ŞCOALA SUPERIOARĂ COMERCIALĂ

,,NICOLAE KRETZULESCU”

Proiect pentru obţinerea certificatului profesional

în calificarea

„Tehnician în administratie nivel 3”

Îndrumator: Elev:

Prof. Paraschiv Daniela Mălureanu Claudia Gabriela

Clasa a XII-a C

Bucureşti

2010

1

MODALITĂŢI DE PROMOVARE A PERSONALULUI ÎN

CADRUL BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI

2

CUPRINS

Argument.…………………………………………………................................... 4

Capitolul I. Prezentarea generală a Băncii Naționale a României..........................7

1.1 Istoricul Băncii Naționale a României.................................................7

1.2 Atribuții ale Băncii Naționale a României..........................................11

Capitolul II. Studiu de caz privind modalitațile de promovare a personalului în

cadrul Băncii Naționale a României........................................................................9

2.1 Direcția resurse umane din cadrul BNR…………………………………….13

2.2 Promovarea personalului din cadrul BNR,caracterizare generală…………..13

2.3 Posturi propuse pentru promovarea personalului BNR……………………..15

Concluzii ...............……………………………………....................................... 23

Bibliografie…………………………..………………....…................................. 24

3

ARGUMENT

Deși în limbajul curent,noțiunea de carieră este bine înțeleasă,conceptul este complex și nu dispunem de o definiție unanim acceptată.După unii, prin carieră se întelege succesiunea de funcții,în ordinea crescătoare a prestigiului, prin care trece angajatul în mod ordonat, după o regulă previzibilă.După alții, cariera consta dintr-o succesiune de poziții într-o ierarhie,impreună cu funcții asociate.Dar,într-o interpretare subiectiva, cariera este cadrul dinamic în care o persoană își percepe viața, în întregul ei, și interpretează semnificația diferitelor calități personale,acțiuni și lucruri care i s-au întâmplat.

Mulți fac o distincție clară între cariera obiectivă si cea subiectivă.O dată cu creșterea calificării și flexibilității personalului,cresc și șansele de promovare sau de deplasare în interiorul sau în exteriorul organizației.Învățarea și dezvoltarea personală va influența atât cariera obiectivă cât si perceperea de sine, recompensele obținute ca urmare a muncii prestate,relația cu superiorii și rolul muncii în viața proprie,ceea ce reprezintă cariera subiectivă.

Din cauza restructurărilor,o mare parte din firme iși modifică cerințele referitoare la tipul și numarul de angajați.Acest fapt este în disconcordanță cu dorințele angajaților în ceea ce priveste stabilitatea pe post și posibilitățile de avansare.Planul de carieră este important pentru ințelegerea mobilității personalului și trebuie privit la nivel individual,organizațional și social.Perspectiva individuala asupra planului de carieră este foarte importantă pentru că problema ne preocupă pe toți.”Ce ne rezervă viitorul?Cum ne pregătim ca să înțelegem și să anticipăm schimbările care vor veni?”.Iată doar două întrebări care țin de prefigurarea carierei.

Dezvoltarea carierei este un proces organic,viu,și nu unul mecanic ce urmează un program prestabilit.Fiecare etapă din carieră duce la un nivel superior de înțelegere de sine ca urmare a succesului sau insuccesului,remodelând modul în care individul se vede pe sine, cu potențialul și limitările sale.Din această cauză, fiecare experiență de viață modifică aspirațiile și dorințele individuale privind cariera.

Un fenomen larg întâlnit este șomajul,datorat atât restrângerii cât și restructurării activitații.Toate persoanele care au trecut prin această experiență traumatizantă au avut o dezamăgire sau o cădere majoră în cariera profesională.Acest fapt poate produce o criză a carierei,care are radacinile în funcția deținută anterior de angajat și care,fie ca a disparut,fie ca nu mai coincide cu personalitatea și calificarea individului.Organizațiile preocupate de dezvoltarea resurselor umane inițiază activități diverse care să facă posibilă recalificarea și dezvoltarea personală a angajaților.

În fiecare etapă de dezvoltare ,angajatul trebuie încurajat să se auto orienteze și să-și conducă singur planul de carieră.Aceasta duce la dezvoltarea responsabilității angajatului și încurajează îmbunătățirea performanțelor proprii.

4

Promovarea personalului constă într-un complex de activități prin care se realizează trecerea angajatului într-o funcție sau categorie superioară, care- în comparație cu cea precedentă - presupune din partea titularului o calificare , o competență și o răspundere sporită , precum și satisfacții materiale și morale mai mari.

Promovarea personalului se realizează cu ajutorul unor criterii de selectie precum:-studiile;-vechimea în muncă;-postul deținut anterior;-potențialul angajatului(calitați, cunostințe, deprinderi, aptitudini, competențe). Modalitățile prin care se poate realiza promovarea sunt :

a) Promovarea pe baza vârstei și a vechimii evidențiază rolul experienței , stabilind un echilibru între vechime și competență.Are un caracter nestimulativ.

Vechime = Competență = PromovareAceastă abordare este specifică firmelor mici, în care tendințele conservatoriste sunt

foarte puternice. În general, în ultimii ani se constată o diminuare a numărului de firme care acordă prioritate absolută vârstei și vechimii, datorită caracterului său nestimulator, tensiunilor pe care le generează direct, în special în rândul tineretului.

b)      Promovarea pe baza rezultatelor are in vedere eficiența cu care persoana promovată își va continua activitatea pe noul post. Se realizează pe baza criteriilor măsurabile de promovare. Este tendința cu cea mai largă răspândire.Punctul forte al acestei tendințe este utilizarea de criterii de promovare verificabile, neatacabile, bazate pe comensurarea rezultatelor trecute, element deosebit de important pentru evitarea apariției de situații conflictuale.De asemenea, promovarea pe baza rezultatelor este stimulatorie pentru personal în sensul îndeplinirii la un nivel superior a sarcinilor atribuite, ceea ce are importante implicații pozitive în îndeplinirea obiectivelor curente.

c)      Promovarea pe baza potențialui pune accentul pe receptivitatea, adaptabilitatea , puterea de munca, pregătirea angajatului etc;

Promovarea pe baza potențialului personalului reprezintă tendința care se manifestă în managementul personalului din firmele moderne.Promovarea de acest tip are în vedere calitățile, cunoștințele și deprinderile personalului, abordate în evoluția lui, în perspectivă. Cu alte cuvinte, se promovează cu prioritate acei salariați care, ținând cont de nivelul lor de pregătire actual, de receptivitatea la nou, de capacitatea de efort, de pregătirea de bază, de capacitatea de adaptare, de simțul previzional, prezintă potențial actual sau latent, de natura să corespundă cerințelor mai complexe ale unor posturi superioare.Promovarea pe baza potențialului prezintă multiple avantaje: favorizează dezvoltarea rapidă a personalului, asigură valorificarea operativă a talentelor deosebite, creează o atmosferă stimulatorie în cadrul personalului, mai ales cel tânar.

