I. EVALUAREA REZULTATELOR ŞCOLARE – COMPONENTĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

• 1.Delimitări conceptuale.

• Evaluarea, înţeleasă în sens general, este procesul de verificare a calităţii sistemului educaţional sau a unei părţi a sistemului respectiv.

Evaluarea este o acţiune complexă prin care se precizează:

• *-relaţia dintre conţinuturile şi obiectivele ce trebuie evaluate;

• *- în ce scop se evaluează (perspectiva deciziei); • *-când se evaluează; • *-cum se evaluează; • *-cum sunt valorizate informaţiile;• *- pe baza căror criterii se apreciază (I.T.Radu,

2000, p.13).

• Activităţile evaluative realizezea cunoaşterea şi aprecierea schimbărilor produse la elevi în toate planurile personalităţii lor (cognitiv,volitiv, afectiv-atitudinal, creativ s.a).

• Actul de evaluare este înţeles, ca acţiuni de îmbunătăţire a activităţii didactice în etapele următoare:

• *- măsurarea şi aprecierea valorii rezultatelor sistemului de educaţie sau a unei părţi a acestuia;

• *-eficacitatea resurselor, condiţiilor, operaţiilor; • *-eficienţa activităţii sistemului; • *-luarea deciziilor privind ameliorarea acestuia (a

sistemului).

Operaţiile actului evaluativ

• 1.Măsurarea desemnează procedee prin care se stabileşte o relaţie între evenimente, caracteristici şi anumite simboluri (cifre, litere,expresii). D.P.Ausubel apreciază că, „în sensul său cel mai larg, măsurarea porneste de la simpla clasificare, trece prin diferitele procedee de ordonare şi stabilire a rangurilor, până la procedeele de cuantificare „forte”, caz în care comportamentului şcolarului i se atribuie valori numerice care posedă proprietăţile numerelor reale ale aritmeticii” (1981, p.668).

• 2.Aprecierea presupune emiterea unei judecăţi de valoare asupra rezultatelor măsurării-> implică o atitudine axiologică, adică o raportare a rezultatelor la un sistem de valori .

• 3.Decizia exprimă scopul evaluării şi implică evaluatorul în roluri de factor decizional: stabilirea obiectului evaluării (ce se doreşte a fi evaluat) în concordanţă cu obiectivele deciziilor care urmează să fie adoptate, găsirea de măsuri amelioratorii pentru etapele următoare ale procesului de învăţământ.

2.Definirea şi caracterizarea generală a evaluării

• Evaluarea= o componentă a activităţii de învăţământ în general,a procesului didactic în special.

• >-este finalitatea unei succesiuni de evenimente care cuprinde:

• -stabilirea scopurilor pedagogice în funcţie de comportamentul elevilor;

• -proiectarea şi executarea programului de realizare a scopurilor propuse;

• -măsurarea rezultatelor;

Caracteristicile evaluarii:

• a)-evaluarea este o acţiune de cunoaştere a unei persoane(elev,cadru didactic),a unei instituţii(şcoala), a rezultatelor obţinute etc, dar şi de ameliorare a fenomenelor evaluate;

• ->ca acţiune de ameliorare a fenomenelor măsurate,evaluarea este procesul de colectare a datelor pe baza cărora se adoptă decizii în vederea îmbunătăţirii rezultatelor -> orice demers evaluativ necesită:

• *-ce trebuie evaluat(obiectul evaluării);• *-natura şi obiectul deciziei ce se are în vedere;• *-tipul de date ce se preconizează a fi obţinute.

• b)-evaluarea este o acţiune de apreciere a fenomenelor studiate pe baza unor criterii,cum sunt:culturale,de performanţă etc.,-> se emit judecăţi de valoare asupra fenomenelor studiate.

• ->sintetizând:• *-evaluarea este o componentă a tehnologiei didactice;• *-evaluarea este necesară în procesul de învăţământ

deoarece:• *-evidenţiază aspectele pozitive,dar şi

erorile,dificultăţile programului realizat;• *-furnizează date despre starea sistemului de

învăţământ, pe baza cărora se iau decizii privind reglarea acestuia;

• *-vizează amelioarea acţiunii educative.

• ->evaluarea are caracter procesual-> se realizează în etape şi vizează emiterea unor aprecieri asupra fenomenului evaluat;

• ->comportă două demersuri:• a)-de cuantificare-înregistrarea obiectivă a

fenomenului studiat;• b)-de valorizare-interpretarea şi aprecierea relaţiei

dintre starea constantă şi criteriul de apreciere.• ->presupune măsurarea(cât de mult,ce cantitate,ce

dimensiuni?) şi aprecierea(cum este?ce valoare are etc).

• ->în desfăşurarea evaluării intervin o serie de factori,cum sunt:• a)-factori generali-economici,sociali,demografici,condiţii

didactico-materiale etc.;• b)-factori umani-elevii,profesorii ş.a.;• c)-componentele procesului de instrucţie şi

educaţie(conţinuturi, metodologie, mijloace de învăţământ).• -> evaluarea vizează contribuţia acestor factori în desfăşurarea

activităţii didactice;• ->evaluarea şcolară priveşte toate componentele activităţii de

învăţământ:• *-curriculum;• *-procese de instruire;• *-personal didactic;• *-condiţii şi resurse;• *-sistemul şcolar în ansamblul său.

