Tencuitul de Fatade

8/12/2019 Tencuitul de Fatade

http://slidepdf.com/reader/full/tencuitul-de-fatade 1/55

Polistiren vs. vata minerala

Intotdeauna au existat dezbateri in jurul „titlului” de „Cel mai Bun

Material Izolant”, insa vata minerala este fara indoiala in top. Desipolistirenul a fost, si este in continuare, folosit in mod „industrial”

in cazul placarilor exterioare ale constructiilor, el are un adversar

„feroce” si anume vata minerala de sticla si cea bazaltica.

Se pare ca, dupa mai multi ani de cercetare si experienta, polistirenul nu ar fi cea mairecomandata sau cea mai buna solutie pentru izolatiile exterioare, pe termen scurt sau lung.Avantajul major al polistirenului este dat de pret, acesta fiind mai ieftin si mai accesibil, spredeosebire de alte materiale izolante.

Iata care sunt principalele probleme pe care le poate ridica izolarea fatadelor cu polistiren:

1. Polistirenul este usor inflamabil, in timp ce vata minerala este ignifuga, adica nu intretinearderea. De asemenea, calitatea polistirenului poate fi indoielnica, deoarece standardul setatla nivel european nu prea este intrunit, dupa cum precizeaza specialistii in constructii.

. ! alta problema ridicata de polistiren ese aceea ca nu permite peretilor sa "respire#,deoarece etanseaza cladirea. Asadar, exista riscului aparitiei mucegaiului si igrasiei. $ataminerala, din nou, nu permite dezvoltarea microorganismelor, indiferent de tipul lor.

%. Sustenabilitatea este, de asemenea, indoielnica, avand in vedere ca, in timp, polistirenul poate suferi modificari, se mai "aseaza# sau poate fi consumat de insecte, asadar are orezistenta mecanica scazuta. $ata minerala are din nou de castigat pentru ca nu isi pierdedin proprietati odata cu trecerea anilor.

&. 'ipsa unei aerisiri adecvate care poate duce la formarea condensului si automat lainstalarea umezelii este un alt dezavantaj al polistirenului deoarece peretii vor ramane uzi,iar pe timpul iernii vor ing(eta, scopul izolarii fiind egal cu zero. In sc(imb, vata minerala nuinteractioneaza in niciun fel cu apa, este "imuna# si se mentine uscata tot timpul.

Despre izolarea termica eficienta acladirilor - vata minerala bazaltica

)n acest articol voi scrie despre o alternativ* pe care o ave ți pentru +nlocuirea polistirenului. Soluția aceasta este și mai s*n*toas*, dar și mai durabil*. * refer la vata mineral* bazaltic*.

! soluție ap*rut* de mai mulți ani +n statele dezvoltate și cu preocup*ri faț* de mediul+nconjur*tor este vata mineral* bazaltic*.

$ata mineral* bazaltic* este un material natural obținut din fibre naturale de bazalt.

http://www.dezvoltatorimobiliar.ro/articole/2013/08/despre-izolarea-termica-eficienta-a-cladirilor





-aț* de polistirenul tip PS /cel utilizat +n cazul fațadelor0, vata mineral* are o permeabilitatefoarte bun* faț* de polistiren, astfel senzația de sufocare din +nc*pere nu mai apare.

2ine+nteles c* la un termosistem performant toate straturile trebuie sa fie permeabile lavaporii de ap*. Din acest motiv tencuiala decorativ* /stratul finit0 trebuie s* fie o tencuial*

silicatic* și nu acrilic*, ca +n cazul sistemelor cu polistiren.

Din punct de vedere al clasei de rezistenț* la foc, toate tipurile de vat* mineral* bazaltic*sunt certificate +n clasa A1 și se pot monta la orice tip de cl*dire, indiferent de cerințele de

protecție la foc.

3onductivitatea termic* a vatei minerale bazaltice este de obicei de 4.4%567m8, ceea ce estese traduce printr9o conductivitate termic* mai bun* dect a polistirenului, care are

conductivitatea termic* de 4.4&&67m8.

ontajul pl*cilor termoizolante din vat* bazaltic* este foarte asemanator cu te(nologia demontaj a polistirenului. Singurile modificari apar +n tipurile de materiale folosite.

'a fel ca polistirenul, vata bazaltic* se lipește cu adeziv special de fațad*, dar se poate prindeși cu dibluri metalice, cu agrafe din plastic.

Pl*cile de vat* bazaltic* pentru fațade au dou* straturi omogene, dar cu densit*ți diferitedual 'a;er. Astfel, exist* un strat de 4 mm de vat* foarte dens* c*tre exterior, conferindrezistenț* sporit* la acțiunea +nc*rc*rilor concentrate. Stratul inferior este de elastic, conceputastfel pentru a se mula pe eventualele neregularit*ți ale suprafețelor.

)n concluzie, vata mineral* bazaltic*, +n cazul plac*rilor pe fa țad*, are anumite propriet*ți decare trebuie ținut cont, cum ar fi:

9 vata mineral* este incombustibil*, fiind certificat* +n clasa euro A1,deci poate fi folosit* laorice tip de cl*dire

9 are o permeabilitate foarte bun* la vaporii de ap* din interior, +ns* trebuie ținut cont defaptul c* toate straturile componente ale sistemului trebuie s* aib* aceeași proprietate.

9 este un material natural, deci f*r* impact asupra mediului sau a oamenilor.

9 valoarea conductivit*ții termice este mai bun* dect a polistirenului: 4,4%567m8, faț* de4.4&&67m8

<rebuie ținut cont +ns* și de factori economici, +n sensul +n care vata mineral* este maiscump* dect polistirenul. De ce= Datorit* calit*ții deosebite, ct și pentru c* este un materialde import.

3and aveți de ales dintre cele doua materiale termoizolante /vat* mineral* și polistiren0trebuie ținut cont, +n primul rnd, de siguranța +n exploatare, urmnd alte criterii, cum ar ficele economice.

Izolarea peretilor exteriori (fatade de contact!Peretele exterior, unul dintre elementele de constructie ale unei cladiri, asigura izolarea



termica a acestuia in urmatoarele scopuri:

- de a proteja locuitorii cladirii in caz de caldura excesiva sau insuficienta, precum si

impotriva infiltrarii apei, vantului, prafului si a aerului poluat;

- de a oferi conditii confortabile pentru locuit cum ar fi asigurarea unei bune acumulari de

caldura pentru ca starea de comfort sa nu fie afectata de schimbari neasteptate ale

sistemului de incalzire sau modificari bruste ale vremi;- de a face posibil transferul de umiditate fara a se forma condens pe suprafetele exterioare

cat si pe cele interioare;

- de a face posibila economisirea de energie necesara incalzirii incaperilor;

- de a asigura protectia cladirilor impotriva incendiilor.

Grosimea stratului termoizolator recomandata din punct de vedere al eficientei energetice a

cladirii pentru regiunea noastra climatica este de 8-!cm.

Beneficiile izolatiei termice exterioare a sistemelor de fatada!

- "ficienta energetica crescuta a cladiri - perioada scurta de amortizare a investitiei;- #zolare acustica eficienta impotriva zgomotelor inconjuratoare;

- $ea mai buna protectie anti-incendiu - produs ignifug - previne propagarea incendiului,

punct de topire ridicat aprox. %%%&'$, ceea ce asigura o protectie indelungata;

- Permeabilitatea la vapori de apa - fatada (respira( datorita porozitatii materialului - previne

aparitia condensului pe pereti si formarea ciupercilor sau a mucegaiului;

- )urata de viata indelungata si rezistenta in timp.

7 pasi catre izolarea fatadelor cu

vata minerala bazaltica

"rodusele pentru termoizolarea fatadelor sunt destinate atat

cladirilor noi cat si cladirilor deja existente fara izolatie termica sau

cu izolatie termica insuficienta. "lacile de vata minerala bazaltica se

pot aplica peste orice substrat plan, tare, uscat si curat.

In cazul cladirilor deja existente, este necesara verificarea vec(ii tencuieli prin indepartarea

partilor desprinse din aceasta si umplerea spatiilor ramase goale. Se recomanda curatareasuprafetelor vec(i din ciment cu apa pulverizata.

tapele montarii sistemului de termoizolare a fatadelor folosind vata minerala bazaltica de tip-8D S, in conformitate cu recomandarile !<A /!rganizatia uropeana pentru Aprobari<e(nice09 <A> >(idul te(nic uropean de aprobare a sistemelor compozite pentru izolatietermica exterioara cu tencuire, sunt urmatoarele:

1. Montarea profilului la baza cladirii

Profilul de aluminiu se fixeaza la baza cladirii cu ancore surub max. % buc.7m pentru a asigurao baza solida a fatadei /profilele se monteaza in cazul in care nu exista bordura0.



2. Aplicarea mortarului adeziv

Adezivul pe baza de ciment si polimer se aplica in linie pe placi, de9a lungul muc(iilor si inlocurile accesibile de pe suprafata interioara a placilor. Se recomanda acoperirea cu adeziv acel putin &4? din suprafata unei placi. Adezivul nu trebuie sa se infiltreze in imbinarile dintre

placi.

3. Aplicarea placilor din vata minerala bazaltica pe structura de baza

Placile din vata minerala bazaltica -8D S se aseaza una langa cealalta prin presarea unei placi langa cea deja lipita. @rmatorul rand se aseaza decalat fata de cel anterior cuaproximativ jumatate din lungimea unei placi. @niformitatea suprafetelor exterioare severifica in mod constant cu o rigla metalica de lungime corespunzatoare. 'a colturile usilor siferestrelor termoizolarea se realizeaza prin montarea unei placi intregi pentru a evitaeventuale fisuri la colturi.

4. Fixarea placilor din vata minerala cu ancore cu surub

Se recomanda utilizarea ancorelor din polietilena cu suruburi din otel, avand dimensiuneacapului ancorei cu diametrul de 54 mm. etoda corecta de fixare a placilor este cea cu 5ancore surub pentru fatada pe m /% bucati la o placa0 totusi, este de remarcat faptul ca lacolturile cladirii sunt necesare B91& buc.7m .

5. Montarea profilelor de colt cu plasa de fibra si armarea colturilor in uruldesc!iderilor Inainte de aplicarea primului strat de mortar pe baza de ciment si polimer, serecomanda armarea colturilor cladirii precum si a colturilor din jurul usilor si ferestrelor prin

fixarea profilelor cu ung(i cu plasa din fibra de sticla adeziva. Pentru a evita fisurarea fatadeila colturile din jurul desc(iderilor, se recomanda aplicarea unei fasii suplimentare de 4 x &4cm de plasa din fibra de sticla in ung(i de &C fata de respectivul colt.

". Aplicarea mortarului peste care se preseaza plasa din fibra de sticlaPlasa de armare din fibra de sticla rezistenta la substante alcaline se preseaza, fiind suprapusaobligatoriu /cu min. 14 cm0 peste primul strat de mortar pe baza de ciment si polimer

proaspat si uniform aplicat. Apoi, se aplica cu grija al doilea strat de mortar pe baza deciment si polimer astfel incat plasa de armare sa ramana in mijlocul sau pe treimea exterioaraa stratului de mortar pe baza de ciment.

#. Aplicarea amorsei si a stratului de finisare

Amorsa corespunzatoare pentru stratul de finisare al fatadei specificata in documentatia de proiectare se aplica pe mortarul uscat in conformitate cu instructiunile producatorului. Pentrurealizarea stratului de finisare al fatadei sunt recomandate mortare pe baza de: siliciu, siliconsi gipsuri minerale decorative.

Frontrock MAX E – placi din vata bazaltica dual – densit! cu

e"celente proprietati de termoizolare si rezistente mecanice

-rontroc ax este produs din vata minerala bazaltica, un material ideal pentrutermoizolarea fatadelor. ste creat pe baza te(nologiei E!386!!' dual F densit; 9 placi



rigide din vata minerala bazaltica in dublu strat integrat, complet (idrofobe /nu retin apa0.Stratul superior in grosime de pana la 4 mm are o densitate marita care ii confera rezistentasuperioara la actiuni mecanice si impact. Stratul inferior are o densitate care ii asigura uncoeficient de transfer termic imbunatatit. Placile -rontroc AG sunt special concepute

pentru izolarea termica, protectia fonica si protectia la foc a fatadelor in sistemele de

termoizolare exterioara /<I3S0. Se monteaza in contact cu suprafata suport prin lipire cuadeziv si prin ancorare suplimentara cu dibluri.$zolare termica $ata bazaltica este un material natural,care asigura o termoizolare eficienta.-rontroc ax , vata minerala bazalticadual9densit; pentru fatade, are uncoeficient de conductibilitate termica de4,4%5 67m8.

Avantae Frontroc% Max &'

3oeficient de conductibilitate termicascazutProtectie la foc /clasa A1 9incombustibila0Izolare fonicaPermeabilitate la vapori pentru zidarieaterial natural

(rotectie la foc ! alta caracteristica a vatei bazaltice esteincombustibilitatea. -iind un material dinfibre bazaltice, vata nu produce si nuintretine arderea, ofera protectieimpotriva propagarii flacarilor, fiindastfel un material care poate salva vieti si

bunuri in cazul izbucnirii unui incediu, prin intarzierea extinderii focului.

$zolare fonica Hgomotul excesiv are efecte negativeasupra oamenilor, afectand atatsanatatea /de ex. sistemulcardiovascular0, cat si capacitatea deconcentrare sau calitatea somnului.$ata bazaltica are foarte bune

proprietati de acustica si izolarefonica. Astfel, acest material

imbunatateste calitatea vietii, separandcasa de zgomotul strazii.

)limat interior sanatos Spre deosebire de alte variante determoizolare, sistemele de izolaretermica la exterior cu vata bazalticasunt permeabile la vapori, ceea ce

permite peretilor sa respire,eliminand astfel posibilitatea de

producere a condensului simucegaiului. u numai vata bazaltica,dar si mortarele si tencuieliledecorative care se folosesc in acestesisteme sunt permeabile la vapori.Astfel, se realizeaza un climat interior

placut si cu adevarat confortabil.Fatade tencuite -atadele tencuite reprezinta o solutie eleganta a izolarii termice exterioare a locuintelor. Incazul renovarilor, prin acest tip de termoizolare se poate pastra caracterul initial al fatadei.Avantajul acestui sistem il reprezinta izolarea termica integrala a intregii fatade, fara punti

termice.3a izolant termic se folosesc placile -rontroc AG F placi din vata bazaltica dual Fdensit; cu excelente proprietati de termoizolare si rezistente mecanice.

Aplicarea mortaruladeziv Pe placa izolatoare seaplica mortar adeziv: incordon perimetral Finitial se aplica cugletiera un strat subtirecare se preseaza pe vata,

ulterior se aplicamortarul pe contur si C

(rofilul de soclu Se monteaza un profil desoclu fixat in dibluri pefatada. $ata bazaltica nuse aplica pana la zona decontact cu terenul.ontajul placilor de vataincepe de la nivelul

profilului de soclu.



turte de mortar pesuprafata placii.*ipirea izolatiei Placile se lipesc inranduri orizontale, astfel

incat sa se evite formarede rosturi in planvertical.

$zolarea termica aglafurilor verticale Se va izola si zona de glaf

cu vata bazaltica /ex.-rontroc0. Pentrurigidizarea si protectiamuc(iilor, in zonaglafurilor se va monta siun profil de colt cu plasade armare.

$zolarea termica aglafurilor orizontale ste necesar sa seizoleze termic siglafurile orizontale, sub

profilele metalice de protectie.

Ancorarea izolatiei Placile se vor aplica prinlipire si se vor ancora cudibluri cu rozeta F cu cuimetalic, in numar de:

pana la B m 9 5 buc7mJ,intre B si 4 m 9 K buc7mJ,

peste 4 m 9 L buc7mJ. 'acolturi si la cladiri inaltese va suplimenta numarulde dibluri.

(rotectia colturilor 'a colturi se vor folosi

profile de colt cu plasa

de armare, pentrurigidizarea zonei de colt.

Aplicarea plasei dearmare Dupa intarirea mortarului

utilizat la lipirea placilor,se va arma intreagasuprafata cu o plasa dearmare din fibra de sticla,inglobata intr9un strat demortar adeziv si dearmare aplicat in

prealabil. Plasa se apasacu gletiera in stratul demortar si se aplica un stratde mortar.

Suprapuneri laimbinare Plasa de armare se vamonta cu suprapuneri demin. 14 cm.

Finisarea Dupa uscarea mortaruluiadeziv si de armare,se vaaplica un grund inainte deaplicarea tencuieliidecorative. @rmeazaaplicarea stratului detencuiala decorativa sioperatiunea de driscuireconform instructiunilor

producatorului.



In cazul in care doriti sa aflati mai multe despre placile din vata minerala bazaltica dual Fdensit; 9 -rontroc AG , faceti clic pe poza prezentata mai jos sau cereti oferta de pretori alte informatii de la persoana de contact a firmei E!386!!' Eomania, folosind

butonul corespunzator.

