Teste Sanitari

7/25/2019 Teste Sanitari

http://slidepdf.com/reader/full/teste-sanitari 1/41

joi, 22 aprilie 2010

Proba teoretică - teste (2)

Alegeţi şi încercuiţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:

1.Principalele măsuri pentru realizarea igienei corporale se referă la:a) Spălarea minilor cu apă şi săpun înainte de a mnca! ") #olosirea zilnică a "atistei!c) $aia generală zilnică.

%.&ăsurile pentru igiena şcolii constau în:d) Asigurarea igienei individuale a elevilor!e) 'ontrolul medical periodic şi de cte ori este nevoie pentru evitarea unor epidemii!f) (ezinfecţia zilnică a sălilor de clasă pentru a nu constitui focare de infecţie.

.*egimul de muncă şi odi+nă al elevului are în vedere:a) Pregătirea temelor începnd cu cele mai grele! ") (upă fiecare , de minute de învăţare se ia o pauză de 1,-1 minute!c) (urata somnului de noapte să fie de minim / ore.

0.n starea de şoc rănitul:a) 2ste agitat! ") 3u-i mai "ate inima!c) Are minile şi picioarele reci.

.n cazul into4icaţiilor digestive:

a) Se spală pielea din a"undenţă cu soluţii care conţin antidoturi! ") Se administrează un purgativ!c) Se scoate victima la aer curat.

5.n cazul rănilor mai înti:a) Se dezinfectează! ") Se aplică garoul!c) Se curăţă rana.

6.Atelele se folosesc în cazul:a) Stopului respirator!

") #racturilor!c) 7emoragiilor.

/.*ecunoaştem o fractură după faptul că:a) Accidentatul nu poate utiliza mem"rul fracturat! ") Accidentatului îi este foarte rău!c) Accidentatul sngerează puternic.

http://sanitariipriceputi.blogspot.com/2010/04/proba-teoretica-teste_22.html




8.9a acordarea primului ajutor mai înti:a) Se transportă rănitul într-un loc sigur! ") *ănitului i se face respiraţie artificială!c) Se îndepărtează persoanele din jurul rănitului.

1,.n cazul insolaţieia) Se aşează "olnavul la um"ră culcat cu capul mai sus dect corpul! ") Se acoperă "olnavul cu o pătură şi nu va fi mişcat din loc!c) $olnavului i se face un masaj energic.Pu"licat de Sempervivum la 18:1 , comentarii 9in;uri de întoarcere către această postare

sâmbătă, 10 aprilie 2010

Proba teoretică - teste (1)

<coala cu clasele =->=== &itocu (ragomirnei Suceava

'oncursul ?Sanitarii pricepuţi@ Pro"a teoretică

Alegeţi varianta corectă şi încercuiţi-o:

1. #ederaţia Societăţilor de 'ruce *oşie şi Semilună *oşie cuprinde:a) 15 Societăţi 3aţionale! ") 1 Societăţi 3aţionale!c) 1, Societăţi 3aţionale.

%. Societatea de 'ruce *oşie din *omnia a luat fiinţă la data de:a) 0 iulie 1/65! ") 1% iunie 1/50!c) , noiem"rie 1/60.

. Pentru a se preveni producerea accidentelor pe stradă:a) 'opii se pot juca pe stradă doar dacă sunt supraveg+eaţi de adulţi! ") 'irculaţia se face numai pe partea stngă a străzii dacă lipsesc trotuarele!c) 'nd circulă în grup copii să meargă pe partea dreaptă a drumului.

0. Pentru evitarea surmenajului este necesar:a) Bdi+na să se facă în pauzele dintre lecţii în timpul li"er şi prin somn! ") Să se facă mişcare Cplim"ări sport) de trei ori pe zi!c) Pregătirea lecţiilor să se facă imediat ce venim de la şcoală.

. =deea ajutorării răniţilor de răz"oi a pornit de la:a) #rancezul 7enrD (unant! ") mpăratul 3apoleon al ===-lea!c) En negustor elveţian.


http://sanitariipriceputi.blogspot.com/2010/04/proba-teoretica-teste_22.html#comments


http://sanitariipriceputi.blogspot.com/2010/04/proba-teoretica-teste_22.html#links


http://sanitariipriceputi.blogspot.com/2010/04/proba-teoretica-teste.html

http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=7998812942148410528&postID=1649753382816509290





http://sanitariipriceputi.blogspot.com/2010/04/proba-teoretica-teste.html



5. Pentru a se preveni accidentele în şcoală:a) =ntrarea în şcoală să se facă fără îng+esuială! ") 'opiii tre"uie să fie disciplinaţi măcar în timpul orelor!c) n pauze elevii să stea ct mai mult pe afară.

6. Alerta se dă:a) =mediat ce aflăm că cineva s-a accidentat! ") (upă ce transportăm accidentatul la un loc sigur!c) (upă ce s-a asigurat locul accidentului.

/. 9u4aţiile sunt:a) >ătămări ale articulaţiilor! ") >ătămări ale oaselor!c) >ătămări ale muşc+ilor oaselor şi articulaţiilor.

8. 7emoragia cea mai gravă este:a) 7emoragia arterială! ") 7emoragia capilară!c) 7emoragia venelor.

1,. Fransportul accidentatului:a) Se face doar cu targa! ") Se face rapid urmnd ca primul ajutor să se acorde din mers!c) Se face după e4aminarea accidentatului şi evaluarea traumatismelor.

SANITARII PRICP!"I

R#!$A%NT!$ & &S'!RAR A C*NC!RS!$!I

1+ Proba teoretică. 9a toate etapele concursului se organizează o testare sta"ilită de juriul concursului pe "aza tematicii orientative din ane4a nr. 1.Festul va cuprinde 1, între"ări cu trei răspunsuri pentru fiecare între"are din care numaiunul va fi corect urmnd ca participanţii să aleagă răspunsul "un. 9a diferitele etape aleconcursului juriul poate decide ca nici unul dintre cele trei răspunsuri să nu fie corect.#iecare răspuns corect va fi notat cu un punct. ntre"ările vor fi aceleaşi pentru toţiconcurenţii din acelaşi ciclu. *ăspunsurile la între"ările formulate în test vor fi date deîntreaga grupă prin consultare în ma4imum 1, minute. n mod o"ligatoriu din cele 1,între"ări se vor referi la istoria şi pro"lematica 'rucii *oşii.

2+ Proba practică+ >a cuprinde un e4erciţiu de acordare a primului ajutor unui rănit.Su"iectul va fi sta"ilit prin tragere la sorţi din tematica orientativă din ane4a 1. Pro"a practică tre"uie e4ecutată de mem"rii întregului ec+ipaj şi va cuprinde inclusivtransportul accidentatului pnă la punctul de adunare a răniţilor unde îl vor preda. Fimpulde e4ecutare a pro"ei practice este de 1 minute. Pro"a practică se va organiza în aerli"er pe un teren care să poată asigura "una desfăşurare a competiţiei.



+ .ri.l co/c.rs.l.i. Guriul va fi format din persoane la etapa pe şcoală şi din -6 persoane la etapele superioare.a) 9a etapa pe şcoală testarea ec+ipajelor va fi făcută de către un juriu format din cadresanitare de preferinţă altele dect cele care au pregătit ec+ipajele profesori de "iologie şi

sport care nu au ec+ipaje în concurs şi sunt eventual de la altă şcoală. (in juriu vor face parte şi reprezentanţi ai su"filialei de 'ruce *oşie. ") 9a etapele superioare juriul va fi format din cadre de specialitate Cmedici) şi dinreprezentanţi ai instituţiilor care cola"orează la organizarea concursului. Preşedintele juriului va fi în mod o"ligatoriu un medic. (in juriu vor face parte şi voluntari ai 'rucii*oşii.

+ Notareaa) la pro"a teoretică se face prin sistemul de notare de la 1 la 1, acordndu-se cte un punct pentru fiecare răspuns corect. Suma punctelor o"ţinute reprezintă nota la pro"ateoretică!

") la pro"a practică se face pornind de la nota de "ază 1, din care vor fi scăzute punctelede penalizare conform ane4ei nr.%.

Pentru calculul notei finale se face media aritmetică a notelor o"ţinute la cele două pro"e.

'lasamentul se va întocmi în ordinea descrescătoare a mediilor. n cazul în care e4istămedii egale departajarea se va face după timpul cel mai scurt realizat la pro"a practicăiar în cazul în care şi timpul este egal prioritatea va fi acordată ec+ipajului cu media devrstă cea mai mică.

Pentru ec+ipajele clasate pe primele 5 locuri cu medii egale departajarea se va face printr-o pro"ă de "araj e4clusiv practică care să reprezinte totodată şi o demonstraţie pentru ceilalţi participanţi. Această pro"ă va cuprinde o intervenţie de prim ajutor în cazulunui accident colectiv C-0 victime). Guriul va aprecia şi calitatea prestaţiei ec+ipajelor prezentarea în faţa juriului ţinuta disciplina în intervenţie siguranţa deciziei şi agesturilor de prim ajutor anunţarea ct mai rapidă şi ct mai completă a accidentuluicătre Serviciul de am"ulanţă. 2c+ipajele care efectuează manevre greşite şi care pun în pericol viaţa victimei sunt descalificate indiferent de restul prestaţiei. nsoţitorul deec+ipaj are dreptul să asiste la prestaţia propriului ec+ipaj cu interdicţia de a interveni pe parcursul pro"ei practice.

+ Premii+ Se acordă premii în "ani sau o"iecte în funcţie de posi"ilităţile financiare alefilialelor Societăţii 3aţionale de 'ruce *oşie din *omnia =nspectoratelor şcolare judeţene (irecţiilor teritoriale de sănătate pu"lică iar la etapa naţională în funcţie de posi"ilităţile 'onsiliului 3aţional al Societăţii 3aţionale de 'ruce *oşie din *omnia ale&inisterului 2ducaţiei 3aţionale &inisterului Sănătăţii şi &inisterului de =nterne. Serecomandă atragerea unui număr ct mai mare de sponsori.

&ISP*I"II 'INA$



n timpul desfăşurării concursului mem"rii ec+ipajelor vor purta pieptare sau "anderolecu em"lema 'rucii *oşii.

2c+ipajele care participă la toate etapele concursului vor fi însoţite de cadre didactice pe

tot parcursul călătoriei de la plecare pnă la sosire.2c+ipajele cştigătoare ale etapelor judeţene ale concursului vor fi însoţite la etapanaţională de persoana care le-a pregătit sau de un delegat al #ilialei judeţene a Societăţii 3aţionale de 'ruce *oşie.

'+eltuielile pentru tipărirea diplomelor confecţionarea fanioanelor şi a ecusoanelor etc. precum şi pentru realizarea unor materiale de popularizare a concursului vor fi suportatede 'onsiliul 3aţional al Societăţii 3aţionale de 'ruce *oşie din *omnia.

Pnă la etapa pe judeţ Csector) filialele 'rucii *oşii *omne în limitele sumelor

prevăzute în "uget vor asigura:c+eltuielile aferente organizării şi desfăşurării concursului! procurarea o"iectelor pentru premierea ec+ipajelor cştigătoare ale acestor etape!costul transportului ec+ipajelor care le reprezintă la etapele concursului.

9a toate etapele concursului su"filialele filialele şi 'onsiliul 3aţional vor căuta sponsoricare să acopere o parte din c+eltuieli Ce4emplu: societăţi comerciale care să ofere o"iecte pentru premii).

'elelalte instituţii care participă la organizarea concursului pot oferi premii din fondurile proprii cştigătorilor diferitelor etape ale concursului.

Pentru legitimarea mem"rilor ec+ipajelor la toate etapele concursului sunt necesareurmătoarele documente:ta"el nominal cuprinznd mem"rii ec+ipajului în care se va menţiona pentru fiecareelev: clasa data naşterii. Fa"elul va purta semnătura directorului şi ştampila şcolii!carnetele de elev pentru toţi mem"rii ec+ipajului cu viza şcolii pe anul şcolar în curs.

T%ATICA *RINTATI3 PNTR! CIC$!$ #I%NAIA$

Proba teoretică

1. &işcarea de 'ruce *oşie şi Semilună *oşie istoric.%. Principiile fundamentale ale 'rucii *oşii.. 'rucea *oşie *omnă istoric.0. =giena individuală.. =giena alimentelor şi a apei de "ăut.5. =giena camerei de locuit a localului şcolii a clasei a la"oratorului.6. *egimul de activitate şi de odi+nă al elevului. *olul mişcării în călirea organismului./. ngrijirea protejarea mediului înconjurător.



8. Prevenirea accidentelor de circulaţie.1,. Prevenirea "olilor contagioase.11. Prevenirea cariei dentare.1%. Prevenirea accidentelor în activitatea şcolară.1. Principii generale în acordarea primului ajutor.

10. &ăsuri de autoprotecţie în acordare primului ajutor.1. Fe+nica resuscitării cardiorespiratorii.15. Principiile unei +emostaze corecte.16. Principii generale ale "andajelor.1/. Semnele fracturilor de mem"re.18. Primul ajutor în arsuri.%,. Primul ajutor în into4icaţiiHotrăviri.%1. 'e este o persoană cu nevoi sociale deose"iteI Atitudinea elevilor faţă de aceasta.

Proba practică

1. *esuscitarea cardiacă şi respiratorie.%. Primul ajutor în lipotimie.. Primul ajutor în convulsii.0. Primul ajutor în plăgi.. Primul ajutor în lu4aţii şi entorse.5. Primul ajutor în caz de fracturi Cdesc+ise şi înc+ise).6. 7emoragie. Fe+nica +emostazei./. Primul ajutor în arsuri.8. Primul ajutor în caz de electrocutare.1,. Primul ajutor în caz de degerături.11. Primul ajutor în caz de înec.

1%. Primul ajutor în caz de insolaţie.1. Fransportul accidentatului.