Instituţiile responsabile cu evaluarea componentelor sistemului de învăţământ sunt:

• *-MECTS şi Inspectoratele şcolare-responsabile de funcţionarea instituţiilor de învăţământ,având obligaţia de a elabora anual,rapoarte privind starea învăţământului (art 141 şi 150 din Legea învăţământului);

• *-Comisia de evaluare şi acreditare(art. 106 al Legii Învăţământului)-evaluează instituţiile şcolare din învăţământul preuniversitar;

• *-Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare(CNEAA)-evaluează şi acreditează instituţiile de învăţământ superior;

• *-Personalul didactic, autorităţi şcolare(ministere, inspectoratele şcolare, directori de învăţământ, SNEE(Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare)-evaluează rezultatele şcolare pe parcursul activităţii şcolare, prin examene etc;

• *-autorităţi şcolare,unităţi de cercetare,personal didactic,evaluează curriculum-urile, procesele de instruire,condiţiile şi resursele;

• ->evaluarea acestor componente se completează cu acţiuni de autoevaluare internă şi externă.

3.Evaluarea-componentă a procesului didactic

• Evaluarea = se realizează în strânsă legătură cu procesele de predare/învăţare, fiind o componentă a procesului didactic.

• ->realizarea procesului didactic generează o serie de aspecte:• a)-procesele evaluative trebuie să susţină şi să stimuleze activitatea de

predare/învăţare,rezultă că:• *-ele vizează realizarea unei diagnoze asupra rezultatelor şi procesului

didactic(aspecte izbutite,dar şi remedii);• *-oferă informaţii despre calitatea predării, modul în care este

determinat, organizat şi realizat conţinutul instruirii, despre valoarea metodologiilor de predare utilizate, dar şi informaţii legate de activitatea de învăţare;

• b)-procesele de instruire şi de învăţare trebuie să se realizeze continuu-> se impune o evaluare continuă,formativă care presupune:

• *-verificarea rezultatelor şcolare pe tot parcursul didactic;• *-evaluarea tradiţională(are caracter de sondare a

cunoştinţelor) să fie înlocuită cu o verificare a elevilor asupra unor conţinuturi cât mai cuprinzătoare;

• c)-evaluarea presupune nu doar cunoaşterea rezultatelor,explicarea factorilor şi condiţiilor care le-au generat, ci şi a predicţiilor privind rezultatele probabile în activităţile viitoare.

• -> evaluarea are rol stimulativ asupra instruirii,contribuind la o ameliorare permanentă a procesului didactic.

d)-evaluarea îndeplineşte mai multe funcţii:*-generale;*-specifice.

• I. Generale:• 1. –cunoaşterea stării fenomenului evaluat,a

activităţii şi a rezultatelor acesteia• ->evaluarea trebuie să fie cât mai exactă astfel

încât să nu influenţeze negativ ceea ce reflectă.• 2.-diagnoza-relevarea condiţiilor şi

factorilor care au generat situaţia constatată, fapt ce permite o ameliorare a acesteia.

• 3.-prognoza(predicţia)-luarea deciziilor de ameliorare a fenomenului avut în vedere.

• II. Specifice:

• 1.-funcţia de control şi reglare a activităţii de predare-> din perspectiva cadrului didactic evaluarea este necesară:

• a)-la începutul activităţii cu scopul de a cunoaşte nivelul de pregătire al elevilor,astfel încât demersul didactic să fie adaptat la posibilităţile de învăţare ale elevilor;

• b)-pe parcursul procesului de predare în vederea verificării calităţii demersului didactic şi reglarea acestuia;

• c)-la finalul activităţii-se realizează o estimare globală a modului în care s-a realizat predarea.

• -> evaluarea constituie mijlocul principal de reglare a procesului didactic.

• 2.-funcţia de control şi reglare a activităţii de învăţare(ce trebuie şi cum trebuie învăţat)-> din perspectiva elevilor,evaluarea constituie:

• a)-modalitatea prin care elevii conştientizează în ce măsură învăţarea corespunde scopurilor şi cerinţelor stabilite(gradul de îndeplinire a sarcinilor şcolare şi a obiectivelor activităţii);

• b)-prilej ce asigură însuşirea temeinică a cunoştinţelor,priceperilor şi deprinderilor prin activităţi de repetare,sistematizare şi consolidare;

• c)-mijloc de stimulare a învăţării,întreţinând un tonus energetic crescut al activităţii elevilor.(lipsa evaluării scade interesul pentru învăţarea sistematică);

• d)-proces cu influenţă asupra dezvoltării psihice a elevilor,(presupune efort fizic şi mintal,motivaţie pentru învăţare,deprinderi şi obişnuinţe de muncă intelectuală,perseverenţă etc);

• e)-mijloc de prevenire a eşecului şcolar;

• f)-instrumnet ce contribuie la formarea capacităţii şi atitudinii autoevaluative-judecăţile de valoare formulate de educator cu privire la rezultatele şcolare,sunt conştientizate de elevi şi devin modele pentru aceştia;

• g)-premisă pentru orientarea şcolară şi profesională a elevilor,contribuind la precizarea intereselor,aptitudinilor,dar şi la depistarea dificultăţilor de învăţare;

• h)-modalitate de informare a familiilor elevilor cu privire la rezultatele şcolare ale acestora-> întărirea legăturii dintre şcoală şi familie;

• i)-mijloc de îmbunătăţire a activităţii din învăţământ prin cunoaşterea nivelului la care se desfăşoară activitatea şi eficienţa investiţiilor în acest domeniu.

4. Efectul evaluării asupra proceselor de predare-învăţare

• Având în vedere rolul reglator al evaluării în activitatea didactică se desprind o serie de aspecte:

• -> modificările la nivelul predării sau învăţării produce efecte în planul evaluativ şi invers => ceea ce se predă şi se învaţă trebuie verificat, iar ceea ce este evaluat se învaţă.

