1 TEHNOLOGII DE FABRICARE ŞI ASAMBLARE ALE AUTOVEHICULELOR bull De ce să fabricăm - necesitate siguranţă şi stabilitate- dezvoltare cunoaşterea şi controlul naturii- profit- pentru binele societăţii - sănatate şi bunăstare- pentru a lăsa posterităţii o moştenire valoroasăhellipbull Icircn ce ordine bull Ce probleme se ivesc - resurse materiale şi umane- impactul asupra naturii (deşeuri stratul de ozon deteriorarea mediului deşertizare dispariţia şi degenerarea speciilor Marea Barieră de Corali Bazinul Amazonului Calota Polarăhellip )- impactul social la nivel global- politica militară la nivel global (icircnarmare terorism războaie pentru ldquopacerdquohellip )bull Cum fabricăm - unicate - serie mică sau mijlocie - producţie de masăPRODUCŢIA DE NIVEL GLOBALCondiţie de supravieţuire a firmei icircn mediul concurenţialPentru a realiza o producţie de nivel global trebuie icircndeplinite următoarele condiţii- reducerea costurilor de producţie cu 20hellip 50- durata fabricaţiei să scadă cu 50hellip 90 intervalul de timp dintre momentulicircnceperii prelucrarii materiei prime la prima operatie a procesului tehnologic pacircna la sfacircrsitul terminarii ultimei operatii- inventarul necesar sa scadă cu 50- costul calităţii produselor să scadă cu 50- suprafaţa de producţie să se reducă cu 30hellip 70- timpii de aşteptare să scadă cu 25- livrările la termen să fie minim 98- defecte icircn garanţie mai puţine de 200 la 1 milion (002)Ce ne trebuie ca să fabricăm

Ce conţine procesul de producţie

1

Procesul de producţie totalitatea activităţior desfăşurate icircn mod organizat sub conducerea unor organe de decizie de către forţa de muncă cu ajutorul mijloacelor de muncă icircn vederea obţinerii produselor finite (mărfurilor)Procesele de bază ansamblul acţiunilor şi activităţilor prin care se realizează fabricarea prin procesele tehnologice şi de controlProcesele de pregătire a producţiei (fabricaţiei) asigură posibilitatea desfăşurării icircn condiţii cacirct mai bune a proceselor de bază şi anexeProcesele auxiliare activităţi dirijate care se desfăşoară icircn parallel cu procesele de bază icircnsă nu iau parte direct la transformarea obiectelor muncii (producerea de aer comprimat abur icircntreţinerea şi repararea utilajelor executarea şi icircntreţinerea SDV-urilorhellipProcesele anexe o completare a activităţilor de bază şi asigură prelucrarea şi valorificarea unor deşeuri rezultate din procesele de bazăLivrarea produselor activitatea de vacircnzare către clienţi a mărfurilor realizate

Analiza tehnologicităţii construcţiei şi a reparabilităţii autovehiculelorTehnologicitatea construcţiei autovehiculului bull Definiţie Tehnologicitatea construcţiei este caracteristica complexă a construcţiei piesei subansamblului sau a autovehiculului icircn icircntregime care asigură ca unitatea subsistemul sau sistemul tehnic considerat să se poată fabrica prin cele mai economice procese tehcu cheltuieli minime de forţă de muncă utilaje materiale şi energiebull Tehnologicitatea este asigurată icircncă din faza de proiectareCerinţe impuse pentru asigurarea tehnologicităţiibull Constructive1 simplitatea schemelor de principiu şi a elementelor structurale ale ansamblului2 accesibilitatea maximă la piese şi subansambluri 3 alegerea raţională şi unificarea materialelor şi semifabricatelor4 optimizarea formei geometrice şi reducerea greutăţii5 asamblarea prin interschimbabilitate totală parţială sau prin utilizarea ompensatorilor6 alegerea raţională a bazelor de aşezare a sistemului decotare şi de indicare a toleranţelor şi rugozităţilor7 unificarea constructivă extinsă a pieselor şisubansamblurilor8 asigurarea concordanţei cu normele industriale interne şi sistemele internaţionale de unităţi de măsură STAS EN NIDSIhellipbullTehnologice1 reducerea termenelor de pregătire şi asimilare icircn fabricaţie2 utilizarea celor mai productive procedee tehnologice de prelucrare şi control3 asigurarea consumurilor minime de materiale forţă de muncă energie4 organizarea raţională a fabricaţiei montajului şi controlului5 asigurarea continuităţii tehnologicebullDe exploatare1 asigurarea fiabilităţii şi durabilităţii produsului2 simplitatea deservirii tehnice şi a reparaţiei3 consum minim de piese de schimb4 greutate minimă a produsuluiIndici pentru aprecierea tehnologicităţiibull Indici absoluţi (se utilizează la compararea tehnologicităţiisubansamblurilor sau ansamblurilor cu aceiaşi parametri energetici)1 greutatea semifabricatelor Gsf2 greutatea constructivă a produsului G03 volumul de muncă necesar fabricării Vm4 costul tehnologic al fabricării CfIndici relativi (specifici) se obţin prin raportarea 1 consumului de material Go Gsf2 greutatea specifică iGP= Go Pn [kgkW] 3 volumul specific de muncă Vm= Vm totPn [ore om kW]hellip

2

Indicii de apreciere a reparabilităţii autovehiculelor1 tehnologicitatea lucrărilor de demontare -remontare (volumul de muncă la 2 deteriorarea pieselor la demontare (nr 3 indicele de reutilizarea pieselor (nr de 4 repetabilitatea (n

2 SEMIFABRICATE SAU PIESE OBŢINUTE PRIN DEFORMARE PLASTICĂ LA RECE ŞI ŞTANŢARE

Principii generale şi clasificarea procedeelor dedeformare plastică la rece70 din piesele unui autovehicul sunt realizate prin deformare plastică lareceTendinţă de icircnlocuire a pieselor turnate cu piese presate la receDuce labull scăderea greutăţii cu 25hellip 50bullscăderea consumului de metal cu 20hellip 70bullvolumul de muncă se reduce cu 50hellip 80Ştanţarea (tăierea) tăieri după contur deschis sau icircnchis Forfecarearetezarea decuparea perforareaMatriţarea la rece deformări la rece executate icircn matriţe Icircndoireaambutisarea fasonarea formarea prin presare volumică la rece

Ambutisarea pieselor de caroserii auto se utilize-ză table cu grosimi de 04hellip3mm din oţeluri special pentru ambutisare (Clt012cu σr=280hellip 350 Nmm2) subformă de benzi sau foiStarea tablei recoaptă şi dresată după recoacere cu suprafaţa curată fără zgacircrieturi şi pori recoaptă albAdausul tehnologic este 30hellip100 mm La piesele complexe cu deformări neuniforme se utilizează rigle sau praguri de fracircnare pentru a icircmpiedica icircngroşarea materialului cutarea sau deplasarea

Prelucrarea prin roluire a jenţilor de automobilroluirea este o deformare circumferenţială icircn paralel cu profilarea Semifabricatul este banda de tablă cu forma de profil icircnchis (tubular) Se obţine prin roluirea sudarea şi ajustarea cordonului de sudură Profilarea se face pe maşini speciale cu role icircn trei treceri Ultima operaţie este calibrarea

Presarea volumică la rece (refularea şi calibrarea)Refularea barelor şi tijelor cu diametre maxime de 25 mm se utilizează la obţinerea semifabricatelor pentru şuruburi buloane nituri piuliţe tacheţi role şi bile pentru rulmenţi precizia este de 30hellip 40 μm iar coeficientul de utilizare a materialului ajunge la95Calibrarea se utilizează pentru creşterea preciziei dimensionale a semifabricatelor care icircn prealabil au fost matriţate la cald (biele pinioane furci de cuplarehellipIcircnainte de calibrare piesele se pregătesc prin decapare tobare sau sablare şi lubrifiere

SEMIFABRICATE LAMINATEBare laminate la cald bare trase la rece cu secţiunea rotundă pătrată sau hexagonală benzi de oţel profile L U T ţevi sacircrmăhellipBare trase la rece pentru obţinerea de adausuri de prelucrare mici (02hellip03 mm) profilele laminate la cald se calibrează prin ldquotragere la recerdquoProfile laminate la rece pentru caroserii de autobuze autoutilitareautoturisme se utilizează profile laminate la rece benzi late corniereprofole U T ţevi profile complexe realizate din aliaje de aluminiu

3

SEMIFABRICATE COMBINATESe combină mai multe procedee sudare - ambutisare - turnare - forjarehellipPentru realizarea punţilor motoare carcase ale punţilor axe ale punţilor de autotu-risme lonjeroane traverse cabine supape camere de fracircnăcoroane şi roţi de distribuţieSe pot obţine semifabricate cu forme complexe cu reducere mare de greutate reducerea volumului de prelucrări mecanice şi deci reducere a preţului

SEMIFABRICATE ŞI PIESE OBŢINUTE DIN PULBERI METALICEMetalurgia pulberilor permite obţinerea de piese şi semifabricate din materiale metalice şi nemetalice prin icircncălzire şi presare Procesul de amestec al componentelor nu este metalurgic Nu este o topire a tuturor componentelor ci icircncălzirea se face la o tempera-tură sub punctul de topire al componentului principal (07hellip 08 ttop)Principalul avantaj este posibilitatea de obţinere a pieselor din metale greu fuzibile care nu se combină icircn stare topită (wolfram-cupru fierplumbhellip ) precum şi din combinaţii de metale cu nemetale care nu pot fi obţinute prin nici o altă metodă (fier-grafit fier-masă plastică metaldiamanthellip)Se obţin piese finite sau cu adausuri de prelucrare foarte mici Proprietăţi fizico-mecanice superioare celor clasiceProcesul tehnologic pregătirea formarea presarea sinterizareacompactizare calibrare tratamente termice şi termochimice acoperiri de protecţie

Exemple de semifabricate sinterizate-lagăre de alunecare poroase (fier-grafit bronz grafitathellip ) pentru demarorruptor-distribuitor ventilator pompă de apă pompă de ulei ghiduri de supapăhellip-aliaje oţel-cupru sau oţel-nichel pentru pinioane pompă de ulei bucşe pentru lagăre cu autolubrifierehellip-garnituri de fricţiune pentru transmisii automate ambreiaje umede şi uscate plăcuţe şi saboţi de fracircnăhellipalte repere pistoane filtre metalice sinterizate bujiihellip

3 SEMIFABRICATE SPECIFICE PRODUCŢIEI DE AUTOVEHICULE RUTIERE

Tipuri de de semifabricate1 turnate (T)2 turnate sub presiune (Tp)3 laminate (L)4 forjate (F)5 matriţate (M)6 sudate (S)7 sinterizate (Sz)8 extrudate (E)Semifabricatul se alege de către tehnolog icircn funcţie de1 Clasa de materiale2 Mărimea piesei3 Forma piesei4 Condiţiile de funcţionare a piesei5 Caracterul producţiei6 Tipul prelucrării mecanice necesare

SEMIFABRICATE TURNATE1 Turnarea icircn forme de nisip se pot turna fonte oţeluri şi uneori neferoase Se preferă formarea mecanică cu modele metalice (serie mare) sau din lemn Rugozitatea obţinută Ra= 50 μm precizia relative bună Pentru materiale feroase există 5 clase de precizie pentru neferoase 3

2 Turnarea icircn forme metalice (cochile şi matriţe) pentru material neferoase cu temp de topire lt 1300oC (temperatura de topire a alumuniului este de 550oC iar temperatura de turnare este de 560oC)Prin turnarea icircn forme metalice se icircmbunătăţesc următorii parametribull productivitatea 2hellip3 xbull suprafeţele de producţie scad de 5hellip 6 x

4

bull consumul de material de formare cu 50hellip 70bull scad simţitor adausurile de prelucrare şi ca urmare greutatea semifabricatuluibull precizia creşteTurnarea se poate realiza la presiune normală sau sub presiune (TSP) Icircn cazul turnării sub presiune se pot obţine piese cu pereţi subţiri cavităţi şi intersecţii de pereţi Ra=08hellip 63μm Piese la care se utilizează semifabricate turnate icircn forme metalicepistoane blocuri motoare chiulase carcase de ambreiaje cutii devitezehellip

3 Turnarea centrifugală metalul topit se toarnă icircntr-o formă care se roteşte Creşte compactitatea metalului reducerea rebuturilor cu 10 se elimină materialul de formare productivitate şi precizie ridicate Ra= 50hellip100 μm Forma se roteşte cu viteza unghiulară ω=80hellip 100 s-1 Se obţin semifabricate pentru cămăşi de cilindru tacheţi bucşehellip

4 Turnarea de precizie turnare icircn forme coji cu sau fără modele uşor fuzibile Se pot turna feroase şi neferoasebullTurnarea icircn forme coji piese din fontă maleabilă fontă cu grafit nodular oţel aliaje de aluminiu sau cupru Se pot obţine piese din oţel cu pereţi subţiri de 3hellip 5mm şi din aliaje de aluminiu de 1hellip 15mm Ra=125hellip25μmFormele coji sunt amestecuri de nisip cuarţos (92hellip 95) şi o răşină termoreactivă (fenol-formaldehidică) pulverulentă care policondensează la 523hellip 623oC şi se icircntăreşte definitiv Arbori cotiţi arbori de distribuţiehellip

Turnarea cu modele uşor fuzibile Pentru piese mici cu greutate de 1hellip 500gSegmenţi antecamere de mac palete de turbosuflantăhellipModelele uşor fuzibile se realizează din stearină sau parafină Grosimi de pereţi minime 015mm şi alezaje cu diametre minime de 08mmPrelucrările mecanice se reduc cu 90hellip 100 Precizie foarte ridicată rugozitateRa=125hellip 25 μm

SEMIFABRICATE FORJATE ŞI MATRIŢATE LA CALDForjarea şi matriţarea presupun deformarea plastică a metalului icircncălzit icircntre două suprafeţe (semimatriţe) drepte sau profilate Principalul avantaj al matriţării este menţinerea fibrajului materialului

Matriţarea pieselorcomplexe se realizează icircn etape succesive pe linii de forjare mecanizate sau linii automate

5

Rularea la cald deformarea are loc prin angrenarea sculei reci cu semifabricatul icircncălzit superficial Prin acest procedeu se obţin roţi dinţate cilindrice conice tije canelatehellip cu adaosuri de prelucrare mici (03hellip 05 mm) Succesiunea operaţiilor de obţinere a unei roţi dinţate este1 matriţarea roţii dinţate2 tratamentul termic primar3 sablarea4 icircncălzirea prin inducţie5 rularea danturii6 curăţarea de oxizi7 tratamentul termic final8 rectificarea profilului danturii

Matriţarea prin electrorefulare constă din deformarea plastică la cald liberă sau icircn matriţe a materialului icircncălzit prin inducţie Se obţin piese tip supapă arbori cu flanşe arbori planetari Procedeu foarte productiv

Matriţarea metalului lichid procedeu care combină turnarea sub presiune cu atriţarea Se utilizează la obţinerea pieselor din aluminiu cupru şi mai rar oţel Fibrajul şi rezistenţa la rupere şi oboseală se icircmbunătăţesc substanţial Coeficientul de utilizare amaterialului creşte pacircnă la 95 Procedeul se utilizează la realizarea semifabricatelorpentru pistoane

4 BAZE DIMENSIUNI ŞI DISPOZITIVE DE LUCRUBAZAREA ŞI FIXAREA PIESELOR LA PRELUCRAREA MECANICĂ ŞILA ASAMBLAREDEFINIŢIIBază de referinţă element geometric component al unui produs care ocupă la un moment dat o poziţie icircn raport cu care se studiază poziţia celorlalte elemente

Bazare orientarea piesei pe maşina unealtă sau icircn dispozitiv adică a suprafeţei de prelucrat icircn raport cu traiectoria muchiei aşchietoare ţinacircnd seama de condiţiile impuse prelucrării şi de sistemul de referinţă al celor trei axe la care se raportează gradele de libertate (gdl) ale piesei ce se prelucrează Semifabricatul corp rigid icircn spatiu posedă 6 gdl icircn sistemul trirectangular XOYZ 3 translaţii (icircn lungul axelor) şi trei rotaţii (icircn jurul axelor) Poziţia static determinată se realizează prin eliminarea celor 6 gdl cu ajutorul a 6 puncte de reazem reazemele se repartizează pe cele 3 suprafeţe ale piesei icircn funcţie de forma şi dimensiunile piesei

a) Prismebullbază de aşezare123bullbază de ghidare 45bullbază de reazem 6Toate sunt baze tehnologice dehellipb) Cilindrice lungi bullbază de dublă ghidare 1234 leagă4 gdlbull2 suprafeţe de reazem 5 leagă 1 translaţie şi 6 leagă o rotaţiec) Cilindrice scurtebullbază de aşezare 123bullb de ghidare 45

6

bullb de reazem 6d) Sferice2 suprafeţe deaşezare 123 şi 456Condiţiile de realizare a unei bazări static determinate a pieseiBazarea (orientarea) asigură realizarea dimensiunilor suprafeţelor care se prelucrează şi a cotelor ce corelează suprafeţele prelucrate icircn lanţul de dimensiuni Fixarea este necesară pentru menţinerea bazării realizate adică imobilizarea piesei icircn poziţia optimă Bazarea se asigură prin eliminarea unui număr de gdl (max 6) iarFixarea se realizează prin preluarea celor 6 gdl Aşezarea semifabricatului icircn vederea prelucrării icircn cadrul sistemului tehnologic MUDPS (Maşină Unealtă-Dispozitiv-Piesă-Sculă) se poate realiza icircn trei variante1 Icircntr-un dispozitiv special (serie mare masă)2 Direct pe masa MU sau icircn dispozitiv universal (serie mică individuală)3 Direct pe masa MU după trasajul piesei de prelucrat (serie mică individuală)

DISPOZITIVE SPECIFICE FABRICAŢIEI ŞI REPARAŢIEI AUTOVEHICULELOR

DEFINIŢIIDispozitivul este componentul auxiliar al unui sistem tehnic El este constituit din elemente cel puţin icircn parte solide ale căror legături le permit o mobilitate limitată şi care icircn timpul lucrului rămacircn icircn repaus relativ Dispozitivul de prelucrare pe maşini unelte este ansamblul suplimentar folosit pentru bazarea (orientarea) şi fixarea pieselor de prelucrat sau (şi) a sculelor icircn scopul realizării preciziei procesului tehnologic de aşchiere

DISPOZITIVE DE ASAMBLARESunt acele echipamente tehnologice care servec la aşezarea corectă şi fixarea subansamblurilor icircn vederea asamblăriiDISPOZITIVE DE CONTROLSunt acele echipamente tehnologice care servec la verificarea precizieiinteroperaţionale sau finale la fabricare sau reparareDISPOZITIVE PENTRU PRELUCRARE MECANICĂComponenţă corp (placa de bază) elemente de aşezare (reazeme)elemente şi mecanisme de stracircngere (fixare) şi acţionare elemente deghidare şi reglare a sculelor elemente auxiliare şi de asamblare pemaşina unealtăElementele şi mecanismele de orientare şi fixare se icircntacirclnesc icircncomponenţa tuturor dispozitivelor

ELEMENTE COMPONENTE ALE DISPOZITIVELOR PENTRU PRELUCRARE MECANICĂ

1 ELEMENTE DE AŞEZARE

(REAZEME) servesc la bazarea pieselor icircn corpul dispozitivului (reazeme principale) la mărirea stabilităţii piesei (reazeme auxiliare) la mărirea rigidităţii piesei (reazeme suplimentare)

11 Reazeme pentru suprafeţe plane

a) Reazeme fixe Plăcuţe de reazem şi cepuri fixe (cu cap bombat striat sau plat)b) Reazeme autoreglabile se utilizează pentru icircnlocuirea unuia din reazemele fixe icircnvederea compensării abaterilor de de poziţie ale suprafeţelor sau axelorc) Reazeme reglabile sunt reazeme principale sau suplimentare (de rigidizare)12 Reazeme pentru suprafeţe cilindrice şi conicea) Prisme de sprijin se utilizează la bazarea pieselor cilindrice pe suprafaţa exterioară

2 ELEMENTE ŞI MECANISME DE STRAcircNGEREElementele de stracircngere

7

sunt alcătuite dintr-un singur reper pană şurub excentricMecanismul conţine mai multe elemente Toate elementele şi mecanismele preiauforţele care se transmit din exterior către piesă

3 MECANISME CU ELEMENTE COMUNE PENTRU ORIENTARE ŞI FIXARE

Mecanisme cu bucşe (dornuri) elasticMecanisme cu hidroplast Hidroplastul este o substanţă asemănătoare cu cauciucul realizată dinPVC dibutilftalat şi stearatde Ca

4 DISPOZITIVE DE ASAMBLARE ŞI DEZASAMBLARE

5 DISPOZITIVE DE CONTROL

5 MATERIALE

ALIAJELE FIER-CARBONAliajele fierului cu carbonul sunt oţelurile şi fonteleElecostituie cele mai importante produse siderurgice şi formează baza construcţiei moderne de autovehiculePonderea lor foarte mare varietatea utilizării lor se justifică prin proprietăţile mecanice superioare posibilităţi largi de prelucrare prin deformare plastică prin aşchiere buneposibilităţi de sudare etc

OŢELURILE CARBONSe clasifică icircn1 Oţeluri carbon de uz general2 Oţeluri carbon de calitate3 Oţeluri carbon de calitate superioară4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisă

Influenţa conţinutului de carbonProprietăţile oţelurilor sunt determinate de natura constituenţilor structurali şi de roporţia acestora Icircn funcţie de conţinutul de carbon oţelurile au proprietăţi fizice şi caracteristici mecanice diferite Odată cu creşterea conţinutului de carbon creşte rezistenţa la rupere Rm creşte duritatea Brinell HB şi scade alungirea A şi gacirctuirea la rupere Z scade deasemenea rezilienţa KCU

Influenţa elementelor icircnsoţitoareOţelurile nu sunt numai aliaje fier-carbon ele conţin icircntotdeauna şi alte elemente umiteelemente icircnsoţitoare permanente care bull au fost introduse la eleborarea oţelului pentru dezoxidare şi desulfurare (Mn Si)bull nu au putut fi eliminate complet icircn procesul de elaborare (provin din minereuri) SPOţelurile conţin şi elemente gazoase oxigen hidrogen azot

bull Influenţa manganului este introdus la eleborare pentru dezoxidare şi desulfurare conferă plasticitate creşte temperatura de topire şi se deformează bine icircn timpul proceselor de prelucrare la cald Piesele rezistă la solicitări cu şocbull Infuenţa sulfului provoacă fragilitate la cald care poate fi de două feluri (fragilitate la roşu şi fragilitate la temperature icircnalte) Fragilitatea se poate evita prin introducerea laelaborare a unei cantităţi corespunzătoare de Mn Sulful se utilizează icircn scopul icircmbunătăţirii prelucrabilităţii prin aşchiere Oţelurile cu sulf au calităţi lubrifiante bune ndash se utilizează la şenila simplăbull Influenţa fosforului icircnrăutăţeşte plasticitatea măreşte rezistenţa la rupere şi duritatea icircmbunătăţeşte prelucrabilitatea la caldbull Influenţa siliciului serveşte la dezoxidarea oţeluluibull Influenţa azotului la oţelurile moi produce fragilitate la albastru şi icircmbătracircnirea mecanică ce se evită prin dezoxidare suplimentară cu aluminiu

8

Clasificarea oţelurilor-carbon

1 După duritate icircn raport cu conţinutul de carbonbull Oţeluri extra moi ( sub 010C )bull Oţeluri moi ( 010-025C )bull Oţeluri semimoi ( 025-040C )bull Oţeluri semidure ( 040-060C )bull Oţeluri dure ( 060-070C )bull Oţeluri foarte dure ( 070-080C )bull Oţeluri extra dure ( peste 080C )Oţelurile marcate cu roşu se utilizează frecvent icircn construcţia de autovehicule

Notarea oţelurilor-carbon1 Oţelurile de uz general Se notează cu OL urmate de două cifre care reprezintă valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune (icircn daNmmsup2)Ex OL 37 3 ndash oţel de uz general cu Rm=37 daNmmsup2 din clasa de calitate 3

2 Oţelurile de calitateSe notează cu OLC urmat de două cifre care reprezintă aproximativ conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procenteEx OLC 45 ndash oţel de calitate conţine 045C

3 Oţeluri de calitate superioarăSe notează cu OLC urmate de două cifre la care se adaugă litera X iar la cele cuconţinut controlat de sulf litera SEx OLC 45 X ndash oţel de calitate superioară cu 045C OLC 45 XS ndash oţel de calitate superioară cu 045C şi conţinut controlat de sulf

4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisăbull Oţeluri pentru automate (oţeluri prelucrate pe MU automate cu conţinut ridicat de S şi P) se notează cu AUT urmat de două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procente şi care se completează cu Mn dacă oţelul conţine mangan la limita superioară de peste 1 Notarea se completează cu L pentru oţel laminat la cald cu T pentru oţel tras la rece şi cu C pentru oţel cojitEx AUT 20 LC ndash oţel pentru automate cu 020C laminat la cald şi este cojit

1048707 Oţeluri carbon pentru scule Se notează OSC (S- scule C- carbon) urmat de una sau două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn zecimi de procenteEx OSC 10 ndash oţel pentru scule cu 1CDacă oţelul are conţinut ridicat de mangan se adaugă şi litera MEx OSC 8 M ndash oţel pentru scule cu 08C şi peste 1Mn1048707 Oţeluri turnateSe notează cu OT urmat de două cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la tracţiune icircn daNmmsup2Ex OT 45 ndash oţel turnat cu Rm=45 daNmmsup2

Utilizările oţelurilor carbonOţelurile carbon de uz general se folosesc icircn constucţii metalice şi nemetalice Au cost mai scăzut se folosesc ca atare fără prelucrări prin deformare plastică la cald şitratament termic ulterior au bune proprietăţi tehnologice (prelucrabilitate bună prin aşhiere capacitate bună de deformare plastică sudabilitate bună) Caracteristicilemecanice sunt garantate de producător Oţelurile carbon de calitate cele superioare şi cele cu conţinut controlat de sulf se livrează ca semifabricate laminate sunt destinate pieselor din construţia de maşini şi sunt folosite icircn stare tratată termic sau termochimicOţelurile cu conţinut scăzut de carbon (sub 02 025) sunt oţeluri de cementare iar cele cu conţinut mare de carbon sunt oţeluri de icircmbunătăţire Oţelurile carbon pentru scule se folosesc la scule de prelucrare prin aşchiere prin pilire prin deformare prin

9

tăiere Proprietăţile şi starea de utilizare se obţin de către beneficiar după tratament termic Oţelurile carbon turnate sunt livrate icircn trei grupe de calitate ( indice 123 )

FONTELEbull FONTE ALBE bull FONTE CENUŞII bull FONTE MALEABILIZATE bull FONTE CU GRAFIT NODULAR bull FONTE MODIFICATE CU GRAFIT LAMELAR

FONTE ALBESunt fonte cu conţinut de carbon de 211667 Se numesc albe datorită aspectului metalic strălucitor al suprafeţei de ruperebull Fonte albe hipoeutectice 21143Cbull Fonte albe eutectice 443Cbull Fonte albe hipereutectice 43667CSunt caracterizate prin duritate şi fragilitate mari sunt neforjabile nu se prelucrează prin aşchiere

FONTE CENUŞIISunt aliaje ale fierului cu carbonul cu conţinut de peste 211C obţinute prin turnare icircn care C se găseşte total sau icircn parte sub formă de C liber-grafit Notarea se face cu Fc după care urmează trei cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la racţiuneRm icircn Nmmsup2 Ex Fc 200- fontă cenuşie cu Rm=200Nmmsup2

FONTE MALEABILIZATEProvin din fonte albe hipoeutectice icircncălzite la temperaturi icircnalte După modul cum se efectuează maleabilizarea se icircmpart icircnbull Fonte maleabilizate cu inima albăbull Fonte maleabilizate cu inima neagrăbull Fonte maleabilizate perliticeNotarea se face Fma Fmn sau Fmp după care urmează trei cifre care indică valoarea minimă a rezistenţei de rupere la tracţiune icircn Nmmsup2

FONTE CU GRAFIT NODULARSunt fonte cu conţinut de ~35C obţinute prin turnare Sunt utilizate mai ales la piese care trebuie să icircntrunească caracteristici de rezistenţă şi plasticitate mai mari ca la fontele cenuşii Se notează cu Fgn urmat de trei cifre care indică valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune şi de două cifre care indică alungirea AEx Fgn 400-12- fontă cu grafit nodular cu Rm=400Nmmsup2 şi A=12

FONTE MODIFICATE CU GRAFIT NODULARIcircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor fontelor cenuşii se introduc icircn fonta lichidă de compoziţie 2831C icircnainte de turnarea ei icircn forme substanţe numite modificatori care formează particule insolubile Principala caracteristică a modificatorilor o constituie conţinutul lor mare de siliciu Modificarea conduce la icircmbunătăţirea caracteristicii de rezistenţă a acestor fonte

OŢELURI ALIATEOţelurile aliate icircn afară de fier şi carbon şi de unele elemente icircnsoţitoare permanente(MnSişa) conţin şi alte elemente introduse icircn mod intenţionat icircncă de la elaborarea lor icircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor prin modificarea structurii Majoritatea elemen-telor de aliere micşorează tendinţa de creştere a grăuntelui de austenită asigură un grăunte fin şi o rezilienţă mare

Clasificarea oţelurilor aliate1 După numărul şi natura elementelor de aliere- Oţeluri ternare (conţin fier carbon şi un element de aliere de ex Ni CrMnetc)- Oţeluri cuaternare (conţin fier carbon şi alte două elemente de aliere de ex Cr-Ni Cr-Mn Mn-Sietc)- Oţeluri complexe de ex Cr-Mn-Si W-Cr-Vetc

10

2 După gradul de aliere- Oţeluri slab aliate ( cu pacircnă la 25 elemente de aliere)- Oţeluri mediu aliate ( 255 elemente de aliere)- Oţeluri icircnalt aliate ( cu peste 5 elemente de aliere)

3 După utilizări- Oţeluri de construcţiea Oţeluri aliate de cementare ( pacircnă la 025C)b Oţeluri de tratament termic -icircmbunătăţire ( peste025C)- Oţeluri pentru sculea Oţeluri pentru scule aşchietoareb Oţeluri de deformare- Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi speciale ( fizice mecanicechimice)a Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi magneticeb Oţeluri rezistente la uzurăc Oţeluri rezistente la coroziuned Oţeluri refractare

Notarea oţelurilor aliateSimbolul conţine o literă care indică modul de obţinere urmată de un grup de cifre şi litere Cifrele dinaintea grupului de litere indicăconţinutul de carbon icircn sutimi de procente iar cele de la sfacircrşitul acestuia indică conţinutul mediu al elementului principal de aliere icircn zecimi de procente Simbolurile literale indică elementele de aliere conţinute icircn ordinea importanţei ultimul fiind elementul principal de aliereEx T 20 Mn 14- oţel turnat cu 020C şi 14Mn

Oţelurile deformabile1 oţeluri de uz general- oţeluri aliate pentru construcţia de maşini- oţeluri aliate superioare pentru construcţia de maşini- oţeluri rezistente la coroziune- oţeluri refractare2 oţeluri cu destinaţie precisă

Simbolizarea oţelurilor aliate deformabileAu un simbol format din cifre şi litereDacă oţelul este superior după marca oţelului se se adaugă X iar dacă are conţinut controlat de sulf se adaugă S dacă sunt superioare şi au conţinut controlat de sulf se adaugă XSEx 18 MoCrNi13- are 018C sub 1Mo 13Ni 40 Cr 10- are 040C şi 1Cr

Oţelurile rezistente la coroziune şi refractare prelucrate la cald se simbolizează icircn mod similar Ex 12 NiCr 180- are 012C 1719Cr 810NiOţelurile aliate deformabile cu destinaţie precisă au notări asemănătoare cu indicarea la sfacircrşit a destinaţiei ca de ex Oţelul pentru arcuri 51 VCr 11 A- 051C 090120Cr oţelurile pentru rulmenţi se notează cu RULEx RUL 1 are 085110C 130165Croţelurile rapide se simbolizează cu Rp urmat de numărul de ordine al mărcii şi de numărul standarduluiEx Rp 3

FONTE ALIATEIcircn scopul realizării unor proprietăţi de rezistenţă la coroziune rezistenţă la uzură proprietăţi electrice şi magnetice fontele se aliază cu diferite elemente Cr Ni Mo V AletcClasificare- Fonte rezistente la uzura abrazivă- Fonte refractare- Fonte austenitice

11

Fonte rezistente la uzura abrazivăSunt fonte albe mediu şi icircnalt aliate cu Cr Ni Mo Vetc Ele se icircmpart icircn- fonte albe martensitice Ni-Cr- fonte albe Cr-Mo- fonte albe Cr-V- fonte albe icircnalt aliate cu cromEx Fa NiCr 1- fontă albă martensitică nichel-crom Fa VC- fontă albă crom-vanadiu

Fonte refractareSunt fonte aliate care trebuie să posede rezistenţă mare la oxidare pacircnă la 1100degCDupă elementul principal se clasifică icircnbull fonte aliate cu crom bull fonte aliate cu siliciubull fonte aliate cu siliciu şi crombull fonte aliate cu aluminiuPot avea grafit lamelar sau nodular şi se simbolizează Fr sau Frn urmat de simbolul elementului de aliereEx Fr Al 22- fontă aliată cu grafit lamelar şi cu 22Al Frn Al 22- fontă aliată cu grafit nodular şi cu 22Al

Fonte austeniticeSunt fonte icircnalt aliate cu proprietăţi speciale rezistenţă bună la coroziune rezistenţă bună la uzură icircn condiţii de frecare cu ungere proprietăţi electrice şi magnetice Sunt fonte icircnalt aliate cu nichel cu grafit lamelar sau nodular

Ex Fca Ni 35- fontă austenitică cu grafit lamelar cu 35Ni Fna NiSiCr 2052- fontă austenitică cu grafit nodular şi cu 20Ni 5Si şi 2Cr

MATERIALE COMPOZITEPrin materiale compozite se icircnţelege unirea a două sau mai multe materiale diferite dpdv chimic cu o suprafaţă clară de separare icircntre ele Materialul compozit trebuie să aibe proprietăţile pe care nu le are nici unul dintre materialele componente luat separat

ALTE MATERIALE

bull METALE ŞI ALIAJE NEFEROASE

- aluminiul şi aliaje pe bază de aluminiu(Ex Al 998 Al-Si)

- titanul şi aliaje pe bază de titan(Ex Ti-Mo)

- cuprul şi aliaje pe bază de cupru(Ex CuZn 5 ndash alamă Cu-Sn - bronzetc)

