Teme Drept Civil 1

8/19/2019 Teme Drept Civil 1

1/34

1

Teme Drept civil

1. Ce este dreptul civil? + art. 1

2. De ce este important dreptul civil? + art 1240

3. Care sunt caracterele raportului juridic civil? + art 1412

4. Ce sunt normele supletive? + art 1236

5. Ce parere aveti despre neretroactivitatea legii civile? + art 1403

6. Care dintre formele de interpretare oficiala a legii civile vi se pare mai interesanta? + art 1221

7. Care metoda de interpretare a legii civile vi se pare mai interesanta? + art 1401

8. Care vi se par cele mai importante principii ale dreptului civil? + art 1216

9. Ce este faptul juridic? +art 1400

10. Ce este actul juridic? + art 1214

11. Ce sunt drepturile patrimoniale? + art 1399

12. Care este corelatia dintre drepturile reale si dr. de creanta?+ art 1207

13. Ce sunt obligatiile pozitive? +art 2537

14. Ce sunt obligatiile de diligenta? + art 2532

15. Ce sunt obligatiile imperfecte? + art 2529

16. Ce sunt obligatiile conjuncte?+ art 1180

17. Ce sunt bunurile imobile? + art 2522

18. Ce sunt bunurile fungibile? + art 14

19. Ce sunt bunurile insesizabile? + 2512

20. Ce este actul juridic civil? + art 12

21. Care acte juridice va plac mai mult, cele cu titlu gratuit sau cu titlu oneros? + art 2506

22. Ce sunt actele juridice de administrare? + art 9

23. Ce parere aveti despre principiul consensualismului in privinta formei actului juridic? + art 2503

24. Ce parere aveti despre eroarea obstacol? + art 7

25. Care viciu de consimtamant vi se pare mai grav? Dolul sau eroarea? + art 2502

26. Ce parere aveti despre dolul "bun"? + art 6

27. Care este justificarea principiului irevocabilitatii actului juridic civil? + art 2500

28. Care dintre exceptiile de la principiul relativitatii efectelor actului juridic civil vi se par cele mai

interesante? + art 5


2/34

2

29. De ce nulitatea este mai importanta decat alte moduri de incetare a efectelor actului juridic

civil? + art 1266

30. Vi se pare ca nulitatea absoluta este mai aspra decat nulitatea relativa? + art 4

31. Ce este prescriptie extinctiva? + art 1248

32. Cum se invoca prescriptia extinctiva? + art 3

33. Cand incepe sa curga termenul de prescriptie extinctiva? + art 1247

34. Cum se calculeaza termenele de prescriptie extinctiva? + art 2

35. Cum opereaza suspendarea cursului prescriptiei extinctive? + art 1246

36. Cum se intrerupe cursul prescriptiei extinctive? + art 1

REZOLVARI TEME

1. Ce este dreptul civil?

a. Ramura a stiintei juridice care cerceteaza dreptul civil ca ramura de drept

b. Drept subiectiv, element al continutului raportului juridic civil, corelativ obligatiei civile

Posibilitatea subiectului activ de a avea sau de a pretinde o anumita conduita subiectului

pasiv o conduita corespunzatoare, in caz de nevoie putand recurge la forta coercitiva a

statului

c. Drept obiectiv, ca ramura de drept

DEF. Ansamblul normelor juridice care reglementaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale

stabilite intre persoane fizice si persoane juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica.

* art. 2 ajuta la def dr civil ca ramura de drept= dispozitiile codului reglementeaza raporturile

patrimoniale si nepatrimoniale dintre persoane ca subiecte de drept civil

ELEMENTELE DEF

I. Continutul dreptului civil= ansamblu de norme juridice

II. Obiectul dreptului civil= raporturi juridice patrimoniale si nepatrimoniale ;

III. Subiectele raporturilor de drept civil= persoanele fizice si juridice

OBIECTULRap juridic patrimonial = raport social evaluabil in bani, pecuniar( EX: raportul nascut din

contractul de vanzare)

In fct de natura si continut

raport juridic patrimonial:

-real( contine drepturi subiective reale-exercitate fara concursul altei persoane)

-obligational(raporturi care au in continut drepturi de creanta)


3/34

3

Rap juridic nepatrimonal= rap social cu continut neevaluabil in bani(EX: rap care au in continut

dr la nume, la viata, sanatate, domiciliu)

SUBIECTELE

-partile rap juridic, pot fi

Fizice= pers fara o calitate speciala, fiind suficienta conditia de fiinta umana

Juridice= entitata organizata cu patrimoniu propriu si scop determinat

Dupa felul subiectelor , deosebim 3 categ de rap j :

Raporturi juridice intre persoane fizice, intre persoane juridice, intre pers fizice si juridice

Indiferent de natura si coninutul raportului juridic de drept civil, subiectele se afla pe picior de egalitate

juridica, niciuna dintre parti nu se subordoneaza celeilalte. Egalitatea partilor este numai de ordin

juridic.

Egalitatea juridica= trasatura raportului juridic civil, cat si metoda de reglementare specifica dr civil

*art. 3 dispozitiile CC se aplica si raporturilor dintre profesionisti si alte subiecte de drept civil;

alin 2 al aceluiasi articol consid ca profesionisti pe toti cei care exploateaza o intreprindere

2. De ce este important dreptul civil?

rol deosebit in sist dreptului romanesc

contribuie prin normele sale la:

1.ocrotirea valorilor(drepturilor subiective) patrimoniale si nepatimonale ale pers fizice si juridice

2.garantie a formarii unei constiinte juridice corecte, respectarii si intaririi moralei

functia de drept comun fata de alte ramuri de drept:

daca o ramura de drept invecinata nu contine norme juridice proprii care se reglementeze un

anumit aspect al unui raport juridic, sau sunt insuficient, se va recurge la norma corespunz din

dreptul civil

*art. 2 C Civ stab ca prezentul cod contine un ansamblu de reguli ce constituie dreptul comun pt

toate domeniile la care se refera litera sau spiritul dispozitiilor sale

-unele ramuri prevad expres imprumutarea unor norme juridice de la dr civil- vezi codul muncii

8. Care vi se par cele mai importante principii ale dr. civil?

Orice sistem de drept este guvernat de anumite principii fundamentale

In acelasi timp fiecare ramura de drept cuprinde reguli de baza, idei calauzitoare pt intreaga legislatie

din domeniul respectiv


4/34


5/34

5

Pentru 1 si si 36 IZVOARELE DREPTULUI CIVIL *art.1

Izvorul de drept civil= forma specifica de exprimare a normelor de drept civil

Izvoarele dreptului civil in sens formal sunt potrivit art 1, alin 1 :

LEGEA, UZANTELE, PRINCIPIILE GENERALE ALE DREPTULUI

Ordinea de aplicare a izvoarelor dreptului civil art. 1, alin 2

1. LEGEA/ ACTELE NORMATIVE:Constitutia, legile constit, organice, ordinare, OUG SI

OG,HG,actele administr centrale sau locale

2.UZANTELE art 1. Alin6= obiceiul(practica indelungata inradacinata si continua cu caract

obligatoriu) si uzurile profesionale(reguli ce reglement raporturile

stabilite intre membrii unei profesii sau intre membri si clienti) .

-sunt rec ca izvor de drept in masura in care nu contravin ordinii publiceart1 alin 4

-daca partea interesata face dovada existentei si continutului lor art1 alin 5=>Consacra

PREZUMTIA RELATIVA A EXISTENTEI UZANTELOR

-Se aplica in cazurile neprevazute de lege cat si in cazul in care legea trimite in expres la ele (art1

alin 6) VEZI ART 603, 607 610 C CIV MATERIA DE SERVITUTI SI RAP DE VECINATATE

3. DISPOZITII LEGALE PRIVITOARE LA SITUATII ASEMENATOARE(ANALOGIA JURIS)

5. PRINCIPIILE GENERALE ALE DREPTULUI: constituie izvor de drept numai in situatiile

nereglementate de lege, ori in care nu se pot efectua analogii

Pentru 22 PRECIZARI PRIVIND MORALA SI JURISPRUDENTA *art 9

*ART9 Jurisprudenta nu constituie izvor al dreptului civil. Organul jurisdictional are atributia de a

solutiona pricina prin aplicarea normelor, nicidecum de a edicta norme.Argument care se opune rec

jurisprudentei ca izv de drept este art. 9 alin 3=interpretarea legii de catre instanta se face numai in

scopul aplicarii ei si in cazul dedus judecatii. Exista totusi exceptii: deciziile CCR SI ICCJ=decizii cu caracter

obligatoriu; Jurisprudenta Curtii de Justitie a UE SI a CEDO= constituie izvoare de drept pt dreptul civil

roman

4. Ce sunt normele supletive?

Dupa caract conduitei prescrise, dupa cum partile se pot deroga de la ele, normele se clasifica in norme

dispozitive si imperative

1.Normele dispozitive= care ingaduie

Norme permisive= permit subiectelor sa aiba o conduita


6/34

6

Normele supletive stabilesc o anumita conduita care este obligatorie pt parti parti numai in cazul in

care partile nu au stabilit prin vointa lor o alta conduita.

