teorie licentaa

8/16/2019 teorie licentaa

1/36

1.SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Conţinutul cheltuielilor publicea)Cheltuielile efectuate din fondurile constituite la nivelul bugetelor administraţiilor publicecentrale (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate,bugetul asigurărilor sociale de

stat,bugetului fondului pentru ajutorul de şomaj,bugetele instituţiilor autonome şi altele). Lastatele cu structură federală ,se cuprind şi cheltuielile autoritaţilor publice ale statelor membre alefederaţiei. b) Cheltuielile realizate din fondurile constituite n bugetele locale.c)Cheltuielile efectuate din intrările de credite e!terne,anual.d)Cheltuielile constituite din fonduri e!terne nerambursabile, la nivelul organismelorinternaţionale.Criterii de clai!icare "#criteriul administrativ are la baza criteriul institutiilor publice prin care se efectueazacheltuielile" ministere , instit publice autonome,unitati adm#teritoriale.#Criteriul economic imparte ch publice dupa natura lor (ch curente si ch de capital ) si dupa tipul

de cheltuiala (ch de transfer si ch cu bunuri si servicii )#Clasificatia functionala $ grupeaza ch astfel"%.&ervicii publice generale, n care se includ"%%. 'părare na ională, ordine publică şi siguranţăț%%%. &ervicii social#culturale, care includ următoarele.%. &ervicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape.. 'cţiuni de dezvoltare economică,#Clasificatia financiara are in vedere mom in care se efect ch si modul in care sunt afectateresursele financiare..'cest criteriul imparte cheltuielile in"ch definitive care finalizeaza prin plati scadente stingerea unor obligatii ale statuluich temporare $ op de trezoreri ai vireaza ramb unor imprum sau regul unor avansuri.

#Ch virtuale(posibile) $ ch pe care statul se ang sa le efectueze numai conditionat de prod unuieveniment.#Clasificatia dupa rolul ch in procesul de is vveive sociala imparte ch in "ch reale (negative)ch economice (is vve)clasificatia *+ cuprinde ch pt " serv pub gen,aparare,educatie,sanatate,cultura is v cu bunuriis v,dobanzi,subventii."actori care in!luentea#a creterea ch publice#demografici $ cresterea pop, modificarile struct ale acesteia pe cateog socio#profesionale si pevarste#economici # dezvoltarea economică si la gradul de modernizare al acesteia#factori sociali" -reocuparea statului pentru o mai bună repartizare a veniturilor n societate siacordarea de sprijin material persoanelor in vrstă sau celor care necesită asistentă socială .#urbanizarea # /nfiintarea si dezv centrelor urbane si transformarea localităţilor rurale si adapt lor la cerintele unei civilizatii superioare#militari $ pregatirea sau purtarea de razboaie


2/36

$.SISTEMUL RESURSELOR "I%&%CI&RE PUBLICEContinut " 0 parte a res fin ale societatii care cuprind totalitatea mij banesti necesare realiz obvecon si sociale intr#un interval de timp dat.1es fin pub includ "# res administratiei sociale de stat# res asig soc de stat

# res instit pub autonome&tructura "2pdv al continutului ,principalele categ de res fin publice sunt "# prelevari cu character obligatoriu (impozite, ta!e si contributii)# res de trezorerie (emis de titl de stat si imprum pe t s pe piata de capital)# res din imprum publice#res din emisiuni monetare fara acoperire%n conformitate cu struct sist bugetare , res de impart in "# res fin ale bug de stat " ven fiscale , nefiscale si ven din capital#res fin ale bug asig soc de stat " contributiile#res fin ale bug locale " impozite si ta!e locale , cote si sume defalcate din unele ven ale bug de st

%n raport cu regularitatea , se impart in "# res ordinare (curente) " fiscale,nefiscale si cotributiile# e!traordinare ( intamplatoare) $ imprum de stat , emis mon fara acop3actori care influenteaza cresterea res fin publice

'.IMPO(ITELEContinut )%mpozitele0 forma de prelevare a unei parti din veniturile pers fizice si juridice la disp statului ptacop ch publice. Ca mijloc de realizare a ven publice,prelevarea cu caracter obligatoriu se facecu titlu nerambursabil si definitiv si fara o cotraprestatie directa din partea statuluiPreiunea !icala i det aceteia )

-resiunea fiscala este definita ca raportul dintre veniturile si impozitele ce trebuie achitate.-resiunea fiscala poate fi utilizata atat pentru impozitele indirecte,cat si pentru totalitatea prelevarilor la buget efectuate prin intermediul impozitarii.-resiunea fiscala se concretizeaza defapt in gradul de fiscalitate, grad in care contribuabilii, in ansamblul lor,societatea, respectiveconomia suporta pe seama rezultatelor obtinute din activitatea lor impozitele si ta!ele,ca prelevari obligatorii instituite si percepute prin constrangere legalade catre stat.Concret, presiunea fiscala reprezinta proportiile din venituri la care, in mod nevoit siobligatoriu,contribuabilii (persoane fizice sau juridice) renunta in favoarea statului, sub formaimpozitelor, varsand aceste sume in cadrul e!igibilitatii lor la bugetul de stat,,bugetul asigurarilor sociale de stat ,bugetele locale si fondurile publiceEle*entele tehnice ale i*po#itului )#subiectul (platitorul) 0 pf sau pj obligata prin lege la plata impoz#suportatorul 0 pers care suporta efectiv impozitul. 2e regula, platitorul 0suportatorulobiectul impunerii 0 materia supusa impunerii. %n cazul impoz directe ,ob este venitul , iar incazul impoz indirecte,ob impunerii este produsul vandut,serviciul prestatsursa impozitului 0 venitul sau avereaunitatea de impunere 0 u.m , 4g ,hectar sau metru patratcota impozitului 0 imp aferent unei uitati de impunere in suma fi!a sau cote procentualeasieta 0tot masurilor fiscale luate in leg cu fiecare sub impoz pt identif obiectului,det impoz.

5


3/36

-erceperea sau incasarea impozitului6ermenul de plataPrincipiile i*punerii unt ) justetea impunerii0 fiecare contrib sa contrib pe cat posibil un impozit in f de ven pe care ilobtine

certitudinea impunerii 0 marimea impoz datorate de fiecare pers sa fie certa,u arbitraracomoditatea perceperii 0 impoz sa fie percepute la modul si in termenii cel mai convenabilirandamentul impoz 0perceperea impoz sa se faca cu un min sa cheltuieli'sezarea impozitului 0 consta n efectuarea unui ansamblu de operatiuni succesive privind"# stabilirea marimii obiectului impozabil7# determinarea cuantumului impunerii7# perceperea si ncasarea impozitului-erceperea impozitului este operatia finala a asezarii impozitului este perceperea acestuia, carese desfasoara dupa stabilirea marimii obiectului impozabil. 'ceasta operatie consta n a ncasaimpozitele la termenele si n modalitatile specifice fiecaruia dintre ele. /n vederea realizariiacestui obiectiv, organele fiscale comunica contribuabililor platitori sumele datorate de ei

bugetului cu titlu de impozit si termenele de plata a acestora. 2upa ndeplinirea acestei cerinte se procedeaza la ncasarea sau la perceperea propriu#zisa a impozitelor.%mpozitele directe 0 stab nominal pt fiecare contribuabil ,sunt asezate pe venit si sau peavedere,sunt incasate direct de la subiectul impoz care este acelasi cu suportatorul.%mpoziteledirecte se clasifica in "impozite reale " asezate pe obiectele materiale( terenuri ,masini) facandu#se abstractie de sit fin acontrib (imp funciar , pe cladiri )impozite personale asezate deasupra veniturilor si8sau averii in stransa leg cu sit personala acontrib.%mpozitele indirecte 0percepute cu ocazia vanzarii unor bunuri,prestarii serviciilor,e!ecutariilucrarilor ,cu ocazia operat de import#e!port .9le vizeaza ch si au ca subiect alta pers fiz sau

juridica decat suportatorul.9le sunt"a)6a!ele de consumatie0 percepute asupra prod si sv de prima necesitate prin adaugarea lor la pretul de vz al acestora b) monopolurile fiscale0modalitate de impunere costand in dreptul e!clusiv al statului asupra prodctiei si vz anumitor produsec)ta!ele vamale $ stab asupra mf e!portate,tranzitate si importate+. SISTEMUL BU,ET&R Continutul i caracteriticile bu-etului de tat " :ugetul de stat reprezintă un act previzional,un instrument macroeconomic,o balanţă n care sunt evidenţiate veniturile şicheltuielile probabile ale statului ce se vor realiza n anul respectiv./n cadrul sistemului unitar de bugete,bugetul de stat ocupă cel mai important loc.:ugetul de stat este adoptat şi dezbătut de către -arlamentul 1omniei şi reprezintă principalul plan financiar anual,cu ajutorul căruia statul romn şi formează resursele financiare pe care leutilizează n mod eficient la crearea programului de dezvotare socială şi economică a ţării.'lături de bugetele locale, bugetul de stat reprezintă componenta principală a sistemuluifinanciar,cuprinznd o parte a relaţiilor social#economice băneşti prin intermediul cărora seconstituie,administrează şi repartizează fondurile bugetare,acestea din urmă reprezentnd principalele fonduri bănesti ale ţării.

;


4/36

:ugetul de stat reprezintă o categorie fundamentală a ştiinţelor finanţelor. /l putem aborda din punct de vedere juridic şi economic.&ub aspectul său juridic bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturileşi cheltuielile anuale ale statului. :ugetul de stat prevede şi autorizează n formă legislativăcheltuielile şi resursele statului, avnd character obligatoriu fiind supus aprobarii -arlamentului.

1eprezintă un act de previziune a resurselor publice şi a modului de utilizare a acestuia,elaborndu#se pe o perioada de un an. Legea bugetului de stat este influenţată de concepţiile politice, economice şi sociale specifice fiecărei perioade.Ca document oficial, bugetul de stat evidenţiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectuan viitor şi mărimea veniturilor ce pot fo mobilizate la dispoziţia statului.'bordarea economică se referă la corelaţiile acroeconomice şi n special legăturacu nivelul şievoluţia produsului intern brut. n anumit nivel al -%: şi măsura n care acesta este repartizat pentru formarea brută de capital şi consum determină nivelui indicatorilor bugetari şi constituie baza evoluţiei favorabile a resurselor n viitor.:ugetul de stat e!primă relaţiile economice n formă bănească ce iau naştere n procesulrepartiţiei produsului intern brut, n conformitate cu obiectivele de politică economică socială şi

financiară ale fiecărei perioade. 'ceste relaţii au dublu sens" pe de o parte, ca relaţii prin care semobilizează resursele băneşti iar pe de lată parte ca relaţii de repartizare a acestor resurse.1elaţiile de mobilizare a resurselor sunt relaţii de repartiţie a -%: n favoarea statului prinintermediul impozitelor, ta!elor şi contribuţiilor, al prelevărilor din venituri şi atragerile dedisponibilităţi temporar libere prin imprumuturilor de stat intern. 2easemenea se crează relaţiiale statului cu străinătatea concretizate n finanţări e!terne.:ugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt şi mediu. :ugetul economic estecarteristic ţărilor dezvoltate şi reprezintă pe lngă un buget de stat clasic şi resursele societăţii şidestinaţia lor.:ugetul economiei naţionale este un ansamblu de conturi ale naţiunii, care reflctă pentru anul n curs şi pentru anul următor previziunile asupra tuturor agenţilor economici din ţararespectivă.

