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de şes, reglarea cursurilor râurilor

se evită cositul în perioada de cuibărire, cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristele de camp)

este interzisă arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

se incearcă evitarea electrocutării şi a coliziunilor in linii electrice

se interzice practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren

se incearcă frânarea înmulţirii necontrolate a speciilor invazive,

se evită defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafaţa mari, tăierile selective a arborilor în varsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci

se evită amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate

se interzice vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci

se evită în limita posibilităţilor împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, faneţe etc.)

se evită în aceste zone schimbarea majoră a habitatului acvatic (construirea barajelor, desecarea zonelor mlăştinoase, regularizarea râurilor)

se evită lucrările îndelungate în vecinătate cuibului în perioada de reproducere

MEDIUL SOCIAL

Sănătatea umană

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de:

Calitatea aerului citadin;

Alimentarea cu apă potabilă şi tratarea apelor uzate menajere şi rezultate din zootehnie

Gestionarea deşeurilor;

Zgomotul urban;

Habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc);

Calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei.

Nu s-a obţinut suficiente informaţii la nivelul comunei cu privire la datele stării de sănătate a populaţiei, neavând suficiente date. Datele necesare vor fi obţinute în cadrul monitorizării PUG-lui cu luarea în considerare şi a rezultatelor ce vor fi obţinute în cadrul Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, şi care are printre obiective şi evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi a factorilor de risc, în vederea păstrării şi promovării sănătăţii, precum şi a prevenirii îmbolnăvirilor şi complicaţiilor acestora , inclusiv cunoaşterea ponderii factorilor de risc pentru bolile cu impact major asupra sănătăţii populaţiei.

În Studiul de impact ce va analiza impactul în faza de construire şi în faza de funcţionare a Autostrăzilor Transilvania Nord şi Târgu Mureş- Iaşi trebuie pus un accent deosebit asupra analizei poluării atmosferice, a zgomotului şi a vibraţiilor, asupra apelor de suprafaţă şi subterană, ţinând cont de faptul că autostrăzile se vor construi foarte aproape de satele Nicoleşti, Cinta şi Corneşti, cu impact direct asupra factorilor de mediu, asupra biodiversităţii şi asupra sănătăţii locuitorilor. Trebuie specificate toate măsurile tehnice, constructive, organizatorice ce terbuiesc realizate pentru a diminua acest impact. De asemenea, centura de ocolire a Municipiului Târgu Mureş, care traversează, conform proiectului satul Budiu Mic trebuie proiectat în condiţiile de minimalizare a impactului asupra locuitorilor.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 78

Gestionarea deşeurilor generate pe teritoriul administrativ al Comunei

Gestionarea deşeurilor menajere:

Cantităţile de deşeuri municipale generate la nivelul Comunei Crăciuneşti într-un an se ridică la circa 1 500 t, într-o uşoară creştere. Crăciuneşti fiind localitate rurală, cantitatea de deşeuri pe cap de locuitori este mai mică decât cea rezultată în oraşe. Compoziţia deşeurilor reflectă tendinţele naţionale, având în vedere faptul că sunt puţine tipuri de deşeuri ce pot fi revalorificate, nu sunt preluate pentru reciclare sticlele şi borcanele. Pot fi valorificate deşeurile de tip cartoane, hârtiile, materiale plastice şi buteliile PET precum şi metale feroase şi neferoase. Depozitul local a fost inchis şi ecologizat, colectarea şi depozitarea deşeurilor se face pe bază de contract de către Deşeurile biodegradabile nu sunt colectate selectiv. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale colectate selectiv Pe teritoriul comunei nu sunt unităţi economice cu profil de activitate în domeniul valorificării deşeurilor.

Eliminarea deşeurilor municipale nevalorificate se realizează prin depozitare în depozitul neconform al Municipiului Târgu Mureş, cu perioadă de tranziţie până la 2012, rezolvarea definitivă a depozitării finale depinde de realizarea depozitului regional al judeţului de la Sânpaul..

Gestionarea deşeurilor de producţie – este obligaţia producătorilor de deşeuri, conform Autorizaţiilor de funcţionare emise de APM Mureş. După natura activităţii industriale trebuie urmărită activitatea societăţii care fabrică produse de carne şi atelierele de prelucrare a lemnului. Gestionarea deşeurilor generate de activităţile medicale

Deşeuri medicale ce rezultă din activitatea cabinetului medicului de familie şi de stomatologie, considerate deşeuri periculoase sunt colectate şi transportate spre incinerare de către operator economic autorizat.

Gestionarea fluxurilor speciale de deşeuri:

În prezent, deseurile periculoase, ca parte din deseurile menajere şi deseuri asimilabile deseurilor menajere, nu sunt colectate selectiv. Aceste deseuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deseuri, precum şi tratarea levigatului si, în final, pot polua apa subterană. Pentru colectarea deşeurilor de ehipamente electrice şi electronice comuna nu dispune de un punct de colectare autorizat, însă participă la colectarea acestora în cadrul campaniilor organizate la nivel naţional. În prezent nu există date relevante privind cantitatea generată de deseuri din constructii şi demolări la nivelul judetului Mureş, de asemenea, în judet nu exista instalatii de gestionare a deseurilor din constructii şi demolari. Planul judeţean de gestionare a deşeurilor la care este parte şi Comuna Crăciuneşti şi a cărui implementare va genera schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deseurilor, a fost avizat de APM Mureş şi APRM Sibiu şi aprobat de Consiliul Judeţean, iar rezultatele acestui plan vor fi utilizate pentru completarea cunoştinţelor în domeniul gestionării deşeurilor la nivelul comunei în cadrul monitorizării PUG-lui. Conform acestui plan, deşeurile menajere, mai puţin cele compostabile vor fi supuse selectării la o staţie din apropiere şi de acolo transporta la un depozit regional, al cărui amplasament încă nu a fost stabilit. Pe teritoriul Comunei nu există dar trebuie realizată o instalaţie frigorifică pentru depozitarea temporară a deşeurilor de origine animală. O societate autorizată din Târgu Mureş şi în prezent preia şi transportă acest tip de deşeuri periculoase pe bază de contract.

