.~

americana

O GeorgeWashington, cunos-cut americanilor ca

.'p3rintele t3rii sale",a fost primul pre~e-dinte al StatelorUnite. Acest politi-cian popular a fostde asemenea un

militar indr3znetcare a condus arma-ta in r3zboiul pentru

independent3 fat3de Marea Britanie.

in doar ciiteva decenii de lafondare, Statele Unite aleAmericii s-au extins intr-unmod uimitor. Sclavia insaameninta cu destramaretiinara republica.

I'-n 1789, George Washington a devenitI primul pre~edinte al Statelor Unite.

Republica nou formata era o uniune de 13state, foste colonii britanice. Fiecare dintreacestea a renuntat la o parte din puteri infavoarea guvernului federal (central), con-tinuand insa sa-~i desfa~oare propriile afaceri~i sa-~i formuleze propriile legi. in ciuda exis-tentei unei Constitutii Americane scrise, argu-mentele privitoare la limita drepturilor fede-rale ~i a statelor aveau sa afecteze permanentistoria Statelor Unite.

Partidele politice ~i-au facut in cucindapari!;ia in Statele Unite, reflectand o varietatede interese ale claselor sociale, economice ~iregionale. Totu~i, un factor constant in viataamericana era tendinta spre democratie. inciuda opozi!;iei politicienilor din clasele supe-rioare ~i a intereselor constitutionale, pana in-.I830, aproape toate statele au devenit democ-ratice. Toti barbatii albi (insa nu ~i femeile saunegriO aveau dreptul de a-~i alege conducatorii.

in politica externa, Statele Unite au raffiasneutre in razboaiele dintre Franta ~i MareaBritanie, insa cand unul dintre combatantiincerca sa-l blocheze pe celalalt, impiedicandastfel comertul liber al navelor americane,situatia devenea incendiara. in final, interfe-rentele britanicilor in sistemul naval americana dus la razboi intre 1812-14 care, de~i dra-matic (britanicii au incendiat ora~ul

O Emigran1i spreVest, imagine ilus-trand via1a pionier-ilor in timpulcalatoriei lor sprevest. Pu1ini oamenis-au indepartat decoasta de est pana lainceputul anului1790.

1JY~

~

Washington), nu a fost decisiv. Dup~ acesteevenimente, disputele anglo-americane aufost intotdeauna rezolvate prin negocieri.

intre timp, Statel.e Unite pomisera o ex-pansiune aproape irezistibil~ spre vest $i sud,coloni$tii extinzandu-$i teritoriile, cople$in-du-i pe indieni, care erau mutati In rezervatii.Fiecare zon~ nou cucerit~ era organiza~ 1n-tr-un teritoriu controlat de guvemul federal;apoi, cand circumstantele p~reau favorabile,teritoriul devenea un stat cu guvemare pro-prie, cu constitutie proprie, putandu-se solici-ta admiterea sa In Uniunea American~. pan~In 1821, existau deja 24 StateUnite.

.ExpansiuneaEvenimentele din Europa favorizau expansi-unea americana. in 1803, Napoleon, inten-tionand s~ cucereasc~ teritorii mai apropiate, avandut Louisiana, care la acea vreme cuprin-dea o mare suprafa~ din centrul Americii deNord. Florida a fost obtinu~ In 1819 de laSpania, dup~ 1ungi amenin~ri $i negocieri. in

201

'VOL. I.]-- (NO. 22.1WILL[AM LLOY~_~~_~I~!!_N AND ISAAC KNAPP, PUBLISHER~

BOSTOf(, M ASSACHUS£TTS. J [SATUROAY, MA.Y28, 1831.OUR COUNTRY 15 THE WORLD-OUlt COUNTRYM£!J ARE MANKIHO.

La nivel de dezbatere politic~, problemanu era existenta sclaviei -care era o institutielegal~ in sud -ci dac~ trebuia s~ se permit~r~sp.1ndirea ~i legalizarea acesteia ~i In alteteritorii. La mijlocul anilor 1850, un adev~ratrazboi civillntre grup~ri pro ~i contra sclavieiIn zona ce avea s~ fie cunoscut~ sub numelede "Kansas-ul Ins.1ngerat", a intensificat dez-baterea ~i a dus la crearea noului PartidRepublican, care era de p~rere c~ guvernulfederal trebuia s~-~i foloseasc~ autoritateapentru a interzice sclavia In toate teritoriile.