4AR%!$ & %ATRIA$ C INTR 5N &*TARA #N"I$*R & PRI%A!T*R

1. Jeantă sanitară C1 "uc.)%. #oarfecă C1 "uc.). Pensă C1 "uc.)0. Jarou C1 "uc.). Atele C0 "uc.)5. #eşi elastice C0 "uc.)6. #eşi de tifon diferite dimensiuni C0 "uc.)/. Pansaplast C1 cutie)8. 'omprese sterile C0 pac+ete)1,. Friung+iuri de pnză C0 "uc.)11. &ănuşi din material plastic C% per.)1%. 9eucoplast C1 rolă)1. 'reion "loc-notes



10. Săpun C1 "uc.)1. Alcool medicinal C1,, ml.)15. Ace de siguranţă C1, "uc.).

N*R%ATI3 pe/tr. pe/ali6area 7re8elilor la acordarea primului ajutor la pro"a

practică Cpentru gimnazii şi licee) 3r.crt. &otivul penalizării Puncte de penalizare

1. (iagnostic greşit sau incomplet 1 punct%. Sta"ilirea priorităţilor în acordarea primului ajutor.Brganizarea ec+ipajului pentru intrarea în acţiune % puncte. &anevre greşite în acordarea primului ajutor C+emostazămanevre de resuscitare cardio- respiratorie "andajeimo"ilizarea fracturilor entorselor etc.) puncte0. Fransportul accidentatului Cîncărcarea trecerea peste

o"stacole descărcarea accidentatului) 1 punct. Supraveg+erea accidentatului pe timpul transportuluişi predarea sa personalului calificat 1 punct5. Asigurarea suportului psi+ologic al accidentatului K punct6. (epăşirea timpului prevăzut K punct/. Frusa de prim ajutor incompletă 1 punct

CR!CA R*I R*%9N ST T9NR

'a urmare a aderării la , noiem"rie 1/60 a *omniei la 'onvenţia de la Jeneva dinanul 1/50 la 0 iulie 1/65 ia fiinţă în actualul local al Spitalului 'olţea din $ucureştiSocietatea de 'ruce *oşie din *omnia.A"ia creată 'rucea *oşie *omnă a primit "otezul focului prin trimiterea la %, iulie1/65 a unei am"ulanţe cu tineri voluntari pentru a acorda ajutor răniţilor din răz"oiulsr"o-turc.

'+iar în anul creării sale 'rucea *oşie *omnă este recunoscută la % august 1/65 de'omitetul =nternaţional al 'rucii *oşii condiţie o"ligatorie a funcţionării sale.1/66-1/6/: *ăz"oiul de =ndependenţă. 'rucea *oşie colectează fonduri pentru asigurarea "azei sale operaţionale! se organizează formaţiuni sanitare cursuri de "andaje şi pansamente. se constituie am"ulanţe care însoţesc trupele de campanie! se asigură personal sanitar au4iliar pentru unele trenuri sanitare.1815-181/: Primul răz"oi mondial femei aparţinnd celor mai diferite categorii socialeanimate de profunde sentimente umanitare şi patriotice muncesc ca voluntare ale 'rucii*oşii în spitale infirmerii cantine. nsăşi *egina &aria nalta patroană a 'rucii *oşii*omne vizitează spitalele şi punctele de adunare a răniţilor constatnd că voluntarii'rucii *oşii îi îngrijesc cu devotament.Se acordă ajutor răniţilor sr"i în *omnia C1%.,,, persoane) după ocuparea Ser"iei de



către armatele austro-ungare.'rucea *oşie facilitează sc+im"ul de corespondenţă al prizonierilor din ta"erele "eligerante precum şi primirea coletelor de către aceştia.

Pentru 'rucea *oşie *omnă Primul răz"oi mondial a însemnat:

îngrijirea în spitalele proprii a 1,.,,, răniţi şi "olnavi! acordarea în cantinele sale a peste 1, milioane de prnzuri militarilor în trecere refugiaţilor şi populaţiei nevoiaşe!sprijinirea a 50.,,, de prizonieri cu +rană îm"răcăminte sau "ani în teritoriile ocupatede puterile centrale!adăpostirea în $ucureşti a .,,, de refugiaţi!e4pedierea a ,.,,, de scrisori şi informaţii transmise pentru prizonieri şi civili prin "irourile sale din $ucureşti şi =aşi!distri"uirea a /.,,, colete cu +rană şi îm"răcăminte prizonierilor romni din lagăreleinamice!alocarea a %, milioane lei pentru acoperirea c+eltuielilor sale de răz"oi din fondurile puse la dispoziţie cu generozitate de cetăţeni prin liste de su"scripţie în fruntea cărora

adesea s-au aflat nume dragi romnilor ca Jeorge 2nescu Jrigoraş (inicu 'ella(elavrancea.1818: Societatea 3aţională de 'ruce *oşie din *omnia aderă la recent înfiinţata 9igă aSocietăţilor 3aţionale de 'ruce *oşie şi Semilună *oşie. Cncepnd din anul 1881 9igaîşi va sc+im"a denumirea în #ederaţia =nternaţională a Societăţilor de 'ruce *oşie şiSemilună *oşie).18%%: 9a *eims în #ranţa pe L&onumentul gloriei infirmierelor franceze şi aliatevictime ale devotamentului lor 1810-1818@ sunt înscrise şi numele romncelor $elciuc=oana (anieliuc 2lena Jeorgescu (omnica J+eorg+iu 2lena Panaitescu 2lena şiMa+arescu 2caterina surori de 'ruce *oşie căzute eroic în timp ce-şi ajutau semenii.9a 18 mai 18%% se creează 'rucea *oşie a tinerimii care un an mai trziu în decem"rie

18% începe să editeze L*evista 'rucii *oşii a tinerimii@. Scopul pentru care a fost creată'rucea *oşie a tinerimii este identic cu scopul pentru care este organizat astăzi concursul pentru sănătate şi prim ajutor LSanitarii pricepuţ[email protected] perioada dintre cele două răz"oaie mondiale 'rucea *oşie *omnă îşi asumă un roldeose"it de greu în com"aterea "olilor contagioase Ctu"erculoză malarie) şi împreună cuserviciile sanitare înfiinţează dispensare şi ta"ere de vară.18%: Se organizează în *omnia prima LSăptămnă a 'rucii *oşii@ manifestare ajunsăastăzi la venera"ila vrstă de 68 de aniN18%0: prof.dr.=on 'antacuzino mem"ru în conducerea 'rucii *oşii *omne estedesemnat ca reprezentant al 9igii Societăţilor de 'ruce *oşie în cadrul primului 'omitet permanent de igienă al Societăţii 3aţiunilor.%, noiem"rie 18%6: la $ucureşti are loc inaugurarea sediului central al Societăţii de'ruce *oşie a *omniei construit din fonduri proprii în str. $iserica Amzei nr.%8 undese află şi în prezent.18,: 'rucea *oşie *omnă participă la prima 'onferinţă regională a Societăţilor de'ruce *oşie şi Semilună *oşie din ţările "alcanice organizată la $elgrad manifestare ceva deveni tradiţională şi în cadrul căreia ea şi-a adus mereu o contri"uţie de prestigiu.186-18/: 'rucea *oşie construieşte pavilionul pentru copii de la &angalia şi centresanitare la >aslui Sig+etu &armaţiei Fig+ina Br+ei 'etatea Al"ă.



&artie 188: #lămnzi şi goi peste .,,, de refugiaţi ce+i alungaţi din casele lor odatăcu ocuparea 'e+oslovaciei şi a Engariei su"carpatice primesc ajutor în *omnia din partea 'rucii *oşii *omne.Septem"rie 188: Asistenţă pentru cca. 1,,.,,, de refugiaţi polonezi în urma invadăriiPoloniei de către armatele germană şi sovietică.

180,: (upă ultimatumul E*SS din noaptea de %5H%6 iunie 180, şi a dictatului de la>iena din , septem"rie 180, urmate de înc+eierea Fratatului cu $ulgaria din 6septem"rie 180, *omnia a pierdut un teritoriu de 88.68 ;mp. cu o populaţie de5./%1.,,, locuitori. Bdată cu pierderea acestor teritorii 'rucea *oşie *omnă a pierdutşi ea %6 de filiale cu 1% de su"filiale cu toată averea lor 10.680 mem"ri şi un capital de16.185./5 lei. $ani mulţi pe vremea aceeaN n toate gările de tranzit ale refugiaţilor dinteritoriile romneşti ocupate au fost înfiinţate cantine puncte sanitare şi infirmerii ale'rucii *oşii *omne.1801: ncepnd cu intrarea *omniei în răz"oi 'rucea *oşie *omnă aflată su" naltul patronaj al *eginei 2lena vine în ajutorul răniţilor "olnavilor prizonierilor şirefugiaţilor.

1801-180: 'rucea *oşie *omnă organizează 5 spitale de campanie 15 spitale de zonăinterioară cantine de gară şi 0, de infirmerii. Sunt e4pediate zeci de mii de scrisori şicolete pentru prizonierii iugoslavi polonezi francezi englezi "ulgari etc. aflaţi înJermania. (elegaţi ai 'rucii *oşii *omne vizitează lagărele de prizonieri acordndnumeroase ajutoare şi solicitnd aplicarea unui tratament umanitar acestora. =nstaurareadictaturii comuniste a marcat şi destinul 'rucii *oşii *omne. 2a se va afla timp deaproape jumătate de secol pnă în 18/8 su" o severă tutelă guvernamentală fapt care afăcut ca ea să nu-şi poată îndeplini întotdeauna misiunea no"ilă şi generoasă pentru care afost creată. 'u toate greutăţile întmpinate mergnd uneori pnă la transformarea ei într-un departament ane4ă al &inisterului Sănătăţii sau pnă la ameninţarea cu desfiinţarea'rucea *oşie *omnă a rămas o instituţie funcţională utilă credincioasă misiunii sale

fundamentale aceea de a ajuta oamenii aflaţi în suferinţă.1806-180/: 'u sprijin internaţional 'rucea *oşie acordă importante ajutoare populaţieiînfometate din &oldova în timpul secetei cumplite care ne-a "ntuit ţara distri"uind 05,tone gru mari cantităţi de za+ăr medicamente orez lapte condensat îm"răcăminte şiîncălţăminte. B atenţie deose"ită este acordată invalizilor văduvelor şi orfanilor derăz"oi care primesc asistenţă socială din partea 'rucii *oşii *omne. Pentru ei se creazăşi un periodic cu titlul L#oaia =.B.>.*.@ care va apărea pnă în august 18,.18,: L#oaia =.B.>.*.@ se transformă în revista LJata pentru apărarea sanitară@ careîncepnd din 188 va purta titlul LSănă[email protected] anii 18%-18 se creează primele grupe sanitare ale 'rucii *oşii al căror scop eraacela de a acorda primul ajutor în caz de catastrofe accidente etc. 2le aveau să intre înacţiune în iarna 18-180 cnd ninsori nemaipomenite s-au a"ătut asupra ţării noastre.n 185 ia fiinţă prima caravană cinematografică a 'rucii *oşii *omne pentru educaţiasanitară a populaţiei.n 185% din iniţiativa organizaţiei teritoriale $acău a 'rucii *oşii *omne seorganizează pentru prima dată concursul pentru acordarea primului ajutor LSanitarii pricepuţi@ care de-a lungul anilor va deveni una dintre activităţile fanion ale Societăţii 3aţionale de 'ruce *oşie din *omnia.186, şi 186: 'rucea *oşie *omnă întreprinde primele sale campanii de amploare în



favoarea sinistraţilor de pe urma inundaţiilor catastrofale care au afectat centrul şi vestulţării. Prin intermediul #ederaţiei sunt acceptate şi se primesc importante ajutoareinternaţionale. 1865: Se săr"ătoreşte 'entenarul 'rucii *oşii.1866: =ntervenţie promptă a 'rucii *oşii *omne în sprijinul victimelor seismului de la 0martie şi al militarilor care participau la operaţiunile de salvare. Amplu ajutor

internaţional venit prin intermediul 'rucii *oşii *omne.1866: 'rucea *oşie *omnă organizează la $ucureşti între 0-%1 octom"rie cea de-aOO===-a 'onferinţă =nternaţională a 'rucii *oşii forumul suprem al &işcării=nternaţionale de 'ruce *oşie şi Semilună *oşie la care au luat parte peste 1.%,,delegaţi. #aptul că Societatea 3aţională de 'ruce *oşie a *omniei a fost preferatăSocietăţilor de 'ruce *oşie din *# Jermania şi Gaponia care candidau pentruorganizarea acestei 'onferinţe vor"eşte de la sine despre rolul deose"it pe care 'rucea*oşie *omnă îl juca în acea perioadă în &işcarea =nternaţională de 'ruce *oşie şiSemilună *oşie.ntre anii 186%-186/ 'rucea *oşie *omnă a fost aleasă ca mem"ră în 'onsiliulJuvernorilor forumul deli"erativ suprem al #ederaţiei a 'omitetului 24ecutiv al

#ederaţiei precum şi a 'omisiei pentru finanţe şi a 'omitetului 'onsultativ pentruinfirmiere ale #ederaţiei. n acelaşi timp între anii 186/ şi 18/% 'rucea *oşie *omnă adeţinut funcţia de vicepreşedinte al 'omisiei pentru tineret a #ederaţiei. Acestea tot ca orecunoaştere a prezenţei remarca"ile a Societăţii 3aţionale de 'ruce *oşie din *omniaîn cadrul &işcării =nternaţionale de 'ruce *oşie şi Semilună *oşie.188,: B misiune a '='* şi una a #ederaţiei sosesc în *omnia. 'u ajutorul lorSocietatea 3aţională de 'ruce *oşie traversează o perioadă de reorganizare totală pe "aza Principiilor #undamentale regăsindu-şi autonomia şi independenţa.#e"ruarie 188,: #ederaţia lansează un apel solicitnd cca. , milioane de francielveţieni în scopul de a ajuta instituţiile de copii orfani şi +andicapaţi din *omnia. 9arndul său 'omitetul =nternaţional al 'rucii *oşii întreprinde un program am"iţios de

dotare cu unităţi c+irurgicale standard a 1, de spitale din *omnia.En prim pas l-a constituit Adunarea generală e4traordinară a Societăţii de 'ruce *oşiedin /-8 noiem"rie 188, care a adoptat noul Statut 9iniile directoare ale dezvoltării pnăîn anul 1880 şi a ales în mod democratic o nouă conducere. Adunarea generală apro"ă programele de activitate ale 'rucii *oşii *omne: pregătirea pentru intervenţii în caz dedezastre şi pentru acordarea primului ajutor! programul social! pregătirea surorilorvoluntare de 'ruce *oşie! prevenirea şi com"aterea îm"olnăvirii cu 7=>HS=(A! donareade snge "enevolă şi neremunerată! difuzarea (reptului =nternaţional Emanitar! tineret!autonomie operaţională.Primăvara 1881: 'ampanie naţională a 'rucii *oşii *omne pentru protecţia victimelorde răz"oi su" deviza: L9uminaţi întunericulN@.=unie 1881: 'rucea *oşie *omnă organizează primul simpozion naţional pentru punereaîn aplicare a (reptului =nternaţional Emanitar în *omnia.=unie 1881: Primul ajutor umanitar al 'rucii *oşii *omne în *epu"lica &oldova înurma inundaţiilor care au afectat raioanele <oldăneşti Br+ei Sngerei (roc+ia.Sprijinirea materială Ccorturi alimente îm"răcăminte medicamente) a 6.,,, de locuitoridin zona $anloc şi >oiteg judeţul Fimiş afectaţi de seism.