Bu-etul -eneral conolidat al tatului B,C/ reprezintă ansamblul bugetelor componente alesistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un ntreg.1ezultă 5 caracteristici" bugetele sunt agregate, prin cumularea valorilor nregistrate att la venituri, ct şi la cheltuieli7 bugetele sunt consolidate, prin eliminarea transferurilor de sume dintre două bugete componenteale :


5/36

bugetul reflectă relaţiile economice n formă bănească ce iau naştere n procesul repartiţiei produsului intern brut, n conformitate cu obiectivele de politică economică, socială şi financiarăale fiecărei perioade7aceste relaţii se manifestă n dublu sens"relaţii de mobilizare 8 procurare a resurselor sunt relaţii de repartiţie a -%: n favoarea statului

prin intermediul impozitelor, ta!elor şi contribuţiilor, dar şi al atragerilor de disponibilităţitemporar libere din economie prin intermediul mprumuturilor de stat (interne şi e!terne)7

Principiile bu-etare-rincipiul universalităţii " 5 reguli"

veniturile şi cheltuielile se includ n buget n totalitate, n sume brute (globale), fără omisiuni şifără compensări reciproce7 n acest mod bugetul permite analiza"# corelaţiilor e!istente ntre diferite categorii de venituri şi cheltuieli7# nivelurilor reale ale veniturilor şi cheltuielilor publice.veniturile bugetare nu pot fi destinate direct unei anumite cheltuieli bugetare, deci veniturile #odată vărsate la buget # se depersonalizează.

# e!cepţii" donaţii, sponsorizări, fondurile speciale (venituri cu destinaţie specială).-rincipiul publicităţii&istemul bugetar este deschis şi transparent"dezbaterea publică a proiectelor de buget şi a e!ecuţiei bugetare, cu prilejul aprobării acestora n-arlament7 publicarea n >onitorul *ficial al 1omniei a actelor normative de aprobare a bugetelor şi ae!ecuţiei acestora7difuzarea tuturor informaţiilor prin mijloace de informare n masă.-rincipiul unităţiiveniturile şi cheltuielile bugetare se nscriu cu sumele lor globale ntr#un singur document, pentrua se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice7

n 1omnia, unitatea bugetară nu este respectată n forma sa clasică, nee!istnd un singurdocument al bugetului general consolidat aprobat, ci mai multe (bugetul de stat, bugetulasigurărilor sociale de stat, bugetele locale etc.), dar corelate ntre ele.-rincipiul anualităţiiveniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate 8 autorizate prin lege pe o perioadă de an, carecorespunde e!erciţiului bugetar7e!erciţiul bugetar este perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează, se aprobă, see!ecută şi se raportează bugetul7n 1omnia anul bugetar coincide cu anul calendaristic7tot mai mulţi economişti susţin necesitatea trecerii la adoptarea unor bugete multianuale, proces justificat n special de cheltuielile cu caracter economic (investiţii) care necesită aprobări pe perioade mult mai ndelungate (bugete pe programe).-rincipiul specializăriiveniturile şi cheltuielile bugetare se nscriu şi se aprobă n buget, potrivit clasificaţiei bugetare 0schemă unitară, concisă şi clară de grupare a "veniturilor publice pe surse de provenienţă"# venituri curente0 venituri fiscaleimpozite directe (impozite pe profit, pe salarii, pe venit)

?


6/36

impozite indirecte (6', accize, ta!e vamale)contribuţii pentru asigurările socialealte contribuţii0 venituri nefiscale (dividende, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome şi vărsăminte dela instituţii publice)

# venituri din capital (din valorificarea unor bunuri ale statului).cheltuielilor publice"după natura şi efectul lor (clasificaţia economică)"0 cheltuieli curentede personalmateriale şi serviciisubvenţiitransferuridobnzi aferente datoriei publice0 cheltuieli de capital0 mprumuturi acordate

0 rambursări de credite interne şi e!ternedupă destinaţia lor (clasificaţia funcţională)0 servicii publice generale (funcţionarea administraţiei publice)0 apărare, ordine publică şi siguranţă naţională0 cheltuieli social culturale (nvăţămnt, sănătate, asistenţă socială)0 servicii de dezvoltare publică, locuinţe, mediu, apă0 acţiuni economice (industrie, agricultură, transporturi, etc.)-rincipiul unităţii monetaretoate operaţiunile bugetare se e!primă n moneda naţională, inclusiv cele ce decurg din creditelee!terne şi din fondurile comunitare nerambursabile.-rincipiul echilibrului bugetar

presupune ca o cerinţă esenţială acoperirea integrală a cheltuielilor din veniturile fiecărui an7acest principiu a fost, n mod progresiv, abandonat7 de altfel, nu mai este nominalizat n Legeafinanţelor publice7cerinţa actuală" deficitul bugetar voluntar şi stăpnit poate deveni un mijloc de relansare aeconomiei, dacă nivelul deficitului bugetar este corelat cu un ansamblu de indicatorimacroeconomici şi nu depăşeşte un anumit @semnal de alarmăA.

0.Conceptul de ai-urare i clai!icarea ai-urarilor

a)2efinitie $ sist de relatii econ care implica aportul unui nr mare de pers fzice si juridice, inconstituirea unui fond banesc,in conditiile in care fiind amenintate de aceleasi pericole ine!istenta si activitatea lor,concep si recunosc oportunitatea prevenirii si inlaturarii pe bazemutuale a prejudiciilor generate de producerea acestor pericole viitoare,posibile,probabile insanesigure. b)Continutul juridic# legea constituie forma juridica de reglementare a asigurarilor

B


7/36

# dpdv juridic, contractul de asigurare face parte din categ contracte aleatorii cu caracter strict bilateral# cadrul legislativ este format din " legea ;B 8 ? si legea ;5 8 5DDDc)Continutul economic si financiar 'coperirea pagubelor produse de diferite evenimente si fenomene se poate realiza cu ajutorul a ;

categ de fonduri banesti "#fonduri de rezerva financiara 0 f de autoprotectie si f de autoasigurare#fonduri de rez si8sau de asig 0 se constituie in mod centralizat in bug de stat si in bug locale.#3onduri de asigurare propriu#zise 0 se constituie in mod centralizat pe aza contributiei pers fiz si juridice asigurate (prime sau cotizatii )d)-rincipiile asigurarilor "#universalitatea asigurărilor , care constă n aceea că persoanele şi bunurile se asigură mpotrivamai multor riscuri, cu plata aceloraş prime de asigurare7#integralitatea asigurărilor , adică nivelul despăgubirilor se determină ct mai aproape devaloarea reală a bunurilor asigurate, pentru ca aceste despăgubiri să permită refacerea bunuriloravariate sau distruse7

#realitatea asigurărilor , care constă n faptul că asigurările de persoane şi de bunuri au la bazădate reale, nu fictive, temeinic verificate n prealabil7#asigurătorul plăteşte despăgubirea şi sumele asigurate numai pentru bunurile, persoanele şiriscurile cuprinse n asigurare7#mutualitatea asigurărilor , care presupune e!istenţa unei comunităţi de risc, ceea ce nseamnă căasiguraţii ameninţaţi de aceleaşi riscuri particită, cu primele de asigurare pe care le plătesc, laconstituirea fondului de asigurare cu care se apără interesele lor comune. 2espăgubirile şi sumeleasigurate se acordă numai asiguraţilor care au suferit daune sau care au fost afectaţi ca urmare a producerii riscurilor asigurate7#realizarea unei eficienţe economico#sociale ridicate /n domeniul asigurărilor potrivit cerinţelorgestiunii economico#financiare este necesar de a realiza şi aprecia eficienţa activităţii de

asigurare. 'ctivitatea de asigurări trebuie astfel organizată, condusă şi realizată nct săcorestundă unor cerinţe reale ale societăţii, să contribuie la desfăşurarea normală a procesuluireproducţiei sociale, a vieţii spirituale, la creşterea produsului naţional brut, a avuţiei naţionale.

e)3unctiile asigurarilor "# functia de repartitie 0 fct principala a asigurarilor ,se manifesta in procesul de formare afondului de asigurare si in procesul de repartizare a fondului catre destinatiile sale legale.# functia de control 0 fct complementara asigurarilor , urmareste modul in care sunt incasate primele de asig si alte venituri ,cum se fac platile pt indemnizatii# functia de compensare 0 in cazul asig rca si de bunuri ,consta in despagubirea pagubelor produse de calamitati naturale si accidente si in cazul asig de pers , plata unor sume asigurate3) Clasificarea asigurarilor ) dupa regimul juridic# asigurari cu caracter obligatoriu# asigurari facultative5) dupa obiectul asigurarii "# asig de bunuri# asig de persoane

E


8/36

# asig rca;) in raport cu cadrul national "# asig interne# asig e!terne sau internationale=)dupa natura relatiilor dintre partile implicate"

# asigurari directe# coasigurari# reasigurari

g) elementele tehnice ale asigurarilor # asiguratorul 0 pers juridica romana sau straina care in schimbul unei prime de asig incasata dela asigurati, isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate decalamitati nat sau accidente , de a plati suma asigurate la prod unui eveniment in viata persasiguratee si de a plati o despagubire pt prejudiciul de care asiguratul raspunde in fata legii fata eterte persone.# asiguratul 0 pers fiz sau juridica care in sch unei prime de asigurate platite asiguratorului ,isi

asigura bunurile in cazul uno calamitati naturale,accidente sau se asigura impotriva unorevenimente ce pot aparea in viata lor sau se asigura prejudiciul pe care le#ar putea asigura unorterte persoane# beneficiarul asigurarii 0 pers care are dreptul de a incasa suma asigurata sau despagubirea faraa fi parte la contractul de asig# contractantul asigurarii 0 pers fiz sau juridica care poate incheia asigurarea fara a obtine prinaceasta calitatea de asigurat.# obiectul asigurarii 0 bun mobil sau imobil , o pers fiz sau rasp civila acoperita prin asig.#evaluarea 0 stab val bunurilor in vederea cuprinderii lor in asig,evitandu#se subevaluarea sausupraevaluarea bunurilor #subasiguratul 0 parte din val de asig pt care asiguratorul isi asuma raspunderea in cadrul

producerii evenimentului asigurat# norma de asigurare 0 intervine la asig de bunuri si rep suma asig pe unitatea de ob asig.# prima de asig 0 suma de bani pe care asiguratul o plateste de regula anticipat asiguratorului invederea constituirii fondului de asigurare. -rima rep val riscului si se stab prin calcule statisticesi matematice# 2urata asig 0 per de timp cat e!ista raportul de asig intre asigurat si asigurator #paguba (dauna) 0 pierderea e!p valoric suferita de un bun asigurat#despagubirea de asig 0 suma de bani pe care asiguratorul este obligat sa o plateasca asiguratului.Cuantumul despagubirii nu poate depasi val cuprinsa in asigurare.# franciza 0 cuantumul din paguba stabilit in prealabil care se suporta de asiguratt . -oate fi atinsasau deductibila# 1iscul asigurat 0 evenim sau fen care odata produs datortita efectelor sale , il obliga peasigurator sa plateasca asiguratului despagubirea.

f) contractul de asigurare0 actul juridic prin care asiguratul se obliga sa plateasca prima de asigurare in schimbulcareia,soc de asigurari isi asuma obligatia ca la producerea evenimentului sa plateascaasiguratului despagubirea sau suma asigurata in limitele stabilite.

