Teodor Burnar

Viaţa mea

ISBN 978-973-0-15583-9

Autor: Teodor Burnar

Coperta: Bogdan Lecca (foto) şi George Preoteasa (grafică)

Copyright © Teodor Burnar 2013 Acest material este sub incidenţa copyright-ului. Toate drepturile asupra lucrării sunt rezervate, atât parţial cât şi în ansamblul ei, în special drepturile de traducere, copiere, citare, înregistrare, reproducere pe microfilm sau pe orice alt suport, precum şi stocare în baza de date. Reproducerea acestei publicaţii sau a părţilor ei este permisă numai cu respectarea Legii dreptului de autor şi cu acceptul scris al autorului.

173

#10 Ce am învăţat

Nu recomand virginele. E mai recompensant să fii ultimul bărbat al unei femei, decât primul. Am o verişoară... dar să lăsăm povestea asta pentru altă carte, la bătrâneţe.

Doar pentru că doi oameni împart acelaşi pat, nu înseamnă

nimic. Comuniunea de suflet, cred tot mai mult, începe unde se termină patul.

De la o vârstă o iei razna şi dacă n-ai copii, şi dacă ai. A învăţa să renunţi la un lucru sau la o persoană e de multe

ori primul pas spre a le obţine. Cu joburile e ca şi cu femeile: dacă nu simţi că e slujba

vieţii tale, treci la următoarea. Nu e totu' să faci sex în fiecare seară.

Nu te baza pe tehnologie. Dintr-un pustiu sufletesc nu te

scoate nici mama lui Google Maps. Un calculator îţi dă iluzia că poţi face totul, dar sunt momente când nu mai poţi face nimic cu el, când posibilităţile se termină.

Fericiţi cei săraci în iPhone-uri. Există cutremure care zidesc. Şi toate se petrec în biserică. Înjurându-l pe diavol am realizat că nu-l poţi învinge cu

armele lui. Trimite-l pe dracu' la dracu' şi o să se simtă ca acasă, flatat de invitaţie.

Succesul fără bani la femei există, dar nu ţine. Femeile sunt

ca tablourile: ai voie să le priveşti, dar ca să le atingi, trebuie să plăteşti pentru ele.

Să ajuţi un suflet e superb, să salvezi un suflet e divin.

174

Există lucruri care depind de tine şi lucruri care nu depind de tine, şi tot ce poţi să faci e să administrezi cât mai bine averea pe care ţi-a dat-o Dumnezeu spre administrare. Şi să speri că atunci când se trage linie, eşti pe plus.

Nu există sentiment mai frumos decât să faci lucrurile să

meargă. Pentru ceilalţi. Fac o bucurie: cea mai frumoasă parte e că nu e a mea. Tre' să-ţi testezi în permanenţă capacitatea de a da. Pentru că dacă n-o faci, se atrofiază. Să faci bine nu e profitabil, dar e mântuitor. Dacă mântuirea s-ar obţine cu bani, am vorbi de Sfântul Patriciu.

Amintirile nu se şterg pentru că sufletul, nu creierul, e

imposibil de “spălat”. Ţiganii şi florile sunt dovada că extremele se atrag. Glumesc

- umorul meu negru e legendar. De fapt, o ţigancă dintre astea care mătură străzile s-ar putea să aibă sufletul mai alb decât o româncă super-aranjată. Şi de regulă îl are.

Nu e o întâmplare că atunci când dezvolţi curajul să spui

“nu”, eşti tot mai căutat. Politeţea e a big turn off. În şcoală înveţi că minus şi cu minus fac plus. În viaţă e un

pic diferit, în sensul că minus şi cu minus fac zero. Banii se epuizează. Bunurile se epuizează. Ura te epuizează.

Iubirea e singura care, pe măsură ce e practicată, nu se epuizează, ci sporeşte.

Dacă nu poţi să nu îţi doreşti, atunci permite-ţi să îţi doreşti,

dar să nu vânezi lucrurile. Voinţa e apanajul oamenilor. Dumnezeu nu vrea nimic şi

poate totul. Când te transformi în ceva ce nu eşti, de dragul persoanei

cu care eşti, relaţia e condamnată.