- aliaje de lipit

- aliaje antifricţiune

6 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PIESELOR DE TIP ARBORE

ARBORII sunt piese cu suprafeţe de revoluţie exterioare netedeicircn trepteprofilate

12

coaxiale sau cu axe paralele cu secţiunea circulară plină sau inelară profilat canelată cu axa geometrică rectilinie sau fracircntă

CONDIŢII TEHNICE SOLICITĂRI MATERIALE SEMIFABRICATEbullCONDIŢII TEHNICEPrecizie ridicată dpv al dimensiunilor formei şi poziţiei reciproce a suprafeţelor (STAS 8104)ndashconicitate ovalitate bătaie radială (50hellip 70 μm) concentricitate (50 μm) bataia frontală a flanşelor (30hellip50 μm) icircncovoiere (5hellip10 μm) abaterea de la paralelism a canalelor de pană sau a canelurilor (01 μmm) rugozitatea Ra= 02hellip 16 μmbullSOLICITĂRITorsiune icircncovoiere forfecare strivire oboseală bullMATERIALEOţeluri de icircmbunătăţire (cu un conţinut de C mai mare de 025) cu sau fără elemente de aliere OLC 45 OLC 50 OLC 60X 41MoCr10 50VCr11hellip şi uneori fonta

bull SEMIFABRICATEndash Laminate forjate (liber sau icircn matriţă) extrudate turnateOperaţiile necesare obţinerii semifabricatului forjat debitare icircncălzire CIF forjare debavurare tratament termicETAPELE PRELUCRĂRII MECANICE A ARBORILORdebitarea (pentru laminate) icircndreptarea bazareandash degroşarea prefinisarea finisareandash prelucrarea canelurilor canalelor de pană filetelor şi găurilor altor profilendash tratamentul termicndash rectificarea superfinisarea

PROCEDEE DE PRELUCRARE A ARBORILOR PRIN STRUNJIREbull Strunjirea de degroşarebull Strunjirea de finisarebull Strunjirea frontală cu avans longitudinalbull Strunjirea frontală cu avans transversalbull Strunjirea icircn trepte cu un singur cuţitbull Strunjirea cu multicuţite a arborilor netezibull Strunjirea cu multicuţite a arborilor icircn treptebull Strunjirea prin copiere

PRELUCRAREA FOARTE FINĂ A SUPRAFEŢELOR ARBORILORbull Strunjirea finăbull Rectificarea rapidăbull Rectificarea electrochimicăbull Lepuirea (rodarea)bull Honuirea exterioarăbull Superfinisareabull Lustruirea

OPERAŢII DE CONTROLbull CTC la recepţia semifabricatelor (formădimensiuni defectoscopic)bull CTC icircn timpul prelucrării (formă şidimensiuni)bull CTC final (formă dimensiuni poziţiareciprocă a suprafeţelor calitateasuprafeţelor - rugozitatea duritateadiferite straturi depuse)

Succesiunea operaţiilor tip de prelucrare a arborilor netezi şi icircn treptebull Debitarea semifabricatului (se elimină la semifabricatul matriţat)

13

bull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea de degroşare la unul din capetebull Strunjirea de degroşare la celălalt capătbull Strunjirea de finisare la unul din capetebull Strunjirea de finisare la celălalt capătbull Frezarea canelurilorbull Frezarea canalelor de panăbull Executarea filetelorbull Tratamentul termicbull Sablarebull Icircndreptarebull Rectificare exterioară a fusurilorbull Rectificarea filetuluibull CTC final

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull Conicitate Dmax-Dmin= 02 L (L=lungime)bull Ovalitate Dmax-Dmin= 01 D (D=diametru)bull Concavitate şi convexitate Dmax-Dmin= 02 Lbull Bătaia frontală a suprafeţei axiale bf max = 06 Dbull Deformarea (săgeata) arborelui sprijinit liber fmax =04 Dbull Abaterea de la paralelismul axelor 0015hellip 0025 mm100 mm icircn planul axelor şi 003hellip 005 mm 100 mm icircn planul perpendicularbull Toleranţa la lungime 015hellip 035 mm pentru fusuribull Ra = 01hellip 02 μmbull Duritatea 52hellip 65 HRCbull Forţa centrifugă de dezechilibrare lt 5 din masa arborelui

bullMATERIALEbullOŢELURI de icircmbunătăţire (Cgt02) cu şi fără elemente de aliere OLC 45 X OLC 60 X 33 Mo Cr 11hellipbullFONTE speciale aliate cu Cr Ni Mo Cu Precizie dimensională mai mare prelucrări mecanice mai puţine cu 25hellip 30 rezistenţă la oboseală mai ridicată decacirct la arborii din oţelMasă mai mică şi preţ redusbullSEMIFABRICATEbullArborii din oţel se matriţează icircn faze succesivebullArborii din fontă se toarnă Semifabricatele se supun la CTC nedistructivTratamente termice pentru detensionare 840hellip 860 oC şi răcire icircn aer - oţeluriLa fonte 930 oC menţinere 5h răcire lentă (20 oCh pacircnă la 500 oC) şi apoi răcire icircn aer

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică a arborelui cotitbull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea palierului centralbull Strunjirea simultană a palierelorbull Rectificarea de degroşare a palierelorbull Calibrarea găurilor de centrarebull Strunjirea de degroşare a manetoanelorbull Rectificarea de degroşaresuccesivă a manetoanelorbull Găurirea simultană a canalelor de ungerebull Găurirea şi filetarea flanşeibull Frezarea canalelor de panăbull TT călirea simultană a fusurilor (52hellip 65 HRC)bull Roluire redresarebull Rectificarea de finisare a palierelor

14

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

Procesul de producţie totalitatea activităţior desfăşurate icircn mod organizat sub conducerea unor organe de decizie de către forţa de muncă cu ajutorul mijloacelor de muncă icircn vederea obţinerii produselor finite (mărfurilor)Procesele de bază ansamblul acţiunilor şi activităţilor prin care se realizează fabricarea prin procesele tehnologice şi de controlProcesele de pregătire a producţiei (fabricaţiei) asigură posibilitatea desfăşurării icircn condiţii cacirct mai bune a proceselor de bază şi anexeProcesele auxiliare activităţi dirijate care se desfăşoară icircn parallel cu procesele de bază icircnsă nu iau parte direct la transformarea obiectelor muncii (producerea de aer comprimat abur icircntreţinerea şi repararea utilajelor executarea şi icircntreţinerea SDV-urilorhellipProcesele anexe o completare a activităţilor de bază şi asigură prelucrarea şi valorificarea unor deşeuri rezultate din procesele de bazăLivrarea produselor activitatea de vacircnzare către clienţi a mărfurilor realizate

Analiza tehnologicităţii construcţiei şi a reparabilităţii autovehiculelorTehnologicitatea construcţiei autovehiculului bull Definiţie Tehnologicitatea construcţiei este caracteristica complexă a construcţiei piesei subansamblului sau a autovehiculului icircn icircntregime care asigură ca unitatea subsistemul sau sistemul tehnic considerat să se poată fabrica prin cele mai economice procese tehcu cheltuieli minime de forţă de muncă utilaje materiale şi energiebull Tehnologicitatea este asigurată icircncă din faza de proiectareCerinţe impuse pentru asigurarea tehnologicităţiibull Constructive1 simplitatea schemelor de principiu şi a elementelor structurale ale ansamblului2 accesibilitatea maximă la piese şi subansambluri 3 alegerea raţională şi unificarea materialelor şi semifabricatelor4 optimizarea formei geometrice şi reducerea greutăţii5 asamblarea prin interschimbabilitate totală parţială sau prin utilizarea ompensatorilor6 alegerea raţională a bazelor de aşezare a sistemului decotare şi de indicare a toleranţelor şi rugozităţilor7 unificarea constructivă extinsă a pieselor şisubansamblurilor8 asigurarea concordanţei cu normele industriale interne şi sistemele internaţionale de unităţi de măsură STAS EN NIDSIhellipbullTehnologice1 reducerea termenelor de pregătire şi asimilare icircn fabricaţie2 utilizarea celor mai productive procedee tehnologice de prelucrare şi control3 asigurarea consumurilor minime de materiale forţă de muncă energie4 organizarea raţională a fabricaţiei montajului şi controlului5 asigurarea continuităţii tehnologicebullDe exploatare1 asigurarea fiabilităţii şi durabilităţii produsului2 simplitatea deservirii tehnice şi a reparaţiei3 consum minim de piese de schimb4 greutate minimă a produsuluiIndici pentru aprecierea tehnologicităţiibull Indici absoluţi (se utilizează la compararea tehnologicităţiisubansamblurilor sau ansamblurilor cu aceiaşi parametri energetici)1 greutatea semifabricatelor Gsf2 greutatea constructivă a produsului G03 volumul de muncă necesar fabricării Vm4 costul tehnologic al fabricării CfIndici relativi (specifici) se obţin prin raportarea 1 consumului de material Go Gsf2 greutatea specifică iGP= Go Pn [kgkW] 3 volumul specific de muncă Vm= Vm totPn [ore om kW]hellip

2

Indicii de apreciere a reparabilităţii autovehiculelor1 tehnologicitatea lucrărilor de demontare -remontare (volumul de muncă la 2 deteriorarea pieselor la demontare (nr 3 indicele de reutilizarea pieselor (nr de 4 repetabilitatea (n

2 SEMIFABRICATE SAU PIESE OBŢINUTE PRIN DEFORMARE PLASTICĂ LA RECE ŞI ŞTANŢARE

Principii generale şi clasificarea procedeelor dedeformare plastică la rece70 din piesele unui autovehicul sunt realizate prin deformare plastică lareceTendinţă de icircnlocuire a pieselor turnate cu piese presate la receDuce labull scăderea greutăţii cu 25hellip 50bullscăderea consumului de metal cu 20hellip 70bullvolumul de muncă se reduce cu 50hellip 80Ştanţarea (tăierea) tăieri după contur deschis sau icircnchis Forfecarearetezarea decuparea perforareaMatriţarea la rece deformări la rece executate icircn matriţe Icircndoireaambutisarea fasonarea formarea prin presare volumică la rece

Ambutisarea pieselor de caroserii auto se utilize-ză table cu grosimi de 04hellip3mm din oţeluri special pentru ambutisare (Clt012cu σr=280hellip 350 Nmm2) subformă de benzi sau foiStarea tablei recoaptă şi dresată după recoacere cu suprafaţa curată fără zgacircrieturi şi pori recoaptă albAdausul tehnologic este 30hellip100 mm La piesele complexe cu deformări neuniforme se utilizează rigle sau praguri de fracircnare pentru a icircmpiedica icircngroşarea materialului cutarea sau deplasarea

Prelucrarea prin roluire a jenţilor de automobilroluirea este o deformare circumferenţială icircn paralel cu profilarea Semifabricatul este banda de tablă cu forma de profil icircnchis (tubular) Se obţine prin roluirea sudarea şi ajustarea cordonului de sudură Profilarea se face pe maşini speciale cu role icircn trei treceri Ultima operaţie este calibrarea

Presarea volumică la rece (refularea şi calibrarea)Refularea barelor şi tijelor cu diametre maxime de 25 mm se utilizează la obţinerea semifabricatelor pentru şuruburi buloane nituri piuliţe tacheţi role şi bile pentru rulmenţi precizia este de 30hellip 40 μm iar coeficientul de utilizare a materialului ajunge la95Calibrarea se utilizează pentru creşterea preciziei dimensionale a semifabricatelor care icircn prealabil au fost matriţate la cald (biele pinioane furci de cuplarehellipIcircnainte de calibrare piesele se pregătesc prin decapare tobare sau sablare şi lubrifiere

SEMIFABRICATE LAMINATEBare laminate la cald bare trase la rece cu secţiunea rotundă pătrată sau hexagonală benzi de oţel profile L U T ţevi sacircrmăhellipBare trase la rece pentru obţinerea de adausuri de prelucrare mici (02hellip03 mm) profilele laminate la cald se calibrează prin ldquotragere la recerdquoProfile laminate la rece pentru caroserii de autobuze autoutilitareautoturisme se utilizează profile laminate la rece benzi late corniereprofole U T ţevi profile complexe realizate din aliaje de aluminiu

3

SEMIFABRICATE COMBINATESe combină mai multe procedee sudare - ambutisare - turnare - forjarehellipPentru realizarea punţilor motoare carcase ale punţilor axe ale punţilor de autotu-risme lonjeroane traverse cabine supape camere de fracircnăcoroane şi roţi de distribuţieSe pot obţine semifabricate cu forme complexe cu reducere mare de greutate reducerea volumului de prelucrări mecanice şi deci reducere a preţului

SEMIFABRICATE ŞI PIESE OBŢINUTE DIN PULBERI METALICEMetalurgia pulberilor permite obţinerea de piese şi semifabricate din materiale metalice şi nemetalice prin icircncălzire şi presare Procesul de amestec al componentelor nu este metalurgic Nu este o topire a tuturor componentelor ci icircncălzirea se face la o tempera-tură sub punctul de topire al componentului principal (07hellip 08 ttop)Principalul avantaj este posibilitatea de obţinere a pieselor din metale greu fuzibile care nu se combină icircn stare topită (wolfram-cupru fierplumbhellip ) precum şi din combinaţii de metale cu nemetale care nu pot fi obţinute prin nici o altă metodă (fier-grafit fier-masă plastică metaldiamanthellip)Se obţin piese finite sau cu adausuri de prelucrare foarte mici Proprietăţi fizico-mecanice superioare celor clasiceProcesul tehnologic pregătirea formarea presarea sinterizareacompactizare calibrare tratamente termice şi termochimice acoperiri de protecţie

Exemple de semifabricate sinterizate-lagăre de alunecare poroase (fier-grafit bronz grafitathellip ) pentru demarorruptor-distribuitor ventilator pompă de apă pompă de ulei ghiduri de supapăhellip-aliaje oţel-cupru sau oţel-nichel pentru pinioane pompă de ulei bucşe pentru lagăre cu autolubrifierehellip-garnituri de fricţiune pentru transmisii automate ambreiaje umede şi uscate plăcuţe şi saboţi de fracircnăhellipalte repere pistoane filtre metalice sinterizate bujiihellip

3 SEMIFABRICATE SPECIFICE PRODUCŢIEI DE AUTOVEHICULE RUTIERE

Tipuri de de semifabricate1 turnate (T)2 turnate sub presiune (Tp)3 laminate (L)4 forjate (F)5 matriţate (M)6 sudate (S)7 sinterizate (Sz)8 extrudate (E)Semifabricatul se alege de către tehnolog icircn funcţie de1 Clasa de materiale2 Mărimea piesei3 Forma piesei4 Condiţiile de funcţionare a piesei5 Caracterul producţiei6 Tipul prelucrării mecanice necesare

SEMIFABRICATE TURNATE1 Turnarea icircn forme de nisip se pot turna fonte oţeluri şi uneori neferoase Se preferă formarea mecanică cu modele metalice (serie mare) sau din lemn Rugozitatea obţinută Ra= 50 μm precizia relative bună Pentru materiale feroase există 5 clase de precizie pentru neferoase 3

2 Turnarea icircn forme metalice (cochile şi matriţe) pentru material neferoase cu temp de topire lt 1300oC (temperatura de topire a alumuniului este de 550oC iar temperatura de turnare este de 560oC)Prin turnarea icircn forme metalice se icircmbunătăţesc următorii parametribull productivitatea 2hellip3 xbull suprafeţele de producţie scad de 5hellip 6 x

4

bull consumul de material de formare cu 50hellip 70bull scad simţitor adausurile de prelucrare şi ca urmare greutatea semifabricatuluibull precizia creşteTurnarea se poate realiza la presiune normală sau sub presiune (TSP) Icircn cazul turnării sub presiune se pot obţine piese cu pereţi subţiri cavităţi şi intersecţii de pereţi Ra=08hellip 63μm Piese la care se utilizează semifabricate turnate icircn forme metalicepistoane blocuri motoare chiulase carcase de ambreiaje cutii devitezehellip

3 Turnarea centrifugală metalul topit se toarnă icircntr-o formă care se roteşte Creşte compactitatea metalului reducerea rebuturilor cu 10 se elimină materialul de formare productivitate şi precizie ridicate Ra= 50hellip100 μm Forma se roteşte cu viteza unghiulară ω=80hellip 100 s-1 Se obţin semifabricate pentru cămăşi de cilindru tacheţi bucşehellip

4 Turnarea de precizie turnare icircn forme coji cu sau fără modele uşor fuzibile Se pot turna feroase şi neferoasebullTurnarea icircn forme coji piese din fontă maleabilă fontă cu grafit nodular oţel aliaje de aluminiu sau cupru Se pot obţine piese din oţel cu pereţi subţiri de 3hellip 5mm şi din aliaje de aluminiu de 1hellip 15mm Ra=125hellip25μmFormele coji sunt amestecuri de nisip cuarţos (92hellip 95) şi o răşină termoreactivă (fenol-formaldehidică) pulverulentă care policondensează la 523hellip 623oC şi se icircntăreşte definitiv Arbori cotiţi arbori de distribuţiehellip

Turnarea cu modele uşor fuzibile Pentru piese mici cu greutate de 1hellip 500gSegmenţi antecamere de mac palete de turbosuflantăhellipModelele uşor fuzibile se realizează din stearină sau parafină Grosimi de pereţi minime 015mm şi alezaje cu diametre minime de 08mmPrelucrările mecanice se reduc cu 90hellip 100 Precizie foarte ridicată rugozitateRa=125hellip 25 μm

SEMIFABRICATE FORJATE ŞI MATRIŢATE LA CALDForjarea şi matriţarea presupun deformarea plastică a metalului icircncălzit icircntre două suprafeţe (semimatriţe) drepte sau profilate Principalul avantaj al matriţării este menţinerea fibrajului materialului

Matriţarea pieselorcomplexe se realizează icircn etape succesive pe linii de forjare mecanizate sau linii automate

5

Rularea la cald deformarea are loc prin angrenarea sculei reci cu semifabricatul icircncălzit superficial Prin acest procedeu se obţin roţi dinţate cilindrice conice tije canelatehellip cu adaosuri de prelucrare mici (03hellip 05 mm) Succesiunea operaţiilor de obţinere a unei roţi dinţate este1 matriţarea roţii dinţate2 tratamentul termic primar3 sablarea4 icircncălzirea prin inducţie5 rularea danturii6 curăţarea de oxizi7 tratamentul termic final8 rectificarea profilului danturii

Matriţarea prin electrorefulare constă din deformarea plastică la cald liberă sau icircn matriţe a materialului icircncălzit prin inducţie Se obţin piese tip supapă arbori cu flanşe arbori planetari Procedeu foarte productiv

Matriţarea metalului lichid procedeu care combină turnarea sub presiune cu atriţarea Se utilizează la obţinerea pieselor din aluminiu cupru şi mai rar oţel Fibrajul şi rezistenţa la rupere şi oboseală se icircmbunătăţesc substanţial Coeficientul de utilizare amaterialului creşte pacircnă la 95 Procedeul se utilizează la realizarea semifabricatelorpentru pistoane

4 BAZE DIMENSIUNI ŞI DISPOZITIVE DE LUCRUBAZAREA ŞI FIXAREA PIESELOR LA PRELUCRAREA MECANICĂ ŞILA ASAMBLAREDEFINIŢIIBază de referinţă element geometric component al unui produs care ocupă la un moment dat o poziţie icircn raport cu care se studiază poziţia celorlalte elemente

Bazare orientarea piesei pe maşina unealtă sau icircn dispozitiv adică a suprafeţei de prelucrat icircn raport cu traiectoria muchiei aşchietoare ţinacircnd seama de condiţiile impuse prelucrării şi de sistemul de referinţă al celor trei axe la care se raportează gradele de libertate (gdl) ale piesei ce se prelucrează Semifabricatul corp rigid icircn spatiu posedă 6 gdl icircn sistemul trirectangular XOYZ 3 translaţii (icircn lungul axelor) şi trei rotaţii (icircn jurul axelor) Poziţia static determinată se realizează prin eliminarea celor 6 gdl cu ajutorul a 6 puncte de reazem reazemele se repartizează pe cele 3 suprafeţe ale piesei icircn funcţie de forma şi dimensiunile piesei

a) Prismebullbază de aşezare123bullbază de ghidare 45bullbază de reazem 6Toate sunt baze tehnologice dehellipb) Cilindrice lungi bullbază de dublă ghidare 1234 leagă4 gdlbull2 suprafeţe de reazem 5 leagă 1 translaţie şi 6 leagă o rotaţiec) Cilindrice scurtebullbază de aşezare 123bullb de ghidare 45

6

bullb de reazem 6d) Sferice2 suprafeţe deaşezare 123 şi 456Condiţiile de realizare a unei bazări static determinate a pieseiBazarea (orientarea) asigură realizarea dimensiunilor suprafeţelor care se prelucrează şi a cotelor ce corelează suprafeţele prelucrate icircn lanţul de dimensiuni Fixarea este necesară pentru menţinerea bazării realizate adică imobilizarea piesei icircn poziţia optimă Bazarea se asigură prin eliminarea unui număr de gdl (max 6) iarFixarea se realizează prin preluarea celor 6 gdl Aşezarea semifabricatului icircn vederea prelucrării icircn cadrul sistemului tehnologic MUDPS (Maşină Unealtă-Dispozitiv-Piesă-Sculă) se poate realiza icircn trei variante1 Icircntr-un dispozitiv special (serie mare masă)2 Direct pe masa MU sau icircn dispozitiv universal (serie mică individuală)3 Direct pe masa MU după trasajul piesei de prelucrat (serie mică individuală)

DISPOZITIVE SPECIFICE FABRICAŢIEI ŞI REPARAŢIEI AUTOVEHICULELOR

DEFINIŢIIDispozitivul este componentul auxiliar al unui sistem tehnic El este constituit din elemente cel puţin icircn parte solide ale căror legături le permit o mobilitate limitată şi care icircn timpul lucrului rămacircn icircn repaus relativ Dispozitivul de prelucrare pe maşini unelte este ansamblul suplimentar folosit pentru bazarea (orientarea) şi fixarea pieselor de prelucrat sau (şi) a sculelor icircn scopul realizării preciziei procesului tehnologic de aşchiere

DISPOZITIVE DE ASAMBLARESunt acele echipamente tehnologice care servec la aşezarea corectă şi fixarea subansamblurilor icircn vederea asamblăriiDISPOZITIVE DE CONTROLSunt acele echipamente tehnologice care servec la verificarea precizieiinteroperaţionale sau finale la fabricare sau reparareDISPOZITIVE PENTRU PRELUCRARE MECANICĂComponenţă corp (placa de bază) elemente de aşezare (reazeme)elemente şi mecanisme de stracircngere (fixare) şi acţionare elemente deghidare şi reglare a sculelor elemente auxiliare şi de asamblare pemaşina unealtăElementele şi mecanismele de orientare şi fixare se icircntacirclnesc icircncomponenţa tuturor dispozitivelor

ELEMENTE COMPONENTE ALE DISPOZITIVELOR PENTRU PRELUCRARE MECANICĂ

1 ELEMENTE DE AŞEZARE

(REAZEME) servesc la bazarea pieselor icircn corpul dispozitivului (reazeme principale) la mărirea stabilităţii piesei (reazeme auxiliare) la mărirea rigidităţii piesei (reazeme suplimentare)

11 Reazeme pentru suprafeţe plane

a) Reazeme fixe Plăcuţe de reazem şi cepuri fixe (cu cap bombat striat sau plat)b) Reazeme autoreglabile se utilizează pentru icircnlocuirea unuia din reazemele fixe icircnvederea compensării abaterilor de de poziţie ale suprafeţelor sau axelorc) Reazeme reglabile sunt reazeme principale sau suplimentare (de rigidizare)12 Reazeme pentru suprafeţe cilindrice şi conicea) Prisme de sprijin se utilizează la bazarea pieselor cilindrice pe suprafaţa exterioară

2 ELEMENTE ŞI MECANISME DE STRAcircNGEREElementele de stracircngere

7

sunt alcătuite dintr-un singur reper pană şurub excentricMecanismul conţine mai multe elemente Toate elementele şi mecanismele preiauforţele care se transmit din exterior către piesă

3 MECANISME CU ELEMENTE COMUNE PENTRU ORIENTARE ŞI FIXARE

Mecanisme cu bucşe (dornuri) elasticMecanisme cu hidroplast Hidroplastul este o substanţă asemănătoare cu cauciucul realizată dinPVC dibutilftalat şi stearatde Ca

4 DISPOZITIVE DE ASAMBLARE ŞI DEZASAMBLARE

5 DISPOZITIVE DE CONTROL

5 MATERIALE

ALIAJELE FIER-CARBONAliajele fierului cu carbonul sunt oţelurile şi fonteleElecostituie cele mai importante produse siderurgice şi formează baza construcţiei moderne de autovehiculePonderea lor foarte mare varietatea utilizării lor se justifică prin proprietăţile mecanice superioare posibilităţi largi de prelucrare prin deformare plastică prin aşchiere buneposibilităţi de sudare etc

OŢELURILE CARBONSe clasifică icircn1 Oţeluri carbon de uz general2 Oţeluri carbon de calitate3 Oţeluri carbon de calitate superioară4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisă

Influenţa conţinutului de carbonProprietăţile oţelurilor sunt determinate de natura constituenţilor structurali şi de roporţia acestora Icircn funcţie de conţinutul de carbon oţelurile au proprietăţi fizice şi caracteristici mecanice diferite Odată cu creşterea conţinutului de carbon creşte rezistenţa la rupere Rm creşte duritatea Brinell HB şi scade alungirea A şi gacirctuirea la rupere Z scade deasemenea rezilienţa KCU

Influenţa elementelor icircnsoţitoareOţelurile nu sunt numai aliaje fier-carbon ele conţin icircntotdeauna şi alte elemente umiteelemente icircnsoţitoare permanente care bull au fost introduse la eleborarea oţelului pentru dezoxidare şi desulfurare (Mn Si)bull nu au putut fi eliminate complet icircn procesul de elaborare (provin din minereuri) SPOţelurile conţin şi elemente gazoase oxigen hidrogen azot

bull Influenţa manganului este introdus la eleborare pentru dezoxidare şi desulfurare conferă plasticitate creşte temperatura de topire şi se deformează bine icircn timpul proceselor de prelucrare la cald Piesele rezistă la solicitări cu şocbull Infuenţa sulfului provoacă fragilitate la cald care poate fi de două feluri (fragilitate la roşu şi fragilitate la temperature icircnalte) Fragilitatea se poate evita prin introducerea laelaborare a unei cantităţi corespunzătoare de Mn Sulful se utilizează icircn scopul icircmbunătăţirii prelucrabilităţii prin aşchiere Oţelurile cu sulf au calităţi lubrifiante bune ndash se utilizează la şenila simplăbull Influenţa fosforului icircnrăutăţeşte plasticitatea măreşte rezistenţa la rupere şi duritatea icircmbunătăţeşte prelucrabilitatea la caldbull Influenţa siliciului serveşte la dezoxidarea oţeluluibull Influenţa azotului la oţelurile moi produce fragilitate la albastru şi icircmbătracircnirea mecanică ce se evită prin dezoxidare suplimentară cu aluminiu

8

Clasificarea oţelurilor-carbon

1 După duritate icircn raport cu conţinutul de carbonbull Oţeluri extra moi ( sub 010C )bull Oţeluri moi ( 010-025C )bull Oţeluri semimoi ( 025-040C )bull Oţeluri semidure ( 040-060C )bull Oţeluri dure ( 060-070C )bull Oţeluri foarte dure ( 070-080C )bull Oţeluri extra dure ( peste 080C )Oţelurile marcate cu roşu se utilizează frecvent icircn construcţia de autovehicule

Notarea oţelurilor-carbon1 Oţelurile de uz general Se notează cu OL urmate de două cifre care reprezintă valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune (icircn daNmmsup2)Ex OL 37 3 ndash oţel de uz general cu Rm=37 daNmmsup2 din clasa de calitate 3

2 Oţelurile de calitateSe notează cu OLC urmat de două cifre care reprezintă aproximativ conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procenteEx OLC 45 ndash oţel de calitate conţine 045C

3 Oţeluri de calitate superioarăSe notează cu OLC urmate de două cifre la care se adaugă litera X iar la cele cuconţinut controlat de sulf litera SEx OLC 45 X ndash oţel de calitate superioară cu 045C OLC 45 XS ndash oţel de calitate superioară cu 045C şi conţinut controlat de sulf

4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisăbull Oţeluri pentru automate (oţeluri prelucrate pe MU automate cu conţinut ridicat de S şi P) se notează cu AUT urmat de două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procente şi care se completează cu Mn dacă oţelul conţine mangan la limita superioară de peste 1 Notarea se completează cu L pentru oţel laminat la cald cu T pentru oţel tras la rece şi cu C pentru oţel cojitEx AUT 20 LC ndash oţel pentru automate cu 020C laminat la cald şi este cojit

1048707 Oţeluri carbon pentru scule Se notează OSC (S- scule C- carbon) urmat de una sau două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn zecimi de procenteEx OSC 10 ndash oţel pentru scule cu 1CDacă oţelul are conţinut ridicat de mangan se adaugă şi litera MEx OSC 8 M ndash oţel pentru scule cu 08C şi peste 1Mn1048707 Oţeluri turnateSe notează cu OT urmat de două cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la tracţiune icircn daNmmsup2Ex OT 45 ndash oţel turnat cu Rm=45 daNmmsup2

Utilizările oţelurilor carbonOţelurile carbon de uz general se folosesc icircn constucţii metalice şi nemetalice Au cost mai scăzut se folosesc ca atare fără prelucrări prin deformare plastică la cald şitratament termic ulterior au bune proprietăţi tehnologice (prelucrabilitate bună prin aşhiere capacitate bună de deformare plastică sudabilitate bună) Caracteristicilemecanice sunt garantate de producător Oţelurile carbon de calitate cele superioare şi cele cu conţinut controlat de sulf se livrează ca semifabricate laminate sunt destinate pieselor din construţia de maşini şi sunt folosite icircn stare tratată termic sau termochimicOţelurile cu conţinut scăzut de carbon (sub 02 025) sunt oţeluri de cementare iar cele cu conţinut mare de carbon sunt oţeluri de icircmbunătăţire Oţelurile carbon pentru scule se folosesc la scule de prelucrare prin aşchiere prin pilire prin deformare prin

9

tăiere Proprietăţile şi starea de utilizare se obţin de către beneficiar după tratament termic Oţelurile carbon turnate sunt livrate icircn trei grupe de calitate ( indice 123 )

FONTELEbull FONTE ALBE bull FONTE CENUŞII bull FONTE MALEABILIZATE bull FONTE CU GRAFIT NODULAR bull FONTE MODIFICATE CU GRAFIT LAMELAR

FONTE ALBESunt fonte cu conţinut de carbon de 211667 Se numesc albe datorită aspectului metalic strălucitor al suprafeţei de ruperebull Fonte albe hipoeutectice 21143Cbull Fonte albe eutectice 443Cbull Fonte albe hipereutectice 43667CSunt caracterizate prin duritate şi fragilitate mari sunt neforjabile nu se prelucrează prin aşchiere

FONTE CENUŞIISunt aliaje ale fierului cu carbonul cu conţinut de peste 211C obţinute prin turnare icircn care C se găseşte total sau icircn parte sub formă de C liber-grafit Notarea se face cu Fc după care urmează trei cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la racţiuneRm icircn Nmmsup2 Ex Fc 200- fontă cenuşie cu Rm=200Nmmsup2

FONTE MALEABILIZATEProvin din fonte albe hipoeutectice icircncălzite la temperaturi icircnalte După modul cum se efectuează maleabilizarea se icircmpart icircnbull Fonte maleabilizate cu inima albăbull Fonte maleabilizate cu inima neagrăbull Fonte maleabilizate perliticeNotarea se face Fma Fmn sau Fmp după care urmează trei cifre care indică valoarea minimă a rezistenţei de rupere la tracţiune icircn Nmmsup2

FONTE CU GRAFIT NODULARSunt fonte cu conţinut de ~35C obţinute prin turnare Sunt utilizate mai ales la piese care trebuie să icircntrunească caracteristici de rezistenţă şi plasticitate mai mari ca la fontele cenuşii Se notează cu Fgn urmat de trei cifre care indică valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune şi de două cifre care indică alungirea AEx Fgn 400-12- fontă cu grafit nodular cu Rm=400Nmmsup2 şi A=12

FONTE MODIFICATE CU GRAFIT NODULARIcircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor fontelor cenuşii se introduc icircn fonta lichidă de compoziţie 2831C icircnainte de turnarea ei icircn forme substanţe numite modificatori care formează particule insolubile Principala caracteristică a modificatorilor o constituie conţinutul lor mare de siliciu Modificarea conduce la icircmbunătăţirea caracteristicii de rezistenţă a acestor fonte

OŢELURI ALIATEOţelurile aliate icircn afară de fier şi carbon şi de unele elemente icircnsoţitoare permanente(MnSişa) conţin şi alte elemente introduse icircn mod intenţionat icircncă de la elaborarea lor icircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor prin modificarea structurii Majoritatea elemen-telor de aliere micşorează tendinţa de creştere a grăuntelui de austenită asigură un grăunte fin şi o rezilienţă mare

Clasificarea oţelurilor aliate1 După numărul şi natura elementelor de aliere- Oţeluri ternare (conţin fier carbon şi un element de aliere de ex Ni CrMnetc)- Oţeluri cuaternare (conţin fier carbon şi alte două elemente de aliere de ex Cr-Ni Cr-Mn Mn-Sietc)- Oţeluri complexe de ex Cr-Mn-Si W-Cr-Vetc

10

2 După gradul de aliere- Oţeluri slab aliate ( cu pacircnă la 25 elemente de aliere)- Oţeluri mediu aliate ( 255 elemente de aliere)- Oţeluri icircnalt aliate ( cu peste 5 elemente de aliere)

3 După utilizări- Oţeluri de construcţiea Oţeluri aliate de cementare ( pacircnă la 025C)b Oţeluri de tratament termic -icircmbunătăţire ( peste025C)- Oţeluri pentru sculea Oţeluri pentru scule aşchietoareb Oţeluri de deformare- Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi speciale ( fizice mecanicechimice)a Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi magneticeb Oţeluri rezistente la uzurăc Oţeluri rezistente la coroziuned Oţeluri refractare

Notarea oţelurilor aliateSimbolul conţine o literă care indică modul de obţinere urmată de un grup de cifre şi litere Cifrele dinaintea grupului de litere indicăconţinutul de carbon icircn sutimi de procente iar cele de la sfacircrşitul acestuia indică conţinutul mediu al elementului principal de aliere icircn zecimi de procente Simbolurile literale indică elementele de aliere conţinute icircn ordinea importanţei ultimul fiind elementul principal de aliereEx T 20 Mn 14- oţel turnat cu 020C şi 14Mn