Zgomotul şi siguranţa circulaţiei

Poluarea sonoră existentă în Comuna Crăciuneşti se datorează :

Traficului rutier comuna fiind traversată de drumul judeţean DJ 151 D, care preia transportul greu care circulă pe E 60, între Acăţari DN 13 Braşov- Târgu Mureş şi Ungheni DN 15 Bacău- Târgu Mureş- Turda, circulaţia autovehiculelor grele fiind interzisă prin municipiu iar construirea centurii de ocolire nu a fost începută. În plus o mare parte din autoturisme aleg tot acest drum judeţean, a cărui caracteristici nu rezistă la acest nivel de încărcare, nivelul de zgomot produs depăşeşte valorile admise, vibraţiile afectează negativ în special construcţiile vechi, riscul producerii unor accidente este ridicat, inclusiv a accidentelor tehnice grave, ţinând cont de natura materialelor transportate (gaze lichefiate, benzină, amoniac lichid, ingrăşământe chimice.

Unităţilor cu activităţi comerciale- industriale amplasate în zonele de locuit. Zgomotul produs de circulaţia intensă pe acest drum, cu multe autoturisme şi autocamioane care tranzitează DJ 151 D nu poate fi micşorat semnificativ, decât prin scoaterea circulaţiei de tranzit. Realizarea unei centură de ocolire a comunelor amplasate paralel cu Niraj se va realiza odată cu construirea Autostrăzii Transilvania- Moldova, în fază de proiect, din bugetul comunei sau al judeţului nu poate fi realizat drum de ocolire. Principalele opţiuni si necesităţi ale populaţiei sunt următoarele:


RAPORT DE MEDIU



Pag. 79

modificarea intravilanelor prin extindere sau restrângere astfel încât locuinţele, unităţile de producţie/depozitare, cimitirele, zonele propuse pentru locuinţe noi, să fie cuprinse în intravilan.

măsuri pentru imbunătăţirea potenţialului demografic prin stabilizarea populaţiei.

îmbunătăţirea calităţii si diversificarea serviciilor către populaţie.

impulsionarea cresterii activităţilor productive în vederea cresterii.

numărului de locuri de muncă si reducerii somajului.

căutarea unei soluţii urbanistice pentru înlăturarea incomodităţilor produsede circulaţiei de tranzit (trafic greu) pe D.J. 151D.

crearea de reţele de alimentare cu apă si canalizare menajeră.

modernizarea străzilor locale prin asfaltare, prin crearea de locuri de parcare, dar si completarea cu trotuare pentru ameliorarea circulaţiei pietonale.

implemenatrea unor măsuri de reducerea a efectelor negative datorită execuţiei si exploatării în zona maximă de influenţă a viitoarei autostrăzi (prin restricţii de tonaj si gabarite pe actualul drum judeţean).

implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în apă, de către toţi agenţii economici care desfăsoară activităţi în valea Nirajului.

implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în aer (principalul poluator fiind Combinatul Chimic din Târgu Mures).

măsuri pentru reducerea volumului transportului privat prin dezvoltarea transportului în comun cu prioritate relaţia cu Tg. Mures.

modernizarea si complectarea reţelei electrice si de gaze naturale.

EVOLUŢIILE POSIBILE ÎN ABSENŢA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

Schiţarea principalelor evoluţii probabile ale stării mediului pentru alternativa 0 (neimplementarea PUG actualizat) cuprinde prezentarea principalelor ameninţări (contaminarea solului, dispariţia speciilor, habitatelor) şi a tendinţelor pentru mediu ( modificări ale calităţii apei, aerului ).

Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării PUG actualizat pe componentele de mediu este:

Apa

Nerealizarea sistemului centralizat de canalizare menajeră concomitent cu montarea unei staţii de epurare proprie conduce la evacuarea apelor uzate neepurate direct în apele de suprafaţă sau în subteran contribuind la poluarea , respectiv la creşterea gradului de poluare a acestora cu substanţe organice, detergenţi, azot şi fosfor, periclitând astfel asigurarea stării bune existente a corpurilor de apă, respectiv neatingerea acestei stări bune a secţiunii râului Niraj.

Traficul existent pe DJ 151 D conduce la creşterea riscurilor de accidente, implicit a celor în care sunt antrenate vehicule ce transportă substanţe periculoase, conducând la poluarea accidentală a apelor de suprafaţă cu substanţe periculoase şi prioritar periculoase.

Aerul ambiental

Practicarea în continuare a tranzitului nedurabil (fără asigurarea drumului ocolitor al localităţii, a zonelor pietonale şi culoarului pentru biciclişti precum şi a parcărilor amenajate corespunzător) poate conduce prin ridicarea emisiilor de gaze de eşapament la mărirea concentraţiilor de pulberi în suspensie, oxizi de azot, monoxid de carbon, dioxid de sulf, benzen, plumb în aerul înconjurător şi prin deteriorarea calităţii acestuia la creşterea incidenţei bolilor respiratorii.

Emisiile de amoniac, oxizii de azot, pulberi de la Combinatul Azomureş în cazul unor vânturi de NV mai ales în cazul unor avarii tehnice sunt însemnate şi la această distanţă, producând disconfortul locuitorilor şi chiar îmbolnăviri ale căilor respiratorii. Fără măsuri tehnice foarte costisitoare emisiile, mai ales cele accidentale nu pot fi eliminate, numai în cazul opririi definitive a combinatului.

Încălzirea locuinţelor cu gaze naturale şi cu lemne de foc reduce poluarea aerului în comparaţie cu utilizarea combustibililor lichizi sau cu deşeuri de orice tip, cu excepţia deşeurilor de lemne.