175

Nu contează doar cu cine te culci, contează mult mai mult

cu cine te trezeşti. Lumea nu vrea să fii perfect. Lumea vrea să fii imperfect

with a bang. 5 minute de scandal fac uitate 24 de ore de linişte. O femeie de succes e rar şi un succes de femeie. Cel mai

adesea e o femeie amară. Oamenii nu vor să fie ajutaţi. Mai mult, oamenii nu vor

figuri mesianice în viaţa lor, iar figurile mesianice au soarta Precursorului.

Când tot ce ai e un penis, toate femeile ţi se par curve. O frumuseţe intră în declin când încearcă să devină mai

frumoasă decât e. Lucrurile plăcute sunt şi cele mai periculoase - pentru că

sclavia lor e invizibilă. Soacrele sunt materie neglijabilă. Cele mai viabile relaţii sunt alea în care nu faci click de

la-nceput. Nimeni nu te întreabă dacă ai murit sau dacă mai trăieşti.

Aşa că trebuie să te întrebi singur. Depune un CV, dar fă şi o rugăciune. Roma n-a fost construită într-o zi, dar Caracalul, după

experienţele mele cu oltenii, foarte posibil.

176

Nu mori fără nimeni, dar adevărul e că fără unii oameni trăieşti mult mai prost.

Bunătatea trezeşte suspiciuni - ca orice gratuitate. Calea dreaptă e uneori nedreaptă. A se citi frustrantă. Am remarcat că oamenii cu bani sunt cei mai mari cerşetori

- de atenţie. Cu vârsta, tot ce faci greu devine teribil şi tot ce faci bine,

simplisim. De-aia şi atâţia frustraţi (profesional, da’ nu numai). Omul trăieşte într-o permanentă stare de comparaţie. 'Ea e

mai frumoasă… ‘ 'el are mai mulţi bani…’ 'noi avem mai multe probleme’ 'e posibil să fie mai fericiţi ca noi’ 'aş vrea să fiu mai tânără’ 'ce bine că sunt mai deştept ca ei!’

Ghinionul e felul Universului de a ne penaliza greşelile. Şi

am zis Univers, nu Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu penalizează, meseria în care S-a consacrat fiind iertarea.

Când Universul îţi dă şuturi în fund, nu-ncerca să faci

acelaşi lucru. Fundul lui e infinit. Problema nu e că ne vindem prea ieftin. Problema e că ne

vindem. Singurele datorii de la care nu dai faliment sunt cele de

onoare. O caracteristică a obsesiilor este tocmai că trec. Ce nu te omoară, te face mai amar. E o greşeală să îi pui pe alţii pe primul plan, dar e o greşeală

şi mai mare să îi pui pe ultimul plan.

177

Nu invita o tipă de 19 ani la Paris după a treia întâlnire. S-ar putea să fie puţin, doar puţin, excesiv. Singura scuză e dacă eşti Scorpion.

Dacă laşi un om să te calce în picioare, o să o facă. Un

prieten, cu atât mai mult. Când nu ai copii, toată lumea pare să împingă un cărucior. E

bun un copil. Îţi mai domoleşte instinctul sexual şi îţi trezeşte instinctul maternal sau paternal. Un copil luminează camera. Sau o lasă fără curent electric.

Paradoxul e că munca îţi oferă libertate. Cei mai mulţi

oameni nu înţeleg asta. Conflictul e bun. Oamenii nu trebuie să se înţeleagă -

oamenii trebuie să lupte să se înţeleagă. O relaţie e ca un diamant - se şlefuieşte prin fricţiune.

Pasiunile produc bani. Banii omoară pasiunea şi

creativitatea. Cine spune că îţi trebuie bani ca să faci un lucru se înşală. Îţi trebuie determinare, dacă o ai vor veni şi banii. Nu banii dau determinarea, cel mult o întreţin.

Cea mai relevantă muncă e aia pe care o faci când nimic şi

nimeni nu te obligă s-o faci. Legea lui Burnar: probabilitatea ca un vecin să dea cu

bormaşina este direct proporţională cu necesitatea de a scrie şi invers proporţională cu timpul pe care îl ai la dispoziţie.