=mportantă operaţiune de ajutorare a populaţiei sinistrate din judeţul $acău în urma



ruperii "arajului de la Bneşti şi a inundaţiilor provocate de ploile torenţiale. n anii careau urmat 'rucea *oşie *omnă a intervenit prompt în sprijinul sinistraţilor de pe urmaaltor calamităţi produse în judeţul $acău: incendii CSc+itu-#rumoasa şi 'oloneşti)e4plozii C(ărmăneşti) accidente rutiere CBituz).Aprilie 188%: =naugurarea la $ucureşti a 'entrului pentru tratamentul traumatizaţilor

medulari cu ajutorul 'rucii *oşii *omne şi al #ederaţiei.August 188%: Se desc+ide şirul ajutoarelor 'rucii *oşii *omne pentru refugiaţii şivictimele conflictelor armate din *epu"lica &oldova şi din e4-=ugoslavia. 'rucea *oşie*omnă termină construcţia a 1, case pentru sinistraţii din satul Jşteni comuna*ăcăciuni judeţul $acău aşezate pe LEliţa 'rucii *oşii@.=anuarie-martie 188: Primele programe de iarnă ale 'rucii *oşii *omne cu sprijinul#ederaţiei pentru asistarea celor mai defavorizate familii din judeţele: Suceava $otoşani$raşov 'ovasna.=unie 188: 'rucea *oşie *omnă solicită în repetate rnduri '='* să intervină înfavoarea romnilor din grupul =lie =laşcu întemniţaţi samavolnic la Firaspol.Septem"rie 188: 2ste reluat într-o formulă nouă cu un *egulament nou concursul de

sănătate şi prim ajutor LSanitarii pricepuţi@. 3oiem"rie 1880: Adunarea generală a 'rucii *oşii *omne face "ilanţul perioadei 188,-1880 şi sta"ileşte ca programe prioritare: pregătirea pentru intervenţii în caz de dezastre programul social surori voluntare de 'ruce *oşie informare-difuzarea (reptului=nternaţional Emanitar promovarea donării de snge "enevolă şi neremunerată prevenirea S=(A autonomie operaţională. n cei patru ani C188,-1880) 'rucea *oşie*omnă a acordat ajutoare populaţiei nevoiaşe în sumă de 1.%%.,/./% lei.1 fe"ruarie 188: Ajutor umanitar constnd din %.,,, pături Cîn valoare de 0%.,,,.,,,lei) populaţiei sinistrate de pe urma cutremurului de pămnt din Prefectura o"eCGaponia).&artie 188: 'rucea *oşie *omnă acordă asistenţă umanitară greviştilor foamei de la

F>*.Aprilie 188: Preşedintele 'rucii *oşii *omne dl.prof. 3icolae 3icoară adresează oscrisoare preşedintelui '='* dl.'ornelio Sommaruga solicitnd asistenţă pentru grupul=lie =laşcu întemniţat la Firaspol.August 188: Apel al 'rucii *oşii *omne către populaţie pentru ajutoarea celor%,,.,,, de refugiaţi sr"i din rajna.%% august 188: 'rucea *oşie *omnă primeşte apro"area 'omitetului 6%0 al B3Eînsărcinat cu supraveg+erea em"argoului instituit asupra =ugoslaviei de a aduce ajutoarerefugiaţilor aflaţi pe teritoriul *# =ugoslavia. Primul transport aduce %, t.de făină. ncontinuare 'rucea *oşie *omnă transportă şi ajutorul Juvernului *omniei în valoarede /,, milioane lei conţinnd alimente corturi îm"răcăminte încălţăminte rezervoaregonfla"ile pentru păstrarea apei pota"ile.%, decem"rie 188: Parlamentul *omniei adoptă 9egea Societăţii 3aţionale de 'ruce*oşie din *omnia nr. 18 H 188. %8 decem"rie 188: 9egea nr. 18 H188 este promulgată de către Preşedintele *omniei dl. =on =liescu.%% decem"rie 188 ianuarie 1885: în urma unor ploi torenţiale %5 de judeţe suntafectate de inundaţii. Primele ajutoare corturi pături cazarmament alimenteîm"răcăminte încălţăminte în valoare de 8.000.,,, lei sosesc din partea 'rucii*oşii. 'u acordul Juvernului 9oteria 3aţională acordă 'rucii *oşii *omne suma de



,,.,,,.,,, lei pentru a sprijini ,, de familii afectate de inundaţii cu cte 1 milion lei.%/ martie 1885: n condiţiile adoptării 9egii nr.18H188 Adunarea Jenerală24traordinară a 'rucii *oşii *omne apro"ă noul Statut al Societăţii 3aţionale de 'ruce*oşie din *omnia în acord cu prevederile 9egii nr.18H188.%,-%/ mai 1885: (etaşamente ale 'rucii *oşii *omne participă la prima aplicaţie

romno-americană de intervenţie în caz de cutremur &2('2E* 85 care a avut loc laPiatra 3eamţ. 0 iulie 1885: Adunarea solemnă consacrată aniversării a 1%, de ani de laînfiinţarea 'rucii *oşii *omne. 9a festivitate participă Prea #ericitul Părinte FeoctistPatriar+ul $isericii Brtodo4e *omne dl. J+eorg+e Finca ministrul Apărării 3aţionalealţi reprezentanţi ai Juvernului *omniei. 2ste prezent de asemenea dl.&ario >illaroel9ander preşedintele #ederaţiei =nternaţionale a Societăţilor 3aţionale de 'ruce *oşie şiSemilună *oşie.Septem"rie 1885: Acord de cola"orare "ilaterală între 'rucea *oşie *omnă şi 'rucea*oşie &acedoneană. 3oiem"rie 188: Acord de parteneriat între 'rucea *oşie *omnă şiSocietăţile 3aţionale din '+ina şi =talia. 3oiem"rie 1885: Ajutor umanitar pentru salvarea a 16 marinari aflaţi în portul "razilian

$elem. 9a cererea 'rucii *oşii *omne 'rucea *oşie $raziliană le acordă apă mineralăalimente şi medicamente.(ecem"rie 1885: =mportantă donaţie pentru %,, de studenţi provenind din casele decopii! fiecare primeşte îm"răcăminte încălţăminte lenjerie pături alimente.%, martie 1886: Se dă pu"licităţii (eclaraţia celei de a >-a 'onferinţe 2uropene a 'rucii*oşii şi Semilunii *oşii în care se precizează: L&isiunea 'rucii *oşii şi Semilunii *oşiieste de a îm"unătăţi situaţia celor mai vulnera"ile persoane. 'onsiderăm că indivizii suntvulnera"ili cnd se află în situaţii de risc şi cnd nu au nici măcar resursele personalefamiliale comunitare şi pu"lice care să le asigure o sănătate şi "unăstarecorespunză[email protected] august 1886: 1%, de ani de la înfiinţarea primelor cursuri pentru pregătirea surorilor

voluntare de 'ruce *oşie.n perioada 188,-1886 au urmat aceste cursuri peste 1.,,, de femei în majoritatetinere. =unie 1886: 9a apelul 'rucii *oşii *omne 'rucea *oşie Spaniolă îi ajută pemarinarii de pe nava Jorgova sec+estrată în portul 9as Palmas.=unie-iulie 1886: &ari inundaţii în 16 judeţe ale ţării. ncepe o importantă campanie deajutorare a sinistraţilor care va dura pnă la sfrşitul anului.6 noiem"rie 1886: Se înc+eie un &emorandum între Programul 3aţiunilor Enite pentru(ezvoltare CP3E() şi 'rucea *oşie *omnă pentru asistenţă umanitară în favoareavictimelor inundaţiilor din *omnia. 'onform acestuia se distri"uie cu acordulJuvernului *omniei ajutoare materiale pentru sinistraţii din judeţele Feleorman(m"oviţa (olj 'araş-Severin şi $acău.Bctom"rie 1886: 'rucea *oşie *omnă acordă su"stanţiale ajutoare sinistraţilor din judeţul $acău cu sprijişnul generos al &inisterului Jerman de 24terne şi 'rucii *oşiiJermane.=anuarie 188/: &ari inundaţii în (elta (unării. 'rucea *oşie *omnă trimite ajutoare de primă urgenţă în valoare de %.1,.,,, lei. n sprijinul sinistraţilor vine şi 'rucea *oşiedin Blanda care donează %6.,,,.,,, lei pentru cumpărarea şi distri"uirea a , tone dealimente.#e"ruarie 188/: ncep cursurile de prim ajutor premedical ale 'ruci *oşii pentru



personalul navigant al campaniilor aeriene romne piloţi şi însoţitori de "ord.&ai 188/: 9a recomandarea Brganizaţiei &ondiale a Sănătăţii şi 'entrului pentru'ontrolul m"olnăvirilor din SEA &inisterul Sănătăţii din *omnia se adresează 'rucii*oşii *omne pentru a solicita un ajutor umanitar în vederea stopării epidemiei derujeolă care a afectat .188 de persoane din care 1 au decedat. Aşa începe cea mai

mare campanie a 'rucii *oşii *omne din ultimii , de ani împotriva unei epidemii premieră în 2uropa 'entrală şi de 2st. 'u sprijinul #ederaţiei 'rucea *oşie *omnă îşiasumă răspunderea aducerii în ţară a vaccinurilor şi realizarea campaniei de mo"ilizaresocială la vaccinare att pentru copiii şcolarizaţi ct şi pentru cei din grupuri vulnera"ileaflaţi în afara procesului de învăţămnt.=unie-iulie 188/: 'ele mai mari inundaţii din ultimii % de ani: zeci de mii de oamenirămn fără adăpost şi fără posi"ilitatea de a se întreţine. Apel al 'rucii *oşii către populaţie societăţi comerciale şi "ănci pentru a dona în folosul sinistraţilor "unuri şi "ani. *ăspunsul tuturor acestora este e4traordinar. 'ea mai mare donaţie se o"ţine din partea $ăncii 'omerciale *omne. n asistenţa 'rucii *oşii *omne intră 50.%0/sinistraţi din 05 de localităţi din 16 judeţe pe o perioadă de şase luni.

1 octom"rie 188/: ncepe vaccinarea antirujeolică şi antiru"eolică a cca.% milioane decopii şi adolescenţi între 6-1/ ani.%1-11 noiem"rie 188/: ntrunită la Fulcea Adunarea Jenerală a Societăţii 3aţionale de'ruce *oşie din *omnia apro"ă programele de acţiune ale organizaţiei în pragul unuinou mileniu: L9iniile directoare ale dezvoltării 'rucii *oşii *omne în perioada 188/-%,,%@. 'a preşedinte al 'rucii *oşii *omne este reales dl.prof. 3icolae 3icoară.(ecem"rie 188/: &ari inundaţii în &aramureş. 'rucea *oşie *omnă trimite imediatajutoare în valoare de 0,,.,,,.,,, lei pentru 5,, de sinistraţi. n sprijinul acţiunii 'rucii*oşii *omne #ederaţia trimite un ajutor în alimente în valoare de 68.,,,.,,, lei. decem"rie 188/: n plină iarnă un imo"il din centrul 'apitalei suferă o e4plozie. 05 deoameni din %, de familii aflaţi în stare de şoc îşi găsesc adăpost în sediul central al

'rucii *oşii *omne. Primul ministru al Juvernului *omniei dl. *adu >asile îivizitează pe sinistraţi şi discută cu preşedintele 'rucii *oşii *omne dl.prof. 3icolae 3icoară situaţia sinistraţilor condiţiile de asistenţă şi ajutorarea lor imediată.#e"ruarie 1888: 'rucea *oşie *omnă dă pu"licităţii primul decont pu"lic de după 1800referitor la felul în care au fost folosiţi cei 0.,.%5,.,,, lei donaţi de populaţie societăţicomerciale şi "ănci pentru asistarea sinistraţilor din vara anului 188/.#e"ruarie 188/: Apel al 'rucii *oşii *omne în favoarea victimelor conflictului din=ugoslavia.&artie 1888: Ajutoare ale 'rucii *oşii în favoarea refugiaţilor din =ugoslavia aflaţi peteritoriul *omniei.&artie 1888: B ec+ipă de specialişti din cadrul B&S #=S'* '(' Atlanta evalueazărezultatele 'ampaniei naţionale de vaccinare antirujeolică şi antiru"eolică desfăşurată deministerul Sănătăţii şi 'rucea *oşie *omnă în perioada1 octom"rie 188/ %% ianuarie 1888. $rigada internaţională de control consideră'ampania de vaccinare din *omnia soldată cu vaccinarea a 8%6Q din populaţia-ţintă ca un adevărat succes mijloacele de operare putnd fi recomandate şi altor ţări din2uropa care vor organiza astfel de acţiuni.Aprilie mai 1888: Fransporturi cu ajutoare pentru refugiaţii pe teritoriul *# =ugloslavia.Enul dintre acestea este avariat datorită "om"ardării unui pod în c+iar Miua &ondială a



'rucii *oşii şi Semilunii *oşii / mai./ mai 1888: (e"utul 'ampaniei &=99233=E& în *omnia printr-o colectă de fonduriîn "eneficiul a %,,, de copii orfani. Participă 1.%5 de voluntari. Pentru a le oferiorfanilor cadouri ct mai su"stanţiale la suma adunată de la populaţie şi societăţicomerciale .%00.%8, lei 'rucea *oşie *omnă mai adaugă 1,.,,,.,,, lei.