#encuitul de Fatade

$ntroducere

+ 'ucr*rile care concureaz* la realizarea unei construcMii se +mpart +n patru mari categorii Nianume: lucrări de structură, lucrări de finisaj , lucrări de instalaţii Ni lucrări de montaj .Dintre acestea, lucr*rile de structur* Ni de finisaj constituie lucr*ri de construcMii propriu9zise.

+ ! parte important* din lucr*rile de construcMii snt cele de finisaj, +n care snt +nglobatelucr*rile de tencuieli, tmpl*rie, pardoseli, f*ianM*, zugr*veli Ni vopsitorii. Dintre lucr*rile definisaj, lucr*rile de tencuieli au cea mai mare valoare Ni necesit* un volum mare de munc*.

+ După locul unde sânt executate, tencuielile se clasifică +n dou* p*rMi Ni anume: tencuieliinterioare Ni tencuieli exterioare. <encuielile exterioare pot fi aplicate pe pereMi de c*r*mid*,

pe pereMi sau stlpi de beton Ni pe zid*rie de piatr*. <encuielile interioare pot fi +mp*rMite dup*modul de prelucrare a feMei vizibile +n: tencuieli brute, tencuieli drişcuite, tencuieli gletuite Ni tencuieli sclivisite.

+ <encuielile exterioare snt foarte variate Ni se deosebesc de cele interioare prin compoziMia

mortarelor cu care snt executate ct Ni prin procesul te(nologic de execuMie.

+ De aceea, +n blog9ul de faM*, se va accentua +n special asupra materialelor Ni dozajelormortarelor pentru tencuielile de faMad*, precum Ni a procesului te(nologic al diferitelor feluride tencuieli.

+ După destinaţia şi calitatea execuţiei se deosebec mai multe tipuri de tencuieli: tencuialăbrută, tencuială drişcuită, tencuială netezită , ,gletuit- tencuială decorativă şi tencuialăspecială.

+ /in punct de vedere al modului de prelucrare a suprafe0ei se deosebesc numeroasetipuri de tencuiala decorativ-: tencuială stropită, tencuială prelucrată cu peria, tencuialăstriată, tencuială în imitaţie de pietriş, tencuială în formă de evantai, tencuială cu picături

prelinse, tencuială suplă, tencuială ciclopică, tencuială granulată, tencuială italiană,tencuială californiană, tencuială cu martor aruncat în cantităţi mari, tencuială raşchetată,tencuială buceardată, tencuială şpiţuită, tencuială în imitaţie de bosaje, tencuială înimitaţie de tuf, tencuială cu caneluri, tencuială cu profiluri etc.

+ Din punctul de vedere al compoziţiei mortarului se deosebesc, de asemenea, numeroasetipuri de tencuială decorativă: tencuială colorată, tencuială de terasit, tencuială însimilipiatră, stucul marmură artificială lustruită cu pietriş de frecat!, tencuială lucioasă

marmură artificială lustruită! etc.



+ "encuiala care are o destinaţie specială sau care este executată cu materiale sau cu procedee speciale se numeşte tencuială specială# Dintre acestea se menMioneaz* tencuialahidroizolanta, tencuiala torcretată, tencuiala termoizolantă, tencuiala fonoizolantă,tencuiala de protecţie contra razelor $oentgen, tencuiala pentru fresce, picturi şi tempera,tencuiala cu argilă stabilizată, tencuiala turnată, tencuiala uscată etc.

+ Dintre cele mai r*spndite tencuieli de faMad* se pot cita: tencuieli brute, tencuieli driNcuite,tencuielile stropite, tencuielile +n calcio9vecc(io, tencuielile piept*nate, tencuielile +n evantai,tencuielile +n terasit sau dolomit, tencuielile din piatr* artificial* /similipotr*0 Ni tencuielile

bueiardate.

+ Oinnd cont de dezvoltarea mare a +ntrebuinM*rii materialelor plastice Ni +n special avinacetului Ni a al(idalului la finisajele faMadelor, s9au dezvoltat, +n special tencuielile brute Nitencuielile driNcuite la faMad*.

+ Datorit* metodelor +naintate de execuMie a construcMiilor, cu cofraje glisante, cu panouri mari

sau cu elemente spaMiale, s9a dezvoltat Ni se dezvolt* +n continuare, executarea lucr*rilor detencuieli de faMade +n special pe pereMii de beton, att pe beton prefabricat ct Ni pe elementede beton turnat pe loc.

+ Scopul tencuielilor de faMad* este de a asigura protecMia zid*riei, de a asigura o izolaMie Ni dea avea un rol estetic.

+ Eolul de protecMie a tencuielilor de faMade este unul din cele mai importante. DeoarecefaMadele snt supuse intemperiilor din cele mai felurite, vnturi, ploi, z*pezi, c*ldur* excesiv*etc., acestea au un rol distructiv asupra lor. Pentru protejarea pereMilor contra acestor

intemperii, stratul de tencuial* are un rol deosebit de important. De aceea, materialele dincare snt confecMionate mortarele trebuie s* fie foarte bine preg*tite.

+ Alt rol pe care +l au tencuielile de faMad* este acela de izolaMie contra ploilor, tencuialatrebuind s* ofere o izolaMie a pereMilor. De asemenea, tencuielile au Ni rol de izolaMie contrazgomotului /acustic*0 precum Ni rol de izolaMie contra frigului sau c*ldurii din afar* /termic*0.

+ Dar unul dintre rolurile cele mai importante pe care tencuielile de faMad* +l au, este acel de aasigura o frumuseMe faMadei. Acest rol estetic pe care +l au tencuielile de faMad* este cu attmai important, cu ct faMadele construcMiilor dintr9un oraN au o contribuMie la frumuseMeaoraNului +ntreg.

+ De aceea, la executarea lucr*rilor de tencuial* de faMad* trebuie s* se acorde o deosebit*atenMie att +n ceea ce priveNte +ntrebuinMarea materialului ca durabilitate Ni culoarea, ct Ni +nceea ce priveNte calitatea execuMiei lucr*rilor, care aNa cum s9a spus mai +nainte, contribuie nunumai la frumuseMea unei cl*diri, ci Ni a unui oraN +ntreg.

+ xecutarea lucr*rilor de tencuial* de o calitate superioar*, trebuie s* fie o preocupare permanent* pentru toMi muncitorii tencuitori de faMad*. Aceasta trebuie obMinut* printr9o seriede m*suri, urm*rite permanent Ni dintre care cele mai importante snt: conNtiinciozitate +nexecutarea dimensiunilor proiectului, respectarea proceselor te(nologice, grija faM* deevitarea murd*riii materialelor Ni a mortarelor att la preparare ct Ni lamanipulare,

conNtiinciozitate +n preg*tirea suprafeMelor Ni tras*rii faMadelor, preg*tirea locului de munc*etc.



Materiale si mortare pentru lucrari de tencuieli la fatade

• A. MA&$A*&*& )A& $ 6 )7M(78$9$AM7A:*:$ (&: FA9A/&

9 <encuielile de faMad* se execut* cu ajutorul mortarelor care snt amestecuri de lianMi,agregat m*runt Ni ap*, care dup* preparare formeaz* o past* moale ce se prelucreaz* uNor Nidup* un timp oarecare se +nt*reNte.

9 3alitatea lucr*rilor de tencuieli Ni mai ales durabilitatea lor +n timp, depinde +n cea mai marem*sur*, de materialele din care snt formate mortarele, de dozajul lor precum Ni de calitateaexecuMiei.

9 aterialele care intr* +n compoziMia mortarelor pentru faMade snt urm*toarele: lianMii,agregatele, apa Ni materialele diverse.

1. 'ianMii

9 'ianMii snt materialele care amestecate cu ap* se transform* +n past* Ni dup* un timp se+nt*resc. 'ianMii au proprietatea de a face leg*tura +ntre granulele materialelor cu care seamestec*. De exemplu, cimentul leag* granlee de nisipNi cnd se +nt*reNte formeaz* stratul detencuial* compact.

9 'ianMii care se folosesc la lucr*rile de tencuieli exterioare snt: varul gras, varul (idraulic Nicimentul. @nii dintre aceNtia se +nt*resc +n aer cum este spre exemplu varul gras, iar alMii, cum

snt cimentul si varul (idraulic se att +n aer ct Ni +n ap*.9 $arul gras se prezint* sub form* de bulg*ri de culoare alb*. Pentru tencuielile exterioare se+ntrebuinMeaz* varul past* care se obMine prin stingerea varului gras. Prin stingere volumul luicreNte de 9 % ori. <rebuie avut grij* ca la lucr*rile de tencuieli exterioare, la preparareamortarului cu var gras s* nu se +ntrebuinMeze dect var past*, stins cu cel puMin 5 s*pt*mni+nainte de prepararea mortarului. Aceasta deoarece +n varul stins recent mai r*mn granulemici de var nestinse complet, care prin absorbMie de ap*, se sting +n tencuiala deja executat*,

producnd degradarea acesteia prin asa9zisele împuşcături .

9 Stingerea varului se face pe Nantiere ast*zi +n mod centralizat. 'a punctul de lucru, atunci

cnd mortarul se prepar* pe loc, este aus varul stins sub form* de past*. De cele mai multe ori+ns* se aduce mortarul gata preparat. Pentru stingerea varului se folosesc aparate specialenumite stingătoare de var .

9 )n cazul +n care mortarul se prepar* pe Nantier, varul past* se p*streaz* +n varniMe Ni seacopera pn* la +ntrebuinMare cu un strat de nisip pentru a9l feri de uscare.

9 )n timpul manipul*rii varului, att cel past* ct Ni laptele de var, muncitorii trebuie s*respecte m*surile de protecMia muncii cerute de aceast* operaMie. Dac* stropii de var ating

pielea, ei pot pricinui arsuri. De asemenea, praful de var bulg*ri care este inspirat poate produce arsuri pe c*ile respiratorii sau c(iar pe oc(i.

http://tencuitul-de-fatade.blogspot.ro/2009/09/materiale-si-mortare-pentru-lucrari-de_25.html

http://tencuitul-de-fatade.blogspot.ro/2009/09/materiale-si-mortare-pentru-lucrari-de_25.html



9 %arul hidraulic are +n compoziMia lui Ni materii argiloase. l se stinge cu o cantitate mic* deap* obMinndu9se un praf care amestecat cu apa formeaz* o past* care are proprietatea de a se+nt*ri att +n aer ct Ni +n ap*. $arul (idraulic nu se +ntrebuinMeaz* la construcMiile noastre latencuieli.

9 &imentul se +ntrebuinMeaz* pentru lucr*rile de tencuieli la faMade. Aceasta are proprietateaca atunci cnd este amestecat cu ap* s* se transforme +ntr9o past* care apoi se +nt*reNte att +naer ct Ni +n ap*. )nt*rirea se face dup* o durat* de mai multe zile +n care timp Ni rezistenMacimentului creNte, ajungnd la t*ria rocilor.

9 'a noi +n Mar* se produc mai multe feluri de cimenturi, fiecare avnd alte calit*Mi. Dintreacestea se enumer*: cimentul portland, care este cel mai r*spndit cimentul metalurgiccimentul EI, care se mai numeNte Ni ciment cu priz* rapid* aceasta are proprietatea de a se+nt*ri foarte repede, avnd rezistenMe mari de la +nceputul prizei cimentul cu tras care se facedintr9un amestec de clinc(er cu tras cimentul de furnal Ni cimentul de cenuN* determocentral*.

9 3imentul se foloseNte la tencuieli ca liant principal, ct Ni +n compoziMie la mortarele de vargras cu adaos de ciment.

9 'a prepararea mortarelor pentru tencuieli se folosesc cimenturile portland.

9 Atunci cnd prepararea mortarelor se face pe Nantier la locul de munc*, sacii +n care sntlivrate cantit*Mile de ciment, se depoziteaz* pe Nantier +n magazii bine inc(ise, avnd

pardoseli de lemn duble pentru a nu trage umezeal*. -olesirea cimentului trebuie s* se fac* +nordinea sosirii lui pe Nantier, adic* folosind mai +nti cimenturile sosite +nainte.

9 @neori, cnd tencuiala la faMad* se execut* colorat*, se +ntrebuinMeaz* Ni unele cimenturispeciale. Dintre acestea cel mai r*spndit este cimentul alb. -olosirea cimenturilor colorate

permite obMinerea tencuielilor colorate f*r* a introduce +n mortare substanMe colorante.

9 'psosul este un liant care se +ntrebuinMeaz* mai puMin la tencuielile de faMad* Ni numai laexecutarea unor profiluri, console Ni alte detalii ar(itecturale, mai ales la cl*dirile vec(i.Pentru +ntrebuinMare ipsosul trebuie s* fie de calitate bun*, s* fie curat, uscat, ald Ni m*cinatfoarte fin. Ipsosul are urm*toarele propriet*Mi principale: la amestecarea cu ap*, el face priz*Ni se +nt*reNte foarte repede +n timpul +nt*ririi ipsosul nu9Ni micNoreaz* volumul ca alMi lianMi,ci din contra Ni9l m*reNte. Aceasta permite ca ipsosul s* poat* fi +ntrebuinMat la mortare +n

stare curat*, adic* numai cu ap*, f*r* ad*ugare de nisip sau alt agregat Ni f*r* pericol catencuiala s* crape. Ipsosul are o rezistenM* dup* +nt*rire destul de mare, lucru care face ca dinel s* se execute foarte multe elemente de faMad*: profiluri, console, ustope, dentriculi, corniNe,frize etc. )n cazul +n care este nevoie ca ipsosul s* se +nt*reasc* repede, se poate ad*uga +ncompoziMie acizi, Ni dac* este nevoie s* se +nt*reasc* mai greu, se adaug* +ncetinitori de priz*,cum ar fi: clei, borax, alaun sau var.

9 )ntruct el absoarbe uNor umiditatea Ni rezistenMa lui se micsoreaz*, se +ntrebuinMeaz* lafaMade numai la profiluri, console Ni corniNe pe rabiM care snt ap*rate de umezeal*, +n oricecaz, nu se +ntrebuinMeaz* la tencuiala direct*.

2. Agregate



9 Agregatele pentru mortarele care se +ntrebuinMeaz* la tencuieli de faMad*, snt nisipul, griNulde piatr*, praful de piatr*, mozaicul Ni pietriNul. Acestea snt materialele de umplutur*compuse din granule mici Ni care amestecate cu un liant Ni cu ap* formeaz* mortarul.

9 (isipul este agregatul cel mai des +ntrebuinMat la tencuielile de faMad*. Dar pentru a se

executa tencuieli de bun* calitate el trebuie s* fie neap*rat ciuruit. Dup* marimea granulelornisipurile se +mpart +n urm*toarele sorturi:

• nisip fin avnd granulele de 4,91,4 mm• nisip mijlociuavnd granulele de 19% mm

• nisip mare avnd granulele de %9K mm, care se numeNte Ni m*rg*ritar.

9 ! mare atenMie trebuie s* se dea cur*Meniei nisipului, adic* acesta s* nu aib* urme de argil*,de sulf, sau alte resturi provenite din putrezirea materiilor organice. Se poate constata direct

pe Nantier dac* este curat sau nu, prin faptul c* atunci cnd frec*m nisipul +ntre palme, +n

cazul +n care exist* aceste materii str*ine, palmele se murd*resc. De asemenea, se mai poateface o +ncercare pentru a vedea puritatea nisipului, punnd o cantitate mic* de nisip +ntr9un

borcan plin cu ap* Ni vom vedea cum se depune la fund nisipul curat, iar la mijloc Ni lasuprafaM* r*mn argil* Ni alte impurit*Mi. Analiza nisipului pentru tencuial* se face +n oricecaz de c*tre laboratorul de Nantier, iar muncitorul semneaz* numai cazurile +n care constat* canisipul nu poate fi +ntrebuinMat la tencuial* avnd cantit*Mi mari de impurit*Mi.

9 Din punctul de vedere al rezistenMei tencuielii, rezultate foarte bune se obMin cu nisipul decarier* datorit* formei colMuroase Ni rugozit*Mii granulelor care permit o aderenM* mai bun* culiantul.

9 @n alt agregat pentru tencuielile exterioare este Ni grişul de piatră precum Ni praful de piatră. Acestea se obMin prin concasarea rocilor de diferite culori Ni ciuruirea lor +n diversesorturi, dup* m*rimea granulelor. >riNul de piatr* are m*rimea granulelor de 4,% mm pn* la1 mm. 3ele mai r*spndite dintre aceste agregate se obMin din dou* categorii de roci Nianume: din calcar Ni din marmor*. Pe Nantier aceste agregate se aduc sub numele de praf decalcar sau praf de marmor*. )n cea mai mare m*sur*, aceste agregate se +ntrebuinMeaz* latencuielile de faMad* dnd suprafeMelor un aspect pl*cut care le apropie de piatra natural*.

9 Alte preparate care se +ntrebuinMeaz* la tencuielile de faMad* snt terasitul Ni dolomitul .Acestea se aduc la Nantier +n saci Ni snt amestec*turi uscate de griN de marmor* sau dolomit

cu griN de piatr* Ni ciment, precum Ni un colorant oarecare. )n acest amestec se g*sesc cristalede mic*, feldspat sau alt* piatr* colorat* care dup* ce s9a executat tencuiala pe faMad* daumici pete care str*lucesc +n b*taia soarelui avnd un aspect foarte pl*cut. Se +ntrebuinMeaz*mai ales la tencuielile decorative.