F


9/36

se incheie sub forma scrisa si este format din " polita de asig , conditii pricipale,conditiiaditionale si ane!e.-rinc caract juridice "caracter consensual $ c de asig se incheie pe baza consintamantului partilor caracter sinalagmatic $ partile isi asuma reciproc anumite obligatii reciproce si interdependente

caracter aleatoriu 0 partile nu cunosc la inch contractului ce efecte vor rezulta.Caracter oneros 0 partile urmaresc obtinerea unui avantajCaracter succesiv 0 esalonarea in timp a prestatiilor prev in contract.Caracter de adeziune 0 potentialul asigurat are posib sa accepte sau sa respinga in bloc acestcontractCaracter de buna credinta 0 pres ca inch si e!ec contr se face cu buna credinta.

1/ &i-urarile de peroane# au ca obiect garantarea platii unei sume de bani de catre asigurator in cazul producerii unui

evenim legat de pers fiz a asiguratului si anume " vatamare corporala,imbolnavire,deces sausupravietuirea acestuia%n fct de riscul asigurat , se impart in "asig de viataasig de pers ,altele decat cele de viata'sig de viata 0 forma de protectie fin a asiguratului sau a altor persoane desemnate in cazuldecesului asiguratului.1iscul in asig de viata este riscul de deces care este un eveniment cert.&uma asigurata se stab in mod forfetar de catre asigurat in fct de nevoile si posib fin.'siguratul poate sa incheie mai multe contr de asig impotriva aceluiasi aveniment.La producerea riscului aisgu , asiguratul poate incasa drepturile de asigurare de la toti

asiguratorii.'sig de viata se incheie de regula pe termen mediu si lung.-lata primei se face o singura data sau in transe periodice.%n raport cu riscul asigurat , se impart in "asig de supravasig de decesasig mi!te de viataasig de accidente%n raport cu scopul asig , se impart in "asig pe termen limitatasig pe termen nelimitatasig mi!te de viata cu capitalizareasig de pensii6arifele de prima se calc pe baza statisticilor demografice, a tabelelor de mortalitate1ezerv matematica 0 diferenta dintre primele incasate si sumele platite care se acumuleaza si sefructifica in timp. &umele care repr rezerva matematica sunt pastrate de catre soc de asig indepozite bancare sau sunt fructificate prin plasamente in actiuni.&e calc in 5 metode " met prospectiva si met retrospectiva


10/36

6ipuri de asig de viata " asig de viata pe termen limitat , asig de viata pe term nelim , asig mi!ta,asig mi!ta redusa,asig de suprav , asig de tip student , asig de tip zestre , asig de nuptialitate ,asig de natalitate, asig pt ipoteca,asig pt renta, asig de tip unit#li4ed

11/ &i-urarile de bunuri

'sigurarea bunurilor are un rol deosebit in protejarea bunurilor (mobile sau imobile) de caredispune o persoanaCaracteristici "se incheie pe o per de ma!im un an,minim ; luni prima de asig se stab in urma unor calcule statistico#matem de catre asigurator raspunderea asiguratorului incepe dupa 5=h de la plata primei%nteresul asigurabil2aca pt un contr de asig nu e!ista interes asigurabil , acesta nu e valid dpdv juridic.%n cazul asig de bunuri, interesul asig 0 val pecuniara a bunului,e!pusa pierderii sau val patrimoniala ce poate fi pierduta de asigurat, ca urmare a producerii even asigurat.1egula gen in asig de b este sa e!iste interes asigurabil,atat in mom inch asigurarii cat si in

momentul producerii riscului aisigurat.%nstiintarea cu privire la prod evenim asigurat se face in scris de catre asigurat la soc de asig , cucare se afla in relatii de colaborare,in cadrul unui termen limita stab prin lege .Constatarea pagubei se face in general de catre specialistii societati de asig,care a fost instiintatain prealabil.9valuarea pagubei " se tine seama de faptul ca urmare a producerii a evenim asigurat se poateinregistra o paguba totala sau partiala.-lata despagubirii " metode $ plata unei indemnizatii,inlocuirea bunului si repararea bunului saua cladirii avariate6ipuri de asig de bunuri "asig cladirilor si alte constructii

asig masinilor,utilajelor,instalatiilor asig lucrarilor de constructii montajasig bunurilor impotriva furtuluiasig comple!a a gospodariilor asig animalelor si a culturilor agricoleasig de transport rutier asig maritimaasig de risc financiar

6arifele de prima%n cazul asigurărilor de bunuri, cea mai mare parte din primele ncasate deasigurator se utilizează pentru plata despăgubirilor cuvenite asiguraţilor. 2rept urmare,lementul principal n funcţie decare se stabileşte nivelul cotei de primă tarifară estemărimea probabilă a despăgubirilor pe careasigurătorul le va plătii asiguraţilor.2upă cum am văzut, partea din cota de primă tarifarădestinată pentru platadespăgubirilor se numeşte primă netă sau cotă de bază. -rin adăugarea laacestea asuplimentului (adaosului) destinat acoperirii cheltuielilor privind constituireaşiadministrarea fondului de asigurare, finanţării unor măsuri de prevenire a pagubelor,constituiriifondului de rezervă şi realizării de către asigurător a unui anumit beneficiu,obţinem cota de primă tarifară sau primă brută./n vederea calculării primei nete se porneşte de la indicele de

D


11/36

despăgubire, carearată ct reprezintă n medie, despăgubirile achitate de asigurător la fiecare DDde unităţi monetare sumă asigurată, pentru o anumită categorie de bunuri.

1$/ &i-urari de rapundere ci2ila'sigurarea de rasp civila 0 asig prin care se acopera sumele pe care asiguratul,conform legii ,

este obligat sa le primeasca pt pagubele materiale sau vatamarile corporale produse de el unuitert,la care se adauga si ch de sudecata.2pdv juridic , asig de rasp civila se grupeaza in "asig de rasp civila obligatoriiasig de rasp civila facultative

6ipuri "1C'1aspundere profesionala pt contabili,avocati,arhitecti,medici,constructori (acop rasp pt

erori,omisiuni )1aspundere ale directorilor si functionarilor 1aspunderea angajatorului1aspunderea producatorului si a contractantilor 1asp pt poluarea mediului inconjurator 1asp proprietarului1asp chiriasului1asp prop de magazine1asp pers fiz private1asp unor categ de sportivi-1%>' 29 '&%< 0 se det in functie de limita raspunderii stabilite,de istoricul domeniului

asigurarii,de natura activitatii asiguratului si de alte criterii.*biectul asigurarii " prejudiciile de care asiguratul raspunde in baza legii fata de terte persoanecheltuieli efectuate de asigurat in procesul civil cu acordul scris al asiguratului

1'/RE&SI,UR&RE&1easig 0 forma complementara a asig prin care asiguratorul(initial), in calitate dereasigurat,cedeaza prime de reasigurare catre reasigurator,in sch carora acesta vacontribui,potrivit obligatiilor preluate,la suportarea indemnizatiilor pe care reasiguratul le plateste la producerea riscului care a facut obiectul reasigurarii-rin operatia de reasigurare ,soc de asig care cedeaza devine reasigurat sau cedent,iar cel care primeste devine reasigurator.1easigurarea avantajeaza nu numai pe asigurator,dar si pe asigurat,pt ca prin cedarea unei partidin rasp asumata initial asiguratul este protejat de surpriza neplacuta ca, in caz dedauna,asiguratorul sa nu poata face fata obligatiilor de despagubire.1olul reasigurarii "cresterea capac de asigurareomogenizarea riscurilor stabilizarea fin


12/36

Contractul de reasig cuprinde " obiectul reasig , rasp asumata de reasigurator,rasp retinuta dereasigurat,conditiile in care se face reasig , costul reasig , modul de decontare a primelor,duratacontractului,clauze privind raporturile reciproce.-oate fi " facultativ,obligatoriu sau mi!t.1easigurarea proportionala (reasig cota parte, reasig e!cedent de suma asigurata,reasig proportionala mi!ta,reasig pe baza de pool)

Contr proportionale $ rasp reasiguratului si reasiguratolui se stab sub forma de raport,a unei proportii fata de suma totala asigurata1easig cota parte 0 particip reasiguratului se stab sub forma unei cote procetuale din suma asig prev in contr 1easig e!cedent 0 reasiguratul stab anticipat,sub forma unei sume fi!e,retinerea sa proprie.1easig prop mi!ta 0 imbinare intre reasig cota#parte si reasig e!ecent de suma asigurata1easig pe baza de pool 0 soc de asig convin sa creeze un pool de reasig1easigurarea neproportionala 0 aceea in care lipseste orice relatie directa atat intre volumul primelor incasate de soc de asig si cel cedat reasiguratorului.

1+ / MO%E3& SI M&S& MO%ET&R&3unctiile monedei"fct de etalon al valorii 0permite e!p valorii bunurilor econ in termeni monetari si da posibefectuarii de comparatii intre preturile diferitelor b si svfct de mijloc de plata $ instrum unic de tranzactionare , moneda serveste drept contrapartida intreoferta si cererea de b si svfct de rezerva a valorii 0 moneda serv ca rezerva a puterii de cump fiind un instrum de pastrarefct de unitate de cont 0este indeplinita de moneda fara e!istenta fizica a acesteia (e! "dst)fct de standard al platii amanate 0 moneda are rol in e!p valorii stab pe tl in dezv tranz la termen1olul monedei in ec contemporana $ moneda este imp in ec deoarece este folosita ca parghie deinf a economiei,cantitatea de moneda controlata de catre autoritatea monetara infl procesele econ

,macroec,investitiile,somajul,cresterea econ.9volutia monedei $ = perioade"econ naturala $ bunurile produse sunt destinate nev de consum,nu pt schimbecon de sch in natura(trocul)#din bun econ se detaseaza un bun care preia rolul monedei servindla sch direct pe un alt bun .econ in care se utiliz moneda#marfa $mf sunt utilizate pt a indep rolul de moneda,dar puteau fifolosite si pt consum . 'par monedele batute din met si aliaje comune ,iar mai trz monede de aursi argintecon in care se fol moneda#semn $ formele monetare sunt "moneda de hartie,fiduciara,de cont,bancnoteClasificarea semnelor monetare "dupa forma de e!istenta " moneda de metal , din hartie,scripturaladupa unit emitenta " creata de ag ec , de tezaur ,de bancidupa oblig asuma de banca emitenta " convertibila , neconvertibiladupa val intrinseca " moneda cu val integraladupa capac liberatorie " moneda legala,facultativa,fractionara-uterea de cumparare a monedei 0 cant de b si sv care poate fi cump cu o anumita cant demoneda de regula,o unitate monetara.-uterea de cump este inversul unui indice de pret (indicispecialai,indicele general al preturilor ,indicele preturilor de consum)

5


13/36

>asa monetara si structura acesteia>asa mon 0 tot activelor care pot fi utilizate pt procurarea bunurilor si sv si pt plata datoriilor ,ansamblul mij de plata respectiv de lichiditati e!istente in economie,%ndic statistic care secuantifica pe baza bilantului centralizat al intregului sist bancar.&tructura " numerarul si banii scripturali ,ambele avand aceeasi f in activ econ.