2. norme imperative=impun o conduita,prevad o sanctiune,nu accept derogarea

Onerative= prevad expres obligatia de a avea o conduita

Prohibitive= interzic expres o conduita

Dupa criteriul finalitatii textului legal, al interesului ocrotit de norma pt 33. / *art 1247

Norma de drept civit de ordine privata= urmareste ocrotirea unui interes individual

Norme de ordine publica=ocrotirea unui interes, public, general

*art 1247, alin 4 norma de ordine publica, imperativa derogarea nu e admisa de lege nici dupa

incheierea actului juridic

5. Ce parere aveti despre neretroactivitatea legii civile?

APLICAREA LEGII CIVILE IN TIMP ART 6

LEGEA CIVILA SE APLICA IN INTERVALUL CAT ESTE IN VIGOARE

PROBLEMELE REFERITOARE LA APLICAREA IN TIMP SE REZOLVA TINANDU-SE CONT DE 2 PRINCIPII

PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII LEGII CIVILE NOI

PRINICPLIUL APLICARII IMEDIATE A LEGII CIVILE NOI CU EXCEPTIA ULTRAACTIVITATII LEGII VECHI

PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII LEGII CIVILE= regula juridica se aplica numai situatiilor care se ivesc

in practica dupa intrarea ei in vigoare nu si situatiilor anterioare. Acest principiu e consacrat in Codulcivil in art6, precum si in Constitutie in art 15.

Este un principiu fundamental pentru buna functionare a sistemului de drept si pastrarea ordinii si

sigurantei in circuitul juridic.

Este o regula justa si utila. E contra ratiunii ca o lege sa condamne sau sa permita ceva pentru trecut,

este utila fiindca insufla increderea in lege,impune stabilitate si predictibilitate.

Legea activeaza imediat odata intrata in vigoare si dispune pt viitor conform regulii tempus regit

actum.

PRINCIPIUL APLICARII IMEDIATE A LEGII CIVILE NOI= legea civila noua se aplica de indata ce a fostadoptata, se aplica tuturor situatiilor dupa intrarea ei in vigoare, excluzand aplicarea legii civile vechi

Reprezinta consecinta fireasca a principiului neretroactivitatii

Prezumita ca legea noua reprezinta un progres tehnic fata de legea veche

Exceptie de la aplicarea imediata a legii noi= ULTRAACTIVITATEA, supravietuirea legii vechi in 2

cazuri :cand legea noua prevede expres acest lucru si in cazul normelor supletive


7/34

7

Art 6 alin 2 constituie aplicarea principiului neretroactivitatii pt efectele juridice din trecut si o

aplicatie a ultraactivitatii legii vechi pt efectele juridice care s-ar produce dupa intrarea in

vigoare a legii noi.

APLICAREA LEGII CIVILE IN SPATIU, ART 7 PT SUB 24

Aplicarea legii civile in spatiu prezinta un aspect intern si internatinal

Aspectul intern vizeaza situatia raporturilor civile stabilite pe teritoriul Rom intre sub de dr civil.

Art 7 dispune ca actele normative emise se aplica pe intreg teritoriul tarii in afara de cazul in care se

prevede altfel .sfera teritoriala difera de dispozitiile actelor normative

Aspectul international vizeaza ipoteza raporturilor civile cu element de extraneitate, determinarea legii

aplicabile urmand a se realiza tinanduse seama de normele dreptului international privat.

6. Care dintre formele de interpretare oficiala a legii civile vi se pare mai interesanta?

Operatiunea de stabilire a continutului si intelesului normelor de drep civil

In functie de organul de la care provine: interpretare oficiala, jurisdictionala, neoficiala(doctrinara)

Interpretarea oficiala autentica,= provine de la insusi organul care a edictat norma supusa interpretarii,

concretizandu-se in norme interpretative art 9

Are caracter general si obligatoriu

Interpretarea jurisdictionala= provine de la un organ de jurisdictie, instanta de judecata

Interpretarea priveste numai speta respectiva, a cazului dedus judecatii

Exceptie in recurs in interesul legii ICCJ si in cazul deciziilor CCR reprezinta interpretari obligatorii pt

instanta

Interpretarea neoficiala, doctrinara, apartine avocatului. Nu are caract obligatoriu.

7. Care metoda de interpretare vi se pare mai interesanta?

In fct de procedeele folosite de interpretul normei juridice in procesul de interpretare

1. interpretare gramaticala= pe baza regililor gramatice, analiza morfolgica, sintactica

2.interpretarea sistematica=interpretare tinandu-se cont de legaturile cu alte norme juridice cuprinse

din acelasi act normativ sau altul (ex capacit de exercitiu, dobandirea la 18 ani sau prin casatorie la 16)

3.interpretarea istorico-teleologica- stabilirea sensului normei tinandu-se cont scopul, finalitatea

urmarita de legiuitor si de contextul istoric= se tine cont de lucrarile de redactare, de normele juridice

anterioare, abrogate

4.interpretarea logica= pe baza rationamentelor logice


8/34

8

5. interpretarea prin analogie= completarea lacunelor legii gasirea unui text care sa fie aplicabil la

situatia neprevazuta de lege *interpretare extensiva

3. Care sunt caracterele raportului juridic civil?

Raport juridic civil= relatia sociala patrimoniala sau nepatrimoniala reglementata de norma de drept civil

PREZINTA 3 CARACTERE

1. RAPORT SOCIAL- raport ce se stabileste intre oameni

2. RAPORT VOLITIONAL= EXPRESIE A VOINTEI LEGIUITORULUI PRIN EDICTAREA NORMEI/ DUBLU

VOLITIONAL IN CAZUL RAPORTURILOR JURIDICE IZVORATE DIN ACTELE JURIDICE CIVILE; ESTE

EXPRIMATA SI VOINTA AUTORULUI

3.PARTILE AU POZITIA DE EGALITATE JURIDICA= reprez caract propriu rap juridic, cat si metoda de

reglementare

Structura:

Partile= subiectele

Continutul= totalitatea drepturilor si obligatiilor

Obiectul= conduita partilor

CONDITII PT NASTEREA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

Pentru a exista un raport juridic abstract avem nevoie de subiecte si de norma juridica care

reglementeaza relatia sociala

Pentru un raport juridic concret avem nevoie de subiecte, de reglementarea juridica si de imprejurare, o

anumita fapta

9. Ce este faptul juridic?

Izvor al raportului juridic civil, al 3lea element al raportului juridic concret

Faptul juridic poate fi o fapta omeneasca, sau naturala= eveniment

Acestea pot fi licite sau ilicite, neconforme cu legea

Evenimentele sunt imprejurari care se produc independent de vointa subiectului de drept si care dau

nastere unor raporturi juridice civile

fapte juridice, împrejurări care, potrivit legii, determină apariţia, modificarea sau stingerearaporturilor juridice şi odată cu aceasta naşterea, modificarea sau încetarea unor drepturisubiective sau obligaţii. Fapta juridică se grupează în două categorii distincte:


9/34

9

1. Evenimente, împrejurări ce se produc independent de voinţa omului, dar cărora legea leatribuie totuşi anumite efecte juridice (spre ex. naşterea unei persoane semnifică apariţia unuinou subiect de drept; moartea unei persoane comportă încetarea calităţii de subiect de drept adefunctului;

2. Acţiuni, fapte voluntare ale persoanelor fizice sau juridice a căror săvârşire în condiţiile

prevăzute de lege, antrenează consecinţe juridice.La rândul lor, unele dintre acestea sunt săvârşite fară intenţia de a produce efecte juridice, daracestea se realizează totuşi, întrucât ele sunt prevăzute de lege. De ex., faptele ilicite genereazărăspunderea juridică, alte acţiuni şi fapte voluntare sunt săvârşite cu intenţia de a produce efecte juridice şi, în general au caracter licit, purtând denumirea de acte juridice. Faptul juridicconstituie izvorul principal al raporturilor juridice.

fapte juridice civile lato sensu = toate acţiunile omeneşti sau faptele voluntare ale omului, desăvârşirea cărora legea leagă anumite efecte juridice, constând în naşterea, modificarea saustingerea de raporturi juridice civile.