Adesea, promovarea are un caracter subiectiv, ceea ce se reflectă negativ asupra funcționalității și performanțelor unei firme.

5

Deciziile de promovare sunt fundamentate pe concluziile care se desprind din analiza formarii si evaluării salariatului.

Formarea personalului constituie un mijloc esențial pentru a facilita evoluția compartimentului și competenței salariaților .

Tipuri de formare:a. Formarea pentru noi metode de muncă ( tehnici de animare, comunicare,

conducerea ședințelor, munca în echipă )b.Formarea pentru analiza condițiilor de muncă și de producție ( domenii

caracteristice sistemului productiv, strategii industriale, noi metode de organizare a muncii, metode și tehnici de analiză a condițiilor de muncă )

c. Formare generală ( matematică, fizică, gestiune, psihologie )d. Formare tehnică (cunoștințe tehnice specifice activității din întreprindere, tehnici

generale de gestiune , statistică, control, calitate, întreținere etc )

Evaluarea personalului constă în ansamblul aprecierilor asupra angajaților cu scopul relevării elementelor esențiale ale modului de realizare a obiectivelor și sarcinilor , a acordării de recompense și sancțiuni, a stabilirii modalităților de perfectionare și a perspectivelor de promovare.

Realizarea unei evaluări judicioase presupune respectarea următoarelor principii:a)      Criteriile și tehnicile să fie diferențiate în funcție de specificul postului;b)      Perioada pentru care se face evaluarea să fie suficient de mare pentru a scoate în

evidență elementele edificatoare ale muncii;c)      Informațiile să fie veridice și verificabile;d)      Rezultatele și recomandările să fie comunicate imediat persoanei implicate;e)      Evaluarea să fie unitară;f)        Persoana evaluată să participe activ la proces.

6

Capitolul I Prezentarea generală a Băncii Naționale a României

1.1 Istoricul Băncii Naționale a României

Banca Naţională a României a luat fiinţă în anul 1880 ca instituţie de credit ce deţinea în exclusivitate privilegiul de a emite moneda naţională, leul. De-a lungul timpului, BNR s-a bucurat neîntrerupt de acest drept, chiar dacă rolul său în economia naţională, regimul proprietăţii şi dimensiunile sale instituţionale au cunoscut importante modificări. O bancă naţională se înalţă acolo unde se întâlnesc economicul, politicul şi socialul, cultura şi mentalitatea colectivă, interesul general şi cel particular, demnitatea naţională şi deschiderea internaţională. Ea trebuie să aspire crizele şi neîncrederea şi să respire soluţii şi încredere, căci dacă "timpul face bani în bănci, şi băncile fac profit", tot el construieşte identitatea, inclusiv aceea instituţională.

Societatea românească paşoptistă şi provocarea modernizării

După 1848, societatea românească se afla sub semnul urgenţei modernizării interne şi a construcţiei naţionale. Progresele înregistrate în urma desfiinţării monopolului otoman asupra comerţului românesc şi a reglementărilor prevăzute în Regulamentele Organice au dus la intensificarea activităţii economice în Principate, dar obstacolele continuau să fie majore. Astfel, în contextul menţinerii dominaţiei otomane, formele de economie medievală persistau; diviziunea politică întârzia formarea pieţei naţionale; situaţia monetară era haotică: moneda naţională lipsea, exista o mulţime eterogenă de semne monetare străine, se utilizau, în paralel, banii reali - circulau peste 80 de specii - şi banii fictivi, de calcul ("leul vechi"), cursurile înregistrau fluctuaţii de o amplitudine neobişnuit de mare, de la o zi la alta, de la o localitate la alta, ceea ce afecta funcţia de măsură a valorii, pentru că se foloseau zeci de feluri de expresii de preţ pentru acelaşi produs, şi împiedica circulaţia mărfurilor. La toate acestea, se mai adăugau deteriorarea intenţionată a monedelor pentru extragerea metalului preţios, precum şi practica tezaurizării. Or, noul tip de realitate economică din Europa presupunea stabilitate.

Constituirea statului naţional român şi opţiunea hotărâtă pentru modernizare din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, continuată şi în vremea lui Carol I, au reprezentat cadrul favorabil pentru mai multe decizii şi măsuri având conţinut monetar şi de organizare a creditului, care au introdus ordinea necesară construirii stabilităţii economice şi au răspuns nevoilor de creditare resimţite atât la nivel particular, cât şi de către guvern. Stabilitatea monetară s-a realizat prin:

votarea, la 29 martie 1867, a Legii pentru înfiinţarea noului sistem monetar şi fabricarea monetelor naţionale (promulgată la 14 aprilie 1867), prin care leul devenea moneda naţională şi se adopta sistemul zecimal şi cel bimetalist, valabil în Uniunea Latină (Franţa, Belgia, Elveţia, Italia);

emiterea, în ciuda rezistenţei otomane şi a protestelor austro-ungare, a primelor monede din aur, argint şi aramă, bătute în străinătate, dar şi în ţară, pentru că, la 24 februarie 1870, s-a înfiinţat Monetăria Statului;

7

adoptarea şi promulgarea Legii pentru emisiunea de bilete ipotecare în sumă de 30 milioane lei (12 iunie 1877), acoperite şi garantate cu domeniile statului, prin care România intra pentru prima dată în contact cu hârtia monedă; datorită dispariţiei aurului şi a uşurinţei transportului, biletele ipotecare au fost primite cu încredere şi au intrat relativ uşor în tranzacţiile comerciale, chiar dacă populaţia nu avea deprinderea utilizării lor.

