Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
Embed Size (px)
Citation preview
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
1/427
SFÎNTUL TEOFILACT AL BULGARIEI
T Î L C U I R I L A S F Î N T A S C R I P T U R
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
2/427
TILCUIREA EPISTOLEI ÎNTÎI CTRE CORINTENI
I A EPISTOLEI A DOUA CTRE CORINTENI A SLV1TULUI I PRE
ALUDATULUI APOSTOL PA VEL
de
Sfîntul Teofilact, Arhiepiscopul Bulgariei tlmcit din elina veche
în cea nou i
împodobi t cu fe lur ite înseninri de ctre
Nicodim Aghioritul
Florin Stuparu
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
3/427
Coperta Mon a Yel cio v
Ediia de fa reproduce traducereaMitropolitului Veniamin
Costache,
tiprit de Mitropolia Bucuretilor la 1904.
© Editura Sophia, pentru prezenta ediie
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României THEOPHYLACT,
arhiepiscop de Oh rida. st.
Tîlcuirea Epistolei întîi ctre Corinteni i a Epistolei a doua ctre
Corinteni/ Ferici tu l Teof i lact. arhiepiscopul
Bulgariei; ed. îngrij. de
Florin Stuparu.
Ed. a 2a Bucureti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodox.
2005
I S B N 9 7 3 7 6 2 3 1 3 4
I S B N 9 7 3 7 8 9 1 3 5 X
I. Stuparu. Florin (ed. t.)
2 5 2 : 2 8 1 . 5
227.2/.3.07
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
4/427
TILCUIREA EPISTOLEI ÎNTÎI CTRE CORINTENI
A SLVITULUI I PREAL UDA TU LUI APOSTOL PA VEL
de
tlmcit din elina veche în cea nou i
împodobit cu fe lur it e însemnri de ctre Nicodim
Aghioritul
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
5/427
Pricina epistolei întîi ctre Corinteni , dup Hrisostom, Teodorit,
Teofilact i Icumenie"
Corintul este o mare cetate a Peloponezului. cu muli locuitori,
aflînduse aproape de locul ce se numete Examilion. i era întru acea
vreme plin de bo-
gie, de îne lepc iune i de mult e alte bunt i Apostolul Pavel a
ptimit multe întru ac ea st ce ta te , pe nt ru c ac ol o, ar
t în du i S e lui. Domnul Hr ist os ia zis; ..Nu te teme, ci griete
i nu tcea 1 Pentru c lui sint cu tine. i nimeni nu va pune
raîna asupra ta ca si fac ru. Cci am mult norod în cetatea aceasta"
(Fapte IX:1). 10) Deci diavo lul, v zînd c ace ast ceta te
mar e i cu muli locuitori inea adevrata credin a lui Hristos. a
împrit pe Cretinii 1 ce se aflau întrî nsa i unii sau hirot
onit de sine înv to ri i înv au , rupînd nor o- dul în dou: unii
mergeau la oarecari din aceia i învau, socotindui pe ei mai
îne lepi i av în d pute rea de ai în v a mai în e lep e t e
decî t Pa ve l, iar alii mergeau la ceilali, socotindui pe ei mai
bogai i mai puternici ai apra i ai
ocîrmui mai bine. i aa ocîrnuiiau Biserica Corintului, întreeînduse
unul asu-pra altuia Deci acesta era cel dintîi ru al cetii Al doile
a era c unul dint re Corinteni se împreuna trupete cu maica sa
vitreg, i nu numai c nu era în- fruntat de ctre ceilali, dar i
tulbura norodul i se mîndrea întâi înelepciunea cea din afar ' Iar
al treilea ru era c unii din Corin teni, ca re se arta u oare- cum
mai desvîrii decît ceilali, biruinduse de lcomia pîntecelui,
mîncau
Ia aminte câepistolii aceasta, dup
linduial. este atreia scris de fericitul Pavel pre-
cum /.ice Teodorii in precm întrea epistolelor
Apostolului Ea urmeaz dup cea dimii i
cea de a doua ctre Tcsaloniccni. Aceast epistol dup Melel ic sa
scris in anul 22 dup înl- area Domnului (lomul I al istoriei
bisericeti), (n aut.. Cuviosul Nicodi m Agli iorilul)
" Episcop de Trica. pe la anul 990, (11. m.)' Seim cu majuscul
cuvinliil ..Cretin'" ca s art câ el numete un neam osebit, alctuit
din cei bole/ai din loate cclelalle neamuri. Acesta e tumulul
evl nou al lui Dumnezeu, noul
Israil. de vreme ce Iudeii au pierdut aceast vrednicie,
atunci cind sau lepdat de Hris losDunine/.cii (u. in i
" înelepciunea lumeasc, trupeasc, ce se arat prin mijlocirea
tapturilor. Aceasta e înelep- ciunea celor din afara
Bisericii, a celor care nu
se împrtesc de înelepciunea cea ..din lun ini'. cea
duhovniceasc a lui Dumnezeu, singurul cu adevrat înelept. Despre
aceast pnn în- elepciune din afar, care cuprinde
unit iiinta omeneasca, va spune Apostolul c este ..nebu- nie"
i ..iirieiuuc" înaintea lui Dumnezeu, cci nu duce la Dumnezeu, adic
la mînluire (n. iu.)
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
6/427
crnurile pe care Flinif le jert feau idolilor i. mîncî nduIe în
luntrul capiti lor. îi vtmau pe cei muli. Iar alii iari, pricinduse
unul cu altul pentru
bani. se judec au la judectori i cei din afar i ali i, mîncîn
d singur i prin bise- rici, nu ddeau i sracilor din bucate. i.
iari, alii se tnîndreau cu darurile lor, i îi defimau pe cei ce
aveau alte daruri i îi pizmuiau pe cei ce griau în limbi osebite.
chioptau înc i în dogma despre înviere, zicînd c nu se scoal din
mori trupul acesta ce moare Iar alii dintre dînii. pentru
înfrînare,
îi lsau femeile. Alii , lsîndui capete le netunse sau nerase.
umblau cu plete, ca filosofii cîineti (cinici). Deci, toate relele
acestea aflînduse în Corint. Co rintenii au scris ctre Pavel, prin
Stefanas. Fortunat i Ahaic. doar despre nunt i despre feciorie,
lsîndule pe celelalte. Rspunzînd, Apostolul le scrie aceast epistol
ii înva nu numai pentru cele scrise de ei, ci i pentai cele ce nu
au scris, fiindc toate le aflase cu deamnuntul de la familia Hlois
din
Corint. Deci rul cel mai mare al lor era c aveau dezbinri i
prigoniri în Bi- seric, i acest lucru urma tot din mîndria i trufia
lor, din care li se prea c
înva mai înalt decît ceilal i De aceea i Pavel mai întîi
mîndria o doboar / '
Prin ..Elini", se îneleg aici toi paginii din împria romani
motenitoare a aceleia elenistice întemeiat de Alexandru Machidon.
care cuprindea aproape întreaga Iunie. (n. ni.)
' Bag de seam c Pavel avea douzeci de ani în slujba propovdui rii
evangheliei cînd
scria epistola aceasta clrc Corinteni dup Hrisoslotu. ee zice
..Intru srcie eti? Ci nu în- tru atîta în cit era Pavel, care sa
cercat i in foamcic. i in scle. i iu gollatc. Cci nu a pti-
mit aceasta intro /i. ci
neîncetat osuferea. De unde e
artat? Au/.il pe el însui zicînd: «Pînâ
acum flmîn/im. i însetm i goi
sintem» (/ Corinteni 4:11) O.
minune! Atîta slav avind,
atitea suferea, al douzccclea anavind
inlru propovduite cînd scria
acestea!" (Cttvintuf 28 la
Epistola ctre Evrei), (n. aut.)
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
7/427
CAPITOLUL I
Pavel, chem ut Apostol
Vezi o, citi torul e! începutul epistolei acesteia, cum
Apostolul in dat îi prihânete pe învtorii mîndri i mincinoi din
Corint. Zice: Eu, Pavel, sînt chemat de Dumnezeu s fiu Apostol,
adic trimis. i nu am aflat, nici nu am luat numele
acesta cu înelepciunea mea, ci de la Hristos sînt trimis ca s
în-
v ; nici nu mam hirotonisi t de sinemi dascl, pr ec um sînt
cei ce v înva pe voi.
al lui Ii sus Hristos,
Hrist os zice este învtorul tutu ror i atunci, cum voi, Corint
enii, îi însemnai i îi facei învtori ai votri pe oameni
0
prin voia iui Dumnezeu,
Zice: Dumnezeu ma chemat spre a fi Apostol nu doar c a fi fost
vred-
nic, ci pentru c aa a voit. De aceea ma chemat i ma trimis, ca s
fiu Apos- tol i învtor al vostru. Deci. cum alegei voi ali învtori
mai întîi decît pe mine? Nu cumva sîntei potrivnici lui Dumnezeu,
Care cu voia Sa ma chemat i ma trimis?
Ia aminte c aici prepoziia „prin" se zice i la Tatl, nu numai la
Fiul, cum spun Arienii, care socotesc c Fiul nu este de o fiin cu
Tatl, ci fptur, pentru c Evanghelistul Ioan a legat aceast
prepoziie de Fiul, zicînd c „printrInsul toate sau
fcut" {Ioan 1:3).
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
8/427
i fratele Sosten,
Cugetînd smerit, fericitul Pavel unete aici cu sinei i pe Sosten,
cel mai
prejo s decit el i face ace ast a ca si ru inez e pe trufaii Corin
ten i. carei de- fimau pe toi, socotindui mai prejos decît
ei.
2 Bisericii lui Dumnezeu care este în Corint.
Scriind aici Pavel: Eu i Sosten (zicem) Bisericii lui Dumnezeu din
Corint s fie ei har i pac e! e ca i cum lear zice Bise rica voast
r, frailor, este Bi- serica lui Du mn ez eu ' Atunci zice cum avei
voi aprt ori i înain testttori dintre oameni 9 i, dac sîntei
„Biseric", adic „adunare", negre- it trebuie s fii i unii, pentru c
numele Bisericii nu este nume de desprire i de dezbinare, ci de
unire i împreunâglsuire x
celor sfinii întru Hristos lisus.
Zice: Frailor, voi nu vai sfinit cu numele oarecrui om. ci cu
numele lui lisus Hristos. Cum îns i în ce chip vai sfinit'1
Prin Simul Botez, iar nu prin înelepciunea ori bogia întru care v
falii
celor chemai sfini.
Zic e: Iar aceas ta a crede voi, Corin tenii. în Hrist os nu este
isprava vo as tr , fi indc nu ai venit la cr ed in a lui Hris
tos de sinev. ci fiind ch em ai de Dum nez eu Cred ina pe care o
avei îi are începu tul la Dum nez eu, cci, de nu var fi chemat El.
voi nu ai fi crezut. Pentru aceasta zicea Apostolul i
Efesenilor . scriind „In dar sîntei mîntuii, prin credin, i aceasta
nu de la sinev; darul e al Iui Dumnezeu" (Efeseni
2:5).
