teskt letrar rumanisht

8/17/2019 teskt letrar rumanisht

1/7

ANA MARIA

[Prelucrare]

în

lumea

cea veche

ş

f r u m o a s ă a basmelor,

cînd

scriitorul ş i cetitorul storcea

din

fiecare poveste

oricît

5

de n e î n s e m n a t ă morala , frumoasele flori ale poves

tirilor le strîngeau

în

buchete mîini binevoitoare, ş

p o v e ş t i l e n-aveau

numai

savoare, dar ş i miere dulce

mîngîietoare. Azi e

mai

anevoios s ă culegi flori

a ş a

de blînde ş i

sentimentale, c ă c i vitrinele

scriitorilor

1

sînt

pline cu orhidee ş i alte flori Icu mirosuri exotice

î m b ă t ă t o a r e .

T o t u ş i

uneori ţ i - e dor de vremile fru

moase de demult, de p o v e ş t i l e frumoase de demult

ş i

de morala

care

z î m b e ş t e cu g i n g ă ş i e care e

în

a c e l a ş i

timp b l î n d ă ş i

c o c h e t ă .

15

Ana

Maria

Rosenmond,

la vrîsta

de doisp sce

24

ani

juca

le ndler

cu atîta

p a t i m ă ş i foc, c ă

preotul din

micul sat

austriac

c h e m ă pe p ă r i n ţ i i f e t i ţ e i

îi puse

s ă

ş e a z ă

pe scaunele

în

stil Biedermeier ş i

r ă z i m î n d u s e

de dulapul de

r u f ă r i i

care era coperit cu o

f a ţ ă

în

37

ANA MARIA

[Pc]

în lumea cea veche şi frumoasă a basmelor, cndscriitorul şi cetitorul storcea din fiecare poveste orict de nensemnată "morala frumoasele flori ale poves

tirilor le strngeau n buchete mini binevoitoare şi poeştile -aveau numai savoare dar şi miere dulcemngietoare. Azi e mai anevoios să culegi flori aşade blnde şi sentimentale căci vitrinele scriitorilor

snt pline cu orhidee şi alte flori cu mirosuri exoticembătătoare. Totuşi, uneori ţie dor de vremile frumoase de demult de poveştile frumoase de demult şide morala care zmbeşte cu gingăşie care e n acelaşitimp blndă şi cochetă

Ana aria Rosenmond, la vrsta de doisp'sce

*

ani juca leadler cu atta patimă şi foc că preotul dinmicul sat austriac chemă pe părinţii fetiţei i puse săşează pe scaunele n stil Biedermeier şi, răzimÎndusede dulapul de ruării care era coperit cu o aă în


2/7

h o r b o t ă ş i pe care s t ă t e a

o

cruce

de

lemn,

î n c e r c ă

s ă

le v o r b e a s c ă

la

i n i m ă :

- Copila v o a s t r ă

Ana Maria,

dumineca t r e c u t ă

înnebunise

eu

jocul ei

pe

f l ă c ă i i

din

sat.

În

fata

asta

5 arde

focul Diavolului

ş i

d a c ă n-o

c ă t a ţ i

de cu vreme

de mîntuirea sufletului ei, o s ă Kichopni. Cerul i-a

d ă r u i t

prea

m u l t ă f r u m u s e ţ e

ş i

acum

cerul cere

s ă

i-o d a ţ i î n d ă r ă t .

Fiica

o a s t r ă s ă fie

mireasa lui

Hristos,

s ă îmbrace haina c ă l u g ă r e a s c ă care s i n g u r ă o

va

a p ă r a

10

de

s u f e r i n ţ e l e

p ă m î n t e ş t i

ş i

de

chinurile iadului.

P ă r i n ţ i i m e r s e r ă plîngînd a c a s ă

se

s f ă t u i r ă

m u l t ă vreme ce s ă f a c ă

în s f î r ş i t

h o t ă r î r ă s ă t r i m i ţ ă

pe Ana Maria într-un institut de c ă l u g ă r i ţ e la Gratz.

Preotul

satului

l u ă a s u p r a - ş i sfînta misiune s ă d u c ă

5 pe Ana Maria

în Gratz, ş i în

decursul

c ă l ă t o r i e i vorbi

necontenit la sufletul tinerei fete.