Faptele juridice, stricto sensu= constau în toate acţiunile omeneşti licite sau ilicite săvârşite

fară intenţia de a produce efecte juridice, efecte care totuşi se produc în temeiul şi puterea legii,chiar împotriva voinţei autorului lor.

11. Ce sunt drepturile patrimoniale?=> continutul rap juridic= drepturi si obligatii

Despre continutul raportului juridic civil

Drepturile subiective cive formeaza latura activa a continutului raportului juridic, iar obligatiile, latura

pasiva

Cele doua laturi sunt in stransa corelatie, deoarece pentru orice raport juridic civil(real, obligational sau

nepatrimonial) nu exista drept subiectiv civil fara obligatie corelativa si nici obligatie careia sa nu-i

corespunda un drept subiectiv civil.

1. RAPORTUL JURIDIC REAL(patrimonial)= raport simplu

Titularul dreptului real are numai drepturi, iar subiectului pasiv nedeterminat ii revine obligatia generala

si negativa de a nu-i aduce atingere exercitiului dreptului acestuia

2.RAPORTUL JURIDIC NEPATRIMONIAL =se prezinta la fel

3. RAPORTUL JURIDIC OBLIGATIONAL(patrimonial)

Fiecare parte a raportului juridic are drepturi si obligatii civile

DREPTUL SUBIECTIV CIVIL

Posibilitatea subiectului activ de a avea o anumita conduita, de a pretinde subiectului pasiv o conduita

corespunzatoare, iar in caz de nevoie de a solicitia concursul fortei coercitivie a statului

CLASIFICARE


10/34

10

Dupa criteriul opozabilitatii; exercitarea dreptului cu sau fara concursul altei persoane

1. Dreptul subiectiv civil absolut

Titularul poate avea o anumita conduita fara a avea nevoie de concursul altuia pentru a si-l exercita

-numai titularul sau este determinat=subiectul activ

Titularul obligatiei corelative= subiect pasiv nedeterminat caruia ii corespunde obligatia generala si

negativa de a nu I se aduce atingere

-dreptul civil absolut este opozabil erga omnes= incumba tuturor

2. Dreptul subiectiv civil relativ

Acel drept in temeiul caruia titularul poate sa-I pretinda subiectului pasiv o conduita fara de care dreptul

nu se poate realiza

-sunt cunoscute ambele subiecte: pasiv si activ

-ii corespunde o obligatie corelativa ce poate consta intr-o actiune sau abtinere

-obligatia corelativa este opozabila numai subiectului pasiv,= incumba numai subiectului pasiv

Dupa criteriul naturii continutul drepturilor subiective civile

3. Dreptul subiectiv civil nepatrimonial(neevaluabile in bani)

-drepturi care privesc existenta si integritatea fizica sau morala a persoanei

- drepturi care privesc identificarea persoanei

-drepturi decurgand din creatia intelectuala

4. Dreptul subiectiv civil patrimonal(continut cu val pecuniara)

-drepturi reale(ius in re)

Titularul isi poate exercita dreptul nemijlocit fara concursul altei persoane

-drepturi de creanta(ius ad personam)

Drept subiectiv patrimonial in temeiul caruia subiectul activ, numit creditor, poate pretinde

subiectului pasiv, debitorul sa dea sa faca sau sa nu faca ceva sub sanctiunea constrangerii de

catre stat.

Creditorul NU isi poate exercita dreptul sau fara concursul altei persoane(debitorul)Drepturile de creanta izvorasc din acte juridice(contracte sau acte juridice unilaterale) si din

fapte juridice (gestiunea de afaceri, plata nedatorata, imbogatirea fara justa cauza)


11/34


12/34

12

Drepturi de creanta accesorii: dreptul creditorului de a pretinde de la debitor dobanda

aferenta creantei principale, dreptul de a pretinde arvuna, fideiusiune, clauza penala din

conventia accesorie

Pt sub 18, pt art 14 Exercitarea drepturilor subiective civile. Abuzul de drept

Exercitarea dreptului subiectiv civil≠ dreptul subiectiv civil in sine

Exercitarea nu este obligatorie

Exercitarea este guvernata dupa urmatoarele principii conform art 14. Din Codul Civil

- dreptul tb exercitat cu respectarea legii si a moralei

-tb exercitate in limitele sale externe atat de ordin material( nu poti construi dincolo de linia vecinatatii)

cat si de ordin juridic(creditorul nu poate pretinde debitorului mai mult decat acesta ii datoreaza)

-dreptul tb exercitat in limitele sale interne=potrivit scopului economic si social in vederea caruia este

rec legea

-dreptul subiectiv civil tb exercitat cu buna-credinta- convingerea intimă a unei persoane că ceea ce face

este bine, conform legii; obligaţie de comportare conform cu regulile de convieţuire, care revine părţilor

la încheierea şi executarea unei convenţii.

13. Ce sunt obligatiile pozitive?

14. Ce sunt obligatiile de diligenta?

15. Ce sunt obligatiile imperfecte?

16. Ce sunt obligatiile conjuncte?

Obligatia civila= indatorirea subiectului pasiv de a avea o anumita conduita corespunzatoare dreptului

subiectiv corelativ, ce poate consta in a da, a face, a nu face ceva si in caz de nevoie poate fi impusa prin

forta coercitiva a statului

13. Ce sunt obligatiile pozitive?

Obligatiile pozitive= sunt acelea care implica o actiune, in aceasta categorie intra obligatia de a da si de a

face.

Obligatia de a da= indatorirea de a constitui sau de a transmite un drept real(transmiterea unui bun realprin contract, indatorirea debitorului de a constitui un drept de ipoteca in favoarea creditorului pt a

garanta dreptul de creanta al acestuia)

Obligatia de a face= indatorirea de a executa sau de a presta un serviciu sau de a preda un

lucru(obligatia locatorului de a pune la dispozitie locatarului lucrul inchiriat)


13/34

13

Obligatiile se mai pot clasifica si in

-obligatii de rezultat ( obligatii determinate, constau in indatorirea debitorului de a obtine un rezultat

bine stabilit)

-obligatii de mijloace(obligatii de diligenta, obligatii de prudenta si diligenta)

14. Ce sunt obligatiile de diligenta?

- e o obligatie de mijloace ce consta in indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru

atingerea rezultatului promis, urmarit

-neatingerea rezultatului urmarit nu inseamna neaparat neindemplinirea obligatiei

EX: cazul medicului caruia ii revine datoria sa depuna toate eforturile in vederea vindecarii pacientului

Obligatia asumata de avocat fata de clientul sau

In stabilirea tipului de obligatie se va tine cont de: modul in care obligatia e stipulata in contract, gradul

de risc, influenta pe care cealalta parte o are asupra obligatiei

15. Ce sunt obligatiile imperfecte?

Obligatia civila imperfecta(naturala)= obligatie juridica a carei executare nu se poate obtine pe cale

silita, dar in masura in care obligatia este executata de bunavoie de catre debitor, acesta din urma nu

are dreptul sa pretinda restituirea prestatiei

Protectia juridica a obligatiei civile imperfecte nu poate fi obtinuta pe calea actiunii, ci doar pe calea de

exceptie(defensiva, de aparare)- debitorul unei obligatii imperfecte desi nu putea fi constrans prin forta

de coercitie a statului a executat totusi de bunavoie obligatia, el nu va mai putea sa actioneze in

judecata pe fostul sau creditor pt a obtine restituirea prestatiei.

Pt. 21 art 2506

Ca exemplu de obligatie civila imperfecta, art 2506 stipuleaza ca cel care a executat de bunavoie

obligatia dupa ce termenul de prescriptie s-a implinit nu are dreptul sa ceara restituirea prestatiiei chiar

daca la data executarii nu stia ca termenul prescriptiei era impliniti(prezumtia absoluta de cunoastere a

legii)

16. Ce sunt obligatiile conjuncte /divizibile?

PLURALIATEA SUBIECTELOR IN CAZUL RAPORTURILOR DE CREANTA

Intra in categoria obligatiilor complexe, cu pluralitate de subiecte

Exista 3 tipuri: obligatii divizibile, solidare si indivizibile

raportul obligaţional =legătură juridică ce se stabileşte între două persoane, un creditor şi undebitor.