Proiecte de înfiinţare a unei bănci naţionale

Ideea înfiinţării unei bănci de credit şi de emisiune a preocupat, încă de la 1848, diferite cercuri ale societăţii româneşti, dar în atenţia factorilor politici a intrat mai ales după 1859. După această dată, se înmulţesc demersurile în favoarea unei astfel de iniţiative, deşi eşecurile nu au lipsit: în 1859, 37 de deputaţi au cerut guvernului înfiinţarea unei bănci de credit funciar; în acelaşi sens, între 1859-1863, comercianţii şi industriaşii au semnat mai multe apeluri în fiecare an; în februarie 1859, I. C. Brătianu înainta un memoriu lui Al. I. Cuza, în urma căruia domnul a aprobat proiectul de lege din 29 iunie 1860, întocmit de guvernul condus de Nicolae Golescu, pentru "reorganizarea creditului public în Principatele Unite şi pentru întocmirea unei bănci de circulaţie şi escompt", care a fost însă respins de Comisia Centrală de la Focşani; în programul grupării liberale din 1861, se prevedea "crearea unei bănci naţionale"; la 17 aprilie 1862, statul român concesiona capitalului prusac, fără un rezultat concret, înfiinţarea "Băncii Naţionale a României" şi privilegiul emisiunii bancnotelor; la 19 octombrie 1865, Al. I. Cuza acorda unui grup de capitalişti englezi concesiunea înfiinţării unei bănci de scont şi emisiune numită "Banca României", care, patru ani mai târziu, a renunţat la privilegiul emisiunii, devenind o bancă de scont; în programul din 1867, liberalii înserau din nou un punct referitor la organizarea sistemului de credit: "Vom îmbunătăţi finanţele noastre mai cu deosebire, îndată ce vom organiza creditul prin bănci agricole şi comerciale, cari să ridice comerţul, industria, agricultura, să le dea viaţă prin stimularea şi înlesnirea transacţiunilor private, precum şi a lucrărilor publice ale Statului şi ale judeţelor", căci "fără...institute de credit, un stat nu poate prospera"; între 1870-1876, au fost elaborate mai multe proiecte de înfiinţare a unei bănci naţionale: de către un grup de bancheri bucureşteni (1873), de către ministrul conservator de Finanţe, Petru Mavrogheni (1874) şi de către un grup de deputaţi liberali (1876).

Înfiinţarea "Băncii de scompt şi circulaţiune"

Având în vedere multiplele circumstanţe interne şi externe care influenţau iniţiativa de înfiinţare a băncii naţionale, se impunea o chibzuinţă matură pentru găsirea celei mai eficiente formule. Stabilitatea politică datorată Războiului de Independenţă victorios, recunoaşterea internaţională a Independenţei, ceea ce elimina impedimentele resimţite atunci când au avut loc primele emisiuni ale monedei naţionale, aşezarea strategică la gurile Dunării şi optimismul împărtăşit de marele public au reprezentat o hotărâtoare susţinere a politicii economice promovate de guvernul condus de I. C. Brătianu (1876 - 1888). Legea biletelor ipotecare (1877) prevedea la art. 10: "guvernul va fi dator să elaboreze un proiect de lege pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, pe care-l va supune Corpurilor Legiuitoare la cea mai apropiată sesiune".

8

La 27 februarie 1880, preşedintele Consiliului de Miniştri, I. C. Brătianu, a depus în Parlament proiectul Legii constitutive a Băncii Naţionale a României, o concretizare a politicii economice naţionale "prin noi înşine". Formula supusă dezbaterii Parlamentului de către guvernul liberal se baza pe întâlnirea capitalurilor particulare cu încrederea inspirată de stat De asemenea, iniţiatorii proiectului precizau că întregul sistem al organizării şi administrării BNR atât principiile constitutive, cât şi mecanismul funcţionării ei, au fost luate din legea organică a Băncii Naţionale a Belgiei, tot aşa cum principiile Constituţiei Belgiei din 1830 au stat la baza Constituţiei României din 1866.

În Parlament, după serioase dezbateri, la sfârşitul lunii martie 1880, a fost votată Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scompt şi circulaţiune.

Banca Naţională a României era o societate anonimă cu un capital social românesc de 30.000.000 lei (60.000 acţiuni) şi avea privilegiul exclusiv de a emite bilete de bancă la purtător. Statul deţinea o treime din acţiuni, iar restul de două treimi aparţineau particularilor. În schimbul concesionării privilegiului de emisiune de către stat pentru o perioadă de 20 de ani, Banca îşi asuma mai multe obligaţii: retragerea din circulaţie, în cel mult patru ani, a biletelor ipotecare; înfiinţarea de sucursale şi agenţii în principalele oraşe şi, în special, în fiecare reşedinţă de judeţ (măsură menită să uşureze răspândirea în teritoriu a noilor mijloace de plată şi efectuarea serviciului de trezorerie), Iaşi, Galaţi, Brăila şi Craiova fiind primele avute în vedere prin lege; plasarea unei sume, egală cu jumătate din capitalul social vărsat, în efecte publice româneşti; efectuarea fără nici o indemnizaţie a serviciului de casierie pentru stat. De asemenea, Legea prevedea pentru operaţiunile de scont ale băncii o dobândă maximă de 7%, ceea ce reprezenta un credit ieftin. În prima etapă, pentru constituirea şi funcţionarea BNR, erau suficiente subscrierea şi depunerea efectivă a 24.000 de acţiuni, reprezentând un capital social de 12.000.000 lei. Pentru restul de 18.000.000 lei, până la completarea capitalului stabilit iniţial, urma, la momentul oportun, să se facă alte 2 emisiuni de câte 9 milioane.

Operaţiunile pe care le putea întreprinde noua bancă: emisiunea biletelor; scontarea efectelor comerciale şi a bonurilor de tezaur; comercializarea metalelor preţioase; acordarea avansurilor pe metale preţioase, efecte publice şi alte valori garantate de stat; primirea de sume în cont curent şi titluri în depozit; încasarea efectelor încredinţate băncii de către particulari. Erau interzise băncii acele operaţiuni care aveau caracter de imobilizare a fondurilor: împrumuturile pe ipoteci, pe acţiuni industriale sau pe propriile ei acţiuni; participarea directă sau indirectă la întreprinderi industriale sau comerciale; posesiunea altor proprietăţi imobiliare decât cele strict necesare serviciilor ei.

Banca urma să emită bilete de 20, 100 şi 1.000 lei, precum şi tipuri intermediare de 50 şi 500 lei, forma acestora, modul emisiunii lor şi cantitatea pentru fiecare categorie fiind de competenţa Consiliului general al BNR.