Închis de viu, devii obligatoriu iluzionist. Such is the value

of hardships. Don’t look back. Când ceva nu merge de prima dată, fie că e

vorba de o iubire sau o relaţie de muncă, n-o să meargă nici a doua, nici a zecea dată. În esenţă, din aceleaşi motive.

178

Decât un frate departe, mai bine un vecin aproape. N-am zis-o eu, dar am trăit-o pe pielea mea.

Nu doar distracţia e mai intensă vineri seara, ci şi

singurătatea. “Nopţile de plăcere sunt scurte”. Nopţile de suferinţă sunt nopţi polare.

În bine sau în rău, absolut orice este posibil. Există

întotdeauna n+1, unde n vine de la “nefericire”. Keep faith. Excesul în orice e un păcat, dar nu mai mare decât

deficienţa. Faţa unui om este cea mai bună sticky note a dezamăgirilor. O cădere în păcat e ca un cutremur. Întotdeauna există o

replică sau mai multe. Ironia la viaţă e că începe să devină interesantă exact când

se termină. Omul îşi dă duhul când nu mai are nimic de dat. Pentru unii

e o realizare când mor. Poate chiar unica. După un sfert şi ceva de secol m-am prins cum stă treaba.

Cine vinde nu cea mai bună, ci cea mai interesantă iluzie, câştigă, fie că e vorba de muncă, de o relaţie sau de altceva. Şi ce numim noi realitate e orice altceva decât realitate.

Paradoxal, ai mai puţine griji când eşti sărac. Don't be overenthusiastic when things are going well and

don't be over-depressed when things are going bad. Economiile sunt mai importante decât veniturile. Când tavanul îţi devine cer, fă-l măcar albastru.

179

Nu doar deciziile pe care le luăm ne afectează, ci şi cele pe care le amânăm. Sau, mai rău, pe care nu le luăm.

Fericirea e prea puţin grandioasă, ea ni se dezvăluie în

lucruri aparent banale. Nu putem să dormim când suntem foarte fericiţi şi foarte

trişti. Un SMS e un lucru mic, dar e mare lucru să-l primeşti. Singurătatea e ca diabetul: poţi trăi cu ea, dar nu ţi-e bine.

Înţelege doar cine a trăit-o, singurătatea prea multă e pentru suflet ceea ce e cancerul pentru corp. În doze moderate însă, singurătatea e ca acel venin care în cantităţi reduse, vindecă...

Omul e o fiinţă slabă prin ceea ce este, puternică prin ceea

ce poate fi. Posedăm resurse de care nu ştim, pentru scopuri pe care nu le bănuim.

Toate trec, dar nu în acelaşi timp. Forgive your enemies but keep them guessing if you have. Autoeducaţia e cea mai grea pentru că te faci de râs dacă-l

înjuri pe profesor. Sunt aproape Zen când spun asta, dar am observat o chestie.

Eşecurile în viaţă zic: “Ce-am fost şi ce-am ajuns...” Oamenii de succes zic: “Ce-am fost şi ce-am ajuns!” S-ar zice că succesul e o chestiune de punctuaţie. Şi de intonaţie.

Generozitatea trebuie să fie dublată de seninătate. Destinul ne aruncă în faţă multe examene la care eşuăm

deplorabil, dar adevărata probă e dacă în urma eşecurilor abandonăm 'studiile'.

180

Într-o rezervă de spital pasiunile se domolesc indescriptibil. Boala e, paradoxal, spre viaţă. Într-un spital îţi pierzi libertatea, dar îţi regăseşti umilinţa. Şi când ieşi pe uşă, expiri recunoştinţă. Dacă Dumnezeu n-ar alerga pe holuri, spitalele ar avea doar o secţie: morga.