14/34

14

In cazul raporturilor juridice civile obligationale(numite si de obligatii sau de creanta)

pluralitatea de subiecte poate fi: activă - mai multi creditori ; pasivă - mai multi debitori ; activăşi pasivă - doi sau mai mulţi creditori şi debitori.

Obligatia divizivila sau conjuncta este acea obligatie care leaga mai multi creditori sau mai

multi debitori intre care creanta/ datoria este divizibila.

In dreptul civil divizibiliatea este regula in materia de obligata, deci nu tb prevazuta in mod

expres. Exceptii: solidaritatea pasiva sau activa: x si y il imprumuta pe z cu 10 lei. La datascadenta fiind prevazua solidaritatea activa, oricare dintre cei 2 creditori poate sa-I cerea lui z

intreaga suma, care dupa cele plateste unuia dintre ei se libereaza si fata de celalalt

Solidaritate pasiva= posibilitatea creditorului de a cere unuia dintre ebitori sa plateasca intreaga

datorie atat a lui cat si a codebitorului, cel care a platit liberandu-i pe ceilalti de datorie, si are

dreptul sa le pretinda tot ceea ce a platit peste partea sa. Insa datoria acestora fata de el nu mai esolidara, ci divizibila.

Efectele

a) dacă sunt mai mulţi debitori, fiecare este ţinut şi poate fi urmărit numai pentru plata părţii saledin datorie

b) dacă sunt mai mulţi creditori, fiecare poate urmări pe debitor numai pentru partea sa dincreanţă

d) insolvabilitatea unuia sau unora dintre debitori este suportată de creditor. El nu poate pretindede la ceilalţi debitori şi partea din datorie aparţinând debitorului sau debitorilor insolvabili;

EXCEPTII

în cazul pluralităţii pasive, prezintă numeroase inconveniente pentru creditor.

-creditorul este ţinut să-şi dividă urmărirea, ceea ce presupune pierdere de timp şi cheltuialăconsiderabile

- creditorul suportă riscul insolvabilităţii unora dintre debitori;

17. Ce sunt bunurile imobile?

18. Ce sunt bunurile fungibile?

19. Ce sunt bunurile insesizabile?

DEF Bunurile sunt lucrurile susceptibile de apropiere sub forma dreptului de proprietate.Lucrurile corporale sau incorporale care constituie obiectul unui drept patrimonial

17. Ce sunt bunurile imobile?


15/34

15

Bunuri imobile=lucruri care au o aşezare fixă ,nu pot fi mutate dintr-un loc în altul, fără să-şi piardădestinaţia iniţială sau identitatea.

In dreptul civil sunt de 3 feluri

1. imobile prin natura lor: trăsătură ce ţine de specificul existenţei lor( terenurile, constructiile, pamantul si tot ce este incorporat lui, conducte de apa sau gaze naturale, arborii si fructele lorneculese

2. imobile prin destinatie: sunt bunuri mobile prin natura lor, insa data fiind destinatia lor

stabilita de proprietar, legea le considera imobile(animalele întrebuinţate la munca câmpului,uneltele de muncă folosite în agricultură, utilajele)

3. imobile prin determinarea legii: sunt drepturile reale imobiliare: dreptul de uzufruct,

abitatie, superficie, servitute

18. Ce sunt bunurile fungibile?

după cum pot fi înlocuite sau nu, unele cu altele, în executarea unei obligaţii civile, bunurile suntfungibile şi nefungibiie.

Bunurile fungibile= acele bunuri determinabile după număr, măsură sau greutate, astfel încât potfi înlocuite unele prin altele în executarea unei obligaţii.

Sunt bunuri de gen, determinate generic, se individualizeaza prin trasaturile speciei, categoriei

din care fac parte- sunt bunuri fungibile. Importanta bunurilor fungibile importanta in materia de

riscuri. Bunurile de gen nu pier.

19. Ce sunt bunurile insesizabile?

Bunurile insesizabile sunt bunurile care nu pot face obiectul executarii silite.

Acestea nu pot fi urmarite silit pentru realizearea unei creante banesti. Sunt bunuri neurmaribile,

stabilite prin lege EX: bunurile de uz personal sau casnic strict necesare, INDISPENSABILE debitoruluişi familiei sale, alimentele, combustibilul

Ex: cand creditorul are impotriva debitorului o creanta avand ca obiect remiterea unei sume de

bani, iar debitorul nu plateste de bunavoie,el va putea trece la executarea silita a bunurilor

debitorului sau.:

Aceasta categorie de bunuri prezinta importanta in dreptul procesual.

20. Ce este actul juridic civil?

DEF. Manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice(de a naste, modifica

sau stinge un raport juridic concret).


16/34

16

Elemente caract.

1. prezenta unei manifestari de vointa concordante din partea mai multor persoane

2.manifestarea de vointa este exprimata cu intentia de a produce efecte juridice(prin acest

element se distinge de fapta juridica fiind savarsita fara intentia de a se produce efecte, insa carese produc in temeiul legii)

3.efectele juridice pot consta in a da nastere, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.

Actul juridic civil cuprinde 2 intelesuri

1. manifestare de vointa/ operatiune juridica

2.inscris constatator al manifestarii de vointa= suportul material

Clasificarea actelor juridice

In fct de numarul partilor:

Unilaterale= testamentul, acordarea sau renuntarea la mostenire

Bilaterale= contractul de vanzare, contractul de locatiune

! a nu se confunda actele cu contractele unilaterale(prevad obligatie de o singura parte) si

contractele bilaterale/sinalagmatice=> acestea sunt clasific dupa continut. Contractele unilateralefac parte din categ actelor bilaterale. Contractul e un acord de vointa

21. Ce acte juridice va plac mai mult?Cele cu titlu gratuit sau cu titlu oneros?

Dupa scopul urmarit la incheierea lor deosebim

-actele juridice civile cu titlu oneros = prin care fiecare parte urmareste sa-si procure un avantajin schimbul obligatiilor asumate

-actele juridice civile cu titlu gratuit=un dintre parti urmareste sa-i procure celeilalte parti un

beneficiu fara a obtine in schimb vreun avantaj(donatia, imprumutul de consumatie fara dobanda,comodatul)

1. legea e mai exigenta cu actele juridice cu titlu gratuit- nu pot fi incheiate de persoane cu

capacitate de exercitiu restransa nici cu autorizarea prealabila a ocrotitorului sau legal

2.in cazul actelor cu titlu oneros obligatiile partilor sunt reglementate cu mai multa severitate- de

exemplu garantia impotriva evictiunii si a viciilor


17/34

17

Actele juridice cu titlu oneros se impart

Acte juridice comutative= la mom incheierii lor existenta drepturilor si obligatiilor e certa siintinderea lor determinata CERT

EX: contractul de locatiune, de vanzare

Acte juridice aleatorii= prin natura lor sau prin vointa partilor ofera sansa de castig sau expun o parte la pierderi, ce depind de un eveniment viitor si incert INCERT no pain, no gain

EX:contractul de renta viagera, contractul de intretinere

Actele juridice cu titlu gratuit se impart in

Acte dezinteresate= acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un beneficiucuiva fara sa isi micsoreze patrimoniul

EX: mandatul gratuit, comodatul(folosinta gratuita), depozitul neremunerat

Liberalitatile= act juridic cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoareaza patrimoniul cu

folosul patrimonial procurat gratificatului

EX: legatul(dispozitie din testament ca lasi cuiva mostenirea), contractul de donatie, mecenatul

Conditiile de forma sunt mai restrictive in cazul liberalitatilor, in general ele sunt acte solemne

In functie de modul de formare

Actele juridice consensuale= ia nastere prin simpla manifestare de vointa a partilor neinsotita denicio forma/ pot conveni sa redacteze un inscris dar nu pt validitatea actului ci pt a asigura un

mijloc de proba privind continutul si incheierea acestuia=> dpdv al formei actul juridicconsensual reprezinta regula vorbindu-se despre principiul consensualismului

Actele juridice formale/solemne=manifestare de vointa care imbraca si o forma prescrisa delege= testamentul, contractul de donatie

Actele juridice reale= nu se poate forma valabil decat daca manifestarea de vointa e insotita deremiterea/predarea bunului

22. Ce sunt actele juridice de administrare?

Dupa criteriul importantei avem:

acte juridice de conservare(a unui drept subiectiv): somatia


18/34

18

acte juridice de administrare(de punere in valoare a unui bun sau patrimoniu) : asigurarea unui

bun, locatiunea unui bun

acte juridice de dispozitie(are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui drept sau

grevarea/impovararea unui bun cu sarcini reale= uzufruct, ipoteca, gaj)

ACT DE ADMINISTRARE, act juridic civil care se îndeplineşte pentru ca bunurile cealcătuiesc patrimoniul unei persoane fizice sau juridice să-şi realizeze destinaţia prin utilizarealor în limitele unei exploatări normale şi menţinerea lor în stare de funcţionare, ele rămânând deregulă în proprietatea titularului, libere de orice sarcini (de ex.: încasarea veniturilor, închiriereaunor bunuri, contractarea reparării lor etc.).