Oţelurile deformabile1 oţeluri de uz general- oţeluri aliate pentru construcţia de maşini- oţeluri aliate superioare pentru construcţia de maşini- oţeluri rezistente la coroziune- oţeluri refractare2 oţeluri cu destinaţie precisă

Simbolizarea oţelurilor aliate deformabileAu un simbol format din cifre şi litereDacă oţelul este superior după marca oţelului se se adaugă X iar dacă are conţinut controlat de sulf se adaugă S dacă sunt superioare şi au conţinut controlat de sulf se adaugă XSEx 18 MoCrNi13- are 018C sub 1Mo 13Ni 40 Cr 10- are 040C şi 1Cr

Oţelurile rezistente la coroziune şi refractare prelucrate la cald se simbolizează icircn mod similar Ex 12 NiCr 180- are 012C 1719Cr 810NiOţelurile aliate deformabile cu destinaţie precisă au notări asemănătoare cu indicarea la sfacircrşit a destinaţiei ca de ex Oţelul pentru arcuri 51 VCr 11 A- 051C 090120Cr oţelurile pentru rulmenţi se notează cu RULEx RUL 1 are 085110C 130165Croţelurile rapide se simbolizează cu Rp urmat de numărul de ordine al mărcii şi de numărul standarduluiEx Rp 3

FONTE ALIATEIcircn scopul realizării unor proprietăţi de rezistenţă la coroziune rezistenţă la uzură proprietăţi electrice şi magnetice fontele se aliază cu diferite elemente Cr Ni Mo V AletcClasificare- Fonte rezistente la uzura abrazivă- Fonte refractare- Fonte austenitice

11

Fonte rezistente la uzura abrazivăSunt fonte albe mediu şi icircnalt aliate cu Cr Ni Mo Vetc Ele se icircmpart icircn- fonte albe martensitice Ni-Cr- fonte albe Cr-Mo- fonte albe Cr-V- fonte albe icircnalt aliate cu cromEx Fa NiCr 1- fontă albă martensitică nichel-crom Fa VC- fontă albă crom-vanadiu

Fonte refractareSunt fonte aliate care trebuie să posede rezistenţă mare la oxidare pacircnă la 1100degCDupă elementul principal se clasifică icircnbull fonte aliate cu crom bull fonte aliate cu siliciubull fonte aliate cu siliciu şi crombull fonte aliate cu aluminiuPot avea grafit lamelar sau nodular şi se simbolizează Fr sau Frn urmat de simbolul elementului de aliereEx Fr Al 22- fontă aliată cu grafit lamelar şi cu 22Al Frn Al 22- fontă aliată cu grafit nodular şi cu 22Al

Fonte austeniticeSunt fonte icircnalt aliate cu proprietăţi speciale rezistenţă bună la coroziune rezistenţă bună la uzură icircn condiţii de frecare cu ungere proprietăţi electrice şi magnetice Sunt fonte icircnalt aliate cu nichel cu grafit lamelar sau nodular

Ex Fca Ni 35- fontă austenitică cu grafit lamelar cu 35Ni Fna NiSiCr 2052- fontă austenitică cu grafit nodular şi cu 20Ni 5Si şi 2Cr

MATERIALE COMPOZITEPrin materiale compozite se icircnţelege unirea a două sau mai multe materiale diferite dpdv chimic cu o suprafaţă clară de separare icircntre ele Materialul compozit trebuie să aibe proprietăţile pe care nu le are nici unul dintre materialele componente luat separat

ALTE MATERIALE

bull METALE ŞI ALIAJE NEFEROASE

- aluminiul şi aliaje pe bază de aluminiu(Ex Al 998 Al-Si)

- titanul şi aliaje pe bază de titan(Ex Ti-Mo)

- cuprul şi aliaje pe bază de cupru(Ex CuZn 5 ndash alamă Cu-Sn - bronzetc)

- aliaje de lipit

- aliaje antifricţiune

6 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PIESELOR DE TIP ARBORE

ARBORII sunt piese cu suprafeţe de revoluţie exterioare netedeicircn trepteprofilate

12

coaxiale sau cu axe paralele cu secţiunea circulară plină sau inelară profilat canelată cu axa geometrică rectilinie sau fracircntă

CONDIŢII TEHNICE SOLICITĂRI MATERIALE SEMIFABRICATEbullCONDIŢII TEHNICEPrecizie ridicată dpv al dimensiunilor formei şi poziţiei reciproce a suprafeţelor (STAS 8104)ndashconicitate ovalitate bătaie radială (50hellip 70 μm) concentricitate (50 μm) bataia frontală a flanşelor (30hellip50 μm) icircncovoiere (5hellip10 μm) abaterea de la paralelism a canalelor de pană sau a canelurilor (01 μmm) rugozitatea Ra= 02hellip 16 μmbullSOLICITĂRITorsiune icircncovoiere forfecare strivire oboseală bullMATERIALEOţeluri de icircmbunătăţire (cu un conţinut de C mai mare de 025) cu sau fără elemente de aliere OLC 45 OLC 50 OLC 60X 41MoCr10 50VCr11hellip şi uneori fonta

bull SEMIFABRICATEndash Laminate forjate (liber sau icircn matriţă) extrudate turnateOperaţiile necesare obţinerii semifabricatului forjat debitare icircncălzire CIF forjare debavurare tratament termicETAPELE PRELUCRĂRII MECANICE A ARBORILORdebitarea (pentru laminate) icircndreptarea bazareandash degroşarea prefinisarea finisareandash prelucrarea canelurilor canalelor de pană filetelor şi găurilor altor profilendash tratamentul termicndash rectificarea superfinisarea

PROCEDEE DE PRELUCRARE A ARBORILOR PRIN STRUNJIREbull Strunjirea de degroşarebull Strunjirea de finisarebull Strunjirea frontală cu avans longitudinalbull Strunjirea frontală cu avans transversalbull Strunjirea icircn trepte cu un singur cuţitbull Strunjirea cu multicuţite a arborilor netezibull Strunjirea cu multicuţite a arborilor icircn treptebull Strunjirea prin copiere

PRELUCRAREA FOARTE FINĂ A SUPRAFEŢELOR ARBORILORbull Strunjirea finăbull Rectificarea rapidăbull Rectificarea electrochimicăbull Lepuirea (rodarea)bull Honuirea exterioarăbull Superfinisareabull Lustruirea

OPERAŢII DE CONTROLbull CTC la recepţia semifabricatelor (formădimensiuni defectoscopic)bull CTC icircn timpul prelucrării (formă şidimensiuni)bull CTC final (formă dimensiuni poziţiareciprocă a suprafeţelor calitateasuprafeţelor - rugozitatea duritateadiferite straturi depuse)

Succesiunea operaţiilor tip de prelucrare a arborilor netezi şi icircn treptebull Debitarea semifabricatului (se elimină la semifabricatul matriţat)

13

bull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea de degroşare la unul din capetebull Strunjirea de degroşare la celălalt capătbull Strunjirea de finisare la unul din capetebull Strunjirea de finisare la celălalt capătbull Frezarea canelurilorbull Frezarea canalelor de panăbull Executarea filetelorbull Tratamentul termicbull Sablarebull Icircndreptarebull Rectificare exterioară a fusurilorbull Rectificarea filetuluibull CTC final

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull Conicitate Dmax-Dmin= 02 L (L=lungime)bull Ovalitate Dmax-Dmin= 01 D (D=diametru)bull Concavitate şi convexitate Dmax-Dmin= 02 Lbull Bătaia frontală a suprafeţei axiale bf max = 06 Dbull Deformarea (săgeata) arborelui sprijinit liber fmax =04 Dbull Abaterea de la paralelismul axelor 0015hellip 0025 mm100 mm icircn planul axelor şi 003hellip 005 mm 100 mm icircn planul perpendicularbull Toleranţa la lungime 015hellip 035 mm pentru fusuribull Ra = 01hellip 02 μmbull Duritatea 52hellip 65 HRCbull Forţa centrifugă de dezechilibrare lt 5 din masa arborelui

bullMATERIALEbullOŢELURI de icircmbunătăţire (Cgt02) cu şi fără elemente de aliere OLC 45 X OLC 60 X 33 Mo Cr 11hellipbullFONTE speciale aliate cu Cr Ni Mo Cu Precizie dimensională mai mare prelucrări mecanice mai puţine cu 25hellip 30 rezistenţă la oboseală mai ridicată decacirct la arborii din oţelMasă mai mică şi preţ redusbullSEMIFABRICATEbullArborii din oţel se matriţează icircn faze succesivebullArborii din fontă se toarnă Semifabricatele se supun la CTC nedistructivTratamente termice pentru detensionare 840hellip 860 oC şi răcire icircn aer - oţeluriLa fonte 930 oC menţinere 5h răcire lentă (20 oCh pacircnă la 500 oC) şi apoi răcire icircn aer

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică a arborelui cotitbull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea palierului centralbull Strunjirea simultană a palierelorbull Rectificarea de degroşare a palierelorbull Calibrarea găurilor de centrarebull Strunjirea de degroşare a manetoanelorbull Rectificarea de degroşaresuccesivă a manetoanelorbull Găurirea simultană a canalelor de ungerebull Găurirea şi filetarea flanşeibull Frezarea canalelor de panăbull TT călirea simultană a fusurilor (52hellip 65 HRC)bull Roluire redresarebull Rectificarea de finisare a palierelor

14

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

Indicii de apreciere a reparabilităţii autovehiculelor1 tehnologicitatea lucrărilor de demontare -remontare (volumul de muncă la 2 deteriorarea pieselor la demontare (nr 3 indicele de reutilizarea pieselor (nr de 4 repetabilitatea (n

2 SEMIFABRICATE SAU PIESE OBŢINUTE PRIN DEFORMARE PLASTICĂ LA RECE ŞI ŞTANŢARE

Principii generale şi clasificarea procedeelor dedeformare plastică la rece70 din piesele unui autovehicul sunt realizate prin deformare plastică lareceTendinţă de icircnlocuire a pieselor turnate cu piese presate la receDuce labull scăderea greutăţii cu 25hellip 50bullscăderea consumului de metal cu 20hellip 70bullvolumul de muncă se reduce cu 50hellip 80Ştanţarea (tăierea) tăieri după contur deschis sau icircnchis Forfecarearetezarea decuparea perforareaMatriţarea la rece deformări la rece executate icircn matriţe Icircndoireaambutisarea fasonarea formarea prin presare volumică la rece

Ambutisarea pieselor de caroserii auto se utilize-ză table cu grosimi de 04hellip3mm din oţeluri special pentru ambutisare (Clt012cu σr=280hellip 350 Nmm2) subformă de benzi sau foiStarea tablei recoaptă şi dresată după recoacere cu suprafaţa curată fără zgacircrieturi şi pori recoaptă albAdausul tehnologic este 30hellip100 mm La piesele complexe cu deformări neuniforme se utilizează rigle sau praguri de fracircnare pentru a icircmpiedica icircngroşarea materialului cutarea sau deplasarea

Prelucrarea prin roluire a jenţilor de automobilroluirea este o deformare circumferenţială icircn paralel cu profilarea Semifabricatul este banda de tablă cu forma de profil icircnchis (tubular) Se obţine prin roluirea sudarea şi ajustarea cordonului de sudură Profilarea se face pe maşini speciale cu role icircn trei treceri Ultima operaţie este calibrarea

Presarea volumică la rece (refularea şi calibrarea)Refularea barelor şi tijelor cu diametre maxime de 25 mm se utilizează la obţinerea semifabricatelor pentru şuruburi buloane nituri piuliţe tacheţi role şi bile pentru rulmenţi precizia este de 30hellip 40 μm iar coeficientul de utilizare a materialului ajunge la95Calibrarea se utilizează pentru creşterea preciziei dimensionale a semifabricatelor care icircn prealabil au fost matriţate la cald (biele pinioane furci de cuplarehellipIcircnainte de calibrare piesele se pregătesc prin decapare tobare sau sablare şi lubrifiere

SEMIFABRICATE LAMINATEBare laminate la cald bare trase la rece cu secţiunea rotundă pătrată sau hexagonală benzi de oţel profile L U T ţevi sacircrmăhellipBare trase la rece pentru obţinerea de adausuri de prelucrare mici (02hellip03 mm) profilele laminate la cald se calibrează prin ldquotragere la recerdquoProfile laminate la rece pentru caroserii de autobuze autoutilitareautoturisme se utilizează profile laminate la rece benzi late corniereprofole U T ţevi profile complexe realizate din aliaje de aluminiu

3

SEMIFABRICATE COMBINATESe combină mai multe procedee sudare - ambutisare - turnare - forjarehellipPentru realizarea punţilor motoare carcase ale punţilor axe ale punţilor de autotu-risme lonjeroane traverse cabine supape camere de fracircnăcoroane şi roţi de distribuţieSe pot obţine semifabricate cu forme complexe cu reducere mare de greutate reducerea volumului de prelucrări mecanice şi deci reducere a preţului

SEMIFABRICATE ŞI PIESE OBŢINUTE DIN PULBERI METALICEMetalurgia pulberilor permite obţinerea de piese şi semifabricate din materiale metalice şi nemetalice prin icircncălzire şi presare Procesul de amestec al componentelor nu este metalurgic Nu este o topire a tuturor componentelor ci icircncălzirea se face la o tempera-tură sub punctul de topire al componentului principal (07hellip 08 ttop)Principalul avantaj este posibilitatea de obţinere a pieselor din metale greu fuzibile care nu se combină icircn stare topită (wolfram-cupru fierplumbhellip ) precum şi din combinaţii de metale cu nemetale care nu pot fi obţinute prin nici o altă metodă (fier-grafit fier-masă plastică metaldiamanthellip)Se obţin piese finite sau cu adausuri de prelucrare foarte mici Proprietăţi fizico-mecanice superioare celor clasiceProcesul tehnologic pregătirea formarea presarea sinterizareacompactizare calibrare tratamente termice şi termochimice acoperiri de protecţie

Exemple de semifabricate sinterizate-lagăre de alunecare poroase (fier-grafit bronz grafitathellip ) pentru demarorruptor-distribuitor ventilator pompă de apă pompă de ulei ghiduri de supapăhellip-aliaje oţel-cupru sau oţel-nichel pentru pinioane pompă de ulei bucşe pentru lagăre cu autolubrifierehellip-garnituri de fricţiune pentru transmisii automate ambreiaje umede şi uscate plăcuţe şi saboţi de fracircnăhellipalte repere pistoane filtre metalice sinterizate bujiihellip

3 SEMIFABRICATE SPECIFICE PRODUCŢIEI DE AUTOVEHICULE RUTIERE

Tipuri de de semifabricate1 turnate (T)2 turnate sub presiune (Tp)3 laminate (L)4 forjate (F)5 matriţate (M)6 sudate (S)7 sinterizate (Sz)8 extrudate (E)Semifabricatul se alege de către tehnolog icircn funcţie de1 Clasa de materiale2 Mărimea piesei3 Forma piesei4 Condiţiile de funcţionare a piesei5 Caracterul producţiei6 Tipul prelucrării mecanice necesare

SEMIFABRICATE TURNATE1 Turnarea icircn forme de nisip se pot turna fonte oţeluri şi uneori neferoase Se preferă formarea mecanică cu modele metalice (serie mare) sau din lemn Rugozitatea obţinută Ra= 50 μm precizia relative bună Pentru materiale feroase există 5 clase de precizie pentru neferoase 3

2 Turnarea icircn forme metalice (cochile şi matriţe) pentru material neferoase cu temp de topire lt 1300oC (temperatura de topire a alumuniului este de 550oC iar temperatura de turnare este de 560oC)Prin turnarea icircn forme metalice se icircmbunătăţesc următorii parametribull productivitatea 2hellip3 xbull suprafeţele de producţie scad de 5hellip 6 x

4

bull consumul de material de formare cu 50hellip 70bull scad simţitor adausurile de prelucrare şi ca urmare greutatea semifabricatuluibull precizia creşteTurnarea se poate realiza la presiune normală sau sub presiune (TSP) Icircn cazul turnării sub presiune se pot obţine piese cu pereţi subţiri cavităţi şi intersecţii de pereţi Ra=08hellip 63μm Piese la care se utilizează semifabricate turnate icircn forme metalicepistoane blocuri motoare chiulase carcase de ambreiaje cutii devitezehellip

3 Turnarea centrifugală metalul topit se toarnă icircntr-o formă care se roteşte Creşte compactitatea metalului reducerea rebuturilor cu 10 se elimină materialul de formare productivitate şi precizie ridicate Ra= 50hellip100 μm Forma se roteşte cu viteza unghiulară ω=80hellip 100 s-1 Se obţin semifabricate pentru cămăşi de cilindru tacheţi bucşehellip

4 Turnarea de precizie turnare icircn forme coji cu sau fără modele uşor fuzibile Se pot turna feroase şi neferoasebullTurnarea icircn forme coji piese din fontă maleabilă fontă cu grafit nodular oţel aliaje de aluminiu sau cupru Se pot obţine piese din oţel cu pereţi subţiri de 3hellip 5mm şi din aliaje de aluminiu de 1hellip 15mm Ra=125hellip25μmFormele coji sunt amestecuri de nisip cuarţos (92hellip 95) şi o răşină termoreactivă (fenol-formaldehidică) pulverulentă care policondensează la 523hellip 623oC şi se icircntăreşte definitiv Arbori cotiţi arbori de distribuţiehellip

Turnarea cu modele uşor fuzibile Pentru piese mici cu greutate de 1hellip 500gSegmenţi antecamere de mac palete de turbosuflantăhellipModelele uşor fuzibile se realizează din stearină sau parafină Grosimi de pereţi minime 015mm şi alezaje cu diametre minime de 08mmPrelucrările mecanice se reduc cu 90hellip 100 Precizie foarte ridicată rugozitateRa=125hellip 25 μm

SEMIFABRICATE FORJATE ŞI MATRIŢATE LA CALDForjarea şi matriţarea presupun deformarea plastică a metalului icircncălzit icircntre două suprafeţe (semimatriţe) drepte sau profilate Principalul avantaj al matriţării este menţinerea fibrajului materialului

Matriţarea pieselorcomplexe se realizează icircn etape succesive pe linii de forjare mecanizate sau linii automate

5

Rularea la cald deformarea are loc prin angrenarea sculei reci cu semifabricatul icircncălzit superficial Prin acest procedeu se obţin roţi dinţate cilindrice conice tije canelatehellip cu adaosuri de prelucrare mici (03hellip 05 mm) Succesiunea operaţiilor de obţinere a unei roţi dinţate este1 matriţarea roţii dinţate2 tratamentul termic primar3 sablarea4 icircncălzirea prin inducţie5 rularea danturii6 curăţarea de oxizi7 tratamentul termic final8 rectificarea profilului danturii

Matriţarea prin electrorefulare constă din deformarea plastică la cald liberă sau icircn matriţe a materialului icircncălzit prin inducţie Se obţin piese tip supapă arbori cu flanşe arbori planetari Procedeu foarte productiv

Matriţarea metalului lichid procedeu care combină turnarea sub presiune cu atriţarea Se utilizează la obţinerea pieselor din aluminiu cupru şi mai rar oţel Fibrajul şi rezistenţa la rupere şi oboseală se icircmbunătăţesc substanţial Coeficientul de utilizare amaterialului creşte pacircnă la 95 Procedeul se utilizează la realizarea semifabricatelorpentru pistoane

4 BAZE DIMENSIUNI ŞI DISPOZITIVE DE LUCRUBAZAREA ŞI FIXAREA PIESELOR LA PRELUCRAREA MECANICĂ ŞILA ASAMBLAREDEFINIŢIIBază de referinţă element geometric component al unui produs care ocupă la un moment dat o poziţie icircn raport cu care se studiază poziţia celorlalte elemente

Bazare orientarea piesei pe maşina unealtă sau icircn dispozitiv adică a suprafeţei de prelucrat icircn raport cu traiectoria muchiei aşchietoare ţinacircnd seama de condiţiile impuse prelucrării şi de sistemul de referinţă al celor trei axe la care se raportează gradele de libertate (gdl) ale piesei ce se prelucrează Semifabricatul corp rigid icircn spatiu posedă 6 gdl icircn sistemul trirectangular XOYZ 3 translaţii (icircn lungul axelor) şi trei rotaţii (icircn jurul axelor) Poziţia static determinată se realizează prin eliminarea celor 6 gdl cu ajutorul a 6 puncte de reazem reazemele se repartizează pe cele 3 suprafeţe ale piesei icircn funcţie de forma şi dimensiunile piesei

a) Prismebullbază de aşezare123bullbază de ghidare 45bullbază de reazem 6Toate sunt baze tehnologice dehellipb) Cilindrice lungi bullbază de dublă ghidare 1234 leagă4 gdlbull2 suprafeţe de reazem 5 leagă 1 translaţie şi 6 leagă o rotaţiec) Cilindrice scurtebullbază de aşezare 123bullb de ghidare 45

6

bullb de reazem 6d) Sferice2 suprafeţe deaşezare 123 şi 456Condiţiile de realizare a unei bazări static determinate a pieseiBazarea (orientarea) asigură realizarea dimensiunilor suprafeţelor care se prelucrează şi a cotelor ce corelează suprafeţele prelucrate icircn lanţul de dimensiuni Fixarea este necesară pentru menţinerea bazării realizate adică imobilizarea piesei icircn poziţia optimă Bazarea se asigură prin eliminarea unui număr de gdl (max 6) iarFixarea se realizează prin preluarea celor 6 gdl Aşezarea semifabricatului icircn vederea prelucrării icircn cadrul sistemului tehnologic MUDPS (Maşină Unealtă-Dispozitiv-Piesă-Sculă) se poate realiza icircn trei variante1 Icircntr-un dispozitiv special (serie mare masă)2 Direct pe masa MU sau icircn dispozitiv universal (serie mică individuală)3 Direct pe masa MU după trasajul piesei de prelucrat (serie mică individuală)

DISPOZITIVE SPECIFICE FABRICAŢIEI ŞI REPARAŢIEI AUTOVEHICULELOR

DEFINIŢIIDispozitivul este componentul auxiliar al unui sistem tehnic El este constituit din elemente cel puţin icircn parte solide ale căror legături le permit o mobilitate limitată şi care icircn timpul lucrului rămacircn icircn repaus relativ Dispozitivul de prelucrare pe maşini unelte este ansamblul suplimentar folosit pentru bazarea (orientarea) şi fixarea pieselor de prelucrat sau (şi) a sculelor icircn scopul realizării preciziei procesului tehnologic de aşchiere

DISPOZITIVE DE ASAMBLARESunt acele echipamente tehnologice care servec la aşezarea corectă şi fixarea subansamblurilor icircn vederea asamblăriiDISPOZITIVE DE CONTROLSunt acele echipamente tehnologice care servec la verificarea precizieiinteroperaţionale sau finale la fabricare sau reparareDISPOZITIVE PENTRU PRELUCRARE MECANICĂComponenţă corp (placa de bază) elemente de aşezare (reazeme)elemente şi mecanisme de stracircngere (fixare) şi acţionare elemente deghidare şi reglare a sculelor elemente auxiliare şi de asamblare pemaşina unealtăElementele şi mecanismele de orientare şi fixare se icircntacirclnesc icircncomponenţa tuturor dispozitivelor

ELEMENTE COMPONENTE ALE DISPOZITIVELOR PENTRU PRELUCRARE MECANICĂ

1 ELEMENTE DE AŞEZARE

(REAZEME) servesc la bazarea pieselor icircn corpul dispozitivului (reazeme principale) la mărirea stabilităţii piesei (reazeme auxiliare) la mărirea rigidităţii piesei (reazeme suplimentare)

11 Reazeme pentru suprafeţe plane

a) Reazeme fixe Plăcuţe de reazem şi cepuri fixe (cu cap bombat striat sau plat)b) Reazeme autoreglabile se utilizează pentru icircnlocuirea unuia din reazemele fixe icircnvederea compensării abaterilor de de poziţie ale suprafeţelor sau axelorc) Reazeme reglabile sunt reazeme principale sau suplimentare (de rigidizare)12 Reazeme pentru suprafeţe cilindrice şi conicea) Prisme de sprijin se utilizează la bazarea pieselor cilindrice pe suprafaţa exterioară

2 ELEMENTE ŞI MECANISME DE STRAcircNGEREElementele de stracircngere

7

sunt alcătuite dintr-un singur reper pană şurub excentricMecanismul conţine mai multe elemente Toate elementele şi mecanismele preiauforţele care se transmit din exterior către piesă

3 MECANISME CU ELEMENTE COMUNE PENTRU ORIENTARE ŞI FIXARE

Mecanisme cu bucşe (dornuri) elasticMecanisme cu hidroplast Hidroplastul este o substanţă asemănătoare cu cauciucul realizată dinPVC dibutilftalat şi stearatde Ca

4 DISPOZITIVE DE ASAMBLARE ŞI DEZASAMBLARE

5 DISPOZITIVE DE CONTROL

5 MATERIALE

ALIAJELE FIER-CARBONAliajele fierului cu carbonul sunt oţelurile şi fonteleElecostituie cele mai importante produse siderurgice şi formează baza construcţiei moderne de autovehiculePonderea lor foarte mare varietatea utilizării lor se justifică prin proprietăţile mecanice superioare posibilităţi largi de prelucrare prin deformare plastică prin aşchiere buneposibilităţi de sudare etc

OŢELURILE CARBONSe clasifică icircn1 Oţeluri carbon de uz general2 Oţeluri carbon de calitate3 Oţeluri carbon de calitate superioară4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisă

Influenţa conţinutului de carbonProprietăţile oţelurilor sunt determinate de natura constituenţilor structurali şi de roporţia acestora Icircn funcţie de conţinutul de carbon oţelurile au proprietăţi fizice şi caracteristici mecanice diferite Odată cu creşterea conţinutului de carbon creşte rezistenţa la rupere Rm creşte duritatea Brinell HB şi scade alungirea A şi gacirctuirea la rupere Z scade deasemenea rezilienţa KCU

Influenţa elementelor icircnsoţitoareOţelurile nu sunt numai aliaje fier-carbon ele conţin icircntotdeauna şi alte elemente umiteelemente icircnsoţitoare permanente care bull au fost introduse la eleborarea oţelului pentru dezoxidare şi desulfurare (Mn Si)bull nu au putut fi eliminate complet icircn procesul de elaborare (provin din minereuri) SPOţelurile conţin şi elemente gazoase oxigen hidrogen azot

bull Influenţa manganului este introdus la eleborare pentru dezoxidare şi desulfurare conferă plasticitate creşte temperatura de topire şi se deformează bine icircn timpul proceselor de prelucrare la cald Piesele rezistă la solicitări cu şocbull Infuenţa sulfului provoacă fragilitate la cald care poate fi de două feluri (fragilitate la roşu şi fragilitate la temperature icircnalte) Fragilitatea se poate evita prin introducerea laelaborare a unei cantităţi corespunzătoare de Mn Sulful se utilizează icircn scopul icircmbunătăţirii prelucrabilităţii prin aşchiere Oţelurile cu sulf au calităţi lubrifiante bune ndash se utilizează la şenila simplăbull Influenţa fosforului icircnrăutăţeşte plasticitatea măreşte rezistenţa la rupere şi duritatea icircmbunătăţeşte prelucrabilitatea la caldbull Influenţa siliciului serveşte la dezoxidarea oţeluluibull Influenţa azotului la oţelurile moi produce fragilitate la albastru şi icircmbătracircnirea mecanică ce se evită prin dezoxidare suplimentară cu aluminiu

8

Clasificarea oţelurilor-carbon

1 După duritate icircn raport cu conţinutul de carbonbull Oţeluri extra moi ( sub 010C )bull Oţeluri moi ( 010-025C )bull Oţeluri semimoi ( 025-040C )bull Oţeluri semidure ( 040-060C )bull Oţeluri dure ( 060-070C )bull Oţeluri foarte dure ( 070-080C )bull Oţeluri extra dure ( peste 080C )Oţelurile marcate cu roşu se utilizează frecvent icircn construcţia de autovehicule

Notarea oţelurilor-carbon1 Oţelurile de uz general Se notează cu OL urmate de două cifre care reprezintă valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune (icircn daNmmsup2)Ex OL 37 3 ndash oţel de uz general cu Rm=37 daNmmsup2 din clasa de calitate 3

2 Oţelurile de calitateSe notează cu OLC urmat de două cifre care reprezintă aproximativ conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procenteEx OLC 45 ndash oţel de calitate conţine 045C

3 Oţeluri de calitate superioarăSe notează cu OLC urmate de două cifre la care se adaugă litera X iar la cele cuconţinut controlat de sulf litera SEx OLC 45 X ndash oţel de calitate superioară cu 045C OLC 45 XS ndash oţel de calitate superioară cu 045C şi conţinut controlat de sulf

4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisăbull Oţeluri pentru automate (oţeluri prelucrate pe MU automate cu conţinut ridicat de S şi P) se notează cu AUT urmat de două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procente şi care se completează cu Mn dacă oţelul conţine mangan la limita superioară de peste 1 Notarea se completează cu L pentru oţel laminat la cald cu T pentru oţel tras la rece şi cu C pentru oţel cojitEx AUT 20 LC ndash oţel pentru automate cu 020C laminat la cald şi este cojit

1048707 Oţeluri carbon pentru scule Se notează OSC (S- scule C- carbon) urmat de una sau două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn zecimi de procenteEx OSC 10 ndash oţel pentru scule cu 1CDacă oţelul are conţinut ridicat de mangan se adaugă şi litera MEx OSC 8 M ndash oţel pentru scule cu 08C şi peste 1Mn1048707 Oţeluri turnateSe notează cu OT urmat de două cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la tracţiune icircn daNmmsup2Ex OT 45 ndash oţel turnat cu Rm=45 daNmmsup2

Utilizările oţelurilor carbonOţelurile carbon de uz general se folosesc icircn constucţii metalice şi nemetalice Au cost mai scăzut se folosesc ca atare fără prelucrări prin deformare plastică la cald şitratament termic ulterior au bune proprietăţi tehnologice (prelucrabilitate bună prin aşhiere capacitate bună de deformare plastică sudabilitate bună) Caracteristicilemecanice sunt garantate de producător Oţelurile carbon de calitate cele superioare şi cele cu conţinut controlat de sulf se livrează ca semifabricate laminate sunt destinate pieselor din construţia de maşini şi sunt folosite icircn stare tratată termic sau termochimicOţelurile cu conţinut scăzut de carbon (sub 02 025) sunt oţeluri de cementare iar cele cu conţinut mare de carbon sunt oţeluri de icircmbunătăţire Oţelurile carbon pentru scule se folosesc la scule de prelucrare prin aşchiere prin pilire prin deformare prin

9

tăiere Proprietăţile şi starea de utilizare se obţin de către beneficiar după tratament termic Oţelurile carbon turnate sunt livrate icircn trei grupe de calitate ( indice 123 )

FONTELEbull FONTE ALBE bull FONTE CENUŞII bull FONTE MALEABILIZATE bull FONTE CU GRAFIT NODULAR bull FONTE MODIFICATE CU GRAFIT LAMELAR

FONTE ALBESunt fonte cu conţinut de carbon de 211667 Se numesc albe datorită aspectului metalic strălucitor al suprafeţei de ruperebull Fonte albe hipoeutectice 21143Cbull Fonte albe eutectice 443Cbull Fonte albe hipereutectice 43667CSunt caracterizate prin duritate şi fragilitate mari sunt neforjabile nu se prelucrează prin aşchiere

FONTE CENUŞIISunt aliaje ale fierului cu carbonul cu conţinut de peste 211C obţinute prin turnare icircn care C se găseşte total sau icircn parte sub formă de C liber-grafit Notarea se face cu Fc după care urmează trei cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la racţiuneRm icircn Nmmsup2 Ex Fc 200- fontă cenuşie cu Rm=200Nmmsup2

FONTE MALEABILIZATEProvin din fonte albe hipoeutectice icircncălzite la temperaturi icircnalte După modul cum se efectuează maleabilizarea se icircmpart icircnbull Fonte maleabilizate cu inima albăbull Fonte maleabilizate cu inima neagrăbull Fonte maleabilizate perliticeNotarea se face Fma Fmn sau Fmp după care urmează trei cifre care indică valoarea minimă a rezistenţei de rupere la tracţiune icircn Nmmsup2

FONTE CU GRAFIT NODULARSunt fonte cu conţinut de ~35C obţinute prin turnare Sunt utilizate mai ales la piese care trebuie să icircntrunească caracteristici de rezistenţă şi plasticitate mai mari ca la fontele cenuşii Se notează cu Fgn urmat de trei cifre care indică valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune şi de două cifre care indică alungirea AEx Fgn 400-12- fontă cu grafit nodular cu Rm=400Nmmsup2 şi A=12

FONTE MODIFICATE CU GRAFIT NODULARIcircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor fontelor cenuşii se introduc icircn fonta lichidă de compoziţie 2831C icircnainte de turnarea ei icircn forme substanţe numite modificatori care formează particule insolubile Principala caracteristică a modificatorilor o constituie conţinutul lor mare de siliciu Modificarea conduce la icircmbunătăţirea caracteristicii de rezistenţă a acestor fonte

OŢELURI ALIATEOţelurile aliate icircn afară de fier şi carbon şi de unele elemente icircnsoţitoare permanente(MnSişa) conţin şi alte elemente introduse icircn mod intenţionat icircncă de la elaborarea lor icircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor prin modificarea structurii Majoritatea elemen-telor de aliere micşorează tendinţa de creştere a grăuntelui de austenită asigură un grăunte fin şi o rezilienţă mare

Clasificarea oţelurilor aliate1 După numărul şi natura elementelor de aliere- Oţeluri ternare (conţin fier carbon şi un element de aliere de ex Ni CrMnetc)- Oţeluri cuaternare (conţin fier carbon şi alte două elemente de aliere de ex Cr-Ni Cr-Mn Mn-Sietc)- Oţeluri complexe de ex Cr-Mn-Si W-Cr-Vetc

10

2 După gradul de aliere- Oţeluri slab aliate ( cu pacircnă la 25 elemente de aliere)- Oţeluri mediu aliate ( 255 elemente de aliere)- Oţeluri icircnalt aliate ( cu peste 5 elemente de aliere)

3 După utilizări- Oţeluri de construcţiea Oţeluri aliate de cementare ( pacircnă la 025C)b Oţeluri de tratament termic -icircmbunătăţire ( peste025C)- Oţeluri pentru sculea Oţeluri pentru scule aşchietoareb Oţeluri de deformare- Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi speciale ( fizice mecanicechimice)a Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi magneticeb Oţeluri rezistente la uzurăc Oţeluri rezistente la coroziuned Oţeluri refractare