Prima Adunare generală a acţionarilor BNR a avut loc între 15 şi 17 iulie 1880, prilej cu care a fost instalat primul guvernator, Ion I. Câmpineanu, şi au fost aleşi primii directori (Theodor Ştefănescu, Theodor Mehedinţeanu, Emil Costinescu şi Dinu Bilcescu) şi primii cenzori (Ştefan Ioanid, Menelas Ghermani, Em. Hillel Manoah şi Constantin Angelescu). La 24 iulie 1880, în prima şedinţă a Consiliului general au fost prezentaţi directorii (I. Antoniu şi Gogu C. Cantacuzino) şi cenzorii (Eugen Alcaz, Petre

9

Stoicescu şi Al. Băicoianu) numiţi de guvern.În vara şi toamna anului 1880, conducerea băncii a fost preocupată de problemele, nu puţine şi nu uşor de rezolvat, presupuse de organizarea activităţii sale propriu-zise. Mai întâi, aceea a sediului. La început, Banca a funcţionat în clădirea Senatului, de pe Bulevardul Elisabeta, lângă Primăria Capitalei. La 24 iulie 1880, Consiliul general a decis mutarea provizorie în sediul Creditului Funciar Rural din strada Colţei nr. 21, unde exista spaţiul necesar pentru instalarea imprimeriei biletelor.

Apoi, erau toate celelalte dimensiuni ale unei instituţii bancare: imprimarea biletelor; aducerea materialului necesar pentru imprimerie; elaborarea regulamentului intern; stabilirea sigiliului; precizarea şi publicarea taxelor pentru scont, împrumuturi, avansuri metal preţios, încasarea cupoanelor, depozitele libere de efecte publice; transformarea biletelor ipotecare în bilete de bancă; retragerea rublelor demonetizate; angajarea personalului pentru centrală şi sucursale. Fiecare problemă însemna studii asupra practicilor împărtăşite de instituţii similare, mai ales din Franţa şi Belgia, prezentarea lor în şedinţele Consiliului de administraţie şi ale Consiliului general, dezbateri pentru adoptarea unei anumite formule şi asumarea responsabilităţii, punerea ei în practică. Alături de membrii Consiliului general şi ai Consiliului de administraţie şi de primii funcţionari angajaţi (Robert vann Sannen, Miltiade Barbu, Al. N. Ştefănescu, D. Apostolu), Eugeniu Carada (însărcinat cu supravegherea imprimării primelor bilete şi achiziţionarea maşinilor necesare imprimeriei) a fost unul din iniţiatorii fără de care începuturile Băncii Naţionale ar fi fost mai greu de traversat.

La 28 noiembrie 1880, au fost puse în circulaţie primele bancnote ale BNR. Acestea erau vechile bilete ipotecare, emise în baza legii din iunie 1877. Ele au fost transformate în bancnote, prin aplicarea unui supratipar, în culoare galbenă sau neagră, care conţinea titulatura băncii (Banca Naţională a României), data (9 septembrie 1880), semnătura guvernatorului (I. I. Câmpineanu), a casierului (D. Bilcescu) şi a cenzorului (S. Ioanide).

Din acest moment, BNR îşi asumase provocarea reprezentată de implicarea în modernizarea societăţii româneşti, iar civilizaţia bancară românească era în măsură să facă pasul decisiv de la stadiul timpuriu la organizarea temeinică a sistemului de credit. Datorită rolului îndeplinit, încă din primul an, în însănătoşirea circulaţiei însemnelor monetare şi a finanţelor publice, Banca Naţională a României a început construcţia unuia din primele poduri peste prăpastia existentă în societatea românească între dorinţa generală de modernizare şi caracterul limitat al resurselor financiare

. Potrivit legii din decembrie 1946, începând cu 1 ianuarie 1947, Banca Naţională trecea în proprietatea statului, din 1948 devenind Banca Republicii Populare Române, Bancă de Stat, subordonată Ministerului Finanţelor. Conducătorul băncii purta titlul de preşedinte, având rang de ministru-adjunct în cadrul aceluiaşi minister. Această situaţie s-a menţinut până în 1957, când institutul de emisiune de la Bucureşti trecea în subordinea directă a guvernului, iar din 1965 devenea Banca Naţională a Republicii Socialiste România, conducătorul acesteia având titlul de guvernator.

După 1947, Banca Naţională primea privilegiul emisiunii nelimitat în timp. Volumul însemnelor monetare aflate în circulaţie era stabilit de către guvern, care aproba planul de casă, întocmit, ca şi planul general de creditare, la nivel naţional de către banca centrală. Până în 1970, taxele şi dobânzile percepute şi plătite de bancă erau stabilite tot la nivelul guvernului, după această dată decizia revenea în întregime conducerii băncii.

10

Pe măsura reorganizării sistemului de credit potrivit modelului sovietic, Banca Naţională a cedat o parte din atribuţiile sale băncilor specializate. Încă din 1948, finanţarea şi creditarea investiţiilor revenea Băncii de Investiţii (până în 1957, Banca de Credit pentru Investiţii), iar atragerea veniturilor populaţiei era încredinţată Casei de Economii şi Consemnaţiuni (până în 1949, Casa de Economii, Cecuri şi Consemnaţiuni). Prin organizarea în 1969 a Băncii pentru Agricultură şi Industrie Alimentară (până în 1971, Banca Agricolă) şi a Băncii Române de Comerţ Exterior, activităţile legate de creditarea sectorului agricol şi alimentar, precum şi cele aferente administrării disponibilităţilor în valută ale ţării şi creditării comerţului exterior au fost încredinţate acestora.

1.2. Atributiile BNR

In prezent obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

Principalele atribuţii ale BNR sunt:

elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb; autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de

credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;

emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;

stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia; administrarea rezervelor internaţionale ale României.

Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea

îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

În îndeplinirea atribuţiilor, BNR şi membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă instituţie sau autoritate.

Rolul BNR în menţinerea stabilităţii financiare

Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii financiare, date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi prudenţială. Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa, cât şi prin formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea funcţionării în condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică. Totodată, este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi dezvoltarea unor

11

disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică.

Cooperarea în domeniul stabilităţii financiare

Cooperarea dintre Banca Naţională a României şi celelalte autorităţi de reglementare şi supraveghere a diferitelor sectoare ale sistemului financiar românesc s-a intensificat treptat, pe măsură ce sistemul financiar românesc, în ansamblul său, a devenit mult mai dinamic şi complex, determinând întrepătrunderi la nivel instituţional. Astfel a devenit necesară conlucrarea dintre autorităţile responsabile cu autorizarea, reglementarea, supravegherea şi controlul pieţelor componente ale sistemului financiar, pentru a asigura transparenţa şi integritatea sistemului financiar şi a pieţelor sale componente, respectarea cadrului legal aplicabil, precum şi lărgirea cadrului naţional de stabilitate financiară.