'gregate monetare 0 marimi mon compozite,un ans de active mon care servesc ca suport pt politica mon si in particular pt suprav cresterii mijloacelor de plata. &e clasifica "mon primara(baza mon ) cuprinde banii creati de :Cmon ca mij de plata (m m in sens restrans) cup instrum de plata creata de :C>on ca avutie neta $ include si alte instrum ce pot fi transf in utilitati%n raport cu gr de lichiditate $ urm agregate monetare "> 0 m m in sens restrans,partea cea mai activ a m m , formeaza lichiditatea>5 0 > G ans plasamentelor la termen>;0>5Galte active cu grad diferit de lichiditate(certif de dep , bonuri de casa)>0>; G 6itluri emise pe tm si tl (actiuni)Contrapartidele masei monetare"figureaza in partea de '

contrap e!t 0 e!presia rel internat si a influentelor acesteia asupra monedeicontrap credite interne 0 grupeaza creditele ac statului sub forma achiz de tit pub si crediteinterne acordate econ sub forma de credite acordate ag econ.

14. CERERE& SI O"ERT& 3E MO%E3&9cuatia cantitativa a cererii de moneda " 5 variante " ecuatia 3isher si ecuatia Cambridge-otrivit teoriei 4einesiste , cant detinuta pt tranzactii si pt motive de precautie este indepl de ceaacocata speculatiei.Conform lui 3riedman , cererea de moneda ar trebui sa depinda de resursele disponibile ale persfiz si de randamentele anticipate ale altor active decat moneda.

*ferta de moneda 0 rezulta prin ansamblul mij de plata si lichid e!istente in econ si esteanalizata in f de caracterul ei e!ogen sau endogen*f de moneda este e!ogena in masura in care autoritatea mon detine puterea de a regla nivelulcant de moneda din econ*f de mon este endogena in cazul in care autorit mon nu poate actiona de o manieradiscretionala9chilibrul monetar 0 starea de identitate intre masa baneasca e!istenta in ec ( c si of )1el dintre ech mon si ech econ sunt relatiile gen si specie%n econ contemp , se manifeste dezech econ " inflatia,somajul,stagnarea prod,decalaje.Cauze " creditare bancara, inv cu eficienta incerta,razb,calam nat,conjunct pol nefav.%nflatia $ 5 caractcresterea preturilor a cun rate diferite de la un sector la altul,ceea ce a det o cresteredisproportinata a consumuluiinflatia 0 semnul unei devalorizari monetare (pierderea put de cump )3orme "inflatia prin cerere $generata de dezech care se manifeste pe piata b si sv intre cererea de bunirisi of globala inelasticainflatie prin costuri $ generata de revendicarile grupurilor sindicale , cresterea sal in acele domunde nu se obtin cresteri de productivitate

;


14/36

inflatie importata 0rez al participarii economiilor la flu!urile internat de cap,b si svinflatie structuratla $ det de strategia adoptata de unele tari, de dezv accelerata,cresterea econrapidainf anticipata si inf neanticipatainf deschisa si inf reprimata

inf moderata,galopanta,hiperinflatie9fectele inflatiei " cresterea ven nominale , ch fin ale indatorarii mai mici , ratele reale ale dob fscazute-olitici antiinflationiste "inghetarea preturilor pol bugetara si fiscalalimitarea creditelor politica veniturilor %nflatia in 1omania

15/SISTEME MO%ET&RE

SMICreare " in per #55 iulie == , are loc la :reton#Hoods , Conferinta mon si fin internat anatiunilor unitr si asociate , in urma careia ia nastere &>% 0I 5 planuri"HJ%69 $ %nstit unui fond din subscrierile tarilor membre al carei cap sa fie format din ;DK aursi EDK in mon nationala. >onedele trb sa fie definite in +%6'&9%+9& $ prev crearea unei uniuni de cliring , o super banca centrala%au nastere " 3>% si :%12 Principii de functionare :#alegerea etalonului mon $ s#a stab et aur#devize,in care M american a avut rol de etalon,alaturi deaur #mentinerea stailitatii paritatii si a cursurilor de sch ale mon nat ale tarilor membre# fiecare tara

membra 3>% era oblig sa si stab val paritara a mon in aur sau dolar,iar fata de paritateaoficiala,cursurile de piata erau fi!ate in cadrul unor marje G ,# K#asig convertibilitatii nationale a mon $ conv mon nat in dolar si conv deplina a dolarului in aur #crearea rezervelor mon oficiale si asig lichid $ tarile mem 3>% aveau oblig sa si constituierezerva monetara#9chilibrul balantei de plati $ tarile membre 3>% aveau oblig a suprav si sa asigure mentinereaech bal de plati .

&>% actual

Rolul "MI in econ *ondiala3>% este o organizatie internationala infiintata pentru a promova cooperarea monetarainternationala, stabilitatea valutara si acorduri valutare sistematice, pentru a stimula crestereaeconomica si niveluri inalte de folosire a fortei de munca si pentru a acorda asistenta financiaratemporara tarilor membre, in conditii adecvate, pentru a contribui la ajustarea balantei de plati.2e aici reiese necesitatea functionarii 3>%, deoarece avem nevoie de o astfel de organizatie invederea promovarii cooperarii monetare internationale, garantarea stabilitatii financiare,facilitarea comertului international, contribuirea la un nivel inalt de ocupare a fortei de munca, lastabilitate economica si combaterea saraciei in orice tara aflata in impas.

=


15/36

Cooperarea Ro*aniei cu "MI1omnia a devenit membră 3>% la ? decembrie E5 şi face parte din constituenta condusă de*landa. 2l. >enno &nel (*landa) este 2irector 9!ecutiv pentru 1omnia n cadrul 3>%7constituenta sa include 'rmenia, :osnia şi Jerţegovina, :ulgaria, Croaţia, Cipru, untenegru, 1epublica >acedonia, >oldova, *landa, 1omnia şi craina.

% este domnul Constantin >ugur %sărescu, % se ridică la .D;D,5 milioane 2&6sau D,=;K din cota totală. -uterea de vot a 1omniei este de .D; voturi reprezentnd D,==Kdin total.

SEBCEUROSISTEMUL

Inte-rarea *onetara europeana

9tapele infaptuirii >9') prima etapa avea drepr obv sporirea performantelor ec si mon in cadrul instit e!istent:)a doua etapa viza realizarea &9:CC)a treia etapa $ trecerea la paritatile fi!e,transf competentelor :C la &9:C si inf mon unice.

Rolul BCE ( )#&prijna pol econ ale Comunitatilor europene#>entinerea stab preturilor #%mplem pol mon a comnunitati#2etine si adm rez oficiale ale statelor membre#-romov un siste de plati eficient

#Contrib la suprav prudentiala#'utorizeaza emiterea de bancnote in cadrul 9

Moneda EURO# etapeF# $ are loc sel pt din ? tari mem 9 care au indepl criteriile de conv#5DD $ euro circula in paralel cu mon nationala5DD5 $ aparitia banc si mom euro cf unui calendar prestabilit

Creare SBC :anca Central 9uropeana infiintata oficial la data de DB F reprezinta pilonul central alniunii 9conomice si >onetare. "ondatori SEBC unt i*partiti at!el"# un grup de 5 state semnatare ale 6ratatului care folosesc euro fara restrictii pentru functiile banilor (:elgia, *landa,


16/36

&tributiile SBC i BC# stabilirea si conducerea unei politici monetare corelate a grupului de state membre ale 9.# conducerea operatiilor cu valute si pastrarea si administrarea rezervei valutare oficiale alestatelor membre

# promovarea functionarii fluente a sistemelor de plati# contributia la conducerea fluenta a politicilor duse de autoritatile competente in domeniulsupravegherii prudentiale a institutiilor de credit si indomeniul stabilitatii financiare.

Criterii de con2er-enta )a/ rata in!latiei sa nu depaseasca cu un an inaintea e!aminarii mai mult de ,?K media rateiinflatiei a celor mai bune trei tari membre ale 9 cu cele mai stabile preturi. b) de!icitul bu-etar sa nu depaseasca ;K din -%:#ul fiecarei taric) datoria publica a tarii respective sa nu depaseasca BDK din -%:#ul acesteiead) rata doban#ii nu trebuie sa fie mai mare de 5 puncte procentuale fata de media pe termenlung a primelor trei state performante in acest domeniu.

e/ rata de chi*b nu trebuie sa depaseasca marjele normale de fluctuatie prevazute in cadrul&>9, in timpul celor doi ani precedenti eligibilitatii pentru trecerea la moneda unica

&tributii ale Euroite*ului# Colectarea i co*pilarea tatiticilor# :C9 asistată de bancile centrale nationale, colecteaza ogama larga de informatii statistice necesare indeplinirii atributiilor sale7# Contributia la upra2e-herea prudentiala si la stabilitatea financiară aceasta indatorirevizeaza trei activitati principale" monitorizarea stabilitatii financiare, furnizarea de consultantaautoritaOilor competente cu privire la conceperea si modificarea regulilor financiare si promovarea mecanismelor de mentinere a stabilitatii financiare si de administrare eficienta acrizelor financiare7

# E*iiunea de bancnote euro si asigurarea integritătii acestora7# Cooperarea internationala.

Site*ul *onetar al Ro*aniei Etape :#mom in per preistorica#mom din sec $ % i Jr in 2obrogea $ mon metalice#mom din per :urebista $ 2ecebal $ pana in sec %%% $ denarii romani#>on in circ in sec #P $ >on batuta in imp roman de rasarit#>on in circ in sec P#P% $ mon bizantine , dinarii banali#>om in circ in sec P%#P%% $2ucatii , dinarii si banii de argint (61) , grosii si semigrosii dinargint (mold) , talerul austriac (transilv)#>on in sec P%% $ FBE $ mon turcesti,austriece#1omanatul lui Cuza $ u.m 0 romanat ,se stab marimea si greutatea dupa modelul franculuifrancez,diviziunile @decimaA si @CentimaA, din aur ,arg si alamaTrasaturi :#primul sistem monetar national legiferat#unit mon 0 leul $ ? gr 'rgint

B


17/36

#leul se transf dintr#un un ban fictiv in moneda rara#9ste bimetalist,zecimal,unit mom fiind impartita in DD bani#2reptul de batere revine statului#%n 1 erau acc si mon emise de tarile m latine#Leul este liber conv pana in = cand a izbucnit primul 1>