Notarea oţelurilor aliateSimbolul conţine o literă care indică modul de obţinere urmată de un grup de cifre şi litere Cifrele dinaintea grupului de litere indicăconţinutul de carbon icircn sutimi de procente iar cele de la sfacircrşitul acestuia indică conţinutul mediu al elementului principal de aliere icircn zecimi de procente Simbolurile literale indică elementele de aliere conţinute icircn ordinea importanţei ultimul fiind elementul principal de aliereEx T 20 Mn 14- oţel turnat cu 020C şi 14Mn

Oţelurile deformabile1 oţeluri de uz general- oţeluri aliate pentru construcţia de maşini- oţeluri aliate superioare pentru construcţia de maşini- oţeluri rezistente la coroziune- oţeluri refractare2 oţeluri cu destinaţie precisă

Simbolizarea oţelurilor aliate deformabileAu un simbol format din cifre şi litereDacă oţelul este superior după marca oţelului se se adaugă X iar dacă are conţinut controlat de sulf se adaugă S dacă sunt superioare şi au conţinut controlat de sulf se adaugă XSEx 18 MoCrNi13- are 018C sub 1Mo 13Ni 40 Cr 10- are 040C şi 1Cr

Oţelurile rezistente la coroziune şi refractare prelucrate la cald se simbolizează icircn mod similar Ex 12 NiCr 180- are 012C 1719Cr 810NiOţelurile aliate deformabile cu destinaţie precisă au notări asemănătoare cu indicarea la sfacircrşit a destinaţiei ca de ex Oţelul pentru arcuri 51 VCr 11 A- 051C 090120Cr oţelurile pentru rulmenţi se notează cu RULEx RUL 1 are 085110C 130165Croţelurile rapide se simbolizează cu Rp urmat de numărul de ordine al mărcii şi de numărul standarduluiEx Rp 3

FONTE ALIATEIcircn scopul realizării unor proprietăţi de rezistenţă la coroziune rezistenţă la uzură proprietăţi electrice şi magnetice fontele se aliază cu diferite elemente Cr Ni Mo V AletcClasificare- Fonte rezistente la uzura abrazivă- Fonte refractare- Fonte austenitice

11

Fonte rezistente la uzura abrazivăSunt fonte albe mediu şi icircnalt aliate cu Cr Ni Mo Vetc Ele se icircmpart icircn- fonte albe martensitice Ni-Cr- fonte albe Cr-Mo- fonte albe Cr-V- fonte albe icircnalt aliate cu cromEx Fa NiCr 1- fontă albă martensitică nichel-crom Fa VC- fontă albă crom-vanadiu

Fonte refractareSunt fonte aliate care trebuie să posede rezistenţă mare la oxidare pacircnă la 1100degCDupă elementul principal se clasifică icircnbull fonte aliate cu crom bull fonte aliate cu siliciubull fonte aliate cu siliciu şi crombull fonte aliate cu aluminiuPot avea grafit lamelar sau nodular şi se simbolizează Fr sau Frn urmat de simbolul elementului de aliereEx Fr Al 22- fontă aliată cu grafit lamelar şi cu 22Al Frn Al 22- fontă aliată cu grafit nodular şi cu 22Al

Fonte austeniticeSunt fonte icircnalt aliate cu proprietăţi speciale rezistenţă bună la coroziune rezistenţă bună la uzură icircn condiţii de frecare cu ungere proprietăţi electrice şi magnetice Sunt fonte icircnalt aliate cu nichel cu grafit lamelar sau nodular

Ex Fca Ni 35- fontă austenitică cu grafit lamelar cu 35Ni Fna NiSiCr 2052- fontă austenitică cu grafit nodular şi cu 20Ni 5Si şi 2Cr

MATERIALE COMPOZITEPrin materiale compozite se icircnţelege unirea a două sau mai multe materiale diferite dpdv chimic cu o suprafaţă clară de separare icircntre ele Materialul compozit trebuie să aibe proprietăţile pe care nu le are nici unul dintre materialele componente luat separat

ALTE MATERIALE

bull METALE ŞI ALIAJE NEFEROASE

- aluminiul şi aliaje pe bază de aluminiu(Ex Al 998 Al-Si)

- titanul şi aliaje pe bază de titan(Ex Ti-Mo)

- cuprul şi aliaje pe bază de cupru(Ex CuZn 5 ndash alamă Cu-Sn - bronzetc)

- aliaje de lipit

- aliaje antifricţiune

6 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PIESELOR DE TIP ARBORE

ARBORII sunt piese cu suprafeţe de revoluţie exterioare netedeicircn trepteprofilate

12

coaxiale sau cu axe paralele cu secţiunea circulară plină sau inelară profilat canelată cu axa geometrică rectilinie sau fracircntă

CONDIŢII TEHNICE SOLICITĂRI MATERIALE SEMIFABRICATEbullCONDIŢII TEHNICEPrecizie ridicată dpv al dimensiunilor formei şi poziţiei reciproce a suprafeţelor (STAS 8104)ndashconicitate ovalitate bătaie radială (50hellip 70 μm) concentricitate (50 μm) bataia frontală a flanşelor (30hellip50 μm) icircncovoiere (5hellip10 μm) abaterea de la paralelism a canalelor de pană sau a canelurilor (01 μmm) rugozitatea Ra= 02hellip 16 μmbullSOLICITĂRITorsiune icircncovoiere forfecare strivire oboseală bullMATERIALEOţeluri de icircmbunătăţire (cu un conţinut de C mai mare de 025) cu sau fără elemente de aliere OLC 45 OLC 50 OLC 60X 41MoCr10 50VCr11hellip şi uneori fonta

bull SEMIFABRICATEndash Laminate forjate (liber sau icircn matriţă) extrudate turnateOperaţiile necesare obţinerii semifabricatului forjat debitare icircncălzire CIF forjare debavurare tratament termicETAPELE PRELUCRĂRII MECANICE A ARBORILORdebitarea (pentru laminate) icircndreptarea bazareandash degroşarea prefinisarea finisareandash prelucrarea canelurilor canalelor de pană filetelor şi găurilor altor profilendash tratamentul termicndash rectificarea superfinisarea

PROCEDEE DE PRELUCRARE A ARBORILOR PRIN STRUNJIREbull Strunjirea de degroşarebull Strunjirea de finisarebull Strunjirea frontală cu avans longitudinalbull Strunjirea frontală cu avans transversalbull Strunjirea icircn trepte cu un singur cuţitbull Strunjirea cu multicuţite a arborilor netezibull Strunjirea cu multicuţite a arborilor icircn treptebull Strunjirea prin copiere

PRELUCRAREA FOARTE FINĂ A SUPRAFEŢELOR ARBORILORbull Strunjirea finăbull Rectificarea rapidăbull Rectificarea electrochimicăbull Lepuirea (rodarea)bull Honuirea exterioarăbull Superfinisareabull Lustruirea

OPERAŢII DE CONTROLbull CTC la recepţia semifabricatelor (formădimensiuni defectoscopic)bull CTC icircn timpul prelucrării (formă şidimensiuni)bull CTC final (formă dimensiuni poziţiareciprocă a suprafeţelor calitateasuprafeţelor - rugozitatea duritateadiferite straturi depuse)

Succesiunea operaţiilor tip de prelucrare a arborilor netezi şi icircn treptebull Debitarea semifabricatului (se elimină la semifabricatul matriţat)

13

bull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea de degroşare la unul din capetebull Strunjirea de degroşare la celălalt capătbull Strunjirea de finisare la unul din capetebull Strunjirea de finisare la celălalt capătbull Frezarea canelurilorbull Frezarea canalelor de panăbull Executarea filetelorbull Tratamentul termicbull Sablarebull Icircndreptarebull Rectificare exterioară a fusurilorbull Rectificarea filetuluibull CTC final

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull Conicitate Dmax-Dmin= 02 L (L=lungime)bull Ovalitate Dmax-Dmin= 01 D (D=diametru)bull Concavitate şi convexitate Dmax-Dmin= 02 Lbull Bătaia frontală a suprafeţei axiale bf max = 06 Dbull Deformarea (săgeata) arborelui sprijinit liber fmax =04 Dbull Abaterea de la paralelismul axelor 0015hellip 0025 mm100 mm icircn planul axelor şi 003hellip 005 mm 100 mm icircn planul perpendicularbull Toleranţa la lungime 015hellip 035 mm pentru fusuribull Ra = 01hellip 02 μmbull Duritatea 52hellip 65 HRCbull Forţa centrifugă de dezechilibrare lt 5 din masa arborelui

bullMATERIALEbullOŢELURI de icircmbunătăţire (Cgt02) cu şi fără elemente de aliere OLC 45 X OLC 60 X 33 Mo Cr 11hellipbullFONTE speciale aliate cu Cr Ni Mo Cu Precizie dimensională mai mare prelucrări mecanice mai puţine cu 25hellip 30 rezistenţă la oboseală mai ridicată decacirct la arborii din oţelMasă mai mică şi preţ redusbullSEMIFABRICATEbullArborii din oţel se matriţează icircn faze succesivebullArborii din fontă se toarnă Semifabricatele se supun la CTC nedistructivTratamente termice pentru detensionare 840hellip 860 oC şi răcire icircn aer - oţeluriLa fonte 930 oC menţinere 5h răcire lentă (20 oCh pacircnă la 500 oC) şi apoi răcire icircn aer

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică a arborelui cotitbull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea palierului centralbull Strunjirea simultană a palierelorbull Rectificarea de degroşare a palierelorbull Calibrarea găurilor de centrarebull Strunjirea de degroşare a manetoanelorbull Rectificarea de degroşaresuccesivă a manetoanelorbull Găurirea simultană a canalelor de ungerebull Găurirea şi filetarea flanşeibull Frezarea canalelor de panăbull TT călirea simultană a fusurilor (52hellip 65 HRC)bull Roluire redresarebull Rectificarea de finisare a palierelor

14

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

SEMIFABRICATE COMBINATESe combină mai multe procedee sudare - ambutisare - turnare - forjarehellipPentru realizarea punţilor motoare carcase ale punţilor axe ale punţilor de autotu-risme lonjeroane traverse cabine supape camere de fracircnăcoroane şi roţi de distribuţieSe pot obţine semifabricate cu forme complexe cu reducere mare de greutate reducerea volumului de prelucrări mecanice şi deci reducere a preţului

SEMIFABRICATE ŞI PIESE OBŢINUTE DIN PULBERI METALICEMetalurgia pulberilor permite obţinerea de piese şi semifabricate din materiale metalice şi nemetalice prin icircncălzire şi presare Procesul de amestec al componentelor nu este metalurgic Nu este o topire a tuturor componentelor ci icircncălzirea se face la o tempera-tură sub punctul de topire al componentului principal (07hellip 08 ttop)Principalul avantaj este posibilitatea de obţinere a pieselor din metale greu fuzibile care nu se combină icircn stare topită (wolfram-cupru fierplumbhellip ) precum şi din combinaţii de metale cu nemetale care nu pot fi obţinute prin nici o altă metodă (fier-grafit fier-masă plastică metaldiamanthellip)Se obţin piese finite sau cu adausuri de prelucrare foarte mici Proprietăţi fizico-mecanice superioare celor clasiceProcesul tehnologic pregătirea formarea presarea sinterizareacompactizare calibrare tratamente termice şi termochimice acoperiri de protecţie

Exemple de semifabricate sinterizate-lagăre de alunecare poroase (fier-grafit bronz grafitathellip ) pentru demarorruptor-distribuitor ventilator pompă de apă pompă de ulei ghiduri de supapăhellip-aliaje oţel-cupru sau oţel-nichel pentru pinioane pompă de ulei bucşe pentru lagăre cu autolubrifierehellip-garnituri de fricţiune pentru transmisii automate ambreiaje umede şi uscate plăcuţe şi saboţi de fracircnăhellipalte repere pistoane filtre metalice sinterizate bujiihellip

3 SEMIFABRICATE SPECIFICE PRODUCŢIEI DE AUTOVEHICULE RUTIERE

Tipuri de de semifabricate1 turnate (T)2 turnate sub presiune (Tp)3 laminate (L)4 forjate (F)5 matriţate (M)6 sudate (S)7 sinterizate (Sz)8 extrudate (E)Semifabricatul se alege de către tehnolog icircn funcţie de1 Clasa de materiale2 Mărimea piesei3 Forma piesei4 Condiţiile de funcţionare a piesei5 Caracterul producţiei6 Tipul prelucrării mecanice necesare

SEMIFABRICATE TURNATE1 Turnarea icircn forme de nisip se pot turna fonte oţeluri şi uneori neferoase Se preferă formarea mecanică cu modele metalice (serie mare) sau din lemn Rugozitatea obţinută Ra= 50 μm precizia relative bună Pentru materiale feroase există 5 clase de precizie pentru neferoase 3

2 Turnarea icircn forme metalice (cochile şi matriţe) pentru material neferoase cu temp de topire lt 1300oC (temperatura de topire a alumuniului este de 550oC iar temperatura de turnare este de 560oC)Prin turnarea icircn forme metalice se icircmbunătăţesc următorii parametribull productivitatea 2hellip3 xbull suprafeţele de producţie scad de 5hellip 6 x

4

bull consumul de material de formare cu 50hellip 70bull scad simţitor adausurile de prelucrare şi ca urmare greutatea semifabricatuluibull precizia creşteTurnarea se poate realiza la presiune normală sau sub presiune (TSP) Icircn cazul turnării sub presiune se pot obţine piese cu pereţi subţiri cavităţi şi intersecţii de pereţi Ra=08hellip 63μm Piese la care se utilizează semifabricate turnate icircn forme metalicepistoane blocuri motoare chiulase carcase de ambreiaje cutii devitezehellip

3 Turnarea centrifugală metalul topit se toarnă icircntr-o formă care se roteşte Creşte compactitatea metalului reducerea rebuturilor cu 10 se elimină materialul de formare productivitate şi precizie ridicate Ra= 50hellip100 μm Forma se roteşte cu viteza unghiulară ω=80hellip 100 s-1 Se obţin semifabricate pentru cămăşi de cilindru tacheţi bucşehellip

4 Turnarea de precizie turnare icircn forme coji cu sau fără modele uşor fuzibile Se pot turna feroase şi neferoasebullTurnarea icircn forme coji piese din fontă maleabilă fontă cu grafit nodular oţel aliaje de aluminiu sau cupru Se pot obţine piese din oţel cu pereţi subţiri de 3hellip 5mm şi din aliaje de aluminiu de 1hellip 15mm Ra=125hellip25μmFormele coji sunt amestecuri de nisip cuarţos (92hellip 95) şi o răşină termoreactivă (fenol-formaldehidică) pulverulentă care policondensează la 523hellip 623oC şi se icircntăreşte definitiv Arbori cotiţi arbori de distribuţiehellip

Turnarea cu modele uşor fuzibile Pentru piese mici cu greutate de 1hellip 500gSegmenţi antecamere de mac palete de turbosuflantăhellipModelele uşor fuzibile se realizează din stearină sau parafină Grosimi de pereţi minime 015mm şi alezaje cu diametre minime de 08mmPrelucrările mecanice se reduc cu 90hellip 100 Precizie foarte ridicată rugozitateRa=125hellip 25 μm

SEMIFABRICATE FORJATE ŞI MATRIŢATE LA CALDForjarea şi matriţarea presupun deformarea plastică a metalului icircncălzit icircntre două suprafeţe (semimatriţe) drepte sau profilate Principalul avantaj al matriţării este menţinerea fibrajului materialului

Matriţarea pieselorcomplexe se realizează icircn etape succesive pe linii de forjare mecanizate sau linii automate

5

Rularea la cald deformarea are loc prin angrenarea sculei reci cu semifabricatul icircncălzit superficial Prin acest procedeu se obţin roţi dinţate cilindrice conice tije canelatehellip cu adaosuri de prelucrare mici (03hellip 05 mm) Succesiunea operaţiilor de obţinere a unei roţi dinţate este1 matriţarea roţii dinţate2 tratamentul termic primar3 sablarea4 icircncălzirea prin inducţie5 rularea danturii6 curăţarea de oxizi7 tratamentul termic final8 rectificarea profilului danturii

Matriţarea prin electrorefulare constă din deformarea plastică la cald liberă sau icircn matriţe a materialului icircncălzit prin inducţie Se obţin piese tip supapă arbori cu flanşe arbori planetari Procedeu foarte productiv

Matriţarea metalului lichid procedeu care combină turnarea sub presiune cu atriţarea Se utilizează la obţinerea pieselor din aluminiu cupru şi mai rar oţel Fibrajul şi rezistenţa la rupere şi oboseală se icircmbunătăţesc substanţial Coeficientul de utilizare amaterialului creşte pacircnă la 95 Procedeul se utilizează la realizarea semifabricatelorpentru pistoane

4 BAZE DIMENSIUNI ŞI DISPOZITIVE DE LUCRUBAZAREA ŞI FIXAREA PIESELOR LA PRELUCRAREA MECANICĂ ŞILA ASAMBLAREDEFINIŢIIBază de referinţă element geometric component al unui produs care ocupă la un moment dat o poziţie icircn raport cu care se studiază poziţia celorlalte elemente

Bazare orientarea piesei pe maşina unealtă sau icircn dispozitiv adică a suprafeţei de prelucrat icircn raport cu traiectoria muchiei aşchietoare ţinacircnd seama de condiţiile impuse prelucrării şi de sistemul de referinţă al celor trei axe la care se raportează gradele de libertate (gdl) ale piesei ce se prelucrează Semifabricatul corp rigid icircn spatiu posedă 6 gdl icircn sistemul trirectangular XOYZ 3 translaţii (icircn lungul axelor) şi trei rotaţii (icircn jurul axelor) Poziţia static determinată se realizează prin eliminarea celor 6 gdl cu ajutorul a 6 puncte de reazem reazemele se repartizează pe cele 3 suprafeţe ale piesei icircn funcţie de forma şi dimensiunile piesei

a) Prismebullbază de aşezare123bullbază de ghidare 45bullbază de reazem 6Toate sunt baze tehnologice dehellipb) Cilindrice lungi bullbază de dublă ghidare 1234 leagă4 gdlbull2 suprafeţe de reazem 5 leagă 1 translaţie şi 6 leagă o rotaţiec) Cilindrice scurtebullbază de aşezare 123bullb de ghidare 45

6

bullb de reazem 6d) Sferice2 suprafeţe deaşezare 123 şi 456Condiţiile de realizare a unei bazări static determinate a pieseiBazarea (orientarea) asigură realizarea dimensiunilor suprafeţelor care se prelucrează şi a cotelor ce corelează suprafeţele prelucrate icircn lanţul de dimensiuni Fixarea este necesară pentru menţinerea bazării realizate adică imobilizarea piesei icircn poziţia optimă Bazarea se asigură prin eliminarea unui număr de gdl (max 6) iarFixarea se realizează prin preluarea celor 6 gdl Aşezarea semifabricatului icircn vederea prelucrării icircn cadrul sistemului tehnologic MUDPS (Maşină Unealtă-Dispozitiv-Piesă-Sculă) se poate realiza icircn trei variante1 Icircntr-un dispozitiv special (serie mare masă)2 Direct pe masa MU sau icircn dispozitiv universal (serie mică individuală)3 Direct pe masa MU după trasajul piesei de prelucrat (serie mică individuală)

DISPOZITIVE SPECIFICE FABRICAŢIEI ŞI REPARAŢIEI AUTOVEHICULELOR

DEFINIŢIIDispozitivul este componentul auxiliar al unui sistem tehnic El este constituit din elemente cel puţin icircn parte solide ale căror legături le permit o mobilitate limitată şi care icircn timpul lucrului rămacircn icircn repaus relativ Dispozitivul de prelucrare pe maşini unelte este ansamblul suplimentar folosit pentru bazarea (orientarea) şi fixarea pieselor de prelucrat sau (şi) a sculelor icircn scopul realizării preciziei procesului tehnologic de aşchiere

DISPOZITIVE DE ASAMBLARESunt acele echipamente tehnologice care servec la aşezarea corectă şi fixarea subansamblurilor icircn vederea asamblăriiDISPOZITIVE DE CONTROLSunt acele echipamente tehnologice care servec la verificarea precizieiinteroperaţionale sau finale la fabricare sau reparareDISPOZITIVE PENTRU PRELUCRARE MECANICĂComponenţă corp (placa de bază) elemente de aşezare (reazeme)elemente şi mecanisme de stracircngere (fixare) şi acţionare elemente deghidare şi reglare a sculelor elemente auxiliare şi de asamblare pemaşina unealtăElementele şi mecanismele de orientare şi fixare se icircntacirclnesc icircncomponenţa tuturor dispozitivelor

ELEMENTE COMPONENTE ALE DISPOZITIVELOR PENTRU PRELUCRARE MECANICĂ

1 ELEMENTE DE AŞEZARE

(REAZEME) servesc la bazarea pieselor icircn corpul dispozitivului (reazeme principale) la mărirea stabilităţii piesei (reazeme auxiliare) la mărirea rigidităţii piesei (reazeme suplimentare)

11 Reazeme pentru suprafeţe plane

a) Reazeme fixe Plăcuţe de reazem şi cepuri fixe (cu cap bombat striat sau plat)b) Reazeme autoreglabile se utilizează pentru icircnlocuirea unuia din reazemele fixe icircnvederea compensării abaterilor de de poziţie ale suprafeţelor sau axelorc) Reazeme reglabile sunt reazeme principale sau suplimentare (de rigidizare)12 Reazeme pentru suprafeţe cilindrice şi conicea) Prisme de sprijin se utilizează la bazarea pieselor cilindrice pe suprafaţa exterioară

2 ELEMENTE ŞI MECANISME DE STRAcircNGEREElementele de stracircngere

7

sunt alcătuite dintr-un singur reper pană şurub excentricMecanismul conţine mai multe elemente Toate elementele şi mecanismele preiauforţele care se transmit din exterior către piesă

3 MECANISME CU ELEMENTE COMUNE PENTRU ORIENTARE ŞI FIXARE

Mecanisme cu bucşe (dornuri) elasticMecanisme cu hidroplast Hidroplastul este o substanţă asemănătoare cu cauciucul realizată dinPVC dibutilftalat şi stearatde Ca

4 DISPOZITIVE DE ASAMBLARE ŞI DEZASAMBLARE

5 DISPOZITIVE DE CONTROL

5 MATERIALE

ALIAJELE FIER-CARBONAliajele fierului cu carbonul sunt oţelurile şi fonteleElecostituie cele mai importante produse siderurgice şi formează baza construcţiei moderne de autovehiculePonderea lor foarte mare varietatea utilizării lor se justifică prin proprietăţile mecanice superioare posibilităţi largi de prelucrare prin deformare plastică prin aşchiere buneposibilităţi de sudare etc

OŢELURILE CARBONSe clasifică icircn1 Oţeluri carbon de uz general2 Oţeluri carbon de calitate3 Oţeluri carbon de calitate superioară4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisă

Influenţa conţinutului de carbonProprietăţile oţelurilor sunt determinate de natura constituenţilor structurali şi de roporţia acestora Icircn funcţie de conţinutul de carbon oţelurile au proprietăţi fizice şi caracteristici mecanice diferite Odată cu creşterea conţinutului de carbon creşte rezistenţa la rupere Rm creşte duritatea Brinell HB şi scade alungirea A şi gacirctuirea la rupere Z scade deasemenea rezilienţa KCU

Influenţa elementelor icircnsoţitoareOţelurile nu sunt numai aliaje fier-carbon ele conţin icircntotdeauna şi alte elemente umiteelemente icircnsoţitoare permanente care bull au fost introduse la eleborarea oţelului pentru dezoxidare şi desulfurare (Mn Si)bull nu au putut fi eliminate complet icircn procesul de elaborare (provin din minereuri) SPOţelurile conţin şi elemente gazoase oxigen hidrogen azot

bull Influenţa manganului este introdus la eleborare pentru dezoxidare şi desulfurare conferă plasticitate creşte temperatura de topire şi se deformează bine icircn timpul proceselor de prelucrare la cald Piesele rezistă la solicitări cu şocbull Infuenţa sulfului provoacă fragilitate la cald care poate fi de două feluri (fragilitate la roşu şi fragilitate la temperature icircnalte) Fragilitatea se poate evita prin introducerea laelaborare a unei cantităţi corespunzătoare de Mn Sulful se utilizează icircn scopul icircmbunătăţirii prelucrabilităţii prin aşchiere Oţelurile cu sulf au calităţi lubrifiante bune ndash se utilizează la şenila simplăbull Influenţa fosforului icircnrăutăţeşte plasticitatea măreşte rezistenţa la rupere şi duritatea icircmbunătăţeşte prelucrabilitatea la caldbull Influenţa siliciului serveşte la dezoxidarea oţeluluibull Influenţa azotului la oţelurile moi produce fragilitate la albastru şi icircmbătracircnirea mecanică ce se evită prin dezoxidare suplimentară cu aluminiu

8

Clasificarea oţelurilor-carbon

1 După duritate icircn raport cu conţinutul de carbonbull Oţeluri extra moi ( sub 010C )bull Oţeluri moi ( 010-025C )bull Oţeluri semimoi ( 025-040C )bull Oţeluri semidure ( 040-060C )bull Oţeluri dure ( 060-070C )bull Oţeluri foarte dure ( 070-080C )bull Oţeluri extra dure ( peste 080C )Oţelurile marcate cu roşu se utilizează frecvent icircn construcţia de autovehicule

Notarea oţelurilor-carbon1 Oţelurile de uz general Se notează cu OL urmate de două cifre care reprezintă valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune (icircn daNmmsup2)Ex OL 37 3 ndash oţel de uz general cu Rm=37 daNmmsup2 din clasa de calitate 3

2 Oţelurile de calitateSe notează cu OLC urmat de două cifre care reprezintă aproximativ conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procenteEx OLC 45 ndash oţel de calitate conţine 045C

3 Oţeluri de calitate superioarăSe notează cu OLC urmate de două cifre la care se adaugă litera X iar la cele cuconţinut controlat de sulf litera SEx OLC 45 X ndash oţel de calitate superioară cu 045C OLC 45 XS ndash oţel de calitate superioară cu 045C şi conţinut controlat de sulf

4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisăbull Oţeluri pentru automate (oţeluri prelucrate pe MU automate cu conţinut ridicat de S şi P) se notează cu AUT urmat de două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procente şi care se completează cu Mn dacă oţelul conţine mangan la limita superioară de peste 1 Notarea se completează cu L pentru oţel laminat la cald cu T pentru oţel tras la rece şi cu C pentru oţel cojitEx AUT 20 LC ndash oţel pentru automate cu 020C laminat la cald şi este cojit

1048707 Oţeluri carbon pentru scule Se notează OSC (S- scule C- carbon) urmat de una sau două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn zecimi de procenteEx OSC 10 ndash oţel pentru scule cu 1CDacă oţelul are conţinut ridicat de mangan se adaugă şi litera MEx OSC 8 M ndash oţel pentru scule cu 08C şi peste 1Mn1048707 Oţeluri turnateSe notează cu OT urmat de două cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la tracţiune icircn daNmmsup2Ex OT 45 ndash oţel turnat cu Rm=45 daNmmsup2

Utilizările oţelurilor carbonOţelurile carbon de uz general se folosesc icircn constucţii metalice şi nemetalice Au cost mai scăzut se folosesc ca atare fără prelucrări prin deformare plastică la cald şitratament termic ulterior au bune proprietăţi tehnologice (prelucrabilitate bună prin aşhiere capacitate bună de deformare plastică sudabilitate bună) Caracteristicilemecanice sunt garantate de producător Oţelurile carbon de calitate cele superioare şi cele cu conţinut controlat de sulf se livrează ca semifabricate laminate sunt destinate pieselor din construţia de maşini şi sunt folosite icircn stare tratată termic sau termochimicOţelurile cu conţinut scăzut de carbon (sub 02 025) sunt oţeluri de cementare iar cele cu conţinut mare de carbon sunt oţeluri de icircmbunătăţire Oţelurile carbon pentru scule se folosesc la scule de prelucrare prin aşchiere prin pilire prin deformare prin

9

tăiere Proprietăţile şi starea de utilizare se obţin de către beneficiar după tratament termic Oţelurile carbon turnate sunt livrate icircn trei grupe de calitate ( indice 123 )

FONTELEbull FONTE ALBE bull FONTE CENUŞII bull FONTE MALEABILIZATE bull FONTE CU GRAFIT NODULAR bull FONTE MODIFICATE CU GRAFIT LAMELAR

FONTE ALBESunt fonte cu conţinut de carbon de 211667 Se numesc albe datorită aspectului metalic strălucitor al suprafeţei de ruperebull Fonte albe hipoeutectice 21143Cbull Fonte albe eutectice 443Cbull Fonte albe hipereutectice 43667CSunt caracterizate prin duritate şi fragilitate mari sunt neforjabile nu se prelucrează prin aşchiere

FONTE CENUŞIISunt aliaje ale fierului cu carbonul cu conţinut de peste 211C obţinute prin turnare icircn care C se găseşte total sau icircn parte sub formă de C liber-grafit Notarea se face cu Fc după care urmează trei cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la racţiuneRm icircn Nmmsup2 Ex Fc 200- fontă cenuşie cu Rm=200Nmmsup2

FONTE MALEABILIZATEProvin din fonte albe hipoeutectice icircncălzite la temperaturi icircnalte După modul cum se efectuează maleabilizarea se icircmpart icircnbull Fonte maleabilizate cu inima albăbull Fonte maleabilizate cu inima neagrăbull Fonte maleabilizate perliticeNotarea se face Fma Fmn sau Fmp după care urmează trei cifre care indică valoarea minimă a rezistenţei de rupere la tracţiune icircn Nmmsup2

FONTE CU GRAFIT NODULARSunt fonte cu conţinut de ~35C obţinute prin turnare Sunt utilizate mai ales la piese care trebuie să icircntrunească caracteristici de rezistenţă şi plasticitate mai mari ca la fontele cenuşii Se notează cu Fgn urmat de trei cifre care indică valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune şi de două cifre care indică alungirea AEx Fgn 400-12- fontă cu grafit nodular cu Rm=400Nmmsup2 şi A=12

FONTE MODIFICATE CU GRAFIT NODULARIcircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor fontelor cenuşii se introduc icircn fonta lichidă de compoziţie 2831C icircnainte de turnarea ei icircn forme substanţe numite modificatori care formează particule insolubile Principala caracteristică a modificatorilor o constituie conţinutul lor mare de siliciu Modificarea conduce la icircmbunătăţirea caracteristicii de rezistenţă a acestor fonte

OŢELURI ALIATEOţelurile aliate icircn afară de fier şi carbon şi de unele elemente icircnsoţitoare permanente(MnSişa) conţin şi alte elemente introduse icircn mod intenţionat icircncă de la elaborarea lor icircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor prin modificarea structurii Majoritatea elemen-telor de aliere micşorează tendinţa de creştere a grăuntelui de austenită asigură un grăunte fin şi o rezilienţă mare

Clasificarea oţelurilor aliate1 După numărul şi natura elementelor de aliere- Oţeluri ternare (conţin fier carbon şi un element de aliere de ex Ni CrMnetc)- Oţeluri cuaternare (conţin fier carbon şi alte două elemente de aliere de ex Cr-Ni Cr-Mn Mn-Sietc)- Oţeluri complexe de ex Cr-Mn-Si W-Cr-Vetc

10

2 După gradul de aliere- Oţeluri slab aliate ( cu pacircnă la 25 elemente de aliere)- Oţeluri mediu aliate ( 255 elemente de aliere)- Oţeluri icircnalt aliate ( cu peste 5 elemente de aliere)

3 După utilizări- Oţeluri de construcţiea Oţeluri aliate de cementare ( pacircnă la 025C)b Oţeluri de tratament termic -icircmbunătăţire ( peste025C)- Oţeluri pentru sculea Oţeluri pentru scule aşchietoareb Oţeluri de deformare- Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi speciale ( fizice mecanicechimice)a Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi magneticeb Oţeluri rezistente la uzurăc Oţeluri rezistente la coroziuned Oţeluri refractare

Notarea oţelurilor aliateSimbolul conţine o literă care indică modul de obţinere urmată de un grup de cifre şi litere Cifrele dinaintea grupului de litere indicăconţinutul de carbon icircn sutimi de procente iar cele de la sfacircrşitul acestuia indică conţinutul mediu al elementului principal de aliere icircn zecimi de procente Simbolurile literale indică elementele de aliere conţinute icircn ordinea importanţei ultimul fiind elementul principal de aliereEx T 20 Mn 14- oţel turnat cu 020C şi 14Mn

Oţelurile deformabile1 oţeluri de uz general- oţeluri aliate pentru construcţia de maşini- oţeluri aliate superioare pentru construcţia de maşini- oţeluri rezistente la coroziune- oţeluri refractare2 oţeluri cu destinaţie precisă

Simbolizarea oţelurilor aliate deformabileAu un simbol format din cifre şi litereDacă oţelul este superior după marca oţelului se se adaugă X iar dacă are conţinut controlat de sulf se adaugă S dacă sunt superioare şi au conţinut controlat de sulf se adaugă XSEx 18 MoCrNi13- are 018C sub 1Mo 13Ni 40 Cr 10- are 040C şi 1Cr

Oţelurile rezistente la coroziune şi refractare prelucrate la cald se simbolizează icircn mod similar Ex 12 NiCr 180- are 012C 1719Cr 810NiOţelurile aliate deformabile cu destinaţie precisă au notări asemănătoare cu indicarea la sfacircrşit a destinaţiei ca de ex Oţelul pentru arcuri 51 VCr 11 A- 051C 090120Cr oţelurile pentru rulmenţi se notează cu RULEx RUL 1 are 085110C 130165Croţelurile rapide se simbolizează cu Rp urmat de numărul de ordine al mărcii şi de numărul standarduluiEx Rp 3

FONTE ALIATEIcircn scopul realizării unor proprietăţi de rezistenţă la coroziune rezistenţă la uzură proprietăţi electrice şi magnetice fontele se aliază cu diferite elemente Cr Ni Mo V AletcClasificare- Fonte rezistente la uzura abrazivă- Fonte refractare- Fonte austenitice

11

Fonte rezistente la uzura abrazivăSunt fonte albe mediu şi icircnalt aliate cu Cr Ni Mo Vetc Ele se icircmpart icircn- fonte albe martensitice Ni-Cr- fonte albe Cr-Mo- fonte albe Cr-V- fonte albe icircnalt aliate cu cromEx Fa NiCr 1- fontă albă martensitică nichel-crom Fa VC- fontă albă crom-vanadiu