împreuna cu toi cei ce cheam numele Domnului nostru lisus
Hristos
Zice: Nu numai vou. Corintenilor. v dorim s avei har i pace, ci i
tu- turor acelora care cheam numele lui Hristos.' J
Acest Sosten fusese mai mare al sinagogii Iudeilor i a cre/ut
in Hnslos. la fel ea i Cnsp. arltisinagogul. i fiindc antipalul
(proconsulul) Alunei. Galion. ii i/gonise de la divan pe
Iudeii care il aduseser ladinsul pe
Pavel acetia, ncavind norocul sl
valme pe Pavel, lau prins pcacest Sosten i
lau btut înaintea divanului
(tribunalului) ca pe unprieten al Apostolu-
lui. (Vezi lacapitolul ÎS. slih
17. al Faptelor i latilcuirea lui
Icumenie deacolo ) (n. aut.)
* Iar Coresi zice c Biserica lui Dumnezeu sini sfinii cei chemai,
ori adunarea credincioilor i a celor chemai la sfinenie Iar
dumnezeiescul Hnsostom zice c ..numele Bisericii nu e nume de
desprire, ci de unire i de unpreunglsuire" (cuvîniul iutii la
epistolii aceasta) (n aut )
3 înc i Teodorii zice: ..Ii numete «chemai» i «sfini» ii
unete cu cei care au crezul din loal lumea. învindui c toi cei ce
au crezul in mîniuiioarca propovduirc se cuvine a fi
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
9/427
în tot locul; i ui nostru, i al lor;
Aici, Pavel amin te t e de Cret ini i de pretut indeni, ca s
arate câ toi sînt oBiseric, în orice loc, sau cetate sau ar sar
afla. i atunci [pare a zice] cum de sîntei dezbinai voi,
Corintenii, întruna i aceeai cetate aflmduv 9
i a adugat iari zicerea „al nostru"' legat de ce a zis mai sus:
„celor ce cheam numele Domnului nostru Iisus Hristos" 1 din
pricina acelui „în tot locul" pus la mijloc. Aadar, a repetat
zicerea „al nostru" adic Domnului nostru, i al lor i al
tuturor celor ce cheam numele Lui ca s arate c Dom- nul este stpîn
obtesc al tuturor Cretinilor. De aceea, acest „al nostru" nu se
unete cu „locul", ci cu zicerea „Domnului". Unii îns, unind pe
acest „al nos- tru" cu „locul", îneleg zicerea aa: „în tot locul:
ori al nostru, ori al lor, adic
în orice loc în care ne aflm i noi, i ei ."
3 har fie vou i pace de la DumnezeuPrintele nostru i tle la
Domnul lisus Hristos!
Toat noima, de Ia începutul epistolei pîn aici, este o salutare i
se unete aa: „Eu, Pavel, chemat Apostol al lui lisus Hristos, i
fratele Sosten zicem Bisericii lui Dumnezeu care este în Corint
celor sfinii în Hristos lisus, che- mai sfini, împreun i tuturor
celor ce cheam numele Domnului nostru lisus Hristos în tot locul, i
al nostru, i al lor s fie vou har i pace de la Dumne- zeuPrintele
nostru i de la lisus Hristos!" Ca i cum lear zice: V urm s v
bu cu ra i' Aadar harul i pacea sînt de Ia Dumnezeu,
pentru c i mai îna- inte, fiind noi vrjmai i potrivnici lui
Dumnezeu, prin darul Lui neam
împcat. i zice: Iar acum, fiindc avei dezbinri între voi, rog
pe Domnul s rmîn amîndou acestea întru voi, Corintenii, ca s nu
cdei nici din darul lui Dumnezeu, nici din pacea Lui. Deci zice cum
v afierosii pe sinev oamenilor i cutai s avei harul i bunaplcere a
unuia, sau s avei pacea altuia, înduplecînduvâ lor ca unor
învtori?
4 Mulumesc
In toate epistolele sale, Apostolul ne înva s fim mulumitori lui
Dum- nezeu. Aici îns întrebuineaz mulumirea mai potrivit i mai cu
bun vreme.
unii întro cugetare, de vreme ce se alctuiesc împreun întni un trup
al Stpînului Hristos." (n. aut.)
' Intru alte i/voade |manuscr ise, n m | se scrie ..i al lor. i al
nostru' „i însemneaz c dumnezeiescul Apostol urineaz aici chip
sritor, iar cuvintele lui vin în dup curgtor aa: (...) împreun cu
toi cei ce cheam în tot locul numele lui lisus Hristos. Domnul i al
nostru, i al lor" precum zice mai jos însui Teofilact. (n.
aut.)
1 I
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
10/427
fiindc mul umi rea se face pent ru darul primit de cineva Iar darul
nu este da- torie, nici plat, i aceasta dobora mîndria
Corintenilor
Dumnezeului meu
Din multa iubire ce o are ctre Dumnezeu, Pavel iL însuete, nu
minduL „al su" pe Dumnezeul cel de obte al oamenilor i al tuturor
fpturilor. 1 1
totdeauna pentru voi pentru darul lui Dumnezeu,
Cu aceste cuvinte, Pavel îi înva pe Corinteni s mrturiseasc harul
lui Dumnezeu, iar nu isprvile lor. Cci zice mulumesc pentru darul
lui
Dumnezeu, iar nu pentru faptele voastre.
dat vou în Hristos lisus.
Zice: Mulumesc lui Dumnezeu pentru harul „dat vou în Hristos
lisus", adic prin Hristos lisus, iar nu prin cutare sau
cutare om. Drept aceea, pentru ce voi, Corintenilor, luai aminte la
oarecari oameni, i nu luai aminte doar la lisus Hristos, prin Care
vi sa dat darul?
5 Cci întru Dînsul vai îmbogit deplin întru toate.
Zicerea .,întru Dînsul" e în loc de: „prin lisus Hristos", adic:
Mulumesc lui Dumnezeu pentru c vai îmbogit nu oricum, ci cu
dumnezeiasca bog- ie i druire de tot felul; i, pe lîng acestea,
pentru c vai îmbogit nu prin altul oarecare, ci prin însui Fiul lui
Dumnezeu cel unul nscut. Aadar deci, cum putei voi acum s v artai
nemulumitori lui Hristos, alegînduvâ ca în-
vtori nite oameni 9
întru tot cuvîntul i întru toat cunotina.
Cci este i cuvînt tar cunotin, ca atunci cînd cineva zice cuvinte
multe, dar tar noime (adic înelegeri) vrednice de cuvînt. Este îns
i cuno-
tin fr cuvînt, ca atunci cînd cineva înelege noime înalte, îns nu
are cuvinte ca s le poat tlmci i altora. Voi îns zice avei i
cuvînt, i cu
" Vezi despre zicerea ..mulumesc Dumnezeului meu" în tîlcuirea
la Romani 1:8 i în
subînsemnarea acesteia, (n. aut)
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
11/427
notin dumnezeiasc 1", încît putei s înelegei noime mari i înalte,
tlm
cindule prin cuvînt tuturor.
6 Astfel, mrturia lui Hristos sa adeverit întru voi,
Zicerea „astfel" se înelege aici în loc de: „prin care", adic: Prin
acestea prin cuvînt i prin cunotina cu care vai îmbogit sa adeverit
întru voi mrturia, a dic propo vdu i rea lui Hri st os. 1 1
Cci zice nu ai primit propo
vd ui re a cr ed in e i pr in în elep ciu ne a cea din afar,
ci pr in min unil e i pr in da - rurile duhovniceti de care vai
învrednicit.
7 încît tiu sîntefi lipsiri de nici un dar.
Cu dreptate sar nedumeri cineva i ar zice: Dar. dac erau nelipsii
de da- rurile tiutului Duh. cum se face c. mai jos, Apostolul îi va
numi ..trupeti" pe Corinteni? La aceast nedumerire sar putea
rspunde c nu toi Corintenii erau duhovni ceti , i nici toi trupeti
Astfel, Pavel spun e cele de acu m pentr u cei duhovniceti, iar
cele zise mai încolo sînt pentru cei trupeti. Ori poate ci- neva ar
zice i c la început, atunci cînd au primit credina, toi Corintenii
lua- ser darurile Sfîntului Duh. dar în urm, lenevinduse, au ajuns
s vieuiasc dup trup, iar nu dup Duh
'" Iar Fotic zice c. prin „cuvînt", sc înelege aici acela
proorocesc, i poate prin aceasta searat cCorintenii se
îmbogiser cu vorbirea intoate limbile (cci
darurile limbilor priso- seau intru dinii . precum sc vede in multe
capitole ale epistolei acesteia) Iar prin „cunot in-
a", se înelege tiina intnt dogme. i vezi tilcuirca zicerii: ..Dei
sînt prost cu cuvînlul. dar nu cu cunotina'" (2
Corinteni 11:6). in subinsemnarc. (n. aut.)
13 Iar Fotie a îneles zicere;! „astfel" ca pricinuitoare,
adic: E artat câ vai îmbogit cu cuvînlul i cucunotina din
faptul c sa întrit intru voi propovduirca
credinei inHristos
Acelai Fotie zice c ..mrturia lui Hristos" este on Halima Lui
cea de bun voie i inînlu itoare. ori doar
inomenirea Cmintuim pentru noi, ori
hanii i danii minunilor decare se îmbo-
giser Corintenii. cci acestea erau mrturie a credinei în Hristos i
a dumnezeirii i mririi Lui. Zice: De vreme ce accsie daniri se afl
bogale i adevrate intru voi, bine am zis c sîntei îmbogi i cu toele
cuvi ntele i cuno tinele Cci cuvîntul i cunot ina erau parte din
danmle Duhului, precum zice însui Pavel: ..Unuia, prin
Duhul, se d cuvînt de înelepciune,
iar altuia cuvînt de cunotin, dup acelai Duh" (/
Corinteni 12:8).
Iar Teodorii. întrun glas cu Teofilact. ..mrturisire a lui Hristos"
numete propovduirca. fiindc cei ce propovduiesc mrturisesc întrun
chip oarecare, Cci Pavel zice aa. scriind lui
Tunotci: ..Mrturisesc drept aceea
înaintea lui Dumnezeu. Celui ce înv iaz
morii" (/ Timotei
6:13), i Domnul zicea: ..i sc va propovdui evanghelia aceasta a
împriei la toate neamu- rile, spre mrturia lor"
{Matei 24: 14). Iar ..adeverirea ninurisiri i" numet e
lucrarea minuni- lor, cci prin acelea se dovedea adevrul
propovâduirii evangheliei, (n. aut.)
13
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
12/427
ateptând artarea Domnului nostru lisus Hristos,
Aici. Pa ve l îi în sp i mî nt , fi indc le aduce ami nt e de
a doua ve ni re a Mîn tuito rului. cci pe aceas ta o num et e ..ar
tare" F. ca i cum lear zice: Deci, dac Hristos urmeaz s vin ca s v
judece, cum de avei voi aprtori i în- v to ri pe al i i
9 Pe lîng aceasta, Apostolul arat i faptul c cineva trebuie s
aib, împreun cu darurile duhovniceti, i celelalte fapte bune;
pentru c în ziua Judecii, darurile nui vor folosi aceluia, dac el
nu va avea viaa îmbu- ntit. i, zicînd „ar tare a Do mnu lu i" ,
face vdit c i acum Dom nul este de fa, dar Se asc un de i nu Se
vede, iar atunci Se va art a fi Apost olul zi-
cea despre aceasta i în alt parte: „Viaa voastr sa ascuns împreun
cu Hris- tos întru Dumnezeu. Iar cînd Se va arta Hristos. viaa
voastr, atunci i voi v
ve i ar t a întru slav împ reun cu El"
(Coloseni 3 :3 ) .
S Care v va i întri pe voi pînâ în sfîrit, nevinovai în :.iua
Domnului nostru lisus Hristos.