Casele cele mari,

oamenii

cu haine ciudate ş i

femeile ce

r ă s p î n d e a u

razele

f r u m u s e ţ i i î n s ă

s t r i c a r ă

i m a g i n a ţ i a Anei Mariei. T ă c e a

cu î n c ă p ă ţ i n a r e

ori

20

de cîte ori preotul îi punea vreo întrebare. Înaintea

unei cîrciume unde

pe u ş e

scria: Vin

nou - popa,

c ă r u i a

i se

f ă c u s e cald, d u p ă mai

m u l t ă zbuciumare

s u f l e t e a s c ă

se

opri

ş i

vorbi

astfel Anei Maria:

- Eu

acuma

intru aci, dar tu n-ai voie s ă vii

25 cu

mine. Stai aici

în

c o l ţ zi

ş a s e T a t ă l

nostru ş i p î n ă

vei zice al ş a s e l e a

eu

voi fi din nou l î n g ă tine.

Ana

Maria

î ş i î m p r e u n ă

mîinile,

se i t ă

cu evlavie

la

cer,

ş i

preotul se

d e p ă r t ă

l i n i ş t i t . Cînd se

întoarse,

Ana

Maria -

n i c ă i r i .

Preotul era

cît

p-aci

s ă - ş i

p i a r z ă

3 m i n ţ i l e a l e r g ă ca

un

smintit pe u l i ţ e

întrebînd

de

la

t o ţ i

oamenii nu

cumva

au v ă z u t trecînd

pe undeva

o

f e t i ţ ă de la ţ a r ă

in

h a i n ă r o z ă . Degeaba

f u r ă

toate,

Ana Maria nu se g ă s i . Preotul se opri în c o l ţ u l stradei

372

horbotă şi pe care stătea o cruce de emn ncercă săle vorbească la inimă:

Copila voastră, Ana aria dumineca trecut

nnebunise u ocul ei pe flăcăii din sat n fata asta arde focul Diavolului şi dacă no cătaţi de cu vrem

de mntuirea sufletuui ei o să Kichopni. Cerul iadăruit prea multă frumuseţe şi acum cerul cere săio daţi ndărăt Fiica voastră să fie mireasa lui Hristossă mbrace hain călugărească, care singură o va apăr

de suferinţele pămnteşti şi de chinurile iaduluiPărinţii merseră plngnd acasă se sfătuirămultă vreme ce să facă, n sfrşit, hotărră să triiţă pe Ana aria ntrun institut de călugăriţe la GratzPreotul satului luă asupraşi sfnta misiune să ducă

15 pe Ana aria n Gratz, şi n decursul călătorei vorbinecontenit la sufletul tinerei fete

Casele cele mari, oamenii cu haine ciudate şifemeile ce răspndeau razele frumuseţii nsă stricarăimaginaţia nei ariei Tăcea cu ncăpăţinare ori

de cte ori preotul i punea vreo ntrebare nainteaunei crciume unde pe uşe scria Vin nou popa,căruia i se făcuse cald, după mai multă zbuciumare

sufletească, se opri şi vorbi astfel nei aria Eu acuma intru aci, dar tu nai voie să vii

cu mine Stai aici n colţ, zi şase Tatăl ostru, şi pnă vei zice al şaselea, eu voi fi din nou lngă tine

na aria şi mpreună minile, se uită cu evlaviela cer, şi reotul se depărtă liniştit Cnd se ntoarse,

na aria nicăiri Preotul era ct paci săşi piarză minţile, alergă ca un smintit pe uliţe, ntrebnd de la

toţi oamenii nu cumva au văzut trecnd pe undeva ofetiţă de la ţară n haină roză Degeaba fură toatena aria nu se găsi Preotul se opri n colţul stradei


3/7

unde l ă s a s e pe Ana

Maria, zise ş a s e

T a t ă l

nostru apoi

î ş i zise a ş a : II luat-o Diavolul.

Ş i p l

e c ă

trist a c a s ă .

Cînd fu de 5 ani,

Ana

Maria Rosenmond era

5

b a l e r i n ă la

Burgtheaterul din

Viena. Un arhiduce o

l u ă la ochi ş i de-atunci din rîndul cel din u r m ă al

baletului a ş a zicînd zi de zi f ă c e a

cîte

un

pas

înainte

c ă t r e

r i v a l d ă .

Se

ş i

vorbea

c ă

pe cea

mai

c e l e b r ă

bale

r i n ă

din vremile

acelea

care

d u p ă arhiduce era

110

10

v a z ă

a u t i c ă , s ă

o

î n l o c u i a s c ă

cu

dînsa. Arhiducele

î n s ă

d e o d a t ă gîndi

altceva ş i

fugi cu

Ana

Maria în

n e ţ i a .