Poluarea aerului va creşte semnificativ în timpul construcţiei şi după punerea în funcţiune a autostrăzilor, dar se va reduce la minim traficul de tranzit prin DN 151 D. Aceste modificări vor fi tratate în studiile de impact ale autostrăzilor, în acest moment nu dispunem de date certe.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 80

Solul

Neadoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse va conduce la menţinerea sau înrăutăţirea situaţiei în aceste zone ( inundaţii, alunecări de teren, eroziuni)

Lipsa spaţiilor special amenajate pentru colectarea şi tratarea în siguranţă a deşeurilor, contribuie la poluarea apelor şi solului cu influenţe directe asupra florei şi faunei.

Flora şi fauna, arii naturale protejate

PUG- ul adoptat cu 10 ani în urmă nu a cuprins probleme de protecţia biodiversităţii, care au devenit actuale după întrarea ţării în Uniunea Europeană şi stabilirea Siturilor naturale, cu măsuri stricte de protejare a speciilor avifaunistice (în cazul Comunei Crăciuneşti).

Extinderea necontrolată, sau pe baza unor PUZ- uri a zonelor rezidenţiale duce la distrugerea habitatului naturale prin construirea caselor de locuit în extravilan sau realizarea obiectivelor urbane şi industriale şi astfel vor conduce la dispariţia sau scăderea până la un nivel critic al speciilor.

Peisajul

Indiguirea albiei râului Niraj, necesară pentru prevenirea inundaţiilor a avut o influenţă negativă asupra peisajului.

Neamenajarea din terenul intravilanului a unei suprafate de spatiu verde de minimum 20 mp/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013 contravine normelor legale şi nu asigură cadru pentru recreere a locuitorilor.

Sănătatea umană Utilizarea în continuare a apei potabile din fântâni, poluate în special cu nitriţi şi nitraţi, dat şi alţi poluanţi

poate avea efecte negative asupra sănătăţii umane. Există pericolul apariţiei unor epidemii, din cauza lipsei dezinfecţiei apei potabile.

Emisiile de NOx, CO şi particule, cu conţinut de funingine dar şi de metale grele cauzate de trafic, dar şi imisiile de amoniac şi oxizi de azot de la Azomureş produc diferite boli specifice fiecărei noxe.

Nivelul de zgomot mai ridicat decât limita admisă, datorat traficului, poate avea efecte asupra sănătăţii umane în anumite zone de locuit a Comunei.

PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

Ca punct de plecare PUG- ul reactualizat s-a bazat pe previziunile Institutului Judeţean de Statistică, conform căruia populaţia comunei va creşte cu circa 20 % până la 2020.

Mai jos sunt evidenţiate principalele probleme de mediu relevante pentru Planul urbanistic general actualizat. Acestea au fost identificate pe baza analizei PUG existent , precum şi a analizei efectuate asupra stării actuale a mediului (cap.

Apa

Secţiunea râului Niraj pe teritoriul administrativ al Comunei Crăciuneşti este considerată corp de apă cu posibil risc de a nu atinge starea bună (în urma poluării cu substanţe organice şi cu nutrienţi) datorită lipsei sistemului centralizat de canalizare pe întreg teritoriu al intravilanului şi în celelalte localitităţi în special în aval. Conform PUG- ului şi al proiectului privind canalizarea tuturor localităţilor (mai puţin Budiu Mic, care se racordează la canalizarea Târgu Mureşului) şi construirea unei staţii de epurare moderne, poluarea Nirajului din cauza apelor menajere uzate dispare. În mod normal fermele agricole şi unităţile industriale trebuie să rezolve epurarea apelor uzate rezultate din activităţi.

Aerul

Impact potenţial semnificativ asupra calităţii aerului produs de emisiile cauzate de:

Congestiile de trafic, ce se elimină după realizarea celor două autostrăzi, acest factor depăşeşte competenţele Consiliului local asfaltarea drumurilor şi străzilor comunale pentru reducerea emisiilor de particule gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor, metode de salubrizare inadecvate.

Poluarea periodică a aerului prin prin arderea miriştelor şi a vegetaţiei ierboase uscate.

Necesitatea utilizării unei cantităţi ridicate de combustibili fosili sau lemne de foc pentru asigurarea randamentului termic al caselor vechi conduce la emisii ridicate de dioxid de carbon (gaz cu efect de seră).

Eliminarea poluării atmosferice de Azochim Târgu Mureş depăşeşte competenţa locală.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 81

Solul

Extinderea suprafeţelor construite şi impermeabile cu efect asupra solului şi corpurilor de apă subterană prin includerea în intravilan a unor terenuri agricole.

Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor.

Alunecări primare de teren şi zone supuse riscului de inundaţii.

Eroziunea în suprafaţă cauzată de tăierea pădirilor

Suprafeţe de terenuri afectate de exces de umiditate.

Pădurile

Incendii cauzate de neatenţia oamenilor, sau fenomene meteorologice

Reducerea suprafeţei de păduri existente cu rol important în absorbţia gazului cu efect de seră prin fixarea dioxidului de carbon prin fotosinteză .

Biodiversitatea, arii naturale protejate


Importanţa desemnării SPA “ ROSPA0028 Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului” constă în: existenţa unui număr de 39 de specii de păsări, dintre care C1 - efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius) – Valea Nirajului” se poate caracteriza prin proporţia redusă a arăturilor şi prin abundenţa terenurilor semi-naturale – păduri, pajişti şi fâneţe extensive.

Sănătatea umană

Lipsa reţelelor de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat pe întreg teritoriu al intravilanului, poluarea fântânilor cu ape subterane cu noxe peste limite admise. Se recomandă realizarea unei aducţiuni de apă din râul Niraj, Târnava Mică sau din reţeaua municipală, pentru racordarea populaţiei la o sursă sigură tratată.

Nivelul de zgomot mai ridicat decât limita admisă, datorat traficului, în anumite zone de locuit ale comunei.

