Upload
vanthien
View
455
Download
6
Embed Size (px)
Citation preview
1
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
An şcolar 2017-2018
Disciplina Istorie
Clasa a IX-a
Numele şi prenumele elevului: .................................................................................
Data susţinerii testului: ....................................................
Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi Partea a II-a se acordă 90 de puncte.
Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
PARTEA I_________________________________________________________________(40 de puncte)
A. Citiţi, cu atenţie, următoarele surse istorice:
I.”Deoarece acel preceptor, în
numele casei ospitalierilor, s-a
îndatorat de bună voie să ia arme
pentru ajutorarea regatului nostru
în vederea apărării credinţei
creştine […] îi dăm şi dăruim lui,
şi prin dânsul numitei case,
întreaga ţară a Severinului,
precum şi cnezatele lui Ioan şi
Farcaş, până la râul Olt ...”
(Diploma cavalerilor ioaniţi)
II.”Cum aveau nevoie să se
înţeleagă cu cei care locuiau la
Danubios, căzând de acord
asupra acestui lucru, au intrat în
tratative cu conducătorii lor, cu
Tatos, cu Sestlav şi Saţa […],
unul ţinând în stăpânirea sa
Drista, ceilalţi Vicina şi
celelalte.”
(Ana Comnena, Alexiada)
III.”Atunci Tuhutum, auzind
despre bunătăţile acestui teritoriu, a
trimis solii săi la ducele Arpad, ca
să-i dea voie să se ducă dincolo de
păduri pentru a lupta contra ducelui
Gelu. […] Iar Gelu, ducele
ultrasilvan, aflând despre venirea
lui, şi-a strâns armata şi, foarte
repede, a pornit călare în calea lui,
pentru a-l opri la porţile Mezeşului”
(Anonymus, Gesta Hungarorum)
IV.”După cum am aflat, în
episcopatul cumanilor sunt nişte
oameni care se numesc vlahi,
care, deşi după nume se socotesc
creştini, îmbrăţişând diferite rituri
şi obiceiuri într-o singură
credinţă, săvârşesc fapte care sunt
potrivnice acestui nume.”
(Bula papală din 1234 despre
românii din Episcopatul
cumanilor)
V.”În anul domnului 1330,
regele şi-a adunat o mare oaste şi
s-a dus în persoană prin Severin
în ţara voievodului vlahilor
Bazarad [Basarab]. După ce
regele a cuprins Severinul şi
fortăreaţa lui, le-a încredinţat
toate numitului Dionisie
împreună cu demnitatea de ban.”
(Markus Kalt, Cronica pictată
de la Viena)
VI.”Ungurii trecură pe lângă Kiev,
peste muntele care şi acum se
numeşte Ugors Koie, şi au ajuns la
Nipru şi-şi întinseră corturile, căci
erau nomazi, cum sunt polovcii.
Venind dinspre răsărit, mergeau
grăbiţi prin munţii cei înalţi, care s-
au numit Ungureşti [Carpaţii
Păduroşi] şi începură să se lupte cu
volohii şi cu slavii care trăiau
acolo.” (Cronica lui Nestor)
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect, utilizând informaţiile din surse:
1. Evenimentele prezentate în sursa I se desfăşoară în:
a) secolul al XI-lea b) secolul al XII-lea
c) secolul al XIII-lea d) secolul al XIV-lea 4 puncte
2. Evenimentul descris în sursa III se încadrează cronologic, în contextul expansiunii maghiarilor, între
evenimentele descrise de sursele:
a) VI şi I b) VI şi II c) VI şi IV d) VI şi V 4 puncte
3. Episcopatul cumanilor era situat pe teritoriul:
a) Transilvaniei b) Moldovei
c) Ţării Româneşti d) Dobrogei 4 puncte
4. Conducătorii românilor s-au opus expediţiilor militare maghiare potrivit informaţiilor din sursele:
a) I şi III b) V şi VI c) III şi V d) III şi VI 4 puncte
2
B. Citiţi, cu atenţie, sursele istorice următoare:
Spaţiul carpato-danubiano-pontic în epoca marilor migraţii şi a etnogenezei românilor
Alaric, regele vizigoţilor (395-410)
„Văzând că Illyricum este devastat iar Moesia pierdută, a părăsit provincia transdanubiană Dacia creată
de Traian, nemaiputând spera s-o poată reţine, fiind retrase armata şi provincialii; iar noroadele aduse
din ea le-a stabilit în Moesia şi a numit-o Dacia sa, cea care acum desparte cele două Moesii.”