Zic înd aici „D om nu l v va întri pe voi" , Pavel arat c cei din
Cor int se cltinau; iar amintind de „nevinovie", el arat c erau
supui învinovirilor Intru aceast epistol. Apostolul arat numele
Domnului lisus Hristos mai mult decît întru celelalte, ca. prin
aceasta, s le aduc aminte Corintenilor cu a
Crui mijlocire sau mîntuit i cu a'l Crui nume se numesc, fiindc se
numeau „Cretini" de la numele lui Hristos. Fiul lui Dumnezeu, iar
nu de la vreun nu- me de oameni
9 Credincios este Dumnezeu, prin Care ai fost chemai spre
împrtirea Fiului Su, a lui lisus Hristos, Domnul nostru.
Zice: Adevrat este Dumnezeu 1 Iar dac este Dumnezeu adevrat i
nea chemat pe noi. Cretinii, spre împrtirea Fiului Su. adic pentru
ca s ne slveas c împr eun cu Fiul Su întru împria S a u
atunci e artat c va îm- plini i cu fapta lucrul pe care la fgduit!
„Ai fost chemai" zice de
Dumnezeu, nu ai venit de sinev la Dînsul 1
Aadar, cum de v mîndriiacum. ca i cum chemarea aceasta a lui
Dumnezeu ar fi isprava voastr 9 (la aminte c, aici, acest
„prin Care" sa zis mai descoperit pentru Tatl, i vezi la
stihul 1 de mai sus.)
10 Roguv dar pe voi, frailor, întru numele Domnului nostru lisus
Hristos,
Iar Teodorii, prin „împrtire
;i Fiului" înelege înfierea, (n aul )
14
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
13/427
Fiindc are s vorbeasc Corintenilor în chip mai înfrunttor,
dumnezeies-cul Apostol apuc mai înainte aici ii roag „întru lisus
Hristos". Nu e destul zice a v ruga eu singur, frailor, ci iau
împreun cu mine, ca mijlocitor, i numel e Domn ului Hris tos , de
la care v i numii Cretini Voi îns ai ocrit numele Lui i ai ales a v
numi de la numiri de oameni. Aadar, numele lui Hristos s v fac s v
înduplecai i s v supunei cuvintelor mele.
ca toi s vorbii ta fel i s nu fie dezbinri între voi.
i care este zice rugmintea mea 9 S fii toi întro glsuire i s
nu avei între voi îndoieli i dezbinri. Cci se vede c, dintrunul,
tot lucrul ce se dezbin se face multe; i ce folos este a se face
multe din una, acestea fiind neîmplinite, i scurtate i, pe lîng
acestea, pierzînd i pe acel unul? Aici, Apostolul anumi t
învederat „dezbi nri " pe acelea ce se fceau între Corinteni.
artînd astfel c ei se aflau înto stare ticloas
ci s fii întemeiai întrun gînd i întro înelegere.
Fiindc, mai sus, ia îndemnat s zic toi acelai lucru, ca s nu soco-
teasc ei c le spune s se uneasc doar în vorbe, Pavel Ie zice aici s
aib uni- re cu aceeai minte, adic s cugete la fel. i, fiindc unii
cugetau la fel pentru un lucru, iar alii pentru altul, el adug s
fie i „întemeiai întrun gînd", adi- c s cugete i s gîndeasc împreun
aceeai despre toate lucrurile. îns, pen-
tru c muli se unesc dup înelegere, dar sînt osebii dup socotin de
pil- d, cînd Cretinii au aceeai credin, dar nu au aceeai dragoste
între dinii, atunci ei gîndesc aceleai lucruri i sînt unii dup
gînd, dar se despart dup socotin de aceea aadar, dup ce lea zis s
fie întemeiai întru acelai gînd, Pavel a adugat: „i cu aceeai
socotin", pentru a nu se despri nici dup credin, nici dup
socotin.
/ / Cci mi sa artat despre voi, fraii mei, de ctre cei ai lui
Hlois,
Ca s nu tgduiasc Corintenii vinoviile acestea, Pavel aduce aici mr-
turii. i, ca s nu se spun c plsmuiete martori de la sinei, el îi i
nu-
mete, „Hlois" fiind o familie în Corint din care erau cei cei
vestiser acestea. (i le zice Corintenilor „frai", cu toate c
greiser; cci, chiar dac greeala cuiva ar fi artat, nu este oprit a
numi cineva pe acela „frate" al su.) Dar nu a spus chiar numele
acelora care îl vestiser, ci a zis numai familia din care se
trgeau, ca s nui fac pe Corinteni vrjmai lor.
c între voi sînt neînelegeri.
15
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
14/427
Grind aici vinoviile Corintenilor ca din partea vestitorilor, Pavel
a folo-
sit zicerea mai blînd, numinduIe doar ,,neînelegeri". Iar cînd
vorbete ca din partea sa. numete vinoviile Corintenilor „dezbinri",
lucru care este mai ru i mai mare.
12 i spun cil fiecare dintre voi zice: Eu sînt al lui Pavel, iar eu
al lui Ap ol Io,
Zice: Nu o parte dintre voi, Corintenii, zice acestea, ci „fiecare
dintre voi". Ins aceia nu ziceau aa „eu sînt al lui Pavel, iar eu
al lui Apollo'"" ci Pa-
vel a alctui t cuvintele acestea asupra sa i a lui Apollo, ca
pild, pr ecum o zi- ce el însui mai încolo: „Acestea îns, frailor,
leam prefcut întru mine i în-
tru Apollo" (/ Corinteni 4:6). Apostolul face
aceasta ca s arate Corintenilor c dac este râu i sub vinovie ca
cineva s zic: „eu sînt al lui Pavel", sau „al lui Apollo" sau „al
lui Kifa" cu cît este mai ru a zice c sînt ai altor în-
vtori, farnici i mincinoi.
iar eu al lui Kifa,
Aici, Pavel a pus la ur m numele lui Petru, iar pe al su 1a
pus mai întîi, nu pentru c se trufete i se mrete pe sine, ci tocmai
pentru c îl cinstete mai mult pe Petru. La fel, cinstinduL mai mult
pe Hristos decît pe Petru, La pus în urma acestuia, precum se vede
mai jos. Cci Apostolul se pune mai în-
tîi pe sine în lucruri de rînd i nevrednice.
iar eu al lui Hristos!
Pavel nui mustr pe Corinteni pentru c spun c sînt ai lui Hristos,
ci pen- tru c nu o spun toi întrun glas. Ori mai bine a zice
Corintenii nici nu spuneau aceasta, ci Pavel o spune de la sinei,
vrînd s fac mustrarea mai grea i s arate c Hristos era învtor doar
al unei pri dintre dînii, socotin
Cine era acest Apollo in fi rt unsese Faptele
Sfinilor Apostoli, zicînd aa: ..i un Iudeu oarecare. Apollo
cu numele. Alexandrin cu neamul, brbat iscusii în CUVÎM, a ajuns in
Efcs.
puternic fiind intru Scripturi. Acesta era învat calea
Domnului i cu duh fierbinte gria i în- va cu scumptate cele
despre Domnul, tiind numai botezul lui Ioan. Acesta a inceput a sc
înfia in sinagog .. " i celelalte {i'apte
18:2426). La fel scrie despre acesta i in capitolul 19 al
Faptelor, (n. aut.)
| | închipuind pricina sub obrazul su. al lui Apollo i al lui Kifa.
apoi prihnindusc
pe sinci i pe Apollo c zice mai departe: ..De aceea, nici cel ce
sdete nu este ceva. nici cel ce ud" (capitolul 3:7)
Apostolul a uurat mustrarea i
defimarea înelepilor i bogai- lor din Corint, (n.
aut )
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
15/427
duSe asemenea cu ceilali învtori, dei Corintenii nu
griau chiar cu aceste cuvinte.
13 Oare Sa împrit Hristos?
Cuvintul acesta al lui Pavel este plin de rîvn mînioasâ i de aceea
se i zice în chip întrebtor: Lai împrit zice pe Hristos? Ai împrit
Biseri- ca, trupul Lui 9 Unii îns, zicerea „oare Sa împrit
Hristos 9 " au îneleso aa: A îm p r it Hr is tos Bi se rica
Sa cu oam eni i, i o pa rt e dintr în sa a luat o El în-
sui, iar alta a dato oamenilor?
A r w cumva Pavel sa rstignit pentru
voi?
Cu aceste cuvinte, Apostolul surp necuviina Corintenilor, i de
aceea vo rbe t e nu ma i de sine. pe nt ru a nu p re a c zi
ce ace st ea di n' zavi st ie fa de alii. Nu a zis îns: Nu cumva
Pa\el va zidit, ori Pavel poart grij pentru
vo i? ci a zi s ceea ce ara t mult mai mult . iu bi re a de
oame ni ce a ne po ve st it a lui Dumne zeu , aminti nd de Cru cea
i de Patimi le Domnul ui i nu a zis: Nu cumva Pavel a murit pentru
voi 9 ci: „Au doar Pavel sa rstignit 9 " ca s arate moartea
cea osîndit i necinstit a Crucii pe care a primito Domnul
Oare întru numele lui Pavel vai botezat?
Zice: Am botezat i eu pe cîiva. dar nu iam botezat în numele meu.
ci în tr u numele lui Hristos! Iar Pavel zi ce a ace as ta fi
indc se tc ea pr ic in de dezbinare a se numi cei botezai de la
numele oamenilor cei botezau. Zice: Nu cutai o frailor! cine este
cel ce boteaz, ci întru al Cati nume botea- z! cci Acela este Cel
ce iart pcatele celui botezat i îl face fiu al Su dup Duh, iar nu
acela ce îl boteaz, orice ar fi, preot sau episcop.
14 Mulumesc lui Dumnezeu c nu am botezat pe nimeni dintre
voi,
decît numai pe Crisp i pe Gaius,
Zice: De ce v flii voi, Corintenii. ci botezai pe alii 9 Eu
mulumesc lui Dumnezeu c nu am botezat pe muli dintre voi, tar numai
pe Crisp i pe Gaius IK Ins Pavel zice aceasta nu
pentru c ar necinsti puterea botezului, ci
zavistie pizm, ur (n. in.)
* De acest Crisp
pomenesc Faptele Apostolilor c a
fost maimare al sinagogii iu Corint i c a
crezut întni Domnul împreun cu toat casa sa. ..Cci zice
arhisinagogul Crisp a crezul intru Domnul împreun cu toat casa sa.
i muli din Corinteni. auzind, se botezau"
17
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
16/427
pentru a doborî mîndria Corintenilor c botezau, pentru c botezul
este mare Tain, dar a boteza cineva nu e lucru mare.
15 ca s nu zic cineva c am botezat întru numele meu.
Pavel nu zice aici c cei din Corint spun acest lucru, ci zice: M
tem ca nu cumva, crescînd i înaintesporind, s ajung rul i la
aceasta. Cci, dac acum, cînd boteaz nite oameni de rînd i preamici
sa fcut eres i dezbina- re, atunci dac a fi botezat eu,
propovduitorul i Apostolul sar fi sculat poate unii i ar fi zis c
botez pe oameni întru numele meu, iar nu întru nume-
le lui Hristos.
16 Am mai botezat i casa lui Stefanas;
Adic: Am bo te zat famil ia i pe to i cei ce se aflau în casa
lui Stefanas Mare i vestit era acesta în Corint. 1''
afar de acetia nu tiu s fi botezat pe altcineva.