Acte de administrare prin care se tinde la punerea în valoare, la normala folosire şi

exploatarea unui bun sau a unui patrimoniu, fără pierderea (înstrăinarea) lui; ele folosescpentru a-1 fructifica şi presupun o gestionare normală şi curentă.

Exemplu: a închiria un imobil pe o perioadă mai mică de 5 ani (art. 1419 C.civ.), a valorificarecoltele, a încasa dobânzile sumelor datorate, a încheia acte privind întreţinerea unui imobil, aunor ameliorări, încheierea unei asigurări, a încheia un contract de arendare pe un termenobişnuit etc.

Conditiile actului juridic civil

Elementele din care este alactuit actul juridic

Conditii de fond- ce privesc continutul actului juridic* consimtamantul e o conditie de fond

Conditii de forma= cele care se refera la exteriorizarea vointei

Conditii esentiale=care tb indepl in mod obligatoriu, altfel atrag nevalabilitatea actului

Conditii neesentiale=nu afect valabilitatea pot sau nu sa fie prezente in act

Conditii de validitate= atrag sanctiunea. nulitatea

Conditii de eficacitate= nerespectarea atrage alte sactiuni in afara de nulitate= inopozoabilitea

fata de terti

CAPACITATEA DE A INCHEIA UN ACT JURIDIC

PT 16 art 1180 Capacitatea de a contracta. Pentru ca acordul de voinţe să poată conduce la încheierea valabilă a unui contract, consimţământul fiecărei părţi trebuie să emane de la o

persoană care are capacitate de a contracta. Această capacitate este, în baza art. 1179

NCC, o condiţie de fond, esenţială şi de validitate a contractului, iar prin ea se înţelege

aptitudinea izvorâtă din lege a subiectului de drept de a deveni titular de drepturi şiobligaţii prin încheierea de acte juridice bilaterale (contracte)


19/34

19

Capacitate= aptitudinea subiectului de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin

incheierea actelor juridice civile

Capacitatea este o conditie de fond esentiala in momentul incheierii actelor juridice. Reprezinta

numai o parte a capacitatii civile

Pentr a incheia un contrat e nevoie de capacititate de folosinta si capacitiate de exercitiu

Regula e consacrata in art 1180

Nerespectarea incapacitatii de a incheia un act juridic duce la nulitate

Nulitate absoluta= incapac de folosinta impusa pt ocrotirea unui interes general

Nulitate relativa= incap de folosint instituita pt ocrotirea unui interes individual sau nesocot

regulilor ref la capacitatea de exercitiu

Pt 2 art 1240

Consimtamantul= exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic; e o consecinta de fond,

esentiala, de validitate a actului juridic

Manifesterea de vointa/consimtamantul poate fi exterorizata

tacit(implicit) -in cazul in care o persoana dispune de un bun succesoral, se considera ca acesta a

acceptat mostenirea

explicit= manifestarea expresa a vointei= actele solemne, acceptarea donatiei

Conform art 1240 modalitatile de exteriorizare a consimtamantului poate fi exprimat verbal, inscris sau prin gesturi ori fapte concludente

=> principiul consensualismului=> acte juridice consensuale=VERBAL, formale=SCRIS sireale=FAPTE CONCLUDENTE reitarerea principiului consensualismului!

Articolul 1240 are rolul de a stabili valoarea juridică a diferitelor moduri posibile de manifestarea consimţământului – în scris, verbal, tacit, gesturi etc. – oferind răspuns la întrebarea dacă părţile pot alege oricare dintre aceste moduri sau, dimpotrivă, trebuie să-şi exteriorizeze acordul

de voinţă într -o anumită formă cerută de lege. Din interpretarea alin. (1)-(2) ale textului legalanalizat, rezultă că legiuitorul a reţinut trei forme sau modalităţi de exprimare aconsimţământului: verbal, în scris sau comportamental [în accepţiunea alin. (2)], stipulândtotodată, regula libertăţii de alegere a acestora.

Corelatia dintre consimtamant si vointa juridica


20/34

20

Vointa este indispensabila incheierii oricarui act juridic. Poate fi descompusa in 2 elemente:

consimtamant si cauza/scopul.

Principii: principiul libertatii de vointa,principiul vointei reale

Pt 29 ART 1266 Codul civil a consacrat in ac articol, ce-i drept nu in mod expres, principiulvointei reale, adica vointa interna.

Exista 2 tipuri de vointe

-vointa reala sau interna= operatiunea intelectuala

- vointa declarata sau exteriorizata= exteriorizarea acesteiea

CERINTELE VALABILITATII CONSIMTAMANTULUI

Pt 5 art 1403

1. sa fie exprimat in cunostinta de cauza de la o persoana cu discernamant

2. sa fie serios, sa exprime intentia de a produce efecte juridice

3. sa fie liber, sa nu fie alterat de niciun viciu de consimtamant

Consimtamantul sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, aceasta cerinta se

desprinde din esenta actului juridic civil ca o manifestare de vointa cu intentia de a prduce efecte juridice.

2.Consimtamantul nu este considerat a fi exprimat cu intentia de a produce efecte juridiceatunci cand

-E facut in gluma

-e prea vag

-S-a facut sub conditie suspensiva pur potestativa din partea celui care se obliga(art 1403)

conditie de amanare dupa cum voieste una din partile contractante

VICIILE DE CONSIMTAMANT

Def Viciile de consimtamant= imprejurari care afecteaza caracterul constient si liber al

vointei de a incheia un act juridic

Caracteristici:


21/34

21

Existenta manifestarii de vointa care este alterata

fie in continutul sau intelectual, constient(dolul si eroarea)

fie in caracterul sau liber (violenta si leziunea)

24. Ce parere aveti despre eroarea obstacol?

Pt 12 Art 1207

1. EROAREA= falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea actului juridic

Este o imagine subiectiva, deformata a realitatii, care insa nu e provocata de cineva, ci se

datoreaza celui aflat in eroare. Eroarea este spontana

Eroarea obstacol cuprindea in reglementarea veche error in negotium si error in corpore,aratandu-se ca eroarea obstacol e mai mult decat un viciu de consimtamant, ci o lipsa a

consimtamntului fiindca partea nu si-a dat consimtamantul pt incheierea actului juridic incauza. Sanctiunea pt lipsa totala a consimtamantului era nulitatea absoluta. In actuala

reglementare nu mai prezinta importanta distinctia dintre eroarea obstacol si eroarea

grava(error in substantiam si error in personam), deoarece in ambele cazuri intervine ca

sanctiune nulitatea relativa

Vechea clasificare Eroare obstacol,Eroare grava, Eroare neesentiala

Clasificare

In functie de consecinte:

Eroarea esentiala

Eroarea neesentiala

Din art 1207 rezulta ca eroarea este esentiala daca falsa reprezentare cade asupra:

1. Naturii sau a obiectului juridic care se incheie(o parte crede ca incheie un contract delocatiune, iar cealalta crede ca incheie un contrat de vanzare)= error in negotium

2. Identitatii fizice a obiectului prestatiei(o parte vrea sa vanda un imobil din provincie,

iar cealalta parte accepta crezand ca e vorba de un imobil din Bucuresti)= error incorpore

3. Calitatilor substantiale ale obiectului prestatiei ori alte imprejurari consid esentiale= errorin substantiam

4. Asupra identitatii persoanei error in personam

Cand falsa reprezentare cade asupra valorii economice contraprestate, vorbim despre

eroare lezionara/ alt viciu de consimtamant


22/34


23/34

23

- un element subiectiv (intenţional), ce constă în intenţia de a induce în eroare o persoană, pentrua o determina să încheie un anumit act juridic.

Sanctiunea pentru dol este nulitatea relativa.