Astfel fiecare din cei %,,, de copii orfani a primit în ziua de 1 iunie 1888 un pac+et cuîm"răcăminte încălţăminte şi alimente în valoare de cca. %,.,,, lei.=unie-iulie 1888: 3ou val de inundaţii afectează centrul şi sudul ţării. Alături de autorităţi'rucea *oşie trimite ajutoare care însumează peste /,,.,,,.,,, lei.1, august 1888: n cadrul campaniei &=99233=E& 'rucea *oşie *omnă organizeazăsimpozionul L'+iar şi răz"oaiele au limite@ dedicat aniversării celor , de ani ai'onvenţiilor de la Jeneva din 1% august 1808. 9a simpozion participă reprezentanţi ai'rucii *oşii *omne Parlamentului *omniei &inisterului Apărării 3aţionale&inisterului de 24terne şi Asociaţiei *omne de (rept =nternaţional.%, octom"rie 1888 5 noiem"rie 1888: la Jeneva au loc reuniunile statutare ale&işcării =nternaţionale de 'ruce *oşie şi Semilună *oşie 'onsiliul (elegaţilor şi cea

de a %6-a 'onferinţă =nternaţională a 'rucii *oşii şi Semilunii *oşii. n aceste reuniunistatutare ale &işcării =nternaţionale de 'ruce *oşie şi Semilună *oşie au fost ela"oratePlanul de acţiune şi strategia pentru perioada %,,,-%,,1./ mai %,,,: n cadrul 'ampaniei &=99233=E& ultima mare acţiune săr"ătorirea Milei&ondiale a 'rucii *oşii prin manifestări care au ca o"iectiv promovarea Principiilorfundamentale ale 'rucii *oşii protecţia 2m"lemei difuzarea prevederilor 'onvenţiilorde la Jeneva din 1% august 1808 şi a Protocoalelor lor adiţionale din anul 1866 relevareafaptului că tineretul cel care asigură viitorul &işcării este devotat idealurilor 'rucii*oşii. 9a sfrşit de secol şi de mileniu şi în pragul &ileniului === 'rucea *oşiedovedeşte astfel că este cea mai importantă mişcare umanitară "ucurndu-se de stima şiaprecierea unanimă.

PRINCIPII$ & 4A 5N AC*R&ARA PRI%!$!I A!T*R

n toate cazurile de acordare a primului ajutor este important să se:1. asigure locul accidentului!%. ia măsurile de prevenire pentru ca starea de fapt să nu se înrăutăţească!. sta"ilească contactul cu persoana "olnavă sau accidentată!0. acţioneze corespunzător cnd persoana accidentată sau "olnavă este lipsită decunoştinţă!. aline durerea!5. sta"ilească priorităţile.

1+ ASI#!RARA $*C!$!I ACCI&NT!$!I

Personalul de prim ajutor tre"uie în primul rnd să asigure securitatea persoaneiaccidentate a celor din jur ct şi a lui însuşi. (e fapt aceasta înseamnă scoaterea persoanei accidentate din zona în care a avut loc accidentul dacă e4istă pericol de



incendiu e4plozie etc.

2+ PR3NIRA A#RA3RII SIT!A"II

Pentru a preveni agravarea traumatismelor sau a "olii personalul de prim ajutor tre"uiesă e4amineze accidentatulHaccidentaţii. Salvatorul va tre"ui să evalueze situaţia şi săînţeleagă cauzele care au provocat-o. Fratamentul sta"ilit a se aplica în urma acesteievaluări nu tre"uie să contri"uie la agravarea situaţiei. Ermează cteva e4emple asupramodului în care personalul de prim ajutor tre"uie să gndească şi să acţioneze pentru a preveni agravarea situaţiei în timpul tratamentului.

Pentru a preveni sufocarea aşezaţi persoana care şi-a pierdut cunoştinţa în poziţielaterală sta"ilă.

7emoragia tre"uie să fie oprită rapid pentru a preveni pierderea inutilă a sngelui. n

cazul simptomelor şi indiciilor de oase fracturate personalul de prim ajutor va luamăsurile necesare pentru prevenirea agravării fracturii şi a perforării pielii de către oaselefracturate.

'nd temperatura aerului este scăzută tre"uie să se prevină scăderea inutilă atemperaturii corpului.

+ STA4I$IRA C*NTACT!$!I C! PRS*ANA 4*$NA3 SA!ACCI&NTAT

'el ce acordă primul ajutor nu tre"uie să se lase constrns de spectatorii prezenţi în aacorda asistenţă inutilă sau e4agerată. Fotodată nici nu tre"uie să evite acordareaajutorului de teama că face ceva greşit.

Prima e4aminare tre"uie să evidenţieze posi"ilele traumatisme fizice ale victimei.Adeseori aceste lucru este dificil datorită stării psi+ice a accidentatului. Jndurile îi sunt+aotice şi se concentrează cu greu asupra celor spuse de personalul de prim ajutor.Purtaţi-vă calm +otărt şi cu încredere. n situaţii concrete este recomanda"il să acţionaţiîn următorul mod:în timpul e4aminării ţineţi în mna dumneavoastră mna accidentatului pentru a sta"iliun contact fizic. Aşezaţi mna cealaltă pe pieptul sau pe a"domenul acestuia cnd îlîntre"aţi dacă are dureri în zona respectivă. Aceasta îi dă posi"ilitatea să urmărească maiuşor e4aminarea efectuată de personalul de prim ajutor sau să dea răspunsuri clare! personalul de prim ajutor tre"uie să dovedească o atitudine optimistă şi în primul rndsă-şi e4prime încrederea că deţine controlul asupra situaţiei iar persoana în dificultate va "eneficia în curnd de ajutor!din consideraţie faţă de celelalte persoane afectate şi pentru a apăra accidentatul deîncordare e4cesivă în anumite situaţii este de dorit ca acesta să fie protejat faţă demediul înconjurător. n această situaţie cei mai mulţi accidentaţi au nevoie de un contact



apropiat de cineva care să-i ţină de mnă să-i asculte.

+ INTR3N"IA 5N CA!$ 5N CAR * PRS*AN ST $IPSIT &C!N*TIN"

n această situaţie viteza cu care se acţionează este de cea mai mare importanţă.24aminarea şi tratamentul tre"uie să fie efectuate rapid. Pentru ca ajutorul acordat să fieeficient în primul rnd tre"uie efectuată o evaluare a semnelor a indiciilor clare caredemonstrează lipsa de cunoştinţă. Acest lucru se realizează numai prin studiu şi pregătire.

+ A%$I*RARA &!RRII

(urerile pot fi ameliorate prin aplicarea de "andaje prin imo"ilizare şi printr-otransportare corespunzătoare.

:+ PRI*RIT"I

n cazul în care e4istă mai multe persoane accidentate este important să sta"ilim priorităţile astfel înct primul ajutor să se acorde cu prioritate persoanei celei mai gravaccidentate. Poate fi dificil de sta"ilit o linie corectă de priorităţi deoarece cteodată ceicare prezintă cele mai evidente traumatisme nu sunt neapărat şi cel mai grav accidentaţi.(e asemenea nici cei care atrag cel mai tare atenţia prin ţipete sau plnsete nu suntîntotdeauna cel mai grav afectaţi.

PNTR! A 3A$!A #RA&!$ & A'CTAR

1. >or"iţi cu accidentatulN

'are este starea de conştienţă pacientul este conştient coerent confuz o"ositinconştientI Are accidentatul dureriI EndeI =şi poate mişca accidentatul minile şi picioareleI

%. B"servaţi accidentatulN

24istă semne de leziuni e4terneI

Semnele e4terne dau vreun indiciu asupra gradului şi tipului traumatismuluiI

Accidentatul respirăI 'um este respiraţiaI 3ormalăI Jreoaie Ccu "ol"oroseli şigemete)I

'are este culoarea feţeiI



. Atingeţi accidentatulN

Palpaţi pulsul la înc+eietura minii sau la gt. 2ste acceleratI

'um este pieleaI *eceI 9ipicioasă şi umedăI 24aminaţi corpul accidentatului şi verificaţi dacă sunt semne de fracturi.

0. 2valuaţiN

Sunt ameninţate funcţiile majore ale vieţii

starea de conştienţă respiraţia circulaţia sngeluiI

. Sta"iliţi priorităţileN

- 'ine necesită tratament pentru salvarea vieţiiI- 'ine mai poate aşteptaI

%S!RI & A!T*PR*TC"I

'ei care acordă primul ajutor vin în contact direct cu persoane rănite into4icate sau care pot suferi de o "oală transmisi"ilă. 'a atare sunt necesare măsuri de autoprotecţie pentrucel care intervine.

(e aceea:9a persoanele otrăvite cu su"stanţe to4ice pulverizate: se va spăla "ine cu apă curată faţaacestora înainte de a e4ecuta manevrele de respiraţie artificială.9a persoanele into4icate cu gaze într-o încăpere înc+isă: înainte de a se acorda primulajutor vom c+ema personalul de specialitate pentru a scoate victimele din mediul to4ic.Prevenirea contaminări cu "oli transmisi"ile prin snge Ce4. +epatita $ şi S=(A):9a manevra de respiraţie artificială: teoretic singurul risc poate să îl constituie sngeledin gura victimei. Se aplică un material filtrant pe faţa accidentatului.9a oprirea +emoragiei: teoretic singurul risc este numai dacă cel care acordă primulajutor are răni.

n acest caz:îşi va pansa rănile!dacă accidentatul sngerează şi este inconştinet se va apăsa pe zona +emoragicăutiliznd un strat gros de ţesătură sau se va face compresie cu mna acoperită de unmaterial impermea"il pentru a se evita contactul cu sngele victimei!după îngrijirea unui accidentat spălaţi-vă cu grijă minile cu apă şi săpunN



RS!SCITARA CAR&I*-P!$%*NAR

*esuscitarea tre"uie să fie efectuată numai pe indivizii care sunt în stare de inconştienţănu respiră şi prezintă o posi"ilă întrerupere a circulaţiei sngelui Cnu au puls). B persoanăîn această situaţie se află în stare de comă.

Scopul resuscitării este de a scoate pacientul din această situaţie şi de a preveni decesul.

A'R=B3AR= *AP=(

2ste e4trem de important pentru creier să ai"ă un flu4 continuu de o4igen. 'elulelecreierului pot tolera numai o scurtă întrerupere a flu4ului de o4igen de o"icei între -minute.

2OA&=3A*2A <= F*AFA&23FE9

Scuturaţi umărul accidentatului şi strigaţi: LSunteţi treazI@.(acă nu e4istă nici o reacţie:strigaţi după ajutor! desc+ideţi căile de acces ale aerului vedeţi dacă pacientul respirăCpentru aceasta folosiţi numai secundeN).

(acă pacientul nu respiră: palpaţi-i pulsul Cpentru aceasta folosiţi doar secunde).

(acă nu respiră dar are puls:începeţi respiraţia artificială.

(acă nu respiră şi nu are puls:

- începeţi manevrele de resuscitare cardio-pulmonară. Pulsul este e4aminat la gt prin palparea cu degetul arătător şi cel mijlociu pe partea laterală a &ărului lui Adam însco"itura dintre tra+ee şi muşc+iul gtului Cartera carotidă).

(2S'7=(2*2A '=9B* (2 A''2S A9 A2*E9E=

'nd persoana care acordă primul ajutor asigură desc+iderea căilor de acces al aeruluiunei persoane în stare de inconştienţă în primul rînd tre"uie să înlăture toţi corpii străinivizi"ili care o"turează gura şi gtul. Apoi înclină spre spate capul accidentatului: aşeazăo mnă pe frunte şi cu două degete de la cealaltă mnă ridică mandi"ula fără a înc+idegura accidentatului.

*2SP=*AR=A A*F=#='=A9 Cmetoda Lgură la gură@)

(upă ce aţi desc+is căile de acces al aerului verificaţi dacă pacientul respiră. >erificaţi dacă pacientul are puls.



$locaţi nările pacientului între două degete! insuflaţi aer şi verificaţi dacă se ridică cutiatoracică. #olosiţi două secunde pentru fiecare insuflare.

9ăsaţi aerul să iasă afară şi verificaţi dacă se decompresează toracele. &enţineţi capul

accidentatului în aceeaşi poziţie.RS!SCITARA CAR&IAC

Jăsiţi locul de apăsare corespunzător.

9ocalizaţi sternul.

Punctul de apăsare va fi situat deasupra limitei inferioare a sternului la o distanţă de %degete.

Aşezaţi palma minii peste punctul de presare şi cealaltă palmă peste prima. *idicaţidegetele de pe cavitatea toracică.

Apăsaţi drept în jos de /,-1,, oriHmin.

Apăsaţi de sus în jos cca. 0- cm la o persoană adulă. (acă pacientul nu respiră şi nuare puls e4ecutaţi 1 compresiuni e4terne ale pieptului la două insuflaţii Cresuscitareacardio-respiratorie).

P$#I I 4AN&A

Pielea este un organ cu funcţii importante pentru viaţă. (ar factorii e4terni îi pot cauzaleziuni care necesită acordarea primului ajutor.