Nepunerea în practică a unui management integrat al deşeurilor generate pe teritoriul comunei, inclusiv al deşeurilor animaliere.

Lipsa informaţiilor legate de evaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului la nivelul Comunei.

Managementul riscurilor de mediu

În cadrul acestei lucrări, se aplica următoarele reglementări, în funcţie de locaţia si natura riscului:

în extravilan, zona inundabilă, folosită pentru agricultură în apropierea Râului Niraj. În această zonă, de regulă nu se construieste, cu excepţia construcţiilor permise de Legea nr. 50 din 1991, cu completarile ulterioare. La amplasarea constructiilor, în apropierea cursurilor de apă, se va respecta distanţa impusă de Legea Apelor pentru zona de protectie.

în extravilan, cu posibile efecte spre intravilan, zona cu alunecări de teren la Budiu Mic, Cornesti. În aceste zone se va respecta Legea nr. 10/1995 si normele si prescriptiilor tehnice specifice referitoare la rezistenţa si stabilitatea

construcţiilor, siguranţa în exploatare, igiena si sănătatea populaţiei si eliminarea factorilor de risc prin lucrări specifice. Autorizarea executării construcţiilor si amenajărilor se face cu respectarea Legii 50/1991 cu completarile ulterioare.

Lucrările permise constă în intervenţii cu scopul de a limita riscul, lucrări de combatere a eroziunii, lucrări de plantare, întreţinere a vegetaţiei, lucrări de împrejmuire a zonelor, de prevenire a fenomenelor periculoase.

în extravilan, cu posibile efecte spre intravilan, scurgeri pluviale de pe versanţi la Budiu Mic, Cornesti. Se vor stopa eroziunile de la baza versanţilor prin lucrări hidrotehnice de regularizare a cursurilor de apă torenţiale. Zonele cu drenaj insuficient vor fi astfel amenajate pentru a permite evacuarea rapidă a apelor si indepărtarea excesului de umiditate.

în extravilan, zona cu alunecări de teren si scurgeri pluviale de pe versanţi la Foi, Cornesti, Cinta. Lucrările permise constau în lucrări de a limita riscul, lucrări de combatere a eroziunii, lucrări de plantare, întreţinere a vegetaţiei, lucrări de împrejmuire a zonelor, de prevenire a fenomenelor periculoase.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 82

Zonele astfel delimitate sunt aduse la cunostinta administraţiei locale si sunt instituite în teren, se înscriu în cadastru, după care se preiau si în documentaţiile de urbansim si amenajarea teritoriulu. Se vor respecta prevederile Legii 10/1995..

Transportul unor materiale cu risc ridicat (gaze lichefiate, carburanţi, îngrăşământe chimice) pe drumuri publice prezintă un risc major atât asupra populaţiei, cât şi asupra factorilor de mediu.

Peisajul

Păstrarea şi dacă este posibil, mărirea suprafeţei pădurilor contribuie la îmbunătăţirea aspectului natural al peisajului.

Turismul durabil

Practicarea turismului neorganizat şi neecologic în multe cazuri duce la poluarea mediului, degradarea peisajului şi distrugerea valorilor naturale.

Se pune accent deosebit pe ecoturism- vizitarea zonelor populate de speciile protejate de păsări şi alte specii protejate.

Se recomandă repornirea trenului cu exartament ingust şi în scop turistic.

Notă.

Menţionăm că aproape toţi factorii de mediu vor fi afectaţi odată cu construirea şi exploatarea celor două autostrăzi şi a drumului ocolitor al municipiului Târgu Mureş (prin Budiu Mic), aceste modificări nu au legătură cu PUG actualizat şi pot fi cuantificate după realizarea proiectelor tehnice ale acestor investiţii. La analiza Studiilor de impact ale acestor investiţii reprezentanţii comunităţii locale trebuie să solicite minimalizarea impactului asupra locuitorilor şi asupra biodiversităţii.

FORME DE IMPACT

OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI

Obiectivele relevante de protecţie a mediului s-au stabilit pe baza:

obiectivelor de mediu deja cuprinse în actele normative şi de politică de la nivel comunitar, naţional, regional, local;

aspectelor de mediu relevante pentru PUG actualizat;

obiectivelor de mediu deja definite ale PUG actualizat.

Obiectivele relevante, stabilite pe aspectele de mediu pentru Comuna Crăciuneşti sunt:

Apa

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpurilor de apă de suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ al comunei

Realizarea canalizării în comună pentru prevenirea poluării corpurilor de ape de suprafaţă

La consumatori izolaţi şi industriali care nu au posibilitatea racordării la canalizare, se vor monta microstaţii moderne de epurare, respectând prevederile NTPA 001/2005 privind calitatea efluentului.

Aerul

Mentinerea calităţii aerului înconjurător sub valorile limite prevăzute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate: amoniac, dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumb, benzen şi monoxid de carbon şi sub valorile-ţintă şi obiectivele pe termen lung pentru ozonul troposferic.

Reducerea la minim a impactului transporturilor rutiere asupra calităţii aerului.

Limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniu (NH3) şi compusi organici volatili (COV) pentru a reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului troposferic.


Reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor.

Reducerea pierderilor de gaze naturale din reţelele de transport, depozitare şi de distribuţie pentru a evita intensificarea încălzitii globale

Schimbarea instalaţiilor frigorifice vechi cu instalaţii cu agent frigorific care nu întră în reacţie cu stratul de ozon

Limitarea costurilor economice, de mediu şi sociale pe termen lung a efectelor schimbărilor climatice.

Solul

Reducerea contaminării şi salvgardarea calităţii şi cantităţii de sol.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 83

Reducerea ocupării de noi terenuri prin sprijinirea dezvoltării pe terenuri recuperate.

Reducerea suprafeţelor afectate de eroziunea de suprafaţă şi alunecări.

Zgomot

Reducerea zgomotului şi vibraţiilor în cartierele rezidenţiale.