25. Care viciu de consimtamant vi se pare mai grav? Dolul sau eroarea?

EROARE DOL

DEF falsa reprezentare a realitatii cu privire la

incheierea unui act

EROARE SPONTANA

inducerea in eroare a unei persoane prin

mijloace dolosive (viclenie)

EROARE PROVOCATA

Clasificare Eroare esentiala

Eroare neesentiala

Eroare de fapt

Eroare de drept

Dol principal

Dol secundar

STRUCTURA Element psihologic= falsa reprezentare a

realitatii

Element material= folosirea mijloacelor viclene

Element intentional/subiectiv= intentia de a

induce in eroare, de a insela

CONDITII 1. Eroarea sa fie esentiala2. Eroarea sa fie scuzabila3. Elementul asupra caruia cade

falsa reprezentare sa fie

determinant

1. dolul sa fie determinant pentru incheiereaactului

2. sa provina de la cealalta parte

EFECTE

NULITATEA RELATIVA

Se pot solicita si despagubiri prin act de

raspundere delicuala= elem matPROBA fiind alcatuita dintr-un element

psihologic este foarte greu de probat

fiind un fapt juridic, poate fi probat prin orice

mijloc legal de proba


24/34

24

26. Ce parere aveti despre dolul bun?

In dreptul roman dolul desemna mijloacele viclene prin care una dintre parti o determina pe cealalta

parte sa incheie contractul.initial nu a fost sanctionat, ulterior dreptul pretorian a admis anularea

contractului. Ei distingeau intre dolul bun si dolul rau. Dolul bun se refera la anumite fapte, mai putingrave ca laudarea exagerata a marfii, care nu erau sanctionate cu toate ca puteau fi considerate

mijloace viclene.

Distinctia aceasta, veche, se facea in functie de consecintele care apasau asupra valabilitatii.

Dolul principal= pt fapte determinante ducea la nulitatea absoluta.

Dolul incident viza imprejurari nedeterminante , neatragand nevalabilitatea acestuia.

Pt 8 art 1216

3. VIOLENTA

Violenta consta in amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa-i insufle o temere care

sa o determine sa incheie un act juridic pe care ALTFEL nu l-ar fi incheiat.

In functie de natura raului, violenta este:

a. violenta fizica =vizeaza integrit fiz a pers si a bunurilor sale b. violenta morala= se refera la onoarea, cinstea ori sent unei pers

Dupa caracterul amenintarii,se distinge:

a. amenintare legitima=nu constituie viciu de consimtamant(creditorulcare isi da debitorul in judecata fiindca nu isi executa obligatia)

b. amenintare nelegitima= injusta, urmareste inducerea temerii faradrept

Structura

Violenta sa analizeaza sub doua elemente:un element subiectiv (stare psihologica) constand in

insuflarea temerii de natura a constrange victima la incheierea actului

un element obiectiv, exterior, constand in constrangerea persoanei care poate fi de natura fizica

(amenintare cu torturi, mutilare), de natura patrimoniala (distrugerea bunurilor) sau de natura morala

(onoare, cinste etc.).

CONDITII

1. Temerea sa fie determinanta pt incheierea actului juridic civil


25/34

25

2. Amenintarea sa fie injusta/nelegitima

Art 1216 prevede ca provocata celui amenintat sa fie justificata, hotaratoare pt incheierea actului

Conform alin 4, criteriul de apreceiere este unul subiectiv, iar nu obiectiv

Sanctiunea care intervine in cazul violentei este nulitatea relativa.

Datorita existentei elementului obiectiv, material pot fi cerute si despagubiri.

4. LEZIUNEA

PT 6 ART 1221

Leziune= prejudiciul material suferit de una dintre parti ca urmare a incheierii unui contract

Leziunea consta in disproportia vadite de valoare intre prestatii

Leziunea are un domeniu restrâns de aplicare, atât din punctul de vedere al persoanelor care o pot

invoca drept cauză de anulare (minorii între 14-18 ani), cât şi din acela al actelor susceptibile de anulare

pentru leziune - actele de administrare care au fost încheiate de minor fără încuviinţarea ocrotitorului

legal

Structura : în cadrul concepţiei subiective, leziunea presupune două elemente: un elementobiectiv, ce constă în disproporţia de valoare între contraprestaţii; un element subiectiv, constândîn profitarea de situaţia specială în care se găseşte cocontractantul.

în cadrul concepţiei obiective, leziunea are un singur element, şi anume prejudiciul material egal cudisproporţia de valoare între contraprestaţii. in ceea ce priveşte leziunea în cazul minorului, are la baza doar conceptia obiectiva, cel ce invoca tb sadovedeasca doar paguba suferita de minor

Leziunea poate fi invocata pt

un act juridic civil de administrare;

-act juridic bilateral, cu titlu oneros şi comutativ;(comutativ=exist dr si oblig e certa)

-să fie încheiat de minorul între 14 şi 18 fără încuviinţarea ocrotitorului legal;

- să fie păgubitor pentru minor, în sensul că prin acel act „minorul îşi asumă o obligaţie excesivă prinraportare la starea sa patrimonială, la avantajele pe care le obţine din contract ori la ansamblulcircumstanţelor” art. 1221

Cât priveşte leziunea în cazul majorului, ca regulă, pot fi atacate actele juridice bilaterale, cu titluoneros şi comutative, indiferent dacă sunt de administrare sau de dispoziţie, dacă, aşa cum prevede art.1221 alin. 1

leziunea poate conduce la două sancţiuni alternative:


26/34


27/34

27

Conditia= eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde insasi existenta actului juridic

ART 1412 Categorii de termene

termenul suspensiv amână până la împlinirea lui exigibilitatea (scadenţa) obligaţiei;

termenul extinctiv acel termen care amana pana la implinirea lui stingrea dreptului si aobligatiei. Marchează, prin împlinirea lui stingerea obligaţiei.

in cazul termenului suspensiv, creditorul nu poate proceda la acte de executar e silită şi nici lachemarea în judecată a debitorului, dar poate exercita acţiunea pauliană Cât timp termenul nu s-aîmplinit creanţa poate să producă anumite efecte, cum ar fi dobânzile.

ART. 1399 Obligaţia condiţională – stricto sensu – este cea afectată de condiţie şi care estecorelativă unui drept condiţional Condiţia este legată de incertitudine. Ea are o origine voluntarăşi vizează un eveniment viitor cu realizare aleatorie. Condiţia oferă subiectelor raportului juridic posibilitatea de a anticipa evenimentul viitor cu privire la care speră că se va realiza sau nu se va

realiza, fără a dobândi certitudinea în această privinţa. De realizarea evenimentului depinde fieeficacitatea/nasterea (condiţia suspensivă) fie desfiinţarea obligaţiei(condiţia rezolutorie)

Art 1400Conditia suspensiva e aceea de a carei indeplinire depinde nasterea/eficacitatea

drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative. De ex: iti vand garsoniera mea, daca voi

fi transferat in alta localitate- contractul sta in suspensie pana atunci in aer. Obligaţia (datoriadebitorului) se naşte la momentul îndeplinirii condiţiei, concomitent născându-se şi dreptulsubiectiv corelativ. Astfel, raportul juridic obligaţional devine eficace.

ART 1401 Conditia rezolutorie e aceea de a carei indeplinire depinde desfiintarea drepturilor si

obligatiilor civile corelative. Ex: iti vand autoturismul meu, dar daca nu mai plec in afara,

vanzarea se desfiinteaza. Eveniment viitor şi nesigur de care depinde desfiinţarea retroactivă araportului juridic obligaţional. E o prezumtie legala relativa.

ART 1403Conditia pur potestativa este aceea a carei realizare depinde exclusiv de vointa

uneia dintre parti. Releva lipsa vointei debitorului de a se angaja din punct de vedere juridic .

Din aceasta cauza nu produce NICIUN EFECT. Obligatia afectata de o conditie potestativa

a carei realizare depinde de vointa creditorului e admisa.(fiindca el detine si dreptul!)

PT 27, 28 PRINCIPIILE EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL= reguli care arata modul in

care se produc aceste efecte, in ce dontiii si fata de cine se produc.

1. Principiul fortei obligatorii

2. Principiul irevocabilitatii

3. Principiul relativitatii

27. Care este justificarea principiului irevocabilitatii actului juridic civil?

=consecinta si garantie a principiului fortei obligatorii a actului juridic


28/34

28

=principiu al efectelor actului juridic

Actului juridic bilateral sau plurilateral nu i se poate pune capat prin vointa numai a unei

dintre parti, iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de

vointa , in sens contrar, din partea autorului acestuia.