Zice: Atît numi e dorit lucru a boteza, încît nici numi aduc aminte
dac am botezat pe altcineva afar de casa lui Stefanas i de cei mai
sus numii Atunci voi de ce v falii întru faptul c bo te zai
9
(Faptele Apostolilor 18:8). Dc
asemenea. Faptele (în capitolul 19:29)
pomenesc i de Gaius c era Macliidoncan i îinprcuncltor cu
Pavel. ins fiindc Pavel scrie aici liotritor. c:
..nam botezai pe nici unul din voi, Corintenii.
fr numai peCrisp i pe Gaius" urmeaz c
i acest Gaius ar fi fost Corintcan. altul
adic decit acela dccare scriu Faptele. Iar cumc
acest Gaius era Corintcan, mrtunsele însui Pavel, scriind ctre
Romani din Corint: „V
îmbrica/ pe voi Gaius. gazda mea i a biserici i toate"
(Romani 16:23). i impreu nmrturisctc aceasta i
îneleptul Teodorii, in precuvântarea la tîlcuirea
epistolelor lui Pavel. (n. aut.)
19 Unii zic c acest Stefanas a fost acel pzitor al temniei
care ia avui pe Pavel i pe Sila spre paz precum
mrturisesc Faptele în capitolul 16. Se poate ca
acest pzitor de temni s fi fost Peloponczian i apoi s sc
fi mutat în Corint. Dc aceea i scrie Pavel ctre Cormieni la
sfirilul epistolei (capitolul 16:15): ..tii casa lui tefan c este
pîrg a Ahaici." (Tot aa. i femeia l.idia. vinzloarea de porfir. era
din cctaten Tialirilor i sa mutat in Filipi. precum sc
vede în acelai capitol al Faptelor.) Ins pentru
c. mai sus. Pavel a zis liotritor: ..Nam bo le/.ii pe nimeni din
voi", din cei din Corint adic, i pcntni c Teofilacl zice c tefan
era
vestit inCorint, iar Pavel zice c a fost
..pîrg a Ahaiei" pentru toate acestea
aadar, putem zice cu încredinare c: toi cei pomenii aici dc ctre
Pavel erau Corinteni. din mulii Corin- teni care snu botezat
(precum zic Faptele 18:8). doar acetia au fost botezai
de Pavel în Co- rint, i c acest tefan este altul, osebit de acel
pzitor al temniei, pe care Pavel 1a botezat in Filipi De aceea i
zicerea ..nu tiu dc am botezat pe altcineva" trebuie a sc în elege
liotritor. adic. „în Corint nu ani botezat pe alii, nu i in ;iltc
locuri", (n. aut.)
|g
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
17/427
17 Cci Hristos nu ma trimis s botez, ci s binevestesc,
Zice: Fiindc Hristos ma trimis s binevestesc, adic s propovduiesc
evanghelia"", nu ca s botez. Cu toate c dup Teodorit Hristos lea
porun- cit pe amîndou, i a binevesti Apostolii (adic a înva), i a
boteza ori ei înii , fr mij locire, ori cu mij locire, prin
ucenicii lor, precum i Domnul se zicea c boteaz, dei El însui nu
boteza, ci ucenicii Lui {Ioan 4:2). Cci zice:
..Mergînd. învai toate neamurile, botezîndule în numele Tatlui, i
al Fiului i al Sfîntului Duh" {Matei 28:19) Dar
cu toat e c Hristos a poruncit
Apostoli lor i s pr opovduias c, i s boteze Pavel zice aici c
Hr is tos 1a trimis s propovduiasc, iar nu ca s boteze. Cci, cu
adevrat, a propovdui
evanghelia este (dup Teodorit) un lucru mai cinstit i (dup
dumnezeiesculHri sos tom) mai ostenit or decît a boteza, trebuind s
ai suflet de fier Fiindc a îndupleca cineva pe vreun om barbar i
Elin, hrnit i crescut in rtcire, i al strmuta din dogmele
i credina sa printeasc, i al aduce la credina lui Hristos. i,
mai ales. cu primejdia vieii tale acesta este lucrul unui suflet
mare i brbtesc, iar a lua cineva pe un om pregtit i învat i al
boteza, aceasta o poate face oricine arc vrednicia preoiei."
1
Dar poate c cineva ar zice: O fericite Pavele' dac nu ai fost
trimis de Dumnezeu ca s botezi, atunci cum iai botezai pe
acei cîiva? Nu am fost trimis cu dinadinsul ne rspunde
Apostolul ca s botez, îns nici nu sînt oprit de a boteza. Cci am
fost trimis spre lucrul mai mare, adic spre propo
vduirea evanghel ie i, îns nu am fost oprit ca s lucrez, i
lucrul mai mic . adi¬c s botez.
dar nu întru înelepciunea cuvîntului, ca s nu se zdrniceasc Crucea
iui Hristos.
Dup ce a doborît i a zdrnicit mîndria acelora care se fleau c
boteaz. Apostolul se mut ac um i la cei ce se mîndreau întru
înelepciunea din afar i zice: Dumnezeu nu ma trimis s propovduiesc
evanghelia cu înelepciu- nea cuvîntului. adic cu bunlimbuie (meteug
retoric), pentru ca „Crucea lui Hristos". adic propovduirea i
învtura despre Cruce, s nu se vatme
* Nu c vorba de vreo carte
a Evangheliei, ci de bunavestire a
iiiintuini oamenilor prin li-
sus Hristos. aa cum sa artat pe larg
in siibinseninnle tilcuirii epistolei
câlre Romani, (n m.) J Vezi despre aceasta
in subinsemnarea zicerii ..eu ani sdit.
Apollo a udat" (/ Corinteni
3:6). ca s înelegi c Pavel calchiza (adic înva), iar Apollo ii
boteza pe cei învai de Pa- vel (ii am.)
" încît zicerea ..Hristos nu ma trimis s botez" trebuie a se
înelege aa: Hristos nu ina trimis eu dinadinsul pentru aceasta, ei
s binevestesc i s înv. Dar. prin urmare, ma trimis i s botez, ori
eu iustinii, eu miiiiilc mele. ori prin ucenicii mei. [...] (n.
aut.)
19
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
18/427
i s se micoreze. Cci aceasta însemneaz zicerea „s nu se
zdrniceasc", adic s nu rmîn propovduirea despre Cruce zadarnic i
deart, avind nu-
mai cuvinte goale i ritoriceti, iar nu lucruri i fapte. Cci, dac
Apostolii arfi vrut s propovduiasc cu limbuia cuvîntului, muli ar
fi zis c au înduple- cat noroadele prin cuvîntul lor, iar nu cu
puterea lui Hristos care era propov- duit, i aceasta ar fi fost o
zdrnicie i o vtmare a Celui ce Sa rstignit. Iar faptul c
dumnezeietii Apostoli au propovduit cu cuvinte de rînd i obinui-
te, arat c pe toate lea lucrat puterea Celui ce Sa rstignit 2
3
înc i întral t chip sar zdrnici i sar vtma Crucea, de pild:
dac un Elin miar pune o întrebare dumnezeiasc, ce covîrete
înelegerea minii, iar eu ma apuca si rspund din silogisme
4 i din înelepciunea cea din afar, atunci negreit a slbi i nu
a putea si rspund, cci cuvîntul firii omeneti nu poate arta noima
ce mi sa dat de sus. i astfel, slbiciunea dovedirii sar
socoti c este neputina credinei i, prin urmare, Crucea i Hristos ce
a muritpe Cruce sar zdrnici, adic sar socoti tar folos.
18 Cci cuvîntul Crucii este nebunie celor pieritori.
în Corint erau oarecari necredincioi, care rîdeau de Cr uc e
i ziceau: Cu adevrat este nebunie a propovdui cineva un dumnezeu
rstignit1 Cci, dac cel rstignit ar fi fost Dumnezeu, iar fi
ajutat luii i sar fi izbvit cînd era rstignit! Iar cel ce nu a
putut scpa de moarte, ci a murit, cum ar fi putut s se scoale din
mori 9 Deci era firesc ca dreptciedincioii de acolo s stea
împo- triva necredincioilor acestora care judecau dup înelepciunea
din afar, tul bur înduse i nesuferind a huli ace ia Crucea.
Pentru aceas ta, Pavel le zice aa: Frailor, s nu vi se par lucru de
mirare c necredincioii hulesc Crucea, cci cele date de Dumnezeu
credincioilor pentru mîntuire li se par nebunie necre- dincioilor i
celor pieritori. Iar „cuvînt al Crucii" numete propovduirea Crucii
lui Hristos ce Sa rstignit.
iar nou, celor ce ne mîntuim, ne este putere a lui Dumnezeu.
Zice: Nou, celor ce credem i ne mîntuim, propovduirea Celui
rstignit ne este „putere a lui Dumnezeu". Cci propovduirea Celui
rstignit arat putere i
;1 Iar faptul c Duhul, Cel ce ia dniit darurile cele mari lui
Pavel. i lea druit i pe cele mici i proasle [..fr însemntate", n. m
]. precum erau formele retorice, vezi la îneleptul Fo- lie, la
subînsemnarea zicerii ..on slujba. întm slujire"
(Romani 12:7) i a zicerii ..dei sînt prost cu cuvîntul,
nu sînt cu cunotina" (2 Corinteni 9:6). (n.
aut.)
* si logism raionament deductiv compus din trei pri. în urma cruia
cea de a treia ju- decat (concluzia) se deduce din prima
(preiniza major), prin mijlocirea celei de a doua
(pre
miza minor), (n. rn )
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
19/427
înelepciune Arat puterea, fiindc Cel rstignit a biruit
moartea cu moarte a Sa, fiind covîrire a puterii s cad cineva i.
czînd. sl biruie pe acela care la
doborit."" Iar înelepciunea o arat prin faptul c Cel rstignit ia
mîntuit pe ceipierdui întrun chip cu totul înelept, adic prin
mijlocirea Crucii.
19 C scris este: „ Voi pierde înelepciunea înelepilor i
priceperea celor învai o voi strica " (Isaia 29:14).
Faptul c prin „pieritori" ia numit pe înelepii cei din afar i pe
ritori,
este adeverit de ctre Apostol i din Scriptura, de la
Proorocul lsaia, cci prin acela a zis Dumnezeu; Voi pierde
înelepciunea înelepilor celor din afar, adic o voi arta
nefolositoare i deart! Care lucru, adic a fi nefolositoare, nu e
însuire a înelepciunii, fiindc înelepciunea trebuie s tle
folositoare oa-
menilor. i zice voi lepda priceperea acelora ce li se pare c îneleg
cu- vi ntele ce le ascu nse! Iar ce este pr iceper ea sau îne
legerea, vezi la subînsem narea zicerii „Do mnu l îi va da îne
legere întru toat e" (2 Timotei 2:1).
20 Unde e îneleptul? Unde e crturarul? Unde e cercettorul acestui
veac? Au nu a fcut Dumnezeu nebun înelepciunea lumii
acesteia?