Sit *onetar al Ro*aniei dupa 1060&ist bancar este supus procesului de reforma si restructurare,fiind structurat in " :+1 si alte banci Mom importante:# , mai "promulgarea legilor bancare" legea nr. ;;8,cu privire la activitatea bancara silegea nr. ;=8 cu privire la statutul :+1.# , noiembrie"se declara convertibilitatea limitata a leului. Cursul de schimb incepe sasestabileasca zilnic de catre :+1.#;, iunie "6rezoreria &tatului isi deschid cont la :anca Centrala.# =,aprilie":anca +ationala adopta Lega cu privire la cambia si normele referitoare lacec,

billet la ordin si ordin de plata#F martie $iunie"instituirea unui nou cadru legal, prin adoptarea urmatoarelor legi"legea bancara ?F8F, lega nr D8F privind statutul :+1, lega F;8F a3alimentului :ancar #5DDD, se introduce noul regulament privind operatiunile pe piata monetara realizata decatre:+1, precum facilitatile de creditare si depozit ale bancilor din cadrul sistemului bancar7#5DD;, martie"adoptarea monedei 9uro ca moneda de referinta in stabilirea cursului deschimb alleului#5DDE, 1omania se integreaza in zona 9uro7# 5D? se e!timeaza ca moneda euro va devenii moneda nationala pt 1omania

17/ B&%CILE CE%TR&LE"unctiile B8ncilor Centrale3unctia de emisiune reprezinta dreptul conferit :ancii Centrale de catre stat de a emite moneda.:C emite bancnote al caror curs este legal si puterea circulatorie nelimitata. :C este cea careemite moneda centrala constituita din bancnote si soldurile pozitice ale bancilor siintermediarilor financiari specifice conturilor pe care acestia le au inscrise la :C.:C este sginstitutie care detine stocul de aur monetar si rezerva valutara a tarii, emisiunea monetara pestenivelul rezervei internationale trebuind sa fie acoperita cu detineri de titluri de stat.5.3unctia de banca a statului decurge din ; motive principale"#3orma de proprietate a bancii $ :C isi constituie capitalul integral de stat, :C reprezentand banca statului, detine si administreaza fondurile serviciilor publice ale caror solduri figureaza in- bilantului si care, in principiu, nu pot fi debitoare.#1aportul8relatia dintre banca si state!primat prin creditarea statului de catre :C.:C crediteaza statul prin acoperirea deficitelor bugetare, avansurile acordate statului cudestinatie speciala, cumparari de titluri de stat.#Ca instrument de promovare a politicii economice a statului. :C indeplineste rolul de consiliersi realizator al emisiunilor de titluri in contul statului.;.3unctia de banca a bancilor

E


18/36

3iecare banca din sistemul bancar are un cont deschis la :C care nu poate fi debitor si pe bazacaruia pot fi realizate viramente si compensari interbancare.2aca in procesul compensarilor, anumite banci au nevoie de refinantare ca urmare a penuriei delichiditati, :C poate in anumite conditii sa furnizeze resursele financiare necesare alimentand piata monetara.

:C trebuie sa utilizeze interventiile pe piata monetara pentru a mentine masa monetara si ratadobanzii in limitele fi!ate de autoritatile monetare.:C joaca efectiv rolul de banca fata de celelalte banci prin depozitele constituite si mai alesacordarea de credite. -rincipalul motiv al constituirii de depozite la :C il constituie prudenta,necesitatea de a asigura lichiditate.=.3unctia de creditare a bancilor.2eoarece bancnotele emise de :C sunt titluri de credit, este functia prin care banca actioneaza caun creditor pentru celelalte banci din sistemul bancar prin doua operatiuni"*peratiuni de refinantare prin care :C furnizeaza lichiditati societatilor bancare in conditiile pecare considera necesare pt realizarea obv de politica monetara.*peratiuni de rescontare ce constau in achizitia ferma, cu plata imediata a unor creante in termen

prezentate de bancile comercialesau achizitiile creantelor insotite de angajamentul derascumparare al bancilor comerciale prezentatoare ale titlurilor.?.3unctia de centru valutar 'ceasta desemnează o triplă functie a băncii centrale"asigurarea, singură sau n concurentă cu băncile de rang secundar, a schimbului de monedănatională n devize7 păstrarea si gestionarea rezervelor valutare7supravegherea ratei de schimb a monedei nationale.B.3unctia prudentiala si de control2enumita si f disciplinara este f prin care banca isi e!ercita controlul asupra bancilor si celorlalteinstitutii de credit in scopul asigurarii securitatii depozitelor si pt prevenirea falimentului bancar.

E.3unctia economica9ste cea prin care banca se implica in economie. 'stfel, cand realizeaza emisiune monetara, candsupravegheaza cursul valutar, cand intervine pe piata monetara pt a influenta rata dobanzii, :Care si o functie economica.

OPER&TIU%ILE B9%CILOR CE%TR&LEOperatiunile pai2e ale băncii centrale constau n"-constituirea capitalului propriu;-depunerile sau constituirea surselor atrase;- emisiunea bănească.a) Capitalul propriu, constituit la dispozitia băncii de emisiune, are ca principală trăsătură faptulcă nregistrează o dimensiune mai redusă dect la băncile comerciale. 6otusi, reputatia si rolul băncii de emisiune se datorează sprijinului statului si locului central ocupat de aceasta nansamblul sistemului bancar. /n structura capitalului propriu se includ fondul statutar, fondul derezervă si profitul bancar. b)2epunerile n conturi la banca centrală sunt făcute de către celelalte bănci si, Quneori, de cătremarile ntreprinderi. 2e asemenea, băncile de emisiune reprezintă casierul statului, n conturilelor statul păstrndu#si rezervele financiare, pastreaza depozitele intreprinderilor cu capital de stat

F


19/36

precum si depozitele bancilor altor state (constituite pentru efectuarea decontarilorinternationale)c) 9misiunea bănească reprezintă cea mai importantă sursă operatională a băncii centrale, nsăsioriginea băncilor de emisiune fiind strns legată de aparitia monedei fiduciare.Operatiuni acti2e desfăsurate de către banca centrală, cuprind"

-operatiuni de creditare;-Decontări interbancare-operatiuni de vânzare cumpărarea de aur si devize.a) 'cordarea de credite reprezintă principala grupă de operatiuni active a băncii centrale, attcelorlalte bănci (n primul rnd băncile comerciale), prin b) decontarile inter si intrabancare prezinta importanta ca urmare a locului detinut de :ancacentrala pentru reglarea (compensarea) platilor pentru participanti.c) :anca de emisiune mai efectuează si operatiuni de vnzare $ cumpărare de aur si devize, prinintermediul acestor operatiuni, banca de emisiune consolidndu#si rezerva valutară, urmărindinfluentarea cursului monedei nationale fată de valutele de referintă, n functie de conditiile siinteresele e!istente, impuse de o anumită politică monetar $ valutară practicată de tara

respectivă.I%3EPE%3E%T& B&%CII CE%TR&LE%ndependenta băncii centrale poate fi definită ca Rsituatia n care guvernul unui stat nu detinenici o prghie pentru a influenta deciziile băncii centrale n ceea ce priveste politica monetarăA.-roblema gradului de independentă al băncii centrale abordată din punct de vedere al implicăriiautoritătii politice n deciziile monetare evidentiază două aspecte de manifestare a independentei băncii centrale"!. independenta relativă (activitatea băncii centrale fiind subordonată autoritătii e!ecutive)7". independentă absolută (n sensul că activitate băncii centrale este coordonată de autoritatealegislativă, iar politica monetară este realizată n cadrul amplu al politicii macroeconomice a

statului). 'cest tip de independentă a băncii centrale reflectă capacitatea acesteia de a dispune deindependentă n alegerea si utilizarea istrumentelor necesare atingerii obiectivului de politicămonetară componentă a politicii macroeconomice.%n aceeasi măsură banca centrala este responsabilizată in acitivitatea sa ,aducand anual un raportin fata -arlamentului, actiune care vine sa sporească credibilitatea sa interna.9lementele principale care determină orientarea independentei băncii centrale spre o latură saualta sunt"a )forma de proprietate asupra capitalului7 b) atributiile legale ale băncii centrale7c) modalitatea de numire a conducerii băncii7d) reprezentarea guvernului n organele de conducere ale băncii si invers7e) finantarea statului de către banca centrală7f) repartizarea profiturilor./n 1omnia, :+1 este condusă de un Consiliu de 'dministratie, format din membri alesi de-arlamentul 1omniei la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor douăCamere. +umirile se fac pe o perioadă de ? ani, cu posibilitatea rennoirii mandatului. 2intre cei membri, = apartin direct structurii e!ecutive permanente a :+1"


20/36

16.CO%TI%UTUL POL MO% SI &L I%TRUM 3E RE&LI(&RE & &CESTOR&Obiecti2e)1olul principal al politicii monetare l reprezintă reglarea volumului

mijloacelor de plată utilizabile pe piata bunurilor si a serviciilor, prin folosirea deinstrumente specifice (operatiunile open#mar4et, rata dobnzii de refinantare,rezervele minime obligatorii).-olitica monetară are ca prioritate asigurarea stabilitătii preturilor,astfel spus, mentinerea inflatiei n limite favorabile unei dinamici economice centrate pecresterea echilibrată.*biectivele si instrumentele politicii monetare se circumscriu finalitătilor strategiei economice sitintelor politicii economice, politica monetară integrndu#se n mi!ul de componente ale politiciieconomice, adecvate nevoilor conjuncturale si structurale ale dinamicii economice, alecoordonării coerente si consistente a evolutiei economiei.*biectivele de politică monetară stabilite de banca centrală sunt clasificate astfel "

# obiective intermediare" *biective cantitative (agregatele masei monetare) *biectivul rateidobnzii, *biectivul cursului de schimb.# *biective opera ionale" *biective de natură monetară" baza monetară7 rata dobnzii pe piaOațmonetară7 *biective de natura creditului*biectivele intermediare sunt variabile care au o influentă directă asupraobiectivelor finale (masa monetară, cursul de schimb) si care servesc drept tintă pentru autoritătile monetare.*biectivele operationale sunt variabile care se află sub controlul direct al băncii centrale (baza monetară, rata dobnzii de pe piata monetară) si care suntutilizate de banca centrală din următoarele motive" variabilele nu arată caracterulrestrictiv al politicii monetare si autoritătile pot să aibă nevoie să transmită, pietelor

si participantilor la acestea, semnale rapide, clare si precise cu privire la caracterul politicii promovate.*biectivele intermediare monetare sunt de trei tipuri"obiective cantitative, adică agregatele monetare7rata dobnzii7cursul de schimb.