9 <rebuie menMionat c* aceste agregate Ni preparate trebuie Minute +n locuri curate, p*strate Nimanipulate cu grij*. urd*ria lor duce la execuMia unor lucr*ri de tencuieli exterioare decalitate inferioar*.

3. Apa

+ Apa este un element important +n prepararea mortarelor. a trebuie s* aib* anumite condiMii pentru a fi +ntrebuinMat* la prepararea mortarelor. Prima condiMie este aceea a cur*Meniei apei.



a nu trebuie s* aib* materiale +n suspensie, sau impurit*Mi +n compoziMia ei. Dac* +ncompoziMia apei care se +ntrebuinMeaz* se constat* existenMa acizilor, substanMe colorate saudac* apa provine de la diverse fabrici care arunc* +n ea substanMe c(imice, nu trebuie folosit*la tencuielile exterioare. Apele de la conductele oraNelor, din rurile care nu conMin substanMec(imice pot fi +ntrebuinMate la tencuieli.

4. ateriale diverse

9 Din categoria materialelor diverse care intr* +n componenMa mortarelor, +n afar* de lianMi,agregate Ni ap*, pot intra urm*toarele: coloranMi pentru tencuieli, +ncetinitori de priz*,acceleratori de priz* Ni materiale plastifiante.

9 &oloranţii se adaug* mortarului pentru a da tencuielii o anumit* culoare, +n scopul+nfrumuseM*rii cl*dirii. ! parte din coloranMi snt toxici iar o alt* parte snt periculoNi pentruorganism. )n executarea lucr*rilor de tencuieli se folosesc mai mult coloranMii netoxici, dintre

care cei mai importanMi snt urm*torii: ocru galben, un praf de culoare galben* cu o nuanM*de maron sau roNcat Ni care este un colorant stabil la lumin*: miniu de fier , un colorant roNurezistent la lumin* cromitul care este un praf de culoare galben*, dar se +ntrebuinMeaz* rar+ntruct este toxic: ţinoberul , un colorant de culoare roNie aprins Ni care +n amestec cu varulse +ng*lbeneNte ultramarinul care este un colorant de culoare albastr* foarte rezistent lalumin*, dar care nu este rezistent la acizi verdele de crom care este stabil la lumin* Nirezistent la acMiuni atmosferice. l nu este stabil cu varul negrul de fum este un colorant subform* de praf foarte fin de culoare neagr*. egrul de fum este un carbon curat rezistent lalumin*.

9 3oloranMii folosiMi la tencuieli trebuie s* aib* urm*toarele calit*Mi, care s*9i fac* apMi pentru a

rezista intemperiilor la care snt supuse tencuielile de faMad*:

• s* nu se decoloreze sau s*9Ni sc(imbe culoarea sub acMiunea razelor solare:• s* nu se dizolve +n ap*, dar s* se r*spndeasc* uniform +n ap* Ni +n masa mortarului

• s* fie rezistenMi la acizi Ni la alcalii, adic* s* nu sc(imbe culoarea +n contact cu varul,cimentul Ni ipsosul

• s* aib* puterea de colorare, pentru a se obMine culoarea necesar* cu o mic* cantitate decolorant

• s* nu micNoreze rezistenMa mortarului

• s* nu fie toxic.

9 )ncetinitorii de priză snt substanMe care se adaug* la mortarele de ipsos pentru ca s* li se+ncetineasc* priza +n cazurile +n care aceste mortare necesit* un timp mai +ndelungat pentru

punerea lor +n opera. Dintre +ncetinitorii de priz* cei mai importanMi snt: cleiul de oase saucleiul de piei care se adaug* +n mortar +n cantitatea de pn* la ? din greutatea ipsosuluiboraxul care se adaug* pn* la C? din greutatea ipsosului, laptelui de var sau aîncetinitorilor de priză preparaţi din clei de oase prelucrat cu var care se livreaz* gata

preparat pe Nantierele de construcMii. AceNti +ncetinitori de priz* +ntrzie termenul de priz* alipsosului pn* la o or*.



9 *cceleratorii de priză snt materialele care introduse +n mortarul pentru faMade +iaccelereaz* priza. Dintre acceleratorii de priz* +ntrebuinMaMi mai frecvent pe Nantierele deconstrucMii snt: clorura de calciu, ţipirigul Ni săpunul .

9 aterialele plastifiante snt acele materiale care m*resc plasticitatea mortarului, adic*

capacitatea acestuia de a face leg*tura +ntre el Ni suprafaMa pereMilor, precum Ni lucrabilitatealui. De cele mai multe ori ca plastificant se +ntrebuinMeaz* varul, cenuşa din cărbuni , făinăde furnal , adic* materialele compuse din particule foarte mici Ni care acoper* granulele denisip din mortar.

• ;. /78A<:* M7A&*7 (&: &):$&*$ /&FA9A/&

9 ortarele snt amestecuri de lianMi, agregate m*runte Ni ap* Ni care aplicate +n form* plastic* pe suprafaMa de tencuit se +nt*reNte, transformndu9se +ntr9o substanM* pietroas* care formeaz*

stratul de tencuial*.

1. )lasificarea mortarelor

9 )n funcMie de materialele din care snt compuse, dup* felul materialului care intr* +ncompoziMia mortarului, precum Ni dup* rezistenMa lor, mortarele se pot clasifica +n trei marigrupe de mortare:

+ 1. +ortare pe bază de var

• mortare de var• mortare de var cu adaos de ciment

• mortare de var cu adaos de ipsos.

+ 2. +ortare pe bază de ciment

• mortare de ciment• mortare de ciment9var.

+ 3. +ortare pe bază de ipsos

• mortare de ipsos9var• mortare de ipsos.

9 'a tencuielile de faMad*, mortarele cele mai +ntrebuinMate snt mortarele cu var gras cu adaosde ciment Ni mortarele de ciment, +ntruct acestea au o rezistenM* mai amre la intelmeriile lacare snt supuse faMadele.

9 @nele mortare se +nt*resc mai repede, iar altele se +nt*resc mai greu. 3ele care se +nt*rescmai repede se numesc mortare cu priză rapidă /mortarul de ipsos0, iar cele care fac priz* mai+ncet se numesc mortare cu priză lentă /mortarul de var gras0. ortarele preparate cu un

singur liant se numesc mortare simple /mortar de var gras sau mortar de ciment0, iar



mortarele preparate cu doi lianMi se numesc mortare compuse sau mixte /mortar de var grascu adaos de ciment0.

9 'a executarea tencuielilor pe timp friguros, care +n ultimii ani se fac din ce +n ce mai mult,se +ntrebuinMeaz* mortare +n care se introduce clorură de var sau alte substanMe /apă

amoniacală0. Aceste mortare se numesc mortare clorurate.

9 ! alt* clasificare a mortarelor se face +n funcMie de m*rcile lor, adic* +n funcMie de rezistenMa pe care o are un cub din mortarul respectiv cu latura de K,4K cm Ni care se +ncearc* lacompresiune dup* B zile de la confecMionarea lui.

2. /ozaele mortarelor =i domeniul lor de folosire

9 Prin dozajele mortarelor +nMelegem proporMiile care se introduc +n amestecul mortarului,diversele materiale din care se compune acestea. Aceast* proporMie este fix* dinainte +n

greutate sau +n volume, funcMie de tencuiala pe care vrem s9o facem. De exemplu, dac* dorims* execut*m o tencuial* exteriar* cu mortar de var gras, iar +n mortar intr* % p*rMi nisip Ni 1 parte var, atunci spunem c* proporMia mortarului este de 1:% Ni not*m mortar de var gras 1:%.

9 'a prepararea mortarelor cantitatea necesar* de ciment trebuie cnt*rit* +n mod obligatoriu.! mare atenMie trebuie s* d*m cantit*Mii de ap* care intr* +n prepararea mortarului, deoareceea contribuie la consistenMa lui Ni la rezistenMa tencuielii. De exemplu, un mortar prea fluidcurge Ni se tine greu la aplicarea lui pe suprafaMa care se tencuieNte, iar un mortar preaconsistent nu poate fi +ntins +ntr9un strat uniform pe suprafaM*, se prelucreaz* greu sau nu semenMine pe ea.

9 -elul liantului se alege dup* destinaMia mortarului, deoarece diferiMii lianMi au Ni propriet*Midiferite. Astfel, pentru tencuirea suprafeMelor de zid*rie de c*r*mid*, care nu este supus* uneiacMiuni constante a umezelii se +ntrebuinMeaz* mortare de var. Pentru suprafeMele supuse laumezeal* Ni intemperii se +ntrebuinMeaz* mortar de var cu adaos de ciment.

9 Dintre mortarele cele mai frecvente +ntrebuinMate la construcMiile noastre, Minnd cont deraporturile +n volum, putem enumera pe cele din tabela .

9 ortarele de var gras au raportul +n volume +ntre pasta de var Ni nisip de la 1:% p+n* la 1:C/adic* o parte de var la %C p*rMi de nisip0. Aceste mortare de var se +ntrebuinMeaz* mai multla interioare, iar c+nd s+nt +ntrebuinMate la exterior, s+nt acoperite pentru protecMie cu alte

straturi de materiale, cum ar fi vinacetul sau alc(idalul.

9 ortarele de var ciment se dozeaz* fie prin stabilirea volumelor +ntre ciment, var Ninisip, fie prin stabilirea raportului de volume +ntre var Ni nisip, iar cantit*Mile d:Q ciment s+ntdate +n ilograme de ciment la 1 m% de mortar. In primul caz se ia +n volume, de exemplu,

p*rMi var, 5 p*rMi nisip, Ni 1 parte ciment, iar +n al doilea caz se ia dozajul numai la var Ni nisip,de exemplu pentru tencuieli exterioare se ia mortar de var 1 : & cu, adaos de 1C4 g ciment 1m% mortar.

9 'a mortarul de ciment se face raportul de volume +ntre ciment Ni nisip Ni se ia de la 1 : ,C p+n* la 1 : 5 dup* marca cerut* de mortar. 3u c+t vom pune o cantitate mai mare de ciment +namestec cu at+t mortarul va fi de o rezistenM* mai mare.



9 ortarele de ipsos se +ntrebuinMeaz* +n cazul lucr*rilor de faMad*, dar numai laconfecMionarea profilurilor sau a ornamentelor de faMad*. Aci raportul +n volume +ntre ipsos Ninisip se ia de 1 : 1 p+n* la 1 : %.

9 Acolo unde suprafeMele pereMilor s+nt supuse intemperiilor sau exist* umiditate mare, la

tencuielile exterioare, se +ntrebuinMeaz* mortarul de var cu ciment sau mortare de ciment9var.Acestea se +ntrebuinMeaz* mai ales la socluri, corniNe, br+uri etc.

9 )n cazul +n care execut*m reparaMii la suprafeMele de tencuieli vec(i sau c(iar straturi diversede tencuial* +n acelaNi timp, trebuie s* Minem seama s* inu aplic*m un strat de mortar tare

peste unul slab deoarece stratul superior se desprinde de stratul de sub el.

9 -olosirea diferitelor mortare +n funcMie de felul lucr*rii la tencuielile exterioare, este ar*tat*+n tabela .

9

• ). (&(AA&A >$ AS(7:* M7A&*7

9 ANa cum s9a v*zut mai +nainte, mortarele pentru tencuielile de faMad* se prepar* din lianMi,agregate, ap* Ni +n unele cazuri se introduc Ni alte materiale /+ncetinitori de priz*, plastifianMi,coloranMi etc.0. Aceste materiale trebuie introduse Ni amestecate +n anumite proporMii, operaMiacare se numeNte dozarea mortarelor. Prepararea mortarului constat* +n m*surarea Niamestecarea materialelor care intr* +n compoziMia mortarului.

9 Prepararea mortarelor se face +n dou* feluri: mecanizat Ni manual. )n cele mai multe cazuri

pe Nantierele noastre, prepararea se face mecanizat, numai +n unele cazuri, atunci cnd avemsuprafeMe mici de tencuit, atunci prepararea se face manual.

9 Prepararea mecanizat* a mortarelor se face cu ajutorul unor utilaje numite malaxoare sau cuajutorul betonierelor obiNnuite. Se procedeaz* +n felur urm*tor: se stabileNte +nti cantitatea demortar de care va fi nevoie pentru un sc(imb Ni se stabilesc cantit*Mile de materiale caretrebuie introduse +n cupa malaxorului. Se introduce apa, apoi nisipul Ni dup* aceea liantul. )n

betonerele obiNnuite ordinea introducerii materialelor este: apa, pasta de var Ni apoi nisipul cucimentul. Dac* +n locul pastei de var se foloseNte laptele de var, +nti se introduce aceasta Niapoi nisipul Ni cimentul. Durata de amestecare este de 9C minute.

9 )n cazul +n care snt necesare de preparat cantit*Mi mari de mortar pentru un num*r de blocuri de locuit, prepararea mortarelor se face centralizat +n staMii de mortare /fig.10.Principiul de funcMionare al acestor staMii este urm*torul: isipul depozitat 1 se arunc* culopata +n ciurul mecanic montat deasupra benzii transportorului %.

9 De pe banda transportorului nisipul cernut cade +n bunc*rul & instalat deasupra malaxoruluide mortar C. Deasupra aceluiaN malaxor este instalat un rezervor de lapte de var 5 cu undozator K. 'a gura de scurgere a mortarului din malaxor se instaleaz* un bunc*r de mortar B,iar sub acesta se instaleaz* pompa de mortar L. Prin desc(iderea robinetului de la dozatorul K,+n malaxorul de mortar C se introduce o anumit* cantitate de lapte de var stabilit* pentru unamestec, iar prin manipularea unui Niber de la fundul bunc*rului & se introduce o anumit*acntitate de nisip. Dup* amestecare, mortarul preparat se scurge +n bunc*rul de mortar B din



care se descarc* +n pompa de mortar sau eventual +n roabe cu care se transport* la locul detencuit.

9 Pentru asigurarea function*rii continue a transportului, a ciurului Ni a malaxorului, bunc*rulde nisip & se despart +n dou* compartimente, fiecare avnd un volum pentru cantitatea de

nisip necesar* unui amestec. Dozarea cimentului +n malaxor se face prin metodagravimetric*.

9 'ic(efierea varului care se depoziteaz* +n vasul 5 se face tot cu ajutorul malaxorului, laptede var obiNnuit se scurge +n bunc*rul B Ni apoi +n pompa de mortar care pompeaz* lapte de var+n rezervorul 5. 3+nd prepar*m mortar cu adaos de ciment, cimentul se dozeaz* +ntr9o cutiedin care se vars* pe banda transportorului de unde ajunge +n bunc*rul & unde se amestec* cunisipul Ni trece +n toba de amestec a malaxorului.

9 Pe Nantierele unde nu exist* pomp* de mortar, +n locul ei se introduce sub bunc*rul B roabasau tomberonul cu care se transport* mortarul la locul de munc*.

9 Deservirea malaxorului de mortar se face de c*tre & muncitori din care:

• 1 mecanic pentru funcMionarea pompei de mortar, a malaxorului, a ciurului mecanic Nia transportorului cu band*

• 1 muncitor categoria a $9a care alimenteaz* malaxorul cu agregate Ni liant

• 1 un muncitor categoria a III9a care arunc* agregate din gr*mad* la ciurul mecanic

• 1 muncitor categoria a II9a care transport* cimentul, +l dozeaz* Ni alimenteaz*malaxorul cu ciment.

9 -repararea manuală a mortarelor se face pentru cantit*Mi mici de mortare ce se prepar* peNantier Ni care snt necesare la reparaMii de tencuieli la faMade, la terminarea profilurilor,

bandourilor, solbancurilor, soclurilor etc. Prepararea manual* a mortarelor se face +n varniMede preparat mortar de dimensiuni ,44 x ,44 m, Ni adncimea de %49&4 cm, desp*rMite printr9un perete de scnduri, lucru care permite prepararea mortarului +n cele dou* spaMii +n modalternativ. Apa este adus* la varniM* pintr9o conduct*. Pentru mortarele de faMad* cu adaos deciment se prepar* mai +nti mortareu de var +n care se adaug* cimentul Ni se amestec* bine

pn* la obMinerea pastei omogene, f*r* cocoloaNe Ni de culoare uniform*. ortarele de cimentse prepar* amestecnd +nti nisipul Ni cimentul +n proporMia cerut* de dozaj Ni apoiad*ugndu9se cantitatea de ap* necesar*. isipul Ni cimentul se m*soar* +n volume cuajutorul unur cutii sau saci.

9 <ransportul mortarelor se face pe Nantier att pe vertical* ct Ni pe orizontal*, pe sc(ele saula acelaNi nivel al planNeelor, mortarele snt transportate +n roabe, bunc*re sau cu ajutorulunor utilaje mai perfecMionate, pompele de mortar. Pe vertical*, transportul mortarelor se facecu ajutorul macaralelor, al ascensoarelor sau cu ajutorul pompelor de mortar care +mpingmortarul pn* la locul de lucru prin conducte metalice sau prin furtunuri de cauciuc.