Cercetare, documentare şi informare în domeniul stabilităţii financiare Raportul de stabilitate financiară Studii şi analize în domeniul stabilităţii finaciare

Seminarul regional de stabilitate financiară, SinaiaBanca Naţională a României organizează anual, împreună cu Fondul Monetar Internaţional, un seminar regional pe teme de stabilitate financiară. Analiza subiectelor de interes general pentru stabilitatea sistemului financiar şi dezvoltarea cooperării la nivel regional reprezintă obiectivele primordiale ale seminarului, atingerea acestora fiind realizată deopotrivă prin implicarea specialiştilor în domeniu ai Fondului Monetar Internaţional şi reprezentanţilor ţărilor participant

12

Capitolul II Studiu de caz privind modalitățile de promovare a personalului în

cadrul Băncii Naționale a României

2.1 Directia resurse umane din cadrul BNR

Direcția resurse umane din cadrul BNR are un singur angajat iar acesta are urmatoarele atribuții :

participarea la procesul de angajare a personalului operarea in carțile de muncă la angajare,promovarea si lichidarea angajaților operarea la măririle de salariu în urma deciziilor evidența clară a personalului face parte din comisiile de examinare în vederea promovării angajaților

2.2.Promovarea personalului din cadrul BNR , caracterizare generală

Personalul contractual din Banca Naționala va promova în grade sau trepte profesionale imediat superioare doar la un interval de trei ani şi dacă au obţinut calificative foarte bune de cel puţin două ori în ultimii trei ani, avansarea fiind condiţionată şi de tranşele de vechime în muncă.

Proiectul final al legii de salarizare unitară în sectorul bugetar prevede, în cazul personalului contractual din administraţia publică, faptul că promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare poate fi efectuată din 3 în 3 ani, în funcţie de performanţele profesionale individuale, apreciate cu calificativele "foarte bun" cel puţin de 2 ori în ultimii 3 ani.

"Avansarea în gradaţia imediat superioară se face la îndeplinirea condiţiei de vechime prevăzute de tranşele de vechime în muncă", se arată în document.Persoanele încadrate cu contract individual de muncă pot fi promovate de regulă pe un post vacant existent în statul de funcţii. În situaţia în care nu există un post vacant, promovarea va fi acceptată prin transformarea postului de încadrare într-unul de nivel imediat superior.

Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale, în cazul avansării sau ocupării unui post vacant, vor fi stabilite prin hotărări ale Guvernului, iniţiate de fiecare ordonator principal de credite.

Funcţionarii publici vor avansa doar dacă au o vechime de doi ani în treapta de salarizare din care promovează şi dacă au obţinut cel puţin calificativul "bine" la evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale din ultimii doi ani.

În cazul funcţionarilor publici, avansarea în treapta de salarizare nu este condiţionată de existenţa unui post vacant.

Persoanele încadrate în funcţii contractuale de debutant, cu salariul de debutant, vor fi salarizate la acest nivel până la expirarea perioadei de cel puţin şase luni, dar nu mai mare de un an, şi vor fi avansate, pe bază de examen, în funcţia, gradul sau treapta profesională imediat superioară.

Absolvenţii învăţământului superior de lungă şi scurtă durată care, la data trecerii pe funcţia corespunzătoare studiilor absolvite, erau încadraţi pe funcţii cu un nivel de studii

13

inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional imediat superior gradului de debutant, păstrându-şi gradaţia avută la data promovării, numai în măsura în care atribuţiile din fişa postului au fost modificate în mod corespunzător.

Ocuparea unui post vacant sau temporar vacant, existent în statul de funcţii,în cazul personalului contractual se face prin concurs sau examen, pe baza criteriilor de selecţie stabilite prin regulament de către ordonatorul principal de credite, în raport cu cerinţele postului.

Evaluarea performantelor profesionale individuale in cadrul examenului sau concursului de ocupare a unui post vacant, se va face de catre o comisie desemnata prin dispoziţie a ordonatorului de credite bugetare, conform prevederilor legale.

Promovarea persoanelor încadrate cu contract individual de muncă, înfuncţii, grade sau trepte profesionale, se face de regula pe un post vacant existent in

statul de functii In situatia in care nu exista un post vacant, promovarea persoanelor încadrate cu contract individual de muncă, în funcţii, grade sau trepte profesionale, se va face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acestea sunt încadrate, într-unul de nivel imediat superior.

Promovarea in grade sau trepte profesionale imediat superioare, se poate face din 3 in 3 ani, in functie de performantele profesionale individuale, apreciate cu calificativele "foarte bun", cel putin de 2 ori in ultimii 3 ani, de catre comisia desemnata prin dispoziţie a ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte sindicatele, sau după caz, reprezentanţii salariaţilor.

Avansarea în gradaţia imediat superioara se face la indeplinirea conditiei de vechime prevazute de transele de vechime in munca.

Activitatea profesională se apreciază anual ca urmare a evaluării performanţelor profesionale individuale, de către conducătorul instituţiei publice – la propunerea şefului ierarhic – prin acordare de calificative: “foarte bun”, “bun”, “satisfăcător” şi “nesatisfăcător”.

Stabilirea concretă a criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale individuale, in cazul avansarii sau ocuparii unui post vacant, se face prin hotarari ale Guvernului, initiate de fiecare ordonator principal de credite.

Persoanele încadrate în funcţii contractuale de debutant, cu salariul de debutant, vor fi salarizate astfel, până la expirarea perioadei de cel puţin 6 luni, dar nu mai mare de 1 an, şi vor fi avansate, pe bază de examen, în funcţia, gradul sau treapta profesională imediat superioară.

Absolvenţii învăţământului superior de lungă şi scurtă durată, care la data trecerii pe funcţia corespunzătoare studiilor absolvite erau încadraţi pe funcţii cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional imediat superior gradului de debutant, pastrandu-si gradatia avuta la data promovarii.

Un exemplu concret de etape ale promovarii in cadrul BNR este urmatorul :

Verificator bani => Coordonator => Casier => Casier tezaur =>Referent => Referent de specialitate => Șef de serviciu => Director adjunct =>Director => Consilier.

14

Trecerea de la o etapă la alta se face pe bază de calificative anuale acordate de către șeful de serviciu sau director,dupa caz.Calificativele pot fi : “nesatisfacator”, “satisfacator”, “bine”, “foarte bine” si in cazuri excepționale “excelent”. În functie de calificativele acumulate se primește cate o treapta iar la o anumită perioadă de timp,se poate avansa în postul urmator.Aceasta insă se poate realiza doar daca angajatul a acumulat treptele de ierarhizare necesare postului dorit. Alta modalitate de a promova in cadrul BNR care poate fi folosită si de angajații băncii dar si de cei din exterior este examenul.Pentru a putea participa insă la un astfel de examen,trebuiesc intrunite urmatoarele condiții:

Studiile necesare postului Treptele de ierarhizare corespunzatoare postului ( pentru angajații cu vechime in

bancă ce vor sa ocupe alt post). Câteva exemple de trepte necesare și posturile aferente : casier-treapta 1,2 ,casier tezaur- treptele 1,2,3 iar de la treapta 3 -> se trece la postul de referent. Pentru cei care sunt noi în instituție și vor să se angajeze însa nu au treptele necesare,aceștia participa la examene (oral,scris,psihologic,interviu preliminar) iar daca le-au trecut cu bine și ocupa postul,vor lucra ca debutanți timp de 6 luni după care vor primi automat treapta 1.