Reducerea poluării fonice provenită din transportul rutier.

Energie

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor energetice.

Modernizarea parcului de auto şi îmbunătăţirea calităţii carburanţilor folosiţi în transporturi pentru a reduce consumul de benzină cu plumb şi motorină cu sulf şi a sprijini utilizarea eco-carburanţilor (de ex. biocombustibili).

Transport

Sprijinirea transporturilor mai puţin dăunătoare mediului şi promovarea dezvoltării şi utilizării transporturilor publice. Reducerea zgomotului şi vibraţiilor în zonele sensibile din sate şi din terenurile ce aparţin de Reţeaua Natura 2000.

Repornirea căii ferate inguste care face legătura între centrul judeţului Municipiul Târgu Mureş şi Staţiunea balneo- climaterică de interes naţional- Sovata ce ar prelua o parte din transport rutier de persoane şi de marfă şi poate fi o ţintă a turismului, având în vedere faptul că emisiile de noxe specifice pe călător şi pe tone transportate sunt mai mici de multe ori decât în cazul transportului rutier,

Promovarea dezvoltării durabile în special prin reducerea la minim a efectelor adverse ale transportului asupra mediului şi prin îmbunătăţirea siguranţei în vederea reducerii riscului unui accident cu urmări grave asupra mediului. Se urmăreşte reducerea poluării fonice provenită din transportul rutier.

Biodiversitate, fauna şi flora

Menţinerea suprafeţelor împădurite şi conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din zonă în jurul localităţii Crăciuneşti, în special în zona inclusă în Reţeaua Europa 2000.

Sprijinirea metodelor tradiţionale de lucru în agricultură, renunţarea la mecanizarea excesivă şi chimizarea lucrărilor agricole.

Menţinerea păşunilor şi loturilor de cosit care nu trebuie să fie transformate în terenuri arabile

Se vor evita cositul şi alte lucrări în perioada înmulţirii speciilor de păsări

Se interzice vânatul, distrugerea cuiburilor şi comerţul cu păsările enumerate în anexele HG.

Asigurarea protecţiei rutelor de migraţiune, coridoarelor şi locurilor de popas pentru speciile migratoare, reducerea fragmentării peisajului prin intervenţia barierelor în calea migraţiei.

Managementul deşeurilor

Reducerea la minim a producţiei de deşeuri.

Creşterea cantităţii de deşeuri reutilizate sau recuperate prin reciclare sau compostare.

Implementarea unui sistem de colectare, transport şi stocare al deşeurilor fãrã riscuri pentru populaţie şi mediu.

Inchiderea depozitului neconform existent pe baza unui proiect autorizat, care să prevadă, dacă este cazul, urmărirea emisiilor de gaze şi de ape.

Populaţie şi sănătate publică

Reducerea riscurilor pentru sănătate – reducerea numărului de locuitori, inclusiv de gravide şi copii, expuşi la substanţe toxice din mediu, agenţi biologici şi zgomot excesiv.

Reducerea numărului de locuitori (în special copiii) care nu dispun de apă potabilă corespunzătoare.

Se va avea în vedere asigurarea zonelor de protecţie necesare evitării accidentelor şi a factorilor de risc în jurul conductelor de transport gaze naturale, linii electrice aeriene de medie tensiune, în jurul cimitirelor, a căii ferate.

Peisajul

Armonizarea cadrului natural cu cel construit, crearea de noi spaţii verzi.

Protejarea siturilor arheologice şi a monumentelor arhitecturale de nivel naţional, judeţean şi local prin asigurarea zonelor de protecţie.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 84

Turism durabil

Elaborarea şi implementarea strategiei locale de dezvoltare a turismului durabil în beneficiul populaţiei locale.

Punerea în valoare a siturilor arheologice şi a monumentelor arhitecturale acestor valori, încluzând în circuite turistice.

MODUL DE LUARE ÎN CONSIDERARE A OBIECTIVELOR DE MEDIU ŞI A ORICĂROR CONSIDERAŢII DE MEDIU PE PARCURSUL PREGĂTIRII PLANULUI ACTUALIZAT

Pe parcursul pregătirii planului actualizat s-a urmărit evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele Planului urbanistic general actualizat şi obiectivele de mediu relevante, identificarea atât a sinergiilor cât şi a neconcordanţelor posibile. Rezultatele evaluării compatibilităţilor sunt prezentate in tabelele anexate Raportului.

RECOMANDĂRI SEA:

asigurarea unei suprafeţe de teren pentru punctul de stocare a deşeurilor animaliere – inclus în Propunerea de zonare a teritoriului, respectiv în Regulamentul local.

PREDICŢIA ŞI EVALUAREA EFECTELOR ALE PUG ACTUALIZAT ŞI ALE ALTERNATIVEI SALE

Pentru a realiza evaluarea efectelor trebuie să amintim că obiectivul principal al PUG revizuit este asigurarea unei dezvoltări urbane integrate pentru comună ca un tot unitar.

In scopul atingerii acestui obiectiv au fost identificate următoarele obiective specifice:

1. Crearea şi asigurarea unor spaţii rezidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală, înţeleasă în sensul cel mai larg al cuvântului, ca suma a tuturor aspectelor culturale, economice, tehnologice, sociale şi ecologice ;

2.a. Asigurarea unui transport în comun durabil, accesibil şi abordabil ca pret, cu legături coordonate către reţelele regionale de transport, acordând o atenţie deosebită gestionării traficului şi creerii de legături între diferitele moduri de transport, inclusiv infrastructurii destinate ciclistilor şi pietonilor în raport cu diferitele cerinte legate de zonele de locuit, de cele de birouri, de mediu şi de spatiile publice; 2.b. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special a aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare, şi calitatea drumurilor şi străzilor 2.c. Eficienţa energetică, utilizarea ratională a resurselor naturale şi gestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor pentru asigurarea durabilităţii serviciilor publice de utilităţi, inclusiv sporirea eficienţei energetice a clădirilor. 3. Acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar

4. Urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic prin ameliorarea posibilităţilor de locuire existente în zonele defavorizate, în ceea ce priveşte designul, condiţiile fizice şi eficienţa energetică., precum şi îmbunătăţirea standardelor de locuit pentru noile clădiri, utilizarea energiei regenerabile: solare, eoliene, geotermale plante energetice. 5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pieţelor locale ale forţei de muncă, în special prin promovarea activităţilor legate de industrie nepoluantă şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

La evaluarea semnificaţiei efectelor prezise au fost analizate următoarele întrebări:



Ar putea afecta oricare dintre opţiunile alternative propuse resursele de mediu: peisaje, resurse de apă, resurse agricole, situri culturale.