(Istoria Augusta)
Utilizând informaţiile date, încercuiţi unul dintre termenii subliniaţi, astfel încât să obţineţi un text
istoric corect:
Ca urmare a atacurilor migratorilor şi ale dacilor liberi, împăratul Aurelian Marcus Aurelius a fost
nevoit să retragă armata şi administraţia populaţia romană din provincia Dacia. În urma procesului de
romanizare a luat naştere populaţia daco-romană, care s-a menţinut şi după anul 271 602 asigurând existenţa
romanităţii occidentale romanităţii orientale. Peste această populaţie au venit migratorii, cei mai
numeroşi dintre ei fiind goţii slavii, care, în mare parte, au trecut la sud de Carpaţi Dunăre după anul 602.
24 de puncte
3
PARTEA a II-a_____________________________________________________________(50 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, următoarele surse istorice:
A. „Învins şi pus pe fugă de marcomani, Domiţian a pornit grabnic o solie la Decebal, regele dacilor,
îndemnându-l să încheie un tratat pe care el [Domiţian] îl refuzase mai înante, deşi regale îi ceruse
adesea. Decebal primi propunerea de pace (căci era la mare strâmtoare), dar nu a vrut să vină el însuşi să
stea de vorbă cu Domiţian, ci l-a trimis pe Diegis, împreună cu câţiva bărbaţi […]. Domiţian ţşi
împodobi triumful cu multe lucruri ce nu fuseseră luate ca pradă. Dimpotrivă, el cheltuise foarte mulţi
bani pentru încheierea păcii, căci fără întârziere dădu lui Decebal nu numai însemnate sume de bani, dar
şi meşteri pricepuţi la felurite lucrări folositoare în timp de pace şi de război şi făgădui să-I dea mereu
multe.”
(Dio Cassius, Istoria romană)
B. “După ce zăbovi un timp la Roma, Traian porni cu oaste împotriva dacilor. Cugeta la cele săvârşite de
aceştia şi era copleşit când se gândea la sumele de bani pe care romanii trebuie să le plătească în fiecare
an. Vedea apoi că puterea şi îngâmfarea dacilor sporesc necontenit. Când află de expediţia lui, Decebal
fu cuprins de spaimă, căci înţelegea bine că mai înainte biruise nu pe romani, ci pe Domiţian, iar de data
aceasta va trebui să lupte cu romanii, şi cu împăratul Traian […] După ce sosi la Istru, Traian îi trecu pe
romani dincolo cu corăbiile împotriva dacilor. Traian dădu lupta cu ei, îşi văzu răniţi mulţi dintre ai săi şi
ucise mulţi duşmani […] să dea înapoi armele, maşinile de război şi pe constructorii acestor maşini, să
predea pe dezertori, să distrugă întăriturile şi să se retragă din teritoriul cucerit, ba încă să-I socotească
duşmani sau prieteni pe ai săi pe cei ai romanilor. […] Traian îşi sărbători triumful şi fu numit Dacicul
dădu luptele cu gladiatorii în teatru şi readuse pe scenă actori de pantomimă.”
(Dio Cassius, Istoria romană)
Pornind de la sursele date, răspundeţi cerinţelor de mai jos:
1. Precizaţi punctul de vedere privind tratatele de pace încheiate între daci şi romani din sursa A, respectiv
din sursa B, şi scrieţi câte două informaţii care-l susţin.
Sursa A
Punctul de vedere
..............................................................................................................................................................................