• -> predarea şi învăţarea face necesară şi posibilă evaluarea => interacţiunile dintre aceste procese sunt multiple, benefice, dar pot genera şi o serie de blocaje în procesul de comunicare;

• -> evaluarea permite cunoaşterea şi aprecierea schimbărilor produse la elevi în toate planurile personalităţii lor (cognitiv, volitiv, afectiv-atitudinal, creativ s.a.);

• ->evaluarea se raportează nu numai la predare-învăţare, ci şi la managementul clasei, rolul acestui proces fiind acela de a stimula învăţarea şi de a asigura eficienţă predării->evaluarea se extinde asupra întregului proces didactic;

• ->cadrul didactic urmăreşte şi dezvoltarea capacităţii autoevaluative =>elevii sunt dirijaţi să descopere acele demersuri instructiv-educative care să-i ajute să-şi remedieze lacunele în cunoaştere.

• ->profesorul are în vedere şi diagnosticarea dificultăţilor cu care se confruntă elevii în procesul de învăţare => încercă să găsească măsuri de diminuare a acestora şi ameliorarea activităţii de formare a competenţelor şcolare, a comportamentelor elevilor (interesul pentru studiu) ;

I.STRATEGII DE EVALUARE.

• În procesul de învăţământ identificăm o serie de strategii , conturate în funcţie de o diversitate de criterii:

• a). Modul de abordare a rezultatelor activităţii didactice:

• *- strategii specifice profilului cadrului didactic;• *- strategii ce reflectă metodologia de lucru; • - strategii ce evidenţiază rezultatele obţinute .• b). Situaţia educaţională :• *- strategii ce valorifică activitatea de predare-învăţare în

general;• *- strategii specifice pentru o situaţie de evaluare

cunoscută (evaluare sumativă, cumulativă).

• c). Funcţia îndeplinită:• *- evaluare diagnostică;• *- evaluare predictivă.• d). Secvenţa de activitate evaluată:• *- evaluare de bilanţ ;• *- evaluare curentă ;• *-evaluare formativă. • e). Autorul acţiunii evaluative:• *- heteroevaluare: evaluare realizată de evaluator;• *- autoevaluare; • *- coevaluare - prin comparaţii interindividuale (pe perechi, pe grupe).

• Analiza tehnicilor de evaluare se poate realiza din perspectivă operaţională:

• · Evaluare formativă / sumativă.

• · Evaluarea formală / informală.

• · Evaluare normativă / criterială

• · Evaluarea procesului / produsului.

• · Evaluarea internă / externă.

• ->evaluarea îşi propune valorificarea concomitentă a rezultatelor elevilor în trei momente ale activităţii:

• *- evaluarea iniţială;

• *- evaluarea sumativă, cumulativă;

• *- evaluarea continuă, formativă.

1.Evaluarea iniţială, sau evaluare de început(Y.Abernot, 1996).

• ->are rolul de a pune în evidenţă ce tipuri de cunoştinţe şi competenţe posedă elevii la începutul unei etape de instruire.

• ->se organizează la începutul unui program de instruire sau chiar în perspectiva acestuia.

• -> vizează viitorul, prin stabilirea măsurilor de orientare şi estimarea posibilităţilor elevilor => este denumită evaluare didactică predictivă (J.Cardinet, 1988).

• ->dificultatea realizării evaluării iniţiale constă în identificarea achiziţiilor necesare integrării elevului în activitatea care urmează: fondul minim de cunoştinţe, stăpânirea noţiunilor de bază, capacitatea de a utiliza informaţiile, motivarea pentru studiu etc.

2.Evaluarea formativă

• -> conceptul de evaluare formativă a fost introdus de Cronbach şi Scriven (1979)

• -> coordonează crearea instrumentelor evaluative pentru toate disciplinele şcolare:

• a).scurtează timpul dintre perioada de instruire şi aplicarea măsurilor ameliorative pentru programul următor;

• b).asigură cunoaşterea dificultăţilor în învăţare;• c).înlătură stresul emoţional provocat de probele de

evaluare;• e). elevii cunosc ceea ce cadrul didactic asteaptă de la ei.• => evaluarea formativă poate fi considerată o componentă

fundamentală a strategiei „învăţării depline”.

3.Evaluarea sumativă

• ->este modul tradiţional de verificare a pregătirii elevilor la sfârşitul unui capitol, a unei unităţi de învăţare, a unui semestru sau an şcolar;

• -> evaluarea sumativă relevă caracterul unui bilanţ; • -> îndeplineşte o funcţie certificativă deoarece măsoară totalitatea

cunoştinţelor achiziţionate la sfârşitul unei secvenţe pedagogice mai mare;• -> realizează o serie de sarcini importante pentru activitatea de învăţare: • a).evidenţiază măsura în care un elev a realizat obiectivele la sfârşitul unui

program; • b).conduce la clasificarea elevilor în urma unui proces de selecţie => două

tipuri de efecte: • *-pozitive - ca factor motivaţional; • *-negative- incapacitatea de a răspunde adecvat solicitărilor.• ->îndeplineste o funcţie socială -> oferă informaţii referitoare la măsura în

care absolvenţii dispun de competenţe necesare integrării socio-profesionale.

Evaluarea normativă şi evaluarea criterială

• ->cuantificarea rezultatelor şi exprimarea lor într-un sistem de referinţă cunoscut elevilor se realizează prin conexiune inversă.

• ->aprecierea rezultatelor şcolare se face în funcţie de diferite criterii: • *notarea în funcţie de cerinţele programei şi standardele curriculare

de performanţă;• *tipuri de finalităţi ce corespund elementelor de conţinut pentru

fiecare disciplină şi an de studiu: - obiective-cadru si obiective de referintă (Programele scolare pentru clasele I-IX),

• -competenţe generale şi competenţe specifice (Programele şcolare pentru clasele X-XIII).