Good things come, not to those who wait, but to those who

do something while they wait. Shopping-ul e drăguţ, dar tre' să ai grijă să nu-ţi vinzi

sufletul. Avem un corp şi un suflet - şi ironia e că sufletul doare de

1000 de ori mai tare. Dacă vreau HD, mă uit pe fereastră. Suferinţa nu se şterge cu şerveţele umede. Un om moare şi învie de 100 de ori pe săptămână. Când superbia bate la uşă, nu-i răspunde. Omul cât trăieşte învaţă nimic. “Istoria se repetă” e un

eufemism pentru “Oamenii nu învaţă niciodată din greşeli”. Nu face curvăsăraie în Postul Paştelui. Nu face curvăsăraie

în Post. Nu face curvăsăraie. Period. You gain time by not wasting it. Pentru cititorii mei care nu

ştiu engleză, asta înseamnă: Câştigi timp neirosindu-l. Şi e my best time-saving trick. Adică aşa salvez eu timp, mă.

Gigi Becali e ca diavolul. Nu poţi să scapi de el, dar poţi cu

mari eforturi să îl ignori. Nu îţi poţi schimba temperamentul, prea puţin caracterul,

dar îţi poţi diminua ego-ul.

181

Reclama e, practic, o minciună. Lucrurile evidente se auto-promovează.

Lucrurile care ne emoţionează sufletul până la lacrimi sunt

cele mai curate lucruri. Un site ce nu se actualizează e ca un bărbat care nu se mai

bărbiereşte. Ca o femeie care nu se mai face atrăgătoare. Ipocrizia este o alegere. Mai toţi ăştia care urmează diete sau fac fitness au vieţi de

căcat, şi au impresia că dacă aleargă pe bandă sau mănâncă o salată... bum, îşi schimbă viaţa. Fraţilor, e mai greu de-atât. Sunt oameni care au supravieţuit inaniţiei la Auschwitz & alţii care mor mâncând eco în vila din Primăverii. 'Secretul' e să fii moderat - nu doar la mâncare. În toate. Dacă am băga mai puţin la burtă şi mai mult la cap...

Visează cu ochii deschişi, dar nu neglija somnul. Idealurile

nu trebuie să ne împiedice să fim practici. Înainte de a fi un teolog remarcabil, Luther a fost un ciocănar remarcabil.

Uneori nu ştii de ce nu poţi să-ţi mişti fundul să faci cel mai

mic lucru. Dar dacă te uiţi mai atent, sunt lanţurile destinului. Pentru mine rămâne un mister de ce, chiar înainte să ne

reuşească ceva, fie că e vorba de un job sau de o iubire sau de un proiect, avem o ezitare şi tentaţia aia să renunţăm, vocea aia care ne zice: “bă, calmează-te, n-o să iasă”. Dar cu cât trăiesc cu atât observ că cel mai mult ne temem nu de eşec, ci de succes. Pentru că succesul e ceva nou, deci înspăimântător. Eşecurile... astea-s mult mai dese, deci familiare. În sinea noastră, ne e greu să credem că putem reuşi.

Umanitaristele nu salvează oameni. Cel mult îi îngroapă,

cu-aşa de falsă întristare.

182

Când te lauzi cu realizările tale, e clar că ele nu vorbesc de la sine.

Un pustnic adevărat n-are cutie poştală. Premiul Nobel pentru tristeţe - Se acordă omului care a

descoperit că lacrimile nu dispar dacă închizi lumina. Greutatea cu care ne debarasăm de un lucru mi se pare de

multe ori invers proporţională cu uşurinţa cu care se despart lucrurile de noi. N-am întâlnit până acum nici o maşină / haină / mobilă care să spună: “Mi-e aşa greu să renunţ la omul ăsta”. Bineînţeles, lucrurile de care ne agăţăm atâta nu vorbesc. Şi cu toate astea spun atât de multe. Despre noi.

Încercarea moarte n-are, are muribunzi. Melancoolic: Nu eşti singur când îţi dai seama că

singurătatea îţi e cea mai bună prietenă. Dacă zăpada mergea furată, România era ţară tropicală. Trebuie să faci perpetuu efortul de a-i înţelege pe oamenii

care nu te-nţeleg. Când încercăm să zburăm cu aripile sfinţeniei, trupul ne

trage în jos. Ferice de cei care au învăţat să îşi abandoneze trupul. Două lucruri să nu te îndoieşti niciodată că ai: un înger

păzitor şi o stea norocoasă. Sau măcar călăuzitoare. Anticii spuneau: Si vis pacem para bellum. Eu am observat

că dacă vrei linişte (la muncă, în familie), tre' să fii pregătit să faci scandal şi să muşti din ei.