9 )n cazul transportului mortarului la multe niveluri cu ajutorul pompelor de mortar se face omare economie de forMe de munc*, iar ajutorii zidarului tencuitor devin doar cei care

alimenteaz* pompa de mortar cu mortar Ni supraveg(eaz* buna funcMionare a utilajului detransport.



9 Printre utilaje de transport ale mortarului la diverse niveluri, exist* mai multe tipuri de pompe de mortar care se +ntrebuinMeaz* pe Nantiere. Dintre cele mai r*spndite este pompa demortar tip Steaua EoNie cu o capacitate de m%7(. Aceast* pomp* lucreaz* cu o

productivitate de 1 m% de mortar transportaMi pe sc(imb. DistanMa la care aceast* pomp* are puterea s* +mping* mortarul este de KC m pe orizontal* sau 1C m pe vertical*.

9 Pentru evitarea accidentelor ca Ni pentru buna funcMionare a pempei, supraveg(erea acesteia precum Ni punerea ei +n funcMiune se face de c*tre un mecanic care este +n permanenM* lnga pomp*.

9 ortarele snt transportate prin conducte att orizontale ct Ni verticale. Acestea sntconducte metalice sau furtunuri de cauciuc care sunt alc*tuite din buc*Mi de %9& m lungime Niau la capetele lor dispozitive de +mbinare. ! mare atenMie trebuie dat* +mbin*rii tuburilor saua furtunurilor, +ntruct +mpingerea mortarului f*cndu9se la o presiune mare, neatenMia la+mbin*ri poate da naNtere la accidente grave sau scoaterea din uz a utilajelor.

9 )n cazul +n care se lucreaz* cu pompa Ni Mevi la transportul mortarului, lucrul nu trebuie+ntrerupt pe durat* lung* deoarece mortarul aflat pe conduct* se +nt*reNte Ni astup*conductele. )n cazul +ntreruperilor pentru mas*, la ulima cantitate de mortar se adaug* laptede var care trece prin conduct* Ni o spal*. )n cazul +ntreruperii pe timpul nopMii, conductele segolesc, se spal* Ni se ung cu lapte de var.

• /. )7/$9$$*& /& )A*$A& (& )A& &;:$& S*& 6/&(*$&AS) M7A&*& (&: FA9A/&

9 )ntruct mortarele de faMade trebuie s* reziste unor condiMii de exploatare mult mai grele

dect mortarele care se +ntrebuinMeaz* la tencuielile interioare, ele trebuie preparate conformdozajelor prescrise Ni s* +ndeplineasc* anumite condiMii de calitate.

9 @na din condiMiile cele mai importante este plasticitatea, adic* proprietatea unui mortar de ase +ntinde uNor pe suprafaMa care se tencuieNte umplnd toate neregularit*Mile acesteia.

9 Pentru a fi plastic un mortar trebuie s* aib* +n compoziMia lui un nisip foarte bine cernut care+l face omogen, un liant fin m*cinat precum Ni un raport bun +ntre aceNti doi componenMi.Pentru ca unele mortare s* fie plastice, se se adaug* +n compoziMia lor o serie de materialenumite plastifianMi. ! contribuMie important* la plasticitatea mortarului o are Ni calit*Mile apei+ntrebuinMate la mortarul respectiv.

9 ! alt* calitate pe care trebuie s* o aib* mortarul de faMad*, este aceea de a avea o aderenM*foarte bun* faM* de suprafaMa pe care este aplicat, aderenM* care s* fie durabil*.

9 <impul de priz* al unui mortar este condiMionat de timpul necesar Ni de +ntinderea mortarului pe faMad*. 'a un mortar de calitate bun* trebuie s* +nceap* priza imediat ce a fost aplicat Ni+ntins pe suprafeMele stabilite. De asemenea, nici nu trebuie s* +ntrzie priza, f*cnd astfel caexecutarea lucr*rii s* se prelungeasc* +n mod iniMial. <impul de priz* al mortarelor estecondiMionat de timpul de priz* al liantuluidin cae este f*cut.

9 ! alt* condiMie de calitate pe care trebuie s9o aib* mortarul de faMade este aceea de a nu aveavar nestins +n mortar pentru a evita degradarea tencuielii prin +mpuNc*turi. Pentru aceasta este



neap*rat necesar ca stingerea varului s* fie f*cut la cel puMin 5 s*pt*mni +nainte deintroducerea lui +n mortar.

9 <rebuie s* menMion*m c* una din condiMiile esenMiale de calitate ale mortarelor este aceea dea se p*stra cur*Menia acestora +n timpul prepar*rii Ni manipul*rii lor. !rice impurit*Mi

introduse +n mortar /moloz, argil*, p*mnt, pietriN etc0, prejudiciaz* asupra calit*Mii acestuia,Ni duce la realizarea de lucr*ri de proast* calitate.

$um ale%em tencuiala decorativa

pentru fatada casei&

/aca v+ati !otarat sa folositi tencuiala decorativa pentru

fatada casei trebuie sa cunoasteti variantele existente. $ngeneral tencuiala decorativa este un amestec de rasiniingrediente minerale pigmenti adaosuri si apa cu rolulde a protea fatada si de a+i da un aspect estetic placut.

<ipuri de tencuieli decorative in functie de compozitie si utilizare:

9 <encuiala decorativa !rganica, care are in compozitie rasini organice, ingrediente minerale/piatra de marmura0 si pigmenti acrilici. Aceasta tencuiala este rezistenta la apa, permeabila

la vaporii de apa si adera foarte bine la stratul suport. Aceasta este o tencuiala decorativacomuna, recomandata pentru aplicarea peste termosistem.

9 <encuiala decorativa Silicata, care are in compozitie proportii mari de silicat de potasiu/sticla solubila de potasiu0, la care se adauga ingrediente minerale, pigmenti acrilici,microfibre, adaosuri, apa etc. ste rezistenta la apa, nu arde, nu se murdareste, este foarte

permeabila la vaporii de apa. Se recomanda pentru fatadele ,,care respiraRR/de ex.: pentru celecu vata bazaltica0.

9 <encuiala decorativa Siliconica, care care in compozitie proportii mari de rasini siliconice,la care se adauga ingrediente minerale/piatra de marmura0, pigmenti acrilici, stabilizatori,

adaosuri si apa. Se remarca prin rezistenta mare la apa, flexibilitate, permeabilitatea lavaporii de apa, capacitatea redusa de murdarire. Eecomandata indeosebi pentru protectiamonumentelor, restaurarea caselor vec(i si pentru termosistemul caselor noi. !bligatorie inzonele cu umiditate crescuta /de ex.: case langa lacuri0.

9 <encuiala decorativa ozaicata are in compozitie lianti acrilici puri, nisipuri de cuartcolorate, adaosuri si apa. Se recomanda pentru zonele expuse la socuri si zgarieturi: socluri sigarduri.

In functie de granulatia tencuielii decorative, se pot obtine mai multe efecte de finisare:

9 <encuiala fina, obtinuta la granulatii mici /4,C 9 1,C mm0, doar model periat

http://www.manoperacasa.ro/2013/02/Tencuiala-Decorativa-Baumit-Vopsea-Structurata-Fatada-Casa-Termosistem.html

http://www.manoperacasa.ro/2013/02/Tencuiala-Decorativa-Baumit-Vopsea-Structurata-Fatada-Casa-Termosistem.html



9 <encuiala periata /bob de orez0, granulatii 1,C 9 si % mm, aspect uniform

9 <encuiala zgariata7striata /coaja de copac0, granulatii de si % mm

<oate tencuielile decorative au paletare de culori, precum si granulatii diferite, care

influenteaza consumul. >rosimea tencuielii decorative este data de marimea granulatiei.

Se recomanda cumpararea tencuielii decorative de la un producator recunoscut si cuexperienta, care ofera si garantie. De asemenea, se recomanda ca tencuiala decorativa sa fiecolorata cu pigmenti acrilici pe o baza alba, pigmentarea pe o baza incolora este mai ieftina,dar nu rezista la actiunea razelor @$, ducand la o decolorare/patare0 rapida.

#n functie caracteristicile climatice din localitatea in care locuiti si de orientarea casei puteti

opta sau nu pe utilizarea produselor mentionate de dumneavoastra.

*encuielile minerale in general au urmatoarele caracteristici +vezi atasament.

Parerea mea e ca vreti sa finisati cu lavabil de exterior urmind ca mai tirziu ,poate in functie

de buget , sa aplicati decorativa u pot sa va spun daca decorativa peste lavabil merge si

care e tehnologia dar pot sa va spun ca decorativa se aplica peste un strat de primer care

are aceiasi culoare cu dec. si este putin structurata . Pe perete primerul uscat arata ca un

calciu extrem de fin . / mina de primer pe perete arata mult mai mai bine decit vopseaua

lavabila dar nu pot sa stiu , in cazul ca ramine asa , cum se comporta in timp

*rebuie sa va decideti in privinta unei finisari a sistemului de termoizolare inainte de a intra

in perioada rece a anului pentru a nu lasa iarna termoizolatia fara stratul de protectie.

Primerul este doar stratul de amorsa care se aplica inainte de aplicarea unei tencuieli

decorative sau vopsele lavabile de exterior. )oar primerul nu poate constitui stratul de

finisaj.

$alitatile de baza a unui finisaj aplicat pe stratul de termoizolare sunt:

-sa fie ermetica fata de umiditatea atmosferica dar sa permita eliminarea umiditati din

structura termoizolatiei

-sa fie elastica adica sa fie rezistenta fata de contractii

-sa fie rezistenta la socurile mecanice

-indicele de reflexie a lumini sa fie mai mare de !01

&legerea unui anumit tip de finisaj se face in functie de orientarea fatadei si de gradul de

umiditate din localitatea unde se afla constructia.

$aracteristicile tencuielilor decorative din gama $eresit sunt:



$um ale%i tencuiala decorativa pentru

fatada casei$hiar daca haina nu-l face pe om, tinuta vestimentara spune adesea foarte multe despre

fiecare dintre noi.

2a fel este si cu fatada casei. )aca interiorul unei locuinte este o zona intima la care au

acces doar locatarii si apropiatii lor, fatada casei poate deveni o reflectare spre exterior a

personalitatii acestora.

#nsa, spre deosebire de o haina care daca nu-ti mai place o lasi in dulap, fatada casei este

un element constructiv costisitor care, odata realizat, ar trebui sa-ti satisfaca exigentele

pentru cel putin % ani.

)e aceea, trebuie sa te gandesti foarte bine cand finisezi fatada casei.

)aca in trecut am discutat despre 3atada din lemn, 3atada din piatra sau 3atada din

caramida, acum vom aborda ale#erea tencuielii decorative pentru fatada casei.

Ce este tencuiala decorativa$*encuiala decorativa reprezinta ultimul strat de finisaj aplicat pe fatada casei, cu un

important rol atat in estetica constructiei cat si in protectia acesteia fata de factorii de mediu.

/ tencuiala decorativa de calitate trebuie sa fie o bariera pentru factorii externi ce pot afecta

structura unei cladiri, permitand insa peretilor sa respire prin migrarea vaporilor de apa

dinspre interior spre exterior.

*encuiala decorativa poate fi aplicata peste tencuieli normale sau tencuieli termoizolante

finisate cu tinci, dar cel mai adesea este asociata sistemelor termoizolante.

http://www.casesigradini.ro/revista/a4/74/2/Constructii/Fatada-din-lemn

http://www.casesigradini.ro/revista/a4/75/2/Constructii/Fatada-din-piatra

http://www.casesigradini.ro/revista/a4/77/2/Constructii/Fatada-din-caramida



http://www.casesigradini.ro/revista/a4/74/2/Constructii/Fatada-din-lemn

http://www.casesigradini.ro/revista/a4/75/2/Constructii/Fatada-din-piatra





"xista si tencuieli decorative destinate finisajelor interioare, dar acum ne vom referi doar la

tencuielile decorative pentru exterior.

%ipuri de tencuiala decorativa

%encuiala decorativa minerala este un amestec de ciment alb, var, pigmenti, adaosuri

minerale si rasini sintetice +rasini vinilice, rasini acrilice, etc..

%encuiala decorativa siliconica are la baza rasini siliconice, combinate cu diverse

ingrediente minerale, pigmenti, etc.

4unt foarte rezistente la apa, alge, ciuperci, cu o foarte buna permeabilitate la vaporii de

apa, fiind potrivite pentru zonele umede.

4tructura flexibila le recomanda pentru constructiile noi, care inca lucreaza.

xemple: <encuiala decorativa siliconica G, <encuiala decorativa siliconica 2aumitSilionPutz

%encuiala decorativa silicatica obtinuta din silicat de potasiu in amestec cu pigmenti

anorganici, ingrediente minerale, etc. 5tilizabila pe suprafete neelastice ofera o buna

protectie antimucegai.

xemple: <encuiala decorativa silicatica G, <encuiala decorativa silicatica 3eresit3<K%, <encuiala decorativa 62E PAS.Silicate

encuiala decorativa acrilica obtinuta din rasini acrilice in combinatie cu pigmenti siingrediente minerale. Are o foarte buna aderenta la stratul suport.

"xemple: *encuiala )ecorativa "mex 6uartz )e7or, *encuiala decorativa impermeabila

"mex &ua Protect, *encuiala )ecorativa cu &spect de Praf de Piatra "mex, *encuialadecorativa acrilica $eresit $*9

encuiala decorativa mozaicata contine granule minerale colorate si rasini sintetice. stedeosebit de rezistenta la actiuni mecanice si la intemperii, fiind destinata zonelor celor maiexpuse precum soclurile si gardurile.

"xemple: *encuiala de soclu marmorata ""<, *encuiala decorativa mozaicata =aumit

osai7Putz, *encuiala decorativa >eber P&4.osai7, *encuiala decorativa mozaicata

/s7ar =untsteinPutz

http://www.emex.ro/tencuiala-decorativa-siliconica.html


http://www.emex.ro/tencuiala-decorativa-silicatica.html

http://www.emex.ro/tencuiala-decorativa-acrilica.html

http://www.emex.ro/tencuiala-decorativa-impermeabila.html


http://www.emex.ro/tencuiala-decorativa-praf-piatra.html


http://www.emex.ro/tencuiala-soclu.html


http://www.emex.ro/tencuiala-decorativa-silicatica.html

http://www.emex.ro/tencuiala-decorativa-acrilica.html




http://www.emex.ro/tencuiala-soclu.html



&ranulatii si finisaje obtinute

In functie de granulatia materialului, tencuiala decorativa permite obtinerea unor suprafetefinisate cat mai divers:

+ encuiala fina, obtinuta la granulatii mici /4,C91,C mm0

+ encuiala driscuita, sau bob de orez, obtinuta la granulatii medii /1,C9 mm0

+ encuiala zgaraiata, sau scoarta de copac, obtinuta la granulatii mari /peste mm0.

<encuiala decorativa cu granulatii medii sau mari poate fi structurata astfel:9 prin miscari verticale sau orizontale de netezire a tencuielii, obtinandu9se striatii verticalesau orizontale9 prin miscari circulare de netezire a tencuielii, obtinandu9se striatii florale.

/e retinut'9 3u cat granulatia este mai mare, cu atat si consumul de material este mai mare.9 @n strat prea subtire de tencuiala reduce gradul de protectie oferit de aceasta, in sc(imb un

strat prea gros face imposibila structurarea materialului. >rosimea tencuielii trebuie sa fieidentica cu granulatia aleasa.



9 >ranulatia si modul de structurare ales trebuie sa tina cont de conditiile de mediu. Intr9ozona foarte poluata, cu mult praf, trebuie evitate structurarile care favorizeaza depunerea

prafului.

??????????????

&i decis ce tip de tencuiala decorativa si ce mod de finisare al acesteia vei folosi@ ai

ramane sa alegi si culoarea potrivita pentru casa ta

3oloseste aplicatiile puse la dispozitie de producatorii de tencuieli decorative, care te vor

ajuta sa asociezi armonios culoarea fatadei cu cea a tamplariei si acoperisului. / astfel de

aplicatie gasesti aici.

/e retinut'9 3ulorile desc(ise, luminoase, amplifica dimensiunile unei cladiri. Pe o tencuiala desc(isa laculoare depunerile de praf vor fi insa mult mai vizibile in timp.9 videntiati anumite detalii ar(itectonice folosind doua sau c(iar mai multe culori pentru

fatada casei. Atentie insa cum combinati culorile De preferat este sa alegeti nuante aleaceleiasi culori de baza.

9 <ineti cont de stilul casei si de peisajul din jurul acesteia in alegerea culorilor pentru fatada.! casa roz, cu linii ar(itectonice clasice, intr9o zona inverzita, va fi o aparitie cel putin (ilara,in sc(imb, pentru o vila moderna dintr9un cartier nou pot fi folosite si culori mai stridente.