(upă profunzime se disting:

- tăiet.ri simple cu afectarea e4clusivă a pielii!

- tăiet.ri comple;e cnd vătămarea cuprinde după caz oase vase de snge nervitendoane muşc+i sau organe interne.



&I'RIT TIP!RI & P$#I

Sfşierea frecarea produc plăgi superficiale. (acă nu se infectează ele se vindecă fărăa lăsa cicatrice.

=nciziile adnci provocate de tăişuri ascuţite pot sngera din a"undenţă. Făietura estede o"icei curată. Sngerarea are un efect de curăţare şi astfel pericolul infectării estemic dacă o"iectul care a produs rana nu a fost murdar sau ruginit.

Penetrări prin străpungere Ccu un cui cuţit geam) cu o desc+izătură mică de intrare şiun canal îngust de-a lungul tăieturii. Atingerea organelor interne este frecventă şi

adeseori impurităţile pătrund adnc în ţesuturi mărind riscul infectării. Foate plăgile provocate prin înjung+iere Cale pieptului sau a"domenului) tre"uie tratate de medic fiind pericol de perforare. Fot mediul tre"uie să e4amineze şi secţionarea înc+eieturilor pentrua se evita infecţiile.

Plăgile provocate prin împuşcare pot avea aspecte diferite în funcţie de cali"rul armeişi de viteza glonţului. 'nd este lovit de un glonţ osul se sfarmă. Brificiul de intrare alglonţului poate fi mic şi adnc iar cel de ieşire poate fi larg şi zdrenţuit ţesuturile fiindrupte şi însngerate. Sc+ijele provoacă o com"inaţie de răni zdro"ite şi răni adncisimilare celor provocate prin împuşcare.

'B&P9='AR== A92 P9J=9B*

Sngerarea: va înceta de la sine în cazul tăieturilor minore. 'nd pierderile de sngesunt mari e4istă pericolul întreruperii circulaţiei.

=nfecţia: pielea este un înveliş protector împotriva impurităţilor care pot pătrunde încorp. 'nd pielea este ruptă şi intervenise infecţia plaga se inflamează temperaturacreşte ţesutul se umflă şi după un timp se formează o plagă purulentă.



>ătămările interne: datorită pericolului perforaţiei ca în cazul rănilor de cuţit în piept şia"domen sau infectării articulare în cazul tăieturilor în articulaţii toate aceste plăgitre"uie tratate de medic.

Fetanos: plăgile infectate cum sunt cele zdro"ite sau tăiate pot conduce la tetanoscomplicaţie ce poate fi o"servată a"ia după cteva zile de la infectare.

P*=&E9 AGEFB* 3 'AME9 P9J=9B* P*=3 F=2*2

Acoperiţi rana şi opriţi sngerarea!

- Rineţi ridicată pe ct posi"il zona afectată a corpului!

- Preveniţi întreruperea circulaţiei!

- Fransportaţi rănitul la medic sau spital.A'BP2*=R= *A3A <= BP*=R= ST3J2*A*2A

Făieturile mici desc+ise pot fi tratate cu apă curată cu apă şi săpun. &arginile desc+iseale tăieturii tre"uie să fie puse cap la cap înainte de acoperirea plăgii cu un "andaj saucomprese. (acă tăietura este mare şi tre"uie să fie tratată de medic persoana care acordă primul ajutor tre"uie să cureţe rana şi apoi să aplice un "andaj curat. (e o"icei seacoperă cu o compresă. 2ste important ca nimeni să nu atingă interiorul compresei cudegetele. Sngele impurităţile fragmentele de corpi străini nu se îndepărtează deoareceaceasta poate provoca o sngerare şi mai mare crescnd pericolul infectării.

'a "andaj folosiţi faşa care se prinde în trei puncte. $andajele tre"uie să fie aplicatesolid şi sigur dar nu prea stns ca să pună în pericol circulaţia sngelui. Puneţi "andajulcompresiv sau de susţinere peste tăietură în funcţie de tipul rănii.

Prevenirea întreruperii circulaţiei. n cazul tăieturilor mari şi al pierderilor masive desnge e4istă pericolul unei întreruperi a circulaţiei Cvezi prevenirea la cap. L#racturi@).

n ceea ce priveşte transportul persoanei accidentate vezi cap. LFransportul unuiaccidentat@.



4AN&AARA

nainte de a aplica un "andaj tre"uie să ştiţi care este funcţia lui. &ulte persoane aplică "andajul numai pentru a acoperi aspectul neplăcut al unei plăgi. En "andaj areurmătoarele funcţii: protejarea împotriva infecţiilor: "andajul pe rană!oprirea +emoragiei: "andaje compresive! protejarea tăieturilor: "andaje de susţinere.

$A3(AGE9 P23F*E *3=HF=2FE*=

2ste format din % părţi: o parte interioară şi una e4terioară. $andajul interior tre"uie să fiecurat şi să acopere toată suprafaţa tăieturii pentru a o proteja de impurităţi. 'ompreselesterile sunt "une în special ca "andaje interioare.

n cazuri de urgenţă se poate folosi o "atistă curată.

B compresă simplă fi4ată cu o rolă de tifon este "andajul folosit în mod o"işnuit. En "andaj e4terior funcţionează ca un suport pentru "andajele interioare. 9a fel de "ine se poate folosi o "andă elastică sau un "andaj elastic.

$A3(AGE9 'B&P*2S=>

Se foloseşte pentru o tăietură adncă ce produce o +emoragie serioasă. Acoperiţităietura cu "andaje curate. Aşezaţi un o"iect care să e4ercite presiune Cpiatră o "ucată delemn) pe "andajul de deasupra rănii. Asiguraţi "andajul printr-o acoperire circulară.Aşezaţi rănitul într-o poziţie ridicată. Apăsaţi "andajul. n cazul unei +emoragii un "andaj e4terior este aşezat ca un "andaj compresiv Caşa cum este descris la cap.L7emoragii@ Fratamentul în cazul +emoragiei e4terne). Acest "andaj e4terior nu este



neapărat necesar să fie steril.

$A3(AGE9 (2 SESR=32*2

B rană a minii se "andajează aplicnd o compresă pe mnă şi o rolă în palmă.. &na

este susţinută prin aşezarea ante"raţului într-o eşarfă. $raţul tre"uie să fie ridicat în poziţia diagonală. Acest "andaj tre"uie să protejeze zona afectată de traume e4terne.Astfel se vor reduce durerea şi complicaţiile. B "andă elastică este foarte funcţională ca "andaj de susţinere.

=3#B*&AR== J232*A92 (2SP*2 $A3(AG2$andajele se folosesc fie ca să acopere rănile şi să oprească +emoragia fie pentrususţinere.En "andaj se aplică cu multă siguranţă dar nu aşa strns înct să afecteze circulaţia.2vitaţi folosirea şnururilor pentru fi4area "andajelor.Printr-o "andajare corectă se va evita frecarea rănii de pielea sănătoasă. B astfel de

frecare se poate produce mai ales la "andajarea picioarelor sau a minilor. 3odul "andajului nu tre"uie aşezat niciodată pe rană. 'nd "andajul se aplică peste oarticulaţie el tre"uie să ai"ă o poziţie înclinată. Această poziţie este cea mai conforta"ilă pentru rănit permiţndu-i o mo"ilitate mai mare a articulaţiei.

'RACT!RI$

Sc+eletul uman este compus din apro4imativ %%, de oase legate între ele prin articulaţiişi muşc+i. B fractură sau ruptură poate fi cauzată de suprasolicitare violenţă e4ternă sau presiune.

F=PE*= (2 #*A'FE*=.

Persoana care acordă primul ajutor tre"uie să fie capa"ilă să deose"ească o fracturăînc+isă de una desc+isă. 9a fractura înc+isă pielea nu este străpunsă în timp ce la ceadesc+isă apare plaga. *ana poate fi cauzată de o forţă e4ternă sau de fragmentele osoasece forţează ieşirea prin piele. (eose"im deci: fracturi înc+ise fără răni desc+ise în zonaosului rupt Cfoto 1) şi fracturi desc+ise cu răni desc+ise peste fractură Cfoto %).

S2&32Poziţie nefirească&işcare nenaturală$raţ sau picior scurtat.

'B&P9='AR==.

Sngerarea. B fractură desc+isă poate provoca sngerarea pielii a muşc+ilor sau rupereavaselor mari de snge. <i fractura înc+isă poate provoca o sngerare c+iar majoră dar se



evidenţiază numai cnd apare umflarea zonei vătămate.

=nfecţia. n cazul oricărei fracturi desc+ise e4istă riscul infectării. (e aceea cel ce acordă primul ajutor tre"uie să acţioneze corect şi rapid.

Afectarea nervilor. #ragmente ascuţite de os pot vătăma nervii adiacenţi ceea ce are caefect paralizia sau pierderea sensi"ilităţii. Persoana care acordă primul ajutor tre"uie să segndească la aceasta în timpul tratamentului sau al transportului.

P*=&E9 AGEFB* Bpriţi sngerarea şi acoperiţi rana.=mo"ilizaţi pe ct posi"il partea vătămată.Preveniţi întreruperea circulaţiei.Fransportaţi cu atenţie accidentatul la spital.

=&B$=9=MA*2A 'E AF292

n cazul fracturilor oaselor lungi ca cele ale gam"ei coapsei "raţului şi ante"raţului pentru a se menţine ct mai fi4e sunt necesare atelele.

'riteriile de care tre"uie să ţineţi cont:

- Atelele tre"uie să fie suficient de lungi ca să imo"ilizeze articulaţiile superioară şiinferioară focarului de fractură. (e e4emplu pentru fractura de ante"raţ atelele tre"uie săcuprindă att articulaţia cotului ct şi pe cea a mnii.

Pentru a evita strnsoarea şi frecarea căptuşiţi atelele!

- 2vitaţi întreruperea circulaţiei!

- Atela tre"uie să fie rigidă dar nu prea grea. 'a materiale puteţi folosi: cartonulmetalul plasticul ziare pături Cînfăşurate).

=&B$=9=MA*2A #* AF292.

Pentru aceasta se vor folosi materiale te4tile: eşarfe triung+iuri de pnză etc. 9a o astfelde imo"ilizare pentru fracturile mem"rului superior se va folosi ca atelă trunc+iul iar pentru fracturile mem"rului inferior se va folosi ca atelă mem"rul inferior sănătos.

P*2>23=*2A 3F*2*EP2*== '=*'E9AR=2=.

n cazul apariţiei unei +emoragii este important să se prevină întreruperea circulaţiei.(acă persoana care acordă primul ajutor este sigură de acest pericol atunci:opreşte +emoragia!aşează persoana accidentată pe spate cu picioarele ridicate şi sprijinite astfel înct ocantitate suplimentară de snge să se scurgă dinspre picioare spre organele vitale ale



corpului!ţine accidentatul acoperit dar nu e4cesiv! calmează durerile!nu-i da lic+ide!c+emnd ajutor transportă rapid accidentatul la spital.

#*A'FE*= A92 &2&$*E9E= SEP2*=B* Pentru fracturile ante"raţului şi ale înc+eieturii mnii este necesară o simplă eşarfă.#olosiţi două eşarfe în cazul fracturilor ante"raţului "raţului şi claviculei. n caz deurgenţă se poate folosi ca eşarfă de prindere o cămaşă sau o "luză.

#*A'FE*= A92 &2&$*E9E= =3#2*=B*

Pentru fracturile de şold sunt necesare pentru imo"ilizare două atele! una e4ternă de lasu"suoară pnă su" articulaţia gleznei şi una internă sau interioară de la rădăcinamem"rului fracturat şi pnă su" articulaţia gleznei.

n cazul imo"ilizării fără atele se vor folosi materiale improvizate eşarfe "aticuri "ucăţi de pnză cu ajutorul cărora mem"rul inferior fracturat va fi fi4at de mem"rulinferior fără fractură. Se vor folosi pentru aceasta cca. "ucăţi de pnză cu care se vaasigura fi4area în puncte diferite începnd de la coapsă şi pnă la articulaţia gleznei.

#*A'FE*=92 'BSFA92.

Aceste fracturi att cele desc+ise ct şi cele înc+ise pot provoca leziuni ale cutieitoracice plămnilor şi ale vaselor de snge. (eşi s-ar putea ca fracturile să nu fie vizi"ileaccidentatul poate însă scuipa snge şi spumă de snge uşor rozată.

Aşezaţi un "andaj în jurul cutiei toracice pentru mai multă sta"ilitate şi pentru alinareadurerii.

#ractura ctorva coaste este serioasă şi poate avea drept urmare oprirea respiraţiei.

#*A'FE*=92 'B9BA32= >2*F2$*A92.

Aceste fracturi pot provoca leziuni ale măduvei spinării care au drept consecinţă paralizii.

2ste foarte important ca salvatorul să e4amineze pe ct posi"il accidentatul la locul undes-a produs accidentul.

Posi"ilitatea unei fracturi de coloană se evidenţiază prin următoarele semne: contracturămusculară în zona fracturată asociată sau nu cu deplasări evidente ale verte"relor. 2le potfi însoţite de următoarele simptome: amorţeli sau lipsa de control Cparalizie) a unei zone acorpului durere ca o şfic+iuire de "ici la nivelul gtului.



9ipsa de control sau amorţeli ale corpului de la gt în jos evidenţiază o fractură a coloaneicervicale.

9ipsa de control sau amorţeli ale corpului de la mijloc în jos evidenţiază o fractură a

coloanei lom"are. n situaţia în care e4istă suspiciuni de fractură a coloanei verte"raledeplasarea accidentatului se va face numai dacă este a"solut necesar şi numai păstrndrectitudinea coloanei verte"rale.