Informaţia 1
Informaţia 2
Sursa B
Punctul de vedere
..............................................................................................................................................................................
Informaţia 1
Informaţia 2
24 de puncte
2. Formulaţi, pe baza surselor, o opinie referitoare la politica externă a statului roman şi selectaţi două
informaţii care să o susţină.
12 puncte
3. Prezentaţi, în aproximativ 10 rânduri, consecinţele războaielor daco-romane, folosind două informaţii
din cele două surse.
14 puncte
4
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
An şcolar 2017-2018
Disciplina Istorie
Clasa a IX-a
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru test la 10.
PARTEA I_________________________________________________________________(40 de puncte)
A. Câte 4 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1 – c; 2 – c; 3 – b; 4 – c
(4px4=16 puncte)
B. Câte 4 puncte pentru încercuirea următorilor termeni: Aurelian, administraţia, 271, romanităţii
orientale, slavii, Dunăre
(4px6=24 de puncte)
PARTEA a II-a_____________________________________________________________(50 de puncte)
1. 4 puncte pentru precizarea oricărui punct de vedere din sursa A
Câte 4 puncte pentru scrierea, din sursa A, a oricăror două informaţii care să susţină punctul de
vedere precizat
(4px2=8 puncte)
4 puncte pentru precizarea oricărui punct de vedere din sursa B
Câte 4 puncte pentru scrierea, din sursa B, a oricăror două informaţii care să susţină punctul de
vedere precizat
(4px2=8 puncte)
2. 4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la politica externă a statului roman
Câte 4 puncte pentru scrierea oricăror două informaţii care să susţină opinia precizată
(4px2=8 puncte)
3. 4 puncte pentru prezentarea consecinţele războaielor daco-romane
Câte 4 puncte pentru utilizarea oricăror două informaţii din surse
(4px2=8 puncte)
2 puncte pentru respectarea limitei de spaţiu
5
Precizări referitoare la evaluarea iniţială pentru disciplina istorie
Clasa a IX-a
Evaluarea iniţială pentru disciplina istorie are ca scop cunoaşterea potenţialului de învăţare al
elevului la începutul unui program de instruire. Eterogenitatea pregătirii elevilor, asigurarea
„continuităţii” în formarea/ dezvoltarea competenţelor şi nevoia de anticipare a procesului didactic
adaptat posibilităţilor elevului reprezintă condiţii ale proiectării evaluării iniţiale/ predictive.
Obiectul evaluării iniţiale îl constituie acele competenţe formate în anul de studiu anterior şi
care sunt considerate premise pentru dezvoltarea competenţelor specifice noului an de studiu.
Testul de evaluare iniţială pentru clasa a IX-a, la disciplina istorie, este elaborat pe baza
următoarei matrici de specificaţii:
COMPETENŢE
CONŢINUTURI
1.1 2.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5
Civilizaţii preistorice şi antice x x x x x
Romanitatea orientală în mileniul
marilor migraţii
x x x
Statul medieval şi instituţiile sale x x x x
Competenţele specifice:
1.1. Utilizarea termenilor specifici cronologiei, civilizaţiilor preistorice, antice şi medievale, din
spaţiul românesc, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală
2.1. Rezolvarea unor situaţii-problemă, prin utilizarea adecvată a surselor istorice referitoare la fapte
din istoria românilor, desfăşurate în Antichitate şi în Evul Mediu
3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Antichitate
şi în Evul Mediu, pe baza surselor istorice
3.2. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din Antichitate şi din Evul Mediu, pe baza
surselor istorice
3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate şi în Evul Mediu, pe baza surselor
istorice
3.4. Compararea informaţiilor din sursele istorice referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în
Evul Mediu, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite
3.5. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Antichitate şi în Evul
Mediu, pe baza surselor istorice
şi conţinuturile asociate sunt selectate din Programa şcolară pentru Istorie – clasa a VIII-a aprobată
prin OMECI nr. 5097/ 09.09.2009. Dezvoltarea acestor competenţe este continuată în cadrul
procesului educaţional desfăşurat în clasa a IX-a.