9 <encuielile in culori foarte intense sunt mult mai sensibile la actiunea razelor solare. $oravea de suferit atat estetic, devenind cu timpul tot mai sterse, dar, absorbind foarte multacaldura, pun in pericol c(iar integritatea sistemelor termoizolante pe care sunt aplicate.Producatorii de sisteme termoizolante nici nu recomanda folosirea tencuielilor decorative cuun grad de reflexie a luminii mai mic de C?.

9 -olositi stratul de grund recomandat de catre producatorul tencuielii decorative alese. Altfel, pe langa incompatibilitati datorate compozitiei celor doua materiale, pot sa apara si diferentede culoare care sa fie vizibile in urma structurarii tencuielii.

???????????

4i, pentru ca oricat de bine ar fi aleasa o tencuiala decorativa, daca nu este si corect

aplicata intreaga lucrare va fi compromisa, vom reveni cu un articol despre cum se aplica

corect tencuiala decorativa pentru fatada.

Fatada din caramida-olosita de mii de ani, caramida a ramas pana in zilele noastre un simbol al unor constructiibine facute.aterial ecologic, natural, caramida este obtinuta prin arderea argilei in cuptoare, latemperaturi de peste 1444 grade 3elsius.

In functie de minereurile si c(imicalele folosite in amestec cu argila, de temperatura si presiunea din cuptor, se obtine o gama variata de culori, texturi, densitate, greutate, structura

http://www.emex.ro/Cartela/cartela-culori-lavabile.html

http://www.starstone.ro/caramida-aparenta-masterbrick-caramida-decorativa-pret.html

http://www.emex.ro/Cartela/cartela-culori-lavabile.html




poroasa, caracteristici termice sau rezistenta la foc, caramida putand face fata astfel diverselorsarcini sau preferinte estetice.

Daca in unele regiuni, perioade istorice sau curentear(itectonice, caramida era principalul material de constructie, de la fundatie si zidarie si

pana la fatada cladirilor, in zilele noastre lucrurile s9au sc(imbat radical. Au aparut noimateriale de constructii si noi tendinte in ar(itectura.

3onstructia unor zgaraie9nori cu zeci de etaje, se deruleaza intr9un ritm incredibil de rapid,folosind beton, otel si sticla. 3aramida clasica, plina, este inlocuita in zidarii cu blocuriceramice, mult mai eficiente din punct de vedere termic si al productivitatii cu care sunt pusein opera.3u toate acestea, caramida nu si9a spus ultimul cuvant leganta sa clasica are si astazi multiadmiratori Pentru a veni in intampinarea acestora, producatorii au creat caramida aparenta, destinataatat placarii fatadelor sau zidurilor de imprejmuire, cat si peretilor interiori. @tilizata ca si material pentru fatada, pe langa frumusetea traditionala, caramida prezinta oserie de alte avantaje pe care vom incerca sa le punctam in cele ce urmeaza:

/urabilitate

3aramida este un material extrem de rezistent si durabil. ste rezistenta la ciclurile deing(et9dezg(et si, spre deosebire de alte materiale pentru fatada, nu se decoloreaza in timp.

!data instalata, o fatada din caramida dureaza cel putin 144 de ani, in mod normal fara anecesita nici un fel de interventie in primii C de ani.

$ntretinerea minima

Dupa cum am spus deja, caramida nu necesita nici o mentenanta perioade lungi de timp.

3and totusi sunt necesare, reparatiile se fac usor si cu c(eltuieli minime, cel mai adesea fiindnevoie doar de inlocuirea catorva caramizi sau a mortarului ce formeaza rostul dintre ele.Acest lucru face din caramida un material extrem de rentabil pe termen lung.

&ficienta termica

-atada din caramida actioneaza ca un izolator termic, contribuind la mentinerea caseidumneavoastra calduroasa iarna si racoroasa vara.3aramida are si calitati de izolator fonic.

?aloare

http://www.casesigradini.ro/cauta/oferte/caramida-aparenta


http://www.casesigradini.ro/cauta/oferte/caramida-aparenta



-ara nici un dubiu, fatada din caramida adauga un plus de valoare casei dumneavoastra. In plus, aspectul de unicitate, creaza premisele unei vanzari mai rapide decat in cazul unei casecu o fatada obisnuita.3aramida este un material care a trecut cu brio testul timpului, si c(iar daca este mai scumpafata de alte optiuni de fatade, cu siguranta investitia se va dovedi rentabila in timp.

Frumusete

3aramida ofera nenumarate posibilitati de design. Disponibila intr9o mare varietate detexturi, de la neted la rugos sau in relief, si in multe culori si nuante incluzand alb, gri, roz

pastel, roz9portocaliu, portocaliu, rosu, roscat si tonuri de pamant, fiecare instalare a uneifatade din caramida poate produce un aspect unic si personal.

'a aspectul distinctiv contribuie si culoarea mortarului ce formeaza rosturile, precum simodelul ales pentru aranjarea caramizilor.

3aramida aparenta poate fi folosita pentru a placa intreaga fatada a unei case, sau doar caelement de accent pentru unele portiuni ale acesteia.

Atentie

u permiteti plantelor agatatoare sa se intinda pe fatada din caramida. Acestea vor degradamortarul permitand infiltrarea umezelii intre caramizi

Pe piata romaneasca, cele mai cunoscute sunt caramizile aparente

<erca 8liner produse de 6ienerberger, caramizile aparente Star Stone si caramizile aparente@I3!, importate si comercializate de catre -- <ermotecnica.

3aramizile aparente Star Stone au o grosime de doar 14 milimetri rezultand o incarcareminima a peretelui placat.Pe de alta parte, in gama de caramizi @I3! exista elemente speciale pentru colturi,ancadramentele usilor si ferestrelor precum si alte elemente decorative.

Avantae ale caramizilor aparente • Durabilitate, rezista la ing(et9dezg(et precum si la mediile corozive• Intretinere minima

• Izolatie termica si fonica foarte buna


http://www.casesigradini.ro/oferte/f/35/Pardoseli-si-placari/1906/CARAMIDA-APARENTA-UNIECO



http://www.casesigradini.ro/firme/f1/305/EFFE-2-TERMOTECNICA


http://openwind%28%22http//www.casesigradini.ro/img_art.php?nume=%22,%20%22caramida-unieco.jpg%22)




http://www.casesigradini.ro/firme/f1/305/EFFE-2-TERMOTECNICA




• Produs natural

• Eezistenta la apa si foc

• aresc valoarea casei

• >ama variata de culori, texturi si designuri.

/ezavantae ale caramizilor aparente • Pretul mai ridicat fata de alte tipuri de fatade• ecesita un montaj profesionist

• 3uloarea caramizilor nu poate fi sc(imbata /pot fi totusi vopsite0.

ecomandari • Inspirati9va din galeria noastra cu Imagini de fatade• 3autati un produs pentru fatada in agazinul on9line

• 3ontactati o firma din 3atalogul de firme, pentru realizarea fatadei caseidumneavoastra

Pervaze interior si e"terior (ervazele interioare au rol atat estetic definitivand practic fereastra dar si rol functionalde protectie a peretelui. le pot fi in diferite nuante cu imitatii ale marmurei sau a unor nuantede lemn. Datorita suprafetei laminate exterioare sunt rezistente la umezeala, temperaturi

inalte, zgarieturi si sunt usor de intretinut.

(ervazele exterioare sunt din aluminiu sau P$3 si au rol atat de protectie a ziduluiimpotriva intemperiilor, dar pot contribui si la imbunatatirea aspectului fatadei.

'bservatii

- 2ungimea unei bucati de pervaz din "C sau aluminiu poate fi intre )*+mm si +++mm

- 2ungimea unei bucati de pervaz din "- melaminat /idrofu#at poate fi intre )*+mm si

0+*+mm

- 2ungimea unei bucati de pervaz din marmura compozita 1xclusiv poate fi intre )*+mm

si 2++mm

#encuiala decorativa mozaicata

pentru e"terior si interior - $# 77

%encuiala decorativa mozaicata pentru interior si exterior, cu

#ranulatie de 3,0 mm si ) mm. %encuiala decorativa mozaicata

http://www.casesigradini.ro/imagini/c/13/Fatade

http://www.casesigradini.ro/oferte.html


http://www.casesigradini.ro/firme.html

http://www.ceresit.ro/tencuiala-decorativa-mozaicata-exterior-interior-ceresit-ct-77.html


http://www.casesigradini.ro/imagini/c/13/Fatade


http://www.casesigradini.ro/firme.html





Ceresit C% 44 este destinata utilizarii pe pereti puternic expusi

uzurii

)eresit ) ## este o tencuiala decorativa mozaicata gata preparata rezistenta la

abraziune flexibila foarte usor de curatat. encuiala decorativa mozaicata )eresit )## este destinata utilizarii in exteriorul si interiorul cladirilor pe pereti puternic expusiuzurii' la intrari pe !oluri casa scarilor la baza peretilor etc. /upa intarire tencuialadecorativa mozaicata )eresit ) ## capata un aspect lucios colorat. encuialadecorativa mozaicata )eresit ) ## poate fi utilizat pe substraturi de beton gips sautencuiala traditionala panouri de (A*. encuiala decorativa mozaicata )eresit ) ##este disponibila in 3@ culori si se comercializeaza in galeti de plastic de 25 %g.

CARACTERISTICI• tencuiala decorativa mozaicata $eresit $* AA este disponibila in B8 de culori

• tencuiala decorativa mozaicata $eresit $* AA este disponibila in C culori cu

granulatie de marmura

• tencuiala decorativa mozaicata $eresit $* AA este gata preparata

• tencuiala decorativa mozaicata $eresit $* AA este rezistenta la conditiile atmosferice

• tencuiala decorativa mozaicata $eresit $* AA este rezistenta la abraziune

• tencuiala decorativa mozaicata $eresit $* AA este usor de intretinut

DOMENII DE UTILIZARE

• *encuiala decorativa mozaicata $eresit $* AA poate fi folosita pentru acoperireasuprafetelor de beton, tencuieli traditionale, suprafete din gipscarton, placiaglomerate etc. *encuiala decorativa mozaicata $eresit $* AA contine rasini sigranule colorate. &plicarea tencuielii decorative mozaicate $eresit $* AA se face cuo gletiera de otel inoxidabil. )upa aplicare se obtine o tencuiala colorata, cu aspectde mozaic. *encuiala decorativa mozaicata $eresit $* AA este recomandat inspecial pentru suprafetele expuse la abraziune, in interiorul cladirilor, de ex. la iesiri,pe coridoare, pe casa scarilor. 2a exterior, tencuiala decorativa mozaicata $eresit $*AA este ideal pentru suprafetele care se murdaresc repede: pe postamente,balustrade, glafurile ferestrelor si usilor, socluri.

• #n cazul fatadelor cu soclu neprotejat +respectiv fara hidroizolatie intre soclu si

trotuar se recomanda refacerea hidroizolatiei printr-un cordon de bitum sau prin

aplicarea unui cordon de mortar $eresit $D 90 +intr-un sant taiat in prealabil pe totperimetrul soclului.

PREGATIREA SUPRAFETEI DE BAZA

<encuiala decorativa mozaicata 3eresit 3< KK poate fi aplicata pe suprafete rezistente,netede, uscate si pe care nu exista grasimi, bitumuri, praf sau alte substante care ar puteaimpiedica aderenta:T tencuieli pe baza de ciment si var9ciment /cu o vec(ime mai mare de B de zile, umiditate U&?0, beton /cu o vec(ime mai mare de % luni, umiditate U &?0 9 amorsate cu vopsea9grund

3eresit 3< 15T straturi protejate cu plasa din fibra de sticla, realizate din mortar 3eresit 3< BC /cu o

http://www.ceresit.ro/mortar-hidroizolant-etansare-cladiri-ceresit-cr-65.html

http://www.ceresit.ro/vopsea-grund-alb-amorsare-suprafete-ceresit-ct-16.html

http://www.ceresit.ro/mortar-adeziv-polistiren-masa-spaclu-ceresit-ct-85.html

http://www.ceresit.ro/mortar-hidroizolant-etansare-cladiri-ceresit-cr-65.html





vec(ime mai mare de % zile0 9 grunduite cu vopsea9grund 3eresit 3< 15 /sistemul 3eresit$6S0T suprafete din gips /doar in interiorul cladirilor0 cu o umidi tate mai mica de 1? 9 grunduiteinainte cu produsul 3eresit 3< 1K si apoi cu vopseaua 3eresit 3< 15T placi aglomerate /cu o grosime U 1L mm0, din gips si gips9carton /doar in interiorul

cladirilor0, fixare in conformitate cu indicatiile producatorului placilor 9 grunduite inainte cu produsul 3eresit 3< 1K si apoi cu vopseaua 3eresit 3< 15T straturi de zugraveala /doar in interiorul cladirilor0 rezistente, cu o buna aderenta 9 grunduitecu vopseaua 3eresit 3< 15T suprafete din beton armat 9 grunduite de doua ori cu vopseaua 3eresit 3< 15. Suprafetele cudenivelari si cu defectiuni trebuie nivelate si reparate inainte de aplicarea tencuielii decorativemozaicate 3eresit 3< KK. In cazul tencuielilor traditionale si suprafetelor din beton se potaplica straturi de nivelare cu mortar 3eresit 3< BC. urdaria, straturile cu rezistenta scazutasau straturile de vopsele elastice, de var sau de adeziv trebuie inlaturate in totalitate.Suprafetele absorbante trebuie mai intai grunduite cu produsul 3eresit 3< 1K si dupa cel

putin & ore 9 cu vopseaua 3eresit 3< 15. <encuiala decorativa mozaicata 3eresit 3< KK se

poate aplica dupa uscarea completa a vopselei grund 3eresit 3< 15. <encuiala decorativamozaicata 3eresit 3< KK se poate strica daca podeaua este supusa la umezeala, de aceeatrebuie ca in locurile in care gradul de umiditate este ridicat sa se realizeze un strat de izolare.

MOD DE APLICARE

Amestecati tencuiala decorativa mozaicata 3eresit 3< KK cu ajutorul unui mixer electric.Daca este necesar, puteti adapta consistenta materialului la conditiile de aplicare, adaugand ocantitate mica de apa si amestecand cu grija. u folositi instrumente si recipiente ruginite !cantitate prea mare de apa va face imposibila utilizarea produsului. <encuiala decorativa

mozaicata 3eresit 3< KK se aplica intr9un strat la grosimea granulelor, cu ajutorul uneigletiere tinute in pozitie oblica. u stropiti cu apa u driscuiti 'ucrati fara intrerupere pe osingura suprafata folosind material cu aceeasi consistenta. In cazul in care este necesar saintrerupeti lucrarile, lipiti o fasie de banda adeziva care sa delimiteze suprafata respectiva,aplicati tencuiala, nivelati9o si apoi indepartati banda adeziva. Dupa intrerupere, continuatidin locul astfel delimitat. arginile suprafetei executate anterior pot fi fixate cu ajutorul unei

benzi adezive. Instrumentele si petele folosite la aplicarea tencuielii decorative mozaicate3eresit 3< KK se spala cu apa, iar resturile intarite se indeparteaza mecanic.ota' 'ucrarile trebuie efectuate intr9un mediu uscat, la o temperatura a aerului si asuprafetei de VCW3 9 VCW3 si la o umiditate a aerului mai mica de B4?. Datele te(nice aufost obtinute la temperatura de V4W3 si umiditatea aerului de 54?. In alte conditii este

posibil ca tencuiala decorativa mozaicata 3eresit 3< KK sa se intareasca mai repede sau mailent. u amestecati tencuiala decorativa mozaicata 3eresit 3< KK cu alte tencuieli, pigmenti,rasini sau mortare. Incaperea in care se aplica tencuiala decorativa mozaicata 3eresit 3< KKtrebuie aerisita pentru ca mirosul acestuia sa dispara. In cazul in care produsul intra incontact cu oc(ii, clatiti cu multa apa si cereti sfatul medicului. Produsul trebuie pastrat inlocuri in care nu pot ajunge copiii. u aplicati tencuiala decorativa mozaicata 3eresit 3< KK

pe zone expuse razelor soarelui si preveniti uscarea prematura a tencuielii.

RECOMANDARI

Suprafata tencuita trebuie protejata de ploaie pana la uscarea completa. Se recomandamontarea unor folii protectoare peste sc(ele. <encuiala decorativa mozaicata 3eresit 3< KK



http://www.ceresit.ro/grund-profunzime-ceresit-ct-17.html





























are o granulatie naturala si de aceea se pot intalni dife rente de nuante. <rebuie sa folositimateriale din acelasi numar de lot pe aceeasi suprafata. Ambalajul desfacut trebuie inc(is cugrija, iar continutul sau trebuie folosit cat mai curand posibil. Proprietatile prezentate se

bazeaza pe experienta practica si verificarile practice. 3onditiile specifice obiectului dar siutilizarea corecta si in acest fel de succes a produselor noastre nu se afla in sfera noastra de

influenta. Din acest motiv, in caz de dubii, insusirea produsului trebuie verificata prinexperiente proprii. Easpunderea legala nu poate rezulta nici din indicatiile acestei fise deobservatii, nici din consilierea orala. In caz de intrebari trebuie sa solicitati consiliere.