#nstrumente de politică monetarăa$ Directe1eglementările bancare3i!area administrativă a unor rate ale dobnziiControlul asupra ratei de schimbb$ #ndirecte# &istemul rezervelor minime obligatorii# 6a!a oficială a scontului# 1ata dobnzii de refinan areț# *pera iunile de open mar4etț# -olitica de rată a dobnzii# Limitarea creditului

5D


21/36

# -olitica de baza monetară

Canale de tran*itere a politicii *onetareCanalele de transmitere a politicii monetare reprezintă căile prin care se transmit efectelemodificării ofertei de monedă asupra economiei reale. 9le pun n evidentă modul n care

variatiile ofertei de monedă antrenează modificări alevariabilelor reale (productie, grad deocupare a fortei de muncă, investiNii, ngeneral, cererea de bunurisi servicii).-rincipalele canale de transmitere sunt"-canalul ratei dobânzii;-canalul altor preturi ale activelor;-canalul cursului de sc%imb;-canalul creditului;-canalul anticipatiilor si a efectelor de anunt

10. CRE3ITUL SI 3OB&%3&Creditul0 categ econ ce e!p rel de repartitie sau distributie a unei parti din venitul national sau-%:,prin care se mobilizeaza si se distribuie disponibilitati din econ si se creeaza noi mijloace de plata in scopul satisfacerii unei nevoi de capital sau pt realiz obv de pol econ.Functiile creditului :#fct de repartitie (distributiva) $ distrib prin acordarea de imprum,a res banesti disponibile la unmom dat in econ spre anumite ramuri,sectoare,domenii de activ care au nev de mij de finantare#fct de emisiune 0 capac creditului de a crea noi mijloace de plata in econ pe langa cele det de fctde repartitie si se e!plica prin capac monedei scripturale de a se modifica.#3ct de control $ e!ercitata de catre :C si b com , prin implicarea lor in suprav modului cum suntacordate creditele si prin urmarirea destinatiei pt care s#au acordat creditele

Trasaturile creditului:.-articipantii la rap de credit " debitor si creditor ,pot fi pers fiz sau pop ,stat si ag econ5.promisiunea de ramb 0 angaj deb de a ramb la scadenta cap imprum G dob;.garantarea creditului" garantie reala (gaj) si garantie personala=.term de ramb0include de la term f scurte pana la peste ?D ani?.2obanda $ pretul cap utilizat sau chiria pe care o pl debB.6ranz si abordarea creditului $ actiunea prin care se asig o buna informare si docum pt acordcredituluiE.Consemnarea si transferabilitateaFormele creditului :a)dupa natura ec si participanti " c comercial , bancar,decomsum,obligatar,ipotecar b)dupa calitatea deb "credite ac pf . credite ac pjc)dupa cal cred si deb " c privat si publicd)in f de scopul ac credtelor" c de e!pl , de investitii,de speculatie,de circ , de consume)dupa term de ramb " c pe t s, c pe t lf) dupa um " in lei , in valutag)dupa modul de ramb " cred amortizate , neamortizate

5


22/36

3obanda 0 categ econ cu mai multe intelesuri " plata pt o suma imprum , recomp pt renuntareala lichiditate,plata pt cap imprum ,pretul platit pt a obtine resure in prezent ,prima platita-oate fi "#simpla $ se ac pt cred pe o per S an $ 2 0C TUTd 8;BD DD#compusa# se ac pt credite pe o per I an # 20Cf $ C , Cf 0 C(Gd)n

$/,ESTIU%E& &CTI:ELOR SI P&SI:ELOR B&%C&REStructura i caracteriticile ite*elor bancare&istemul bancar, după ictor Vinga reprezintă @un ansamblu de bănci diferite, organizat n jurul sisub conducerea băncii centrale, n vederea coordonăriiactivitătii de scont si rescont, de credite, de plasament si de administrare a depozitelor bancareA.3iecare banca trebuie sa e!amineze si sa raspunda la urmatoarele probleme" &unctia de intermediere financiara; 'iscul;Transformarea ratelor de dobanda; (evoia de lic%iditate.

&istemele bancare din tările dezvoltate se caracterizează printr#o serie de trăsături, dintre careretin atentia următoarele" diversitate, concentrare, bancarizarea activitătii, accelerareaoperatiunilor de restructurare, deschiderea către relatiile cu străinătatea.2iversitatea se refera la numarul de institutii de credit e!istente in cadrul sistemului bancar Concentrarea activitatii bancare reprezinta ponderea detinuta de principalele banci in totalulsistemului bancar7


23/36

tilizarea acestor depozite la vedere ca resurse de creditare se realizeaza cu prudenta de catre banca datorita volatilitatii ridicate a acestora.%n raport cu caracteristicile, conturile la vedere au mai multe forme"Conturile curente in lei si valuta sunt conturi prin care titularul acestora, cliemtii bancii,desfasoara operatiuni de casierie (incasari si plati).

Conturile de economii sunt conturi la vedere care ofera o rata a dobanzii si sunt reglate in moddiferit. 1etragerea din aceste conturi se face la scadenta, in caz contrar titularul nu mai primestedobanda corespunzatoare.2epozitele cu preaviz sunt mai putin utilizate si presupun ca detinatorii acestora pot utilizafondurile cu conditia instiintarii bancii despre aceasta intentie intr#un anumit termen prevazut incontract.2epozitele la termen sunt formate din disponibilitati banesti e!istente in conturile de depozit carenu pot fi retrase pana la scadenta stabilita prin contractul incheiat intre banca si deponent.1etragerea disponibilitatilor constituite in acest cont de depozit la termen inainte de scadentaimplica din partea bancii bonificarea depozitului cu o dobanda inferioara.

# Reurele nondepo#it

'par atunci cand banca isi consuma fondurile proprii si resursele atrase prin depozite si constauin procurarea de noi resurse de la banci, banca centrala si prin emisiunea de titluri pe termenlung.1esursele nondepozit sunt"%mprumuturile de la bancile din sistemul bancar7%mprumuturile de la institutiile financiare din strainatate76itluri emise pe termen lung (in special obligatiuni)%mprumututile de la bancile din sistemul bancar constau in procurarea de resurse de la bancacentrala sau de la alte banci. %mprumuturile de la banca centrala apar ca" operatiuni de rescontaresi operatiuni de lombardare.6itlurile emise pe termen lung fac obiectul vanzarii pe piata de capital si reprezinta o modalitate

de procurare a resurselor prin emisiunea propriilor titluri, a obligatiunilor sau a altor titluri emise pe piata interbancara.# "ondurile proprii

3ondurile proprii sunt formate din capitalul propriu si capitalul suplimentar (fondurile proprii denivel si fondurile proprii de nivel 5)Capitalul propriu este format din capitalul social si prelevări din profitul băncii pentru fondul de rezervă, fondul mijloacelor fi!e, fondul de dezvoltare si alte fonduriconstituite din profitul net:ăncile comerciale pot majora nivelul capitalului social n baza hotărrii actionarilor si cuacordul :+1, utiliznd următoarele surse"##emiterea de noi actiuni7#prime legate de capital rămase după acoperirea cheltuielilor legate de operatiunile respective7#rezerve constituite din profitul net7#diferente din reevaluarea patrimoniului7#obligatiuni, dividende si datorii convertibile n actiuni7rezerve constituite din diferente favorabile de curs valutar, conform normelor legale.Capitalul suplimentar (acceptat n limita a ma!im DDK din capitalul propriu) include fondul de risc de creditare, rezervele din reevaluarea activelor si datoriasubordonată.

5;


24/36

Operatiunile acti2e ale bancilor co*erciale*peratiunile active sunt operatiuni care vizeaza partea activa a bilantului bancar si care presupune o alocare a fondurilor atrase de banci sub forma de depozite, capitaluri proprii si alteresurse.-rincipalele operatiuni active sunt"

1.Operatiuni de creditare%n cadrul acestor operatiuni se diferentiază două categorii distincte si anume" credite acordatesocietătilor comerciale (corporate ban4ing) si credite acordate persoanelor fizice (retail ban4ing).Creditele acordate societătilor comerciale sunt"Creditele pentru procurarea de active fi!e (pentru procurarea deechipament) au o pondere redusă si sunt acordate, n general, pe termen scurt.Creditele pentru activităti de e!ploatare, sub forma creditării creantelor si a creditelor detrezorerie.Creditarea creantelor este operatiunea prin care băncile preiau n schimbul monedei creantele pecare ntreprinderile le au asupra clientilor lor, sub forma" scontării, pensiunii, mprumuturilor pegaj de efecte comerciale si mprumuturilor pe gaj de efecte publice.

Creditele de trezorerie sunt acordate cu scopul satisfacerii nevoilor de finantare ale firmelor,generate de activitatea de productie si de comercializare, sub forma" avansurilor cont curent si acreditelor specializate.Creditele acordate persoanelor fizice sunt"Credite pentru locuinte7Credite pentru bunuri de folosinta indelungata7Credite pentru acoperirea cheltuielilor curente.$.Operatiuni de plaa*entConstau n achizitia de efecte publice(titluri de stat) si actiuni, reprezentnd o modalitate devalorificare a resurselor băncilor n vederea obtinerii de profit din activitatea bancară.'.%u*erar i alte acti2e lichide

1eprezintă activele cele mai lichide ale unei bănci si sunt constituite din disponibilitătile ncontul de rezervă la banca centrală, disponibilităti n conturi curente la alte bănci, sume dencasat de la alte bănci.

$1.RISCURI SI PER"ORM&%TE I% &CTI:IT&TE& B&%C&R&

%otiunea de ric bancar) 1iscul bancar rep probabilitatea ca intr#o tranzactie financiar#bancarasa nu se obtina profitul scontat si chiar sa apara o pierdere ca rezultat al producerii unorevenimente si fenomene imprevizibile. Cei mai multi autori cand defines riscul,se concentrezzaasupra functiei clasice a bancilor de intermediere in spera riscurilor prin divizareaacestora.1iscul trb privit ca un conglomerate de riscuri interdependente,ca urmare a cauzelorcommune sau ca producerea unuia dintre riscuri poate declansa in lant si alte riscuri. 1iscul in activitatea bancara poate fi caracterizat prin trei trasaturi esentiale, respectiv" a)Cauzele instabilitatii riscurilor bancare

b)-unctul critic de manifestare a riscurilor bancare, determinat cel mai adesea de obiectivele bancii c)1iscurile bancare, ca posibilitate de a fi sau nu realizate

5=


25/36

Tipuri de ricuri bancare )

1'/Tipolo-ia ricului ).#n functie de caracteristica bancara " #1iscuri financiare asumate in gestiunea bilantului $ cel mai imp grup de riscuri bancare ( r

de creditare ,r de lichiditate,r de piata,r de capital) #1iscuri de prestare caracteristice pentru sfera serviciilor bancare (r operational ,r tehnologic,r produsului nou,r strategic ) #1iscuri ambientale care sunt generate de operarea bancii intr#un mediu concurential strictreglementat de autoritatea bancara si untr#un spatiu economic caracterizat de propria sadinamica ( r de frauda ,r economic,r concurential,r legal) *.#n functie de +eneza # risc de e!ploatare # risc financiar # risc de faliment C.#n functie de natura lor

# riscuri comerciale consta in deteriorarea situatiei fin a cump privat # riscuri provocate de clauze de forta majora # riscuri politice $ dorinta tarii a#si indeplini angajamentele e!terne D.#n functie de e,punerea la risc" #riscuri pure $ sunt riscuri a caror e!punere este generata de activitati si de procese bancarecu potential de a produce evenimente care se soldeaza cu pierderi cum ar fi" riscuri fizice(avarii), riscuri financiare (generate de operatiuni traditionale), riscuri criminale si frauduloase(fraude, furturi, deturnari de fonduri), riscuri cu raspundere (nerespectarea normelor bancare) # riscuri lucrative (speculative) $ in acest caz ezpunerea la risc este generata de incercarea de aobtine profit ma!im. 'cestea sunt" riscuri de piata (variatia conditiior de piata), riscuri deafaceri, riscuri de lichiditate (incapaciatea de a finanta operatiunile bancare curente). E.#n functie de alocarea lor in cadrul sistemului financiar

, riscurile apar ca" # riscuri diversificabile $ sunt acele riscuri care ajung sa fie relativ nesemnificative atunci candsunt combinate suficient de multe pozitii bilantiere pentru ca legea numerelor mari sa fieactivata. # riscuri nediversificabile $ sunt acele care raman relativ semnificative ca e!punere chiar dupace toate posibilitatile de a folosi legea numerelor mari au fost e!ploatate. &.#n conformitate cu prevederile *ancii #nternationale de la *aselElvetia), clasificareariscurilor este facuta in " a) 1iscuri financiare ( r ratei dob , r cursului de sch , r de lichiditate,r titlurilor de venitvariabil) b)1iscuri legate de parteneri ( r clientelei,r de tara,r de credit,r comercial , r de produse si sv)

c) 1iscuri legate de forta de munca d) 1iscuri operationale tehnice, legate de" # calitatea operatiunilor # nivelul de informatizare si telecomunicatii e) 1iscul gestiunii interne (r de reglem , r de deotologie, r de strategie , de insuficientafunctionala , r resurselor umane, r de comunicare )

5?