Evaluarea normativă:

• -> indică scoruri statistice sau standardizate ;• ->presupune compararea rezultatelor unui elev cu

rezultatele obţinute de alţi elevi din: • -a) grupul de referinţă care poate fi grup

standard (eşantion naţional reprezentativ) sau alt grup de elevi (clasă paralelă) ->norma este stabilită de scorurile

grupului şi poate fi standard de performanţă;• b) grupul de apartenenţă -> grupul căruia îi

aparţine elevul =>norma este media clasei.

• -> avantajele acestui demers evaluativ sunt:

• *criteriul de apreciere este unic(instrumentele de testare sunt standardizate);

• *evaluarea pregătirii se raportează la grup;

• *deciziile asupra ritmului de învăţare al elevilor se iau în funcţie sarcină.

• ->limitele evaluării normative sunt:• *raportarea la media clasei nu este o

apreciere obiectivă;• *notele acordate într-o clasă pot să nu fie

comparabile cu notele acordate în altă clasă(la aceeaşi disciplină).

• ->neajunsurile pot fi depăşite prin raportarea la norme standardizate.

Evaluarea criterială-notarea prin raportare la obiective:

• ->indică nivelurile la care elevul ajunge să realizeze obiectivele, în diferite momente;

• ->constă în compararea performanţei elevului cu un obiectiv formulat în termeni de comportament observabil ->se introduce criteriul de performanţă minimă admisă.

• ->cadrul de referinţă este ansamblul obiectivelor şi activităţilor de învăţare:

• a) dacă obiectivele sunt diferenţiate după niveluri de performanţă (descriptori de performanţă: foarte bine, bine, suficient), rezultatele şcolare pot fi comparate, dacă raportarea se face la acelasi obiectiv(acelasi nivel al obiectivelor).

• b) dacă elevul este apreciat în raport cu el însuşi, atunci notarea criterială are în vedere şi un criteriu de progres, faţă de nivelurile achiziţiilor anterioare.

• Testele de cunostinţe, ca teste standardizate, pot fi teste criteriale şi teste normative.

• -> diferenţa dintre testele criteriale si cele normative stă în modul în care sunt interpretate rezultatele candidaţilor” (A.Stoica,2003, p.102).

• *exemplu:-evaluare normativă: Ileana a luat media zece la Matematică.Este cea mai bună din clasă.

• -evaluare criterială:Mihai a luat media opt,dar şi-a propus să ia nouă.Obiectivul nu a fost atins.

1.Forme de evaluare a rezultatelor şcolare

• A. Examinări curente şi examene• Verificarea şi aprecierea rezultatelor

şcolare se realizează în funcţie de trei criterii importante:

• *-funcţia îndeplinită în contextul şcolar şi social;

• *-scopurile urmărite;• *-tipul rezultatelor vizate.

• 1.Din punct de vedere al funcţiei îndeplinite,verificările pot fi:

• *-curente-pe secvenţe mici,scopul fiind de a cunoaşte efectele activităţii realizate,progresele elevilor;

• *-finale(examene)-privesc o perioadă îndelungată –sfârşit de an şcolar,ciclul de învăţământ şi au ca scop orientarea elevilor spre filiere şcolare în concordanţă cu interesele şi aptitudinile fiecărui elev;

• 2.Din punct de vedere al scopurilor,evaluarea poate urmări:

• *-constatarea progreselor;• *-realizarea unui bilanţ la sfârşitul

acţiunii(diagnosticarea);• *-determinarea perspectivei (prognoza)-

confirmarea aptitudinilor necesare trecerii la o nouă treaptă de învăţământ.

• 3.Din punct de vedere al tipului rezultatelor,evaluarea poate aprecia:• *-cunoştinţele acumulate-se obţin în cadrul interacţiunii dintre

elev şi obiectul de învăţământ;• *-capacităţi-obţinerea de performanţe cu diferite

domenii:limbă, matematică, istorie;• *-abilităţi-îndemânare,iscusinţă, pricepere, dibăcie(motorie şi

intelect);• *-trăsături de personalitate-morale,intelectuale.• ->avantajele cunoaşterii rezultatelor şcolare sunt:• *-procesul didactic se reglează din mers;• *-confirmă rezultatele obţinute pe parcursul procesului de

pregătire;• *-permite cunoaşterea cunoştinţelor acumulate, a

disponibilităţilor intelectuale ale elevilor, a capacităţilor de a opera cu informaţiile asimilate.

• B. Examenul şcolar• ->este o formă de organizare a examinării ce se realizează în situaţii

specifice;• ->este o formă de control a rezultatelor şcolare, o evaluare de bilanţ ce

se aplică la încheierea unei perioade de activitate(an şcolar, ciclu de învăţământ);

• ->se prezintă şi ca formă de verificare-selecţie cu funcţie predictivă, ce se aplică la intrarea într-un ciclu de învăţământ;

• ->are o dublă motivaţie:• *-socială-că examenul verifică competenţele celor pregătiţi în

şcoală în vederea asumării de roluri sociale, îndeosebi profesionale;• *-pedagogică-examenul este mijlocul de verificare a

pregătirii dobândite de elevi la sfârşitul unor perioade de activitate şcolară, în scopul cunoaşterii gradului de realizare a obiectivelor vizate;

• ->prezintă o serie de avantaje:• *-creează condiţii asemănătoare de

apreciere a elevilor fapt ce permite realizarea de comparaţii între candidaţi;

• *-constituie o temă pentru introducerea corectărilor necesare, în programul de pregătire a generaţiilor următoare;

• *-furnizează informaţii cu privire la calitatea unor componente ale procesului didactic(curriculum,metodologii utilizate,calitatea personalului didactic,condiţii ergonomice etc).