Existenta acestui principiu este justificiata de

1. necesitatea asigurarii stabilitatii si sigurantei raporturilor juridice generate de actele

juridice civile si pe de alta parte

2. de imperativul moral al respectarii cuvantului dat.

Forta obligatorie e exprimata prin adagiu pacta sunt servanda, potrivit caruia actul civil legal

incheiat are forta de lege.

28. Care dintre exceptiile de la principiul relativitiatii efectelor actului juridic civil vi se par

cele mai interesante?

Relativitatea efectelor contractului= contractul produce efecte numai intre parti, daca prinlege nu se prevede altfel. Rezultă că relativitatea efectelor contractului nu este un principiuabsolut, însă excepţiile sale sunt stabilite exclusiv pe cale legală.

Chiar şi în lipsa unei consacrări legale, principiul relativităţii ar putea fi dedus din existenţa principiului obligativităţii=> drepturile şi obligaţiile născute dintr -un contract nu incumbă decât părţilor contractante.

EXCEPTII = se poate pune capat unui act juridic bilateral, multilateral, precum si unilateral prin

vointa uneia dintre parti, mai multor parti, dar nu a tuturor si prin vointa autorului lui

Denuntarea contracului de locatiune incheiat pe durata nedeterminata

Revocarea donatiei intre soti care poate avea loc numai in timpul casatoriei(se revoca pt

ingratitudine, daca bunul a fost instrainat de catre sotul donatar unui tert; actiunea in

revendicare nu va putea fi intentata asupra tertului ci doar asupra sotului donatar vcare va

tb sa plateasca val bunului mobil; aceeasi sit se intampla si in cazul bunurilor imobile daca

tertul invoca uzucapiunea)

29. De ce nulitatea este mai importanta decat alte moduri de incetare a efectelor actului

juridic civil?

Orice act incheiat cu incalcarea conditiilor cerute de lege pt incheierea sa valabila este

supus nulitatii

NULITATEA= sanctiunea care lispeste actul juridic civil de efectele sale in cazul in care nu se

respecta dispozitiile legale referitoare la conditiil de validitate ale actului juriric

Functiile nulitatii: rol preventiv si represiv/sanctionator


29/34

29

Prin nulitate se restabileste legalitatea incalcata la incheierea actului juridic

Nulitatea presupune un act juridic nevalabil! Spre deosebire caducitate sau revocare

PT 35 Art 1246 putem defini nulitatea ca fiind (doar) una din sancţiunile de drept civil careafectează un contract încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale reglementând condiţiile de formă

şi/sau de fond ale valabilităţii acestuia. Noul Cod civil prevede expres şi alte sancţiuni care potinterveni pentru nerespectarea cerinţelor de valabilitate ale unui contract, şi care, spre

deosebire de nulitate, se caracterizează prin menţinerea sau, mai exact, prin salvgardarea

relaţiei contractuale: adaptarea contractului în caz de eroare, reducerea prestaţiilor în caz deleziune, daune-interese şi reducerea prestaţiilor în caz de violenţă şi dol Până la apariţia nouluiCod civil era doar implicit recunoscută opţiunea victimei erorii sau dolului între acţiunea înanulare sau în despăgubiri, fără să fie consacrat, în mod expres, domeniul sancţiunilor permiţând prezervarea contractului.

Clasificarea nulităţilor.

Convenţiile asupra nulităţii. Alineatul (2) şi alin. (3) introduc în legislaţia civilă convenţiile deconstatare sau declarare a nulităţii, prin care părţile unui contract convin să recunoască cauza denulitate şi să-i sta bilească efectele, fără a recurge la instanţa de judecată

De ce e mai importanta?

Nulitatea se aplica oricarui act juridic fata de alta sanctiuni/cauze de ineficacitate

1. Rezolutiunea(desfiintarea retroactiva a unui contract bilateral/sinalagmatic)

2. Rezilierea care intervine in cazul neexecutarii obligatiilor dintr-un contract bilateral cu

executare succesiva(ca de ex plata lunara a chiriei)- rezilierea opereaza numai pt viitor,nulitatea opereaza retroactiv

3. Revocarea(inlaturarea efectelor liberalitatilor din cauza ingratitudinii gratificatului)=

revocarea presupune un act juridic valabil incheiat, pe cand nulitate presupune un act care

nu a respectat conditiile de validitate

4. Caducitatea= lipsirea actului juridic de efecte datorita intervenirii unei imprejurari

ulterioare. Devine desuet= presupune un act juridic valabil care a f incheiat; produce

efecte numai pt viitor; cauza e straina de vointa autorului actului

5. Inopozabilitatea sanctiune care intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate

fata de terti

6.

Reductiunea


30/34

30

30. Vi se pare nulitatea absoluta mai aspra decat nulitatea relativa?

In functie de interesul ocrotit prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului juridic

deosebim nulitatea absoluta si nulitatea relativa= art 1246

Nulitate absoluta Nulitate relativa- anulabilitate

DEFINITIE Sanctioneaza nerepsectareala incheierea actului juridic

a normelor care ocrotesc

un interes general.Incalcarea normelor

imperativede ord publica

Sanctioneaza nerespectarea aunor norme juridice care

ocrotesc un interes

individual/particular.Incalcarea normelor imperative

de ordine privata

CAUZE Casatoria fictiva, casatoria

incheiata de o pers minora,

vanzarea de persoane,

adoptia fictiva -> nerespectdispozitiilor care ocrotesc

interesul general

Nesocotirea dispozitiilor

privitoare la capacitatea de

exercitiu, vicii de consimtamant

REGIMUL JURIDIC Poate fi invocata de oricine

are interes, de procuror, de

alte organe, de instanta dinoficiu pe cale de

actiune(ofensiv) sau de

exceptie(defensiv)Afirmatie permisiva

Poate fi invocata numai de cel

al carui interes a fost nesocotit

Nu poate fi invocata din oficiude instanta

Afirmatie restrictiva

PRESCRIPTIE Imprescriptibila pe cale de

actiune si pe cale deexceptie

Imprescriptibila pe cale de

exceptieSupusa prescriptiei extinctive pe

cale de actiune

ACOPERIREA NULITATII

PRIN CONFIRMARE(CONFIRMARE= ACTUL DE

CONFIRMARE PRIN CARE SERENUNTA LA DREPTUL DEINVOCARE A NULITATII)

Consolidarea actului jurid anulabil

Nu poate fi acoperita prin

confirmare

Poate fi acoperita prin

confirmare expresa sau tacita

EFECTE DE REGIM JURIDIC In ambele cazuri actul juridic e lovit de nulitate

ART 1247 reprezintă sediul legal al nulităţii absolute, reglementând aspecte referitoare lacriteriul de evidenţiere a nulităţii absolute, persoanele care o pot invoca, modalităţile de invocareşi interdicţia confirmării de principiu a contractelor lovite de nulitate absoluta

ART 1248 nul rel


31/34

31

32. Ce este prescriptia extinctiva?

Prescripţia extinctivă poate fi definită ca fiind acea sancţiune care constă în stingerea, încondiţiile stabilite de lege, a dreptului material la acţiune neexercitat în termen.

ART 2500 Obiectul prescriptiei extinctive

Elemente definitorii. prescripţia extinctivă a fost definită ca fiind „acel mod de înlăturare arăspunderii civile, constând în stingerea dreptului material la acţiune neexercitat în termenulstabilit de lege” Ea apare ca o sancţiune a creditorului nediligent care a lăsat mai mult timp sătreacă, fără a-şi valorifica dreptul subiectiv

Dreptul material la acţiune – Dreptul subiectiv civil cuprinde dreptul subiectului activ de a

pretinde subiectului pasiv să aibă o conduită corespunzătoare, precum şi dreptul subiectului activ

de a recurge la forţa de coerciţie a statului, în caz de neexecutare din partea subiectului pasiv. Dreptul la acţiune va putea fi exercitat numai în cadrul termenului de prescripţie. stingerea

dreptului la acţiune în sens material, ca urmare a intervenirii prescripţiei extinctive, va determinao respingere a acţiunii civile ca prescrisă.