DEPOZITARE• *encuiala decorativa mozaicata $eresit $* AA poate fi pastrata ! luni in locuri

racoroase si in ambalajul original, fara defectiuni.• Protejati de inghet

AMBALARE• *encuiala decorativa mozaicata $eresit $* AA este ambalata in galeti de plastic de

!% 7g.

)espre tencuiala decorativa mozaicata pentru exterior si interior - $* AA pe blogul $eresit

http:EEFFF.ceresit.roEblogEtermoizoleaza-ti-locuinta-cu-ceresitE

Intrebare! reau sa aplic un nou strat de vopsea lavabila peste ce am acum (tot

lavabila aplicata acum ani, pentru ca au aparut pete si crapaturi fine (unii pereti

sunt izolati la interior cu celuloza si ri#ips si intre placile de ri#ips au aparut crapaturi,

iar suruburile cu care sunt fixate placile de ri#ips se vad acum ca niste buline maronii

sub vopsea. Ce ar trebui sa fac$ Doar sa spal peretii, sa aplic amorsa si noul strat delavabila$ Cu ce pot acoperi micile imperfectiuni (lovituri minore, crapaturi foarte

fine$ Multumesc5

6aspuns (ar/. Irina 7n#ureanu !

icile imperfectiuni se remediaza prin 7ituire si aplicarea unei benzi speciale pentru crapaturi

+pentru a impiedica formarea unor crapaturi noi, dupa care slefuiti, si pe peretele uscat

aplicati amorsa si lavabila.

Intrebare! Daca peretii sunt 8afumati8 de la fumat, trebuie sa9i spal intai cu solutie de

sapun$ Daca da, cand dau amorsa, dupa ce se usuca$

6aspuns! )aca peretii sunt vopsiti cu vopsea lavabila, ii puteti spala cu o solutie de apa si

sapun, dupa care inlaturati urmele de sapun cu apa curata. 2asati sa se usuce si apoi

aplicati amorsa si vopseaua lavabila.

Intrebare! -morsa o prepar din aracet cu apa calda sau rece$

6aspuns! &morsa se prepara cu apa rece.

Intrebare! "eretii de ri#ips! amorsa :lavabila;o<$

6aspuns! Pe peretii de gips carton se poate aplica direct amorsa si apoi vopseaua lavabila.

Intrebare! -m tencuit o camera, am dat cu #let, am dat cu amorsa si apoi cu var

lavabil si tot imi apare muce#ai. De ce$6aspuns! Pentru ca zugraveala noua nu garanteaza disparitia mucegaiului. *rebuie

http://www.ceresit.ro/blog/termoizoleaza-ti-locuinta-cu-ceresit/

http://www.renovat.ro/reparatii_fisuri_pereti.php

http://www.ceresit.ro/blog/termoizoleaza-ti-locuinta-cu-ceresit/

http://www.renovat.ro/reparatii_fisuri_pereti.php



identificata si inlaturata cauza umezelii ce provoaca aparitia mucegaiului. erificati daca

exista fisuri in perete ce ar putea permite infiltrarea apei. )aca igrasia apare in zona tocului

geamului, verificati daca hidroizolatia din jurul ferestrei a fost facuta corect. Pe peretii

exteriori poate aparea mucegai in lipsa incalzirii suficiente a camerei sau in lipsa unei

ventilatiiEaerisiri a incaperii. )aca inlaturati toate posibilitatile de infilatrare a apei, o alta idee

ar fi sa masurati umiditatea relativa din camera cu ajutorul unui higrometru. )aca acestaindica o valoare mai mare de 9%-A%1, atunci o solutie ar fi sa montati un dezumidificator de

aer. Pentru refacerea zugravelii, va recomandam sa lasati peretele sa se usuce foarte bine

+la vara si apoi sa aplicati o solutie anti-mucegai pe baza de clor si vopsea lavabila anti-

mucegai.

Intrebare! Dupa aplicarea amorsei, aceasta trebuie sa se usuce pentru a aplica

lavabil$ Cat timp trebuie sa treaca sa se poata da cu lavabil peste$

6aspuns! opseaua lavabila se poate aplica peste cel putin B% de minute daca folosim

amorsa din aracet cu apa. Pentru amorsa cumparata gata preparata, se respecta

instructiunile producatorului.

Intrebare! "ot da cu #let peste lavabila$

6aspuns! "ste bine sa indepartati vopseaua lavabila inainte de aplicarea gletului. &ltfel,

este posibil sa nu faca priza.

Intrebare! Mai este nevoie sa folosim amorsa peste lavabila si sa revopsim tot in

lavabila$

6aspuns! )a, este nevoie de amorsa chiar daca doriti sa zugraviti peste vopsea lavabila,

deoarece rolul amorsei in acest caz este acela de a lipi praful +mai ales daca este o

zugraveala veche de stratul vechi de vopsea, astfel incat stratul nou sa faca priza corect.

Intrebare! "ot da cu amorsa peste tapet, si apoi cu tencuiala decorativa, sau sa lipesc

ri#ips cu adeziv$$$

6aspuns! #n ambele cazuri trebuie dat jos tapetul, pentru a fi siguri ca tencuiala sau

adezivul de gips carton vor avea aderenta.

Intrebare! a cat timp dupa #letuirea peretelui poate fi aplicata amorsa$ %rebuie sa

astept sa se usuce complet #letul aplicat inainte de a aplica amorsa$

6aspuns! #n general, o zi este suficenta pentru uscarea gletului inainte de aplicarea amorsei

pentru vopseaua lavabila.

Intrebare! -morsa de culoare portocalie, se poate da lavabila alb brunus$

6aspuns! "ste posibil sa se vada portocaliul prin lavabila. $el mai bine ar fi sa faceti proba

pe o suprafata mica, mai putin expusa vederii.

#ipuri de vopsea pentru pereti$opseaua care o cunoastem cu totii si majoritatea o si folosim este vopseaua lavabila , dartrebuie stiut ca peretii caselor noastre pot fi vopsite , decorate si cu alte tipuri de vopsea. iata

cateva dintre acestea si caracteristicile acestora

http://www.renovat.ro/umiditate_relativa.php

http://www.amenajez.ro/dezumidificator_purificator_aer_apartamente.php



http://www.renovat.ro/umiditate_relativa.php





?opseaua latex 9 se comporta foarte bine atat pe suprafetele fara amorsa si nevopsite, cat si pe suprafetele care au fost vopsite cu vopsele pe baza de ulei. De obicei, vopseaua latex nuadera bine pe suprafetele foarte lucioase, deoarece continutul de apa va cauza ruginireasuprafetelor metalice si va mentine umezeala pe suprafetele de lemn.

?opseaua texturata 9 datorita aspectului nisipos, aceste vopseluri se folosesc pentru tavane.xista si vopsele texturate fara granule, iar acestea se aplica pe suprafete si se textureaza cuunelte speciale. $opselele texturate sunt atat pe baza de latex, cat si pe baza de rasinaalc(idica. -ormulele pe baza de latex se pot folosi direct pe suprafata, deoarece camufleazaimperfectiunile. ! problema cu vopseaua texturata este ca suprafata creata de textura vanecesita cu 1C9C? mai multa vopsea la a doua vopsire.

?opseaua pe baza de rasina alc!idica 9 cel mai important avantaj este formula speciala careface ca vopseaua sa fie subtire si sa acopere o suprafata mai mare decat vopseaua cu latex,

precum si timpul de uscare foarte scurt. $opseaua pe baza de rasina alc(idica se foloseste pesuprafete pe care a fost aplicata amorsa. Pentru o mai multa rezistenta, se poate aplica in

straturi, dupa &95 ore de la prima aplicare.

?opseaua intr+un singur strat 9 are un pigment aditional care sa imbunatateasca puterea deacoperire, se aplica, intr9adevar intr9un singur strat si este doar putin mai scumpa decatvariantele cu latex sau rasina alc(idica. Pentru mai bune rezultate se aplica pe suprafetefinisate, iar daca are aceeasi culoare cu vopseaua precedenta, rezultatele sunt uimitoare.

?opseaua pe baza de cauciuc + este o vopsea scumpa si are un miros puternic, dar esterezistanta la apa si durabila si este un excelent protector pentru beton. Poate fi aplicat direct

pe zidaria netencuita. 3and e folosita pe caramida, poate fi precedata de un strat de lac.Inainte de utilizare, spalati suprafata cu o solutie de acid clor(idric 14?, clatiti bine si lasatisa se usuce complet.

?opseaua fara picatura 9 mai scumpa decat orice vopsea conventionala, vopseaua fara picatura este ideala pentru tavan, pentru ca e atat de subtire incat nu curge de pe trafalete saude pe pensula. Acopera orice suprafata intr9un singur strat, dar pentru ca este foarte densa, nuse intinde foarte bine.

'faturi utile in redecorarea peretilor

interiori$hiar daca ai angajat o echipa de mesteri zugravi sa iti redecoreze casa, inainte sa dai

startul (proiectului(, este bine sa ai deja cateva cunostinte despre cum se pregatesc peretii si

cum se aplica tencuiala si vopseaua.

u neaparat pentru ca nu ai avea incredere in cei care se ocupa cu asta zilnic, ci pentru ca

tu stii cel mai bine care ar trebui sa fie rezultatul pe care ti l-ai imaginat atunci cand te-ai

decis sa zugravesti. )aca te-ai incumetat sa vopsesti chiar tu, cu atat mai mult vei dori sa

afli cum se face.



Mai jos gasesti cateva sfatui cae te vo ajuta sa !eofei o "oua #fata# $eeti!o i"teioi ai !ocui"teita!e%

Primul lucru pe care trebuie sa il ai in vedere este calitatea suprafetelor care urmeaza sa fie

vopsite; acestea trebuie sa fie stabile, rezistente, curate, lipsite de praf sau grasimi. )e

aceea, trebuie sa indepartezi praful si impuritatile cu ajutorul unei carpe umezite, cu care sa

stergi peretii. %e asi#uri astfel ca vopseaua adera perfect si ca nu vei avea surprize

neplacute.

In cazul suprafetelor noi, tencuiala se lasa sa se matureze timp de )= de zile de la

punerea in opera si se indeparteaza eflorescenta, care duce la dezlipirea vopselei de

pe perete, prin actiune mecanica sau decapare acida ; pentru suprafetele vechi sau

vopsite anterior, primul pas este curatarea vopselei si repararea defectelor suportului, cum

ar fi exfolierile sau fisurile, prin retencuire sau chituire.

>onele reparate se lasa sa se usuce minimum 4) de ore, se slefuiesc, se curata de

praf, dupa care se amorseaza? este important ca amorsa si vopseaua sa provina de la

acelasi producator, pentru ca de obicei aceste produse functioneaza in sistem. &morsa este

un lichid care ajuta vopseaua sa adere mai bine pe perete, constituind in acelasi timp un

mod bun de economisire. Peretii pe care a fost aplicata amorsa vor (inghiti( mai putina

vopsea.

& nu se confunda utilizarea in sistem a unor produse complementare cu... amestecul #n

compozitia amorsei nu trebuie adaugata vopsea lavabila, pentru ca in acest caz, amorsa isipierde proprietatile de penetrare in perete si nu mai reprezinta un sistem aderent pentru

vopsea.

opselele lavabile nu se aplica peste var, /uma, sau vopsele de slaba calitate.

Dezultatul va fi un esec total, pentru ca varul si huma se descuameaza daca sunt incarcate

cu vopsea lavabila.

1ste recomandat ca vopseaua lavabila sa fie aplicata in doua straturi, sau in functie

de recomandarea producatorului. )aca alegi culori mai inchise, aplicarea in doua straturi

va fi obligatorie pentru ca efectul sa fie unul perfect uniform.

Inainte de vopsire, asi#ura o buna ventilare a incaperilor, indiferent de natura vopselei

utilizate, fie ca ea este pe baza de solventi sau pe baza de apa.

)aca in instructiunile produsului nu se specifica altfel, amesteca bine vopseaua inainte de a

incepe zugravirea, in asa fel incat componentele din formula vopselei sa se separe.

-le#e vopsele pe baza de apa si emailuri acrilice @ sunt prietenoase cu mediul, nu au

miros puternic, au o putere de acoperire foarte buna, sunt durabile si usor de aplicat

pe suport, formand pelicule superlavabile, rezistente la patare. &ceasta noua generatie

de vopsele este ideala pentru camera copilului, spatiile publice, gradinite, scoli si spitale.

"entru baie si bucatarie, spatii care retin umezeala, mer#i pe 8mana8 vopselelor



create special pentru a evita retinerea umiditatii in interiorul peretilor? astfel de solutii

sunt rezistente la umezeala si protejeaza peretii impotriva aparitiei muce#aiului; pentru

rezultate optime, este recomandat sistemul antimucegai H vopsea specializata, amorsa cu

rezistenta la mucegai si solutie antimucegai de profunzime.

Daca este exfoliat, trebuie determinata cauza (zona cu umezealaridicata, strat9suport fara aderenta, perete prea flexibil. In acest

caz, trebuie sa remediezi intai problema asta. Daca este doar o

#aura locala, cu #let de ipsos sau pasta de rosturi pentru #/ips9

carton. 1 var sau vinarom$

#e(nici de izolare a balconului

Pentru acest lucru insa este extrem de important ca o astfel de lucrare sa se execute profesionist, cu respectarea celor trei operatiuni obligatorii 9 termoizolarea, (idroizolarea siincalzirea corespunzatoare a spatiului respectiv.

ermoizolarea. ste cea mai importanta lucrare in acest context. !peratiunea esteobligatorie caci impiedica aparitia condensului pe suprafata interioara a balconului. Daca nueste corect executata, indiferent de celelalte lucrari sau de calitatea acestora, vor exista mereu

probleme specifice legate de aparitia condensului /umezeala in pereti, mucegai, distrugereazidariei0.

<ermoizolarea se aplica atat parapetilor balconului /foto 10, cat si pardoselii /foto 0 sitavanului /foto %0. Se poate realiza cu diverse materiale care au ca punct comuninmagazinarea aerului /acesta fiind un bun izolator0: polistiren, vata minerala, 23A subtire.ste foarte important ca in urma termoizolarii sa nu ramana puncte neacoperite, inclusiv laimbinarile dintre pereti, tavan si sapa.

<ermoizolarea pardoselii se face prin aplicarea unui strat de polistiren extrudat sub sapa. 3ucat placa este mai groasa, cu atat termoizolarea este mai buna. xista si o sapa speciala cugranule de polistiren /termobeton0 care nu necesita termoizolare la aplicare.

Bidroizolarea. Se refera la aplicarea pe parapetul exterior al balconului a pervazului, care

poate fi din tabla sau un material prefabricat din plastic. Acesta are rolul de a nu permite apeisa se prelinga pe fata exterioara a parapetului balconului. De asemenea, in situatia in care balconul de la etajul superior este desc(is, va trebui sa stabiliti cu vecinul (idroizolarea planseului.

$ncalzirea balconului. @lterior inc(iderii balconului si executarii (idroizolarii sitermoizolarii corespunzatoare, spatiul trebuie incalzit. 3aloriferele care se monteaza in acestspatiu trebuie supradimensionate pentru a face fata socului termic exterior. 3aloriferulamplasat in balcon nu numai ca incalzeste spatiul, dar si atenueaza condensul, care este foarte

probabil sa apara pe o suprafata mare vitrata.



)enovarea balconuluiIata9ne la sfarsit de an cu un nou articol, c(iar daca nu are nici o legatura cu spiritulsarbatorilor de iarna sau cu osuR. ste o lucrare realizata cu multa transpiratie si rabdare decatre 2ogdan, un cititor al $XS 2log si cred ca poate fi considerat un cadou de sarbatoriavand in vedere ca aceasta lucrare s9a finalizat undeva la inceput de iarna 41%. Sa lasamspiritul sarbatorilor si sa vedem ce a reusit sa realizeze 2ogdan, sa vedem povestea renovarii

balconului sau.

Decizia de a face o anumita lucrare are intodeauna o motivatie, de aceasta data au existat. motive clare:

# in sezonul rece se e forma mucegai pe parapet, imediat sub tamplaria din PVC

/# parapetul se umezea pe o distanta de 30-40cm de la tamplarie in jos, se scurgea apa dincondens

0# pardoseala din gresie era umeda tot timpul, se forma condens abundent.

.# vara era foarte cald, frigea tamplaria, iarna efectiv ingheta la imbinarea de colt.