Testul de evaluare iniţială este alcătuit din două părţi. Partea I cuprinde itemi obiectivi pentru
care sunt alocate 40 de puncte. Partea a II-a cuprinde un item semiobiectiv pentru care se acordă 50
de puncte.
6
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
An şcolar 2017-2018
Disciplina Istorie
Clasa a IX-a
Numele şi prenumele elevului: .................................................................................
Data susţinerii testului: ....................................................
Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi Partea a II-a se acordă 90 de puncte.
Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
PARTEA I_________________________________________________________________(40 de puncte)
C. Citiţi, cu atenţie, următoarele surse istorice:
I.”Alexandru ajunse pe malul
Istrosului a treia zi după luptă
[…] hotărî să treacă Istrosul
şi să-i atace pe geţii de
dincolo de fluviu.” (Flavius
Arrianus, Anabasis)
II.”Înainte de a ajunge la Istru,
Darius îi supune mai întâi pe
geţi, care se cred nemuritori,
căci tracii […] i s-au închinat lui
Darius fără nici o împotrivire.
Geţii însă, care luaseră hotărârea
de a-l înfrunta, au fost robiţi pe
data, măcar că ei sunt cei mai
viteji şi mai drepţi dintre traci”
(Herodot, Istorii, IV, 93)
III.”Învins şi pus pe fugă de
marcomani, Domiţian a pornit grabnic o
solie la Decebal, regele dacilor,
îndemnându-l să încheie un tratat. […]
Decebal primi propunerea de pace, dar
nu a vrut să vină el însuşi să stea de
vorbă cu Domiţian, ci l-a trimis pe
Diegis.”
(Dio Cassius, Istoria romană)
IV.”Cât despre Burebista,
acesta a pierit din pricina
unor răsculaţi, înainte ca
romanii să apuce a trimite o
armată împotriva lui. Cei ce
i-au urmat au separat
întinderea stăpânită de el în
mai multe părţi.” (Strabon,
Geographia, VII, 3, 11)
V.”I-a urmat la tron Ulpius
Traianus […] invingându-l pe
Decebal el a supus Dacia şi a
transformat în provincie romană
ţinuturile de dincolo de Dunăre,
pe care le stăpânesc acum
taifalii, victofalii şi tervingii.”
(Eutropius, Breviarum ab Urbe
condita, VIII, 2, 1-2)
VI.”Ajungând oştirea lui Lisimah în
puterea tracilor, aceştia s-au strâns la un
loc, alergând în număr foarte mare, şi au
cerut să le fie dat pe mână regele
prizonier ca să-l pedepsească.
Dromichaites a fost împotriva pedepsirii
regelui şi-i lămuri că este bine să-l cruţe
pe bărbatul acesta.”
(Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică)
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect, utilizând informaţiile din surse:
5. Evenimentele prezentate în sursa I se desfăşoară în:
b) secolul al VI-lea î.Hr. b) secolul al V-lea î.Hr.
c) secolul al IV-lea î.Hr. d) secolul al III-lea î.Hr. 4 puncte
6. Evenimentul descris în sursa III se încadrează cronologic, în contextul integrării dacilor în lumea
romană, între evenimentele descrise de sursele:
b) II şi IV b) IV şi V c) IV şi VI d) II şi VI 4 puncte
7. Provincia Dacia întemeiată de Traian era situată:
b) la nord de Dunăre b) la sud de Dunăre
c) la nord şi sud de Dunăre d) între Dunăre şi Marea Neagră 4 puncte
8. În confruntările militare geţii au suferit înfrângeri potrivit informaţiilor din sursele:
b) II şi III b) II şi IV c) II şi V d) II şi VI 4 puncte
7
D. Citiţi, cu atenţie, sursele istorice următoare:
Întemeierea statelor medievale româneşti
Cronica pictată de la Viena –
lupta de la Posada
„Iar în acest timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureş, adunând în jurul său pe românii din acel
district trecu pe ascuns în ţara Moldovei, supusă regatului ungar, dar lipsită de locuitori de multă vreme
datorită vecinătăţii tătarilor şi, cu toate că a fost lovit de multe ori de armata regelui, crescând mult
numărul locuitorilor români, acea ţară a crescut [devenind] un stat.”