26/36

Etape de ad*initrare ) a$#dentificarea si evaluarea riscurilor bancare este absolut necesara pentru gasirea in timp utila celor mai eficiente masuri de diminuare.

Cunoasterea intervalului de timp la care apar aceste riscuri este de asemenea importantaintrucat ofera institutiei bancare posibilitatea de a mobiliza resurse si de a adopta masurile

corespunzatoare pentru asigurarea unui management eficient al riscurilor. +ecesitatea acestei etape de analiza a riscurilor a crescut in conditiile diversificarii si e!tinderii produselor si serviciilor bancare. b$Controlul riscurilor *biectivul controlului riscurilor este de a minimiza cheltuielile asociate riscurilor identificate pe produse si servicii bancare, dar nu evitate si eliminate. Controlul riscurilor se e!ercita si decatre :C prin departamentele specializate si de supraveghere, dar si prin reglementarile bancare privind e!punerea bancilor la risc. c$Diminuarea sau evitarea riscurilor presupune realizarea prealabila a identificarii sicuantificarii riscurilor. 'ctiunea adversa a unui factor de risc poate fi diminuata si8sau in unele cazuri evitata prin

cunoasterea si indepartarea cauzei care il produce. d$&inantarea riscurilor presupune atat acoperirea riscurilor cat si transferul acestora. >etodele de acoperire a riscurilor sunt utilizate in cazul unor riscuri cu frecventa siamplitudine previzibile sau atunci cand nu e!ista asigurari pe piata. e$)coperirea riscurilor se poate face prin urmatoarele tehnici" #9laborarea unui program formal de finantare pe baza prognozelor privind pierderileanticipate #-relevari de fonduri de rezerva pentru pierderi din creditare #6recerea pierderilor pe cheltuieli sau acoperirea lor din capital in masura in care aceste pierderi se produc7

Per!or*antele in acti2itatea bancara )-erformanta poate fi definită ca fiind, nivelul măsurabil de stabilitate a activitătii unei bănci,caracterizat prin niveluri reduse ale riscurilor de orice natură si un trend normal de crestere al profiturilor de la o perioadă de analiză la alta.>anagementul performantelor se intersectează cu cel al domeniului de management bancar,calitatea reflectndu#se n performantele bancare. 9ste legat de managementul activelor si pasivelor bancare, care se reflectă n bilantul propriu si contul de profit si pierdere.'naliza performantelor bancare si pierde din nsemnătate atunci cnd suntem pusi n fata unuicaz de neperformantă, consecintă a unor politici manageriale incorecte. 2acă nivelul performantei se determină pe baza unui sistem de indicatori, n cazul neperformantei, aceastaeste relativ usor de detectat de către un avizat din nsăsi structura bilantului băncii.

5B


27/36

$$.Piata !inanciara.Caracteritici.Se-*entarea pietei !inanciare

Conceptul i e-*entarea pietei !inanciare)-iata financiara reprezinta un spatiu ec.al schimbului de hartii financiare cu valoare data

de cotarea lor intr#un cadru reglementar.

&egmentarea acestui spaţiu are la bază mai multe criterii identificate n funcţie devalenţele empirice ale fenomenului analizat.2in punctul de vedere al modului n care are loc transmisia posesiei titlurilor, piaţa

financiară poate fi segmentată pe cele două componente principale". piaţa fianciară primară (piaţa primară)75. piaţa financiară secundară (piaţa secundară).

Piaţa pri*ar8 $ este o parte esenţială a activităţii financiare şi ea semnifică acea parte a pieţei de capital, unde se emit pentru prima dată titlurile financiare. 'ltfel spus, orice emisiune detitluri financiare se realizează pe piaţa primară. -e piaţa primară emitentul original obţine banicash, iar cumpărătorii intră n posesia hrtiiilor de valoare care nu e!ista anterior.

Piata ecundar8 $ este acea parte a pieţei financiare unde se derulează tranzacţiile de

titluri, care au fost deja emise anterior. -e acestă piaţă se manifestă societăţile de investiţii şiservicii financiare, precumşi investitorii persoane fizice sau juridicePiaţa ecundar8 se poate clai!ica pe două subcomponente, şi anume"a/ piaţa bursieră7b/ piaţa e!trabursieră.a/ Piaţa burier8 $


28/36

$. Agenţii economici cu capital majoritar de stat $ care permit manifestarea statului nvederea oferirii de bunuri sau servicii pe pieţele naţionale sau internaţionale.

'. Instituţiile reglementate prin lege ale pieţelor bursiere şi pieţelor extrabursiere $care urmăresc corecta desfăşurare a tranzacţiilor bursiere şi, de asemenea, emit norme proprii pentru reglementarea activităţii pe piaţa financiară7

+. Banca de Emisiune (Banca Naţional! $ este cea care stabileşte coordonatele politiciimonetare4. Instituţiile bancare şi instituţiile de ser"icii şi in"estiţii financiare $ prin care se

derulează operaţii financiare5. Agenţii economici $ care se manifestă att ca participanţi la competiţia economică, ct

şi ca potenţiali investitori pe piaţa de capital77. #ersoanele fi$ice $ care se manifestă n calităţile lor cele mai importante, de

consumatori şi8sau investitori

Intru*ente !oloite pentru in2etiţii pe piaţa burier8-e piaţa bursieră şi piaţa e!trabursieră are loc negocierea instrumentelor financiare

(vnzarea#cumpărarea ca şi operaţiile efectuate n vederea obţinerii de cştiguri). 'stfel, n modiniţial, instrumentele financiare sunt emise pe piaţa primară.%nstrumentele financiare au o tipologie variată, n funcţie de caracteristicile lor şi de

caracteristicile investitorilor"I. ti-ul/ pe care ele ?l o!er8"a/ instrumente financiare cu "enit "ariabil # sunt cele care permit obţinerea unui cştig

ce variază n funcţie de condiţiile subiective de evoluţie specifice pieţei. e!.actiunileb/ instrumente financiare cu "enit fix # sunt instrumentele financiare la care se cunoaşte

de la nceput cştigul posibil să fie obţinut e!. *bligatiunile cu dobanda fi!a, actiunile privilegiate.

II.


29/36

b! Instrumentele in"estiţionale $ sunt cele care urmăresc realizarea unui cştig dinvariaţie de curs, din dividend sau din administrarea afacerilor

$'.Plaa*ente e!ectuate cu titluri !inanciare pri*are

Caracteriticile actiunilor i clai!icarea acetora) 'cţiunile sunt titluri financiare cu venit variabil care conferă deţinătorilor un drept de proprietate asupra patrimoniului unei societăţi comerciale, dreptul la dividend şi de obicei undrept de vot proporţional cu numărul de acţiuni deţinute.-rin deţinerea unei acţiuni investitorul capătă dreptul de proprietate care se menţine pe tot

parcursul deţinerii indifrerent de situaţia financiară a organizaţiei economiceClai!icarea acţiunilor!.n func/ie de evolu/ia cursului pe termen scurt # Actiune &fierbinte& (supralicitata!'ot stoc # () 'ctiune nou emisa al carei pret creste rapidchiar din prima zi de tranzactionare pe piata secundara. (5) 'ctiune furata7

% Actiune ciclica()*clical stoc! #'ctiune al carei pret tinde sa creasca rapid cand economiaeste in e!pansiune.".n func/ie de drepturile pe care le oferă # Actiune comuna()ommon stoc!%%nstrument financiar care reprezinta proprietatea (eWuitNoXnership) intr#o corporatie. 2etinatorii acestui tip de actiuni isi e!ercita controlul asupraafacerilor corporatiei prin vot si beneficiaza de orice crestere a capitalului. # Actiune preferentiala(#referred stoc!%6ip de actiune care confera detinatorului ei dreptul laun dividend prestabilit care trebuie platit regulat, inaintea dividendelor aferente actiunilorcomune.0.n func/ie de dreptul la vot # Actiune cu drept de "ot(+oting stoc! % 'ctiune care confera detinatorului sau dreptul de a

vota in cadrul '


30/36

fata si pe verso. 2e asemenea, se mai numesc actiuni Rcuplate@ (stapled shares) sau Rsiameze@(siamese shares).3.n func/ie de evolu/ia cursurilor bursiere ala ac/iunii # Actiune in cadere libera(Air pocet stoc )#'ctiune al carei pret scade drastic datorita unorinformatii sau zvonuri cu privire la situatia economica dificila a emitentului

@ Actiune *o%*o(/o%*o stoc!#'ctiune foarte volatila, al carei pret creste si scade des si intr#uninterval ingust.# Actiuni blue%c.ip(Blue%c.ip stocs!%'ctiuni comune ale unor companii mari, bine cunoscute

de#a lungul timpului pentru cresterea profitului si plata dividendelor, precum si pentru calitateamanagementului, a produselor si serviciilor. 2e regula, actiunile blue#chip au preturi relativ marisi randamente moderate.

012n funcţie de caracteristicile speciale ale acţiunii

Actiune garantata(3uaranteed stoc!%'ctiune preferentiala emisa de o companie, pentru care plata dividendului este garantata de catre una sau mai multe companii diferite de ceaemitenta.

Actiuni diluate(4atered stoc!%'ctiuni emise cu o valoare considerabil mai mare decatvaloarea activelor care stau la baza acestora. Actiune te$auri$ata(Treasur* stoc!%'ctiune care a fost emisa si apoi rascumparata de catrecompania emitenta. * actiune tezaurizata poate fi retrasa sau revanduta pe piata secundara

51Alte tipuri de acţiuni

Actiuni aflate in circulatie(6utstanding capital stoc!%'ctiuni care au fost emise si care suntdetinute de catre public. Actiuni autori$ate(Aut.ori$ed s.ares!% +umarul ma!im de actiuni dintr#o anumita clasa pe careo companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut. Actiune fara "aloare nominala(No par "alue stoc!#&e refera la o actiune careia nu i s#aatribuit nici o valoare nominala la momentul emiteri. Actiune in marja pe 6T) (6T) margin stoc )#%n &tatele nite, actiune tranzactionata pe piata*6C, al carei emitent indeplineste anumite conditii ce califica actiunea pentru a fi cumparata inmarja sau vanduta short, dupa cum prevede 1egulamentul 6 Actiune cumparata pe credit(7e"eraged stoc!%'ctiune cumparata folosind bani imprumutati,cum ar fi intr#un cont in marja.