• ->se disting mai multe tipuri de examene:• a)-examene cu funcţie de bilanţ(absolvirea) sau de

certificare:• *exemplu:examen de bacalaureat, de licenţă

etc - au rol de diagnoză(subiectul se întrece cu sine).• b)-examene cu funcţie de orientare şi de selecţie:• *exemplu:examen de admitere în structurile

şcolare nonobligatorii-au rol predictiv(subiectul se află în competiţie cu alţii).

C. Alte forme de evaluare a rezultatelor şcolare

• Evaluări cu caracter naţional.• Evaluări pe baza unui eşantion.• Olimpiadele şcolare (concursuri pe

discipline)Aceste forme abordate din punct de vedere al

desfăşurării,al scopurilor, al conţinuturilor şi al metodologiei utilizate,prezintă note comune, dar şi distinctive.

D.Evaluarea externă

• ->completează evaluarea internă( a randamentului şcolar);• ->este efectuată de alte persoane decât cadrele didactice:autorităţi

şcolare,unităţi de cercetare şi de evaluare.• ->sunt realizate de:• *-directori de şcoli;• *-inspectori şcolari;• *-servicii de evaluare;• *-cercertători,autori ai curriculum-urilor şcolare, ai

manualelor;• *-cadre de specialitate din şcoli etc.• ->are ca formă frecventă examenele de certificare sau concursurile de

admitere;• ->presupune intervenţia altor persoane în evaluarea rezultatelor

obţinute de elevii din mai multe unităţi şcolare,dintr-o singură şcoală,o clasă de elevi,decât cele care i-au pregătit;

• ->îndeplineşte multiple funcţii:• a)-stabilirea nivelului de pregătire al elevilor la anumite

discipline într-un moment al şcolarităţii lor;• b)-compararea rezultatelor obţinute de o promoţie cu ale

promoţiilor precedente; • c)-evidenţierea domeniilor care necesită măsuri de

îmbunătăţiri a conţinutului instruirii,a metodologiilor utilizate,sistemul de evaluare etc;

• d)-aprecierea activităţii cadrelor didactice;• e)-orientarea activităţii cadrelor didactice în evaluarea

performanţelor elevilor(diminuarea divergenţelor dintre aceştia cu privire la notare)

• ->cunoaşterea rezultatelor acestor probe de către educatorii claselor la care au predat,sporeşte funcţia acestora ca evaluatori.

2.Metode de evaluare.

• Metodologia evaluării şcolare desemnează metodele specifice activităţii de evaluare.

• ->între metodele de evaluare care susţin activitatea de predare-învăţare amintim:

• *examinarea orală;• * probele scrise;• * probele practice; • *fişe de activitate personală ;• * portofoliul – « jurnal de bord » ;• *evaluarea asistată de calculator s.a.

• 1.Examinarea orală:• ->se realizează prin conversaţie,prin întrebări şi sarcini de lucru care solicită răspunsuri orale sau

în scris ; • ->prilejuiesc comunicarea directă, demersurile de instruire ;i de evaluare sunt, indisolubil legate. • Tehnicile de realizare a examinărilor orale sunt:• *- conversaţia ;• *- interviul;• *- verificarea orală pe bază de imagini;• *- povestirea sau repovestirea;• *- citirea unor dialoguri incomplete;• *- verificarea orală cu statut de examen.• Cerinţele metodologice vizează:• *-tehnica de formulare a întrebărilor; • *-durata examinării; • *-respectarea particularităţilor de vârstă; • *-acordarea unui timp minim între enunţul întrebării şi răspuns; • *-extinderea verificărilor de la memorarea informaţiei la capacitatea de a opera cu cunoştinţele .

2.Lucrările sau probele scrise

• - >constituie alt mijloc de evaluare a rezultatelor scolare.• ->pot fi: • *probe de control curent (extemporale) ; • *probe de evaluare periodică ; • *teze semestriale etc.• ->calităţile unei probe (test) :• *validitate ; • *fidelitate ; • *obiectivitate ; • *aplicabilitate.

• a) Validitatea ->testul trebuie să măsoare ceea ce este destinat să măsoare la nivel de conţinut şi de construct(acurateţea inteligenţei, creativităţii, capacitatea de a rezolva probleme etc.).

• ->validitatea poate fi raportată şi la alte situaţii ->se pot distinge mai multe tipuri:

• * validitatea concurentă ->competenţele testate ca fiind dobândite să fie confirmate şi de rezultatele unui test ulterior;

• * validitatea predictivă ->măsura în care un test prevede performanţele viitoare ale unui elev).

• b) Fidelitatea -> calitatea probei de a obţine rezultate constante în cazul aplicării sale succesive, dar în condiţii de examinare identice;

• c) Obiectivitatea -> gradul de concordanţă între aprecierile făcute de evaluatori independenţi, pentru fiecare din itemii unei probe. Testele cu grad mare de obiectivitate sunt testele standardizate.

• d) Aplicabilitatea ->calitatea probei de a fi administrată şi interpretată cu relativă usurinţă.

• -> în elaborarea probelor scrise identificăm următoarele etape:

• 1.Stabilirea scopului şi a funcţiilor unei probe;• 2.Stabilirea conţinuturilor si a obiectivelor

operaţionale corespunzătoare;• 3.Elaborarea probei de evaluare.

Itemii

• Itemii ->sarcini de evaluare ce evidenţiază legătura dintre conţinuturile disciplinei şi finalităţile corespunzătoare (obiective de referinţă /competenţe specifice) ariei curriculare din care face parte disciplina şcolară.