Ş p i o n i i î m p ă r a t u l u i ş t i r i c i r ă în

care

palazzo se ascunde

arhiducele. Pe arhiduce

îl

c h e m a r ă a c a s ă în Viena

î m p ă r a t u l îl c e r t ă ş i - l

puse în

c a r a n t i n ă

mai

multe

15 luni. Ana Maria

primi

200 de

taleri

de la

un

o m u l e ţ

ciudat

misterios

ş i

apoi o

i z g o n i r ă

pentru

totdeauna

de

pe

teritoriul Austriei.

Trebui s ă p ă r ă s e a s c ă minunata V e n e ţ i e o r a ş u l

visurilor, care

pe

atunci

a p a r ţ i n e a

Austriei. Dar

20

un

director

italian care tocmai vroia s ă m e a r g ă cu

compania sa în Paris, auzise de la republicani unde

se ascunde Ana Maria, o

c e r c e t ă ş i - i

oferi

un contract

splendid.

Ana

Maria

ajunse în

Paris ş i într-un an de zile

25 deveni

una

dintre cele

mai

celebre balerine ale Operei

italiene. Asta-i

fuse epoca de

aur.

Ziarele

scriau

coloane

întregi despre jocul

ei,

m u z i c a n ţ i

îi

dedicau

ei com-

p o z i ţ i i l e

lor p o ţ i o admirau ş i o iubeau de departe,

iar

p r i n ţ i i

îi

f ă c e a u curte

de

aproape.

Vestea

idilei

3

v e n e ţ i a n e ajunse ş i în Paris ş i

f ă c u s ă

c r e a s c ă ş i

mai

mult nimbu1

balerinei.

Dar gloria atunci îi ajunse la zenit cind un

t î n ă r

renumit

poet

francez b ă u o t r a v ă în

s u p ă r a r e a - i

373

ude lăsase pe Aa Maa zse şase Tal nostru, apoş zse aşa A luato Davolul

Ş plecă tst acasă

Cnd fu de 15 a Aa Maa Rosenmond ea aleă la Bugtheateul d Vena Un ahduce o

luă la och ş deatunc dn ndul cel dn umă al aletulu aşa zcd z de z făcea cte un pas nantecăte valdă Se ş voea că pe cea ma celeă aleă dn vemle acelea cae după ahduce ea o

vază aulcă să o nlocuască cu dnsa Ahducele sădeodată gnd altceva ş fug cu Ana Maa VeeaŞpon mpăatulu ştcă cae aazzo se ascundeahducele Pe ahduce l chemaă acasă n Veampăatul l cetă şl puse n caatnă ma multe

lu Aa Maa pm 20 de tale de la u omuleţ

cudat msteos ş apo o zgonă petu totdeaunade pe tetoul AusteTeu să păăsească nunata Veneţe oaşul

vsulo cae pe atunc apaţea Auste Da2 u decto tala cae tocma voa să meagă cu

compana sa Pas auzse de la epulcan undese ascude Aa Maa o cecetă ş ofe un cotactspledd.

Aa Maa ause Pas ş ntun an de zle2 deve ua dte cele ma celee alee ale Opee

talee Asta fuse epoca de au Zaele scau coloaeteg despe ocul e muzcaţ dedcau e com

pozţle lo poeţ o admau ş o ueau de depate

a pţ făceau cute e apoape Vestea dle veeţae aunse ş n Pas ş făcu să cească ş ma

ult mul aleeDa gloa atunc ause la zent cd un tnă

ş eut poe facez ău otavă supăaea


4/7

a m o r o a s ă pentru

c ă

Ana Maria î trimise înapoi versu

rile de dragoste î n s o ţ i t e de-un compliment italienesc

de

surugiu. Ana

Maria aici fusese curat

n e v i n o v a t ă .

Ea

n u - ş i

aducea aminte decît c ă

între

multe mii de

5 oameni i-au prezintat un b ă r b a t

foarte blond

, aproape

alb de

blond,

c ă r u i a c e i l a l ţ i î ziceau Rene ş i care

t o a t ă seara

n u - ş i

l u ă ochii de

la

dînsa . Versurile,

ca

semnul unei o b r ă z n i c i i v ă d i t e i le-a trimis î n d ă r ă t .

Poetul

nu muri

de o t r a

v

ă

dar

î ş i

pierdu lumina

10 ochilor.