(Ioan de Târnava, Cronica Hungarorum)
Utilizând informaţiile date, încercuiţi unul dintre termenii subliniaţi, astfel încât să obţineţi un text
istoric corect:
Statul medieval Ţara Românească a fost întemeiat prin unificarea formaţiunilor de la sud de Carpaţi
Dunăre. Întemeietorul este Basarab Litovoi care a obţinut independenţa statului faţă de Regatul Ungariei
în lupta de la Posada Rovine din anul 1330. Un alt stat medieval românesc întemeiat în secolul al XIV-lea
a fost Moldova Transilvania. La acest proces istoric a contribuit voievodul Bogdan Negru-Vodă care a
descălecat din Făgăraş Maramureş.
24 de puncte
8
PARTEA a II-a_____________________________________________________________(50 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, următoarele surse istorice:
C. „Teza autohtoniei românilor se bazează pe continuitatea neîntreruptă a populaţiei, de la geto-daci la
daco-romani, şi, prin aceştia, la români. În afara triburilor geto-dace care s-au supus romanilor, deci n-au
fost exterminate, toponimia, hidronimia Daciei romane, faptul că din provincie s-au recrutat numeroase
trupe auxiliare şi, îndeosebi, descoperirile arheologice dovedesc prezenţa neîntreruptă a autohtonilor atât
în Dacia, cât şi în Moesia. […] După anul 602, în urma micşorării numărului slavilor din nordul
Dunării, raportul de forţe s-a schimbat în favoarea autohtonilor. […] Dispunând de o organizare social-
politică mai adecvată împrejurărilor istorice, în cursul convieţuirii cu slavii, daco-romanii au reuşit să-i
asimileze şi să dea naştere românilor.”
(Al.Graur, Gh. Ştefan, Dicţionar de istorie veche a României)
D. “Dacia era provincie imperială în frunte cu un legat de rang pretorian la început, apoi, din vremea lui
Marcus Aurelius, cu rang consular. Ţara, care şi-a pierdut cea mai mare parte a puterii sale demografice
de-a lungul unui război îndârjit şi sângeros care a durat mai mulţi ani, ca şi prin emigrare, primi o nouă
populaţie prin colonişti romani care s-au revărsat aici din toate provinciile Imperiului roman. […]
Romanitatea Daciei a fost însă diferită de cea a altor provincii cucerite de armata Romei. […] În Dacia a
fost create o adevărată ţară de colonizare dintr-un teritoriu slab locuit şi înconjurat de o populaţie
duşmănoasă, în care romanitatea nu şi-a înfipt rădăcini atât de adânci. De aici şi uşurinţa cu care mai
târziu a putut să fie îndepărtată şi a dispărut, fără a lăsa atât de multe urme ca în Britannia sau în
Noricum, fiind ştearsă ca o simplă poleială.”
(Robert Roesler, Studii româneşti. Cercetări asupra istoriei vechi a României)
Pornind de la sursele date, răspundeţi cerinţelor de mai jos:
4. Precizaţi punctul de vedere privind romanizarea din sursa A, respectiv din sursa B, şi scrieţi câte două
informaţii care-l susţin.
Sursa A
Punctul de vedere
..............................................................................................................................................................................
Informaţia 1
Informaţia 2
Sursa B
Punctul de vedere
..............................................................................................................................................................................
Informaţia 1
Informaţia 2
24 de puncte
5. Formulaţi, pe baza surselor, o opinie referitoare la caracterul romanic al poporului român şi selectaţi
două informaţii care să o susţină.