NT*RS$

Sunt leziuni ale articulaţiilor. 2le sunt produse de mişcări "ruşte sau e4agerate cedetermină întinderi sau rupturi ale ligamentelor articulaţiei. Basele nu părăsescarticulaţia. Articulaţia se umflă imediat cele mai multe ori devine dureroasă iar mişcareaeste uneori imposi"ilă. Poate de asemenea să apară ec+imoza. Mona afectată este deo"icei sensi"ilă la palpare. 2ntorsele se produc cel mai frecvent la gleznă înc+eietura

minii genunc+i sau la"a piciorului.P*=&E9 AGEFB* 3 23FB*SA J92M32=.

'ea mai frecventă entorsă este cea a gleznei.

Ermătoarele recomandări sunt aplica"ile pentru toate entorsele:*idicaţi piciorul afectat!Aplicaţi un "andaj elastic strns!Scădeţi temperatura zonei afectate prin aplicarea pac+etelor cu g+eaţă pe "andaj.

(upă acordarea primului ajutor este necesar un e4amen medical.$!<A"II$

Spre deose"ire de entorse în lu4aţii se produce deplasarea osului din articulaţie.Articulaţia se umflă devine dureroasă iar mem"rul îşi modifică aspectul normal. Primulajutor constă în imo"ilizarea mem"rului într-o poziţie nedureroasă şi transportarea laspital. n lu4aţii nu este voie să se repună oasele la loc deoarece pot fi lezaţi nervii.

=%*RA#II

7emoragiile pot fi: e4terne şi interne. 7emoragia internă nu este vizi"ilă. B persoană poate avea +emoragie internă din cauza ruperii vaselor de snge sau a organelor interne.

72&B*AJ=A 2OF2*3

7emoragia masivă din arteră: sngele se scurge în e4terior în pulsaţii în ritmul pulsuluiaccidentatului. 7emoragia venelor: un flu4 continuu de snge. 7emoragia capilară: omică scurgere de snge care de regulă se opreşte singură. B rapidă pierdere a sngelui



este mai periculoasă dect o +emoragie lentă şi continuă. n +emoragia arterială sngelese scurge în afară în pulsaţii! pune viaţa în pericol şi tre"uie să fie oprită imediat. (easemenea şi +emoragia din venele mari poate fi periculoasă.

P*=&E9 AGEFB*

24ercitaţi presiune asupra punctului +emoragic.

#olosiţi o compresă sau în cazuri urgente orice materiale te4tile curate disponi"ile.*idicaţi zona +emoragică şi în acelaşi timp presaţi rana "andajată.

Aşezaţi persoana accidentată în aşa fel înct rana sngerndă să fie mai sus dect planulcorpului. Sngerarea va fi astfel diminuată iar în cazul sngerărilor capilare acestea sevor opri.

Aplicaţi un "andaj compresiv. Puneţi o compresă peste rană şi strngeţi apoi cu clame.

Aşezaţi un o"iect Cpiatră o "ucată de lemn) deasupra compresei şi "andajaţi rana.$andajul tre"uie să fie aplicat stns aşa înct +emoragia să se oprească. (acă ranacontinuă să sngereze după aplicarea "andajului măriţi compresia printr-o curea eşarfăetc.

n cazul unei amputări "raţul sau piciorul se vor "andaja complet şi se poate aplicagaroul.

(acă este amputat un "raţ sau un picior "ontul tre"uie să fie complet "andajat. (acăeste posi"il odată cu accidentatul "raţul sau piciorul tre"uie de asemenea transportatela spital. 2le vor fi ţinute la rece într-o pungă de plastic pusă la rndul ei într-o altă

pungă de plastic cu g+eaţă şi puţină apă.=&PB*FA3F 3 'AME9 72&B*AJ=2= &AS=>2:

- datorită pericolului de întrerupere a circulaţiei aşezaţi persoana accidentată culcată pespate cu picioarele ridicate. B persoană lipsită de cunoştinţă tre"uie întotdeauna aşezatăîntr-o poziţie laterală sta"ilă!

- calmaţi durerile şi imo"ilizaţi fracturile! - nu daţi niciodată lic+ide unei persoaneaccidentate şi care prezintă o posi"ilă întrerupere a circulaţiei sngelui! protejaţi persoanaaccidentată împotriva frigului.

'nd accidentatul prezintă o +emoragie masivă opriţi +emorgia şi asiguraţi imediattransportul acestuia la spital.

F*AFA&23FE9 72&B*AJ=2= 3AMA92

7emoragia nazală se poate opri dacă accidentatul stă în poziţie verticală se apleacă puţinînainte şi îşi apasă cu degetele am"ele nări circa -1, minute.



ARS!RI

'auzele cele mai frecvente ce pot provoca leziuni prin arsuri sunt: accidente casnice Capă

fier"inte ceai cafea grăsimi)! incendiile! accidentele de muncă! accidentele de maşină "arcă avion! accidentele provocate prin electrocutare.

Jravitatea arsurilor se măsoară în trei grade:arsurile de gradul = sunt leziuni superficiale! pielea este roşie uscată şi dureroasăCasemănătore arsurilor o"işnuite provocate de soare Cfoto 1).arsurile de gradul == conduc la leziuni mai profunde dar care nu ajung la straturile celemai joase ale pielii. Fegumentele afectate sunt roşii şi dureroase. Pe aceste zone seformează "ăşici umplute cu un lic+id ce conţine plasmă care se scurge în afara vaselormici de snge Cfoto %). n cazul arsurilor prin opărire se produce o com"inaţie întrearsurile de gradul = şi cele de gradul ==.

arsurile de gradul ===: aici leziunea pătrunde şi mai adnc stră"ătnd toate straturile pielii. Aceste arsuri provoacă răni sau car"onizează suprafaţa arsă. En accident la "ucătărie spre e4emplu prin opărire cu un lic+id clocotit poate produce c+iar leziuni degradul ===.

P*=&E9 AGEFB*

Primul lucru ce tre"uie făcut este răcirea imediată a zonei arse cu apă rece timp de pnă la o jumătate de oră sau pnă cnd îndepărtnd apa de pe zona arsă durerile nu semai simt. Prin răcirea locului se previne şi pătrunderea mai adncă a arsurii în ţesuturile pielii.

m"răcămintea arsă de pe piele nu tre"uie îndepărtată dect în cazul în care ea ardeînă"uşit.

#aza următoare o constituie "andajarea suprafeţei arse. #olosiţi comprese sterilecearceafuri sau prosoape curate.

&ai tre"uie prevenită întreruperea circulaţiei care survine de o"icei cnd suprafaţa pielii este arsă în proporţie mai mare de %,Q. C(eterminarea gradului de întindere a uneiarsuri se poate aprecia astfel: suprafaţa unei mini reprezintă cca.1Q din suprafaţaîntregului corp! un "raţ 8 Q! un picior 1/ Q! a"domenul şi toracele 1/ Q iar spateletot cca. 1/ Q).

(e asemenea tre"uie supraveg+eată şi respiraţia căci accidentaţii arşi pot in+ala aerfoarte cald sau gaze otrăvitoare. Fratamentul final pentru cei cu arsuri de gradul == şi ===tre"uie făcut la spital. (eci atenţie la transportN

ARS!RI PRIN $CTR*C!TAR



Fipuri de arsuri

Arsuri prin contact. Sunt localizate de o"icei pe "raţe şi picioare Cpărţi ale corpului cevin în contact direct cu firele electrice).

Arsuri în formă de arc. Sunt cauzate de o scnteie produsă între două fire electrice. 2stesuficient ca o persoană să se afle în zona în care se produce scnteia pentru ca vătămareasă se producă. ntr-un spaţiu desc+is scnteia este superficială dar într-un spaţiu înc+isea va fi e4plozivă iar urmările foarte serioase. En copil poate suferi un şoc electric care-i poate determina oprirea respiraţiei şi a inimii.

'om"inaţia contact-arc. Se poate produce dacă o persoană în contact cu pămntul vineîn contact cu o altă persoană în momentul în cre aceasta suferă un şoc electric.

P*=&E9 AGEFB*

1. Scoaterea victimei de su" influenţa curentului electric tre"uie făcută rapid. (acăaccidentul a fost produs de curent de joasă tensiune este mai uşor căci puteţi scoatevictima fără a vă pune propria viaţă în pericol trăgnd-o de +aine. n cazul curentului deînaltă tensiune acţiunea este periculoasă pentru persoana salvatoare. 24cepţie face cazulcnd persoana care acordă primul ajutor poate ajunge la sursa principală de direct şi o poate întrerupe.

%. Stingerea incendiului. 'nd persoana accidentată are +ainele în flăcări acestea tre"uiestinse fie cu apă fie acoperind accidentatul cu o pătură. 3u aruncaţi apă peste instalaţiileelectrice pnă nu a fost întreruptă alimentarea la curentul electric.

. *eanimarea. (acă accidentatul nu are puls şi nu respiră îi faceţi respiraţie artificialăCgură la gură) şi masaj cardiac.

0. Scăderea rapidă a temperaturii corpului. n acest scop se foloseşte apa rece. Procedeultre"uie să continue circa , de minute.

. $andajarea. Plăgile din arsura prin electrocutare sunt curate şi tre"uie doar protejateîmpotriva infectării. Se vor aplica comprese curate prosoape cearceafuri.

5. Fransportul la spital este a"solut necesar căci oprirea inimi poate surveni su"it c+iar lacteva ore de la producerea accidentului.

*TR3IRI, INT*<ICA"II

Semne generale care ne orientează spre otrăvire: - persoană fără cunoştinţă! crampea"dominale greaţă! plante otrăvitoare medicamente cutii cu to4ic lngă victimă! mirosde gaz într-o cameră cu una sau mai multe persoane lipsite mai mult sau mai puţin decunoştinţă.



Fre"uie să acţionăm rapid. Primul ajutor tre"uie acordat corect. Fransportul la spital seface rapid. Pentru a acţiona corect tre"uie să se cunoască natura to4icului.

Btrava poate pătrunde în organism pe următoarele căi:

- gură Cprin îng+iţire)!

- plămn Cprin in+alare)!

- piele Cprin a"sor"ţie).

FBO='2 P*=3 3J7=R=*2

Plante ciuperci: provocaţi vărsătura dacă victima este conştientă Csalvatorul introduce % degete în gura

victimei pnă la "aza lim"ii şi le mişcă uşor pnă cînd aceasta începe să vomite)!apoi daţi-i să "ea multă apă!aşezaţi-o în poziţie laterală sta"ilă! dacă nu respiră nu are puls efectuaţi manevrele deresuscitare.

Sodă caustică acizi petrol: Apar leziuni grave în gură gt esofag stomac:nu provocaţi vărsătura!aplicaţi comprese reci la gt! aşezaţi victima în poziţie laterală sta"ilă!transportaţi-o rapid la spital su" supraveg+ere.

=3FBO='AR== P*=3 =37A9A*2

'ele mai frecvente sunt cele cu mono4idul de car"on C'B): gaze de eşapament ardereaincompletă a com"usti"ilului într-o so"ă fără sistem de aerisire pivniţe calelevapoarelor.victima se scoate la aer!salvatorul tre"uie să se protejezeN!se desc+id căile de acces ale aerului!se efectuează manevre de resuscitare dacă este cazul!se aşează în poziţie laterală sta"ilă!se transportă o"ligatoriu la spital.

FBO='2 'A*2 PF*E3( P*=3 P=292

Su"stanţe cum sunt cele folosite în agricultură pentru com"aterea dăunătorilor: parat+ionC>erde de Paris) etc.

Primul ajutor spălaţi pielea victimei cu multă apă!menţineţi calmul victimei!



supraveg+eaţi-i funcţiile vitale!dacă este necesar efectuaţi manevrele de resuscitare!transportaţi victima la spital.

Atenţie la autoprotecţieN

5N"PT!RI & INSCT I %!CT!RI & ARP 3NIN*S

Semne generale: vărsături contracţii musculare tremurături greutate în respiraţie. Primulajutor: pungă cu g+eaţă pe locul înţepăturiiHmuşcăturii!supraveg+eaţi victima pentru a o"serva dacă prezintă semne de întrerupere a circulaţieisngelui sau de sufocare!transportaţi-o de urgenţă la spital.

%!CT!RI & ANI%A$

Primul ajutor: plaga muşcată se "andajează!dacă aceasta sngerează opriţi +emoragia.

Persoana muşcată se va prezenta o"ligatoriu şi ct mai repede la medic. Acesta va sta"ilitratamentul. Plăgile muşcate prezintă riscul transmiterii tur"ării Cra"iei) de la animalul "olnav la om. *a"ia este o "oală infecţioasă netrata"ilă mortală. Se poate evitaîm"olnăvirea numai prin vaccinare antira"ică efectuată din timp şi corect pentru plăgile

mucate considerate ca posi"il infectate cu virusul ra"iei.

INS*$A"IA

'ea mai o"işnuită formă de insolaţie este cauzată de e4punerea prelungită la soare.=nsolaţia apare mai des la militari sau la muncitorii care lucrează în arşiţa soarelui sau înunităţile industriale cu temperaturi înalte şi la persoanele care stau prea mult la plajă. ncazul unei insolaţii temperatura corpului depăşeşte 0, grade '. 2ste o situaţie gravătre"uie să se acţioneze rapid altfel se poate ajunge la deces.

S=&PFB&2

Semnele instalării insolaţiei pot apărea pe neaşteptate. 2le constau în ameţeală setedureri de cap dezorientare comportament apatic greaţă contracţii musculare pierdereacunoştinţei fe"ră.



P*=&E9 AGEFB* Scăderea temperaturii corpului celui în cauză prin aducerea lui la um"ră şi stropirea cuapă rece.Administrarea de lic+ide nealcoolizate persoanelor conştiente.Fransportarea la spital pentru control.

PRI%!$ A!T*R 5N 5NC

>ictima tre"uie scoasă ct mai repede din apă după care se efectuează manevre deevacuare a apei din plămni: răsturnată cu faţa în jos victima este prinsă de salvator dea"domen cu minile făcute c+ingă ridicată de la sol cu capul în jos şi scuturată decteva ori pnă ce apa se scurge afară. (upă această manevră victima este culcată pe sol pe "urtă cu faţa întoarsă într-o parte şi se curăţă gura şi nările de eventuali corpi străini.(acă accidentatul nu respiră îl aşezăm în poziţia cunoscută Cfaţa în sus capul flectat pespate) şi începem manevrele de resuscitare respiratorie! dacă nu are nici puls efectuăm şi

manevrele de resuscitare cardiacă. >ictima tre"uie transportată de urgenţă la spital.