Nu ştiu ce-a fost cu mine azi. Nu ştiu nici ce va fi cu mine

mâine.

183

Regretul e un avorton al apogeului. Pentru că, mereu, secunda dinaintea căderii e cea mai dulce.

Unii ar vrea să urce Golgota cu limuzina. Nu se poate.

Golgota se urcă în genunchi. Dracul o să fie mereu mai insistent ca îngerul, pentru că

dracul are de făcut un target. Dracul nu face biserici... dar încearcă să le demoleze.

Nu degeaba i se spune mess. Ce e interesant la derapaje - că te aduc pe drumul cel bun.

Numai minte şi ochi să ai. Apa pietre trecele rămân. Multe lucruri bune încep cu o ruptură. Şi nu eram pervers.

Invers, uneori Cutia Pandorei se deschide cu un sărut. Antidotul pentru voinţă este o voinţă şi mai mare. Muntele ne înalţă simţirile. Marea ni le adânceşte. 'Impossible' n'est pas français. Mais il pourrait être roumain. Nu generaţiile aşteptate scriu Istoria, ci generaţiile

neaşteptate. Cioran greşea. Singurătatea nu te învaţă că eşti singurul, ci

cel mai singur. Un cap mic anunţă un creier mic. Înainte să le reproşezi oamenilor că sunt scorţoşi, adu-ţi

aminte că aşa sunt marionetele. Minunile se întâmplă, dar nu când le aştepţi.

184

Vine o vreme când nu îţi mai permiţi nici prietenii întâmplătoare, nici experimente sentimentale.

Cel mai bun sfat pe care l-am primit vreodată a fost: “Mai

încearcă”. Şi nici nu sunt sigur că a venit de la o persoană. Confortul ucide. Şi ce mai invităm moartea. Don’t judge a book by its owner. O zi în care ai făcut tot ce ţi-ai propus nu e neapărat şi o zi în

care ai realizat ceva. Decât o noapte cu Miss Univers, mai bine o mie de nopţi cu

o fată “banală”, dar care te iubeşte. 5 orgii nu fac cât 5 minute cu fiinţa iubită. Şi nu neapărat în pat.

Ai grijă ce-ţi doreşti, fiindcă se poate nărui. Vrei să fii mare? Fii consecvent(ă) în lucrurile mici. Cele mai multe vieţi rămân la stadiul de tentative. Existenţa fiecăruia dintre noi se rezumă la doar două

întrebări: “De ce eu?” şi “De ce nu eu?”. După ce ţi-ai cărat crucea tot anul, bradul de Crăciun e o

bagatelă. Pe vremuri credeam că trebuie să faci totul dintr-un foc

(deh, Burnar). Arată-le toată ştiinţa ta, şi o să te admire. Pune-ţi la bătaie toată inima, şi o să te iubească. Când de fapt, nu mă puteam înşela mai mult. Nu te da cu totul, nu te da în întregime. Lasă ceva şi pentru mâine.

Faraonii se îngropau cu bogăţiile lor. Mii de ani mai târziu,

mă şochează să văd că n-am evoluat deloc... sunt convins că unii

185

ar cere să fie îngropaţi cu gadget-ul din dotare. Be it iPod / iPhone / iPad.

Viaţa e inevitabilă. Şi copiii de mici burghezi, care o amână

prin enşpe doctorate şi specializări afară, învaţă asta, mai devreme sau mai târziu.

Când mai am câte o zi proastă, îmi aduc aminte că evreii au

rătăcit 40 de ani prin deşert. Drumul spre Pământul Făgăduinţei nu e niciodată o călătorie de plăcere.