Pe-atunci

oamenii

erau

î n c ă

impresionabili f a ţ ă

de

istoriile

sentimentale, ş i

vestea

p o v e ş t i i

sentimen

tale dintre poet

ş i Ana

Maria se

r ă z l e ţ i

în

t o a t ă

lumea.

B ă t r î n u l preot a ş a auzi întîi de

vestea

m i e l u ş e l u -

5 lui pierdut.

-

Opera diavolului,

zise trist, s ă - i

a ş t e p t ă m

s f î r ş i t u l . .

Peste un

an

nimeni nu

mai

ş t i a nimic de Ana

Maria. într-o

s e a r ă

d i s p ă r u misterios de-aci ş i nici nu

20

mai i ş i la

i v e a l ă .

î n d r ă g o s t i ţ i i ei s c o r m o n i r ă pentru

dînsa

întreg o r a ş u l

degeaba într-un

an t o a t ă

lumea

o u i t ă ... chiar ş i numele.

Ana

Maria în

timpul

acesta z ă c e a într-un mor

mînt

mare i

trist, a c ă r e i

învelitoare

era de aba r o a s t ă

25 ş i de unde

nu

putea vedea nici cerul,

c ă c i

fereastra

era la spatele ei ş i

ea

nu se putea m i ş c a . C ă l u g ă r i ţ e

forfoteau în jurul ei

ş i ea în

visurile-i de

aiurire

credea

c ă b ă t r î n u l

p o p ă

t o t u ş i

a

dat

peste ea

undeva

ş i

acuma

vrea s-o

f a c ă

cu de-a sila mireasa

lui

Christos. O b o a l ă

30

l u n g ă chinuitoare o ţ i n t u i s e în

pat,

ş i - n

vremea

asta

nu

se gîndea la altceva decît la satul ei ş i la popa

b ă t r î n

374

amooasă petu că Aa Maa tmse apo esule de dagoste soţte deu complmet taleescde suugu Aa Maa a usese cuat eoatăEa uş aducea amte det că te multe m de

oame -au peztat u băbat oate blod apoapealb de blod căua cealţ zceau Re ş caetoată seaa uş luă oc de la dsa esule csemul ue obăzc ădte lea tms dăăt

Poetul u mu de otaă da ş pedu lum oclo

Peatuc oame eau că mpesoabl aţde stole setmetale ş estea poeşt setmetale dte poet ş Aa Maa se ăleţ totă lumeaBătul peot aşa auz t de estea meluşelu

lu pedut pea daolulu se tst să aşteptă

sştul .

Peste u a me u ma şta mc de AMaa. to seaă dspău msteos deac ş c

ma eş la eală îdăgostţ e scomoă petdsa teg oaşul degeaba! îtu a toată lume

o ută . ca ş umele Aa Maa tmpul acesta ăcea tu momt mae ş tst a căe eltoae ea de aba poast

25 ş de ude u putea edea c ceul căc eeastea la spatele e ş ea u se putea mşca ălugăţeooteau uul e ş ea sule- de aue cede

că bătul popă totuş a dat peste ea udea ş acumea so acă cu dea sla measa lu stos boal lugă, cutoae o ţtuse pat, ş emea ast

u se gdea la altcea dect la satul e ş l pop băt

4


5/7

D a c ă ă vindec. zicea deseori, ă fac c ă l u -

g ă r i ţ ă . Bine-mi spunea b ă t r î n u l

p o p ă .

Trecu

Un an

de cînd Ana

Maria

ajunse

în spital,

ş i n

vremea

asta

t o a t ă

f r u m u s e ţ e a

i

se

ofilise,

pe care

5 nu

demult

p r i n ţ i i i-o asediau, pictorii o eternizau,

compozitorii o puneau pe

note

ş i p o e ţ i i o

cîntau.

- E ş t i

v i n d e c a t ă ,

fiica mea, zise într-o zi doc

torul. De-acuma

te

p o ţ i duce de-aici,

ba

chiar trebuie

s ă pleci.

10

Ana Maria

cei

dintîi

p a ş i

îi

f ă c u

spre

o g l i n d ă

ş i n t r 0

l i p ă

v ă z u ce s t r i c ă c i u n i a

f ă c u t

într-însa un

an de zile. M u l t ă vreme

z ă c u l e ş i n a t ă

în odaie,

în

vechea ei odaie unde cununi de lauri, benzi colorate,

daruri r ă m a s e r ă cu amintirea u l t i m ă a gloriei trecute.