Fonte refractareSunt fonte aliate care trebuie să posede rezistenţă mare la oxidare pacircnă la 1100degCDupă elementul principal se clasifică icircnbull fonte aliate cu crom bull fonte aliate cu siliciubull fonte aliate cu siliciu şi crombull fonte aliate cu aluminiuPot avea grafit lamelar sau nodular şi se simbolizează Fr sau Frn urmat de simbolul elementului de aliereEx Fr Al 22- fontă aliată cu grafit lamelar şi cu 22Al Frn Al 22- fontă aliată cu grafit nodular şi cu 22Al

Fonte austeniticeSunt fonte icircnalt aliate cu proprietăţi speciale rezistenţă bună la coroziune rezistenţă bună la uzură icircn condiţii de frecare cu ungere proprietăţi electrice şi magnetice Sunt fonte icircnalt aliate cu nichel cu grafit lamelar sau nodular

Ex Fca Ni 35- fontă austenitică cu grafit lamelar cu 35Ni Fna NiSiCr 2052- fontă austenitică cu grafit nodular şi cu 20Ni 5Si şi 2Cr

MATERIALE COMPOZITEPrin materiale compozite se icircnţelege unirea a două sau mai multe materiale diferite dpdv chimic cu o suprafaţă clară de separare icircntre ele Materialul compozit trebuie să aibe proprietăţile pe care nu le are nici unul dintre materialele componente luat separat

ALTE MATERIALE

bull METALE ŞI ALIAJE NEFEROASE

- aluminiul şi aliaje pe bază de aluminiu(Ex Al 998 Al-Si)

- titanul şi aliaje pe bază de titan(Ex Ti-Mo)

- cuprul şi aliaje pe bază de cupru(Ex CuZn 5 ndash alamă Cu-Sn - bronzetc)

- aliaje de lipit

- aliaje antifricţiune

6 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PIESELOR DE TIP ARBORE

ARBORII sunt piese cu suprafeţe de revoluţie exterioare netedeicircn trepteprofilate

12

coaxiale sau cu axe paralele cu secţiunea circulară plină sau inelară profilat canelată cu axa geometrică rectilinie sau fracircntă

CONDIŢII TEHNICE SOLICITĂRI MATERIALE SEMIFABRICATEbullCONDIŢII TEHNICEPrecizie ridicată dpv al dimensiunilor formei şi poziţiei reciproce a suprafeţelor (STAS 8104)ndashconicitate ovalitate bătaie radială (50hellip 70 μm) concentricitate (50 μm) bataia frontală a flanşelor (30hellip50 μm) icircncovoiere (5hellip10 μm) abaterea de la paralelism a canalelor de pană sau a canelurilor (01 μmm) rugozitatea Ra= 02hellip 16 μmbullSOLICITĂRITorsiune icircncovoiere forfecare strivire oboseală bullMATERIALEOţeluri de icircmbunătăţire (cu un conţinut de C mai mare de 025) cu sau fără elemente de aliere OLC 45 OLC 50 OLC 60X 41MoCr10 50VCr11hellip şi uneori fonta

bull SEMIFABRICATEndash Laminate forjate (liber sau icircn matriţă) extrudate turnateOperaţiile necesare obţinerii semifabricatului forjat debitare icircncălzire CIF forjare debavurare tratament termicETAPELE PRELUCRĂRII MECANICE A ARBORILORdebitarea (pentru laminate) icircndreptarea bazareandash degroşarea prefinisarea finisareandash prelucrarea canelurilor canalelor de pană filetelor şi găurilor altor profilendash tratamentul termicndash rectificarea superfinisarea

PROCEDEE DE PRELUCRARE A ARBORILOR PRIN STRUNJIREbull Strunjirea de degroşarebull Strunjirea de finisarebull Strunjirea frontală cu avans longitudinalbull Strunjirea frontală cu avans transversalbull Strunjirea icircn trepte cu un singur cuţitbull Strunjirea cu multicuţite a arborilor netezibull Strunjirea cu multicuţite a arborilor icircn treptebull Strunjirea prin copiere

PRELUCRAREA FOARTE FINĂ A SUPRAFEŢELOR ARBORILORbull Strunjirea finăbull Rectificarea rapidăbull Rectificarea electrochimicăbull Lepuirea (rodarea)bull Honuirea exterioarăbull Superfinisareabull Lustruirea

OPERAŢII DE CONTROLbull CTC la recepţia semifabricatelor (formădimensiuni defectoscopic)bull CTC icircn timpul prelucrării (formă şidimensiuni)bull CTC final (formă dimensiuni poziţiareciprocă a suprafeţelor calitateasuprafeţelor - rugozitatea duritateadiferite straturi depuse)

Succesiunea operaţiilor tip de prelucrare a arborilor netezi şi icircn treptebull Debitarea semifabricatului (se elimină la semifabricatul matriţat)

13

bull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea de degroşare la unul din capetebull Strunjirea de degroşare la celălalt capătbull Strunjirea de finisare la unul din capetebull Strunjirea de finisare la celălalt capătbull Frezarea canelurilorbull Frezarea canalelor de panăbull Executarea filetelorbull Tratamentul termicbull Sablarebull Icircndreptarebull Rectificare exterioară a fusurilorbull Rectificarea filetuluibull CTC final

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull Conicitate Dmax-Dmin= 02 L (L=lungime)bull Ovalitate Dmax-Dmin= 01 D (D=diametru)bull Concavitate şi convexitate Dmax-Dmin= 02 Lbull Bătaia frontală a suprafeţei axiale bf max = 06 Dbull Deformarea (săgeata) arborelui sprijinit liber fmax =04 Dbull Abaterea de la paralelismul axelor 0015hellip 0025 mm100 mm icircn planul axelor şi 003hellip 005 mm 100 mm icircn planul perpendicularbull Toleranţa la lungime 015hellip 035 mm pentru fusuribull Ra = 01hellip 02 μmbull Duritatea 52hellip 65 HRCbull Forţa centrifugă de dezechilibrare lt 5 din masa arborelui

bullMATERIALEbullOŢELURI de icircmbunătăţire (Cgt02) cu şi fără elemente de aliere OLC 45 X OLC 60 X 33 Mo Cr 11hellipbullFONTE speciale aliate cu Cr Ni Mo Cu Precizie dimensională mai mare prelucrări mecanice mai puţine cu 25hellip 30 rezistenţă la oboseală mai ridicată decacirct la arborii din oţelMasă mai mică şi preţ redusbullSEMIFABRICATEbullArborii din oţel se matriţează icircn faze succesivebullArborii din fontă se toarnă Semifabricatele se supun la CTC nedistructivTratamente termice pentru detensionare 840hellip 860 oC şi răcire icircn aer - oţeluriLa fonte 930 oC menţinere 5h răcire lentă (20 oCh pacircnă la 500 oC) şi apoi răcire icircn aer

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică a arborelui cotitbull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea palierului centralbull Strunjirea simultană a palierelorbull Rectificarea de degroşare a palierelorbull Calibrarea găurilor de centrarebull Strunjirea de degroşare a manetoanelorbull Rectificarea de degroşaresuccesivă a manetoanelorbull Găurirea simultană a canalelor de ungerebull Găurirea şi filetarea flanşeibull Frezarea canalelor de panăbull TT călirea simultană a fusurilor (52hellip 65 HRC)bull Roluire redresarebull Rectificarea de finisare a palierelor

14

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

bull consumul de material de formare cu 50hellip 70bull scad simţitor adausurile de prelucrare şi ca urmare greutatea semifabricatuluibull precizia creşteTurnarea se poate realiza la presiune normală sau sub presiune (TSP) Icircn cazul turnării sub presiune se pot obţine piese cu pereţi subţiri cavităţi şi intersecţii de pereţi Ra=08hellip 63μm Piese la care se utilizează semifabricate turnate icircn forme metalicepistoane blocuri motoare chiulase carcase de ambreiaje cutii devitezehellip

3 Turnarea centrifugală metalul topit se toarnă icircntr-o formă care se roteşte Creşte compactitatea metalului reducerea rebuturilor cu 10 se elimină materialul de formare productivitate şi precizie ridicate Ra= 50hellip100 μm Forma se roteşte cu viteza unghiulară ω=80hellip 100 s-1 Se obţin semifabricate pentru cămăşi de cilindru tacheţi bucşehellip

4 Turnarea de precizie turnare icircn forme coji cu sau fără modele uşor fuzibile Se pot turna feroase şi neferoasebullTurnarea icircn forme coji piese din fontă maleabilă fontă cu grafit nodular oţel aliaje de aluminiu sau cupru Se pot obţine piese din oţel cu pereţi subţiri de 3hellip 5mm şi din aliaje de aluminiu de 1hellip 15mm Ra=125hellip25μmFormele coji sunt amestecuri de nisip cuarţos (92hellip 95) şi o răşină termoreactivă (fenol-formaldehidică) pulverulentă care policondensează la 523hellip 623oC şi se icircntăreşte definitiv Arbori cotiţi arbori de distribuţiehellip

Turnarea cu modele uşor fuzibile Pentru piese mici cu greutate de 1hellip 500gSegmenţi antecamere de mac palete de turbosuflantăhellipModelele uşor fuzibile se realizează din stearină sau parafină Grosimi de pereţi minime 015mm şi alezaje cu diametre minime de 08mmPrelucrările mecanice se reduc cu 90hellip 100 Precizie foarte ridicată rugozitateRa=125hellip 25 μm

SEMIFABRICATE FORJATE ŞI MATRIŢATE LA CALDForjarea şi matriţarea presupun deformarea plastică a metalului icircncălzit icircntre două suprafeţe (semimatriţe) drepte sau profilate Principalul avantaj al matriţării este menţinerea fibrajului materialului

Matriţarea pieselorcomplexe se realizează icircn etape succesive pe linii de forjare mecanizate sau linii automate

5

Rularea la cald deformarea are loc prin angrenarea sculei reci cu semifabricatul icircncălzit superficial Prin acest procedeu se obţin roţi dinţate cilindrice conice tije canelatehellip cu adaosuri de prelucrare mici (03hellip 05 mm) Succesiunea operaţiilor de obţinere a unei roţi dinţate este1 matriţarea roţii dinţate2 tratamentul termic primar3 sablarea4 icircncălzirea prin inducţie5 rularea danturii6 curăţarea de oxizi7 tratamentul termic final8 rectificarea profilului danturii

Matriţarea prin electrorefulare constă din deformarea plastică la cald liberă sau icircn matriţe a materialului icircncălzit prin inducţie Se obţin piese tip supapă arbori cu flanşe arbori planetari Procedeu foarte productiv

Matriţarea metalului lichid procedeu care combină turnarea sub presiune cu atriţarea Se utilizează la obţinerea pieselor din aluminiu cupru şi mai rar oţel Fibrajul şi rezistenţa la rupere şi oboseală se icircmbunătăţesc substanţial Coeficientul de utilizare amaterialului creşte pacircnă la 95 Procedeul se utilizează la realizarea semifabricatelorpentru pistoane

4 BAZE DIMENSIUNI ŞI DISPOZITIVE DE LUCRUBAZAREA ŞI FIXAREA PIESELOR LA PRELUCRAREA MECANICĂ ŞILA ASAMBLAREDEFINIŢIIBază de referinţă element geometric component al unui produs care ocupă la un moment dat o poziţie icircn raport cu care se studiază poziţia celorlalte elemente

Bazare orientarea piesei pe maşina unealtă sau icircn dispozitiv adică a suprafeţei de prelucrat icircn raport cu traiectoria muchiei aşchietoare ţinacircnd seama de condiţiile impuse prelucrării şi de sistemul de referinţă al celor trei axe la care se raportează gradele de libertate (gdl) ale piesei ce se prelucrează Semifabricatul corp rigid icircn spatiu posedă 6 gdl icircn sistemul trirectangular XOYZ 3 translaţii (icircn lungul axelor) şi trei rotaţii (icircn jurul axelor) Poziţia static determinată se realizează prin eliminarea celor 6 gdl cu ajutorul a 6 puncte de reazem reazemele se repartizează pe cele 3 suprafeţe ale piesei icircn funcţie de forma şi dimensiunile piesei

a) Prismebullbază de aşezare123bullbază de ghidare 45bullbază de reazem 6Toate sunt baze tehnologice dehellipb) Cilindrice lungi bullbază de dublă ghidare 1234 leagă4 gdlbull2 suprafeţe de reazem 5 leagă 1 translaţie şi 6 leagă o rotaţiec) Cilindrice scurtebullbază de aşezare 123bullb de ghidare 45

6

bullb de reazem 6d) Sferice2 suprafeţe deaşezare 123 şi 456Condiţiile de realizare a unei bazări static determinate a pieseiBazarea (orientarea) asigură realizarea dimensiunilor suprafeţelor care se prelucrează şi a cotelor ce corelează suprafeţele prelucrate icircn lanţul de dimensiuni Fixarea este necesară pentru menţinerea bazării realizate adică imobilizarea piesei icircn poziţia optimă Bazarea se asigură prin eliminarea unui număr de gdl (max 6) iarFixarea se realizează prin preluarea celor 6 gdl Aşezarea semifabricatului icircn vederea prelucrării icircn cadrul sistemului tehnologic MUDPS (Maşină Unealtă-Dispozitiv-Piesă-Sculă) se poate realiza icircn trei variante1 Icircntr-un dispozitiv special (serie mare masă)2 Direct pe masa MU sau icircn dispozitiv universal (serie mică individuală)3 Direct pe masa MU după trasajul piesei de prelucrat (serie mică individuală)

DISPOZITIVE SPECIFICE FABRICAŢIEI ŞI REPARAŢIEI AUTOVEHICULELOR

DEFINIŢIIDispozitivul este componentul auxiliar al unui sistem tehnic El este constituit din elemente cel puţin icircn parte solide ale căror legături le permit o mobilitate limitată şi care icircn timpul lucrului rămacircn icircn repaus relativ Dispozitivul de prelucrare pe maşini unelte este ansamblul suplimentar folosit pentru bazarea (orientarea) şi fixarea pieselor de prelucrat sau (şi) a sculelor icircn scopul realizării preciziei procesului tehnologic de aşchiere

DISPOZITIVE DE ASAMBLARESunt acele echipamente tehnologice care servec la aşezarea corectă şi fixarea subansamblurilor icircn vederea asamblăriiDISPOZITIVE DE CONTROLSunt acele echipamente tehnologice care servec la verificarea precizieiinteroperaţionale sau finale la fabricare sau reparareDISPOZITIVE PENTRU PRELUCRARE MECANICĂComponenţă corp (placa de bază) elemente de aşezare (reazeme)elemente şi mecanisme de stracircngere (fixare) şi acţionare elemente deghidare şi reglare a sculelor elemente auxiliare şi de asamblare pemaşina unealtăElementele şi mecanismele de orientare şi fixare se icircntacirclnesc icircncomponenţa tuturor dispozitivelor

ELEMENTE COMPONENTE ALE DISPOZITIVELOR PENTRU PRELUCRARE MECANICĂ

1 ELEMENTE DE AŞEZARE

(REAZEME) servesc la bazarea pieselor icircn corpul dispozitivului (reazeme principale) la mărirea stabilităţii piesei (reazeme auxiliare) la mărirea rigidităţii piesei (reazeme suplimentare)

11 Reazeme pentru suprafeţe plane

a) Reazeme fixe Plăcuţe de reazem şi cepuri fixe (cu cap bombat striat sau plat)b) Reazeme autoreglabile se utilizează pentru icircnlocuirea unuia din reazemele fixe icircnvederea compensării abaterilor de de poziţie ale suprafeţelor sau axelorc) Reazeme reglabile sunt reazeme principale sau suplimentare (de rigidizare)12 Reazeme pentru suprafeţe cilindrice şi conicea) Prisme de sprijin se utilizează la bazarea pieselor cilindrice pe suprafaţa exterioară

2 ELEMENTE ŞI MECANISME DE STRAcircNGEREElementele de stracircngere

7

sunt alcătuite dintr-un singur reper pană şurub excentricMecanismul conţine mai multe elemente Toate elementele şi mecanismele preiauforţele care se transmit din exterior către piesă

3 MECANISME CU ELEMENTE COMUNE PENTRU ORIENTARE ŞI FIXARE

Mecanisme cu bucşe (dornuri) elasticMecanisme cu hidroplast Hidroplastul este o substanţă asemănătoare cu cauciucul realizată dinPVC dibutilftalat şi stearatde Ca

4 DISPOZITIVE DE ASAMBLARE ŞI DEZASAMBLARE

5 DISPOZITIVE DE CONTROL

5 MATERIALE

ALIAJELE FIER-CARBONAliajele fierului cu carbonul sunt oţelurile şi fonteleElecostituie cele mai importante produse siderurgice şi formează baza construcţiei moderne de autovehiculePonderea lor foarte mare varietatea utilizării lor se justifică prin proprietăţile mecanice superioare posibilităţi largi de prelucrare prin deformare plastică prin aşchiere buneposibilităţi de sudare etc

OŢELURILE CARBONSe clasifică icircn1 Oţeluri carbon de uz general2 Oţeluri carbon de calitate3 Oţeluri carbon de calitate superioară4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisă

Influenţa conţinutului de carbonProprietăţile oţelurilor sunt determinate de natura constituenţilor structurali şi de roporţia acestora Icircn funcţie de conţinutul de carbon oţelurile au proprietăţi fizice şi caracteristici mecanice diferite Odată cu creşterea conţinutului de carbon creşte rezistenţa la rupere Rm creşte duritatea Brinell HB şi scade alungirea A şi gacirctuirea la rupere Z scade deasemenea rezilienţa KCU

Influenţa elementelor icircnsoţitoareOţelurile nu sunt numai aliaje fier-carbon ele conţin icircntotdeauna şi alte elemente umiteelemente icircnsoţitoare permanente care bull au fost introduse la eleborarea oţelului pentru dezoxidare şi desulfurare (Mn Si)bull nu au putut fi eliminate complet icircn procesul de elaborare (provin din minereuri) SPOţelurile conţin şi elemente gazoase oxigen hidrogen azot

bull Influenţa manganului este introdus la eleborare pentru dezoxidare şi desulfurare conferă plasticitate creşte temperatura de topire şi se deformează bine icircn timpul proceselor de prelucrare la cald Piesele rezistă la solicitări cu şocbull Infuenţa sulfului provoacă fragilitate la cald care poate fi de două feluri (fragilitate la roşu şi fragilitate la temperature icircnalte) Fragilitatea se poate evita prin introducerea laelaborare a unei cantităţi corespunzătoare de Mn Sulful se utilizează icircn scopul icircmbunătăţirii prelucrabilităţii prin aşchiere Oţelurile cu sulf au calităţi lubrifiante bune ndash se utilizează la şenila simplăbull Influenţa fosforului icircnrăutăţeşte plasticitatea măreşte rezistenţa la rupere şi duritatea icircmbunătăţeşte prelucrabilitatea la caldbull Influenţa siliciului serveşte la dezoxidarea oţeluluibull Influenţa azotului la oţelurile moi produce fragilitate la albastru şi icircmbătracircnirea mecanică ce se evită prin dezoxidare suplimentară cu aluminiu

8

Clasificarea oţelurilor-carbon

1 După duritate icircn raport cu conţinutul de carbonbull Oţeluri extra moi ( sub 010C )bull Oţeluri moi ( 010-025C )bull Oţeluri semimoi ( 025-040C )bull Oţeluri semidure ( 040-060C )bull Oţeluri dure ( 060-070C )bull Oţeluri foarte dure ( 070-080C )bull Oţeluri extra dure ( peste 080C )Oţelurile marcate cu roşu se utilizează frecvent icircn construcţia de autovehicule

Notarea oţelurilor-carbon1 Oţelurile de uz general Se notează cu OL urmate de două cifre care reprezintă valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune (icircn daNmmsup2)Ex OL 37 3 ndash oţel de uz general cu Rm=37 daNmmsup2 din clasa de calitate 3

2 Oţelurile de calitateSe notează cu OLC urmat de două cifre care reprezintă aproximativ conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procenteEx OLC 45 ndash oţel de calitate conţine 045C

3 Oţeluri de calitate superioarăSe notează cu OLC urmate de două cifre la care se adaugă litera X iar la cele cuconţinut controlat de sulf litera SEx OLC 45 X ndash oţel de calitate superioară cu 045C OLC 45 XS ndash oţel de calitate superioară cu 045C şi conţinut controlat de sulf

4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisăbull Oţeluri pentru automate (oţeluri prelucrate pe MU automate cu conţinut ridicat de S şi P) se notează cu AUT urmat de două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procente şi care se completează cu Mn dacă oţelul conţine mangan la limita superioară de peste 1 Notarea se completează cu L pentru oţel laminat la cald cu T pentru oţel tras la rece şi cu C pentru oţel cojitEx AUT 20 LC ndash oţel pentru automate cu 020C laminat la cald şi este cojit

1048707 Oţeluri carbon pentru scule Se notează OSC (S- scule C- carbon) urmat de una sau două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn zecimi de procenteEx OSC 10 ndash oţel pentru scule cu 1CDacă oţelul are conţinut ridicat de mangan se adaugă şi litera MEx OSC 8 M ndash oţel pentru scule cu 08C şi peste 1Mn1048707 Oţeluri turnateSe notează cu OT urmat de două cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la tracţiune icircn daNmmsup2Ex OT 45 ndash oţel turnat cu Rm=45 daNmmsup2

Utilizările oţelurilor carbonOţelurile carbon de uz general se folosesc icircn constucţii metalice şi nemetalice Au cost mai scăzut se folosesc ca atare fără prelucrări prin deformare plastică la cald şitratament termic ulterior au bune proprietăţi tehnologice (prelucrabilitate bună prin aşhiere capacitate bună de deformare plastică sudabilitate bună) Caracteristicilemecanice sunt garantate de producător Oţelurile carbon de calitate cele superioare şi cele cu conţinut controlat de sulf se livrează ca semifabricate laminate sunt destinate pieselor din construţia de maşini şi sunt folosite icircn stare tratată termic sau termochimicOţelurile cu conţinut scăzut de carbon (sub 02 025) sunt oţeluri de cementare iar cele cu conţinut mare de carbon sunt oţeluri de icircmbunătăţire Oţelurile carbon pentru scule se folosesc la scule de prelucrare prin aşchiere prin pilire prin deformare prin

9

tăiere Proprietăţile şi starea de utilizare se obţin de către beneficiar după tratament termic Oţelurile carbon turnate sunt livrate icircn trei grupe de calitate ( indice 123 )

FONTELEbull FONTE ALBE bull FONTE CENUŞII bull FONTE MALEABILIZATE bull FONTE CU GRAFIT NODULAR bull FONTE MODIFICATE CU GRAFIT LAMELAR

FONTE ALBESunt fonte cu conţinut de carbon de 211667 Se numesc albe datorită aspectului metalic strălucitor al suprafeţei de ruperebull Fonte albe hipoeutectice 21143Cbull Fonte albe eutectice 443Cbull Fonte albe hipereutectice 43667CSunt caracterizate prin duritate şi fragilitate mari sunt neforjabile nu se prelucrează prin aşchiere

FONTE CENUŞIISunt aliaje ale fierului cu carbonul cu conţinut de peste 211C obţinute prin turnare icircn care C se găseşte total sau icircn parte sub formă de C liber-grafit Notarea se face cu Fc după care urmează trei cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la racţiuneRm icircn Nmmsup2 Ex Fc 200- fontă cenuşie cu Rm=200Nmmsup2

FONTE MALEABILIZATEProvin din fonte albe hipoeutectice icircncălzite la temperaturi icircnalte După modul cum se efectuează maleabilizarea se icircmpart icircnbull Fonte maleabilizate cu inima albăbull Fonte maleabilizate cu inima neagrăbull Fonte maleabilizate perliticeNotarea se face Fma Fmn sau Fmp după care urmează trei cifre care indică valoarea minimă a rezistenţei de rupere la tracţiune icircn Nmmsup2

FONTE CU GRAFIT NODULARSunt fonte cu conţinut de ~35C obţinute prin turnare Sunt utilizate mai ales la piese care trebuie să icircntrunească caracteristici de rezistenţă şi plasticitate mai mari ca la fontele cenuşii Se notează cu Fgn urmat de trei cifre care indică valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune şi de două cifre care indică alungirea AEx Fgn 400-12- fontă cu grafit nodular cu Rm=400Nmmsup2 şi A=12

FONTE MODIFICATE CU GRAFIT NODULARIcircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor fontelor cenuşii se introduc icircn fonta lichidă de compoziţie 2831C icircnainte de turnarea ei icircn forme substanţe numite modificatori care formează particule insolubile Principala caracteristică a modificatorilor o constituie conţinutul lor mare de siliciu Modificarea conduce la icircmbunătăţirea caracteristicii de rezistenţă a acestor fonte

OŢELURI ALIATEOţelurile aliate icircn afară de fier şi carbon şi de unele elemente icircnsoţitoare permanente(MnSişa) conţin şi alte elemente introduse icircn mod intenţionat icircncă de la elaborarea lor icircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor prin modificarea structurii Majoritatea elemen-telor de aliere micşorează tendinţa de creştere a grăuntelui de austenită asigură un grăunte fin şi o rezilienţă mare

Clasificarea oţelurilor aliate1 După numărul şi natura elementelor de aliere- Oţeluri ternare (conţin fier carbon şi un element de aliere de ex Ni CrMnetc)- Oţeluri cuaternare (conţin fier carbon şi alte două elemente de aliere de ex Cr-Ni Cr-Mn Mn-Sietc)- Oţeluri complexe de ex Cr-Mn-Si W-Cr-Vetc

10

2 După gradul de aliere- Oţeluri slab aliate ( cu pacircnă la 25 elemente de aliere)- Oţeluri mediu aliate ( 255 elemente de aliere)- Oţeluri icircnalt aliate ( cu peste 5 elemente de aliere)

3 După utilizări- Oţeluri de construcţiea Oţeluri aliate de cementare ( pacircnă la 025C)b Oţeluri de tratament termic -icircmbunătăţire ( peste025C)- Oţeluri pentru sculea Oţeluri pentru scule aşchietoareb Oţeluri de deformare- Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi speciale ( fizice mecanicechimice)a Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi magneticeb Oţeluri rezistente la uzurăc Oţeluri rezistente la coroziuned Oţeluri refractare

Notarea oţelurilor aliateSimbolul conţine o literă care indică modul de obţinere urmată de un grup de cifre şi litere Cifrele dinaintea grupului de litere indicăconţinutul de carbon icircn sutimi de procente iar cele de la sfacircrşitul acestuia indică conţinutul mediu al elementului principal de aliere icircn zecimi de procente Simbolurile literale indică elementele de aliere conţinute icircn ordinea importanţei ultimul fiind elementul principal de aliereEx T 20 Mn 14- oţel turnat cu 020C şi 14Mn

Oţelurile deformabile1 oţeluri de uz general- oţeluri aliate pentru construcţia de maşini- oţeluri aliate superioare pentru construcţia de maşini- oţeluri rezistente la coroziune- oţeluri refractare2 oţeluri cu destinaţie precisă

Simbolizarea oţelurilor aliate deformabileAu un simbol format din cifre şi litereDacă oţelul este superior după marca oţelului se se adaugă X iar dacă are conţinut controlat de sulf se adaugă S dacă sunt superioare şi au conţinut controlat de sulf se adaugă XSEx 18 MoCrNi13- are 018C sub 1Mo 13Ni 40 Cr 10- are 040C şi 1Cr

Oţelurile rezistente la coroziune şi refractare prelucrate la cald se simbolizează icircn mod similar Ex 12 NiCr 180- are 012C 1719Cr 810NiOţelurile aliate deformabile cu destinaţie precisă au notări asemănătoare cu indicarea la sfacircrşit a destinaţiei ca de ex Oţelul pentru arcuri 51 VCr 11 A- 051C 090120Cr oţelurile pentru rulmenţi se notează cu RULEx RUL 1 are 085110C 130165Croţelurile rapide se simbolizează cu Rp urmat de numărul de ordine al mărcii şi de numărul standarduluiEx Rp 3

FONTE ALIATEIcircn scopul realizării unor proprietăţi de rezistenţă la coroziune rezistenţă la uzură proprietăţi electrice şi magnetice fontele se aliază cu diferite elemente Cr Ni Mo V AletcClasificare- Fonte rezistente la uzura abrazivă- Fonte refractare- Fonte austenitice

11

Fonte rezistente la uzura abrazivăSunt fonte albe mediu şi icircnalt aliate cu Cr Ni Mo Vetc Ele se icircmpart icircn- fonte albe martensitice Ni-Cr- fonte albe Cr-Mo- fonte albe Cr-V- fonte albe icircnalt aliate cu cromEx Fa NiCr 1- fontă albă martensitică nichel-crom Fa VC- fontă albă crom-vanadiu

Fonte refractareSunt fonte aliate care trebuie să posede rezistenţă mare la oxidare pacircnă la 1100degCDupă elementul principal se clasifică icircnbull fonte aliate cu crom bull fonte aliate cu siliciubull fonte aliate cu siliciu şi crombull fonte aliate cu aluminiuPot avea grafit lamelar sau nodular şi se simbolizează Fr sau Frn urmat de simbolul elementului de aliereEx Fr Al 22- fontă aliată cu grafit lamelar şi cu 22Al Frn Al 22- fontă aliată cu grafit nodular şi cu 22Al

Fonte austeniticeSunt fonte icircnalt aliate cu proprietăţi speciale rezistenţă bună la coroziune rezistenţă bună la uzură icircn condiţii de frecare cu ungere proprietăţi electrice şi magnetice Sunt fonte icircnalt aliate cu nichel cu grafit lamelar sau nodular

Ex Fca Ni 35- fontă austenitică cu grafit lamelar cu 35Ni Fna NiSiCr 2052- fontă austenitică cu grafit nodular şi cu 20Ni 5Si şi 2Cr

MATERIALE COMPOZITEPrin materiale compozite se icircnţelege unirea a două sau mai multe materiale diferite dpdv chimic cu o suprafaţă clară de separare icircntre ele Materialul compozit trebuie să aibe proprietăţile pe care nu le are nici unul dintre materialele componente luat separat

ALTE MATERIALE

bull METALE ŞI ALIAJE NEFEROASE

- aluminiul şi aliaje pe bază de aluminiu(Ex Al 998 Al-Si)

- titanul şi aliaje pe bază de titan(Ex Ti-Mo)

- cuprul şi aliaje pe bază de cupru(Ex CuZn 5 ndash alamă Cu-Sn - bronzetc)

- aliaje de lipit

- aliaje antifricţiune

6 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PIESELOR DE TIP ARBORE

ARBORII sunt piese cu suprafeţe de revoluţie exterioare netedeicircn trepteprofilate

12

coaxiale sau cu axe paralele cu secţiunea circulară plină sau inelară profilat canelată cu axa geometrică rectilinie sau fracircntă

CONDIŢII TEHNICE SOLICITĂRI MATERIALE SEMIFABRICATEbullCONDIŢII TEHNICEPrecizie ridicată dpv al dimensiunilor formei şi poziţiei reciproce a suprafeţelor (STAS 8104)ndashconicitate ovalitate bătaie radială (50hellip 70 μm) concentricitate (50 μm) bataia frontală a flanşelor (30hellip50 μm) icircncovoiere (5hellip10 μm) abaterea de la paralelism a canalelor de pană sau a canelurilor (01 μmm) rugozitatea Ra= 02hellip 16 μmbullSOLICITĂRITorsiune icircncovoiere forfecare strivire oboseală bullMATERIALEOţeluri de icircmbunătăţire (cu un conţinut de C mai mare de 025) cu sau fără elemente de aliere OLC 45 OLC 50 OLC 60X 41MoCr10 50VCr11hellip şi uneori fonta

bull SEMIFABRICATEndash Laminate forjate (liber sau icircn matriţă) extrudate turnateOperaţiile necesare obţinerii semifabricatului forjat debitare icircncălzire CIF forjare debavurare tratament termicETAPELE PRELUCRĂRII MECANICE A ARBORILORdebitarea (pentru laminate) icircndreptarea bazareandash degroşarea prefinisarea finisareandash prelucrarea canelurilor canalelor de pană filetelor şi găurilor altor profilendash tratamentul termicndash rectificarea superfinisarea

PROCEDEE DE PRELUCRARE A ARBORILOR PRIN STRUNJIREbull Strunjirea de degroşarebull Strunjirea de finisarebull Strunjirea frontală cu avans longitudinalbull Strunjirea frontală cu avans transversalbull Strunjirea icircn trepte cu un singur cuţitbull Strunjirea cu multicuţite a arborilor netezibull Strunjirea cu multicuţite a arborilor icircn treptebull Strunjirea prin copiere

PRELUCRAREA FOARTE FINĂ A SUPRAFEŢELOR ARBORILORbull Strunjirea finăbull Rectificarea rapidăbull Rectificarea electrochimicăbull Lepuirea (rodarea)bull Honuirea exterioarăbull Superfinisareabull Lustruirea

OPERAŢII DE CONTROLbull CTC la recepţia semifabricatelor (formădimensiuni defectoscopic)bull CTC icircn timpul prelucrării (formă şidimensiuni)bull CTC final (formă dimensiuni poziţiareciprocă a suprafeţelor calitateasuprafeţelor - rugozitatea duritateadiferite straturi depuse)

Succesiunea operaţiilor tip de prelucrare a arborilor netezi şi icircn treptebull Debitarea semifabricatului (se elimină la semifabricatul matriţat)

13

bull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea de degroşare la unul din capetebull Strunjirea de degroşare la celălalt capătbull Strunjirea de finisare la unul din capetebull Strunjirea de finisare la celălalt capătbull Frezarea canelurilorbull Frezarea canalelor de panăbull Executarea filetelorbull Tratamentul termicbull Sablarebull Icircndreptarebull Rectificare exterioară a fusurilorbull Rectificarea filetuluibull CTC final

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull Conicitate Dmax-Dmin= 02 L (L=lungime)bull Ovalitate Dmax-Dmin= 01 D (D=diametru)bull Concavitate şi convexitate Dmax-Dmin= 02 Lbull Bătaia frontală a suprafeţei axiale bf max = 06 Dbull Deformarea (săgeata) arborelui sprijinit liber fmax =04 Dbull Abaterea de la paralelismul axelor 0015hellip 0025 mm100 mm icircn planul axelor şi 003hellip 005 mm 100 mm icircn planul perpendicularbull Toleranţa la lungime 015hellip 035 mm pentru fusuribull Ra = 01hellip 02 μmbull Duritatea 52hellip 65 HRCbull Forţa centrifugă de dezechilibrare lt 5 din masa arborelui

bullMATERIALEbullOŢELURI de icircmbunătăţire (Cgt02) cu şi fără elemente de aliere OLC 45 X OLC 60 X 33 Mo Cr 11hellipbullFONTE speciale aliate cu Cr Ni Mo Cu Precizie dimensională mai mare prelucrări mecanice mai puţine cu 25hellip 30 rezistenţă la oboseală mai ridicată decacirct la arborii din oţelMasă mai mică şi preţ redusbullSEMIFABRICATEbullArborii din oţel se matriţează icircn faze succesivebullArborii din fontă se toarnă Semifabricatele se supun la CTC nedistructivTratamente termice pentru detensionare 840hellip 860 oC şi răcire icircn aer - oţeluriLa fonte 930 oC menţinere 5h răcire lentă (20 oCh pacircnă la 500 oC) şi apoi răcire icircn aer