ART 2502 imprescriptibilitatea drepului la actiune

legea poate prevedea anumite situaţii în care dreptul la acţiune, vizând protejarea unui

drept subiectiv, să fie imprescriptibil extinctiv. Astfel, spre exemplu, dreptul la acţiunea înstabilirea paternităţii nu se prescrie în timpul vieţii copilului., dreptul la acţiunea în stabilireafiliaţiei faţă de mamă este imprescriptibil, actiunea in revendicare, dreptul la nume- apararea dr

nepatrimoniale

ART 2503 Prescriptia dreptului la actiune privind drepturile accesorii

Principiul prescrierii dreptului la acţiune privind un drept accesoriu odată cu prescrierea

dreptului la acţiune privind un drept principal. Acest principiu reprezintă o aplicaţie a reguliiaccesorium sequitur principale şi, în consecinţă, odată cu stingerea dreptului la acţiune privindun drept de creanţă principal, se stinge şi dreptul la acţiune privind eventuale dobânzi, garanţiireale

Principiul stingerii printr-o prescripţie deosebită a dreptului la acţiune pentru fiecare

prestaţie datorată, în cazul obligaţiilor cu executare succesivă. Al doilea principiu al efectului

prescripţiei extinctive îşi găseşte aplicare ori de câte ori debitorul este ţinut la prestaţii succesive(cum sunt chiriile)


32/34

32

32. Cum se invoca prescriptia extinctiva?

ART 2512

Persoana îndreptăţită să invoce prescripţia: poate fi invocată numai de persoana în favoarea

căreia curge. De persoana interesata! (de exemplu: debitorul). Organul de jurisdicţie competentnu poate invoca, din oficiu, prescripţia extinctivă, chiar dacă aceasta ar fi în interesul statului.

Modalităţi procesuale de invocare a prescripţiei extinctive. În ce priveşte modul de invocare a

prescripţiei extinctive, în cursul unui proces, este de subliniat că aceasta poate fi invocată decătre pârât fie în mod expres, fie în mod implicit, cu condiţia ca termenii să fie neechivoci.

Atitudinea subiectivă a debitorului. Mai trebuie subliniat totodată că nu interesează buna saureauacredinţă a debitorului şi nici faptul dacă a dobândit un titlu contrar (prin transmitereacesiunii aceluiaşi drept către o terţă persoană), deoarece prescripţia sancţionează lipsa de

acţiune ori neglijenţa proprietarului.

Prescripţia poate fi opusă numai în primă instanţă, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării cel maitârziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate.

33. CAND INCEPE SA CURGA TERMENUL DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA?

In ceea ce privește începutul prescripției extinctive, aceasta începe să curgă de la data când titularul

dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea dreptului său.

ART 2522 REPUNEREA IN TERMENUL DE PRESCRIPTIE

Repunerea în termen reprezintă un beneficiu legal, lăsat la aprecierea organului de jurisdicţie

competent, în virtutea căruia o acţiune poate fi primită şi judecată şi după împlinirea termenului de

prescripţie, atunci când, din motive temeinic justificate, termenul de prescripţie a fost depăşit. Condiţiile

repunerii în termen. Pentru a se dispune repunerea în termen, trebuie să existe cauze temeinice

justificate şi introducerea cererii să se realizeze în termen de 30 de zile. Cauze temeinice nejustificate:

necunoaşterea de către succesibil a decesului lui de cuius datorită faptului că ceilalţi moştenitori i -au

ascuns, cu rea-credinţă, moartea defunctului; neacceptarea succesiunii de către minor din cauza

părăsirii lui de către reprezentantul legal; existenţa unei boli psihice grave a creditorului unei creanţe

Reţinerea repunerii în termen de către organul jurisdicţional competent este condiţionată de

formularea cererii în termenul de 30 de zile, care va începe să curgă din momentul în care persoana a

cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care au justificat depăşirea termenului de

prescripţie.

Efectele repunerii în termenconstă în înlăturarea efectului extinctiv al prescripţiei, ceea ce înseamnă că

prescripţia va fi socotită ca neîmplinită, cu toate că termenul ei a expirat


33/34

33

Art 2529 Dreptul la actiunea in anularea actului juridic

Cazuri de nulitate invocate de partea contractantă sau reprezentanţii săi.

În caz de violenţă prescripţia începe să curgă de la data încetării violenţei , deoarece, prin ipoteză, numai

după această dată victima poate acţiona. în cazul dolului, o parte contractantă este indusă în eroare

pentru a încheia un act juridic astfel ca legea prevede că termenul de prescripţie al acţiunii în nulitate

relativă începe să curgă de la data descoperirii dolului, întrucât, la acel moment, titularul dreptului la

acţiunea în nulitate a cunoscut naşterea dreptului său.

34. Cum se calculeaza termenul de prescriptie extinctiva?

Termenul de prescriptie este intervalul de timp stabilit de lege sau chiar de pati inauntrul caruia tb

exercitat dreptul la actiune sub sanctiunea stingerii dreptului material la actiune.

Tb facuta distinctia intre termenele legale generale si termenele legale speciale de prescriptie extinctiva.

Potrivit art 2517 termenul de prescriptie extinctiva e de 3 ani daca legea nu prevede alt termen. Acest

termen se aplica tuturor actiunilor personale cu exceptia cazurilor unde exista termene speciae sau

partile au convenit alt termen.

Termeni speciali: 10 ani aplicabil dr la actiune privitior la repararea prejudiciilor aduse mediului

inconjurator

termen de un an aplicabil celor din domeniul hotelier, profesorilor,medicilor, moaselor

In situatiile in care restituirea se va face in "rate", termenul de prescriptie se calculeaza pentru

fiecare rata in parte (!!). Adica, am contractat un imprumut cu plata in rate lunare? Atunci fiecare

scadenta, la fiecare luna, naste propria sa prescriptie, de 3 ani.

35. Cum opereaza suspendarea cursului prescriptiei extinctive?

DEF. Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului

acesteia ce consta in oprirea curgerii termenului de prescriptie pe timpul cat dureaza

situatiile care il pun pe titluarul dreptului la actiune in imposibilitatea de a actiona.

Suspendarea (sau stagnarea) se aplica in cazurile prevazute in art. 2532 NCC:

Orice suspendare a prescriptiei, la momentul la care aceasta oprire a incetat, prescriptia

incepe sa curga de unde a ramas.

Caracterele juridice ale cazurilor de suspendare. Cazurile generale de suspendare a prescripţiei

extinctive, prevăzute de art. 2532 NCC, prezintă următoarele caractere juridice: sunt legale (fiind precis


34/34

determinate prin lege), sunt limitative (nu pot fi aplicate prin analogie în alte cazuri) şi îşi produc

efectele de drept (organul de jurisdicţie constată producerea lor).

36. Cum se intrerupe cursul prescriptiei?

prin întreruperea prescripţiei extinctive se înţelege acea modificare a cursuluiei constând în înlăturarea prescripţiei scurse înainte de apariţia unei cauze întreruptive şi începerii uneialte prescripţii extinctive.

Intreruperea prescriptiei survine in cazurile prevazute de art. 2537 NCC

1. recunoasterea datoriei

2. mijloace procesuale de invocare a dreptului de creanta- inscrierea creantei la masa credala

3. prin constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi penale 4. prin orice act prin care cel în folosul

căruia curge prescripţia este pus în întârziere;

5. în alte cazuri prevăzute de lege.

Orice intrerupere a prescriptiei presupune inceperea unui nou termen de prescriptie!

Ce inseamna asta?! Inseamna ca, daca sunt intrunite conditiile cerute de lege, chiar daca au trecut pana

in cel mult 3 ani, dreptul material la actiune al creditorului nu este prescris (!) Acesta se "reinnoieste" cu

inca 3 ani.

ART 4 Aplicarea prioritara a tratatelor internat privind drepturile omului

În ordinea juridică internă a României, dispoziţiile Convenţiei europene au forţă constituţională şi

supralegislativăPrioritatea reglementărilor internaţionale. Eventualele conflicte între actele

internaţionale privind drepturile omului şi noul Cod civil sunt sancţionate, pe baza principiului priorităţii

reglementărilor internaţionale, cu inaplicabilitatea normelor interne contrare, cu excepţia celor mai

favorabile

Art 12Puterea şi libertatea de a dispune.

Libertatea proprietarului de a dispune de bunurile sale reprezintă, într-adevăr, un drept, distinct însă de

puterea de a dispune, socotită a face parte din categoria drepturilor publice, a facultăţilor inerente

personalităţii umane.

2. Ius abutendi. Puterea de a dispune semnifică dreptul de dispoziţie materială sau juridică drept atribut

esenţial al dreptului de proprietate. Acest atribut configurează prerogativa proprietarului de a hotărî

soarta bunului său, atât din punct de vedere material, cât şi din punct de vedere Material,

proprietarul poate „să modifice forma lucrului, să transforme, să distrugă sau să consume substanţa

acestuia, inclusiv prin culegerea fructelor.

Documents

Teme Drept Civil 1