2.3. Posturi propuse pentru promovarea person alului BNR 2.3.1.BNR CENTRALA organizează concurs pentru 6 posturi de inspector la

Direcţia Supraveghere, Termen limită pentru înscriere 2010

Condiţii de înscriere la concurs: studii superioare economice, absolvite cu examen de licenţă; cunoaştere aprofundată a limbii române; nivel avansat de cunoaştere a limbii engleze; cunoştinţe de operare în domeniul informatic (editare texte, tabele, utilizare

Internet etc.) ; abilităţi de analiză, sinteză şi redactare; capacitatea de a lucra în echipă, spirit de iniţiativă, rezistenţă şi capacitate de

concentrare în condiţii de stres; apt de muncă, aspect dovedit prin adeverinţa medicală; să nu i se fi desfăcut contractul de munca din motive care ţin de persoana

salariatului în ultimii 5 ani de activitate profesională; să nu aibă angajaţi în bancă soţul/soţia, părinţii, copiii, fraţii/surorile, alte rude

sau afini până la gradul II inclusiv; să nu aibă înscrieri în cazierul judiciar; să nu fi participat la mai mult de trei concursuri în BNR (centrală sau

sucursale) pe un post care presupune aceeaşi activitate.

15

Responsabilităţile postului:

analizează încadrarea în prevederile legale şi înregistrează notificările instituţiilor de credit privind modificările în situaţia acestora;

monitorizează evoluţia indicatorilor privind activitatea desfăşurată de instituţiile de credit pe baza raportărilor periodice transmise de acestea, efectuează analize, întocmeşte rapoarte privind constatările efectuate;

participă la desfăşurarea acţiunilor de inspecţie la faţa locului în baza programului de inspecţie anual stabilit de conducerea Băncii Naţionale a României, la instituţiile de credit;

participă la desfăşurarea acţiunilor de inspecţie, pe baza raportărilor transmise de instituţiile de credit, elaborează şi prezintă materiale privind solicitările de aprobare a modificărilor intervenite în situaţia acestora, analizează sesizările şi petiţiile persoanelor fizice şi juridice.

Înscrierile se fac personal la Serviciul management resurse umane - Direcţia Resurse Umane, Str. Doamnei nr.8, sect.3, Bucureşti, sau la adresa de e-mail resurse.umane@bnro.ro , până la data de …… 2010 (inclusiv).

Precizăm că, nici un candidat nu poate fi înscris în acelaşi timp, la două sau mai multe concursuri organizate de B.N.R.

La înscriere candidaţii vor prezenta următoarele documente: Chestionar tip: formular editabil pdf ; 1 fotografie tip paşaport (se ataşează la Chestionar); Curriculum Vitae - model european:pdf,doc; diplomă de licenţă (copie); carte de muncă (copie): carte de identitate (copie): adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie, care să ateste starea de

sănătate corespunzătoare postului scos la concurs.

Procedura de desfăşurare

În data de ……..2010,, candidaţii vor telefona pentru a primi detalii legate de desfăşurarea probelor de concurs.

Concursul se va desfăşura începând cu data de 26 mai 2010 şi va avea următoarele etape:

I. Test profesional scris (verificarea cunoştinţelor privind legislaţia, limba străină şi cunoştinţele de operare pe calculator) - se apreciază cu note de la 1-10, nota minimă de promovare fiind 7,00.

II. Interviu socio-psihologic - care cuprinde 2 probe: Interviu preliminar Testare psihologică

Notă: Fiecare dintre cele 2 probe componente ale interviului socio-psihologic se apreciază cu calificativul admis/respins.

16

III. Interviu socio-profesional - se apreciază cu note de la 1-10, nota minimă de promovare fiind 7,00.

Notă: Fiecare probă de concurs este eliminatorie. Datele şi ordinea de susţinere a testului profesional scris şi a interviului socio-

profesional vor fi stabilite de comisia de examinare. Candidaţii care nu se vor afla în sală în momentul înmânării subiectelor pierd dreptul

de a mai susţine testul profesional scris. Orice fraudă sau tentativă de fraudă dovedită se sancţionează cu eliminarea din concurs.

Contestaţii

Candidaţii nemulţumiţi de rezultatul la proba scrisă pot depune contestaţie la Direcţia resurse umane din centrala Băncii Naţionale a României, în termen de 48 de ore de la data comunicării rezultatelor, indiferent de modalitatea de comunicare.

Termenul de soluţionare a contestaţiei este de maxim 10 zile lucrătoare de la data înregistrării la Registratura BNR.

Candidaţii pot contesta numai notele obţinute la propriile lucrări scrise. Rezultatele obţinute la interviul preliminar şi la interviul socio-profesional nu pot fi contestate.

În cazul nereuşitei la concurs, documentele depuse la înscriere (în copie) nu se restituie candidaţilor.

TEMATICA

Reglementarea organizării şi funcţionării Băncii Naţionale a României, obiectivul fundamental şi principalele atribuţii ale Băncii Naţionale a României

Societăţile comerciale – regim juridic, constituire, înmatriculare, conducere, dizolvare, fuziune, divizare şi lichidare;

Organizarea şi conducerea contabilităţii societăţilor comerciale; Falimentul instituţiilor de credit; Supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a societăţilor de servicii

de investiţii financiare. Supravegherea sistemelor de plăţi şi a sistemelor de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare;

Emiterea şi utilizarea pe teritoriul României a instrumentelor de plată electronică precum şi monitorizarea activităţii cu aceste instrumente;

Clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc, analiza activităţii de creditare;

Organizarea şi controlul intern al activităţii instituţiilor de credit şi administrarea riscurilor semnificative;

Evaluarea activităţii băncii şi a poziţiei financiare şi prudenţiale pe baza principalilor indicatori economico-financiari de analiză a calităţii activelor şi de prudenţă bancară.