15 Cînd

veni

în fire,

prinse

a mîngîia

ca

o n e b u n ă

lucrurile

cari

îi

erau

dragi

ş i n s f î r ş i t

se

opri dinaintea

portretului copilului

ei, care

era încadrat cu v ă I

negru de doliu.

Ana Maria î n ţ e l e s e brusc ş i aceasta:

20

-

A

murit,

a murit f ă r ă s ă i f i putut s ă r u t a

25

g u r i ţ a ...

Ş i

ce chin este pe lume s-a zvîrcolit

în sufletul

ei. Toate s u f e r i n ţ e l e iadului îi t r e c u r ă

prin

vine

ca

un oleu înfierbîntat.

Dac-ar f i v ă z u t

toate

astea b ă t r î n u l preot ...

Aici

s-ar

cuveni

ă

închei povestirea.

î

lumea cea

veche ş i f r u m o a s ă a

p o v e ş t i l o r ,

aici a ş f i pus jos con

deiul,

pentru

c ă

am

scos

frumos la

i v e a l ă

morala .

Dar

eu n - a ş avea h o d i n ă

d a c ă a ş

t ă c e a

cele ce i

3 s-a mai

întîmplat

cu

Ana

Maria. Documente reci ne

spun

scurgerea v i e ţ e i ei mai

departe ş i

tot a ş a de

rece

vreu s-o

spun

ş i eu.

375

"Dacă ă vindec. şi zicea deseoi ă ac căuăiţă Binei spunea bătnu popă

Tecu un an de cnd Ana Maia aunse n spita

şin veea asta toată uuseţea i se oiise pe cae nu deut pinţii io asediau pictoii o etenizau

copozitoii o puneau pe note şi poeţii o cntau Eşti vindecată iica ea, zise nto zi doc

tou Deacua te poţi duce deaici ba chia tebuisă peci

Ana Maia cei dinti paşi i ăcu spe oindăşint cipă văzu ce sticăciuni a ăcut ntnsa unan de zie Mută vee zăcu eşinată n odaie n vechea ei odaie unde cununi de aui benzi cooatedaui ăaseă cu aintiea utimă a oiei tecute

Cnd şi veni n ie pinse a nia ca o nebună

ucuie cai i eau dai şin sşit se opi dinaintea potetuui copiuui ei cae ea ncadat cu văneu de doiu

Ana Maia nţeese busc şi aceasta2 A uit a uit ăă săi i putut săuta

uiţa...

i ce chin este pe ue sa zvcoit n suetuei Toate sueinţee iaduui i tecuă pin vine caun oeu niebntat

Daca i văzut toate astea bătnu peot

Aici sa cuveni să nchei povestiea. în uea cea veche şi uoasă a poveştio aici ş i pus jos con

deiu pentu că a scos uos a iveaă "oaaDa eu naş avea hodină dacă aş tăcea cee ce i

sa ai ntpat cu Ana Maia Docuente eci nespun scueea vieţei i ai depate şi tot aşa de ec veu so spun şi eu

375


6/7

Ana Maria pierduse

tot

ce putea pie,rde ş i nu-i

r ă m a s e

decît un medalion în care

era

p i c t a t ă cu

email

chipul Sfintei Maria

ş i

pe care

î n c ă b ă t r î n u l

preot i-l

atîrnase la gît. MedaliGmul acesta îl c ă u t ă

în

toate

5 p ă r ţ i l e , dar nu-l

g ă s e a n i c ă i r i ,

c ă c i în decursul

anilor

s-a

irosit.

Cînd

ă z u Ana Maria c ă - ş i pierduse

i a c e a s t ă

u l t i m ă

n ă d e j d e , îngenunche pe

p ă m î n t u l

rece

ş i

g r ă i

astfel:

- S f î n t ă

M a i c ă P r e c i s t ă ,

ş i tu m-ai

p ă r ă s i t ...

10 Acu trebuie s ă mor

Ş i vru s ă m o a r ă ,

dar

un glas, parc-ar i f î ş i i t de

pe

buze

de femeie, îi

ş o p t i :

- C a u t ă

Ş i Ana

Maria

începu

din

nou s ă

caute,

scormoni

5 prin toate

sertarele, prin

toate c r ă p ă t u r i l e o d ă i i ,

e x a m i n ă totul

cu

d e - a m ă n u n t u l ,

ş i

d o u ă z e c i ş i patru

de ore

c ă u t ă

n e m î n c a t ă ,

n e b e u t ă ,

p a r c ă

canonindu-se,

medalionul, ultima

n ă d e j d e

Chipul Sfintei Maria

nu-l

mai g ă s i .