:
" i îneleptul Coresi zice c puterea Cnicii a strlucii nu numai de
sine. ci i dup pro povflduire. fiindc acei puini Apostoli care erau
ludei de rind. pescan sraci i neînvai au supus Cnicii toate
neamurile i iau biruit pe draci, pcatul, moartea, iadul, pe împrai,
pe tirani, pe Elini, pe barbari i toate credinele, oal ingro/.irca
i schingiuirea. i toate acestea leau isprvit în scurt vreme
Vrednice de laud sint i cuvintele pe care Ic scrie despre
aceasta vestitul Veneti c cel Nou. uiminduse i zicind: ..în cc chip
au înduplecat acei pescari neamurile cele cu muli dumnezei s cread
întrun singur Dumnezeu i cum au ajuns s le cureasc minile i si fac
duhovniceti'! (...) Cum au izbutit si strmute din amgitoarele
îndulciri ale simuri- lor, i s le cureasc toate patimile i si fac
înelepi i înc mai mult decît înelepi?! i. mai ales. cum de iau
înduplecat s sc închine unui Om necinstit cu moarte de cruce i cum
de au schimbat in ochii lor nebunia Cnicii întru înelepciune? în ce
chip iau înduplecat pro- povduitorii Celui
rstignit penoii lorurmai s se lepede de
foloasele lumeti i s triasc
întru defimare, intru smerenie i în ocar, s defaime tot felul
de dureri i de munci, s stea împotriva tuturor ispitelor i s
slâni iasc piu la moarte inlm o învtura ale crei rspltiri
sini in cealalt via'.'! în ccchip aadar pescarii,
adic vântorii de pete, sau fcut vântori de oameni'.' in
ce chip. în vremea a mai puin de cincizeci de ani. au îmbriat
aceast nou
învtur atîlca neamuri osebite?! în cc chip granulele de mutar
sa fcut copac mare'.'! în ce cbip a umbrit atîlca locuri copacul
acesta'.'!" (Despre cretinism, capitolul 37). (n.
aut.)
21
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
20/427
crturarul?" Iar „cercettor" 1a numit pe acel ce întru a lui
cercetare i cuge-
tri ia cunotina tuturor celor ce sînt i socotete c le înelege pe
toate, 2 0 i
Ap os to lu l zi ce c nic i unul din ace ti filosofi, i c rt
ur ar i i cer cet t or i nu au
putut s ne mîntuiasc, ci acei pescari, oameni de rînd, neau
slobozit din rt-
cire i din necredin.
Iar aceasta: „a fcut nebun Dumnezeu înelepciunea lumii", se
tîlcuiete
aa: Dumnezeu a artat c înelepciunea lumii e nelucrtoare i a vdito
c
este nebun i fr de minte, fiindc ea nu a putut s afle adevrata
cunotin
de Dumnezeu
21 Cci de vreme ce, întru înelepciunea lui Dumnezeu, lumea
nu a cunoscut prin înelepciune' pe Dumnezeu Dumnezeu
a hinevoit si mîntuiasc pe cei ce cred prin nebunia
propovduiii.
Aici , Ap os to lu l sp un e pr ic ina pen tru ca re a în ne
bu ni t în el ep ciu ne a cea din
afar. Cci „lumea nu a cunoscut pe Dumnezeu" cu înelepciunea ce se
arat
prin mijlocirea fpturilor, fiindc i cerul, i pmîntul, i toat
zidirea îl pro-
povduiesc pe Fctorul a toate cu înelepciunea ce se afl întrînsele,
cum
spune dumnezeiescul David: „Toate întru înelepciune leai
tcut" (Psalm
103) i Teologul Grigorie: „Care dintre fpturi nu sa alctuit
cu înelepciu-
ne?" {Cuvîntul al doilea despre Fiul). i de vreme ce
„lumea", adic cei ce cuget cele ale lumii, nu a cunoscut pe
Dumnezeu cu înelepciunea ce este în-
tru fpturi"*, fiind oprit de ctre înelepciunea artat întru limbuia
cuvîntu
IarTcodorit il numete ..cercettor" pe cel iscusit în meteugul cu\
întrii, (n. aut.) Prin ..înelepciune a lumii". Tcodorit înelege
limbuia: iar prin ..înelepciune a lui
Dumnezeu", bunacuvîntarc. Fiindc, dup zidirea Turnului. Dumnezeu a
împrit limbile, i fiecrei limbi ia druit trsturi i însuiri osebite.
Astfel, limbii eline ia druit strlucirea i dulceaa, dar
Elinii nu au folosito la ce sc cuvine, ci au fculo
amgitur i undi spre a amgi i a face induplcctoarc
basmele rtcirii lor. Aadar Pavel nu osîndetc bunalimbuie in sine.
ci mincinoasa vorbire ascuns intru bunalimbuie i întrebuinarea cea
rea a acesteia (n. aut. i
:* Cunotina de Dumnezeu. înelepciunea, este de trei
feluri: 1) fireasc, atunci cînd ci-
neva II cunoate pe Fctor din fpturi, iar din unirea prilor lumii i
din inerea lor una de
alta cunoate c unul e Fcionil lumii i unul începutul tuturor,
nematerialnic, necltinal. pu- rurea vecuitor. înelept, drept. bun.
Aceasta c cunotina de care a vorbit Pavel în Epistola
c-
tre Romani, zicînd c „cele nevzute ale Lui se vd din zidirea
lumii, înclcgîndusc din fpturi" (Romani 1:20): 2)
aceea mai presus de fire. care sc cîtig prin credin, atunci cînd
cineva cunoate c Dumnezeu este i unul. i trei. c Fiul lui Dumnezeu
Sa fcut om. c Fe- cioara a nscut i celelalte: i 3) fericirea de aL
vedea pe Dumnezeu fa ctre fa. în veacul
viitor (la Corcsi)
Iar Teodorit zice c Apostolul numr aici trei feluri de înelepciune:
prima c aceea prin care sîntem cuvîntâtori [..raionali", n. m ], i
avem cunotina celor ce se cuvine a se face, i
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
21/427
lui, care nu e înelepciune cu adevrat atunci Dumnezeu a binevoit si
mîn tuiasc pe cei ce cred prin netiin i prin cuvîntul cel simplu al
propovduiii evangheliei, netiin ce pare a fi nebunie, dar nu e
aa.
22 Fiindc Iudeii cer semn, iar Elinii caut înelepciune,
23 îns noi propovduim pe Hristos rstignit:
Cu aceste cuvinte, Pavel vrea s arate c Dumnezeu a svîrit cele
potriv- nice prin cele potrivnice . i zic e Cînd Ie spun Iudeilor s
cread, ei îndat îmi cer s fac semne i minuni spr e adeveri rea
celor propov duit e de mine Noi îns. Apostolii , II
propovduii i lor pe Hr is tos rstignit, ceea ce nu este dova
d
de senine, de minuni i de putere, ci, dup ceea ce se vede, de
neputin i de slbic iune Cci a muri cineva cu moa rte de cruce este
semn de neputin pen- tru necredi ncioi, care cuget cele lumeti Dar,
cu toate c neputina aceasta ce se arat este potrivnic celor ceru te
de Iudei, ei înc ep totui s cread i aceasta dovedete puterea lui
Dumnezeu, Care svîrete lucrurile chiar prin cele potrivnice
lor.
i iari, cînd zicem Elinilor s cread, ei îndat cer de la noi
înelepciune de cuvînt i bunlimbuie. Iar noi le propovduim i
acestora pe Cel rstignit, i, cu toate c li se pare nebunie a
propovdui noi c Dumnezeu Sa rstignit, totui se înduplec i cred.
Deci. nu este aceasta dovad de preamare i dum- nezeiasc putere,
faptul c i Iudeii, i Elinii, se las înduplecai nu de altceva,
ci chiar de cele potrivnice lucrurilor cerute de ei° Aa este, cu
adevrat'
Iudeilor, sminteal; iar Elinilor, nebunie.
Iudeilor zice evanghelia le este sminteal i împiedicare, fiindc se
îm- piedic de ea, zicînd: i cum poate fi Dumnezeu Acela ce mînca, i
bea cu va- meii i cu curvarii i, la sfîrit, a fost rstignit cu
tâlharii? La rîndul lor, Elinii iau în rîs taina i credina
evangheliei ca pe o nebunie i necunotin; cci fap- tul de a Se
rstigni Dumnezeu nu poate fi îneles cu silogisme i cu dovezi lo-
gice, de care atîrn Elinii, ci doar cu o credin simpl i
neiscoditoare. De ase- menea, [Elinii nu primesc propovduirea] i
pentru c cretinismul nu e îm-
podobit cu bunalimbuie [..împodobirea retoric", n. m ] întru care
se flesc ei
aflm meteugurile i tiinele i putem aL cunoate pe Dumne/eu: a doua.
aceea cc se des- coper in zidire, câ vedem mrimea cerului,
frumuseea soarelui i celelalte: iar a treia e cea artat prin
venirea Mintuilorului. pe care necredincio ii o numesc ..nebunie".
Deci de vre- me ce oamenii, primind fireasca cunotin, nu au voit a
sc povâui spre cunotina Fctoru- lui prin fptur atunci iubitorul de
oameni Dumnezeu ia slobo/it din rtcire i ia minimi prin ceea ce sc
numete ..nebunie" de ctre cei fr de minte, (n. aut.)
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
22/427
24 Dar pentru cei chemai si Iudei, i Elini pe Hristos,
puterea iui Dumnezeu i înelepciunea lui
Dumnezeu.' 9
Zice Necr edin cioi lor Iudei i Elini. Hri stos cel rstignit li se
par e a fi sminteal i nebunie, pentru c nu afl la El nimic din cele
ce caut, adic mi- nuni i ..în ele pciu ne" Iar pentru cei chema i
de Dum nez eu la credin , ca unor vrednici atît Iudeilor, cît i
Elinilor Hristos cel rstignit este tocmai ceea ce caut
necredincioii, adic i minuni, i înelepciune u Cci
pentru ce mai caui tu o, credinciosule Iudeu! semne i minuni
9 lat, Hristos este puterea lui Dumnezeu care poate face
minunile. i tu o Elinule 1 de ce mai
ceri înelepciune i bunlimbuie? Iat. II ai pe Hristos, Care este
înelepciu-nea ipostatic 3 1 a Tatlui
25 Cci nebunia lui Dumnezeu este mai îneleapt decît oamenii,
i slbiciunea lui Dumnezeu este mai tare decît oamenii.
Aic i, Pavel nume te .. ne bu nie a lui Du mne ze u' " Cruce
a i cr ed in a întru Cel rstignit, pentat c aa par acestea
înelepilor celor din afar. Dar ..nebu- nia" lui Dumnezeu este mai
îneleapt decît înelepii oamenilor, fiindc îne- lepii i filosofii
sau îndeletnicit cu lucruri reci i nefolositoare, iar Crucea a
mîntuit lumea.
La fel, Crucea se socotete i „neputin a lui Dumnezeu", cci
necredin- cio ilor li se par e c Hr ist os Sa rstign it din slb ici
une i din nepu tin Ins aceast prut slbiciune i neputin este mai
puternic decît toi oamenii cei puternici, nu numai pentru c
nenumrate mii de oameni i de tirani sau ne-
voi t s st in g numel e ace st a al Cr uc ii , iar el mai
mult în fl or e te i în ti ne re te,
" v Marele Vasilie (în Cuvîntul intii
împotriva lui F.vnomie) zice: ..Firea cea pururea vccui
toare i neînchipuit rininc ai avea
asemnarea întru însi fiina i potrivirea
Sa. nu intni msurarea mrimilor. «Zice:
Hristos puterea lui Dumnezeu i
înelepciunea lui Dumnezeu», adic toat puterea
DunmezeuTatlui este învist ieni întni Dînsnl De aceea, «ori cite ar
ve- dea pe Tatl faeînd. acelea le face i Fiul asemenea»." (n.
aut)
Fratele marelui Vasilie. Grigorie al Nyssei. zice aa: ..Hristos
este «puterea lui Dumne- zeu i înelepciunea lui
Dumnezeu.» Cci de vreme cc toat
zidirea, i aceea cc secunoate cu simirea i
înelegerea, i aceea cc este mai presus de simuri [tlrea îngereasc,
n. m ] , sc cunoate printrlnsul i întrInsul este înfiinat e vdit c
înelepciunea Celui cc Iea fcut pe toate se împletete cu puterea.