Itemii pot fi:

• *obiectivi - testează un număr mare de conţinuturi diferite care solicită capacităţi cognitive simple:

• *de recunoaştere (itemi cu alegere multiplă); • *de stabilire a valorii de adevăr (itemi cu alegere duală); • *de identificare a elementelor corespondente (itemi de tip pereche).• *itemii cu alegere multiplă – solicită alegerea unui singur răspuns

dintr-o listă de răspunsuri posibile . Construirea itemilor de evaluare prin tehnica alegerii multiple poate fi făcută prin două variante :

• 1.Alegerea răspunsului corect dintr-o serie de răspunsuri posibile (alternative).

• 2.Alegerea celui mai bun răspuns dintr-o listă de răspunsuri corecte.

• *itemii cu alegere duală sunt de tipul DA / NU; adevarat / fals.• *itemii de tip pereche – solicită stabilirea de corespondenţe

între elemente aşezate pe două coloane.• Criteriul de alegere a răspunsului este explicat în instrucţiunile

care preced coloanele de permise şi răspunsuri.• *itemi semiobiectivi - au următoarele caracteristici:• -> solicită un răspuns scurt;• ->conţinutul lor este sugerat prin enunţul întrebării; • ->sarcina este foarte bine structurată; • ->pot fi :*itemii cu răspuns scurt;• * itemii de completare ;• *întrebările structurate.

• Itemi cu răspuns scurt - presupun o întrebare directă care solicită un răspuns scurt şi precis (expresie, cuvânt,număr, simbol etc.).

• Itemi de completare -cuprind un enunţ incomplet care solicită completarea de spaţii libere cu 1 – 2 cuvinte,în concordanţă cu sensul enunţului.

• Intrebările structurate - cuprind mai multe subîntrebări (de tip obiectiv, semiobiectiv sau minieseu), legate printr-un element comun: un stimul (texte, date, diagrame, grafice, etc.); date suplimentare.

• *itemi subiectivi - au următoarele caracteristici:• ->formă tradiţională de evaluare; • ->uşor de construit;• ->solicită răspunsuri deschise;• ->evaluează procese cognitive de nivel înalt; • ->verifică obiective care vizează creativitatea,originalitatea.

• *rezolvarea de probleme solicită implicarea într-o activitate nouă, menită să rezolve o situaţie-problemă.

• *itemi de tip eseu - solicită elevilor să formuleze un răspuns liber, respectiv un text în conformitate cu un set de cerinţe date.

• ->pot fi: -eseu structurat / semistructurat ;• -eseul liber(nestructurat) valorifică gandirea

creativă. • ->toate tipurile de itemi se regăsesc în proba scrisă.• ->prin itemii probelor scrise trebuie evidenţiată relaţia

dintre ceea ce se evaluează, conţinuturile predate şi obiectivele urmărite.

• 3.Probele practice includ: • *lucrări de laborator, • *lucrări de atelier • *activităţi practice (pedagogice, desene, rapoarte

de cercetare, efectuarea unor probe sportive, utilizarea de unelte; s.a. ).

• ->probele practice sunt utilizate pentru verificarea conţinutului experimental şi practic al instruirii.

• 4.Fişele de activitate personală a elevilor se referă la activitatea de lectură şi de muncă independentă cu sarcini multiple:

• *de învăţare eficientă (pt. lecţiile de dobândire de cunoştinţe);

• * de exerciţii -consolidare, îmbogăţirea vocabularului de specialitate (pentru leciile de recapitulare);

• *de activităţi vizând formarea intelectuală a elevilor şi pentru formarea de priceperi şi deprinderi.

• ->sunt utilizate atât ca mijloace de învăţare,cât şi ca probe de evaluare.

• 5.Portofoliul reflectă dobândirea unor competenţe la o anumită disciplină şi într-un timp determinat.

• ->este un instrument care reuneşte într-un dosar toate elementele reprezentative pentru activitatea de învăţare desfăşurată:

• *fişe efectuate pe parcursul lecţiilor: • -fişe de învăţare eficientă (pt.lecţiile de dobândire decunoştinţe); • -fişe de exerciţii - consolidare, îmbogăţirea vocabularului de

specialitate (pentru lecţiile de recapitulare); • -fişe de activităţi de formare intelectuală a elevilor (pentru lecţiile de

formare de priceperi şi deprinderi);• * lucrările aplicative ale elevului (referate, eseuri, lucrări prezentate

la diferite cercuri sau comunicări ştiinţifice, proiecte);

• * casete audio-video privind activităţi de învăţare ;• * grafice, hărţi, diagrame realizate de elevi;• * probe de evaluare - lucrări de control (probele scrise,

teste);• * aprecieri ale profesorilor asupra activităţii elevului

ş.a.• Cerinţe comune tuturor formelor de examinare:• -> să se realizeze frecvenţa şi ritmicitatea notării;• -> alegerea metodei şi a procedeelor adecvate materiei, în

concordanţă cu tipurile de rezultate măsurate-> îmbinarea mai multor metode si tehnici în vederea verificării unui anumit tip de rezultat.

• 6.Evaluarea asistată de calculator• ->efectul tehnologiei informatice asupra procesului de învăţământ cunoaşte

mai multe direcţii de aplicaţii :• *Conducerea învăţământului - constă în utilizarea tehnologiei

informatice pentru rezolvarea unor probleme cu caracter administrativ;• *Instruire asistată de calculator, IAC - presupune utilizarea

nemijlocită a calculatorului în procesul predării şi al lucrărilor de laborator.• *Exersare-învăţare asistată de calculator - subiectul apelează la

programe specializate care-l ajută să-şi fixeze cunoştinţele însuşite anterior.• ->verificarea realizată cu ajutorul calculatorului - presupune existenţa unor

programe capabile să testeze nivelul de pregătire al subiecţilor şi să evalueze răspunsurile acestora.

• =>aceste tipuri de programe pot fi incluse fie în lecţiile recapitulative, fie în predările curente, pentru fixarea cunoştinţelor transmise.