EMISIU%E& 3E &CAIU%I 9misiunea de acţiuni reprezintă o modalitate de finanţare pentru organizaţiile economicerecurgnd la surse proprii. 'tunci cnd vorbim despre emisiunea de acţiuni facem trimitere lavnzarea acţiunilor către acţionari vechi şi noi sau la distribuirea gratuită de acţiuni vechilor deţinători ca urmare a ncorporării rezervelor.

9misiunea de acţiuni şi vnzarea lor implică două urmri "• apariţia de noi acţionari sau creşterea proporţională a numărului de acţiuni deţinut de

vechii acţionari7• modificarea din punct de vedere financiar contabil a valorii capitalului propriu ca urmare

a creşterii valorii capitalului social7

;D


31/36

• pariţia efectului de diluţie caracterizat pein scăderea valorii reale a acţiunilor7Metode de e2aluare a actiunilorMETO3E 3E E:&LU&RE & &CAIU%ILOR 9valuarea acţiunilor reprezintă un proces comple! care urmăreşte să stabilească n mod realcare este valoarea actuală sau viitoare a titlurilor financiare,n funcţie de elementele cerute de

investitori.9!istă trei mari categorii prin care se realizează analiza şi evaluarea titlurilor financiare" .9valuarea fundamentală n baza indicatorilor financiari calculaţi

5.9valuarea grafică;.9valuarea folosind modelele bursiere consacrate

E:&LU&RE& "U%3&ME%T&L9


32/36

investită dintr#o dată la scadenţă sau n tranşe pe durata de viaţă. *bligaţiunile sunt titluri decreanţă negociabile.Tipolo-ia obli-atiunilor3up8 *odul de identi!icare a deţin8torului obligaţiunile pot fi"

• la purtător4 caz n care drepturile conferite revin posesorului.

• nominative4 avnd specificat numele posesorului.3up8 !or*a n care sunt emise, obligaţiunile pot fi"

• materializate4 emise pe suport de hrtie7

• dematerializate4 emise prin nscriere n cont, pe suport magnetic.

3up8 tipul de 2enit pe care l generează, obligaţiunile se grupează n"• obli+a/iuni cu dobândă4

• obli+a/iuni cu cupon zero

-rin prisma -radului de protecţie a investitorilor, se deosebesc"• obli+a/iuni +arantate cu anumite active.

• bli+a/iuni ne+arantate4 ce reprezintă mprumuturi pe termen lung şi sunt emise decătre societăţi fără nici o garanţie specifică.

2n practica internaţional, piaţa obligaţiunilor s#a diversificat foarte mult utilizndu#se, alăturide obligaţiunile clasice, noi tipuri de obligaţiuni"

a1 6bligaţiuni cu bonuri de subscriere8 care combină o obligaţiune claic8 i*pl8 cu undrept ne-ociabil.

b1 6bligaţiuni de participaţiec1 6bligaţiuni con"ertibile 9n acţiuni1d1 6bligaţiuni indxate

e1 6bligaţiuni cu dob;nd "ariabil f1 6bligaţiuni speciale cu cupon ce poate fi rein"estit < 6=)A>1

Ele*entele ?*pru*utului obli-atar

1. :aloarea no*inal8$. Preţul de e*iiune'. Pri*a de e*iiune $ reprezintă diferenţa dintre valoarea nominală şi preţul de

emisiune acordată creditorului.+. &*orti*entul ?*pru*utului# &e numeşte amortisment al unui mprumut

rambursarea sa. -rincipalele modalităţi de rambursare a unui mprumut sunt" -'ambursarea la final

-'ambursarea pe tran5e sau serii$ e+ale cu amortismentul constant #-'ambursarea prin anuită/i constante#-'ambursarea sub forma cuponului

4. 3urata de 2iaţ8 a ?*pru*utului. 2urata unui mprumut este perioada caresepară emis iunea sa de rambursarea sa..

;5


33/36

5. ,aranţia 7. 3ata de intrebuintare.6. Rata no*inal8 de dobanda0. Periodicitate1. Rata de rentabilitate actuarial8

11. Mara actuarial8 au pread @ e calculează ca diferenţă ntre rata de rentabiltate aunui mprumut dat şi rata de rentabilitate de referinţă pe piaţă.pentru obligaţiuniledin zona euro poziţionndu#se unele n raport cu altele

1$. Randa*entul obli-aţiunii• >andamentul cuponului

• >andamentul curent1

• >andamentul de maturitate1

Ricurile caracteritic ?*pru*utului obli-atar

# 1iscul de variaţie a ratei dobnzii # 9ste caracteristic obligaţiunilor cu dobndăfi!ă.%ndicatorul care măsoară riscul de variaţie a ratei dobnzii este enibilitatea.# 1iscul de reinvestire a cupoanelor # 2eţinătorul unei obligaţiuni nu ştie la ce ratăcupoanele sale vor fi reinvestite pe toată durata de deţinere a titlului său.# 1iscul de solvabilitate

$+.PI&T& BURSIER&Concept rol i !unctiile burei)

:ursa reprezinta locul de intalnire a negustorilor si oamenilor de afaceri adica un spatiu de

concentrare a cererii si oferte.%n functie de natura obiectului care este supus schimbului bursele pot fi"a):urse de marfuri b):urse de titluri de valoarec):urse valutare (vanzare#cumparare de valute convertibile) -returile la care se stabilesc tranzactiile se numesc cotatie sau curs. :ursa de marfuri este bursa care are ca functie de baza centralizarea si mijlocirea tranzactiilorcomerciale pentru marfuri inrudite calitativ, substituibile si perfect convertibile.

nul din principalele obiective ale organizarii schimburilor in cazul bursei il reprezintaasigurarea operativitatii tranzactiilor comerciale si financiare, realizarea acestora pe o bazastadardizata.

:ursa nu isi asuma rolul de realizare a tranzactiei in forma sa fizica, miscarea marfurilor avandloc in afara acestei piete.6ipuri de tranzactii care pot fi derulate la bursa"

# tranzactii la vedere# contractgele la termen# fie ca activ suport in cazul contractelor cu instrumente financiare derivate

Clai!icarea burelor ) Clasificarea burselor

;;


34/36

a)2upa obiectivul tranzactiilor" # burse de marfuri # burse de valori b)2upa forma de organizare" # burse publice # burse privatec)2upa numarul de membrii sau participanti "

# burse cu participare limitata # burse cu participare nelimitatad)2upa tipul de marfuri dau tilturi tranzactionate # burse specializate # burse diferentiatee)2upa modul de realizare a contractelor # burse cash # burse cu tranzactii in marjaf)2upa criteriul de tranzactionare # burse cu strigare libera # burse electronice

$4.TR&%(&CTII BURSIEREConcept ) 6ranzactiile bursiere reprezinta operatiuni de vanzare cumparare desfasurate pe o piata regelmentata in scopul obtinerii de castig sau acoperirii riscurilor. 2upa momentul e!ecutarii contractului se disting tranzactii specifice de tip american sitranzactii specifice nord europene. 6ranzactii tip american"

a)6ranzactiile cu lichidare imediata adica e!ecutarea tranzactiilor are loc in zona incheieriicontractului. b)6ranzactii cu lichidare normala adica finalizarea operatiunilor are loc intr#un interval de ;#E

zile bursiere din momentul incheierii contractului. c)6ranzactiile bursiere pe baza de angajament special adica lichidarea are loc la o scadenta datain funtie de optiunea vanzatorului. %n raport de modul de e!ecutare a operatiunii tranzactiile de tip american pot fi vanzari scurtesau vanzari lungi. La bursele de tip european intalnim tranzactii la vedere , tranzactii la termen de o luna,tranzactii ferme la termen si tranzactii de tip conditionat.

Tipolo-ia ordinelor buriere )a)*rdinul la piata b)*rdinul limita

c)*rdinul stopd)*rdinul stop limita

a)*rdinul la piata este ordinul prin care broc4erul trebuie sa e!ecute imediat operatiunilecuprinse in ordin la cel mai bun pret e!istent pe piata in acel moment astfel pentru ordinul devanzare cel mai bun pret semnifica cel mai mare pret e!istent pe piata la acel moment iar pentruordinul de cumparare cel mai bun pret reprezinta cel mai mic pret e!istent pe piata la momentulrespectiv.

;=


35/36

b)*rdinul limita este un ordin care da posibiliatea broc4erului sa deruleze operatiuni devanzare sau cumparare cu o anumita limita astfel clientul precizeaza pretul ma!im pe careaccepta sa#l plateasca in calitate de cumparator sau pretul minim pe care il accepta in calitate devanzator. c)*rdinul stop este un ordin care limiteaza pierderea in cazul tranzactiilor bursiere.

d)*rdinul stop#limita este un ordin prin care se e!ecuta o operatiune de vanzare sau cumpararecare este declansata la o anumita limita si poate fi e!ercitata in cadrul unui interval pana lavaloarea stop.

"or*area curului burier Cotarea valorilor mobiliare este operatiunea prin care se inregistreaza ordinele de vanzare si decumparare in vederea formarii cursului si efectuarii tranzactiilor. Cursul bursier se formeaza prin metoda de @fi!ing bursierA prin care ordinele bursiere devanzare si de cumparare sunt centralizate urmarindu#se determinarea cursului de echilibru. Cursul de echilibru intre cererea cumulata si oferta cumulata reprezinta acel curs la care serealizeza un ma!im de tranzactii

6ipologia contractelor "Contracte !orDard caracteritici

# intelegere incheiata intre 5 parteneri care de regula se cunosc .# ' suport sau ob contractului poate fi orice marfa sau orice ' fin pt care cei 5 perteneri

isi manifesta interesul# Cant ce urmeaza a fi vanduta sau cumparata , pretul convenit si scadenta sunt stabilite in

concordanta cu dorintele celor 5 participantii# 2e regula la incheierea unui contract forXard u se cere plata niciunei sume de bani drept

garantie.# Lichidarea se face integral la scadenta in forma fizica conform clauzelor stab la

incheierea contractului.Contracte !uture@ caracteritici# este o val mobiliara standardizata de catre p reglementata care ofera respectivul contract .

cumparatorul si vanzatorul contractului nu se cunos intre ei , ci cun doar piata pe care sedesfasoara tranzactia . fiind standardizate , contr futures nu se incheie prin negocieredirecta intre vanzatorul si cumparatorul acestora. 3iecare parte contractanta intra in relatiecu Casa de Compensatie eliminandu se riscul neindeplinirii obligatiilor fin de catrefiecare parte.

# ' suport nu mai este hotarat de parteneri ci este stabilit de bursa care ofera contract inmod standard diferind precis calitatea si caracteristicile ' suport.

# Cantitatea din ' suport ce urmeaza a se tranzactiona precum si scadenta sunt elemente

standradizate stab de participanti la termenul care ofera contractul . pretul se stabileste prin mecanismul c# o pt contr futures incheiate pe un anumit suport si este influentat descadenta anuntata pt acesta , respectiv evolutia pretului pe pasivul spot a ' suport

# La incheierea contractului se cere fiecarei parti depunerea unei sumei de bani ( marja ,garantia )

Contractele cu optiuni reprezinta contractul standardizat care, in schimbul platii unei primecreeaza pt cumparatorul optiunii dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara

Documents

teorie licentaa