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică a arborelui cotitbull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea palierului centralbull Strunjirea simultană a palierelorbull Rectificarea de degroşare a palierelorbull Calibrarea găurilor de centrarebull Strunjirea de degroşare a manetoanelorbull Rectificarea de degroşaresuccesivă a manetoanelorbull Găurirea simultană a canalelor de ungerebull Găurirea şi filetarea flanşeibull Frezarea canalelor de panăbull TT călirea simultană a fusurilor (52hellip 65 HRC)bull Roluire redresarebull Rectificarea de finisare a palierelor

14

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

Rularea la cald deformarea are loc prin angrenarea sculei reci cu semifabricatul icircncălzit superficial Prin acest procedeu se obţin roţi dinţate cilindrice conice tije canelatehellip cu adaosuri de prelucrare mici (03hellip 05 mm) Succesiunea operaţiilor de obţinere a unei roţi dinţate este1 matriţarea roţii dinţate2 tratamentul termic primar3 sablarea4 icircncălzirea prin inducţie5 rularea danturii6 curăţarea de oxizi7 tratamentul termic final8 rectificarea profilului danturii

Matriţarea prin electrorefulare constă din deformarea plastică la cald liberă sau icircn matriţe a materialului icircncălzit prin inducţie Se obţin piese tip supapă arbori cu flanşe arbori planetari Procedeu foarte productiv

Matriţarea metalului lichid procedeu care combină turnarea sub presiune cu atriţarea Se utilizează la obţinerea pieselor din aluminiu cupru şi mai rar oţel Fibrajul şi rezistenţa la rupere şi oboseală se icircmbunătăţesc substanţial Coeficientul de utilizare amaterialului creşte pacircnă la 95 Procedeul se utilizează la realizarea semifabricatelorpentru pistoane

4 BAZE DIMENSIUNI ŞI DISPOZITIVE DE LUCRUBAZAREA ŞI FIXAREA PIESELOR LA PRELUCRAREA MECANICĂ ŞILA ASAMBLAREDEFINIŢIIBază de referinţă element geometric component al unui produs care ocupă la un moment dat o poziţie icircn raport cu care se studiază poziţia celorlalte elemente

Bazare orientarea piesei pe maşina unealtă sau icircn dispozitiv adică a suprafeţei de prelucrat icircn raport cu traiectoria muchiei aşchietoare ţinacircnd seama de condiţiile impuse prelucrării şi de sistemul de referinţă al celor trei axe la care se raportează gradele de libertate (gdl) ale piesei ce se prelucrează Semifabricatul corp rigid icircn spatiu posedă 6 gdl icircn sistemul trirectangular XOYZ 3 translaţii (icircn lungul axelor) şi trei rotaţii (icircn jurul axelor) Poziţia static determinată se realizează prin eliminarea celor 6 gdl cu ajutorul a 6 puncte de reazem reazemele se repartizează pe cele 3 suprafeţe ale piesei icircn funcţie de forma şi dimensiunile piesei

a) Prismebullbază de aşezare123bullbază de ghidare 45bullbază de reazem 6Toate sunt baze tehnologice dehellipb) Cilindrice lungi bullbază de dublă ghidare 1234 leagă4 gdlbull2 suprafeţe de reazem 5 leagă 1 translaţie şi 6 leagă o rotaţiec) Cilindrice scurtebullbază de aşezare 123bullb de ghidare 45

6

bullb de reazem 6d) Sferice2 suprafeţe deaşezare 123 şi 456Condiţiile de realizare a unei bazări static determinate a pieseiBazarea (orientarea) asigură realizarea dimensiunilor suprafeţelor care se prelucrează şi a cotelor ce corelează suprafeţele prelucrate icircn lanţul de dimensiuni Fixarea este necesară pentru menţinerea bazării realizate adică imobilizarea piesei icircn poziţia optimă Bazarea se asigură prin eliminarea unui număr de gdl (max 6) iarFixarea se realizează prin preluarea celor 6 gdl Aşezarea semifabricatului icircn vederea prelucrării icircn cadrul sistemului tehnologic MUDPS (Maşină Unealtă-Dispozitiv-Piesă-Sculă) se poate realiza icircn trei variante1 Icircntr-un dispozitiv special (serie mare masă)2 Direct pe masa MU sau icircn dispozitiv universal (serie mică individuală)3 Direct pe masa MU după trasajul piesei de prelucrat (serie mică individuală)

DISPOZITIVE SPECIFICE FABRICAŢIEI ŞI REPARAŢIEI AUTOVEHICULELOR

DEFINIŢIIDispozitivul este componentul auxiliar al unui sistem tehnic El este constituit din elemente cel puţin icircn parte solide ale căror legături le permit o mobilitate limitată şi care icircn timpul lucrului rămacircn icircn repaus relativ Dispozitivul de prelucrare pe maşini unelte este ansamblul suplimentar folosit pentru bazarea (orientarea) şi fixarea pieselor de prelucrat sau (şi) a sculelor icircn scopul realizării preciziei procesului tehnologic de aşchiere

DISPOZITIVE DE ASAMBLARESunt acele echipamente tehnologice care servec la aşezarea corectă şi fixarea subansamblurilor icircn vederea asamblăriiDISPOZITIVE DE CONTROLSunt acele echipamente tehnologice care servec la verificarea precizieiinteroperaţionale sau finale la fabricare sau reparareDISPOZITIVE PENTRU PRELUCRARE MECANICĂComponenţă corp (placa de bază) elemente de aşezare (reazeme)elemente şi mecanisme de stracircngere (fixare) şi acţionare elemente deghidare şi reglare a sculelor elemente auxiliare şi de asamblare pemaşina unealtăElementele şi mecanismele de orientare şi fixare se icircntacirclnesc icircncomponenţa tuturor dispozitivelor

ELEMENTE COMPONENTE ALE DISPOZITIVELOR PENTRU PRELUCRARE MECANICĂ

1 ELEMENTE DE AŞEZARE

(REAZEME) servesc la bazarea pieselor icircn corpul dispozitivului (reazeme principale) la mărirea stabilităţii piesei (reazeme auxiliare) la mărirea rigidităţii piesei (reazeme suplimentare)

11 Reazeme pentru suprafeţe plane

a) Reazeme fixe Plăcuţe de reazem şi cepuri fixe (cu cap bombat striat sau plat)b) Reazeme autoreglabile se utilizează pentru icircnlocuirea unuia din reazemele fixe icircnvederea compensării abaterilor de de poziţie ale suprafeţelor sau axelorc) Reazeme reglabile sunt reazeme principale sau suplimentare (de rigidizare)12 Reazeme pentru suprafeţe cilindrice şi conicea) Prisme de sprijin se utilizează la bazarea pieselor cilindrice pe suprafaţa exterioară

2 ELEMENTE ŞI MECANISME DE STRAcircNGEREElementele de stracircngere

7

sunt alcătuite dintr-un singur reper pană şurub excentricMecanismul conţine mai multe elemente Toate elementele şi mecanismele preiauforţele care se transmit din exterior către piesă

3 MECANISME CU ELEMENTE COMUNE PENTRU ORIENTARE ŞI FIXARE

Mecanisme cu bucşe (dornuri) elasticMecanisme cu hidroplast Hidroplastul este o substanţă asemănătoare cu cauciucul realizată dinPVC dibutilftalat şi stearatde Ca

4 DISPOZITIVE DE ASAMBLARE ŞI DEZASAMBLARE

5 DISPOZITIVE DE CONTROL

5 MATERIALE

ALIAJELE FIER-CARBONAliajele fierului cu carbonul sunt oţelurile şi fonteleElecostituie cele mai importante produse siderurgice şi formează baza construcţiei moderne de autovehiculePonderea lor foarte mare varietatea utilizării lor se justifică prin proprietăţile mecanice superioare posibilităţi largi de prelucrare prin deformare plastică prin aşchiere buneposibilităţi de sudare etc

OŢELURILE CARBONSe clasifică icircn1 Oţeluri carbon de uz general2 Oţeluri carbon de calitate3 Oţeluri carbon de calitate superioară4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisă

Influenţa conţinutului de carbonProprietăţile oţelurilor sunt determinate de natura constituenţilor structurali şi de roporţia acestora Icircn funcţie de conţinutul de carbon oţelurile au proprietăţi fizice şi caracteristici mecanice diferite Odată cu creşterea conţinutului de carbon creşte rezistenţa la rupere Rm creşte duritatea Brinell HB şi scade alungirea A şi gacirctuirea la rupere Z scade deasemenea rezilienţa KCU

Influenţa elementelor icircnsoţitoareOţelurile nu sunt numai aliaje fier-carbon ele conţin icircntotdeauna şi alte elemente umiteelemente icircnsoţitoare permanente care bull au fost introduse la eleborarea oţelului pentru dezoxidare şi desulfurare (Mn Si)bull nu au putut fi eliminate complet icircn procesul de elaborare (provin din minereuri) SPOţelurile conţin şi elemente gazoase oxigen hidrogen azot

bull Influenţa manganului este introdus la eleborare pentru dezoxidare şi desulfurare conferă plasticitate creşte temperatura de topire şi se deformează bine icircn timpul proceselor de prelucrare la cald Piesele rezistă la solicitări cu şocbull Infuenţa sulfului provoacă fragilitate la cald care poate fi de două feluri (fragilitate la roşu şi fragilitate la temperature icircnalte) Fragilitatea se poate evita prin introducerea laelaborare a unei cantităţi corespunzătoare de Mn Sulful se utilizează icircn scopul icircmbunătăţirii prelucrabilităţii prin aşchiere Oţelurile cu sulf au calităţi lubrifiante bune ndash se utilizează la şenila simplăbull Influenţa fosforului icircnrăutăţeşte plasticitatea măreşte rezistenţa la rupere şi duritatea icircmbunătăţeşte prelucrabilitatea la caldbull Influenţa siliciului serveşte la dezoxidarea oţeluluibull Influenţa azotului la oţelurile moi produce fragilitate la albastru şi icircmbătracircnirea mecanică ce se evită prin dezoxidare suplimentară cu aluminiu

8

Clasificarea oţelurilor-carbon

1 După duritate icircn raport cu conţinutul de carbonbull Oţeluri extra moi ( sub 010C )bull Oţeluri moi ( 010-025C )bull Oţeluri semimoi ( 025-040C )bull Oţeluri semidure ( 040-060C )bull Oţeluri dure ( 060-070C )bull Oţeluri foarte dure ( 070-080C )bull Oţeluri extra dure ( peste 080C )Oţelurile marcate cu roşu se utilizează frecvent icircn construcţia de autovehicule

Notarea oţelurilor-carbon1 Oţelurile de uz general Se notează cu OL urmate de două cifre care reprezintă valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune (icircn daNmmsup2)Ex OL 37 3 ndash oţel de uz general cu Rm=37 daNmmsup2 din clasa de calitate 3

2 Oţelurile de calitateSe notează cu OLC urmat de două cifre care reprezintă aproximativ conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procenteEx OLC 45 ndash oţel de calitate conţine 045C

3 Oţeluri de calitate superioarăSe notează cu OLC urmate de două cifre la care se adaugă litera X iar la cele cuconţinut controlat de sulf litera SEx OLC 45 X ndash oţel de calitate superioară cu 045C OLC 45 XS ndash oţel de calitate superioară cu 045C şi conţinut controlat de sulf

4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisăbull Oţeluri pentru automate (oţeluri prelucrate pe MU automate cu conţinut ridicat de S şi P) se notează cu AUT urmat de două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procente şi care se completează cu Mn dacă oţelul conţine mangan la limita superioară de peste 1 Notarea se completează cu L pentru oţel laminat la cald cu T pentru oţel tras la rece şi cu C pentru oţel cojitEx AUT 20 LC ndash oţel pentru automate cu 020C laminat la cald şi este cojit

1048707 Oţeluri carbon pentru scule Se notează OSC (S- scule C- carbon) urmat de una sau două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn zecimi de procenteEx OSC 10 ndash oţel pentru scule cu 1CDacă oţelul are conţinut ridicat de mangan se adaugă şi litera MEx OSC 8 M ndash oţel pentru scule cu 08C şi peste 1Mn1048707 Oţeluri turnateSe notează cu OT urmat de două cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la tracţiune icircn daNmmsup2Ex OT 45 ndash oţel turnat cu Rm=45 daNmmsup2

Utilizările oţelurilor carbonOţelurile carbon de uz general se folosesc icircn constucţii metalice şi nemetalice Au cost mai scăzut se folosesc ca atare fără prelucrări prin deformare plastică la cald şitratament termic ulterior au bune proprietăţi tehnologice (prelucrabilitate bună prin aşhiere capacitate bună de deformare plastică sudabilitate bună) Caracteristicilemecanice sunt garantate de producător Oţelurile carbon de calitate cele superioare şi cele cu conţinut controlat de sulf se livrează ca semifabricate laminate sunt destinate pieselor din construţia de maşini şi sunt folosite icircn stare tratată termic sau termochimicOţelurile cu conţinut scăzut de carbon (sub 02 025) sunt oţeluri de cementare iar cele cu conţinut mare de carbon sunt oţeluri de icircmbunătăţire Oţelurile carbon pentru scule se folosesc la scule de prelucrare prin aşchiere prin pilire prin deformare prin

9

tăiere Proprietăţile şi starea de utilizare se obţin de către beneficiar după tratament termic Oţelurile carbon turnate sunt livrate icircn trei grupe de calitate ( indice 123 )

FONTELEbull FONTE ALBE bull FONTE CENUŞII bull FONTE MALEABILIZATE bull FONTE CU GRAFIT NODULAR bull FONTE MODIFICATE CU GRAFIT LAMELAR

FONTE ALBESunt fonte cu conţinut de carbon de 211667 Se numesc albe datorită aspectului metalic strălucitor al suprafeţei de ruperebull Fonte albe hipoeutectice 21143Cbull Fonte albe eutectice 443Cbull Fonte albe hipereutectice 43667CSunt caracterizate prin duritate şi fragilitate mari sunt neforjabile nu se prelucrează prin aşchiere

FONTE CENUŞIISunt aliaje ale fierului cu carbonul cu conţinut de peste 211C obţinute prin turnare icircn care C se găseşte total sau icircn parte sub formă de C liber-grafit Notarea se face cu Fc după care urmează trei cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la racţiuneRm icircn Nmmsup2 Ex Fc 200- fontă cenuşie cu Rm=200Nmmsup2

FONTE MALEABILIZATEProvin din fonte albe hipoeutectice icircncălzite la temperaturi icircnalte După modul cum se efectuează maleabilizarea se icircmpart icircnbull Fonte maleabilizate cu inima albăbull Fonte maleabilizate cu inima neagrăbull Fonte maleabilizate perliticeNotarea se face Fma Fmn sau Fmp după care urmează trei cifre care indică valoarea minimă a rezistenţei de rupere la tracţiune icircn Nmmsup2

FONTE CU GRAFIT NODULARSunt fonte cu conţinut de ~35C obţinute prin turnare Sunt utilizate mai ales la piese care trebuie să icircntrunească caracteristici de rezistenţă şi plasticitate mai mari ca la fontele cenuşii Se notează cu Fgn urmat de trei cifre care indică valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune şi de două cifre care indică alungirea AEx Fgn 400-12- fontă cu grafit nodular cu Rm=400Nmmsup2 şi A=12

FONTE MODIFICATE CU GRAFIT NODULARIcircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor fontelor cenuşii se introduc icircn fonta lichidă de compoziţie 2831C icircnainte de turnarea ei icircn forme substanţe numite modificatori care formează particule insolubile Principala caracteristică a modificatorilor o constituie conţinutul lor mare de siliciu Modificarea conduce la icircmbunătăţirea caracteristicii de rezistenţă a acestor fonte

OŢELURI ALIATEOţelurile aliate icircn afară de fier şi carbon şi de unele elemente icircnsoţitoare permanente(MnSişa) conţin şi alte elemente introduse icircn mod intenţionat icircncă de la elaborarea lor icircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor prin modificarea structurii Majoritatea elemen-telor de aliere micşorează tendinţa de creştere a grăuntelui de austenită asigură un grăunte fin şi o rezilienţă mare

Clasificarea oţelurilor aliate1 După numărul şi natura elementelor de aliere- Oţeluri ternare (conţin fier carbon şi un element de aliere de ex Ni CrMnetc)- Oţeluri cuaternare (conţin fier carbon şi alte două elemente de aliere de ex Cr-Ni Cr-Mn Mn-Sietc)- Oţeluri complexe de ex Cr-Mn-Si W-Cr-Vetc

10

2 După gradul de aliere- Oţeluri slab aliate ( cu pacircnă la 25 elemente de aliere)- Oţeluri mediu aliate ( 255 elemente de aliere)- Oţeluri icircnalt aliate ( cu peste 5 elemente de aliere)

3 După utilizări- Oţeluri de construcţiea Oţeluri aliate de cementare ( pacircnă la 025C)b Oţeluri de tratament termic -icircmbunătăţire ( peste025C)- Oţeluri pentru sculea Oţeluri pentru scule aşchietoareb Oţeluri de deformare- Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi speciale ( fizice mecanicechimice)a Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi magneticeb Oţeluri rezistente la uzurăc Oţeluri rezistente la coroziuned Oţeluri refractare

Notarea oţelurilor aliateSimbolul conţine o literă care indică modul de obţinere urmată de un grup de cifre şi litere Cifrele dinaintea grupului de litere indicăconţinutul de carbon icircn sutimi de procente iar cele de la sfacircrşitul acestuia indică conţinutul mediu al elementului principal de aliere icircn zecimi de procente Simbolurile literale indică elementele de aliere conţinute icircn ordinea importanţei ultimul fiind elementul principal de aliereEx T 20 Mn 14- oţel turnat cu 020C şi 14Mn

Oţelurile deformabile1 oţeluri de uz general- oţeluri aliate pentru construcţia de maşini- oţeluri aliate superioare pentru construcţia de maşini- oţeluri rezistente la coroziune- oţeluri refractare2 oţeluri cu destinaţie precisă

Simbolizarea oţelurilor aliate deformabileAu un simbol format din cifre şi litereDacă oţelul este superior după marca oţelului se se adaugă X iar dacă are conţinut controlat de sulf se adaugă S dacă sunt superioare şi au conţinut controlat de sulf se adaugă XSEx 18 MoCrNi13- are 018C sub 1Mo 13Ni 40 Cr 10- are 040C şi 1Cr

Oţelurile rezistente la coroziune şi refractare prelucrate la cald se simbolizează icircn mod similar Ex 12 NiCr 180- are 012C 1719Cr 810NiOţelurile aliate deformabile cu destinaţie precisă au notări asemănătoare cu indicarea la sfacircrşit a destinaţiei ca de ex Oţelul pentru arcuri 51 VCr 11 A- 051C 090120Cr oţelurile pentru rulmenţi se notează cu RULEx RUL 1 are 085110C 130165Croţelurile rapide se simbolizează cu Rp urmat de numărul de ordine al mărcii şi de numărul standarduluiEx Rp 3

FONTE ALIATEIcircn scopul realizării unor proprietăţi de rezistenţă la coroziune rezistenţă la uzură proprietăţi electrice şi magnetice fontele se aliază cu diferite elemente Cr Ni Mo V AletcClasificare- Fonte rezistente la uzura abrazivă- Fonte refractare- Fonte austenitice

11

Fonte rezistente la uzura abrazivăSunt fonte albe mediu şi icircnalt aliate cu Cr Ni Mo Vetc Ele se icircmpart icircn- fonte albe martensitice Ni-Cr- fonte albe Cr-Mo- fonte albe Cr-V- fonte albe icircnalt aliate cu cromEx Fa NiCr 1- fontă albă martensitică nichel-crom Fa VC- fontă albă crom-vanadiu

Fonte refractareSunt fonte aliate care trebuie să posede rezistenţă mare la oxidare pacircnă la 1100degCDupă elementul principal se clasifică icircnbull fonte aliate cu crom bull fonte aliate cu siliciubull fonte aliate cu siliciu şi crombull fonte aliate cu aluminiuPot avea grafit lamelar sau nodular şi se simbolizează Fr sau Frn urmat de simbolul elementului de aliereEx Fr Al 22- fontă aliată cu grafit lamelar şi cu 22Al Frn Al 22- fontă aliată cu grafit nodular şi cu 22Al

Fonte austeniticeSunt fonte icircnalt aliate cu proprietăţi speciale rezistenţă bună la coroziune rezistenţă bună la uzură icircn condiţii de frecare cu ungere proprietăţi electrice şi magnetice Sunt fonte icircnalt aliate cu nichel cu grafit lamelar sau nodular

Ex Fca Ni 35- fontă austenitică cu grafit lamelar cu 35Ni Fna NiSiCr 2052- fontă austenitică cu grafit nodular şi cu 20Ni 5Si şi 2Cr

MATERIALE COMPOZITEPrin materiale compozite se icircnţelege unirea a două sau mai multe materiale diferite dpdv chimic cu o suprafaţă clară de separare icircntre ele Materialul compozit trebuie să aibe proprietăţile pe care nu le are nici unul dintre materialele componente luat separat

ALTE MATERIALE

bull METALE ŞI ALIAJE NEFEROASE

- aluminiul şi aliaje pe bază de aluminiu(Ex Al 998 Al-Si)

- titanul şi aliaje pe bază de titan(Ex Ti-Mo)

- cuprul şi aliaje pe bază de cupru(Ex CuZn 5 ndash alamă Cu-Sn - bronzetc)

- aliaje de lipit

- aliaje antifricţiune

6 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PIESELOR DE TIP ARBORE

ARBORII sunt piese cu suprafeţe de revoluţie exterioare netedeicircn trepteprofilate

12

coaxiale sau cu axe paralele cu secţiunea circulară plină sau inelară profilat canelată cu axa geometrică rectilinie sau fracircntă

CONDIŢII TEHNICE SOLICITĂRI MATERIALE SEMIFABRICATEbullCONDIŢII TEHNICEPrecizie ridicată dpv al dimensiunilor formei şi poziţiei reciproce a suprafeţelor (STAS 8104)ndashconicitate ovalitate bătaie radială (50hellip 70 μm) concentricitate (50 μm) bataia frontală a flanşelor (30hellip50 μm) icircncovoiere (5hellip10 μm) abaterea de la paralelism a canalelor de pană sau a canelurilor (01 μmm) rugozitatea Ra= 02hellip 16 μmbullSOLICITĂRITorsiune icircncovoiere forfecare strivire oboseală bullMATERIALEOţeluri de icircmbunătăţire (cu un conţinut de C mai mare de 025) cu sau fără elemente de aliere OLC 45 OLC 50 OLC 60X 41MoCr10 50VCr11hellip şi uneori fonta

bull SEMIFABRICATEndash Laminate forjate (liber sau icircn matriţă) extrudate turnateOperaţiile necesare obţinerii semifabricatului forjat debitare icircncălzire CIF forjare debavurare tratament termicETAPELE PRELUCRĂRII MECANICE A ARBORILORdebitarea (pentru laminate) icircndreptarea bazareandash degroşarea prefinisarea finisareandash prelucrarea canelurilor canalelor de pană filetelor şi găurilor altor profilendash tratamentul termicndash rectificarea superfinisarea

PROCEDEE DE PRELUCRARE A ARBORILOR PRIN STRUNJIREbull Strunjirea de degroşarebull Strunjirea de finisarebull Strunjirea frontală cu avans longitudinalbull Strunjirea frontală cu avans transversalbull Strunjirea icircn trepte cu un singur cuţitbull Strunjirea cu multicuţite a arborilor netezibull Strunjirea cu multicuţite a arborilor icircn treptebull Strunjirea prin copiere

PRELUCRAREA FOARTE FINĂ A SUPRAFEŢELOR ARBORILORbull Strunjirea finăbull Rectificarea rapidăbull Rectificarea electrochimicăbull Lepuirea (rodarea)bull Honuirea exterioarăbull Superfinisareabull Lustruirea

OPERAŢII DE CONTROLbull CTC la recepţia semifabricatelor (formădimensiuni defectoscopic)bull CTC icircn timpul prelucrării (formă şidimensiuni)bull CTC final (formă dimensiuni poziţiareciprocă a suprafeţelor calitateasuprafeţelor - rugozitatea duritateadiferite straturi depuse)

Succesiunea operaţiilor tip de prelucrare a arborilor netezi şi icircn treptebull Debitarea semifabricatului (se elimină la semifabricatul matriţat)

13

bull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea de degroşare la unul din capetebull Strunjirea de degroşare la celălalt capătbull Strunjirea de finisare la unul din capetebull Strunjirea de finisare la celălalt capătbull Frezarea canelurilorbull Frezarea canalelor de panăbull Executarea filetelorbull Tratamentul termicbull Sablarebull Icircndreptarebull Rectificare exterioară a fusurilorbull Rectificarea filetuluibull CTC final

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull Conicitate Dmax-Dmin= 02 L (L=lungime)bull Ovalitate Dmax-Dmin= 01 D (D=diametru)bull Concavitate şi convexitate Dmax-Dmin= 02 Lbull Bătaia frontală a suprafeţei axiale bf max = 06 Dbull Deformarea (săgeata) arborelui sprijinit liber fmax =04 Dbull Abaterea de la paralelismul axelor 0015hellip 0025 mm100 mm icircn planul axelor şi 003hellip 005 mm 100 mm icircn planul perpendicularbull Toleranţa la lungime 015hellip 035 mm pentru fusuribull Ra = 01hellip 02 μmbull Duritatea 52hellip 65 HRCbull Forţa centrifugă de dezechilibrare lt 5 din masa arborelui

bullMATERIALEbullOŢELURI de icircmbunătăţire (Cgt02) cu şi fără elemente de aliere OLC 45 X OLC 60 X 33 Mo Cr 11hellipbullFONTE speciale aliate cu Cr Ni Mo Cu Precizie dimensională mai mare prelucrări mecanice mai puţine cu 25hellip 30 rezistenţă la oboseală mai ridicată decacirct la arborii din oţelMasă mai mică şi preţ redusbullSEMIFABRICATEbullArborii din oţel se matriţează icircn faze succesivebullArborii din fontă se toarnă Semifabricatele se supun la CTC nedistructivTratamente termice pentru detensionare 840hellip 860 oC şi răcire icircn aer - oţeluriLa fonte 930 oC menţinere 5h răcire lentă (20 oCh pacircnă la 500 oC) şi apoi răcire icircn aer

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică a arborelui cotitbull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea palierului centralbull Strunjirea simultană a palierelorbull Rectificarea de degroşare a palierelorbull Calibrarea găurilor de centrarebull Strunjirea de degroşare a manetoanelorbull Rectificarea de degroşaresuccesivă a manetoanelorbull Găurirea simultană a canalelor de ungerebull Găurirea şi filetarea flanşeibull Frezarea canalelor de panăbull TT călirea simultană a fusurilor (52hellip 65 HRC)bull Roluire redresarebull Rectificarea de finisare a palierelor

14

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

bullb de reazem 6d) Sferice2 suprafeţe deaşezare 123 şi 456Condiţiile de realizare a unei bazări static determinate a pieseiBazarea (orientarea) asigură realizarea dimensiunilor suprafeţelor care se prelucrează şi a cotelor ce corelează suprafeţele prelucrate icircn lanţul de dimensiuni Fixarea este necesară pentru menţinerea bazării realizate adică imobilizarea piesei icircn poziţia optimă Bazarea se asigură prin eliminarea unui număr de gdl (max 6) iarFixarea se realizează prin preluarea celor 6 gdl Aşezarea semifabricatului icircn vederea prelucrării icircn cadrul sistemului tehnologic MUDPS (Maşină Unealtă-Dispozitiv-Piesă-Sculă) se poate realiza icircn trei variante1 Icircntr-un dispozitiv special (serie mare masă)2 Direct pe masa MU sau icircn dispozitiv universal (serie mică individuală)3 Direct pe masa MU după trasajul piesei de prelucrat (serie mică individuală)

DISPOZITIVE SPECIFICE FABRICAŢIEI ŞI REPARAŢIEI AUTOVEHICULELOR

DEFINIŢIIDispozitivul este componentul auxiliar al unui sistem tehnic El este constituit din elemente cel puţin icircn parte solide ale căror legături le permit o mobilitate limitată şi care icircn timpul lucrului rămacircn icircn repaus relativ Dispozitivul de prelucrare pe maşini unelte este ansamblul suplimentar folosit pentru bazarea (orientarea) şi fixarea pieselor de prelucrat sau (şi) a sculelor icircn scopul realizării preciziei procesului tehnologic de aşchiere

DISPOZITIVE DE ASAMBLARESunt acele echipamente tehnologice care servec la aşezarea corectă şi fixarea subansamblurilor icircn vederea asamblăriiDISPOZITIVE DE CONTROLSunt acele echipamente tehnologice care servec la verificarea precizieiinteroperaţionale sau finale la fabricare sau reparareDISPOZITIVE PENTRU PRELUCRARE MECANICĂComponenţă corp (placa de bază) elemente de aşezare (reazeme)elemente şi mecanisme de stracircngere (fixare) şi acţionare elemente deghidare şi reglare a sculelor elemente auxiliare şi de asamblare pemaşina unealtăElementele şi mecanismele de orientare şi fixare se icircntacirclnesc icircncomponenţa tuturor dispozitivelor

ELEMENTE COMPONENTE ALE DISPOZITIVELOR PENTRU PRELUCRARE MECANICĂ

1 ELEMENTE DE AŞEZARE

(REAZEME) servesc la bazarea pieselor icircn corpul dispozitivului (reazeme principale) la mărirea stabilităţii piesei (reazeme auxiliare) la mărirea rigidităţii piesei (reazeme suplimentare)

11 Reazeme pentru suprafeţe plane

a) Reazeme fixe Plăcuţe de reazem şi cepuri fixe (cu cap bombat striat sau plat)b) Reazeme autoreglabile se utilizează pentru icircnlocuirea unuia din reazemele fixe icircnvederea compensării abaterilor de de poziţie ale suprafeţelor sau axelorc) Reazeme reglabile sunt reazeme principale sau suplimentare (de rigidizare)12 Reazeme pentru suprafeţe cilindrice şi conicea) Prisme de sprijin se utilizează la bazarea pieselor cilindrice pe suprafaţa exterioară

2 ELEMENTE ŞI MECANISME DE STRAcircNGEREElementele de stracircngere

7

sunt alcătuite dintr-un singur reper pană şurub excentricMecanismul conţine mai multe elemente Toate elementele şi mecanismele preiauforţele care se transmit din exterior către piesă

3 MECANISME CU ELEMENTE COMUNE PENTRU ORIENTARE ŞI FIXARE

Mecanisme cu bucşe (dornuri) elasticMecanisme cu hidroplast Hidroplastul este o substanţă asemănătoare cu cauciucul realizată dinPVC dibutilftalat şi stearatde Ca

4 DISPOZITIVE DE ASAMBLARE ŞI DEZASAMBLARE

5 DISPOZITIVE DE CONTROL

5 MATERIALE

ALIAJELE FIER-CARBONAliajele fierului cu carbonul sunt oţelurile şi fonteleElecostituie cele mai importante produse siderurgice şi formează baza construcţiei moderne de autovehiculePonderea lor foarte mare varietatea utilizării lor se justifică prin proprietăţile mecanice superioare posibilităţi largi de prelucrare prin deformare plastică prin aşchiere buneposibilităţi de sudare etc

OŢELURILE CARBONSe clasifică icircn1 Oţeluri carbon de uz general2 Oţeluri carbon de calitate3 Oţeluri carbon de calitate superioară4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisă

Influenţa conţinutului de carbonProprietăţile oţelurilor sunt determinate de natura constituenţilor structurali şi de roporţia acestora Icircn funcţie de conţinutul de carbon oţelurile au proprietăţi fizice şi caracteristici mecanice diferite Odată cu creşterea conţinutului de carbon creşte rezistenţa la rupere Rm creşte duritatea Brinell HB şi scade alungirea A şi gacirctuirea la rupere Z scade deasemenea rezilienţa KCU

Influenţa elementelor icircnsoţitoareOţelurile nu sunt numai aliaje fier-carbon ele conţin icircntotdeauna şi alte elemente umiteelemente icircnsoţitoare permanente care bull au fost introduse la eleborarea oţelului pentru dezoxidare şi desulfurare (Mn Si)bull nu au putut fi eliminate complet icircn procesul de elaborare (provin din minereuri) SPOţelurile conţin şi elemente gazoase oxigen hidrogen azot

bull Influenţa manganului este introdus la eleborare pentru dezoxidare şi desulfurare conferă plasticitate creşte temperatura de topire şi se deformează bine icircn timpul proceselor de prelucrare la cald Piesele rezistă la solicitări cu şocbull Infuenţa sulfului provoacă fragilitate la cald care poate fi de două feluri (fragilitate la roşu şi fragilitate la temperature icircnalte) Fragilitatea se poate evita prin introducerea laelaborare a unei cantităţi corespunzătoare de Mn Sulful se utilizează icircn scopul icircmbunătăţirii prelucrabilităţii prin aşchiere Oţelurile cu sulf au calităţi lubrifiante bune ndash se utilizează la şenila simplăbull Influenţa fosforului icircnrăutăţeşte plasticitatea măreşte rezistenţa la rupere şi duritatea icircmbunătăţeşte prelucrabilitatea la caldbull Influenţa siliciului serveşte la dezoxidarea oţeluluibull Influenţa azotului la oţelurile moi produce fragilitate la albastru şi icircmbătracircnirea mecanică ce se evită prin dezoxidare suplimentară cu aluminiu

8

Clasificarea oţelurilor-carbon

1 După duritate icircn raport cu conţinutul de carbonbull Oţeluri extra moi ( sub 010C )bull Oţeluri moi ( 010-025C )bull Oţeluri semimoi ( 025-040C )bull Oţeluri semidure ( 040-060C )bull Oţeluri dure ( 060-070C )bull Oţeluri foarte dure ( 070-080C )bull Oţeluri extra dure ( peste 080C )Oţelurile marcate cu roşu se utilizează frecvent icircn construcţia de autovehicule

Notarea oţelurilor-carbon1 Oţelurile de uz general Se notează cu OL urmate de două cifre care reprezintă valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune (icircn daNmmsup2)Ex OL 37 3 ndash oţel de uz general cu Rm=37 daNmmsup2 din clasa de calitate 3