Ţinând cont de întrebările precizate mai sus echipa SEA a realizat evaluarea obiectivelor specifice atât la PUG revizuit cât şi la PUG existent ( alternativa 0).

Rezultatele evaluării efectelor diferitelor alternative sunt prezentate în Tabelul din capitolul 5.3. al Raportului.


RAPORT DE MEDIU



Pag. 85

MĂSURI DE AMELIORARE ŞI PUNERE ÎN VALOARE

IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE PREVENIRE, REDUCERE, AMELIORARE SAU COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI CE POT REZULTA ÎN URMA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL

Măsurile de prevenire, reducere, compensare pentru efectele negative semnificative asupra mediului ale implementării Planului urbanistic general, pe aspecte de mediu sunt următoarele:

Biodiversitatea

Vor fi protejate pajiştile naturale, pădurile, se va reduce la minim folosirea chimicalelor în agricultură în vedera protejării habitatelor existente.

Pentru ocrotirea speciilor în acest areal sunt importante următoarele măsuri:

păstrarea metodelor tradiţionale de cultiver a pămâturilor, evitând intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini, transformarea păşunilor în terenuri arabile.

se interzice braconajul, distrugerea cuiburilor, a pontei sau puilor, deranjarea păsarilor in timpul cuibăritului (colonii de starci şi ciori), scoaterea puilor pentru comerţ ilegal, prinderea puilor în capcane.

se evită în limita posibilităţilor desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de şes, reglarea cursurilor râurilor.

se evită cositul în perioada de cuibărire, cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristele de camp).

este interzisă arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor).

se incearcă evitarea electrocutării şi coliziunilor in linii electrice.

se interzice practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren.

se incearcă frânarea înmulţirii necontrolate a speciilor invazive.

se evită defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafaţa mari, tăierile selective a arborilor în varsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci.

se evită amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate.

se interzice vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci.

se evită în limita posibilităţilor împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, faneţe etc.).

se evită în aceste zone schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. Construirea barajelor).

se evită lucrările îndelungate în vecinătate cuiburilor în perioada de reproducere.

Peisajul

Amenajarea /reabilitarea spaţiilor verzi pe terenuri prevăzută cu această utilizare conform PUG actualizat.

Introducerea în Regulamentul Local aferent PUG actualizat interzicerea schimbării destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in PUG actualizat, reducerii suprafetelor acestora ori strămutării lor.

Corelarea PUG actualizat cu Programul local de imbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi.

Realizarea zonelor de protecţie în jurul monumentelor arhitecturale pentru punerea în valoare a monumentului privind peisajul construit.

În Regulamentul de Urbanism se vor lua măsuri pentru ca noile construcţii să îmbunătăţească aspectul localităţilor.

Managementul deşeurilor

Corelarea prevederilor PUG cu prevederile Master Planului pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Mureş, inclusiv cu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, în curs de elaborare.

Includerea în Propunerea de zonare a teritoriului, respectiv în Regulamentul local aferent PUG actualizat a modului de asigurarea unei suprafeţe de teren pentru punctul de stocare a deşeurilor animaliere.

Sănătatea umană


RAPORT DE MEDIU



Pag. 86

Corelarea prevederilor PUG cu informaţiile legate de evaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului la nivelul Comunei, obţinute în cadrul Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, care derulează în perioada 2007 – 2008, prelungit şi în 2009.

Apa

Corelarea prevederilor PUG cu Schema Directoare de Amenajare şi Management a bazinului hidrografic Mureş, după elaborarea acesteia ( 2009), cu accent pe corpurile de apă de suprafaţă şi subterană.

Prin realizarea reţelei de canalizare şi construirea staţiei de epurare se va reduce la minim poluarea apelor subterane şi de suprafaţă din zonă.

Turism durabil

Armonizarea prevederilor PUZ –urilor ce vor fi întocmite pentru zone destinate activităţii de turism şi agrement cu regulamentele locale de campare, vizitare.

Recomandări SEA

Aceste măsuri vor fi incluse în Regulamentul Local de Urbanism aferente PUG revizuit la capitol 2 Prescripţii specifice zonelor funcţionale, respectiv la capitolul 3 PRESCRIPŢII SPECIFICE UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINŢĂ, după caz.

DESCRIEREA EFECTELOR REZIDUALE RĂMASE DUPĂ APLICAREA MĂSURILOR DE REDUCERE

Referitor la efectele reziduale putem stabili următoarele:

Pentru PUG revizuit

In urma măsurilor de compensare prevăzute pentru efectele adverse asupra mediului ale implementării PUG-lui efectele reziduale sunt nesemnificative, existând probabilitatea unui impact rezidual asupra solului cauzată de construcţiile preconizate în zonele incluse în intravilan.

Prin introducerea în intravilan a unor suprafeţe de teren cu destinaţie intravilan de PUG revizuit în scopul realizării construcţiilor, pe suprafeţele construite efectele adverse asupra funcţiile solului constituie efecte reziduale negative.

Realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare va avea un efect pozitiv asupra calităţii corpului de apă Niraj.

IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE INTENSIFICARE A EFECTELOR POZITIVE ASUPRA MEDIULUI CE POT REZULTA IN URMA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

In afară de măsurile de întărire a efectelor pozitive asupra mediului susţinute de către măsurile de eliminare a efectelor adverse specificate mai sus, măsurile de întărire complementare a efectelor pozitive asupra mediului produse de PUG sunt următoarele:

Prin supunerea evaluării iniţiale a impactului asupra mediului al tuturor proiectelor ce decurg din PUG vor fi stabilite cele cu impact semnificativ asupra mediului impunând în acest caz parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Realizarea canalizării în intravilan favorizează eliminarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă, neafectând astfel ulterior starea bună a corpurilor de apă de suprafaţă.

Promovarea pădurii ca o zonă importantă pentru eco – turism şi recreere.

Anularea reglementărilor referitoare la zonele funcţionale respective în zonele cu riscuri naturale până la eliminarea riscurilor reducând astfel vulnerabilitatea fondului construit şi implicit a vietii oamenilor.

La autorizarea construcţiilor se vor specifica condiţiile pentru încadrarea în arhitectura tradiţională pentru a se evita poluarea peisajului cu construcţii ce nu corespund aspectului general al zonei şi se va urmări utilizarea de materiale tradiţionale.

Asigurarea zonelor de protecţie conform legilor în vigoare în zona conductelor de transport gaze naturale, a liniilor electrice aeriene, a drumurilor şi căii ferate şi în jurul cimitirelor reduce riscul unor accidente ecologice

Asigurarea managementului organizării de şantier la execuţia investiţiilor tehnice de mare anvergură de către constructor( management al calităţii şi al mediului bazat pe standardele internationale ISO 9001:2000 şi ISO 14001:2005) şi restricţiile cauzate de prevederile cuprinse în Regulamentul NATURA 2000..

Atragerea fondurilor necesare pentru realizarea proiectelor din infrastructura tehnică ( infrastructură de transport, edilitară, gaze , gospodărirea deşeurilor).

Iniţierea şi derularea unor proiecte de conştientizare a publicului în domeniul protecţiei mediului şi a naturii. ( campanii în domeniul colectării DEEE, alte tipuri de deşeuri de la populaţie,mai ales a bateriilor,


RAPORT DE MEDIU



Pag. 87

acumulatorilor, uleiurilor minerale uzate şi comestibile, ocrotirea speciilor din flora şi fauna zonei periclitate sau pe cale de dispariţie).

Consiliul local, şcolile din localitate vor duce o muncă de conştientizare a populaţiei privind valorile europene ce trebuiesc ocrotite în aria stabilită de NATURA 2000.

ALTERNATIVA ALEASĂ

DESCRIEREA MODULUI EVALUĂRII

A fost analizată Varianta 0 – PUG existent, adoptat în 1994 şi evoluţia sa probabilă în cazul în care PUG revizuit nu ar fi implementat . Aceasta a relevat faptul ca varianta 0“ PUG existent ” ar conduce la deteriorarea stării mediului in continuare, deci în absenta unei intervenţii se vor manifesta o serie de efecte negative asupra mediului.

Au fost identificate obiectivele de mediu relevante pentru PUG cu specificarea indicatorilor şi ţintelor de mediu, iar obiectivele specifice ale alternativelor de PUG au fost evaluate în raport cu aceste obiective de mediu. Pentru evaluarea semnificaţiei efectelor alternativelor s-a considerat o scară de valori de la -3 la +3 reprezentând:




0 - Efect neutru

La evaluarea semnificaţiei efectelor prezise în cadrul matricei de evaluare a efectelor alternativelor au fost analizate următoarele întrebări:



Ar putea afecta oricare dintre opţiunile alternative propuse resursele de mediu: peisaje, resurse de apă, resurse agricole, situri culturale.

Din matricea de evaluare a efectelor alternativelor rezultă modul de respectare a obiectivelor de mediu de către fiecare alternative, respectiv efectul alternativelor pe termen scurt, mediu şi lung. Pe baza acestei matrice se poate compara alternativele şi identifica alternativa benefică din punct de vedere al mediului.

Evaluarea efectului net al alternativelor a fost realizată în Raport, iar mărimea efectelor reziduale reprezintă un factor major în selectarea alternativei preferabile a PUG.

Referitor la dificultăţile intâmpinate, putem aprecia faptul că elaborarea evaluării de mediu s-a bazat pe o documentare vastă, dar lipsa unor date/informaţii referitoare la parametrii factorilor de mediu direct din comună (concentraţia noxelor emise de circulaţie, nivelul de zgomot produs, calitatea apei Târnavei Mici) şi starea de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului şi lipsa unor date privind calitatea factorilor de mediu în localităţi rurale a ingreunat intr-o oarecare măsură acurateţea evaluării.

DESCRIEREA ALTERNATIVEI SELECTATE, CARE ESTE PREFERATĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECTIEI MEDIULUI

Comparând ambele variante: PUG existent şi PUG revizuit (actualizat) în baza celor prezentate mai sus reiese că PUG revizuit va avea mai multe efecte pozitive asupra mediului decât PUG existent, prezentând avantaje atât sub aspectul dezvoltării cât şi sub aspectul durabilităţii din punct de vedere al protecţiei mediului.

EXPUNEREA MOTIVELOR PENTRU CARE ALTERNATIVA ALEASĂ ESTE PREFERATĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECTIEI MEDIULUI

Alternativa aleasă – PUG revizuit – îmbunătăţând balanţa generală între efectele pozitive şi cele adverse ale PUG existent aduce următoarele beneficii mediului faţă de PUG existent:

Prin rmărirea intravilanului se asigură terenurile necesare pentru construcţia de noi locuinţe în mod organizat cât şi alte spaţii prevăzute în legile în vigoare necesare pentru dezvoltarea localităţii în următorii 10 ani

Punând accentul pe funcţii de locuire şi spaţii verzi în cadrul unui intravilan normalizat asigură menţinerea calităţii aerului înconjurător prevăzute de normele în vigoare.

preconizează reducerea la minim a impactului traficului rutier asupra calităţii aerului.

