2

Editată de – TELECENTRUL ŞCOLII VALEA GLODULUI

Redactor-şef : Prof. Florin VIU

Coordonatori: Prof. Dănuţ Olariu, Prof. Lăcrămioara Pali

Redactori: Pr. Nicolae Vrăjitoru, Loredana Spătariu, Larisa Jeder

Tehnoredactarea: prof. Florin VIU

Primiţi cu colinda?

Primul număr al Florii de Cireş s-

a bucurat de succes, fiind vândute circa

treizeci de exemplare. Fiind la început

de drum, acel număr a fost editat în

variantă alb-negru. Încasările obţinute

din acel număr au fost folosite pentru

editarea Ediţiei de Sărbători,

îmbunătăţită calitativ şi realizată în

variantă policrom.

Luna cadourilor şi mai ales

vacanţa de iarnă, aduce pentru şcoala

noastră cel de-al doilea număr al revistei

şcolii. Acest număr este dedicat

sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou,

sărbători ce încununează de frumuseţe

anotimpul friguros. Şi ce înseamnă

Sărbătorile? Mulţi dintre voi mi-aţi

răspunde: Moş Crăciun, bradul

împodobit, colindătorii şi urătorii,

mirosul de cozonac din ajun, cârnaţi,

şorici, sarmale şi toate cele.

Dar Crăciunul înseamnă în primul

rând sărbătoarea Naşterii Domnului, una

dintre cele mai importante sărbători ale

ortodoxiei dar şi a întregii creştinătăţi.

Bucuria Naşterii a fost şi este transmisă

de din generaţie în generaţie prin colind

de peste două mii de ani. Unele colinde

se cântă de Crăciun, altele de Anul Nou

dar e bine de ştiut că acestea. treptat se

cântă în toată perioada dintre

sărbătoarea Sfântului Nicolae şi cea a

Botezului Domnului.

Există însă şi obiceiuri care deşi

au fost considerate păgâne, au fost

treptat asimilate în salba tradiţiilor din

această perioadă. Este vorba desigur

despre obiceiurile cu măşti: jocul caprei,

jocul ursului, căluţii, irozii, etc. Sunt

sigur că fiecare dintre voi v-aţi pregătit

să primiţi colindătorii sau chiar să

plecaţi din casă în casă să aduceţi

oamenilor bucuria Naşterii Domnului.

Fie ca aceste sărbători să ne facă

mai buni, mai iubitori, iar anul ce

urmează să aducă elevilor numai

rezultate bune la învăţătură şi purtare,

părinţilor sănătate, bucurie şi putere se

muncă iar cadrelor didactice, realizări pe

plan profesional şi familial.

Prof. Florin Viu

3

Naşterea Domnului Iisus Hristos

Dumnezeu a binevoit ca de la

început să fie aleasă o fecioară fără a

cunoaşte păcatul şi să primească de la

îngerul Gavril vestea Zămislirii

Pruncului Sfânt. Ea va naşte Fiu şi

numele va fi Iisus şi va mântui lumea de

păcat.” Iată Fecioara va avea în pântece

un Fiu şi se va chema Emanuel ce se

tâlcuieşte „Cu noi este Dumnezeu ””.

Această alegere s-a făcut chiar atunci

când Dumnezeu a rânduit ca părinţii

Ioachim şi Ana să aibă un copil, o fetiţă

ce s-a născut având numele Maria.

Aceasta a fost închinată la trei ani în

biserică de către arhiereul Zaharia chiar

în Sfânta Sfintelor, unde femeile nu

aveau voie să intre, ci numai arhiereu

pentru a tămâia.

Fecioara Maria rămânând în grija

fecioarelor mai în vârstă se îngrijeşte de

rugăciune şi lucrul mâinilor până când a

primit marea bucurie a Zămislirii

pruncului Iisus. Îngerul Gavril i-a zis: „

Bucură-te Marie, Domnul este cu tine,

Binecuvântată eşti tu între femei şi

binecuvântat este rodul pântecului Tău

”. Fecioara Maria a rămas uimită atâta

vreme cât nu cunoştea de bărbat. Îngerul

a încurajat-o şi i-a zis: „ Aceasta este de

la Dumnezeu ”.

La vremea cuvenită, Fecioara

Maria a mers împreună cu Iosif, cel ce o

avea spre pază, fiindu-i şi rudenie, spre

Betleem unde trebuiau să se înscrie la un

recensământ. Venind vremea, acolo S-a

născut pruncul Iisus, într-o peşteră ce

era folosită ca staul de oi, într-o noapte

friguroasă, deoarece Iosif şi Fecioara

Maria nu au găsit loc în palat, datorită

nepăsării celor de acolo.

În clipa naşterii, pe cer a apărut o

stea puternică ce i-a călăuzit pe magii de

la răsărit trimişi de Irod cu scopul de a-L

afla pe pruncul Iisus şi să meargă să-L

omoare. Magii I-au adus în schimb

daruri: aur, smirnă şi tămâie ca preţuire

pentru cel născut Împăratul tuturor: Iisus

Domnul.