Aadar, cînd ne vom uita clrc mrimea alctuirii fpturilor,
v om înelege negrita Lui putere prin cele cc se îneleg: iar
cînd vom socoti c cel e cc nu erau au venit întru a fi. firea cea
de multe feluri aducinduse intru fpturi prin dumnezeiasca învoi-
re, atunci credem în înelepciunea lui Hristos cea nepneeput"
(Cuvînt despre deplintate i
despre cum trebuie a li Cretinul, lomul 3), (n. aut)31
Adic ..personificat", (n. m.)
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
23/427
ci i pentru c însui diavolul cel puternic a fost legat i biruit de
Crucea aceasta ce pare slab i neputincioas.
Poi îns s înelegi cele sus zise i aa, anume c lucrurile mai presus
de în e le pciu ne ale lui Dumnezeu se numesc
„neînelepciune", ad ic „nebunie",
iar cele mai presus de trie i de putere se numesc „slbiciune" i
lips de pu- tere. Acestea se zic deci cu chip covâritor", mai
presus de nebunie i de ne- putin, iar nu cu chip de lips.
( Adic nu se spune c Dumnezeu nu are îne- lepciune i putere,
ci c înelepciunea i puterea Lui covîresc toat înelep-
ciunea i pute rea fpturilor Tot aa, lumina cea mai presus de lumi n
a lui Dumnezeu se numete „întuneric" i „cea"
26 Cci, privii chemarea voastr, frailor, c nu muli sînt
înelepi
dup trup, nu muli sînt puternici, nu muli de hun
neam4 ;
Zice. Socotiii i cercetaii, frailor, pe cei chemai la credin, i vei
afla c între ei nu sînt muli „înelepi dup trup", adic dup ceea ce
se vede în
viaa aceasta. Nu a zis îns c nu a crezut nici un înelept, ci
c nu au crezut muli. Cci au crezut în Hristos i înelepi, precum a
fost Dionisie Areopagi
tul, precum era Apollo i antipatul (proconsulul)'
5
i alii, pe care nui pome-nesc anume. i au crezut în Hristos
i oameni puternici, avînd dregtorii i pu
,: La „superlativul absolut", zicem noi azi. (n. m.) Dc
aceea, i Dionisie Areopagitul. in capitolul 7 din Despre
numirile dumnezeieti.
lilcuieie ..nebunia" lui Duiiine/eu aa: ..i aceasta iiiclcgindo in
chip mai presus de fire. acest brbat cu adevrat diunne/eiesc (adic
Pavel) (...) zice c «nebunia lui Dumnezeu este
mai îneleapt decil înelepciunea oamenilor» (/
('orinteni 1:25). nunumai
pentru ctoat În- elepciunea omeneasc e rtcire dac sc
aseamn cu statornicia i neclintirea înelesurilor dumnezeieti, ci i
pentru c este un obicei al teologilor (scnilonlor
Scripturii) s spun c, prin lipsuri, la Dumnezeu se îneleg
cele dimpotriv. Astfel. Scriptura zice c lumina cea
prcastrlucit e «nevzut», i ceea ce c inultltidat i spus prin multe
numiri zic c e «ne- grit» i «nenumit» Tot aa zice i dumnezeiescul
Aposiol c c de laud ..nebunia" lui Dum-
nezeu, înlind ceea ce se aral potrivnic raiunii la treapta dc adevr
negrit i mai inainte dc toat raiunea." (n. aut.)
Iar la Icumenic. zicerea aceasta se citete in chip întrebtor, adic.
Oare nu au fost muli înelepi dup înelepciunea lumii'' Oare nu erau
muli puternici? Oare nu erau muli de
bun neam? Erau. cu adevrat! Dar nu pe acet ia ia ales
Dumnezeu, i nu acetia sau fcut ucenici ai lui Hristos. ci sau fcui
ucenici ai Lui i sau ales Apostoli cei fr înelepciune, neputincioi
i Iar bun neam. prin care ai fost chemai toi la credina lui
Hristos. i sc pare c aceste cuvinte ale lui Pa\cl ar avea lips,
care poale sar împlini aa: Cci. privii chemarea
voastr, frailor, c numuli
înelepi sau chemai i sau ales. . .
c. 1. (n. aut.)
Antipatul acesia csi e Sergius Paulus. brbai înelept, care.
;uTmduse in Palul Ciprului, a crezul întru Domnul prin învtura lui
Pavel. cînd Elima vrjitorul sia împotriva Apostolu
I ni. precum aral Faptele
Apostolilor, in capitolul 13:7. (n aut.)
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
24/427
tere mare De asem enea , au crezut i nobili, care se trgea u din
neamuri stpî ni to ar e Ins nu au crezu t /;////// din cei în ele
pi , put ern ici i n obil i, ci doa r cîiva; iar cei mai muli din
cei credincioi erau neînelepi (adic nepricopsii la învtu ri) i de
neamur i de rînd i neput inci oase Drept aceea, vezi tu o.
cititorule1 c puterea propov duiri i lui Hrist os ia învat
dogm ele înele pte i înalte ale credinei pe cei de rînd i neînvai,
prin aceasta artînd c îne- lepciunea cea din afar e lucru netrebnic
i zadarnic, la fel i puterea i nobili tatea lumii
2 y ci Dumnezeu Ica ales pe cele nebune ale
lumii, ca s le ruineze
pe cele înelepte; Dumnezeu lea ales pe cele slabe ale
lumii,ca s le ruineze pe cele tari.
Cu adevrat, aceasta este preamare ruinare a Elinilor, cînd vd ei în
tîrg cum un Cretin om de rînd i neînvat, avînd meteug gros i prost
filo sofeaz despre Dumnezeu i despre cele dumnezeieti mai mult
decît dînii La fel. cînd vd cum un Cretin neputincios i de rînd îi
smerete ii biruiete pe pute rnic ii lumii, pe cei cu dreg tor ii i
bogii Aceasta se în ele ge mai ales despre Apostoli, cci acetia,
dei erau pescari neînvai i socotii nebuni, iau biruit i iau supus
pe cei înelepi, i, mcar c erau neputincioi i slabi dup bogie i dup
slav, iau ruinat pe cei puternici i slvii
28 Dumnezeu lea ales pe cele de neam prost ale lumii i defimate,
pe cele ce nu sînt. ca s le strice pe cele ce sînt.
Aici, prin ..cele ce nu sî nt ". Ap os to lu l îi numete mai
întî i i cu di na di ns ul pe Apostoli, iar apoi i pe Cretini, care
se socotesc a ll un nimic, din pricina prostimii neamului i a
srciei lor. i, dimpotriv, prin ..cele ce sînt", îi nu- mete pe
necredincioi, care, pentru bunul neam i dregtoria lor, par lumii c
sînt cu adevrat. , ( ' De aceea, ca si arate pe necredincioi
nelucrtori i zadar- nici. D um nez eu ia ales pe aceia care se soc
ote au a fi nimic Auzi nd îns tu o, cititorule! c Dumnezeu ..a
ales", s nu socoteti c Dumnezeu ia primit
la credin pe cei proti i neînvai pentru ca si goneasc pe cei slvii
i
Iar marele Vasilie (în Citviutul ol doilea împotriva lui
Evnoinie) lilciiiete /icerca ..cele ce nu sînt"' mai înalt,
spunind asa ..Prin «ce le ce nu sini». Apostolul (care gria cu
Duhul lui Dumnezeu ) numete «neamurile», pentru c erau lipsite de
cunotina lui Dumnezeu Cci. de
vreme ce Dumnezeu este Adevr i
Via, atunci socotesc c. despre cei cc nu
cran imii dup
credin cu Dumnezeu i se uneau cu nefiina minciunii prin rtcirea
ctre idoli, sa spus pe hun dreptate c «nu sînt» fiindc le lipsea
Adevrul i erau înstrinai de Via i zice câ pe acestea lea ales
Dumnezeu |s vin la credina în Hristos]." (n aut l
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
25/427
în e le p i; nu, ci s înelegi c de vr em e ce oa me ni i cei
slvii i în e lep i ai lumii se mîndreau întru slava i înelepciunea
lor i de aceea nu primeau pro-
povduirea credinei atunci lui Dumnezeu I sau artat mai îndemînatici
pentru a primi credina protii [„oamenii de rînd", n. m.] i
neînelepii, fiind- c erau smerii i nu se mîndreau.
29 ca s nu se laude nici un trup înaintea lui Dumnezeu.
Zice: Dumnezeu ia ales pe cei sraci i neîvai i ia stricat pe cei
slvii i înelepi pentru ca s smereasc trufia i mîndria oamenilor
care cuget cele ale lumii", înduplecîndui si închine slava,
înelepciunea i toate ale lor lui Dumnezeu" i s nu se fleasc
înaintea oamenilor c sînt ceva. Atunci zice cum voi, Corintenii, v
flii întru slava, puterea i înelepciunea voastr'"'
Vezi îns, iu bi tu le , c Ap os to lu l a zis: „ca s nu se la
ud e nic i un t rup"; de ac e- ea, bine a zis mai sus c cei ce au
rmas întru necredin sau tcut nevrednici de propovduirea credinei
din pricina falei i a mîndriei lor.
30 Din El sîntei voi, intru Hristos lisus,
S nu socotii c zicerea „din El" înseamn zidirea [noastr] spre a fi
din- tru nefiin întru fiin, ci înnoire dintru rutate întru buntate.
Iar înelegerea cuvîntului este astfel: Voi, Cretinii, vai zidit
duhovnicete de Dumnezeu i
vai fcut fii ai lui Dumnezeu „în Hr is to s li su s" , adic
prin mi jl ocir ea lui Hristos lisus. i fiindc a zis mai sus c
Dumnezeu ia ales pe cei de neam
prost, adic pe cei ce se trag din neam smerit aici îi mîngîie.
zicînd c ace- tia sînt de neam mai bun decît toi evgheniii 1
9 lumii, cci Lau cîtigat ca p- rinte al lor pe
Dumnezeu.
Care Sa fcut nou înelepciune de ta Dumnezeu,
i dreptate,i sfinenie i izbvire.
Zice: lisus Hristos, Cel prin Care neam tcut fii ai lui Dumnezeu,
ca unul ce este înelepciune, nea fcut înelepi; ca sfinenie, nea
fcut sfini; ca drept, nea fcut drepi; iar ca izbvire, nea fcut
slobozi. i nea fcut îne
*' De vreme ce lumea de trei lucruri se minuneaz, adic Ic laud: de
înelepciune, dc pu-
tere i de nobilitale în vremea chemrii. Dumnezeii lea defimat pe
acestea, (n. nul.)
. De aceea, i Teologul Grigorie. dcsptiinduse dc învturile clineti
i dc toat filoso- ful cea din afar, lea lepdat pe toate înaintea
lui Hrisios i lca aficrosil toate Lui. precum mnurisete el însui în
stihurile sale. (n. ani.)