17

2.3.2 Sucursala Braila organizează concurs pentru ocuparea a 8 posturi de inspector, cu contract de muncă pe durata nedeterminată

Termen limită pentru înscriere:  2010

Condiţii de înscriere la concurs:

studii superioare economice de lungă durată; cunoaşterea aprofundată a limbii române; cunoaşterea aprofundată a limbii engleze; cunoştinţe de operare în domeniul informatic (editare texte, tabele, utilizare

Internet, etc.); abilităţi de analiză, sinteză şi redactare ; capacitatea de a lucra în echipă, spirit de iniţiativă, rezistenţă şi capacitate de

concentrare în condiţii de stres ; apt de muncă, aspect dovedit prin adeverinţă medicală;  sa detina permis de conducere categoria B ;  să nu aibă angajaţi în bancă soţul/soţia, părinţii, copiii, fraţii/surorile, alte rude

sau afini până la gradul II inclusiv; să nu aibă desfaceri ale contractului de muncă din motive imputabile

salariatului, în ultimii 5 ani de activitate;  să nu aibă înscrieri în cazierul judiciar ;  sa nu fi participat la mai mult de trei concursuri în Banca Naţională a

României, centrală plus sucursale, pe un post care presupune aceeaşi activitate .

Responsabilităţile postului:

participă la desfăşurarea acţiunilor de inspecţie la faţa locului în baza programului de inspecţie anual stabilit de conducerea Băncii Naţionale a României, la instituţiile de credit ;

efectuează analize şi sinteze privind conjunctura economică şi evoluţia unor indicatori financiar-bancari din judeţele arondate.

efectuează, periodic, sondajul de conjunctura la agentii economici nominalizati din judetele arondate, etc.

Înscrierile se fac personal, la sediul Sucursalei Brăila a Băncii Naţionale a României, Calea Călăraşilor nr.2, Brăila, tel. 0723.293.511, 0742.093.283, 0239.61.61.82 si pe e-mail la adresa Resurse.Umane@bnro.ro până la data de  2010, orele 12.00.

La înscriere candidaţii vor prezenta următoarele documente:

Chestionar tip: formular editabil 1 fotografie tip paşaport (se ataşează la Chestionar); Curriculum Vitae - model european: pdf,doc diplomă de studii (original şi copie); cartea de muncă (original sau copie);

18

buletin (carte) de identitate (original şi copie); adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie, care să ateste starea de

sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează; cazier judiciar; alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de participare la concurs

(original şi copie)

Concursul se va desfăşura în decurs de o saptamana , in 2010 astfel: interviu socio-profesional; test profesional; test psihologic pentru candidaţii declaraţi admişi în urma susţinerii probelor de

concurs Notă: Toate probele de concurs au caracter eliminatoriu, media minimă de

promovare a fiecărei probe este 7,00 (exclusiv testarea psihologică apreciată cu calificativ).

Datele şi ordinea de susţinere a testului profesional scris şi a interviului socio-profesional vor fi stabilite de comisia de examinare.

Candidaţii care nu se vor afla în sală în momentul înmânării subiectelor pierd dreptul de a mai susţine testul profesional scris. Orice fraudă sau tentativă de fraudă dovedită se sancţionează cu eliminarea din concurs.

Contestaţii

Eventuale contestaţii cu privire la rezultatul probelor de concurs se depun, în scris, la registratura BNR-Brăila în termen de 48 de ore de la data comunicării rezultatelor fiecărei probe (indiferent de mijlocul de comunicare - telefon sau mail). Termenul de soluţionare a contestaţiei este de maxim 10 zile lucrătoare de la data înregistrării la Registratura BNR - Sucursala Brăila. Candidaţii pot contesta numai notele obţinute la propriile lucrări. Notele obţinute la interviu nu pot fi contestate. În cazul nereuşitei la concurs, documentele depuse la înscriere nu se restituie candidaţilor.

TEMATICA

Societăţile comerciale – regim juridic, constituire, înmatriculare, conducere, dizolvare, fuziune, divizare şi lichidare.

Organizarea şi conducerea contabilităţii societăţilor comerciale. Reglementarea organizării şi funcţionării Băncii Naţionale a României,

obiectivul fundamental şi principalele atribuţii ale Băncii Naţionale a României.

Supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a societăţilor de servicii de investiţii financiare. Supravegherea sistemelor de plăţi şi a sistemelor de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare;

19

Emiterea şi utilizarea pe teritoriul României a instrumentelor de plata electronică precum şi monitorizarea activităţiii cu aceste instrumente.

Politicile şi procedurile privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului

Clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc, analiza activităţii de creditare.

Organizarea şi controlul intern al activităţii instituţiilor de credit şi administrarea riscurilor semnificative

Asigurarea cadrului organizatoric necesar realizării corespunzătoare a activităţii de monitorizare şi supraveghere a instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul General, respectiv Registrul Special.

2.3.3 BNR CENTRALĂ organizează concurs pentru postul deasistent directorla Direcţia Comunicare,

Termen limită pentru înscriere: 2010

Condiţii de înscriere la concurs:

studii superioare absolvite cu examen de licenţă; cunoştinţe de operare a calculatorului (MS Office); cunoaşterea aprofundată a limbii române; nivel avansat de cunoaştere a limbii engleze (cunoaşterea unei alte limbi de

largă circulaţie internaţională constituie un avantaj); capacitate de analiză, sinteză, redactare; capacitate de a lucra în echipă; apt de muncă, aspect dovedit prin adeverinţa medicală; să nu i se fi desfăcut contractul de munca din motive care ţin de persoana

salariatului în ultimii 5 ani de activitate profesională; să nu aibă angajaţi în bancă soţul/soţia, părinţii, copiii, fraţii/surorile, alte rude

sau afini până la gradul II inclusiv; să nu aibă înscrieri în cazierul judiciar; să nu fi participat la mai mult de trei concursuri în BNR (centrală sau

sucursale) pe un post care presupune aceeaşi activitate.

Responsabilităţile postului:

redactează documente oficiale şi diverse materiale specifice direcţiei, atât în limba română, cât şi în limba engleză;

20

realizează activităţi de secretariat al direcţiei (înregistrare, distribuire, expediere corespondenţă);

asigură comunicarea internă atât la nivelul direcţiei, cât şi între direcţie şi alte structuri organizatorice ale BNR;

participă la organizarea unor acţiuni ale BNR (conferinţe, seminarii, reuniuni); participă la pregătirea şi implementarea unor proiecte în domeniul comunicării

şi relaţiilor publice ale BNR.