Creştinii cinstesc cu evlavie acest

mare Praznic împărătesc în cinstea

Naşterii Domnului, primind mai înainte

de sărbătoare vestea Naşterii prin

intrarea preotului cu icoana în casele

fiecărora din cei ce-L iubesc pe Pruncul

Iisus Hristos ca nişte creştini adevăraţi.

Copiii dar şi cei mai în vârstă

merg cu colinda şi steaua pe la casele

oamenilor ca o bucurie că Domnul a

venit în lume.

HRISTOS SE NAŞTE. SLĂVIŢI-L!

HRISTOS DIN CERURI

ÎNTÂMPINAŢI-L. AMIN.

Preot Nicolae Vrăjitoru

Aşteptându-l pe Moş Crăciun

Aproape a trecut încă un an, iar

Crăciunul se apropie. Sunt sigură că din

mormanul de scrisori, Moşul a citit

printre multe altele şi scrisoarea pe care

i-am trimis-o încă de astă vară. Abia

aştept să împodobesc frumosul brad, pe

care tata l-a adus săptămâna trecută. Am

pregătit globurile, ghirlandele, beteala,

bomboanele dar şi beculeţele ce vor face

din acest brad cel mai frumos pom pe

care Moş Crăciun îl va vedea în acest

an.

Din Laponia până aici Moşul are

de mers foarte mult. În seara de Ajun,

voi aşeza sub brad o farfurie de prăjituri

şi o cană de lapte cald… Cine ştie, poate

Moşului îi va fi foame şi nu i-ar strica o

mică gustare. Şi nici un mic gest de

politeţe din partea mea.

Tare aş vrea să-l văd în acea

noapte pe Moş Crăciun, chiar în

momentul în care pune cadourile sub

brad. Aş vrea să-l trag de barbă şi să-i

spun: „ Bine ai venit la mine, Moşule! ”.

Aş vrea să-i admir şi costumul de un

roşu impecabil, chiar şi după ce a intrat

prin mii de hornuri, care de care mai

pline de funingine. Dar mai mult ca

sigur, tot gândindu-mă la cum îl voi

primi pe Moş Crăciun, un alt moş, pe

numele lui Ene, mă va duce pe tărâmul

viselor…

Loredana Spatariu

4

5

6

Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou

La români, sărbătorile de iarnă,

îndeosebi cele de Crăciun sunt adevărate

sărbători de suflet. Amintirile copilăriei

ce revin puternic în minte şi suflet,

zăpezile bogate şi prevestitoare de rod

îmbelşugat, colindele şi clinchetele de

clopoţei, mirosul proaspăt de brad, dar şi

de cozonaci, nerăbdarea aşteptării

darurilor sub pomul de iarnă, toate

creează în sânul familiei o atmosferă de

basm, linişte sufletească şi iubire.

Crăciunul mai este numit şi

sărbătoarea familiei; este ocazia când

toţi se reunesc: părinţi, copii, nepoţi îşi

fac daruri, se bucură de clipele petrecute

împreună în jurul mesei, cu credinţa că

prin cinstirea cum se cuvine a

sărbătorilor vor avea un an mai bogat.

La sate, îndeosebi sunt păstrate

mult mai bine datinile acestei perioade a

anului. Una din cele mai răspândite

datini la români este colindatul, un ritual

compus din texte ceremoniale, dansuri şi

gesturi. Astfel, în ajunul Crăciunului,

cete de colindători costumate tradiţional,

urează la casele gospodarilor pentru

sănătate, fericire şi prosperitate,

împlinirea dorinţelor în noul an.

Pe lângă colindele religioase,

există vechi colinde laice cum sunt:

Capra, Ursul, Căiuţii. Acestea sunt în

fapt, jocuri cu măşti şi costumaţii

speciale confecţionate de meşterii locali

şi care ironizează personaje negative ale

lumii satului.

Colindătorii sunt aşteptaţi în

casele lucind de curăţenie şi frumos

împodobite şi sunt răsplătiţi de

gospodari cu covrigi, fructe, nuci,

colăcei şi mai nou, bani. Cei adulţi sunt

invitaţi la o ţuică fiartă, vin şi cozonac.

Se aud de asemenea colinde precum:

Steaua sus răsare, Bună dimineaţa la

Moş Ajun, O ce veste minunată. În

ajunul Anului Nou se umblă cu uratul

cunoscut şi sub denumirea de Pluguşor,

obicei legat de speranţa fertilităţii.

Prof. Lăcrămioara Pali

Moş Crăciun

Povestea lui Moş Crăciun

cunoaşte mai multe variante. Noi o vom

îmbrăţişa pe aceea în care se vorbeşte

despre un moş simpatic, jovial, cu barba

mare, venit de la Polul Nord pe o sanie

trasă de reni, în care are un sac imens cu

jucării. Moş Crăciun are o listă în care

sunt trecuţi copii cuminţi şi copiii

neascultători şi aduce daruri pentru cei

care merită, intră pe horn şi le aşează

sub pomul de Crăciun. Copiii, care de

multe ori îi scriu moşului ce ar dori să

primească, se pregătesc nerăbdători cu

poezii şi cântecele, pe care cu emoţie, le

vor prezenta încă din ajunul

Crăciunului.

