Toma Nour-revoltatul demonic romantic

« Dumas zicea ca romanul a existat intotdeauna. Se poate. El e metafora vietii. »

Romanul « Geniul pustiu » de Mihai Eminescu releva gustul dragostei in ceasca de singe a razboiului indulcit cu meditatiile fantasmagorice ale unui personaj extraordinar si vederos. Acest erou , frumusetea caruia nu poate fi evaluata si nici definita de limite , ilustreaza mostra absolutului eminescian , denotind un chip demonic ce tinde spre perfectiune « Ai fi crezut că e un poet ateu, unul din acei îngeri căzuți, un Satan, nu cum și-l închipuiesc pictorii: zbârcit, hidos, urâcios, ci un Satan frumos, de-o frumusețe strălucită, un Satan mândru de cădere, pe-a cărui frunte Dumnezeu a scris geniul, și iadul îndărătnicia. » Toma Nour reflecta spiritul eminescian , ascunzind dupa draperiile diafane ale actiunilor si filozofiilor sale insasi faptura poetului. Nour era un tinar impetuos iar prin venele-i zbuciumate fierbea agitat singe de titan « Adeseori îmi părea cum că Eternitatea nu mi-ar fi destulă s-o ador și că, îmbrăcat în haina morții, eu, în luptă cu bătrânul timp, îi rumpeam aripile și-l azvârleam în uitare ! » Ranit de fulgerul unei iubiri divine dar maligne Toma ramine a fi acel indragostit tipic eminescian « Astfel tu, copilă, tu, vis de iubire, Din negrele-ți stele, o dulce zâmbire »

Titlul romanului « Geniul pustiu » face aluzie la tipul personajului , desemnindul pe augustul tinar drept un zeu , o forta superioara ordinarului pamintesc dar gol , pustiit de gindurile tacerii si ale singuratatii « nu-ți poți imagina cât e de pustiu, cât e de deșert în el, e întocmai cu gândirea idioată și stearpă a unui om a cărui urechi sunt surde ca lutul, a cărui gură e mută ca pământul, a cărui ochi sunt orbi ca piatra. »Caci supravietuind fara prieteni , dupa moartea lui Ioan si fara sufletul pereche - Poesis , din demonul Toma Nour ramase doar scheletul acoperit de fisii de carne fara suflu , fara vointa de a tari si fara nucleu.

Toma Nour poate fi sinonim cu eruptia , o stare de permanenta revolta spirituala ce ca valul hitlerist ii coloniza toata fiinta fara mila . Razboi , moarte, izolare – iata conturul suferintei si revolutiei sufleteste ale eroului . Fugind de aprehensiunea de a fi un alienat , un bolnav nebun ce nu poate fugi de adevarul murdar din jurul sau « oricât de lungă să fi fost acea nebunie, totuși fiecare își are momentele sale de trezie, momente în care sinuciderea e cugetarea cea dintâi », Nour critica lumea , condamna omenirea la o crunta realitate si anume o omenire proasta « Într-adevăr, voi ăștia care trăiți în lume numai pentru ca să trăiți aveți o idee ciudată de moarte... voi vă imaginați scheletul unui mort și-i ziceți moarte. » Pe linga caracterul rebel si indaratnic , se impleteste in faptura lui Toma acea planta cataratoare- dragostea. Oricit de abil si ingenios nu ai fi , veninul dulce al iubirii nu are antidot si domina orice trup si suflet. Toma Nour revoltatul demonic romantic devine prizonier al acestui sentiment cunoscnd ispita, durerea si lacrimile predestinate doar unui muritor « Când sufletu-mi noaptea veghea în extaze Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază »

Astfel Eminescu arata lumii o noua forma a Sarmanului Dionis, poate mai nebun , mai focos dar la fel de susceptibil si emotiv in arealul romantic. Toma Nour gonit de agonia singuratatii si a mizeriei razboiului ramine a fi un geniu pustiu.

Libertatea .Dimensiuni si limite

A fi liber este un drept divin ,posesorii caruia sintem cu totii.Insa putini stiu ca a fi liber nu inseamna a umbla pe strazi lovind , strigind , insultind pe cei din jur , a fi liber este mai mult ceva abstract, o stare relativa care ne permite sa traim in voie , in pace si liniste. Metamorfoza limitelor stabilite de destin si circumstante rezida in primul rind in educatia dobindita de-a lungul anilor de copilarie in valorile promovate de fiecare ca personalitate si in perspectivele individuale. Libertatea nu poate fi masurata, doar daca am stabili granitele acesteia pina la inceperea libertatii altor persoane fiind clasificata dupa anumite aspecte. In constitutia fiecarui stat acest concept are dimensiunile sale de ex :

ARTICOLUL 23 - Libertatea individuala(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. 

ARTICOLUL 25 - Libera circulatie(1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept. 

ARTICOLUL 29 - Libertatea constiintei(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale

ARTICOLUL 30 - Libertatea de exprimare(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile. 

ARTICOLUL 39 - Libertatea intrunirilorMitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme. 

ARTICOLUL 45 - Libertatea economicaAccesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate. 

Astfel vedem libertatea ca pe o structura complexa de idei si realizari, o definitie civica a existentei umane caci

libertatea este un concept filosofic, a cărui semnificație ar putea fi rezumată prin sintagma "lipsa constrângerilor" si cunoasterea personala prin prisma respecatarii individualismului semenilor nostri.