• -> cu toate progresele obţinute în învăţare, profesorul are nevoie şi de contactul direct cu subiectul, pentru aprecierea progreselor înregistrate pe parcursul instruirii, cât şi sondarea capacităţii de judecată a acestuia.

1. Sisteme şi criterii de apreciere a rezultatelor

şcolare • a).Notarea numerică - cifre ordonate pe o scală metrică. • ->două aspecte explică existenţa mai multor modele:• *semnificaţia mărimii cifrelor prin care se delimitează starea de reuşită de starea de

eşec.• -în România, segmentul ce caracterizează reuşita are şase valori, iar cel ce

caracterizează eşecul are patru valori.• *scala notelor însăşi.• Exemple de trepte de notare:• 1. 10 trepte în România, Finlanda ;• 2. 7-8 trepte în cele mai multe sisteme ;• 3. 1-5 sau 5-1 ;• 4. 10-20 note în Franţa, 13 note în Danemarca.• Avantaje şi limite:• *-scalele cu 7-8 trepte permit o apreciere cu precizie mai mare a notării;• *-scalele cu 10 trepte crează dificultăţi;• *-cea mai precisă evaluare este scala admis/respins, scala cu trei trepte -

permit o diminuare a erorilor de apreciere.

• b).Notarea alfabetică - specifică ţărilor anglo-saxone.• Ordinea alfabetică e corelată cu ordinea descrescătoare a rezultatelor:• *A- foarte bune• *B- bune• *C- medii• *D- slabe• *E- nesatisfăcătoare• *F- foarte slabe• În SUA, în funcţie de un punctaj se stabileşte nota, astfel:• *A- 100 de puncte (excelent)• *B- 80-90 de puncte (bun)• *C- 70-80 de puncte (mediu)• *D- 60-70 de puncte (slab)• *E- 50-60 de puncte (esec)• *Sub 50 de punte: eşec.

• La finalul studiilor liceale se eliberează un certificat pe baza creditelor acumulate în timpul anilor, neexistând examenul de bacalaureat.

• Admiterea în învăţământul superior se face pe baza unor criterii:

• *- număr de credite (condiţie cantitativă);• *- condiţie calitativă: se admit numai creditele A si B;• *- recomandări profesori;• *- probe, teste psihologice, medicale, cunostinţe practice.

• c).Notarea prin calificative se foloseşte mai rar ca notarea numerică sau alfabetică.

• -> modalitate auxiliară de notare prin convertirea notelor în calificative:

• *-excepţional; • *-foarte bine;• *-bine; • *-suficient; • *-nesatisfăcător.• Performanţele sunt marcate pe o curbă de distribuţie :

înalte,medii, scăzute (v. Curba lui Gauss).• -> Forma cea mai simplă este cea binară: admis/respins.

• D).Notarea prin culori este unul din sistemele de notare cele mai vechi;

• ->acum este cel mai utilizat în învăţământul preşcolar.

• *Bile negre – nesatisfăcător

• *Bile rosii – nivel mediu

• *Bile albe – performanţă foarte bună.

2. Distorsiuni în aprecierea rezultatelor şcolare.

• 1).Notarea rezultatelor şcolare este afectată de anumite circumstanţe întâlnite fie la acelaşi examinator în momente diferite, fie la examinatori diferiţi la care se adaugă o serie de variabile dependente de contextul scolar.

• 2).Personalitatea evaluatorului - sursă de divergenţe în apreciere.

• -există două situaţii:

• a) profesorul ca realizator al procesului de instruire

• b) profesorul ca examinator

• Stilurile deficitare promovate de profesori ca evaluatori sunt:• *notarea strategică - tendinţa de subapreciere a performanţelor elevilor – din

cauza mentalităţii potrivit căreia notele de 9 sau 10 nu sunt pentru elevi sau că notele prea mari acordate în prima parte a anului scolar ar reduce capacitatea de mobilizare la efort;

• *notarea „sancţiune” – constă în aprecierea rezultatelor elevilor prin note sub limită („1”, „2”),pentru atitudini sau fapte (suflatul, copiatul etc.) care nu au legătură cu nivelul de pregătire;

• *notarea „speculativă” - sancţionarea prin notă a erorilor sau lipsa de cunostinţe, chiar si atunci când acestea nu au fost asimilate de elevii clasei sau nu sunt vizate de obiectivele programei;

• *notarea „etichetă” – păreri favorabile/nefavorabile despre elev, fără a ţine seama de evoluţia sa ulterioară.

• ->trăsăturile de personalitate ale profesorului manifestă în actul evaluativ ca fiind: sever/indulgent, constant/fluctuant,capricios (cu toane), prietenos/distant etc.

• ->expectaţiile sau aşteptările evaluatorului influenţează aprecierile rezultatelor şcolare în două moduri::

• a) „efectul halo” exprimă tendinţa de a supraaprecia rezultatele unor elevi sau de a trece cu vederea unele greşeli sau rezultate slabe (efect de generozitate, efect blând).

• b) „efectul de anticipaţie” sau„efectul pygmalion” sau „efectul oedipian”- „expectaţele/predicţiile se (auto)împlinesc” şi reflectă subaprecierea performanţelor elevilor, ca urmare a părerii nefavorabile pe care educatorul şi-a format-o despre capacităţile acestora.

• Dintre diversele circumstanţe care constituie, surse de divergenţe în aprecierea rezultatelor şcolare amintim: efectul de rol, de contrast, de ordine.