Acestea fiind zise, s9a (otarat renovarea completa a balconului. 3um demolarea este pasulcel mai usor, acesta a fost terminat rapid. Am facut cateva constatari:

9 la interior parapetul era compus (aotic din % randuri de placi de expandat /PS0 si extrudat

/GPS0 de F % cm. Polistirenul lipit de placile de beton verticale era umed si mucegait

9 baza parapetului nu avea nici o izolatie, comunica direct cu spatiul de aer al termosistemuluiexterior de 14 cm din polistiren expandat

9 tamplaria avea gaurile de evacuare infundate si era plina de apa. In plus tamplaria realizatacu profil Ee(au nu avea armatura la interior, ci doar pe zona de colt

9 tamplaria era montata direct pe bara de metal, avea cativa mm de spuma pe ici pe colo, nucontinuu

Prima etapa, demontarea tamplariei existente, eliminarea straturilor aflate pe parapet.

http://www.vysblog.ro/2013/12/10/renovarea-balconului/

http://www.vysblog.ro/2013/12/10/renovarea-balconului/



!data eliminate toate straturile necorespunzatoare, s9a inceput reconstructia. Primul pas si celmai important a fost inc(iderea partii laterale a balconului cu zidarie. Peste structura

parapetului s9a zidit un strat de caramida apoi inca 5 randuri din 23A. Pe partea frontala se

va inc(ide cu tamplarie termoizolanta din P$3 insa de aceasta data o vom monta pe un stratintermediar de polistiren extrudat. <ermoizolatia exterioara cu polistiren expandat este pastrata, insa umplem spatiile interiore pe cat de mult posibil iar in partea superioaraadaugam spuma poliuretanica. Pe acest perimetru placat cu polistiren extrudat se monteazanoua tamplarie termoizolanta din P$3.

In aceasta etapa spatiul este inc(is si etans, de acum trebuie sa trecem la izolarea suprafetelor

si finisarea lor, operatiune care va fi mai solicitanta decat ceea ce s9a realizat pana acum.

http://www.vysblog.ro/wp-content/uploads/2013/12/renovare-balcon-1.jpg









>resia de pe pardoseala a ramas pe pozitie, continuam umperea golurilor din structura parapetului aplicand bucati de polistiren extrudat iar pe pardoseala egalizam suprafata laterala prin turnarea unei sape de egalizare. Am utilizat sapa cumparata din comert, stric( 34, sac

de Cg. Amestecam materialul din sac cu apa si il turnam la nivel pe zona dinspre parapet,respectand nivelul gresiei.

Pana se intareste sapa de egalizare ne mutam la exterior, finalizam zona de inc(idere aizolatiei exterioare si suportul pe care se monteaza glaful. Aplicam un straif din polistirenextrudat iar peste acesta vom lipi glaful din aluminiu. 'ipirea acestuia se realizeaza cu mastic

bituminos. >laful a fost decupat in zona scurgerilor de pe tocul tamplariei. Pe zona deimbinare a glafului cu tamplaria a fost utilizat un etansat cu proprietati adezive. Dupa fixareasi uscarea glafului vom indeparta folia de protectie.










Daca la exterior lucrurile nu necesita operatiuni ce sa implice multa mizerie, la interior avem parte de o atmosfera mai neplacuta. Am placerea sa va prezint o foto cu 2ogdan in actiune, inmomentul in care elimina izolatia tavanului realizata cu polistiren expandat. Probabil aceasta

foto ii va aduce multa vreme aminte de perioada lucrarilor, insa asa se scrie istoria. Asadar,indepartam manual masa de spaclu si polistirenul expandat de pe tavan. Imediat trecem lafixarea profilelor metalice pentru gipscarton ce vor cuprinde si izolatia din vata minerala.2inecunoscutul sistem de profile metalice tip @D %4 pe perimetru si profile metalice tip 3D54 pe zona interioara, prinse cu bride universale si dibluri rapide.

Acelasi sistem de izolatie interioara cu profile metalice, vata de sticla, bariera de vapori sigipscarton va fi utilizat atat pe zona de tavan, parapet cat si peretele zidit, c(iar daca acestaare si izolatie exterioara cu polistiren expandat. Avem grija ca bariera de vapori aplicata peste

vata de sticla si profilele metalice sa fie montata etans, toate imbinarile sigilate, inclusiv pecontur. ste o operatiune foarte importanta, orice cantitate de vapori ce ajunge in izolatie sau pe zona parapetului va condensa rapid si va provoca mucegai daca nu etansam bine.










Pe exterior a fost mai greu de lucrat de unul singur asa ca s9a apelat la un alpinist utilitar pentru a putea aplica termoizolatie pe zidaria din 23A, repararea celorlalte zone degradate sivopsirea. In peretele de zidaria s9a realizat si o gaura pentru scoaterea tubulaturii de la (ota.

xteriorul este gata, asteapta doar vopseaua decorativa insa aceasta numai dupa cesuprafetele se usuca bine. Intre timp ne concentram pe interior, urmeaza oepratiuni cenecesita rabdare si ceva indemanare. Se fasoneaza toate rosturile gipscartonului, seamorseaza si se gletuieste intreaga suprafata.

Pe o zona a peretelui exterior si pe cel interior se vor aplica trei randuri de faianta.












Dupa uscarea si slefuirea gletului vom amorsa suprafata cu !sar Hero ucegai apoi vom dao mana de vopsea lavabila. Am cumparat vopsea gata colorata Aplalux si am avut o maredezamagire. $opseaua nu acoperea deloc cum trebuie, raman pete, dupa toate acestea am

sc(imbat vopseaua si totul a revenit la normal.

Pe pardoseala izolam cu polistiren extrudat pe care il lipim cu adeziv poliuretanic pestegresie. Dupa lipirea placilor de izolatie asezam o placa din !S2, astfel incat sa egalizamsuprafata inainte de aplicarea parc(etului laminat.












Eenovarea balconului a ajuns la final, a fost o lucrare destul de istovitoare avand in vedere cain multe zile s9a lucrat doar dupa9masa, cate 9% ore in limita timpului. @na peste alta, deaceasta data greselile esentiale au fost evitate si asteptam iarna pentru a vedea calitatealucrarii. Sunt convins ca lucrarea este incomparabil mai buna decat in situatia initiala.

1a final completez povestea renovarii cu urmatoarele:

9 am mutat aragazul in balcon si mi se pare o imbunatatire grozava pentru restul casei in privinta mirosurilor, aburilor si caldurii excesive /cand se foloseste cuptorul0

9 am scos panoul din tamplarie care avea aerisirea, in sezonul rece e cam rau cu acest capac.Am incercat o improvizatie de capac din polistiren insa intr9o zi a zburat cand a desc(iscineva usa la intrare. Pentru 4 lei panoul, am pus altul si gata cu problemele. u am gasitinca o aerisire cu capac care sa si izoleze atat de bine pe cat imi doresc eu

9 lucrul cel mai important, -AEA o sursa de caldura continua, temperatura cea mai micainregistrata in balcon a fost de 4 grade pe la ora noaptea cand afara erau 9K grade.Incalzirea e asigurata doar de caloriferul din bucatarie. Deja nu mai e balcon ci estetransformat in bucatarie. >eamurile nu s9au Yumezit# mai mult de 1 deget, doar in partea de

jos, si asta atunci cand sunt temperaturi cu minus noaptea. De cand a venit frigul, doar de ori am gasit dimineata cateva picaturi pe glaf, provenite de la apa care s9a prelins dincondensul de pe geam. 2inenteles, cand gatesc sau incalzesc, totdeauna am grija sa scotaburii suplimentari afara, ori cu geamul pe batant, ori cu (ota pe minim. Hilnic aerisecdimineata, cand ne intoarcem de la servici, seara inainte de culcare. @miditatea e tinuta subcontrol. i se pare o imbunatatire extraordinara fata de cum era inainte.

9 a ramas de facut blatul cu dulapiorul la acelasi nivel cu aragazul F e agitatie destul de marein decembrie asa ca las pe la anul finalizarea completa a proiectului.







#ipuri de izolatie

Principalele tipuri de izolatii sunt cele termice, acustice,ignifuge dar si impermeabilizarea fatadelor. Pentru ca locul in care va aflati sa fie cat maisigur din toate punctele de vedere este nevoie de asemenea izolatii ale peretilor, acoperisuluisi ale solului.

*zolatia termica+

3apacitatea mare a poliuretanului pulverizat de a izola termic nu este intrecuta de niciun altmaterial izolant, acesta avand o conductivitate termica scazuta /4.467mZ80 datoratagazului spumos din interiorul celulelor inc(ise /aprox LC?0.

Desi izoleaza foarte bine termic, acesta permite totodata aerisirea peretilor astfel incat sa nuse formeze igrasie, mucegai sau condens ce v9ar putea distruge locuinta sau c(iar sanatatea.

3elule inc(ise din structura poliuretanului pentru izolatii mentin izolatia curata fapt deosebitde important, deoarece daca in structura izolatiei patrunde murdaria aceasta isi va pierdecapacitatea de a se aerisi iar in scurt timp izolatia va fi distrusa.

*zolatia acustica+

Poliuretanul pentru izolatii este un material usor cu o densitate scazuta si o suprafata deabsorbtie limitata ceea ce nu il face remarcabil in randul reducerii transmiterii zgomotelor darin combinatie cu alte materiale acesta poate izola cu succes o incapere.

*zolatie *%nifu%a+

3a toti polimerii si poliuretanul este un material organic asadar combustibil. <otusi, existamai multe tipuri de spuma de poliuretan pentru izolatii ce ofera protectie, clasificata de la3,s%9d4 /10 pana la /%0, potrivit @9 1%C41 /@ %KK0. In majoritatea cazurilor

pentru a garanta rezistenta, in functie de mediul la care urmeaza sa fie supusa izolatia,

poliuretanul pulverizat va fi testat.



*mpermeabilizarea fatadelor+

In caz de averse in cantitati mari sau un nivel ridicat de umezeala ce depinde de zona pluviometrica in care se afla cladirea, izolatiile cu poliuretan trebuie sa protejeze constructiile

pe care au fost aplicate. Astfel, exista mai multe grade de impermeabilitate date de D29[S cetrebuiesc respectate in functie de locatie.

Avanta,e ale izolatiei cu spuma

poliuretanica@nul dintre cele mai importante avantaje ale izolatiei cu poliuretan o reprezinta economia pecare o faceti la energie atat vara cand nu se mai pierde atat de usor racoarea din incapere

obtinuta cu ajutorul aerului conditionat cat si iarna cand caldura este mentinuta pe o perioadaindelungata in interiorul incaperii.

Pe langa acest aspect, poliuretanul prezinta si altenumeroase avantaje precum:

• izoleaza termic si impermeabilizeaza dintr-o singura operatie

• are mare aderenta asupra materialelor de constructie

• prezinta joasa absorbtie de umiditate

• se aplica usor

• structura chimica ce-i ofera stabilitate fata de carburanti, uleiuri minerale si acizi

• conductivitate termica redusa

• are coeficientul de schimb termic cel mai scazut +%.%!!>EmIJ

• grad de ardere =-! in conformitate cu norma )# %!

• este neutru din punct de vedere chimic

• continut ridicat de celule inchise +aprox C01



• bun hidroizolator datorita celulelor inchise

• permite schimbul de vapori

• nu permite formarea de condens, igrasie si mucegai

• izolatie foarte buna datorita eficientei pe o gama larga de temperaturi +%%-!% $

• izoleaza fonic foarte bine +Da intre -A0 db

• se poate utiliza pentru orice suprafata uscata

• se poate turna si modela in diferite forme

Datorita acestor avantaje poliuretanul are o gama larga de aplicabilitate:

• acoperisuri plane si inclinate

• terase

• pereti verticali si orizontali

• fundatii

• hale industriale

• silozuri

• camere frigorifice

• containere

• !

• *zolatie termica



• Inalta capacitate de izolare a poliuretanului pulverizat nu se realizeaza in constructii cu niciun alt material izolantfrecvent utilizat. Aceasta caracteristica speciala este datorata conductivitatii termicescazute pe care o are gazul spumos din interiorul celulelor inc(ise.

• De asemenea, prin intermediul aplicarii acoperirilor care impiedica difuzarea gazelor/bariere de vapori0, e posibil sa se obtina ca conductivitatea termica a spumei sa nu

prezinte modificari semnificative in timp, mentinand valori de \14]3 U 4,4& 67m98.

• Poliuretanul pulverizat nu depaseste valoarea initiala de conductivitate termica de\14]3 U4,4 67m8 /calculat potrivit ormei@ L40.

• Datorita faptului ca celulele nu impiedica in totalitate raspandirea gazelor prinintermediul peretilor lor, aceasta valoare a conductivitatii se mareste usor in timp pana

ajunge in final sa se stabilizeze. In practica, se considera ca valoare de calcul aconductivitatii termice a spumei cea obtinuta dupa L luni de imbatranire accelerate\14]3 U 4,4B 67m98. /procedura cuprinsa in orma @ L14910Datorita acesteiscazute conductivitati termice \14]3 U 4,4B 67m98, poliuretanul pulverizat atingevalori de izolare termica cerute in 3< cu o grosime minima, ceea ce permita sa selase o mai mare suprafata de locuit, cu beneficii economice in consecinta.

• Pe de alta parte, daca se incorporeaza grosimi de poliuretan similar cu al altormateriale, se obtine o mai mare rezistenta termica si economii mai mari de energie,care duc, de asemenea, la un beneficiu economic pentru utilizator.

• 3ea mai buna valoare de conductivitate termica, legata de etansare, lipsa imbinarilorsau golurilor, adaptabilitatea oricarui substrat si aderenta fac din poliuretanul pulverizat izolarea cea mai eficace.

• aloarea de conductivitate termica robusta

• $aloarea de conductivitate termica imbatranita a spumei poliuretanice este mairobusta fata de orice alt efect, cum ar putea fi prezenta umiditatii, murdariei, lipsei deetansare a aerului, prezenta golurilor in izolatie, deteriorarea acesteia sau lipsa deintegritate fizica.

http://www.poliuretansolutions.ro/wp-content/uploads/2012/12/avantajeImg1.jpg





• Deteioaea i&o!atiei

•

• In toate produsele izolante instalarea este aspectul cel mai important pentru ca produsul final sa atinga toate performantele termice declarate. ! instalare gresita ar putea provoca desprinderi si caderi.

• I"tegitatea fi&ica• <recerea timpului poate provoca tasarea si compactarea produselor mai putin

consistente. Poliuretanul pulverizat, fiind un material rigid, nu poate suferi acesteefecte.

• Toate aceste efecte se $ot i"ta!"i co')i"ate• Poliuretanul pulverizat fiind un produs continuu si fara imbinari, lipsesc cu

desavarsire puntile termice provocate de imbinari, suprapuneri sau imbunarile cu placile si rezulta mai simplu de tratat puntile termice integrate in fatade cum ar fistalpi, cutii de storuri si conturul gaurilor.

• )ezistenta termica

• Pornind de la valoarea de conductivitate si cunoscand grosimea aplicata, se poate

cunoaste rezistenta termica aplicand urmatoarea relatie.

http://www.poliuretansolutions.ro/wp-content/uploads/2013/01/rezistentaTermicaTable.jpg



• EUe7\@nde:E este rezistenta termica, in mJ9876e este grosimea, in m\ este conductivitatea termica, en 67m98 /pentru poliuretanul pulverizat: 4.4B0

• De unde se poate obtine urmatorul tabel de valori:$aloare de Eezistenta <ermica in functie de grosime. Pentru valori intermediare se

poate intercala.

• Poliuretanul pulverizat fiind un produs continuu si fara imbinari, lipsesc cudesavarsire puntile termice provocate de imbinari, suprapuneri sau imbunarile cu

placile si rezulta mai simplu de tratat puntile termice integrate in fatade cum ar fistalpi, cutii de storuri si conturul gaurilor.

Principalele caracteristici ale spumeipoliuretanice ri%ide+

K 3olosirea ei permite izolarea termica si impermeabilitatea intr-o singura operatie

K #zolarea exterioara cu spuma se face fara sa afecteze alte lucrari care se fac concomitent

K are aderenta asupra materialelor normal utilizate in constructii si industrie

K 4tabilitate fata de carburanti, fata de uleiuri minerale, acizi si alcani diluati precum si faptulca este chimic neutra

K Loasa absorbtie de umiditate

K &plicare usoara

Aplicari

Ge"ea!

Spuma rigida de poliuteran produsa Yin situ# poate sa fie folosita pentru izolatia termica inconstructie la o temperatura intre 9C4 grade 3 si V144 grade 3. In scurtele perioade de timpspuma poate sa fie supusa la temperaturi de pana la V C4 grade 3 /rezistenta fata de gudron,smoala calda0.

Principalele campuri de aplicare ale spumei rigide de poliuteran produsa Yin situ# sunturmatoarele:

• izolarea termica de suprafetele in constructie +de exemplu: soluri, pereti, acoperisuri,

profile de otel, depozite, etc.;•

izolarea termica si impermeabilizarea acoperisurilor, invelisurilor;

• izolarea termica a instalatiilor de climatizare si frig;

http://www.termopol.ro/aplicari/

http://www.termopol.ro/aplicari/



• izolarea termica a conductelor de incalzire si a altora similare.

In aplicari unde spuma rigida de poliuteran va fi expusa direct la intemperie /de exemplu:invelisuri0, trebuie protejata spuma in mod superficial fata de actiunea razelor @$ cu oreacoperire, imbinare prin suprapunere adecvata.