2 Oţelurile de calitateSe notează cu OLC urmat de două cifre care reprezintă aproximativ conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procenteEx OLC 45 ndash oţel de calitate conţine 045C

3 Oţeluri de calitate superioarăSe notează cu OLC urmate de două cifre la care se adaugă litera X iar la cele cuconţinut controlat de sulf litera SEx OLC 45 X ndash oţel de calitate superioară cu 045C OLC 45 XS ndash oţel de calitate superioară cu 045C şi conţinut controlat de sulf

4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisăbull Oţeluri pentru automate (oţeluri prelucrate pe MU automate cu conţinut ridicat de S şi P) se notează cu AUT urmat de două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procente şi care se completează cu Mn dacă oţelul conţine mangan la limita superioară de peste 1 Notarea se completează cu L pentru oţel laminat la cald cu T pentru oţel tras la rece şi cu C pentru oţel cojitEx AUT 20 LC ndash oţel pentru automate cu 020C laminat la cald şi este cojit

1048707 Oţeluri carbon pentru scule Se notează OSC (S- scule C- carbon) urmat de una sau două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn zecimi de procenteEx OSC 10 ndash oţel pentru scule cu 1CDacă oţelul are conţinut ridicat de mangan se adaugă şi litera MEx OSC 8 M ndash oţel pentru scule cu 08C şi peste 1Mn1048707 Oţeluri turnateSe notează cu OT urmat de două cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la tracţiune icircn daNmmsup2Ex OT 45 ndash oţel turnat cu Rm=45 daNmmsup2

Utilizările oţelurilor carbonOţelurile carbon de uz general se folosesc icircn constucţii metalice şi nemetalice Au cost mai scăzut se folosesc ca atare fără prelucrări prin deformare plastică la cald şitratament termic ulterior au bune proprietăţi tehnologice (prelucrabilitate bună prin aşhiere capacitate bună de deformare plastică sudabilitate bună) Caracteristicilemecanice sunt garantate de producător Oţelurile carbon de calitate cele superioare şi cele cu conţinut controlat de sulf se livrează ca semifabricate laminate sunt destinate pieselor din construţia de maşini şi sunt folosite icircn stare tratată termic sau termochimicOţelurile cu conţinut scăzut de carbon (sub 02 025) sunt oţeluri de cementare iar cele cu conţinut mare de carbon sunt oţeluri de icircmbunătăţire Oţelurile carbon pentru scule se folosesc la scule de prelucrare prin aşchiere prin pilire prin deformare prin

9

tăiere Proprietăţile şi starea de utilizare se obţin de către beneficiar după tratament termic Oţelurile carbon turnate sunt livrate icircn trei grupe de calitate ( indice 123 )

FONTELEbull FONTE ALBE bull FONTE CENUŞII bull FONTE MALEABILIZATE bull FONTE CU GRAFIT NODULAR bull FONTE MODIFICATE CU GRAFIT LAMELAR

FONTE ALBESunt fonte cu conţinut de carbon de 211667 Se numesc albe datorită aspectului metalic strălucitor al suprafeţei de ruperebull Fonte albe hipoeutectice 21143Cbull Fonte albe eutectice 443Cbull Fonte albe hipereutectice 43667CSunt caracterizate prin duritate şi fragilitate mari sunt neforjabile nu se prelucrează prin aşchiere

FONTE CENUŞIISunt aliaje ale fierului cu carbonul cu conţinut de peste 211C obţinute prin turnare icircn care C se găseşte total sau icircn parte sub formă de C liber-grafit Notarea se face cu Fc după care urmează trei cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la racţiuneRm icircn Nmmsup2 Ex Fc 200- fontă cenuşie cu Rm=200Nmmsup2

FONTE MALEABILIZATEProvin din fonte albe hipoeutectice icircncălzite la temperaturi icircnalte După modul cum se efectuează maleabilizarea se icircmpart icircnbull Fonte maleabilizate cu inima albăbull Fonte maleabilizate cu inima neagrăbull Fonte maleabilizate perliticeNotarea se face Fma Fmn sau Fmp după care urmează trei cifre care indică valoarea minimă a rezistenţei de rupere la tracţiune icircn Nmmsup2

FONTE CU GRAFIT NODULARSunt fonte cu conţinut de ~35C obţinute prin turnare Sunt utilizate mai ales la piese care trebuie să icircntrunească caracteristici de rezistenţă şi plasticitate mai mari ca la fontele cenuşii Se notează cu Fgn urmat de trei cifre care indică valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune şi de două cifre care indică alungirea AEx Fgn 400-12- fontă cu grafit nodular cu Rm=400Nmmsup2 şi A=12

FONTE MODIFICATE CU GRAFIT NODULARIcircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor fontelor cenuşii se introduc icircn fonta lichidă de compoziţie 2831C icircnainte de turnarea ei icircn forme substanţe numite modificatori care formează particule insolubile Principala caracteristică a modificatorilor o constituie conţinutul lor mare de siliciu Modificarea conduce la icircmbunătăţirea caracteristicii de rezistenţă a acestor fonte

OŢELURI ALIATEOţelurile aliate icircn afară de fier şi carbon şi de unele elemente icircnsoţitoare permanente(MnSişa) conţin şi alte elemente introduse icircn mod intenţionat icircncă de la elaborarea lor icircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor prin modificarea structurii Majoritatea elemen-telor de aliere micşorează tendinţa de creştere a grăuntelui de austenită asigură un grăunte fin şi o rezilienţă mare

Clasificarea oţelurilor aliate1 După numărul şi natura elementelor de aliere- Oţeluri ternare (conţin fier carbon şi un element de aliere de ex Ni CrMnetc)- Oţeluri cuaternare (conţin fier carbon şi alte două elemente de aliere de ex Cr-Ni Cr-Mn Mn-Sietc)- Oţeluri complexe de ex Cr-Mn-Si W-Cr-Vetc

10

2 După gradul de aliere- Oţeluri slab aliate ( cu pacircnă la 25 elemente de aliere)- Oţeluri mediu aliate ( 255 elemente de aliere)- Oţeluri icircnalt aliate ( cu peste 5 elemente de aliere)

3 După utilizări- Oţeluri de construcţiea Oţeluri aliate de cementare ( pacircnă la 025C)b Oţeluri de tratament termic -icircmbunătăţire ( peste025C)- Oţeluri pentru sculea Oţeluri pentru scule aşchietoareb Oţeluri de deformare- Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi speciale ( fizice mecanicechimice)a Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi magneticeb Oţeluri rezistente la uzurăc Oţeluri rezistente la coroziuned Oţeluri refractare

Notarea oţelurilor aliateSimbolul conţine o literă care indică modul de obţinere urmată de un grup de cifre şi litere Cifrele dinaintea grupului de litere indicăconţinutul de carbon icircn sutimi de procente iar cele de la sfacircrşitul acestuia indică conţinutul mediu al elementului principal de aliere icircn zecimi de procente Simbolurile literale indică elementele de aliere conţinute icircn ordinea importanţei ultimul fiind elementul principal de aliereEx T 20 Mn 14- oţel turnat cu 020C şi 14Mn

Oţelurile deformabile1 oţeluri de uz general- oţeluri aliate pentru construcţia de maşini- oţeluri aliate superioare pentru construcţia de maşini- oţeluri rezistente la coroziune- oţeluri refractare2 oţeluri cu destinaţie precisă

Simbolizarea oţelurilor aliate deformabileAu un simbol format din cifre şi litereDacă oţelul este superior după marca oţelului se se adaugă X iar dacă are conţinut controlat de sulf se adaugă S dacă sunt superioare şi au conţinut controlat de sulf se adaugă XSEx 18 MoCrNi13- are 018C sub 1Mo 13Ni 40 Cr 10- are 040C şi 1Cr

Oţelurile rezistente la coroziune şi refractare prelucrate la cald se simbolizează icircn mod similar Ex 12 NiCr 180- are 012C 1719Cr 810NiOţelurile aliate deformabile cu destinaţie precisă au notări asemănătoare cu indicarea la sfacircrşit a destinaţiei ca de ex Oţelul pentru arcuri 51 VCr 11 A- 051C 090120Cr oţelurile pentru rulmenţi se notează cu RULEx RUL 1 are 085110C 130165Croţelurile rapide se simbolizează cu Rp urmat de numărul de ordine al mărcii şi de numărul standarduluiEx Rp 3

FONTE ALIATEIcircn scopul realizării unor proprietăţi de rezistenţă la coroziune rezistenţă la uzură proprietăţi electrice şi magnetice fontele se aliază cu diferite elemente Cr Ni Mo V AletcClasificare- Fonte rezistente la uzura abrazivă- Fonte refractare- Fonte austenitice

11

Fonte rezistente la uzura abrazivăSunt fonte albe mediu şi icircnalt aliate cu Cr Ni Mo Vetc Ele se icircmpart icircn- fonte albe martensitice Ni-Cr- fonte albe Cr-Mo- fonte albe Cr-V- fonte albe icircnalt aliate cu cromEx Fa NiCr 1- fontă albă martensitică nichel-crom Fa VC- fontă albă crom-vanadiu

Fonte refractareSunt fonte aliate care trebuie să posede rezistenţă mare la oxidare pacircnă la 1100degCDupă elementul principal se clasifică icircnbull fonte aliate cu crom bull fonte aliate cu siliciubull fonte aliate cu siliciu şi crombull fonte aliate cu aluminiuPot avea grafit lamelar sau nodular şi se simbolizează Fr sau Frn urmat de simbolul elementului de aliereEx Fr Al 22- fontă aliată cu grafit lamelar şi cu 22Al Frn Al 22- fontă aliată cu grafit nodular şi cu 22Al

Fonte austeniticeSunt fonte icircnalt aliate cu proprietăţi speciale rezistenţă bună la coroziune rezistenţă bună la uzură icircn condiţii de frecare cu ungere proprietăţi electrice şi magnetice Sunt fonte icircnalt aliate cu nichel cu grafit lamelar sau nodular

Ex Fca Ni 35- fontă austenitică cu grafit lamelar cu 35Ni Fna NiSiCr 2052- fontă austenitică cu grafit nodular şi cu 20Ni 5Si şi 2Cr

MATERIALE COMPOZITEPrin materiale compozite se icircnţelege unirea a două sau mai multe materiale diferite dpdv chimic cu o suprafaţă clară de separare icircntre ele Materialul compozit trebuie să aibe proprietăţile pe care nu le are nici unul dintre materialele componente luat separat

ALTE MATERIALE

bull METALE ŞI ALIAJE NEFEROASE

- aluminiul şi aliaje pe bază de aluminiu(Ex Al 998 Al-Si)

- titanul şi aliaje pe bază de titan(Ex Ti-Mo)

- cuprul şi aliaje pe bază de cupru(Ex CuZn 5 ndash alamă Cu-Sn - bronzetc)

- aliaje de lipit

- aliaje antifricţiune

6 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PIESELOR DE TIP ARBORE

ARBORII sunt piese cu suprafeţe de revoluţie exterioare netedeicircn trepteprofilate

12

coaxiale sau cu axe paralele cu secţiunea circulară plină sau inelară profilat canelată cu axa geometrică rectilinie sau fracircntă

CONDIŢII TEHNICE SOLICITĂRI MATERIALE SEMIFABRICATEbullCONDIŢII TEHNICEPrecizie ridicată dpv al dimensiunilor formei şi poziţiei reciproce a suprafeţelor (STAS 8104)ndashconicitate ovalitate bătaie radială (50hellip 70 μm) concentricitate (50 μm) bataia frontală a flanşelor (30hellip50 μm) icircncovoiere (5hellip10 μm) abaterea de la paralelism a canalelor de pană sau a canelurilor (01 μmm) rugozitatea Ra= 02hellip 16 μmbullSOLICITĂRITorsiune icircncovoiere forfecare strivire oboseală bullMATERIALEOţeluri de icircmbunătăţire (cu un conţinut de C mai mare de 025) cu sau fără elemente de aliere OLC 45 OLC 50 OLC 60X 41MoCr10 50VCr11hellip şi uneori fonta

bull SEMIFABRICATEndash Laminate forjate (liber sau icircn matriţă) extrudate turnateOperaţiile necesare obţinerii semifabricatului forjat debitare icircncălzire CIF forjare debavurare tratament termicETAPELE PRELUCRĂRII MECANICE A ARBORILORdebitarea (pentru laminate) icircndreptarea bazareandash degroşarea prefinisarea finisareandash prelucrarea canelurilor canalelor de pană filetelor şi găurilor altor profilendash tratamentul termicndash rectificarea superfinisarea

PROCEDEE DE PRELUCRARE A ARBORILOR PRIN STRUNJIREbull Strunjirea de degroşarebull Strunjirea de finisarebull Strunjirea frontală cu avans longitudinalbull Strunjirea frontală cu avans transversalbull Strunjirea icircn trepte cu un singur cuţitbull Strunjirea cu multicuţite a arborilor netezibull Strunjirea cu multicuţite a arborilor icircn treptebull Strunjirea prin copiere

PRELUCRAREA FOARTE FINĂ A SUPRAFEŢELOR ARBORILORbull Strunjirea finăbull Rectificarea rapidăbull Rectificarea electrochimicăbull Lepuirea (rodarea)bull Honuirea exterioarăbull Superfinisareabull Lustruirea

OPERAŢII DE CONTROLbull CTC la recepţia semifabricatelor (formădimensiuni defectoscopic)bull CTC icircn timpul prelucrării (formă şidimensiuni)bull CTC final (formă dimensiuni poziţiareciprocă a suprafeţelor calitateasuprafeţelor - rugozitatea duritateadiferite straturi depuse)

Succesiunea operaţiilor tip de prelucrare a arborilor netezi şi icircn treptebull Debitarea semifabricatului (se elimină la semifabricatul matriţat)

13

bull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea de degroşare la unul din capetebull Strunjirea de degroşare la celălalt capătbull Strunjirea de finisare la unul din capetebull Strunjirea de finisare la celălalt capătbull Frezarea canelurilorbull Frezarea canalelor de panăbull Executarea filetelorbull Tratamentul termicbull Sablarebull Icircndreptarebull Rectificare exterioară a fusurilorbull Rectificarea filetuluibull CTC final

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull Conicitate Dmax-Dmin= 02 L (L=lungime)bull Ovalitate Dmax-Dmin= 01 D (D=diametru)bull Concavitate şi convexitate Dmax-Dmin= 02 Lbull Bătaia frontală a suprafeţei axiale bf max = 06 Dbull Deformarea (săgeata) arborelui sprijinit liber fmax =04 Dbull Abaterea de la paralelismul axelor 0015hellip 0025 mm100 mm icircn planul axelor şi 003hellip 005 mm 100 mm icircn planul perpendicularbull Toleranţa la lungime 015hellip 035 mm pentru fusuribull Ra = 01hellip 02 μmbull Duritatea 52hellip 65 HRCbull Forţa centrifugă de dezechilibrare lt 5 din masa arborelui

bullMATERIALEbullOŢELURI de icircmbunătăţire (Cgt02) cu şi fără elemente de aliere OLC 45 X OLC 60 X 33 Mo Cr 11hellipbullFONTE speciale aliate cu Cr Ni Mo Cu Precizie dimensională mai mare prelucrări mecanice mai puţine cu 25hellip 30 rezistenţă la oboseală mai ridicată decacirct la arborii din oţelMasă mai mică şi preţ redusbullSEMIFABRICATEbullArborii din oţel se matriţează icircn faze succesivebullArborii din fontă se toarnă Semifabricatele se supun la CTC nedistructivTratamente termice pentru detensionare 840hellip 860 oC şi răcire icircn aer - oţeluriLa fonte 930 oC menţinere 5h răcire lentă (20 oCh pacircnă la 500 oC) şi apoi răcire icircn aer

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică a arborelui cotitbull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea palierului centralbull Strunjirea simultană a palierelorbull Rectificarea de degroşare a palierelorbull Calibrarea găurilor de centrarebull Strunjirea de degroşare a manetoanelorbull Rectificarea de degroşaresuccesivă a manetoanelorbull Găurirea simultană a canalelor de ungerebull Găurirea şi filetarea flanşeibull Frezarea canalelor de panăbull TT călirea simultană a fusurilor (52hellip 65 HRC)bull Roluire redresarebull Rectificarea de finisare a palierelor

14

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

sunt alcătuite dintr-un singur reper pană şurub excentricMecanismul conţine mai multe elemente Toate elementele şi mecanismele preiauforţele care se transmit din exterior către piesă

3 MECANISME CU ELEMENTE COMUNE PENTRU ORIENTARE ŞI FIXARE

Mecanisme cu bucşe (dornuri) elasticMecanisme cu hidroplast Hidroplastul este o substanţă asemănătoare cu cauciucul realizată dinPVC dibutilftalat şi stearatde Ca

4 DISPOZITIVE DE ASAMBLARE ŞI DEZASAMBLARE

5 DISPOZITIVE DE CONTROL

5 MATERIALE

ALIAJELE FIER-CARBONAliajele fierului cu carbonul sunt oţelurile şi fonteleElecostituie cele mai importante produse siderurgice şi formează baza construcţiei moderne de autovehiculePonderea lor foarte mare varietatea utilizării lor se justifică prin proprietăţile mecanice superioare posibilităţi largi de prelucrare prin deformare plastică prin aşchiere buneposibilităţi de sudare etc

OŢELURILE CARBONSe clasifică icircn1 Oţeluri carbon de uz general2 Oţeluri carbon de calitate3 Oţeluri carbon de calitate superioară4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisă

Influenţa conţinutului de carbonProprietăţile oţelurilor sunt determinate de natura constituenţilor structurali şi de roporţia acestora Icircn funcţie de conţinutul de carbon oţelurile au proprietăţi fizice şi caracteristici mecanice diferite Odată cu creşterea conţinutului de carbon creşte rezistenţa la rupere Rm creşte duritatea Brinell HB şi scade alungirea A şi gacirctuirea la rupere Z scade deasemenea rezilienţa KCU

Influenţa elementelor icircnsoţitoareOţelurile nu sunt numai aliaje fier-carbon ele conţin icircntotdeauna şi alte elemente umiteelemente icircnsoţitoare permanente care bull au fost introduse la eleborarea oţelului pentru dezoxidare şi desulfurare (Mn Si)bull nu au putut fi eliminate complet icircn procesul de elaborare (provin din minereuri) SPOţelurile conţin şi elemente gazoase oxigen hidrogen azot

bull Influenţa manganului este introdus la eleborare pentru dezoxidare şi desulfurare conferă plasticitate creşte temperatura de topire şi se deformează bine icircn timpul proceselor de prelucrare la cald Piesele rezistă la solicitări cu şocbull Infuenţa sulfului provoacă fragilitate la cald care poate fi de două feluri (fragilitate la roşu şi fragilitate la temperature icircnalte) Fragilitatea se poate evita prin introducerea laelaborare a unei cantităţi corespunzătoare de Mn Sulful se utilizează icircn scopul icircmbunătăţirii prelucrabilităţii prin aşchiere Oţelurile cu sulf au calităţi lubrifiante bune ndash se utilizează la şenila simplăbull Influenţa fosforului icircnrăutăţeşte plasticitatea măreşte rezistenţa la rupere şi duritatea icircmbunătăţeşte prelucrabilitatea la caldbull Influenţa siliciului serveşte la dezoxidarea oţeluluibull Influenţa azotului la oţelurile moi produce fragilitate la albastru şi icircmbătracircnirea mecanică ce se evită prin dezoxidare suplimentară cu aluminiu

8

Clasificarea oţelurilor-carbon

1 După duritate icircn raport cu conţinutul de carbonbull Oţeluri extra moi ( sub 010C )bull Oţeluri moi ( 010-025C )bull Oţeluri semimoi ( 025-040C )bull Oţeluri semidure ( 040-060C )bull Oţeluri dure ( 060-070C )bull Oţeluri foarte dure ( 070-080C )bull Oţeluri extra dure ( peste 080C )Oţelurile marcate cu roşu se utilizează frecvent icircn construcţia de autovehicule

Notarea oţelurilor-carbon1 Oţelurile de uz general Se notează cu OL urmate de două cifre care reprezintă valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune (icircn daNmmsup2)Ex OL 37 3 ndash oţel de uz general cu Rm=37 daNmmsup2 din clasa de calitate 3

2 Oţelurile de calitateSe notează cu OLC urmat de două cifre care reprezintă aproximativ conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procenteEx OLC 45 ndash oţel de calitate conţine 045C

3 Oţeluri de calitate superioarăSe notează cu OLC urmate de două cifre la care se adaugă litera X iar la cele cuconţinut controlat de sulf litera SEx OLC 45 X ndash oţel de calitate superioară cu 045C OLC 45 XS ndash oţel de calitate superioară cu 045C şi conţinut controlat de sulf

4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisăbull Oţeluri pentru automate (oţeluri prelucrate pe MU automate cu conţinut ridicat de S şi P) se notează cu AUT urmat de două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procente şi care se completează cu Mn dacă oţelul conţine mangan la limita superioară de peste 1 Notarea se completează cu L pentru oţel laminat la cald cu T pentru oţel tras la rece şi cu C pentru oţel cojitEx AUT 20 LC ndash oţel pentru automate cu 020C laminat la cald şi este cojit

1048707 Oţeluri carbon pentru scule Se notează OSC (S- scule C- carbon) urmat de una sau două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn zecimi de procenteEx OSC 10 ndash oţel pentru scule cu 1CDacă oţelul are conţinut ridicat de mangan se adaugă şi litera MEx OSC 8 M ndash oţel pentru scule cu 08C şi peste 1Mn1048707 Oţeluri turnateSe notează cu OT urmat de două cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la tracţiune icircn daNmmsup2Ex OT 45 ndash oţel turnat cu Rm=45 daNmmsup2

Utilizările oţelurilor carbonOţelurile carbon de uz general se folosesc icircn constucţii metalice şi nemetalice Au cost mai scăzut se folosesc ca atare fără prelucrări prin deformare plastică la cald şitratament termic ulterior au bune proprietăţi tehnologice (prelucrabilitate bună prin aşhiere capacitate bună de deformare plastică sudabilitate bună) Caracteristicilemecanice sunt garantate de producător Oţelurile carbon de calitate cele superioare şi cele cu conţinut controlat de sulf se livrează ca semifabricate laminate sunt destinate pieselor din construţia de maşini şi sunt folosite icircn stare tratată termic sau termochimicOţelurile cu conţinut scăzut de carbon (sub 02 025) sunt oţeluri de cementare iar cele cu conţinut mare de carbon sunt oţeluri de icircmbunătăţire Oţelurile carbon pentru scule se folosesc la scule de prelucrare prin aşchiere prin pilire prin deformare prin

9

tăiere Proprietăţile şi starea de utilizare se obţin de către beneficiar după tratament termic Oţelurile carbon turnate sunt livrate icircn trei grupe de calitate ( indice 123 )

FONTELEbull FONTE ALBE bull FONTE CENUŞII bull FONTE MALEABILIZATE bull FONTE CU GRAFIT NODULAR bull FONTE MODIFICATE CU GRAFIT LAMELAR

FONTE ALBESunt fonte cu conţinut de carbon de 211667 Se numesc albe datorită aspectului metalic strălucitor al suprafeţei de ruperebull Fonte albe hipoeutectice 21143Cbull Fonte albe eutectice 443Cbull Fonte albe hipereutectice 43667CSunt caracterizate prin duritate şi fragilitate mari sunt neforjabile nu se prelucrează prin aşchiere

FONTE CENUŞIISunt aliaje ale fierului cu carbonul cu conţinut de peste 211C obţinute prin turnare icircn care C se găseşte total sau icircn parte sub formă de C liber-grafit Notarea se face cu Fc după care urmează trei cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la racţiuneRm icircn Nmmsup2 Ex Fc 200- fontă cenuşie cu Rm=200Nmmsup2

FONTE MALEABILIZATEProvin din fonte albe hipoeutectice icircncălzite la temperaturi icircnalte După modul cum se efectuează maleabilizarea se icircmpart icircnbull Fonte maleabilizate cu inima albăbull Fonte maleabilizate cu inima neagrăbull Fonte maleabilizate perliticeNotarea se face Fma Fmn sau Fmp după care urmează trei cifre care indică valoarea minimă a rezistenţei de rupere la tracţiune icircn Nmmsup2

FONTE CU GRAFIT NODULARSunt fonte cu conţinut de ~35C obţinute prin turnare Sunt utilizate mai ales la piese care trebuie să icircntrunească caracteristici de rezistenţă şi plasticitate mai mari ca la fontele cenuşii Se notează cu Fgn urmat de trei cifre care indică valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune şi de două cifre care indică alungirea AEx Fgn 400-12- fontă cu grafit nodular cu Rm=400Nmmsup2 şi A=12

FONTE MODIFICATE CU GRAFIT NODULARIcircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor fontelor cenuşii se introduc icircn fonta lichidă de compoziţie 2831C icircnainte de turnarea ei icircn forme substanţe numite modificatori care formează particule insolubile Principala caracteristică a modificatorilor o constituie conţinutul lor mare de siliciu Modificarea conduce la icircmbunătăţirea caracteristicii de rezistenţă a acestor fonte

OŢELURI ALIATEOţelurile aliate icircn afară de fier şi carbon şi de unele elemente icircnsoţitoare permanente(MnSişa) conţin şi alte elemente introduse icircn mod intenţionat icircncă de la elaborarea lor icircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor prin modificarea structurii Majoritatea elemen-telor de aliere micşorează tendinţa de creştere a grăuntelui de austenită asigură un grăunte fin şi o rezilienţă mare

Clasificarea oţelurilor aliate1 După numărul şi natura elementelor de aliere- Oţeluri ternare (conţin fier carbon şi un element de aliere de ex Ni CrMnetc)- Oţeluri cuaternare (conţin fier carbon şi alte două elemente de aliere de ex Cr-Ni Cr-Mn Mn-Sietc)- Oţeluri complexe de ex Cr-Mn-Si W-Cr-Vetc

10

2 După gradul de aliere- Oţeluri slab aliate ( cu pacircnă la 25 elemente de aliere)- Oţeluri mediu aliate ( 255 elemente de aliere)- Oţeluri icircnalt aliate ( cu peste 5 elemente de aliere)

3 După utilizări- Oţeluri de construcţiea Oţeluri aliate de cementare ( pacircnă la 025C)b Oţeluri de tratament termic -icircmbunătăţire ( peste025C)- Oţeluri pentru sculea Oţeluri pentru scule aşchietoareb Oţeluri de deformare- Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi speciale ( fizice mecanicechimice)a Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi magneticeb Oţeluri rezistente la uzurăc Oţeluri rezistente la coroziuned Oţeluri refractare

Notarea oţelurilor aliateSimbolul conţine o literă care indică modul de obţinere urmată de un grup de cifre şi litere Cifrele dinaintea grupului de litere indicăconţinutul de carbon icircn sutimi de procente iar cele de la sfacircrşitul acestuia indică conţinutul mediu al elementului principal de aliere icircn zecimi de procente Simbolurile literale indică elementele de aliere conţinute icircn ordinea importanţei ultimul fiind elementul principal de aliereEx T 20 Mn 14- oţel turnat cu 020C şi 14Mn

Oţelurile deformabile1 oţeluri de uz general- oţeluri aliate pentru construcţia de maşini- oţeluri aliate superioare pentru construcţia de maşini- oţeluri rezistente la coroziune- oţeluri refractare2 oţeluri cu destinaţie precisă

Simbolizarea oţelurilor aliate deformabileAu un simbol format din cifre şi litereDacă oţelul este superior după marca oţelului se se adaugă X iar dacă are conţinut controlat de sulf se adaugă S dacă sunt superioare şi au conţinut controlat de sulf se adaugă XSEx 18 MoCrNi13- are 018C sub 1Mo 13Ni 40 Cr 10- are 040C şi 1Cr

Oţelurile rezistente la coroziune şi refractare prelucrate la cald se simbolizează icircn mod similar Ex 12 NiCr 180- are 012C 1719Cr 810NiOţelurile aliate deformabile cu destinaţie precisă au notări asemănătoare cu indicarea la sfacircrşit a destinaţiei ca de ex Oţelul pentru arcuri 51 VCr 11 A- 051C 090120Cr oţelurile pentru rulmenţi se notează cu RULEx RUL 1 are 085110C 130165Croţelurile rapide se simbolizează cu Rp urmat de numărul de ordine al mărcii şi de numărul standarduluiEx Rp 3

FONTE ALIATEIcircn scopul realizării unor proprietăţi de rezistenţă la coroziune rezistenţă la uzură proprietăţi electrice şi magnetice fontele se aliază cu diferite elemente Cr Ni Mo V AletcClasificare- Fonte rezistente la uzura abrazivă- Fonte refractare- Fonte austenitice

11

Fonte rezistente la uzura abrazivăSunt fonte albe mediu şi icircnalt aliate cu Cr Ni Mo Vetc Ele se icircmpart icircn- fonte albe martensitice Ni-Cr- fonte albe Cr-Mo- fonte albe Cr-V- fonte albe icircnalt aliate cu cromEx Fa NiCr 1- fontă albă martensitică nichel-crom Fa VC- fontă albă crom-vanadiu

Fonte refractareSunt fonte aliate care trebuie să posede rezistenţă mare la oxidare pacircnă la 1100degCDupă elementul principal se clasifică icircnbull fonte aliate cu crom bull fonte aliate cu siliciubull fonte aliate cu siliciu şi crombull fonte aliate cu aluminiuPot avea grafit lamelar sau nodular şi se simbolizează Fr sau Frn urmat de simbolul elementului de aliereEx Fr Al 22- fontă aliată cu grafit lamelar şi cu 22Al Frn Al 22- fontă aliată cu grafit nodular şi cu 22Al

Fonte austeniticeSunt fonte icircnalt aliate cu proprietăţi speciale rezistenţă bună la coroziune rezistenţă bună la uzură icircn condiţii de frecare cu ungere proprietăţi electrice şi magnetice Sunt fonte icircnalt aliate cu nichel cu grafit lamelar sau nodular

Ex Fca Ni 35- fontă austenitică cu grafit lamelar cu 35Ni Fna NiSiCr 2052- fontă austenitică cu grafit nodular şi cu 20Ni 5Si şi 2Cr

MATERIALE COMPOZITEPrin materiale compozite se icircnţelege unirea a două sau mai multe materiale diferite dpdv chimic cu o suprafaţă clară de separare icircntre ele Materialul compozit trebuie să aibe proprietăţile pe care nu le are nici unul dintre materialele componente luat separat

ALTE MATERIALE

bull METALE ŞI ALIAJE NEFEROASE

- aluminiul şi aliaje pe bază de aluminiu(Ex Al 998 Al-Si)

- titanul şi aliaje pe bază de titan(Ex Ti-Mo)

- cuprul şi aliaje pe bază de cupru(Ex CuZn 5 ndash alamă Cu-Sn - bronzetc)

- aliaje de lipit

- aliaje antifricţiune

6 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PIESELOR DE TIP ARBORE

ARBORII sunt piese cu suprafeţe de revoluţie exterioare netedeicircn trepteprofilate

12

coaxiale sau cu axe paralele cu secţiunea circulară plină sau inelară profilat canelată cu axa geometrică rectilinie sau fracircntă

CONDIŢII TEHNICE SOLICITĂRI MATERIALE SEMIFABRICATEbullCONDIŢII TEHNICEPrecizie ridicată dpv al dimensiunilor formei şi poziţiei reciproce a suprafeţelor (STAS 8104)ndashconicitate ovalitate bătaie radială (50hellip 70 μm) concentricitate (50 μm) bataia frontală a flanşelor (30hellip50 μm) icircncovoiere (5hellip10 μm) abaterea de la paralelism a canalelor de pană sau a canelurilor (01 μmm) rugozitatea Ra= 02hellip 16 μmbullSOLICITĂRITorsiune icircncovoiere forfecare strivire oboseală bullMATERIALEOţeluri de icircmbunătăţire (cu un conţinut de C mai mare de 025) cu sau fără elemente de aliere OLC 45 OLC 50 OLC 60X 41MoCr10 50VCr11hellip şi uneori fonta

bull SEMIFABRICATEndash Laminate forjate (liber sau icircn matriţă) extrudate turnateOperaţiile necesare obţinerii semifabricatului forjat debitare icircncălzire CIF forjare debavurare tratament termicETAPELE PRELUCRĂRII MECANICE A ARBORILORdebitarea (pentru laminate) icircndreptarea bazareandash degroşarea prefinisarea finisareandash prelucrarea canelurilor canalelor de pană filetelor şi găurilor altor profilendash tratamentul termicndash rectificarea superfinisarea

PROCEDEE DE PRELUCRARE A ARBORILOR PRIN STRUNJIREbull Strunjirea de degroşarebull Strunjirea de finisarebull Strunjirea frontală cu avans longitudinalbull Strunjirea frontală cu avans transversalbull Strunjirea icircn trepte cu un singur cuţitbull Strunjirea cu multicuţite a arborilor netezibull Strunjirea cu multicuţite a arborilor icircn treptebull Strunjirea prin copiere

PRELUCRAREA FOARTE FINĂ A SUPRAFEŢELOR ARBORILORbull Strunjirea finăbull Rectificarea rapidăbull Rectificarea electrochimicăbull Lepuirea (rodarea)bull Honuirea exterioarăbull Superfinisareabull Lustruirea

OPERAŢII DE CONTROLbull CTC la recepţia semifabricatelor (formădimensiuni defectoscopic)bull CTC icircn timpul prelucrării (formă şidimensiuni)bull CTC final (formă dimensiuni poziţiareciprocă a suprafeţelor calitateasuprafeţelor - rugozitatea duritateadiferite straturi depuse)

Succesiunea operaţiilor tip de prelucrare a arborilor netezi şi icircn treptebull Debitarea semifabricatului (se elimină la semifabricatul matriţat)

13

bull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea de degroşare la unul din capetebull Strunjirea de degroşare la celălalt capătbull Strunjirea de finisare la unul din capetebull Strunjirea de finisare la celălalt capătbull Frezarea canelurilorbull Frezarea canalelor de panăbull Executarea filetelorbull Tratamentul termicbull Sablarebull Icircndreptarebull Rectificare exterioară a fusurilorbull Rectificarea filetuluibull CTC final