Internetul wireless e ca sabia lui Damocles: poate să pice

oricând. Există oameni capabili să schimbe perla pe care o au în

mână, pe o piatră în gură. Soarta e o pictoriţă care încearcă - mereu când vrea -

culorile speranţei. Sarcinile pe care îţi propui să le termini într-o oră îţi iau

invariabil 3. Sarcinile pe care le faci fără să te gândeşti la timp îţi iau 1 oră. Cu alte cuvinte muntele e cel mai departe când alergi spre el, şi cel mai aproape când păşeşti agale.

Banii pe care îi consumi pentru altcineva nu sunt niciodată

irosiţi. Excepţie them gold diggers. Week-end-ul mi se pare cea mai importantă parte a

săptămânii, pentru că în el pui bazele săptămânii viitoare. Am observat că, în viaţă, ceea ce faci înainte să faci decide de fapt reuşita sau eşecul. Când îi mai aud pe unii că şi-au luat o navetă de bere şi au atins Nirvana, sau altele asemenea, ştiu c-o să aibă 5 zile mizerabile. Relaxarea adevărată e aia constantă, nu episodică.

Oamenii care vorbesc mult de regulă realizează puţin. Şi

probabil aşa se explică absenţa femeilor din istorie.

186

Dracul te ia şi din uşa bisericii - dacă îi ţii uşa. Nu mă tem de nici o boală cât mă tem de boala insidioasă

care se cheamă mulţumirea de sine. Câteodată mai am pusee, dar mă uit la unii că sunt bolnavi cronici. Când eşti mulţumit, sătul, când nu-ţi mai e “foame”, te laşi pe spate şi îţi desfaci cureaua… În viaţă e ca la restaurant: imediat vine nota de plată. Uneori, usturătoare.

La fiecare sfârşit de an e o modă să oferi / primeşti

calendare. Eu am zis că nu îmi mai pun, pentru că vreau să ies de sub tirania calendarului… De sub aia a ceasului am ieşit deja. One day at a time, tati. It’s the wisest.

Un bătrân care fumează îmi lasă impresia că n-a înţeles

nimic din viaţă. E o vârstă la care te-ai aştepta să fie prevalentă înţelepciunea, nu patima.

Nu-nţeleg stereotipia asta cu ‘primăvara, natura se trezeşte

la viaţă, un nou început, o nouă şansă’. Frate, dacă vrei să îţi schimbi viaţa, ţi-o schimbi şi pe 17 septembrie, nu tre’ să aştepţi primăvara şi ghioceii.

E uşor să spui “Te iubesc”, şi mult mai greu să te ţii de

cuvânt. Decât s-o zici, şi pe urmă să dovedeşti contrariul, mai bine îţi ţii gura. Dragostea nu se declară, dragostea se probează.

Shopaholicii şi aurolacii seamănă. Ambele categorii se

bucură la pungă. Există ceva mai trist ca o femeie window shopping la 'Toate produsele 10 lei'? Da, o femeie care-şi închipuie că e miezu' pentru că se-mbracă de la Zara.

Doar zborurile sunt low-cost, relaţiile sunt

high-maintenance. Traseul omului e de la fericire la nefericire. Suntem fericiţi,

paradoxal, când n-avem nimic (în tinereţe), şi nefericiţi când

187

începem să acumulăm (maturitate), pentru a descoperi că nu putem avea totul.

Civilizaţiile puritane sunt cele mai decadente. Între

frigiditate şi frivolitate e o distanţă mai mică decât s-ar crede. Munca făcută a doua oară nu mai e muncă, e servilism. Ai o problemă când eşti liber doar după ora 17. Îmi plac ăia

care îmi zic că sunt liberi după ora cutare. Mereu le explic că asta înseamnă că de fapt nu sunt liberi.

Să faci ce îţi place, nu ce îţi face plăcere. Grăsanele sunt mai aranjate şi mai afabile, celelalte au talie

de viespe pentru că sunt. Primăvara e anotimpul căderii în reverie. Vara e anotimpul

căderilor în păcat. Toamna e anotimpul căderii în melancolie. Iarna e anotimpul căderii în depresie.

De ce zicem că timpul e cel mai bun doctor? E un doctor care

uită chestii în tine... Ce-a fost mai greu, urmează.