&#RT!RI $*CA$

(egerăturile pot apărea c+iar la temperaturi de zero grade. B temperatură moderatscăzută com"inată cu umezeală şi vnt este deseori mai periculoasă dect temperaturascăzută fără vnt pentru că umezeala şi vntul sporesc pierderea căldurii prin piele.(egerăturile locale se împart în: degerături superficiale şi degerături profunde.

(egerătura superficială se limitează la zona pielii. 'ele mai afectate sunt degetele de la

mini şi picioare urec+ile nasul o"rajii. (egeratul are senzaţia de furnicături ale pieliiurmată de o durere moderată. Apoi pe piele apar pete al"e.

(egerătura profundă nu se limitează numai la piele ci intersează şi muşc+ii şi oasele. nacest caz pielea devine al"ă tare rece insensi"ilă şi imo"ilă pe planurile profunde.

P*=&E9 AGEFB* (egerăturile superficiale tre"uie să fie tratate ct se poate de rapid. Pielea degerată se poate încălzi în contact cu pielea cu temperatură normală: degetele se pun la su"suoară "ăr"ia şi urec+ile se aşează în palme iar picioarele lngă a"domenul persoanei careacordă primul ajutor. &enţineţi contactul cu pielea caldă pnă cnd pielea îşi recapătăculoarea sensi"ilitatea şi consistenţa. (egerăturile profunde nu tre"uie tratate pe loc. 'elafectat tre"uie transportat într-un loc unde i se poate aplica tratamentul necesar. Pnăatunci protejaţi porţiunea degerată de traumatisme şi presiuni! scoateţi victima din vnt şifrig! nu "andajaţi degerătura! nu masaţi înfăşuraţi-l în +aine călduroase şi transportaţi-l laspital.

TRANSP*RT!$ !N!I ACCI&NTAT



Fransportul înseamnă oricare dintre modalităţile prin care putem deplasa o persoanătraumatizată sau "olnavă. &etodele de transport depind de tipul accidentării şi demijloacele materiale de care dispunem. nainte ca o persoană accidentată să fie

transportată tre"uie să reflectăm asupra ctorva aspecte.A''=(23FAFE9 F*2$E=2 F*A3SPB*FAF 3A=3F2 (2 F*AFA&23FI

Fre"uie evitată transportarea sau mişcarea inutilă a victimei! cu toate acestea o mişcareminimă poate fi necesară pentru a se face o evaluare corectă a situaţiei înainte deacordarea primului ajutor. (acă e4istă pericolul de e4plozie incendiu gaze avalanşe persoana accidentată tre"uie scoasă din zona respectivă într-un loc în care să se afle însiguranţă.

'2 F*AE&AF=S&2 A SE#2*=F >='F=&AI

nainte de a transporta accidentatul el tre"uie e4aminat pentru a i se evalua gradul şinatura trumatismelor suferite! ele vor sta"ili ordinea urgenţelor în raport cu transportul.Acest lucru este important mai ales în cazurile cu mai mulţi accidentaţi.

&SE*= 3 >2(2*2A F*A3SPB*F*==

(upă ce accidentatul a fost e4aminat şi traumatismele evaluate el tre"uie pregătit pentrua fi transportat. Fratamentul necesar la locul accidentului depinde de situaţie. (acă o persoană şi-a fracturat piciorul iar am"ulanţa este pe drum nu mai este nevoie să punem piciorul în atelă. Fratamentul se limitează la sprijinirea piciorului în timpul transportului

la spital. (acă transportul este de durată şi dificil Ccum este de e4emplu în cazul folosiriisc+iurilor ca targă) se acţionează diferenţiat. #ractura tre"uie să fie fi4ată în atelă cumare grijă iar corpul "ine înfăşuat şi legat în siguranţă de targa din sc+iuri.

A92J2*2A &2FB(2= (2 F*A3SPB*F

(acă aveţi la îndemnă mai multe posi"ilităţi de transport două aspecte vă vor ajuta să oalegeţi pe cea mai indicată. 3atura accidentului. Fraumatismele grave Cvictimele cutul"urări circulatorii sau respiratorii) tre"uie transportate rapid la spital sau dacă este prea mare distanţa la cel mai apropiat ca"inet medical. n cazul unui traumatism algtului capului sau spatelui transportarea tre"uie să se facă cu cea mai mare grijă.Fratamentul în timpul transportului >iaţa celor mai multe persoane accidentate depindeşi de tratamentul acordat în timpul transportării. Poate este nevoie să se continue primulajutor acordat anterior sau poate tre"uie să se aplice un nou tratament. 2ste decinecesară o pregătire specială a personalului care asigură transportul şi totodată tre"uie săse respecte norme speciale de transport.

R#I%!$ & ACTI3ITAT I *&I=N A$ $3!$!I



*egimul de activitate şi odi+nă în decurs de %0 de ore are un rol deose"it pentrufuncţionarea normală fizică şi neuropsi+ică pentru educarea disciplinei şi a caracterului.2ste astfel necesar să se asigure un regim de învăţătură şi odi+nă ritmic cu ore fi4e demasă culcare trezire. (urata regimului zilnic de activitate tre"uie să fie de -0 ore pentru

elevii din clasa =! de 0 ore pentru elevii din clasele ==-=>! de 0- ore pentru clasa a >-a şide -5 ore pentru elevii din clasele >=-O==.

n organizarea activităţii în afară de clasă şi e4traşcolară tre"uie să se respecte jumătăţide zi li"ere pentru studiu individual şi alte activităţi. n organizarea activităţii de pregătirea lecţiilor acasă tre"uie să ţinem seama de numărul de ore necesar efectuării temelor şiînvăţării lecţiilor şi de distri"uţia acestor ore în momentele cele mai favora"ile ale zilei pentru o"ţinerea unui randament ma4im şi anume între orele 8 şi 11 înainte de masă şiîntre 15 şi 1/ după-masă. Pentru prevenirea apariţiei şi instalării o"oselii este necesarăalternarea perioadelor de activitate cu cele de odi+nă. Bdi+na şcolarilor se realizează în pauzele dintre lecţii în pauzele dintre orele de pregătire a lecţiilor în timpul li"er Codi+na

activă) şi su" formă de somn. Fimpul li"er al elevilor tre"uie folosit pentru activităţi ctmai variate care să cuprindă lecturi audiţii muzicale vizionări de programe specifice latelevizor spectacole activităţi sportive. Miua de duminică este "ine să fie folosită ca zi deodi+nă. (e asemenea un rol important pentru odi+na copiilor şi recuperarea capacităţiide muncă îl au vacanţele în care încetează sau diminuă munca şcolară aceasta fiindînlocuită cu jocuri tre"uri gospodăreşti lecturi distractive vizionări de spectacole saumuzee.

n vacanţe elevii pot să facă e4cursii sau să meargă în ta"ere la munte sau la mare încare aceştia să profite din plin de factorii naturali de călire: aer apă soare e4erciţii fiziceşi jocuri sportive. 'ea mai importantă formă de odi+nă este somnul în timpul nopţii. Prin

somn întregul organism şi mai ales sistemul nervos se reface. 3umărul de ore de somntre"uie să fie cu att mai crescut cu ct vrsta este mai mică. Astfel în timp ce elevii de 6ani au nevoie de 1% ore de somn elevii de /-1, ani de 11 ore cei de 11-1% ani de 1, oreiar elevii mai mari de 8 ore faţă de / ore la vrsta adultă. Pentru ca somnul să fie unfactor pozitiv în promovarea sănătăţii elevului este necesar să se respecte întotdeaunaaceeaşi oră att la culcare ct şi la sculare crendu-se astfel deprinderea de adormire şitrezire uşoară precum şi respectarea aceluiaşi loc de culcare.

I#INA IN&I3I&!A$

=giena individuală este acea parte a igienei care sta"ileşte regulile ce tre"uie respectate pentru menţinerea sănătăţii corporale.

=giena corporală cuprinde:a) igiena corpului! ") igiena îm"răcămintei.

I#INA C*RP!$!I



2ste condiţia esenţială pentru păstrarea sănătăţii organismului şi se realizează prinmenţinerea curăţeniei pielii a părului a ung+iilor.

a) I7ie/a pielii

#uncţiile pielii sunt multiple şi cu rol deose"it în asigurarea stgării de sănătate aorganismului: reglarea temperaturii corpului secreţie e4creţie funcţie respiratorie şiorgan de simţ. B piele murdară împiedică funcţiile respiratorii şi de e4creţie favorizeazăapariţia "olilor de piele inclusiv a infecţiilor. Foate acestea pot fi prevenite prin spălarea pielii cu apă caldă şi săpun. Pentru spălare se recomandă şi folosirea "uretelui care prinacţiunea sa mecanică ajută la îndepărtarea impurităţilor de pe piele. (upă spălare corpulva fi şters cu un prosop curat. $uretele şi prosopul sunt o"iecte de utilizare strictindividuală şi se recomandă să nu fie folosite cu alţi mem"ri de familie. $aia generală seva face o dată pe săptămnă. n afară de "aia generală se recomandă curăţenia parţialădeoarece anumite zone ale corpului tre"uie spălate des: faţa minile urec+ile nasul

organele genitale picioarele. n ceea ce priveşte igiena minilor spălarea acestora se vaface cu apă şi săpun o"ligatoriu înaintede masă şi după folosirea toaletei. Aceasta seimpune ca o regulă de igienă elementară. Astfel se preîntmpină îm"olnăvire şprin "olicu transmisie digestivă din care +epatita acută virală de tip A şi "olile diareice acute suntcele mai importante.

b) I7ie/a păr.l.i 8i a ./7>iilor

Spălarea părului se face cel puţin o dată pe săptămnă cu apă caldă şi şampon. Se piaptănă zilnic. Eng+iile tre"uie menţinute şi ele într-o permanentă stare de curăţenie. Setaie o dată pe săptămnă: ung+iile scurte nu favorizază depozitrea su" ele a murdăriei şi a

micro"ilor. Se vor spăla cu ajutorul periuţei de ung+ii cu apă şi săpun.igiena îm"răcămintei şi a încălţămintei

m"răcămintea şi încălţămintea au rol în protejarea corpului împotriva factorilor demediu. Pentru a-şi îndeplini rolul tre"uie să ai"ă anumite calităţi: să fie rele conducătoarede căldură dar permea"ile pentru aer să fie curate adaptate dimensiunilor corpuluivrstei activităţii şi anotimpului. 9enjeria de corp tre"uie sc+im"ată şi spăltă ct mai des pentru că se murdăreşte în contact cu secreţiile pielii în interior şi cu praf şi alteimpurităţi din mediul e4tern la e4terior

PR3NIRA CARII &NTAR

(intele format dintr-o parte vizi"ilă coroana şi o parte invizi"ilă implantată înma4ilar rădăcina este alcătuit dintr-un ţesut dur şi un ţesut moala. Partea durăcuprinde din e4terior către interiorul dintelui smalţul şi dentina la coroană şi cemenulcare îm"racă rădăcina. n interiorul părţii dure se găseşte o cavitate formată din camera pulpară şi canalele radiculare care conţin terminaţiile nervoase. 'aria dentară este un proces prin care se produce treptat erodarea ţesuturilor dentare dure prin distrugereacărora se desc+ide în final camera pulpară. 9a acest nivel prin acumularea resturilor



alimentare se produce infecţia asociată cu durere determinată de iritarea terminaţiilornervoase de la nivelul dintelui:

a) caria simplă este cea care afectează numai structurile dentare dure!

b) caria complicată este cea care afectează att structurile dentare dure ct şi structura pulpară. Prevenirea cariei dentare cuprinde o serie de reguli prin respectarea cărora seasigură starea de sănătate a dinţilor creşterea rezistenţei ţesuturilor dentare com"atereaacţiunii factorilor de agresiune cu potenţial cariogen: microorganisme şi alimentaţieneraţională. &ăsurile care tre"uie luate sunt de două feluri: generale şi locale. &ăsurilegenerale sunt: o alimentaţie raţională ec+ili"rată cu evitarea consumului e4cesiv dedulciuri Cacestea din urmă se recomandă a fi consumate mai ales su" formă de fructemiere). &ăsurile locale sunt: periajul dentar urmat de clătitul energic cu multă apă agurii. Periajul dentar are eficienţă ma4imă dacă este efectuat corect: pe grupuri de dinţivertical începnd dinspre gingii înspre marginea incizală pentru a curăţa "ine att dinţiict şi spaţiile inter-dentare şi pentru a stimula circulaţia sanguină a mucoasei. 'lătitul

gurii completează eficient periajul. 2 "ine să ne spălăm pe dinţi după fiecare masă.Anual indiferent dacă avem sau nu pro"leme tre"uie să ne prezentăm la mediulstomatolog pentru că numai astfel pot fi depistate eventualele carii simple care tratate latimp nu mai evoluează.