În

schimb, d ă d u peste o scrisoare al

20 c ă r u i scris

nu-l c u n o ş t e a ş i

o

d e s f ă c u c u r i o a s ă , c ă c i

î n c ă nu era nici d e s f ă c u t ă

În scrisoare

poetul

care

vruse s ă ş i f a c ă

seama

cu

o t r a v ă

din pricina

ei

î ş i

lua

adio

de

la

dînsa

ş i

de

la

v i a ţ ă .

25

" D a c ă a ş i d e s f ă c u t atunci scrisoarea asta, se

gîndea

în

sine Ana

Maria,

nenorocitul

b ă i a t nu

s-ar

i o t r ă v i t ş i n-ar fi orbit

din cauza asta."

Apoi d e o d a t ă - i

veni

în minte

întrebarea: "Oare

mai

t r ă i e ş t e ?

Ce

face?

În

visurile lui neluminate

m ă

30

vede tot

a ş a de

f r u m o a s ă

ca de mult? Ochiul lui n-o

s ă c r e a z ă nici d a c ă petele mele de

v ă r s a t .

..

376

Nu se l i n i ş t i p î n ă ce

nu

g ă s i

pe

poet, care cu

orbia

ş i pesimismul

lui

se

retrase

la ţ a r ă . Într-un

Aa Maria pierdue tot ce putea pie rde şi uirămae dect u medalio care era ictată cu emaichipul Sfitei Maria şi pe care că bătrul reot il

atae la gt Medali0ul aceta l căută toate părţile dar ul găea icăiri căci decurul ailora iroit Cd văzu Aa Maria căşi pierdue şi aceatăultimă ădejde, geuche pe pămtul rece şi grăiatfel

Sftă Maică Precită, şi tu mai părăit . Acu trebuie ă mor

Şi vru ă moară dar u gla parcar fi fşiit de pe buze de femeie i şopti

CautăŞi Aa Maria cepu di ou ă caute, cormoi

pri toate ertarele pri toate crăpăturile odăiieamiă totul cu deamăutul şi douăzeci şi patru

de ore căută emcată ebeută parcă caoiduemedalioul ultima ădejde Chipul Sfitei Mariaul mai găi chimb, dădu pete o crioare a

cărui cri ul cuoştea şi o defăcu curioaă căcică u era ici defăcută

crioare poetul care vrue ăşi facă eama

cu otravă di pricia ei şi lua adio de la da şi dela viaţă

Dacă aş fi defăcut atuci crioarea ata egdea ie Aa Maria eorocitul băiat u arfi otrăvit şi ar fi orbit di cauza ata

Apoi deodatăi vei mite trebarea Oare

mai trăieşte? Ce face viurile lui elumiate mă vede tot aşa de frumoaă ca de mult Ochiul lui o

ă crează ici dacă petele mee de vărat"

6

Nu e liişti pă ce u găi pe poet care cuorbia şi peimimul lui e retrae la ţară tru


7/7

an

î

u i t a s e r ă ş i pe

dînsul

dar Ana

Maria î g ă s i

ş i - i vorbi astfel:

- Eu sînt Ana

Maria.

î ţ mai aduci

aminte?

Poetul credea

c ă - i

face cineva

vreo

g l u m ă

crîn-

5

c e n ă dar

v@cea era vocea cea veche pentru care se

topea

ş i

pe care n-o mai putea

uita.

Mîngîie mîinile ş i

obraj

ii

fetei ş i - i

zise:

- Te duci de

la

mine?

Ana Maria îi

spuse

f e r i c i t ă :

10 -

Nu

r ă m î n

aici

pentru

totdeauna

...

cacI

alC

am

g ă s i t

din nou

tot

ceea ce pierdusem. S l a v ă ţ i e

M a i c ă

P r e c i s t ă

r

an uiaseă şi pe dnsu da Ana aia găsşii vi asfe

Eu sn Ana aia îţi mai aduci amine?

Peu cedea căi ace cineva ve gumă cn cenă da 9cea ea vcea cea veche penu cae s

pea şi pe cae n mai puea uiangie minie şi aj ii eei şii ise Te duci de a minena aia i spuse feiciă

10 - u ămn aici pen deauna cac alCam găsi din nu ceea ce piedusem avă ţie,aică Pecisă !

Documents

teskt letrar rumanisht