Promovează pădurea ca o zonă importantă pentru eco – turism şi recreere.

Asigură conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din păşunile şi pădurile existente pe teritoriul administrativ al comunei conform cerinţelor Natura 2000 prin promovarea numai a acelor


RAPORT DE MEDIU



Pag. 88

proiecte/activităţi care permite conservarea speciilor şi habitatelor prin impactul nesemnificativ asupra ariilor naturale, proiectele în zonă fiind avizate de Administraţia sitului.. .

Prezintă efecte reziduale nesemnificative.

Contribuie la reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor.

Prevede amenajarea /reabilitarea spaţiilor verzi pe terenuri prevăzute cu această utilizare. Interzice schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi. Asigură implementarea Programului local de imbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi.

Promovează formele de turism uşor, adaptate la condiţiile locale.

Asigură implementarea unui sistem de colectare, transport şi stocare al tuturor deşeurilor generate pe teritoriul administrativ al comunei conform Strategiei judeţene.

MONITORIZAREA PROPUNERI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

Programul de monitorizare a implementării PUG revizuit are ca scop:

urmărirea implementării PUG-lui actualizat, a modului în care obiectivele specifice ale PUG – lui sunt îndeplinite.

validarea concluziilor evaluării, adică de a urmări dacă corespunde natura, probabilitatea şi mărimea efectelor produse asupra mediului cu predicţiile prezentate în Raport ( valabilitatea previziunilor privind impactul şi a concluziilor SEA).

de a verifica dacă sunt realizate măsurile propuse pentru compensarea efectelor adverse şi întărirea efectelor pozitive, specificate în Raport, eficacitatea măsurilor de compensare.

identificarea necesităţii modificării PUG în vederea reducerii impactului asupra mediului sau a optimizării beneficiilor.

concluziile desprinse de SEA.

Programul de monitorizare a implementării PUG actualizat cuprinde :

evaluarea sistemului de monitorizare propus de PUG, recomandarea privind integrarea monitorizării indicatorilor de mediu relevanţi în progamul de monitorizare a

PUG propunere de măsuri de monitorizare suplimentare privind efectele asupra mediului

Deci, monitorizarea trebuie să urmărească atât rezultatele PUG actualizat cât şi efectele asupra mediului.

In acest sens programul de monitorizare a efectelor asupra mediului propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante pe componente şi aspectele de mediu, specificate de echipa SEA pentru obiectivele specifice ale PUG-lui, axând pe acele componente de mediu şi domenii care cel mai probabil vor afectate de implementarea acestuia.

Progamul de monitorizare trebuie evaluat periodic, în special dacă situaţia generală sau orice altă influenţă asupra mediului este schimbată, fie luate în mod natural, fie măsurate în arealul considerat.

Pentru a monitoriza măsura în care efectele pe care le are PUG asupra mediului echipa SEA a propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant.

NR: CRT

MĂSURI Termen de comparaţie FRECVENŢA

1. Raportarea schimbării destinaţiei terenurilor faţă de PUG

Ha teren cu destinaţie nouă anual

2. Raportarea lungimilor de conducte de apă potabilă şi de canalizare montate şi numărul de consumatori racordaţi

ml de conductă de apă şi de canalizare Nr. Locuitori racordaţi

anual după inceperea investiţiei

3. Urmărirea cantităţii şi calităţii apelor epurate în staţia de epurare, evacuate în Nirajul

NTPA 001/2005 Cf. Legii Apelor şi HG 188/2002 şi 352/2005

4. Urmărirea calităţii aerului pe raza comunei HG 452/200 Vara şi iarna 5. Urmărirea cantităţii de deşeuri municipale

preluate anual de operator t/an anual

6. Urmărirea cantităţii deşeurilor periculoase preluate din localitate

Kg/an anual


RAPORT DE MEDIU



Pag. 89

LISTA AVIZELOR ORGANELOR TERITORIALE

1. EON GAZ DISTRIBUŢIE Avizul nr. R.207o14016 din 02.11.2012 cu următoarele condiţii: Amplasarea construcţiilor de orice fel faţă de conductele de gaz metan se va face cu respectarea

Normativului Tehnic NTPEE/2008 apărut în MO.nr. 255 bis din 2009. Amplasarea clădirilor trebuie să respecte o distanţă minimă de 3 m de la conducta de4 distribuţie.

La proiectarea şi execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile NTPEE- 2008, referitor la traseele reţelelor şi instalaţiilor de gaz metan, a distanţelor de siguranţă etc.

2. AVIZ ROMTELECOM nr. 671/2012. cu condiţia că având în vedere existenţa cablurilor montate pe stâlpi sau subteran, pentru orice lucrare de

construcţie sau racord edilitar este obligatorie înaintarea unei documentaţii cu soluţia tehnică preconizată şi un plan de situaţie 1:500 sau 1:1000 în vedere obţinerii avizului Romtelecom.

3. AVIZUL INSPECTORATULUI ŞCOLAR JUDEŢEAN MUREŞ nr. 6698/2012 fără condiţii.

4. AVIZUL MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE – Marele Stat Major nr. D/4010, cu condiţia. respectării cu stricteţe a limitei teritoriului intravilan şi în special a celor destinate locuinţelor şi a altor zone

funcţionale. menţionarea în Memoriu şi în RUL a terenurilor cu destinaţie specială şi a zonelor de siguranţă (200 m în jurul

obiectivelor militare).

PRIMĂRIA CRĂCIUNEŞTI SC TOTAL PROIECT SRL

Documents

TOTAL PROIECT SRL RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC ...apmms-old.anpm.ro/files/APM MURES/Reglementari/SEA-uri... · PUG – plan urbanistic general UTR ... Ghid privind evaluarea