' J Evghenikas. = ..dc bun neam",
nobil, in elinete (n. 111 )
2 7
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
26/427
lepi de unde mai înainte eram nebuni; nea tcut curai, de unde mai
înainte
eram necurai; nea fcut drepi, de unde mai înainte eram pctoi; i nea
f- cut slobozi, de unde mai înainte eram robi diavolului i
pcatului. îns nu a
zis c Hristos nea înelepit, i nea îndreptat, i nea sfinit i nea
slobozit, ci
c El însui „Sa fcut nou înelepciune, i dreptate, i sfinenie i
izbvire",
ca. prin cuvintele acestea, s arate bogia i îmbelugarca darurilor
pe care ni
lea dat El, ca i cum ar spune c Hristos Sa dat nou pe Sine tot. i,
fiindc a
zis lucruri mari pentru Fiul, dup aceea a adugat: „de la Dumnezeu",
ca s nu
socoteti tu, cel ce citeti, c Fiul ar tl nenscut, ci s înelegi c El
are pricin
i început al Su pe Tatl. i vezi rînduiala o, cititorule 1 Mai
întîi, Hristos
nea fcut înelepi, fiindc nea slobozit din rtcirea slujirii la idoli
i nea
înva t ad ev r ul cu no t in e i de Dumnezeu, al do ilea ,
nea fcut dr ep i , fi indc
nea druit iertarea pcatelor, al treilea, nea tcut sfini, prin
Sfîntul Su Duh; i. în cele din urm, nea druit deplina slobozenie de
toate relele, încît sîntem
datori a fi toi cu totul ai singurului Hristos i numai Lui
afierosii.
31 cit 40 , precum este scris, „cel ce se lauda
întru Domnul s sc laude"
(Curtea întîi a împliniilor 2:10, i leremia 9:23).
Toate acestea zice sau tcut pentru ca nimeni s nu cread c este
ceva
i s nu se laud e întru sine ori întru altcin eva ci doar întru Dum
nez eu. Ca re
nea druit nou atîtea daruri duhovniceti. i atunci zice cum voi,
Corinte-
nii, v mîndrii i v falii întru sinev i întru învtori dintre oameni?
4 1
' Ia aminte c acest ..ca'" nu se afl la Teodorit. i poate c stihul
se înelege aa: ..ca loi întru Domnul s se laude, precum este
scris.. . " i celelalte, (n. aut.)
41 Pentru c Sfinta Scriptur poruncete:
..Nu v ludai i nu grii cuvinte trufae!" </
Împrai 2:3), i;ir Pavel zice: ..Cel ce se laud s se
laude inini Domnul!"' (2 Corinteni 11:17. dc
laIsaia).
Dar clac Sfinta Scriptur iart a se
luda cineva intru Dumnezeu, dup zicerea
aceasta a Anei i a lui
leremia atunci de ce senumete Pavel pe sine
..fr deminte" pentru c sa ludat? Cci zice: ..Mam fcut fr
de minte, ludindum" (2 Corinteni 11:11) La
aceasta rspundem c. dup dreapta socotin,
omul nu se cuvine a sc luda niciodat, aceasta fiind un
semn dc ncinelepciune i de niîndric. îns,
dac este silit a sc luda, aa cum a tre-
buit s fac Pavel. alunei se cuvine a se luda
intru Domnul. Iar laud intru Domnul este dup
marele Vasilie atunci cînd cineva nu pune isprvile i laptele sale
bune in seama sa, ci a lui Dumnezeu, zicînd: ..Toate Ic
pot întru Hristos.
Care m împuternicete" (Fitipeni 4:13).
Iar lauda cea neîngduit este dc dou
feluri dup acelai Silul Printe: aceea pnn
care p- ctosul se laud întru rutile sale. dup
cea scris: ..Se laud pctosul intru poftele sufletu- lui su" i:
..Pcntni ce sc flete întru rutate cel puternic?": i. a doua. aceea
prin care omul svieie fapte bune pentru ca sl laude oamenii, dup
cea zis: ..i toate lucrrile lor le fac spre a se arta oamenilor."
Iar unii ca acetia sini i furi de cel e sfinie, fiindc îi însu esc
da nmle lui Dumnezeu i rpesc peuini ei
slavadatorat Acestuia (Slînlul Vasilie. holrirca 247 pe scurt)
Vezi i lileuirea zicerii ..mam lacul tar de minte ludindum". (n.
aut.)
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
27/427
CAPITOLUL II
1 i eu, frailor, cînd am venit la voi vestind vou mrturia lui
Dumne- zeu, nu am venit întru covîrirea cuvîntului ori a
înelepciunii
Nu numai câ ucenicii evangheliei zice au fost alei dintre cei neîne
lepi, neputincioi i de neam prost, dar eu însumi, propovduitorul
evangheli- ei, am venit în Corint fr a fi gtit i întrarmat cu
cuvinte de bunlimbuie (ritoriceti) i nu vam propovduit mrturia,
adic Patima i moartea lui Hris- tos cu înelepciune omeneasc. Vezi
îns o, cititorule! c dei propov- duitorul era fr înelepciune i
smerit, dei propovduirea sa era moartea i Crucea totui acestea au
biruit lumea i au mîntuito. fiind aadar artat c puterea care iea
svîrit era negrit i dumnezeiasc.
Dar poate c sar nedumeri cineva i ar zice: Dac ar fi voit, oare ar
fi pu- tut Pavel s mearg în Corint cu înelepciune i cu bunlimbuie?
Rspundem c, poate, el însui nu ar fi putui, cci era simplu i
nepricopsit întru cuvintele cele din afar42 , dar Hristos, Cel ce
gria întru dînsul i Care ia druit i da- ruri mai mari, ar fi putut
s i le dea i pe acestea. îns aceasta nu era de folos propovduiii
evangheliei, fiindc Hristos Se slvete mai mult cînd biruie cu
netiina i cu cuvîntul cel simplu al lui Pavel decît Sar fi slvit
biruind cu în- elepciunea i cu bunalimbuie a lui Demostene 4
3
2 Cci nu am judecat de a ti altceva întru voi, decît pe lisus
Hristos,
i pe Acesta rstignit.
Hristos zice aceasta voia, s fiu simplu i neînvat întru
înelepciunea cea din afar i întru bunalimbuie; la fel, i eu am
judecat c este bine a nu cunoate nici o învtur din înelepciunea cea
din afar, ci s tiu numai c lisus Hristos Sa rstignit, i aceasta s
vo propovduiesc. 4 4
J: Iar cum c Pavel avea bunalimbuie îns nu dup meteug, i
învtur, i sîrguin vezi la capitolul 11 al celei dca doua epistole
ctre Corinteni. la subînsemnarea stihului 6. Vezi înc i la
capitolul 12 al epistolei ctre Romani. în subînsemnarea stihului 7.
(n. aut.)
43 Ritorul Atenian, cel mai marc al Elinilor, (n. m.)
'' Iar purttonil de Dumnezeu Maxim tilcuiete zicerea aceasta aa:
..Dac «a fost rstignit
din neputin i a înviat din puterea lui Dumnezeu»
(2 Corinteni
13:4), este aadar artat cHrisios face aceasta
pentm noi duhovnicete i ptimete ca unul ce toate Se face ca
si nuu tuiasc pe toi. De aceea, bine a zis dumnezeiescul Apostol c
intni Corinteni. care erau ne- putincioi, nu a judecat
a ti nimic, «decît numai pe Hnstos lisus. i pe Acesta
rstignit». Iar Efesenilor. care erau împlinii in credin, le scrie
z.icînd: «Împreun nea ridicat i împreun nea pus Dumnezeu s edem
intni cele cereti cu Hristos» (2:6). zicind c DumnezeuCuvintiil Sc
face fiecruia dup puterea lui: astfel. Se rstignete pentm cei cc
vin cu fapta ctre
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
28/427
3 Eu am fost la voi întru neputin, i întru fric i intru cutremur
mult.
Eu zice nu numai c am venit la voi, Corintenilor. srac dup cuvînt,
dar am i petrecut la voi cu neputin, cu fric i cu cutremur, adic
gonit de
voi, i isp itit i cuprin s de nenumrate te meri C ci mu lt e
ispi te a p ti mi t feri- citul Apostol propovduind în Corint,
precum arat Faptele Apostolilor.
Cci i Pavel, dei era Pavel, om fiind, se temea i el de primejdii,
ori mai bi ne a zice • se i cu trem ura . Pe nt ru ac ea st a
i se cu vin e i mai ma re la ud, fi- indc, dei avea aceeai fire
neputincioas ca i noi, a biruito cu vitejeasca sa hotrîre. Pavel
zice îns acestea ca s arate puterea lui Hristos ce era întru
dînsul. Cci, dei erau atîtea lucruri care îl împiedicau, totui a
biruit cu pute- rea lui Hristos i a smerit mîndria Corintenilor,
care ndjduiau i se bizuiau
întru în e le pc iu ne a, bog ia i pu ter ea lor
4 Iar cuvîntul meu i propovduirea meu nu stteau întru cuvintele de
înduplecare ale înelepciunii omeneti,
ci întru artarea Duhului i a puterii.
Propovduirea mea zice nu a fost meteugit cu înduplecarea cuvîntu
lui din afar i a buneilimbuii, ci cu dovada Duhului, adic ea avea
ca dova- d pe însui Sfîntul Duh întîi. pentr u c Sfîntul Duh. în
chip negr it, pricinu ia credin i înduplecare în inimile celor ce
ascultau, umplînd cuvîntul meu de dar dumnezeiesc. Iar apoi. pentru
c tcea minuni i semne, cci aceasta se în-
elege prin zicerea ..puterii" 4
" Cci cea mai mare dovad spre a crede cineva
bunacinslirc dc Dumnezeu, ptimaele lor lucrri pironindule eu
dumnezeiasca fric; Sc scoal ins din mori i Se suie la ceniri pcntni
cel ce sa dezbrcat de tot omul cel vechi i sa îmbrcat
întru lot cel nou" (capitolul 27 al sutei a doua din
cuvintele teologice) (n aut ) |s Pentru c dup dumnezeiescul
Hrisosiom Pavel numete in multe locuri „neputin-
" prigoanele, necazurile i ispitele. Pentru aceasia
zice i iualt parte: ..nepulina din impui
meu nu ai defimato (2 ( 'omitem 11
?<U: i iari: ..De trebuie a m luda.
întru neputine- lemele m voi luda." Care sini
acestea o fericite Pavele? |D
c pild"i|. ..inDamasc, dregio nil regelui Arcta
pzea cetatea Damascului, vrînd s
mprind" (2 Corinteni I 1:32). i
iari zice: ..Pentru aceasta binevestesc întru
neputine"*, iar apoi. spuiiirid care erau acestea,
adau- g: „întru ocri. în nevoi i în
strimtorri" (2 Comitem 12:10).
(n. aut)
"" Penlni aceasia zice i marele Vasilie: „Simplitatea credinei este
mai tare decil dovezilelogice |..raionale", n. m.]: cci. precum la
cele ce stau înaintea ochilor, cercarea sa arlal mai puternicdecil
zicerea împotnv. tot aa i la dogmele cele prcaînalte.
credina este mai bun
decit priceperea cugetrilor. Cci. de vom unim a le msura pe toate
cu înelegerea, nici cil dc puin nu sar putea înelege lucrul cel
necuprins de cugetri, i astfel sar zdrnici legiuirea credinei i
plata ndejdii."
i marele Alanasie zice aa: ..Dumnezeirea nu Se predanisete cu
dovada cuvintelor, ci intru credin i cu evlavie, in cuget
binecinstitor de Dumnezeu. Cci. dac propovduiete
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
29/427
este a vedea cum morii se scoal, cum orbii vd, cum leproii se
curesc i alte asemenea minuni. Ins, fiindc se fac minuni i de ctre
diavoli, minuni amgitoare i dup nlucire, Apostolul a zis mai întîi
„întru artarea Duhului" i abia apoi ,,i a puterii", ca s arate c
minunile fcute de el erau lucruri ale Sfîntului Duh.