Înscrierile se fac personal la: Serviciul management resurse umane - Direcţia Resurse Umane, Str. Doamnei nr.8, sect.3, Bucureşti, între orele 1100 - 1300, sau prin e-mail la adresa resurse.umane@bnro.ro, până la data de …2010 .

Precizăm că, nici un candidat nu poate fi înscris în acelaşi timp, la   2 sau mai multe concursuri organizate de B.N.R.

La înscriere candidaţii vor prezenta următoarele documente: Chestionar tip formular editabil pdf; 1 fotografie tip paşaport (se ataşează la Chestionar); Curriculum Vitae - model european: pdf, doc ; diplomă de licenţă (copie); carte de muncă (copie): carte de identitate (copie): adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie, care să ateste starea de

sănătate corespunzătoare postului scos la concurs.

Procedura de desfăşurare

În data de …2010 candidaţii vor telefona pentru a primi detalii legate de desfăşurarea probelor de concurs.

Concursul se va desfăşura începând cu data de 30 mai 2010 şi va avea următoarele etape:

I. Interviu preliminar - se apreciază cu calificativul admis/respins;  II. Testare psihologică - se apreciază cu calificativul admis/respins; III. Test profesional scris - se apreciază cu note de la 1-10, nota minimă de promovare

fiind 7,00; IV. Interviu socio-profesional - se apreciază cu note de la 1-10, nota minimă de

promovare fiind 7,00. Notă: Fiecare probă de concurs este eliminatorie.

Datele şi ordinea de susţinere a probelor de concurs vor fi stabilite de comisia de examinare.

Candidaţii care nu se vor afla în sală în momentul înmânării subiectelor pierd dreptul de a mai susţine testul profesional scris. Orice fraudă sau tentativă de fraudă dovedită se sancţionează cu eliminarea din concurs.

21

Contestaţii

Candidaţii nemulţumiţi de rezultatul la proba scrisă pot depune contestaţie la Direcţia resurse umane din centrala Băncii Naţionale a României, în termen de 48 de ore de la data comunicării rezultatelor, indiferent de modalitatea de comunicare.

Termenul de soluţionare a contestaţiei este de maxim 10 zile lucrătoare de la data înregistrării la Registratura BNR.

Candidaţii pot contesta numai notele obţinute la propriile lucrări scrise. Rezultatele obţinute la interviul preliminar, testarea psihologică şi interviul socio-profesional nu pot fi contestate.

În cazul nereuşitei la concurs, documentele depuse la înscriere (în copie) nu se restituie candidaţilor.

TEMATICA

1. Reglementarea organizării şi funcţionării Băncii Naţionale a României, obiectivul fundamental şi principalele atribuţii ale Băncii Naţionale a României;

2. Banca Naţională a României - tradiţie şi contemporaneitate; 3. Relaţiile interinstituţionale ale Băncii Naţionale a României (preşedinţie,

parlament, guvern, ministere etc.); 4. Cadrul legal al activităţii bancare în România; 5. Organizarea şi desfăşurarea activităţii de secretariat; 6. Protecţia informaţiilor clasificate: informaţii secrete de stat, informaţii secrete

de serviciu, informaţii şi date confidenţiale; 7. Evenimentul de relaţii publice (tipuri de evenimente, elemente de protocol în

organizarea evenimentelor de relaţii publice).

CONCLUZII

22

S-a apreciat, ca si promovarea, des întâlnita sub titulatura de avansare, ca drept la cariera al functionarului public, reprezinta o trecere cu caracter permanent a functionarului public, într-o functie superioara în grad celei detinuta anterior si care atrage un plus de responsabilitate pentru functionarul promovat. Legat de acest considerent, am dezvoltat ideea potrivit careia atunci când promovarea se face într-o� functie a altei institutii, efectele ei se combina cu cele ale transferului, avansam opinia, ca� ar fi utila inserarea unei asemenea clauze în noul contract colectiv de munca la nivel national, inclusiv sub aspectul promovarii unor salariati din afara institutiei. În ceea ce priveste functionarii publici, consider ca, în baza prevederii art. 78 alin. 2 din Statutul revizuit, aceasta combinatie a efectelor, ar fi utila atragerii unor specialisti în cadrul sectorului public prin facilitarea mobilitatii acestora între institutiile si autoritatile� � publice. Pe de alta parte, s-ar pune si problema utilitatii atragerii unor specialisti în� special manageri - dinspre sectorul privat catre sectorul public, în functii, evident, nu pur administrative ci de specialitate: tehnice, economice, juridice, etc. Astfel, promovarea, continând si institutia juridica a transferului si-ar dovedi eficacitatea în rezolvarea unei probleme de recrutare a resurselor umane la un moment de criza, în conditii de calitate, tinând cont ca, potrivit. H.G. nr. 95/2006 privind planul de ocupare a functiilor publice pentru anul 2006, aceasta nu este numai prima modalitate de ocupare a posturilor în administratia publica ci si printre cele posibile în acest an, în conditiile suspendarii ocuparii posturilor prin concurs, potrivit prevederii art. 3 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2006 privind unele masuri pentru întarirea capacitatii administrative a României pentru integrarea în U.E. Ideea ar deveni aplicabila daca reglementarea promovarii este privita lato sensu, adica nu numai ca un drept la cariera al salariatilor încadrati deja în autoritatea sau institutia publica, ci si ca un drept la cariera al celor din exteriorul autoritatii sau institutiei publice. Desigur ca avantajul promovarii functionarilor si personalului contractual din interiorul institutiei este ca acestia cunosc specificul activitatii si totodata sunt stimulati în a-si perfectiona pregatirea profesionala pentru a fi promovati în functiile de grad superior si de conducere, dar de multe ori calitatile dovedite si cunostintele acumulate în functiile de executie sunt nefolositoare unui conducator care trebuie sa aiba viziunea de ansamblu asupra administratiei, a pozitiei în care se integreaza institutia pe care o conduce si a directiei de progres pe care trebuie sa o promoveze. În legislatia actuala aplicabila personalului contractual si functionarilor publici nu se specifica interzicerea posibilitatii promovarii unor persoane din afara institutiei, în sprijinul afirmatiei aducând prevederea art. 51 alin. 1 din Statutul revizuit în care se arata ca ocuparea posturilor vacante se poate face prin cele patru modalitati distincte: promovare, transfer, redistribuire si concurs, neexistând restrictia ocuparii posturilor prin promovare de catre personalul din afara sistemului. Iar daca legiuitorul nu distinge, nici noi nu trebuie sa facem distinctie .

23

BIBLIOGRAFIE

http://anacioriciu.rohttp://ebooks.unibuc.ro

http://www.manager.rohttp://snlp.ro

24