12 puncte
6. Prezentaţi, în aproximativ 10 rânduri, rolul slavilor în etnogeneza românească, folosind două informaţii
din sursa A.
14 puncte
9
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
An şcolar 2017-2018
Disciplina Istorie
Clasa a IX-a
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru test la 10.
PARTEA I_________________________________________________________________(40 de puncte)
C. Câte 4 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1 – c; 2 – b; 3 – a; 4 – c
(4px4=16 puncte)
D. Câte 4 puncte pentru încercuirea următorilor termeni: Carpaţi, Basarab, Posada, Moldova,
Bogdan, Maramureş
(4px6=24 de puncte)
PARTEA a II-a_____________________________________________________________(50 de puncte)
4. 4 puncte pentru precizarea oricărui punct de vedere din sursa A
Câte 4 puncte pentru scrierea, din sursa A, a oricăror două informaţii care să susţină punctul de
vedere precizat
(4px2=8 puncte)
4 puncte pentru precizarea oricărui punct de vedere din sursa B
Câte 4 puncte pentru scrierea, din sursa B, a oricăror două informaţii care să susţină punctul de
vedere precizat
(4px2=8 puncte)
5. 4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la caracterul romanic al poporului român
Câte 4 puncte pentru scrierea oricăror două informaţii care să susţină opinia precizată
(4px2=8 puncte)
6. 4 puncte pentru prezentarea rolului slavilor în etnogeneza românească
Câte 4 puncte pentru utilizarea oricăror două informaţii din sursa A
(4px2=8 puncte)
2 puncte pentru respectarea limitei de spaţiu
10
Precizări referitoare la evaluarea iniţială pentru disciplina istorie
Clasa a IX-a
Evaluarea iniţială pentru disciplina istorie are ca scop cunoaşterea potenţialului de învăţare al
elevului la începutul unui program de instruire. Eterogenitatea pregătirii elevilor, asigurarea
„continuităţii” în formarea/ dezvoltarea competenţelor şi nevoia de anticipare a procesului didactic
adaptat posibilităţilor elevului reprezintă condiţii ale proiectării evaluării iniţiale/ predictive.
Obiectul evaluării iniţiale îl constituie acele competenţe formate în anul de studiu anterior şi
care sunt considerate premise pentru dezvoltarea competenţelor specifice noului an de studiu.
Testul de evaluare iniţială pentru clasa a IX-a, la disciplina istorie, este elaborat pe baza
următoarei matrici de specificaţii:
COMPETENŢE
CONŢINUTURI
1.1 2.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5
Civilizaţii preistorice şi antice x x x x
Romanitatea orientală în mileniul
marilor migraţii
x x x x x
Statul medieval şi instituţiile sale x x x
Competenţele specifice:
1.2. Utilizarea termenilor specifici cronologiei, civilizaţiilor preistorice, antice şi medievale, din
spaţiul românesc, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală
2.1. Rezolvarea unor situaţii-problemă, prin utilizarea adecvată a surselor istorice referitoare la fapte
din istoria românilor, desfăşurate în Antichitate şi în Evul Mediu
3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Antichitate
şi în Evul Mediu, pe baza surselor istorice
3.2. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din Antichitate şi din Evul Mediu, pe baza
surselor istorice
3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate şi în Evul Mediu, pe baza surselor
istorice
3.4. Compararea informaţiilor din sursele istorice referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în
Evul Mediu, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite
3.5. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Antichitate şi în Evul
Mediu, pe baza surselor istorice
şi conţinuturile asociate sunt selectate din Programa şcolară pentru Istorie – clasa a VIII-a aprobată
prin OMECI nr. 5097/ 09.09.2009. Dezvoltarea acestor competenţe este continuată în cadrul
procesului educaţional desfăşurat în clasa a IX-a.
Testul de evaluare iniţială este alcătuit din două părţi. Partea I cuprinde itemi obiectivi pentru
care sunt alocate 40 de puncte. Partea a II-a cuprinde un item semiobiectiv pentru care se acordă 50
de puncte.