In 1860, alegerea republicanului AbrahamLincoln.ca pre~edinte a fost atat de insuporta-bil~ statelor din sud, lnc.1t acestea au hot~r.1ts~ p~r~seasc~ Uniunea, precipit.1nd un razboicivil tragic.

O Eliberatorul, un ziar anti-sclavagist, publi-cat de William Garrison ~i Isaac Knapp intre1831 ~i 1865. in 1863, Lincoln a proclamatemanciparea sclavilor din toate zone le aflatesub arme impotriva guvernului.

decufs de cativa ani, festul impefiului spaniolin America a feu~it sa se desprinda de substapanifea americana, statele latino-americanede la Mexic la Argentina ca~tigandu-~i inde-pendenta. Fiind con,5tient Ca unele puterieufopene af sprijini festaurafea imperiului, in1823 pfe~edintele James Monroe a declarat caStatele Unite nu VOf tolera nici o interven1;iesau colonizafe eUfOpeana pe continentulamerican. Acest lucru a devenit celebru subnumele de Doctrina Monroe ~i, de~i StateleUnite nu efau pfobabil capabile sa o apliceatunci, apari1;ia acestof principii a anticipat fo-lul pe cafe aveau sa-l aiba In emisfera vestica.

Acest lucru a devenit evident In momentulin care coloni~tii americani s-au mutat in mafeapfovincie nofdica a Mexicului, Texas, decla-randu-l republica separata (1836), zadarnicindeforturile mexicanilof de a-l reocupa. Apoi, in1845, SUA a anexat Texasul ~i a pornit un raz-boi expansionist (1846-48), in cafe mexicaniiau fost Infranti ~i nevoiti sa cedeze teritoriiIntinse, inclusiv New Mexico ~i California.

Descoperifea zacarnintelof de auf dinCalifornia (1848) ~i goana dupa auf cafe aufmat, au accelefat pOpulafea coasteiPacificului. Formafea de noi teritorii ~i state a

ridicat problema sclaviei, care se limita doarla statele din sud, fiind insa transmisa ~i invest, de catre sudi~ti. Pftna la inceputul anului1800, opinia americana s-a intors impotrivasclaviei, comertul cu sclavi din Africa a fostinterzis, facftndu-se eforturi de a-i trimite pesclavii eliberati inapoi in Liberia, un statafrican subventionat de America.

Societiti diferiteAtitudinea sudi~tilor s-a schimbat insa inmomentul in care sudul ~i-a dezvoltat oeconomie bazata pe cultivarea bumbacului, acarei prosperitate parea sa depinda de muncala scara larga. Nordul industrial ~i sudul agrarau devenit societati foarte diferite, cu atitudi-ni divergente -fata de sclavie, printre altele.

Prima criza a avut loc cftnd Missouri, stat cepermitea detinerea de sclavi, a solicitat admi-terea in Uniune. Dupa opozitii considerabile,prin Compromisul de la Missouri din 1820 afost acceptata includerea statului in Uniune inschimbul unor limite importante ale raspftn-dirii sclaviei. Cu toate acestea, in anul 1830 afost infiintata mi~carea abolitionista in nord.Membrii radicali ai acesteia nu doar s-au agitatimpotriva continuarii existentei sclaviei, dar au~i organizat o "cale ferata subterana", ce-i ajutape sclavii fugari sa scape ~i sa ajunga in sigu-ranta in Canada. Unii abolitioni~ti, in specialJohn Brown, erau chiar hotaclti sa foloseascaviolenta ~i au incercat sa decla~eze o revoltaa sclavilor in sud.

CWilliamGarrison, un jurna-list, a fost intemni~atin anul 1830, dupace s-a impotrivitsclaviei in StateleUnite.

O John Brown, exe-cutat pentru tradareIn 1859, dupa ce adevastat un arsenalfederal cu inten,iade a-i Inarma pesclavii din Virginia.

~

202 Istorie universala 63- SCLAVIA Istorie universala 66- RAzBOIUL CML,AMERICAN