• * efectul de rol apare atunci educatorul raportează factorilor decidenţi, coeficientul de promovabilitate-> deformarea evaluării, prin tendinţa de apreciere indulgentă a performanţelor elevilor;

• * efectul de contrast sau efectul de ordine apare ca urmare a accentuării diferenţelor de nivel dintre performanţele unor elevi - lucrări sau răspunsuri orale sunt apreciate mai bine dacă urmează după unele mai slabe sau mai exigent, dacă urmează după unele mai bune;

• *efectul de contaminare se referă la o dependenţă între evaluări (lucrări) care se succed, în sensul că aprecierile obţinute anterior exercită o atracţie a celor următoare.

• *eroarea logică constă în substituirea obiectivelor de bază ale evaluării prin obiective secundare, cum ar fi aşezarea în pagină, efortul depus de elev, gradul de conştiinciozitate etc.

• 3)Statutul şcolar al elevilor generează surse de distorsiuni în aprecierea rezultatelor scolare,în funcţie de tipul de clasă/şcoală de provenienţă -> apartenenţa la o şcoală foarte bună conferă avantaje, elevii de aici fiind apreciaţi mai generos şi invers-> provenienţa dintr-o şcoală cu rezultate mai slabe atrage o apreciere mai severă.

• Reducerea divergenţelor în notare poate fi realizată prin alegerea unor modalităţi cum sunt:

• *-alegerea unei scale de notare adecvată, • *-adoptarea unui barem de notare, • *-elaborarea de descriptori de performanţă;

multicorectarea, consensul în utilizarea scalei de notare, ca şi în poziţionarea performanţei acceptabile.

3. Prelucrarea şi analiza rezultatelor probelor de evaluare.

• Tehnicile de prelucrare a rezultatelor probelor de evaluare se caracterizează prin:

• -> implică utilizarea aparatului matematico-statistic;• -> sunt accesibile tuturor profesorilor, indiferent de

specialitate;• -> permit organizarea şi prezentarea datelor în tabele şi

reprezentări grafice. • Există două tipuri de prelucrări:• 1. Organizarea datelor si a rezultatelor probei de evaluare.• 2. Prelucrare statistică.

• 1.Organizarea datelor şi a rezultatelor probei de evaluare se realizează prin câteva instrumente:

• a) fişe de organizare a probei care să cuprindă:• *obiectivele şi conţinuturile supuse verificării; • *sarcinile de lucru introduse în probă; • *consemnarea rezultatelor.• b)analiză de conţinut a probei şi evidenţierea unor elemente ,cum sunt:• *răspunsuri :satisfăcătoare /nesatisfăcătoare;• *greşeli tipice şi ritmul apariţiei lor.• c)comparaţie între evaluările realizate de persoane diferite:• *elevi –> note -> S ; P ; E.( S – ultima notă sumativă,P – nota profesorului,E – evaluare

externă)• *total valori -> 140 ;120 ; 108.• *media notelor -> 8,20 ;8 ; 7,90.• *nota modală -> nota cu frecvenţa cea mai mare -> 9 ; 8 ; 8.• *amplitudinea notelor -> diferenţa dintre cea mai mare şi cea mai mică notă-• 10-4 ; 10-4 ; 10-4.• În funcţie de rezultatele obţinute ,cadrul didactic îşi autoreglează activitatea viitoare

• 2.Prelucrarea statistică se poate realiza prin mai multe modalităţi:• a).-tabelul rezultatelor obţinute de elevi:• *Note 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1• *Nr. elevi 5 10 8 6 6 3 2 - - -• În funcţie de aceste rezultate se calculează: media aritmetică, nota modală ,

amplitudinea scalei etc.• b).-media aritmetică se poate calcula pentru toate seriile -simple, cele cu

frecvenţe.• * media aritmetică simplă –este rezultatul dintre suma valorilor şi numărul

lor.• *media aritmetică ponderată- - se calculează pentru seriile cu frecvenţe,

adică în cadrul clasei sunt mai mulţi elevi cu aceeaşi notă.• c) – modulul - este nota cu frecvenţa cea mai mare( se citeşte seria din tabel).• d).- raportul - se referă la o parte a elevilor, raportată la total clasei.• *ex.: din 27 de elevi, au promovat 22: n/N = 22/27.

• e) – procentul – este raportul exprimat în procente; • f) – mediana este valoarea centrală a unei serii ordonate -jumătate din

elevi au obţinut rezultate mai mari sau egale decât ea.• *ex.- pentru o serie simplă: • -când avem număr impar de termeni mediana este termenul din

mijloc. 10 9 8 7 5• -când avem număr par de termeni mediana este media celor doi

termeni din mijloc.• 10 9 8 7 5 4 ->15:2= 7,50• Tehnicile de evaluare utilizate de cadrele didactice trebuie să

urmărească selectarea şi organizarea conţinuturilor învăţării, astfel încât să corespundă capacităţilor de învăţare ale grupului de elevi.

• Cunoaşterea efectelor pe care predarea le produce asupra învăţării facilitează găsirea măsurilor adecvate pentru optimizarea procesului de predare-învăţare.

TEMATICA PENTRU EXAMEN SEM I – 22 –I- 2011,ORA 14, CORP B,ET.III,SALA

AMFITEATRU

• 1.Procesul de invatamant-caracteristici.• 2.Invatarea:concept,mecanisme si procesualitate.• 3.Predarea ca act de comunicare eficienta.• 4.Principiile didactice.• 5.Metodologia didactica.• 6.Formele de organizare a procesului de

invatamant.• 7.Proiectarea didactica.

Teoria evaluarii

• 1. I. EVALUAREA REZULTATELOR ŞCOLARE – COMPONENTĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT2.Definirea şi caracterizarea generală a evaluării

• 3. Evaluarea-componentă a procesului didactic

• 4. Efectul evaluării asupra proceselor de predare-învăţare

• 5.STRATEGII DE EVALUARE.

• 6.Forme de evaluare a rezultatelor şcolare

• 7.Metode de evaluare.