I#INA CA%RI & $*C!IT, A $*CA$!$!I C*$II, A C$ASI, A$A4*RAT*R!$!I

=J=23A 'A&2*2= (2 9B'E=F

2levul alături de ceilalţi mem"ri ai familiei tre"uie să cunoască regulile ce tre"uiescrespectate pentru a trăi într-o locuinţă sănătoasă. Pentru ca o cameră să fie consideratăigienică aceasta tre"uie să îndeplinească anumite condiţii: să fie "ine aerisită. Proporţiade o4igen din aer tre"uie să fie de %,Q. Scăderea cantităţii de o4igen din aer încărcarealui cu alte gaze C"io4idul de car"on de e4emplu) fac ca respiraţia să nu mai decurgă încondiţii optime sngele să nu se mai încarce cu suficient o4igen munca tuturor organelor fiind astfel tul"urată: scade randamentul la învăţătură apar dureri de cap ameţeli greaţăo"oseală. >ara ferestrele se pot ţine desc+ise permanent. =arna aerisirea se va face demai multe ori pe zi timp de 1-%, minute în special dimineaţa! - să e4iste o temperaturăoptimă. Femperatura optimă pentru o cameră de locuit este de 1/-%, U ' - şi să fie "ineluminată. 9umina naturală este cea mai "ună pentru vedere. Pentru aceasta este necesarca ferestrele să fie curate pentru că astfel razele soarelui pătrund mai uşor. Perdeleletre"uie să fie confecţionate din matereiale su"ţiri de culoare desc+isă pentru a lăsalumina să pătrundă în cameră. 9umina artificială este utilizată seara. 9a masa de lucru se poate folosi o lampă de masă aşezată în aşa fel înct lumina să cadă din stnga pentru anu um"ri caietul sau cartea. 'nd lumina vine din dreapta sau din spate caietul sau carteastau în um"ră şi efortul la care sunt supuşi oc+ii este foarte mare.

=J=23A <'B9== A '9AS2= <= A 9A$B*AFB*E9E=



9ocalul şcolii tre"uie să îndeplinească anumite condiţii de igienă avnd în vedere că aicielevul îşi petrece aproape jumătate din timpul său zilnic. Acesta conţine în afaraîncăperilor destinare orelor de curs "irouri săli de gimnastică săli pentru la"oratoarevestiare grupuri sanitare. Sala de curs Cclasa) este încăperea în care elevul îşi petrece

majoritatea timpului la şcoală. $ăncile tre"uie să fie astfel aşezate înct lumina să vinădin stnga. 2le sunt construite din lemn sau alt material lustruit pentru a fi uşor spălate şişterse de praf. Pupitrul tre"uie să ai"ă o înclinaţie de 1-%, grade şi să fie încăpător pentru a cuprinde cărţile şi caietele. 2levul tre"uie să ai"ă o poziţie corectă în "ancămenţinnd dreaptă coloana verte"rală Cspatele). >or fi corectate tul"urările de vedere.'lasa tre"uie să fie aerisită. >ara ferestrele se vor ţine permanent desc+ise iar iarna sevor desc+ide pentru aerisire în fiecare pauză. (acă nu se face acest lucru aerul este poluat creşte gradul de umiditate se măreşte cantitatea de praf şi odată cu aceastacantitate de micro"i. =luminatul clasei este asigurat în primul rnd prin lumina naturalăcare pătrunde prin ferestre. Pereţii vor fi vopsiţi în al". 9a citit şi scris elevul tre"uie săstea drept numai capul va fi puţin înclinat în aşa fel ca distanţa dintre carte şi oc+i să fie

de ,- cm. 9a"oratoarele sunt spaţii special amenajate cu dotare specială în funcţie dedestinaţie: fizică c+imie "iologie etc. n cadrul orelor de curs care se desfăşoară înla"orator elevii vor respecta cu stricteţe recomandările cadrelor didactice: nu vormanevra aparate sau su"stanţe dect su" îndrumarea şi supraveg+erea acestora e4istndun risc ridicat de accidentare.

PR3NIRA ACCI&NT$*R 5N ACTI3ITATA C*$AR

Accidentele se pot produce oricnd şi oriunde: la şcoală pe stradă acasă. Printre cauzelede accidente în şcoală se numără îm"ulzeala elevilor la intrarea şi ieşirea din şcoalăclasă alergatul pe scări co"orrea treptelor în fugă aruncarea cu diverse o"iecte:

g+iozdane pietre "eţe căţăratul în copaci pe ziduri pe garduri. n toate aceste cazuri se pot produce zgrieturi cucuie lu4aţii fracturi răni grave la cap la oc+i arsuri etc.

Pentru prevenirea acestor accidente este necesară disciplina respectarea anumitor reguli:V se va evita îm"ulzeala la intrarea şi ieşirea din clasă!V nu se va alerga în clase pe culoare pe scări!V se va evita căţărarea pe ar"ori garduri ziduri ferestre!V se va evita jocul cu fire electrice prize sau "ecuri!V se va evita apropierea de animale care pot răni prin muşcare împungere etc. 'opilulcare a suferit un accident va primi primul ajutor de la elevii-mem"ri ai ec+ipajelor de prim ajutor LSanitarii pricepuţi@ după care va fi văzut de un cadru medical calificat.

PR3NIRA 4*$I$*R C*NTA#I*AS

$olile contagioase sunt "olile care se pot transmite în anumite condiţii de la o persoană "olnavă la una sănătoasă. 2le mai sunt numite de aceea şi "oli transmisi"ile. Seîntlnesc de asemenea şi "oli transmisi"ile de la un animal "olnav la om. (upă poarta deintrare în organism "olile transmisi"ile se clasifică astfel:



1. $oli transmisi"ile pe calea aerului.

%. $oli transmisi"ile pe cale digestivă. . $oli transmisi"ile cu poartă de intrare pielea şimucoasele.

1. $B9=92 F*A3S&=S=$=92 P2 'A92A A2*E9E=

Foate aceste "oli au ca poartă de intrare nasul şi gtul. 2liminarea micro"ilor se face prinsecreţiile din nas gt şi spută. 'ontagiunea se realizează direct de regulă de la "olnavisau purtători sănătoşi la omul sănătos. Principalele "oli care se transmit pe calea aeruluisunt: cele eruptive la care apare pe piele o erupţie caracteristică Cscarlatina rujeolaru"eola varicela)! gripa guturaiul difteria tusea convulsivă parotidita epidemicăCoreionul).

Pentru a ne feri de "olile contagioase cu transmitere aerogenă tre"uie să luăm

următoarele măsuri:- evitarea contactului cu "olnavii!

- folosirea "atistei de către oricine tuşeşte şi strănută!

- nu se vor folosi în comun o"iecte ca: "atistă prosoape rufărie!

- încăperile de locuit clasele vor fi "ine aerisite şi curăţate în fiecare anotimp!

- evitrea aglomeraţiilor mai ales în săli înc+ise în special în perioada epidemiilor!

- respectarea strictă a recomandărilor de vaccinare!

- respectarea strictă a recomandărilor medicului în ceea ce priveşte izolarea la domiciliu a "olnavilor cu "oli transmisi"ile.

%. $B9=92 F*A3S&=S=$=92 P2 'A92 (=J2SF=>

Acestea sunt "oli care au drept poartă de intrare tu"ul digestiv. 2liminarea micro"ilor seface prin lic+idul de vărsătură materii fecale iar contaminarea se face direct de la acesteasau prin orice o"iect contaminat. Principalele "oli care fac parte din această grupă sunt:dizenteria +olera fe"ra tifoidă to4iinfecţiile alimentare poliomielita +epatita acutăvirală de tip A.

Pentru a ne oferi de contaminare prin "oli contagioase pe cale digestivă este necesar sărespectăm în principal următoarele reguli:

- să consumăm apă numai din surse cu apă pota"ilă!- să împiedicăm contaminarea alimentelor şi să evităm consumul de alimente



contaminate. Alimentele se vor păstra în vase curate în locuri răcoroase nu vomconsuma fructe şi legume crude nespălate!- nu vom folosi în comun tacmuri veselă!- vom respecta strict recomandările de internareHizolare la domiciliu în caz de "oalătransmisi"ilă.

B categorie aparte de "oli cu transmitere digestivă o constituie parazitozele intestinale: "oli provocate de paraziţi intestinali.Ascaridioza frecventă mai ales la copii provocată de viermi intestinali numiţi ascarizisau lim"rici.B4iuraza dată de viermi mici care au aspectul unui fir de aţă numiţi o4iuri.Feniaza dată de viermi intestinali turtiţi asemănători unei panglici numiţi tenii.Jiardioza dată de un parazit numit giardia sau lam"lia. Pentru toate parazitozeleintestinale căile de transmitere şi mijlocele de prevenire sunt aceleaşi ca şi pentru "olileinfecţioase transmise pe cale digestivă.Fric+ineloza este de asemenea o parazitoză intestinală provocată de un vierme mic ale

cărui larve se fi4ează în fi"ra musculară. Sursa de infecţie o constituie porcul în a căruicarne se pot găsi fi4ate larve de tric+ină.&ijloacele de prevenire evitarea consumului de carne de porc neverificată înla"oratoarele sanitar-veterinare.

. $B9=92 F*A3S&=S=$=92 P2 'A92 'EFA3AF

Sunt "oli care au ca poartă de intrare pielea şi mucoasele în cazul în care acestea prezintărăni. Principalele "oli care fac parte din această categorie sunt: tetanosul infecţii ale pieliicu diferiţi micro"i. Pentru a ne feri de asemenea infecţii vom respecta următoarelereguli: - se vor dezinfecta şi pansa rănile respectnd totodată regulile de igienă

personală.

PR3NIRA ACCI&NT$*R & CIRC!$A"I

(ificil de spus dacă în zilele noastre alături şi uneori în confruntare cu automo"ilul egreu sau nu să fi pieton. 'ert este că automo"ilul l-a o"ligat pe pieton să-şi reconsiderestatutul de component al circulaţiei ceea ce presupune între altele dar nu în ultimulrnd cunoaşterea regulilor de circulaţie. S-a impus astfel un număr de reglamentări privitoare la ipostazele în cre pietonii se pot găsi pe parcursul deplasării lor: pe trotuar întraversare Cpe culoare pe la intersecţii etc.) în zona refugiilor din staţiile de tramvai îninteersecţiile cu şi fără sematoare etc. ncet încet şi pietonii asemenea "icicliştilorcăruţaşilor tractoriştilor rutieri au nevoie să-şi formeze un "agaj de cunoştinţe rutierefără respectarea cărora mersul lor în traficul străzii devine imposi"il sau se e4pun direct şi permanent unor potenţiale pericole.Pietonii sunt o"ligaţi:a) să circule numai pe trotuare iar în lipsa acestora pe potecile laterale ale drumurilor pu"lice! ") să circule numai pe partea stngă a drumurilor pu"lice dacă acestea nu au trotuare sau



poteci!c) să nu circule pe sectoarele de drum pu"lic la începutul cărora este instalat indicatorulcu semnificaţia LAccesul interzis pietonilor@!d) să traverseze drumurile pu"lice numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor iar în oraşe unde asemenea indictoare sau marcaje lipsesc pe

la colţul străzilor după ce s-au asigurat că nu e4istă vreun pericol! traversarea drumurilor pu"lice se face perpendicular pe a4a acestora! e) să circule cu cărucioarele şi săniuţele decopii numai pe trotuare sau poteci. Sunt interzise manifestările distractive C+ore dansuri)sau plim"ările şi staţionările pietonilor în grup pe partea carosa"ilă a drumurilor pu"lice.

C ST * PRS*AN C! N3*I S*CIA$ &*S4IT? ATIT!&INA$3I$*R 'A" & ACSTA

Se întlneşte adeseori şi se vor"eşte în sens mai mult sau mai puţin peiorativ despreLpersoane +andicapate@. 3oţiunea de Lpersoană +andicapată@ acoperă o mare diversitate

de situaţii individuale. n ultimul timp Brganizaţia &ondială a Sănătăţii a ela"orat oviziune mai riguroasă de natură să nu prejudicieze persoana +andicapată.

'uvntul L+andicapat@ a fost înlocuit cu trei noţiuni distincte care permit o diferenţierenuanţată a gradului de incapacitate.

1. (eficitul pierderea sau dereglarea unei structuri sau funcţii anatomice.%. =ncapacitatea diminuarea sau pierderea unei aptitudini de a realiza o activitate încondiţii considerate normale pentru o fiinţă umană datorită unui deficit.. 7andicapul dezavantajul pe care îl prezintă o persoană ca urmare a unui deficit careo împiedică să realizeze parţial sau total o funcţie considerată normală în limita anumitor

parametri: vrstă se4 grad de cultură.Fermenul de Lpersoană +andicapată@ a fost înlocuit cu termenul de Lpersoană cu nevoisociale deose"ite@. Acest termen a fost adoptat de întreaga lume civilizată unde estecom"ătută şi etic+etarea ca atare şi izolarea acestora. Se tinde cătrde valorificarea forţelor care e4istă în fiecare individ uşurarea accesului persoanei cu deficienţe la un rol însocietate. Fre"uie să se ţină cont că o anumită persoană are dificultăţi în anumite privinţedar dispune şi de numeroase resurse ce tre"uie stimulate în vederea compensăriideficitului. *olul nostru al întregii societăţi este de a ajuta în descoperirea valenţelor pozitive care pot fi valorificate în scopul integrării sociale a semenilor noştri ajutndu-iastfel să fie mai puţin dependenţi social.

A$RTA

'nd se dă alertaI(upă ce s-a asigurat locul accidentului pentru a nu pune în pericol nici viaţa noastră nici pe a celorlalţi. (e e4emplu:V întreruperea curentului în cazul unui accident electricV "alizarea locului în cazul unui accident de circulaţieW(e ce se dă alertaI



Alertarea serviciilor de ajutor este vitală: "ine făcută aceasta permite trimitereamijloacelor adaptate situaţiei şi sosirea rapidă a ajutoarelor.

Pe cine alertămIAceste servicii acţionează în strnsă cola"orare pentru a permite sosirea la timp a

ajutorului cel mai potrivit.Se sună la unul din numerele următoare:SalvareaPompieriiPoliţia Gandarmeria&edicul de familieAstăzi în afară de aceste servicii e4istă un număr unic pentru urgenţe în toate ţărileeuropene 11% Cnumăr neta4a"il).

'e spunemI

• 3umele şi numărul de telefon de la care sunăm• 9ocalizarea precisă a accidentului Coraş stradă număr în apropiere deW)• 3atura accidentului şi riscurile care persistă• 3umărul persoanelor implicate• Starea aparentă a victimelor• Primele măsuri luate.

http://reblog.zemanta.com/zemified/67c816c1-7b63-4009-9814-2ee327c76af3/

Documents

Teste Sanitari