Poi îns s înelegi zicerea „a put eri i" i întralt chip Astfel,
fiindc mai sus a zis c nu a venit la Corinteni cu înelepciune, ci
cu slbiciune, împotriva înelepciunii a pus dova da Duhului,
iar împotr iva slbiciunii a pus puterea, adic: Mcar c eram izgonit
i btut de ctre cei necredincioi, cu toate
acestea mam artat i mai puternic, ceea ce este o preamare dovad c
pro povduirea mea a fost dumnezeiasc.
5 ca s nu fie credina voastr întru înelepciunea
oamenilor,
ci întru puterea lui Dumnezeu.
Aici, Pavel nu mete „î nel epci une a oa meni lor " cuvintele
în dupl ec toa re i bunalimbuie. Iar „putere a lui Dumnezeu" precum
sa artat mai sus numete împuternicirea celor neputincioi i gonii i
lucrarea minunilor, ace- lea care au întrit credina voastr o
Corintenilor! iar nu retorica înduple- care i bunalimbuie. 4
7
6 Iar înelepciunea o grim întru cei desvîrii,
dar nu înelepciunea veacului acestuia,
nici a stpîmtorilor veacului acestuia, care sînt pieritori,
Mai sus, Pavel a numit propovâduirea evangheliei „nebunie", aa cum
o numeau Elinii. Iar acum, de vreme ce a dovedit i prin fapte c
aceasta este adevrata înelepciune, îndrznete aici i numete
„înelepciune" propovâdui- rea cea despre Hristos i mîntuirea
Cretinilor prin mijlocirea Crucii. Cci. cu adevrat, lucru de mare
înelepciune a fost a se strica moartea prin moarte
cele despre niintuiloarea Cruce, Pavel nu face aceasta intru
înelepciunea cuviulului. ci intru dovada Duhului i a puterii
[„minunii", n. m.|. Fiindc acela care a vzut in rai minuni cc nu
sînt cu putin omului a le gri, cum va crede adevnil despre Sfînta
Treime prin cuvînt?" (la Vrienie, tomul 1. foaia 87). (n.
aut.)
4 Zice i dumnezeies cul Chirii Alexandrinul: ..Credina nu
este s sc caute lucrul, cci la fel cum ndejdea, dac sc vede. nu mai
este ndejde tot aa i credina dac sar cerceta, neavînd lucru de
cercetat nu ar fi niciodat credin" (la Vrienie. tomul 1. foaia 87)
. Vezi i subînscnuiarea zicerii ..care dau mai mult întrebri decii
lucrarea mîntuiioare a lui Dunuiczcu cea intru credin" {!
Ti/notei 1:4), ca s cunoti c adincul credinei mai mult
sc învluiete, (n. aut.)
31
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
30/427
Iar „desvîrii" îi numete pe Cretinii ce au crezut, cci acetia sînt
cei care au defimat cu adevrat toate lucrurile lumeti i pmînteti,
suinduse la cer prin minte i prin credin
Iar ..înelepciune a veacului acestuia" numete învtura cea din afar,
pentru c este vremelnic i se stinge împreun cu veacul acesta
Iar prin „stpînitori ai veacului acestuia". Apostolul nui înelege
pe dia- voli , prec um au socot it uni i. ci pe înelepii ,
scr iitori i i ritorii cei din afar, care sau fcut i stpîni tori i
începtori ai norodului i îi numet e ..stpîni-
tori ai veacului acestuia", fiindc sînt vremelnici i ei i se stric,
adic înce-teaz, împreun cu veacul acesta. în vreme ce drepii care
au crezut în Hristos nu se stric, ci, cînd va trece acest veac,
atunci mai ales vor înflori i vor rmî ne în veacul viitor
7 ci grim înelepciunea lui Dumnezeu cea ascuns întru
tain.
Aici, Apostolul nu met e „tain" propovduirea lui Hristos,
care, dei se ves- tete ctre toi, este totodat i tain. Intîi, pentru
c. mai înainte de a se face, nici îngerii nu o tiau Iar apoi.
pentru c in propov duirea aceasta una ved em, i alta înelegem,
aceasta fiind hotrîrea i întrirea oricrei taine. Cci vedem Cruce i
moarte, dar înelegem putere i biruin; auzim de rob, i ne
închinm
Stpînului; vedem pe Cel rstignit, i ni1 închipuim biruitor. Aadar,
aceast în- elepciune tainic este ascuns desvîrit celor
necredincioi, dar nu i Cre- tinilor credincioi, crora le e artat
umbrit, ca întru o oglind, precum zice
însui Pavel: ..Vedem acum prin ogl ind i în tâ i ghic itur"
(/ Corinteni 13:12).
pe a/re a hotrîto Dumnezeu mai înainte de veacuri, spre slava
noastr.
Aici . Apostolul zice c Du mnez eu a înaintehotrît
înelepciunea întru taina lui Hristos mai înainte de veacuri, ca si
arate dragostea ce o avea ctre noi. La fel, El a hotrît dinainte s
ne mîntuiasc prin Cruce, ceea ce e lucru de preamare înelepciune. i
zice c a rânduit aceasta „spre slava noastr", fiindc nea fcut prtai
acestei slave pe noi. pe Cretini. Cci este slav a robului a
se
împrti de taina cea ascuns a stpînului su i a o cunoate.
Pentru aceasta zicea i Domnul ctre Apostoli: „De acum nu v mai
numesc pe voi «slugi», cci sluga nu tie ce face domnul su, ci v
numesc «prieteni», cci toate cîte leam auzit de la Tatl Meu leam
tcut cunoscute vou" (Ioan 15:15).
8 pe care niciunul din stpînitorii veacului acestuia nu a
cunoscuto.
Aici , Apo stolul îi nu mete „s t pîni to ri " pe Pilat i pe
Irod. Nu vei grei îns de vei numi „s t pî ni tor i" i pe
arhiereii i crturarii Iudeilor. i ia numit „ai veacului acestuia"
pentru vremelnica lor stpînire precum am zis mai sus.
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
31/427
Cci, dac ar fi cunoscuto, nu Lar fi rstignit pe Domnul
slavei;
Zice: Dac stpînitorii acetia Pilat, Irod, arhiereii i crturarii ar
fi cu- noscut înelepciunea ascuns i tainele iconomiei lui Hristos
anume c: Fiul lui Dumnezeu Sa tcut om, c Sa rstignit dup firea Sa
omeneasc (rmî nînd neptima i nerstignit dup dumnezeire), c Dumnezeu
a chemat ..nea- murile"' la credin i lea însuit Luii, c cei ce au
crezut sau nscut a doua oar prin Sfîntul Botez i sau tcut fti ai
lui Dumnezeu i motenitori ai îm- priei cerurilor, i în scurt a zice
dac ar fi cunoscut tainele descoperite
Ap os tol il or pr in Sfîntul Du h i ar fi t iut, în de os eb
i ar hi er ei i i Iude ii , c ce ta- tea lor. Ieru sali mul, are s
jji ar i ei au s fie robii cu adev ra t nu Lar fi rstignit pe
Domnul slavei.
i La numit pe Hristos „Domn al slavei", dei crucea se socotea
neslav i necinste. Domnului îns, suferind crucea, nu I sa vtmat
slava, ci mai mult Sa slvit din aceasta, cci, suferind crucea, Sa
artat mai mult iubitor de oamen i De aceea zicea „A cu m Sa slvit
Fiul om ul ui " (Joan 13:3 I).
Dar poate cineva ar zice c pcatul lui Pilat, al lui Irod i al
Iudeilor ar fi trebuit iertat, cci sa fcut întru netiin, fiindc nu
au tiut taina lui Hristos. Rspundem la aceasta c acelora li sar fi
iertat pcatul negreit, dac la urm ar fi voit s cread în Hristos i s
se pociasc, precum sa iertat i pcatul gonaciului Pavel i al altor
multor Iudei care au crezut.
i Teodorii, unii cu Sfinitul Teofilacl, prin ..stpîniiori ai
veacului acestuia"' ii înelege pePilat. pe Irod i
pearhiereii Iudeilor, care nu aucunoscut taina iconomiei
dumnezeieti. De aceea i Domnul. rstigninduSc. zicea despre
dînii: ..Printe, lasle lor. c nu tiu ce fac" (Luca 23:34).
Cci. dac Iudeii ar fi cunoscut zice c Patima lui Hristos are si
risipeasc in toat lumea i c are s li se dea minluirc ..neamurilor".
ei nu ar lî cutezat sL rstigneasc pe Domnul. De aceea ia
învrednicii de iertare i Stpînul. Dar. pentni c dup înviere,
dup
înlarea Domnului, dup venirea tiutului Duh la Apostoli i dup
feluritele faceri dc minuni de ctre acetia Iudeii au rmas lot întni
necredin, atunci i Domnul ia dat pe ci în robie.
i La numii pe Cel rstignit ..Domn al slavei" nu pcnlni c Patima ar
fi fost simit de fi- rea Lui dumnezeiasc, ci pentru ca s arate
covîrirea frdelegii Iudeilor. Iar Sfîntul Nichi for.
intru dictarea Simbolului credinei, zice
aa: ,.îl cred pe Hristos c Sa rstignii nu
cu fi- rea aceea cucare strlucete
împreun cuTatl dei sczice c
«Domnul slavei» Sa rslig nit. cu cuvîntul drii înapoi ci cu
firea Lui omeneasc" (în Sfinitul Catehism). Iar
..cuvîiilul
i chipul drii înapoi" csle cînd aniîndou
firile Iui Hrislos dau una alteia însuirile
lor. adicdumnezeirea d omenirii pe cele
înalte, iar omenirea d dumnezeirii pe cele
smerite, pentru unirea cea dup ipostas i pentru încperea amînduror
firilor una intru alta precum zice dumnezeiescul Ioan Damaschinul
in cartea a treia din cele teologice, capitolul II . Aceasta o zice
i Sfintul Grigoric al Nyssci: ..Pentru unirea tnipului celui luat i
a duituicz.cirii celei ce a luat. numirile sc împrtesc una dc alta,
încît a se numi cea omeneasc cu cea dumnezeiasc, i cea dumnezeiasc
cu cea omeneasc. Pentru aceasta i Ce) rstignit Se numete dc ctre
Pa-
vel «Domn al slavei»"
{împotriva lui Apolinarie). (n. aut.)
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni
32/427
9 ci precum este scris:
Aic i, li pse te zi ce rea „sa fcut7'. Pentru c Apostolul
folosete elipse în mu lt e pri Iar aici se cit et e aa: „ci sa fcut
ceea ce est e scr is" . Car e „ace- ea"? O zice mai departe:
„cele ce ochiul nu a vzut, i urechea nu a auzit
i la inima omului nu sau suit, pe care lea gtit
Dumnezeu celor ceL iubesc pe El" (Isaia 64:4).
Care sînt zice cele gtite de Dumnezeu celor ceL iubesc 9 Este
cuno- tina lui Hristos i mîntuirea prin înomenirea Lui. Cci pe
acestea nici ochiul
omenesc nu lea vzut, nici urechea omeneasc nu lea auzit, nici vreo
inim omeneasc n