Sunt numerosi factorii care influenteaza in mare avant la care a ajuns aceasta te(nica. Intre eie cazul sa se remarce, evidentieze ferestrele in aplicarea:

• suprimarea totala a puntilor termice. #zolarea nu prezinta spatii nici fisuri. "ste o

izolare continua. Posibilitatea de a accede la locuri dificile;• buna aderenta la substrat. u este necesara folosirea de adaosuri, clei nici de

adezivi pentru instalarea sa;

• posibilitatea de izolarea si impermeabilizare +cu densitate mai mare de 0 7gEmc in

invelitori intr-un unic proces. &ceasta caracteristica se datoreaza, pe de o parte,structurii sale de cuve inchise si etanse la apa si pe de alta parte, la forma sa deaplicare in continuu care permite evitarea spatiilor;

• rapiditatea de executie si mobilitate. Posibilitatea de a se deplasa rapid la fiecare

lucrare fara nevoia de transportare sau inmagazinare a produselor voluminoase cumsunt, normal, materialele izolate.

Procedeul de proiectie, datorita formei de aplicare in continuu, este in mod special indicata pentru tratarea marilor suprafete de forme neregulate ca, de exemplu, invelitori, invelisurimetalice sau de fibrociment.

I'$e'ea)i!i&aeSpuma rigida de poliuteran se mai poate folosi ca impermeabilizant al apei de ploaie folosindo spuma rigida de densitate egala sau mai mare de &C g7mc si o grosime minima de %4 mm.

In cazul invelitorilor, trebuie sa mai consideram si urmatoarele puncte:

I"c!i"atie

Invelitorile, invelisurile, acoperisurile tratate cu spuma rigida de poliuretan vor trebui sa aibao inclinatie minima de ? pentru a evita stagnarea, oprirea apei de ploaie.

Potectia fata (e a&e!e U*

ste cunoscut faptul ca razele @$ ale soarelui accelereaza procesul de invec(ire. Pentruaceasta si suprafetele tratate cu spuma de poliuretan trebuie sa fie protejate cu materialespecifice contra radiatiilor @$. In cadrul protectiilor care se pot folosi putem distinge treigrupe clar diferentiate:

• Prima grupa ar fi formata din picturile in sectiune fina sau de reflexie, care ar putea

sa fie acrilice, etc., cu grosimi intre %,0 si mm. $u acest fel de protectie va trebui sa

se aiba in vedere intretinerea si repictarea, revopsirea de fiecare data cand s-arobserva deteriorarea protectiei. )urata va depinde de calitatea si grosimea vopsiriiaplicate.



• & doua grupa ar fi formata din reacoperirea, immbinarea prin suprapunere a sectiunii

de la mijloc, intermediara. &ceste produse suporta o sarcina mecanica superioara siau o viata utila in mod considerabil mai lunga. &ceste reacoperiri, immbinari prinsuprapunere sunt cele elastomerice si au constituit un important avans in cadrulprotectiei spumelor de poliuretan fata de radiatia 5. #n cadrul acestei grupe suntelestromerii, cauciucul artificial, de poliuretan de mare densitate aplicati prinproiectie. &cest produs, cu o densitate intre 8%% si !%% 7gEmc, se aplica in grosimiintre ,! si ! mm.

• & doua grupa ar fi aceea a sectiunii groase sau adinca. "ste formata de pietrisul,

placile, dalele, straturile de mortar, etc.

Definitii

Sistemul de poliuretan: )mpreun* cu dou* componente lic(ide, poliol și izocianat, care prinreacție c(imic* +ntre ele creaz* spuma de poliuretan.

3omponent poliol: Amestec de polioli cu grupe reactive ![, conținnd catalizatori,ignifugante, expandante și agenți stabilizatori ai spumei.

3omponent izocianat: Izocianat cu grupe reactive 3!.

Proces de elaborare

Sistemul de poliuretan pentru instalare Y+n situ# la care face referin ț* aceast* norm* esteformat din dou* componente care, prin reacție c(imic* +ntre ele, dau loc la spuma de

poliuretan rigid* de cuv* esențial +nc(is*. Producerea spumei de poliuretan are loc Y+n situ# +nacelași loc al instalației, folosind mașini mobile pentru dozarea și amestecareacomponentelor. xist* dou* feluri de procese: proiectare și strecuraț*9turnat*. Procesul de

proiecție const* +n pulverizarea cu utilajul special, prin amestecarea componentelor deosebitde reactive pe suprafața de izolat, unde se propag*, se +ntind rapid și creaz* spuma

poliuretanic* și se +nt*rește. Aplicarea se realizeaza +n straturi succesive, pn* la acoperireafinal* a grosimii, concentrației de izolare dorit*. Procesul strecur*rii, albirii const* +namestecarea lic(id* a componentelor, cu o reactivitate potrivit* pentru acest proces, +ncavitatea de izolat. )n scurt timp, amestecul expandeaz*, reumple cavitatea și se +nt*rește.

Patolo%ie

Spuma rigida de poliuteran este o substanta care nu putrezeste, stabila fata de mucegai,rugina, cocleala si fata de detritusi, resturi, inodor si este un produs c(imic neutru. Deasemenea este rezistent la materialele folosite de obicei in constructii si inert din punct devedere bioc(imic. ai arata o mare rezistenta la dizolvanti folositi in constructii ca ceicontinuti in vopsele, adezivi, paste bituminoase, conservanti de lemn si glet, c(it de etansare.ai este stabil la gaze de esapament si la atmosferele industriale agresive. Acestecaractzeristici il fac un produs in mod special indicat in constructii datorita stabilitatii sale sidurabilitatii indeluingate. <otusi vom enumera problemele care pot sa apara, descriindcauzele lor, cat si metodele de prevenire si posibilele solutii.

http://www.termopol.ro/definitii/

http://www.termopol.ro/patologie/

http://www.termopol.ro/definitii/

http://www.termopol.ro/patologie/



Dega(ae

Spuma rigida de poliuteran datorita naturii sale, nu este stabila fata de radiatia ultravioleta.Aceasta produce in aplicarile exterioare o degradare, care in principiu este superficiala, darcare cu trecerea timpului poate sa ajunga sa distruga spuma. Pentru evitarea acestei actiunimereu trebuie sa se reacopere aplicarile exterioare prin materiale specifice de protectie contraradiatiei ultraviolete. In cazul spumelor partial degradate, trebuie sa se procedeze la oremediere cu o periuta de cu varf ascutit si apoi aplicare din nou poliuretan.

Pi" age"ti c+i'ici

3(iar daca poliuteranul prezinta o buna rezistenta fata de de majoritatea produselor c(imiceacizii minerali puternici si cativa dizolvanti ataca poliuteranul, fapt pentru care nu esterecomandat pentru folosirea in care ar fi in contact cu acest fel de produse.

Pi" actiu"e 'eca"ica

In aplicarile unde poliuteranul ar trebui sa reziste eforturilor mecanice /acoperiri, invelitori,terenuri circulabile, etc.0, trebuie sa se aleaga densitatea adecvata pentru cerintele care ar finecesare, si de asemenea sa se realizeze o protectie care sa efectueze o distribuire a sarcinilorin scopul de a evita deteriorarea sa. Si animale ca pasari sau pui pot deteriora spuma, pentrucare este convenabil sa faci o protectie a poliuretanului.

Deco!ai, Des$i"(ei

Prin aplicare pe suprafata rece

In proiecttile asupra suprafetelor foarte reci /la mai putin de C grade 30, se poate ca reactia poliuretanului in zona de contact cu substratul sa nu fie buna, ceea ce ar provoca o aderaredefectuasa. Pentru prevenirea aparitiei acestui defect, trebuie sa se evite aplicarile la acestetemperaturi.

Prin prezenta umiditatii

Aplicarea asupra suporturilor umede face ca aderenta sa nu fie corecta, ceea ce ar provocaaparitia pungilor si desprinderea poliuteranului in zona aplicata. Prin urmare nu trebuie sa se

proiecteze pe suprafete ude sau cu condensari de superafata.

Prin aplicarea pe suprafete neconsistente

unca pe suporturi care nu ar fi stabile, fixe /de exemplu substraturi foarte nisipoase0 face cadatorita contractiei normale a poliuteranului, acesta sa poata sa se ridice tragand dupa sinesuprafata asupra careia s9a aplicat. In toate cazurile unde ar fi avut probleme de desprinderi,trebuie sa procedeze ridicand aceste zone, pregatind adecvat suportul aplicand din nou

produsul.



E-cesive co"tactii sau (efo'ai a!e s$u'ei

Prin aplicarea densitatii foarte scazute

Pentru fiecare aplicare trebuie sa se aleaga densitatea adecvata pentru scopul careia ii estedestinata si in niciun caz nu va fi mai mica de %4 g7mc.

Prin aplicarea concentratiilor, grosimii stratului foarte gros, voluminos

Proiectia concentratiilor, grosimii stratului mai mari de 4 mm face ca stabilitateadimensionala a spumei sa nu fie satisfacatoare, ceea ce poate provoca probleme deconcentatii.In aceste cazuri va trebui sa se analizeze problema si sa se evalueze daca se procedeaza laeliminarea si noua aplicare a produsulu, sau daca se poate solutiona prin repararea zonelorafectate.

A$aitia ca$atui!o, fisui!o

Prin spatii de dilatare

Aplicarea poliuretanului pe spatii de dilatare poate provoca sa se poata ajunge la a se fisura poliuretanul prin miscarile substratului. Acest defect capata importanta speciala in invelitori,acoperisuri sau teraseunde aparitia de fisuripoate sa rupa impermeabilizarea. Pentru a evitaaceasta problema este necesar sa se faca un tratament adecvat, cum ar putea fi acoperindspatiul de dilatatie cu o membrana separatore de mai putin de %4 cm latime si aplicand

poliuretanul deasupra lui. In concluzie, este cazul sa se desprinda, separe indicele cel maiscazut al accidentului aparut in lucrarile cu poliuteran aplicat

Proprietati

I"to(ucee

Spuma rigida de poliuretan este un material sintetic tare, plastic, foarte reticulat spatial si nefuzibil. In densitatile obisnuite, pentru izolarea termica, spuma contine numai o mica partedin volumul de materie solida /cu o densitate de %4 g7mc, numai aproximativ %? din volum

este materie solida0.

Stuctua ce!u!aa

Spuma rigida de poliuretan prezinta o structura celulara predominant inc(isa. Procentajulcuvelor inc(ise se situeaza in mod normal peste L4?.

De"sitate

Densitatea spumei rigide de poliuretan pentru izolare termica este cuprinsa, dupa aplicare,

intre %4 si 144 g7mc, putandu9se realiza pentru cazuri speciale densitati superioare.

http://www.termopol.ro/proprietati/

http://www.termopol.ro/proprietati/



Co"(uctivitate te'ica

Inalta capacitate de izolare termica a spumei rigide de poliuretan nu se obtine, nu se procuracu niciun alt material izolator cunoscut. Aceasta caracteristica speciala se datoreaza uneifoarte joase, scazute conductivitati termice pe care o are gazul spumant inc(is in interiorulcuvelor inc(ise. In acest fel, spuma rigida de poliuteran produsa Yin situ# atinge o valoareinitiala de conductivitate termica I% de referinta de 4,44 67m98, dupa @ L 14. Datoritafaptului ca aceste cuve nu impiedica total difuzarea gazelor prin peretii lor, aceasta valoare deconductivitate creste usor cu timpul pana cand ajunge in final sa se stabilizeze. In practica, seconsidera ca valoare a conductivitatii termice a spumei obtinute prin procedeul de crestere fixdupa @ L 14, valoare vec(e, obisnuita de 4,45 67m98.

A)so)tia a$ei $i" u'e&ie

Absorbtia apei prin spuma rigida de poliuteran se produce in functie de conditiile mediului

inconjurator si poate sa aiba loc prin umezire sau prin difuzare si condensare a vaporilor. steinfluentata fundamental de densitate si dimensiuni. In orice caz, continutul de umezeala, in

practica, nu depaseste C? in volum

A)so)tia a$ei $i" afu"(ae

Absorbtia apei se determina prin incercarea de afundare in laborator, cu eprubete cubice culatura de C4 mm . Eezultatele care se obtin variaza intre si C ? in volum si se datoreaza inmod fundamental efectului cuvelor sectionate in suprafata eprubetelor. Prin imprastiereaaburului si apoi condensarea, cei izolati pot sa absoarba apa depinzand de situatia sa si de

umiditatea la care ar fi supusi. In practica se evita atingerea limitelor nedorite de umiditate prin imprastierea aburului de apa asezand o bariera de abur pe partea calda a celui izolat.

Re&iste"ta !a ta"s'iteea a)uu!ui, va$ou!ui (e a$a

Spuma rigida de poliuretan pentru izolatie termica, densitate intre %4 si 54 g7mc, rezistentala transmiterea aburului, vaporului de apa oscileaza intre %BC si L44 .s7g.m, fiind factoruladimensional m factor de rezistenta la transmiterea aburului, vaporului de apa, intre K4 si15C. Aceste valori ar corespunde la K4 intr9o spuma de %4 g7mc fara invec(ire si la 15C intr9o spuma invec(ita de 54 g7mc. valorile de rezistenta cresc cu timpul, datorita faptului ca, laemigrare parte din gazele expandate, locul lor este ocupat de aer. In aplicarile cu inalti

gradienti de vapor7temperatura /de exemplu, aplicari frigorifice,etc0 va fi necesara asezareaunei bariere de abur, vapor pe fata calda a celui izolat pentru evitarea condensarilor. Ar mai finecesara asezarea unei bariere de abur, vapor in anumite cazuri de izolare si impermeabilizarea invelisului, depinzand de zona climatica sau daca terminarea sau protectia spumei serealizeaza cu vreun produs care ar fi rezistent la trecerea vaporului de apa.

Sta)i!itate.Re&iste"ta

Spuma rigida de poliuteran este rezistenta fata de materialele folosite in constructii in modobisnuit. De asemenea spuma rigida de poliuteran este:



• rezistenta, in mare masura, la dizolvanti normali folositi in adezivi, picturi, paste

bituminoase, in conservanti pentru lemn si in glet, chituire de etansare;• rezistenta la invechire, contra actiunii cauzelor si inert biochimic, de exemplu, fata de

mucegaiuri, rugina, cocleala;

• stabila fata de carburanti, ulei minerali si acizi si baze diluate;

• rezistenta contra actiunii gazelor de scurgere, esapament sau la atmosfera

industriala mai agresiva;

• imputrescibila, stabila la detritus, resturi, inodora si fiziologic nu prezinta

inconveniente. "ste chimic neutra.

Co'$ota'e"tu! !a foc

xpusa la foc spuma poliuretanica nu genereaza particule incandescente, are un indice scazutde propagare a focului si devine casanta limiteaza aprinderea in continuare a materialelor de

constructii /indeosebi in cazul structurilor din material lemnos0, jucand rolul de bariera, sau poate prelungi faza de ardere lenta, ceea ce duce la neafectarea rapida a structurii derezistenta si totodata, posibilitatea unei interventii din interior, fara a se ajunge la faza deardere generalizata

Co'$ota'e"t te'ic

Dilatarea termica a spumei rigide de poliuteran prin efectul temperaturii este functie adensitatii si a fixarii substratului. -iecare material are o variatie determinata in dimensiunilesale la sc(imbarea, oscilatia temperaturii. De asemenea, in cazul spumei rigide de poliuteran,

exista un gaz inc(is in cuvele sale care provoaca o scadere a presiunii, cu frig si osuprapresiune, cu caldura. Pentru aceasta, prin infrigurare, racire se produce o contractie si prin incalzire o dilatare a structurii celulare. 3u densitatile obisnuite, %49144 g7mc,coeficientii de contractie sau de dilatatie a spumei rigide de poliuteran sunt intre C si B.14 la

puterea 9C. 8 la puterea 91. <otusi, cu o aplicare adecvata a spumei Yin situ# aderenta asupracimentului este asa de mare ca dilatatiile datorate variatiilor de temperatura nu afecteazauniunea intre spuma si substrat.

Po$ietati e!ectice

Spuma rigida de poliuteran prezinta foarte scazute, limitate pierderi electrice si de reflexie,cat si o foarte scazuta, limitata constanta electrica. Pentru acest motiv spuma rigida de

poliuteran este potrivita, adecvata pentru aplicatii ca reacoperirea antenelor si a cupolelor,turelelor de radar.

Pentru spuma cu o densitate de %4 g7mc sunt tipice urmatoarele valori:

• constanta electrica: ,%C;

• factor de pierdere: %,0 x % la puterea -B;

• rezistivitate specifica: 0, x % la puterea /hmEcm.



Po$ietati acustice

Spuma de poliuteran este un material usor, de densitate scazuta, compus din cuve inc(ise/`L4?0. Prin urmare se comporta ca un rau absorbant acustic care prezinta o suprafatalimitata si nici nu poate sa actioneze ca absorbant elastic de masa. <otusi se poate utilizacombinat cu alte materiale pentru reducerea transmiterii de sunete, mai ales amortizareavibratiilor, cum este cazul aplicarilor in industria de automobil si in cateva cazuri inconstructii. 3oeficientul de reducere a transmiterii zgomotelor este de 4,%.

Contacteaza9ne

K *elefon: +40=.==2.AAA K *elefon: +4.*)3.43

K "-mail: termopolMgmail.com

Documents

Tencuitul de Fatade