Legenda spune că Maica

Domnului, fiind cuprinsă de durerile

naşterii, l-a rugat pe Moş Ajun să-i

găzduiască. Deoarece era sărac, el a

refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai

mic şi mai bogat, Moş Crăciun.

Ajunsă la casa lui Crăciun, maica

Domnului o găseşte pe soţia acestuia,

Crăciuneasa şi îi cere acesteia adăpost.

Crăciuneasa era o femeie bună, însă

ştiindu-şi soţul rău şi necredincios, îi

găzduieşte în grajdul vitelor. Apoi, fără

să-i spună soţului ei, Crăciuneasa o ajută

pe Maica Domnului să-L nască pe

Pruncul Iisus.

Aflând cele întâmplate, Crăciun

îşi pedepseşte soţia, tăindu-i mâinile.

Maica Domnului, printr-o minune, o

vindecă, lipindu-i mâinile la loc

Crăciunesei. Moş Crăciun, văzând

acestea, se căieşte şi îi cere iertare lui

Dumnezeu, devenind astfel „ primul

creştin ”. Se spune că el s-a căit atât de

mult încât a doua zi şi-a împărţit

întreaga avere copiilor săraci, iar de

atunci vine cu sania trasă de reni şi

aşează cadourile sub brad, în fiecare an,

în Ajunul Naşterii Domnului ( 24

Decembrie ).

Larisa Jeder

7

Activităţi Educative şcolare şi extraşcolare în perioada 15.XII.2008 – 14.I.2009

A. Domeniul cultural artistic

1. „ Iată, vine Moş Crăciun! ” – program

artistic şi concurs de datini – 21 Decembrie

2008

2. Zilele Eminescu – Concursul de poezie „

Luceafărul – Ediţia a II-a ” – 14 Ianuarie 2009

B. Domeniul tehnico-aplicativ şi

ştiinţific

1. Meşteşuguri artistice tradiţionale – expoziţie

cu împletituri, cusături, ţesături, măşti

tradiţionale – 19 Decembrie 2009

C. Educaţie civică

1. Violenţa – Forme de manifestare şi efecte –

15 Decembrie 2008

2. Primul ajutor în caz de arsuri – prelegere –

15 Decembrie 2008

Prof. Dănuţ Olariu

Aho, aho, copii şi fraţi

Aho, aho dragi profesori

Am pornit-o de cu zori

Să vă facem o urare

În ajun de sărbătoare

Aho, aho, copii şi fraţi

De profesori s-ascultaţi

Căci ei ne-nvaţă de bine

Ca să câştigăm o pâine

Ne învaţă multă carte

Ca s-avem în viaţă parte.

Să ajungem la oraş,

Nu la oi, un ciobănaş…

Cifre, plane şi puteri.

Noi la mate învăţăm

Cu un domn de mii de lei

Mânaţi plugu’ măi flăcăi!

Busuioc bătut pe masă,

Cu o doamnă prea frumoasă

La română învăţăm

Taina limbii descifrăm

Diriginta mea e bună,

Are chipul ca de zână

Ea ne ceartă mai mereu,

Şi ne bate… Aoleu!!!

Fizica e tare grea

Şi-am dat neică, de belea

Când ne scoate la probleme,

Am îmbulinat-o nene!!!

Geografia, munţi şi mări

Reliefuri, clime, ţări

Noaptea când m-o furat somnu’

M-am visat pe vârful Omu

Foaie verde de trifoi

M-am trezit eu mai apoi,

M-am trezit tare confuz,

În satul de pe Şomuz.

Aho! Aho! Puţin să stăm

Profu’ de engleză să-l urăm

Că e bun şi educat,

Toate fetele îl plac

La engleză ne explică,

Dar nouă ne este frică

Că accentul nu îl ştim

Şi un doi o să primim

Dar să nu ne întristăm

Numai aşa învăţăm

Tezele ca să le luăm.

Busuioc bătut pe masă

Domni profesori staţi acasă

Urătorii să-i primiţi,

Şi cu-n ban să-i omeniţi!

În ajun de Anul Nou,

O urare drept cadou.

Anul rodnic să vă fie,

Să v-aducă bucurie

Să aveţi elevi în clasă,

Numai cu mintea aleasă!

S-aveţi vilă cu piscină,

Pe Madonna ca vecină,

Drumuri bune fără glod,

Şi o viaţă ca Irod!

O lopată pentru bani,

La anu’ şi la mulţi ani!

În atenţia elevilor

Vă anunţăm că în perioada

7 – 10 Ianuarie 2009 se fac înscrieri

pentru Ediţia a II-a a concursului de

poezie Luceafărul, ce va avea loc în data

de 14 Ianuarie

2009.

În cadrul

concursului elevii

interesaţi vor

prezenta o poezie

din opera marelui poet Mihai

Eminescu. Pentru înscriere, elevii sunt

rugaţi să contacteze pe domnii profesori

Lăcrămioara Pali şi Florin Viu.

8

9