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull Conicitate Dmax-Dmin= 02 L (L=lungime)bull Ovalitate Dmax-Dmin= 01 D (D=diametru)bull Concavitate şi convexitate Dmax-Dmin= 02 Lbull Bătaia frontală a suprafeţei axiale bf max = 06 Dbull Deformarea (săgeata) arborelui sprijinit liber fmax =04 Dbull Abaterea de la paralelismul axelor 0015hellip 0025 mm100 mm icircn planul axelor şi 003hellip 005 mm 100 mm icircn planul perpendicularbull Toleranţa la lungime 015hellip 035 mm pentru fusuribull Ra = 01hellip 02 μmbull Duritatea 52hellip 65 HRCbull Forţa centrifugă de dezechilibrare lt 5 din masa arborelui

bullMATERIALEbullOŢELURI de icircmbunătăţire (Cgt02) cu şi fără elemente de aliere OLC 45 X OLC 60 X 33 Mo Cr 11hellipbullFONTE speciale aliate cu Cr Ni Mo Cu Precizie dimensională mai mare prelucrări mecanice mai puţine cu 25hellip 30 rezistenţă la oboseală mai ridicată decacirct la arborii din oţelMasă mai mică şi preţ redusbullSEMIFABRICATEbullArborii din oţel se matriţează icircn faze succesivebullArborii din fontă se toarnă Semifabricatele se supun la CTC nedistructivTratamente termice pentru detensionare 840hellip 860 oC şi răcire icircn aer - oţeluriLa fonte 930 oC menţinere 5h răcire lentă (20 oCh pacircnă la 500 oC) şi apoi răcire icircn aer

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică a arborelui cotitbull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea palierului centralbull Strunjirea simultană a palierelorbull Rectificarea de degroşare a palierelorbull Calibrarea găurilor de centrarebull Strunjirea de degroşare a manetoanelorbull Rectificarea de degroşaresuccesivă a manetoanelorbull Găurirea simultană a canalelor de ungerebull Găurirea şi filetarea flanşeibull Frezarea canalelor de panăbull TT călirea simultană a fusurilor (52hellip 65 HRC)bull Roluire redresarebull Rectificarea de finisare a palierelor

14

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

Clasificarea oţelurilor-carbon

1 După duritate icircn raport cu conţinutul de carbonbull Oţeluri extra moi ( sub 010C )bull Oţeluri moi ( 010-025C )bull Oţeluri semimoi ( 025-040C )bull Oţeluri semidure ( 040-060C )bull Oţeluri dure ( 060-070C )bull Oţeluri foarte dure ( 070-080C )bull Oţeluri extra dure ( peste 080C )Oţelurile marcate cu roşu se utilizează frecvent icircn construcţia de autovehicule

Notarea oţelurilor-carbon1 Oţelurile de uz general Se notează cu OL urmate de două cifre care reprezintă valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune (icircn daNmmsup2)Ex OL 37 3 ndash oţel de uz general cu Rm=37 daNmmsup2 din clasa de calitate 3

2 Oţelurile de calitateSe notează cu OLC urmat de două cifre care reprezintă aproximativ conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procenteEx OLC 45 ndash oţel de calitate conţine 045C

3 Oţeluri de calitate superioarăSe notează cu OLC urmate de două cifre la care se adaugă litera X iar la cele cuconţinut controlat de sulf litera SEx OLC 45 X ndash oţel de calitate superioară cu 045C OLC 45 XS ndash oţel de calitate superioară cu 045C şi conţinut controlat de sulf

4 Oţeluri carbon cu destinaţie precisăbull Oţeluri pentru automate (oţeluri prelucrate pe MU automate cu conţinut ridicat de S şi P) se notează cu AUT urmat de două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn sutimi de procente şi care se completează cu Mn dacă oţelul conţine mangan la limita superioară de peste 1 Notarea se completează cu L pentru oţel laminat la cald cu T pentru oţel tras la rece şi cu C pentru oţel cojitEx AUT 20 LC ndash oţel pentru automate cu 020C laminat la cald şi este cojit

1048707 Oţeluri carbon pentru scule Se notează OSC (S- scule C- carbon) urmat de una sau două cifre care indică conţinutul mediu de carbon icircn zecimi de procenteEx OSC 10 ndash oţel pentru scule cu 1CDacă oţelul are conţinut ridicat de mangan se adaugă şi litera MEx OSC 8 M ndash oţel pentru scule cu 08C şi peste 1Mn1048707 Oţeluri turnateSe notează cu OT urmat de două cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la tracţiune icircn daNmmsup2Ex OT 45 ndash oţel turnat cu Rm=45 daNmmsup2

Utilizările oţelurilor carbonOţelurile carbon de uz general se folosesc icircn constucţii metalice şi nemetalice Au cost mai scăzut se folosesc ca atare fără prelucrări prin deformare plastică la cald şitratament termic ulterior au bune proprietăţi tehnologice (prelucrabilitate bună prin aşhiere capacitate bună de deformare plastică sudabilitate bună) Caracteristicilemecanice sunt garantate de producător Oţelurile carbon de calitate cele superioare şi cele cu conţinut controlat de sulf se livrează ca semifabricate laminate sunt destinate pieselor din construţia de maşini şi sunt folosite icircn stare tratată termic sau termochimicOţelurile cu conţinut scăzut de carbon (sub 02 025) sunt oţeluri de cementare iar cele cu conţinut mare de carbon sunt oţeluri de icircmbunătăţire Oţelurile carbon pentru scule se folosesc la scule de prelucrare prin aşchiere prin pilire prin deformare prin

9

tăiere Proprietăţile şi starea de utilizare se obţin de către beneficiar după tratament termic Oţelurile carbon turnate sunt livrate icircn trei grupe de calitate ( indice 123 )

FONTELEbull FONTE ALBE bull FONTE CENUŞII bull FONTE MALEABILIZATE bull FONTE CU GRAFIT NODULAR bull FONTE MODIFICATE CU GRAFIT LAMELAR

FONTE ALBESunt fonte cu conţinut de carbon de 211667 Se numesc albe datorită aspectului metalic strălucitor al suprafeţei de ruperebull Fonte albe hipoeutectice 21143Cbull Fonte albe eutectice 443Cbull Fonte albe hipereutectice 43667CSunt caracterizate prin duritate şi fragilitate mari sunt neforjabile nu se prelucrează prin aşchiere

FONTE CENUŞIISunt aliaje ale fierului cu carbonul cu conţinut de peste 211C obţinute prin turnare icircn care C se găseşte total sau icircn parte sub formă de C liber-grafit Notarea se face cu Fc după care urmează trei cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la racţiuneRm icircn Nmmsup2 Ex Fc 200- fontă cenuşie cu Rm=200Nmmsup2

FONTE MALEABILIZATEProvin din fonte albe hipoeutectice icircncălzite la temperaturi icircnalte După modul cum se efectuează maleabilizarea se icircmpart icircnbull Fonte maleabilizate cu inima albăbull Fonte maleabilizate cu inima neagrăbull Fonte maleabilizate perliticeNotarea se face Fma Fmn sau Fmp după care urmează trei cifre care indică valoarea minimă a rezistenţei de rupere la tracţiune icircn Nmmsup2

FONTE CU GRAFIT NODULARSunt fonte cu conţinut de ~35C obţinute prin turnare Sunt utilizate mai ales la piese care trebuie să icircntrunească caracteristici de rezistenţă şi plasticitate mai mari ca la fontele cenuşii Se notează cu Fgn urmat de trei cifre care indică valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune şi de două cifre care indică alungirea AEx Fgn 400-12- fontă cu grafit nodular cu Rm=400Nmmsup2 şi A=12

FONTE MODIFICATE CU GRAFIT NODULARIcircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor fontelor cenuşii se introduc icircn fonta lichidă de compoziţie 2831C icircnainte de turnarea ei icircn forme substanţe numite modificatori care formează particule insolubile Principala caracteristică a modificatorilor o constituie conţinutul lor mare de siliciu Modificarea conduce la icircmbunătăţirea caracteristicii de rezistenţă a acestor fonte

OŢELURI ALIATEOţelurile aliate icircn afară de fier şi carbon şi de unele elemente icircnsoţitoare permanente(MnSişa) conţin şi alte elemente introduse icircn mod intenţionat icircncă de la elaborarea lor icircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor prin modificarea structurii Majoritatea elemen-telor de aliere micşorează tendinţa de creştere a grăuntelui de austenită asigură un grăunte fin şi o rezilienţă mare

Clasificarea oţelurilor aliate1 După numărul şi natura elementelor de aliere- Oţeluri ternare (conţin fier carbon şi un element de aliere de ex Ni CrMnetc)- Oţeluri cuaternare (conţin fier carbon şi alte două elemente de aliere de ex Cr-Ni Cr-Mn Mn-Sietc)- Oţeluri complexe de ex Cr-Mn-Si W-Cr-Vetc

10

2 După gradul de aliere- Oţeluri slab aliate ( cu pacircnă la 25 elemente de aliere)- Oţeluri mediu aliate ( 255 elemente de aliere)- Oţeluri icircnalt aliate ( cu peste 5 elemente de aliere)

3 După utilizări- Oţeluri de construcţiea Oţeluri aliate de cementare ( pacircnă la 025C)b Oţeluri de tratament termic -icircmbunătăţire ( peste025C)- Oţeluri pentru sculea Oţeluri pentru scule aşchietoareb Oţeluri de deformare- Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi speciale ( fizice mecanicechimice)a Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi magneticeb Oţeluri rezistente la uzurăc Oţeluri rezistente la coroziuned Oţeluri refractare

Notarea oţelurilor aliateSimbolul conţine o literă care indică modul de obţinere urmată de un grup de cifre şi litere Cifrele dinaintea grupului de litere indicăconţinutul de carbon icircn sutimi de procente iar cele de la sfacircrşitul acestuia indică conţinutul mediu al elementului principal de aliere icircn zecimi de procente Simbolurile literale indică elementele de aliere conţinute icircn ordinea importanţei ultimul fiind elementul principal de aliereEx T 20 Mn 14- oţel turnat cu 020C şi 14Mn

Oţelurile deformabile1 oţeluri de uz general- oţeluri aliate pentru construcţia de maşini- oţeluri aliate superioare pentru construcţia de maşini- oţeluri rezistente la coroziune- oţeluri refractare2 oţeluri cu destinaţie precisă

Simbolizarea oţelurilor aliate deformabileAu un simbol format din cifre şi litereDacă oţelul este superior după marca oţelului se se adaugă X iar dacă are conţinut controlat de sulf se adaugă S dacă sunt superioare şi au conţinut controlat de sulf se adaugă XSEx 18 MoCrNi13- are 018C sub 1Mo 13Ni 40 Cr 10- are 040C şi 1Cr

Oţelurile rezistente la coroziune şi refractare prelucrate la cald se simbolizează icircn mod similar Ex 12 NiCr 180- are 012C 1719Cr 810NiOţelurile aliate deformabile cu destinaţie precisă au notări asemănătoare cu indicarea la sfacircrşit a destinaţiei ca de ex Oţelul pentru arcuri 51 VCr 11 A- 051C 090120Cr oţelurile pentru rulmenţi se notează cu RULEx RUL 1 are 085110C 130165Croţelurile rapide se simbolizează cu Rp urmat de numărul de ordine al mărcii şi de numărul standarduluiEx Rp 3

FONTE ALIATEIcircn scopul realizării unor proprietăţi de rezistenţă la coroziune rezistenţă la uzură proprietăţi electrice şi magnetice fontele se aliază cu diferite elemente Cr Ni Mo V AletcClasificare- Fonte rezistente la uzura abrazivă- Fonte refractare- Fonte austenitice

11

Fonte rezistente la uzura abrazivăSunt fonte albe mediu şi icircnalt aliate cu Cr Ni Mo Vetc Ele se icircmpart icircn- fonte albe martensitice Ni-Cr- fonte albe Cr-Mo- fonte albe Cr-V- fonte albe icircnalt aliate cu cromEx Fa NiCr 1- fontă albă martensitică nichel-crom Fa VC- fontă albă crom-vanadiu

Fonte refractareSunt fonte aliate care trebuie să posede rezistenţă mare la oxidare pacircnă la 1100degCDupă elementul principal se clasifică icircnbull fonte aliate cu crom bull fonte aliate cu siliciubull fonte aliate cu siliciu şi crombull fonte aliate cu aluminiuPot avea grafit lamelar sau nodular şi se simbolizează Fr sau Frn urmat de simbolul elementului de aliereEx Fr Al 22- fontă aliată cu grafit lamelar şi cu 22Al Frn Al 22- fontă aliată cu grafit nodular şi cu 22Al

Fonte austeniticeSunt fonte icircnalt aliate cu proprietăţi speciale rezistenţă bună la coroziune rezistenţă bună la uzură icircn condiţii de frecare cu ungere proprietăţi electrice şi magnetice Sunt fonte icircnalt aliate cu nichel cu grafit lamelar sau nodular

Ex Fca Ni 35- fontă austenitică cu grafit lamelar cu 35Ni Fna NiSiCr 2052- fontă austenitică cu grafit nodular şi cu 20Ni 5Si şi 2Cr

MATERIALE COMPOZITEPrin materiale compozite se icircnţelege unirea a două sau mai multe materiale diferite dpdv chimic cu o suprafaţă clară de separare icircntre ele Materialul compozit trebuie să aibe proprietăţile pe care nu le are nici unul dintre materialele componente luat separat

ALTE MATERIALE

bull METALE ŞI ALIAJE NEFEROASE

- aluminiul şi aliaje pe bază de aluminiu(Ex Al 998 Al-Si)

- titanul şi aliaje pe bază de titan(Ex Ti-Mo)

- cuprul şi aliaje pe bază de cupru(Ex CuZn 5 ndash alamă Cu-Sn - bronzetc)

- aliaje de lipit

- aliaje antifricţiune

6 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PIESELOR DE TIP ARBORE

ARBORII sunt piese cu suprafeţe de revoluţie exterioare netedeicircn trepteprofilate

12

coaxiale sau cu axe paralele cu secţiunea circulară plină sau inelară profilat canelată cu axa geometrică rectilinie sau fracircntă

CONDIŢII TEHNICE SOLICITĂRI MATERIALE SEMIFABRICATEbullCONDIŢII TEHNICEPrecizie ridicată dpv al dimensiunilor formei şi poziţiei reciproce a suprafeţelor (STAS 8104)ndashconicitate ovalitate bătaie radială (50hellip 70 μm) concentricitate (50 μm) bataia frontală a flanşelor (30hellip50 μm) icircncovoiere (5hellip10 μm) abaterea de la paralelism a canalelor de pană sau a canelurilor (01 μmm) rugozitatea Ra= 02hellip 16 μmbullSOLICITĂRITorsiune icircncovoiere forfecare strivire oboseală bullMATERIALEOţeluri de icircmbunătăţire (cu un conţinut de C mai mare de 025) cu sau fără elemente de aliere OLC 45 OLC 50 OLC 60X 41MoCr10 50VCr11hellip şi uneori fonta

bull SEMIFABRICATEndash Laminate forjate (liber sau icircn matriţă) extrudate turnateOperaţiile necesare obţinerii semifabricatului forjat debitare icircncălzire CIF forjare debavurare tratament termicETAPELE PRELUCRĂRII MECANICE A ARBORILORdebitarea (pentru laminate) icircndreptarea bazareandash degroşarea prefinisarea finisareandash prelucrarea canelurilor canalelor de pană filetelor şi găurilor altor profilendash tratamentul termicndash rectificarea superfinisarea

PROCEDEE DE PRELUCRARE A ARBORILOR PRIN STRUNJIREbull Strunjirea de degroşarebull Strunjirea de finisarebull Strunjirea frontală cu avans longitudinalbull Strunjirea frontală cu avans transversalbull Strunjirea icircn trepte cu un singur cuţitbull Strunjirea cu multicuţite a arborilor netezibull Strunjirea cu multicuţite a arborilor icircn treptebull Strunjirea prin copiere

PRELUCRAREA FOARTE FINĂ A SUPRAFEŢELOR ARBORILORbull Strunjirea finăbull Rectificarea rapidăbull Rectificarea electrochimicăbull Lepuirea (rodarea)bull Honuirea exterioarăbull Superfinisareabull Lustruirea

OPERAŢII DE CONTROLbull CTC la recepţia semifabricatelor (formădimensiuni defectoscopic)bull CTC icircn timpul prelucrării (formă şidimensiuni)bull CTC final (formă dimensiuni poziţiareciprocă a suprafeţelor calitateasuprafeţelor - rugozitatea duritateadiferite straturi depuse)

Succesiunea operaţiilor tip de prelucrare a arborilor netezi şi icircn treptebull Debitarea semifabricatului (se elimină la semifabricatul matriţat)

13

bull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea de degroşare la unul din capetebull Strunjirea de degroşare la celălalt capătbull Strunjirea de finisare la unul din capetebull Strunjirea de finisare la celălalt capătbull Frezarea canelurilorbull Frezarea canalelor de panăbull Executarea filetelorbull Tratamentul termicbull Sablarebull Icircndreptarebull Rectificare exterioară a fusurilorbull Rectificarea filetuluibull CTC final

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull Conicitate Dmax-Dmin= 02 L (L=lungime)bull Ovalitate Dmax-Dmin= 01 D (D=diametru)bull Concavitate şi convexitate Dmax-Dmin= 02 Lbull Bătaia frontală a suprafeţei axiale bf max = 06 Dbull Deformarea (săgeata) arborelui sprijinit liber fmax =04 Dbull Abaterea de la paralelismul axelor 0015hellip 0025 mm100 mm icircn planul axelor şi 003hellip 005 mm 100 mm icircn planul perpendicularbull Toleranţa la lungime 015hellip 035 mm pentru fusuribull Ra = 01hellip 02 μmbull Duritatea 52hellip 65 HRCbull Forţa centrifugă de dezechilibrare lt 5 din masa arborelui

bullMATERIALEbullOŢELURI de icircmbunătăţire (Cgt02) cu şi fără elemente de aliere OLC 45 X OLC 60 X 33 Mo Cr 11hellipbullFONTE speciale aliate cu Cr Ni Mo Cu Precizie dimensională mai mare prelucrări mecanice mai puţine cu 25hellip 30 rezistenţă la oboseală mai ridicată decacirct la arborii din oţelMasă mai mică şi preţ redusbullSEMIFABRICATEbullArborii din oţel se matriţează icircn faze succesivebullArborii din fontă se toarnă Semifabricatele se supun la CTC nedistructivTratamente termice pentru detensionare 840hellip 860 oC şi răcire icircn aer - oţeluriLa fonte 930 oC menţinere 5h răcire lentă (20 oCh pacircnă la 500 oC) şi apoi răcire icircn aer

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică a arborelui cotitbull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea palierului centralbull Strunjirea simultană a palierelorbull Rectificarea de degroşare a palierelorbull Calibrarea găurilor de centrarebull Strunjirea de degroşare a manetoanelorbull Rectificarea de degroşaresuccesivă a manetoanelorbull Găurirea simultană a canalelor de ungerebull Găurirea şi filetarea flanşeibull Frezarea canalelor de panăbull TT călirea simultană a fusurilor (52hellip 65 HRC)bull Roluire redresarebull Rectificarea de finisare a palierelor

14

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

tăiere Proprietăţile şi starea de utilizare se obţin de către beneficiar după tratament termic Oţelurile carbon turnate sunt livrate icircn trei grupe de calitate ( indice 123 )

FONTELEbull FONTE ALBE bull FONTE CENUŞII bull FONTE MALEABILIZATE bull FONTE CU GRAFIT NODULAR bull FONTE MODIFICATE CU GRAFIT LAMELAR

FONTE ALBESunt fonte cu conţinut de carbon de 211667 Se numesc albe datorită aspectului metalic strălucitor al suprafeţei de ruperebull Fonte albe hipoeutectice 21143Cbull Fonte albe eutectice 443Cbull Fonte albe hipereutectice 43667CSunt caracterizate prin duritate şi fragilitate mari sunt neforjabile nu se prelucrează prin aşchiere

FONTE CENUŞIISunt aliaje ale fierului cu carbonul cu conţinut de peste 211C obţinute prin turnare icircn care C se găseşte total sau icircn parte sub formă de C liber-grafit Notarea se face cu Fc după care urmează trei cifre care indică rezistenţa minimă de rupere la racţiuneRm icircn Nmmsup2 Ex Fc 200- fontă cenuşie cu Rm=200Nmmsup2

FONTE MALEABILIZATEProvin din fonte albe hipoeutectice icircncălzite la temperaturi icircnalte După modul cum se efectuează maleabilizarea se icircmpart icircnbull Fonte maleabilizate cu inima albăbull Fonte maleabilizate cu inima neagrăbull Fonte maleabilizate perliticeNotarea se face Fma Fmn sau Fmp după care urmează trei cifre care indică valoarea minimă a rezistenţei de rupere la tracţiune icircn Nmmsup2

FONTE CU GRAFIT NODULARSunt fonte cu conţinut de ~35C obţinute prin turnare Sunt utilizate mai ales la piese care trebuie să icircntrunească caracteristici de rezistenţă şi plasticitate mai mari ca la fontele cenuşii Se notează cu Fgn urmat de trei cifre care indică valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune şi de două cifre care indică alungirea AEx Fgn 400-12- fontă cu grafit nodular cu Rm=400Nmmsup2 şi A=12

FONTE MODIFICATE CU GRAFIT NODULARIcircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor fontelor cenuşii se introduc icircn fonta lichidă de compoziţie 2831C icircnainte de turnarea ei icircn forme substanţe numite modificatori care formează particule insolubile Principala caracteristică a modificatorilor o constituie conţinutul lor mare de siliciu Modificarea conduce la icircmbunătăţirea caracteristicii de rezistenţă a acestor fonte

OŢELURI ALIATEOţelurile aliate icircn afară de fier şi carbon şi de unele elemente icircnsoţitoare permanente(MnSişa) conţin şi alte elemente introduse icircn mod intenţionat icircncă de la elaborarea lor icircn scopul icircmbunătăţirii proprietăţilor prin modificarea structurii Majoritatea elemen-telor de aliere micşorează tendinţa de creştere a grăuntelui de austenită asigură un grăunte fin şi o rezilienţă mare

Clasificarea oţelurilor aliate1 După numărul şi natura elementelor de aliere- Oţeluri ternare (conţin fier carbon şi un element de aliere de ex Ni CrMnetc)- Oţeluri cuaternare (conţin fier carbon şi alte două elemente de aliere de ex Cr-Ni Cr-Mn Mn-Sietc)- Oţeluri complexe de ex Cr-Mn-Si W-Cr-Vetc

10

2 După gradul de aliere- Oţeluri slab aliate ( cu pacircnă la 25 elemente de aliere)- Oţeluri mediu aliate ( 255 elemente de aliere)- Oţeluri icircnalt aliate ( cu peste 5 elemente de aliere)

3 După utilizări- Oţeluri de construcţiea Oţeluri aliate de cementare ( pacircnă la 025C)b Oţeluri de tratament termic -icircmbunătăţire ( peste025C)- Oţeluri pentru sculea Oţeluri pentru scule aşchietoareb Oţeluri de deformare- Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi speciale ( fizice mecanicechimice)a Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi magneticeb Oţeluri rezistente la uzurăc Oţeluri rezistente la coroziuned Oţeluri refractare

Notarea oţelurilor aliateSimbolul conţine o literă care indică modul de obţinere urmată de un grup de cifre şi litere Cifrele dinaintea grupului de litere indicăconţinutul de carbon icircn sutimi de procente iar cele de la sfacircrşitul acestuia indică conţinutul mediu al elementului principal de aliere icircn zecimi de procente Simbolurile literale indică elementele de aliere conţinute icircn ordinea importanţei ultimul fiind elementul principal de aliereEx T 20 Mn 14- oţel turnat cu 020C şi 14Mn

Oţelurile deformabile1 oţeluri de uz general- oţeluri aliate pentru construcţia de maşini- oţeluri aliate superioare pentru construcţia de maşini- oţeluri rezistente la coroziune- oţeluri refractare2 oţeluri cu destinaţie precisă

Simbolizarea oţelurilor aliate deformabileAu un simbol format din cifre şi litereDacă oţelul este superior după marca oţelului se se adaugă X iar dacă are conţinut controlat de sulf se adaugă S dacă sunt superioare şi au conţinut controlat de sulf se adaugă XSEx 18 MoCrNi13- are 018C sub 1Mo 13Ni 40 Cr 10- are 040C şi 1Cr

Oţelurile rezistente la coroziune şi refractare prelucrate la cald se simbolizează icircn mod similar Ex 12 NiCr 180- are 012C 1719Cr 810NiOţelurile aliate deformabile cu destinaţie precisă au notări asemănătoare cu indicarea la sfacircrşit a destinaţiei ca de ex Oţelul pentru arcuri 51 VCr 11 A- 051C 090120Cr oţelurile pentru rulmenţi se notează cu RULEx RUL 1 are 085110C 130165Croţelurile rapide se simbolizează cu Rp urmat de numărul de ordine al mărcii şi de numărul standarduluiEx Rp 3

FONTE ALIATEIcircn scopul realizării unor proprietăţi de rezistenţă la coroziune rezistenţă la uzură proprietăţi electrice şi magnetice fontele se aliază cu diferite elemente Cr Ni Mo V AletcClasificare- Fonte rezistente la uzura abrazivă- Fonte refractare- Fonte austenitice

11

Fonte rezistente la uzura abrazivăSunt fonte albe mediu şi icircnalt aliate cu Cr Ni Mo Vetc Ele se icircmpart icircn- fonte albe martensitice Ni-Cr- fonte albe Cr-Mo- fonte albe Cr-V- fonte albe icircnalt aliate cu cromEx Fa NiCr 1- fontă albă martensitică nichel-crom Fa VC- fontă albă crom-vanadiu

Fonte refractareSunt fonte aliate care trebuie să posede rezistenţă mare la oxidare pacircnă la 1100degCDupă elementul principal se clasifică icircnbull fonte aliate cu crom bull fonte aliate cu siliciubull fonte aliate cu siliciu şi crombull fonte aliate cu aluminiuPot avea grafit lamelar sau nodular şi se simbolizează Fr sau Frn urmat de simbolul elementului de aliereEx Fr Al 22- fontă aliată cu grafit lamelar şi cu 22Al Frn Al 22- fontă aliată cu grafit nodular şi cu 22Al

Fonte austeniticeSunt fonte icircnalt aliate cu proprietăţi speciale rezistenţă bună la coroziune rezistenţă bună la uzură icircn condiţii de frecare cu ungere proprietăţi electrice şi magnetice Sunt fonte icircnalt aliate cu nichel cu grafit lamelar sau nodular

Ex Fca Ni 35- fontă austenitică cu grafit lamelar cu 35Ni Fna NiSiCr 2052- fontă austenitică cu grafit nodular şi cu 20Ni 5Si şi 2Cr

MATERIALE COMPOZITEPrin materiale compozite se icircnţelege unirea a două sau mai multe materiale diferite dpdv chimic cu o suprafaţă clară de separare icircntre ele Materialul compozit trebuie să aibe proprietăţile pe care nu le are nici unul dintre materialele componente luat separat

ALTE MATERIALE

bull METALE ŞI ALIAJE NEFEROASE

- aluminiul şi aliaje pe bază de aluminiu(Ex Al 998 Al-Si)

- titanul şi aliaje pe bază de titan(Ex Ti-Mo)

- cuprul şi aliaje pe bază de cupru(Ex CuZn 5 ndash alamă Cu-Sn - bronzetc)

- aliaje de lipit

- aliaje antifricţiune

6 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PIESELOR DE TIP ARBORE

ARBORII sunt piese cu suprafeţe de revoluţie exterioare netedeicircn trepteprofilate

12

coaxiale sau cu axe paralele cu secţiunea circulară plină sau inelară profilat canelată cu axa geometrică rectilinie sau fracircntă

CONDIŢII TEHNICE SOLICITĂRI MATERIALE SEMIFABRICATEbullCONDIŢII TEHNICEPrecizie ridicată dpv al dimensiunilor formei şi poziţiei reciproce a suprafeţelor (STAS 8104)ndashconicitate ovalitate bătaie radială (50hellip 70 μm) concentricitate (50 μm) bataia frontală a flanşelor (30hellip50 μm) icircncovoiere (5hellip10 μm) abaterea de la paralelism a canalelor de pană sau a canelurilor (01 μmm) rugozitatea Ra= 02hellip 16 μmbullSOLICITĂRITorsiune icircncovoiere forfecare strivire oboseală bullMATERIALEOţeluri de icircmbunătăţire (cu un conţinut de C mai mare de 025) cu sau fără elemente de aliere OLC 45 OLC 50 OLC 60X 41MoCr10 50VCr11hellip şi uneori fonta

bull SEMIFABRICATEndash Laminate forjate (liber sau icircn matriţă) extrudate turnateOperaţiile necesare obţinerii semifabricatului forjat debitare icircncălzire CIF forjare debavurare tratament termicETAPELE PRELUCRĂRII MECANICE A ARBORILORdebitarea (pentru laminate) icircndreptarea bazareandash degroşarea prefinisarea finisareandash prelucrarea canelurilor canalelor de pană filetelor şi găurilor altor profilendash tratamentul termicndash rectificarea superfinisarea

PROCEDEE DE PRELUCRARE A ARBORILOR PRIN STRUNJIREbull Strunjirea de degroşarebull Strunjirea de finisarebull Strunjirea frontală cu avans longitudinalbull Strunjirea frontală cu avans transversalbull Strunjirea icircn trepte cu un singur cuţitbull Strunjirea cu multicuţite a arborilor netezibull Strunjirea cu multicuţite a arborilor icircn treptebull Strunjirea prin copiere

PRELUCRAREA FOARTE FINĂ A SUPRAFEŢELOR ARBORILORbull Strunjirea finăbull Rectificarea rapidăbull Rectificarea electrochimicăbull Lepuirea (rodarea)bull Honuirea exterioarăbull Superfinisareabull Lustruirea

OPERAŢII DE CONTROLbull CTC la recepţia semifabricatelor (formădimensiuni defectoscopic)bull CTC icircn timpul prelucrării (formă şidimensiuni)bull CTC final (formă dimensiuni poziţiareciprocă a suprafeţelor calitateasuprafeţelor - rugozitatea duritateadiferite straturi depuse)

Succesiunea operaţiilor tip de prelucrare a arborilor netezi şi icircn treptebull Debitarea semifabricatului (se elimină la semifabricatul matriţat)

13

bull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea de degroşare la unul din capetebull Strunjirea de degroşare la celălalt capătbull Strunjirea de finisare la unul din capetebull Strunjirea de finisare la celălalt capătbull Frezarea canelurilorbull Frezarea canalelor de panăbull Executarea filetelorbull Tratamentul termicbull Sablarebull Icircndreptarebull Rectificare exterioară a fusurilorbull Rectificarea filetuluibull CTC final

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull Conicitate Dmax-Dmin= 02 L (L=lungime)bull Ovalitate Dmax-Dmin= 01 D (D=diametru)bull Concavitate şi convexitate Dmax-Dmin= 02 Lbull Bătaia frontală a suprafeţei axiale bf max = 06 Dbull Deformarea (săgeata) arborelui sprijinit liber fmax =04 Dbull Abaterea de la paralelismul axelor 0015hellip 0025 mm100 mm icircn planul axelor şi 003hellip 005 mm 100 mm icircn planul perpendicularbull Toleranţa la lungime 015hellip 035 mm pentru fusuribull Ra = 01hellip 02 μmbull Duritatea 52hellip 65 HRCbull Forţa centrifugă de dezechilibrare lt 5 din masa arborelui

bullMATERIALEbullOŢELURI de icircmbunătăţire (Cgt02) cu şi fără elemente de aliere OLC 45 X OLC 60 X 33 Mo Cr 11hellipbullFONTE speciale aliate cu Cr Ni Mo Cu Precizie dimensională mai mare prelucrări mecanice mai puţine cu 25hellip 30 rezistenţă la oboseală mai ridicată decacirct la arborii din oţelMasă mai mică şi preţ redusbullSEMIFABRICATEbullArborii din oţel se matriţează icircn faze succesivebullArborii din fontă se toarnă Semifabricatele se supun la CTC nedistructivTratamente termice pentru detensionare 840hellip 860 oC şi răcire icircn aer - oţeluriLa fonte 930 oC menţinere 5h răcire lentă (20 oCh pacircnă la 500 oC) şi apoi răcire icircn aer

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică a arborelui cotitbull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea palierului centralbull Strunjirea simultană a palierelorbull Rectificarea de degroşare a palierelorbull Calibrarea găurilor de centrarebull Strunjirea de degroşare a manetoanelorbull Rectificarea de degroşaresuccesivă a manetoanelorbull Găurirea simultană a canalelor de ungerebull Găurirea şi filetarea flanşeibull Frezarea canalelor de panăbull TT călirea simultană a fusurilor (52hellip 65 HRC)bull Roluire redresarebull Rectificarea de finisare a palierelor

14

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

2 După gradul de aliere- Oţeluri slab aliate ( cu pacircnă la 25 elemente de aliere)- Oţeluri mediu aliate ( 255 elemente de aliere)- Oţeluri icircnalt aliate ( cu peste 5 elemente de aliere)

3 După utilizări- Oţeluri de construcţiea Oţeluri aliate de cementare ( pacircnă la 025C)b Oţeluri de tratament termic -icircmbunătăţire ( peste025C)- Oţeluri pentru sculea Oţeluri pentru scule aşchietoareb Oţeluri de deformare- Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi speciale ( fizice mecanicechimice)a Oţeluri şi aliaje cu proprietăţi magneticeb Oţeluri rezistente la uzurăc Oţeluri rezistente la coroziuned Oţeluri refractare

Notarea oţelurilor aliateSimbolul conţine o literă care indică modul de obţinere urmată de un grup de cifre şi litere Cifrele dinaintea grupului de litere indicăconţinutul de carbon icircn sutimi de procente iar cele de la sfacircrşitul acestuia indică conţinutul mediu al elementului principal de aliere icircn zecimi de procente Simbolurile literale indică elementele de aliere conţinute icircn ordinea importanţei ultimul fiind elementul principal de aliereEx T 20 Mn 14- oţel turnat cu 020C şi 14Mn

Oţelurile deformabile1 oţeluri de uz general- oţeluri aliate pentru construcţia de maşini- oţeluri aliate superioare pentru construcţia de maşini- oţeluri rezistente la coroziune- oţeluri refractare2 oţeluri cu destinaţie precisă

Simbolizarea oţelurilor aliate deformabileAu un simbol format din cifre şi litereDacă oţelul este superior după marca oţelului se se adaugă X iar dacă are conţinut controlat de sulf se adaugă S dacă sunt superioare şi au conţinut controlat de sulf se adaugă XSEx 18 MoCrNi13- are 018C sub 1Mo 13Ni 40 Cr 10- are 040C şi 1Cr

Oţelurile rezistente la coroziune şi refractare prelucrate la cald se simbolizează icircn mod similar Ex 12 NiCr 180- are 012C 1719Cr 810NiOţelurile aliate deformabile cu destinaţie precisă au notări asemănătoare cu indicarea la sfacircrşit a destinaţiei ca de ex Oţelul pentru arcuri 51 VCr 11 A- 051C 090120Cr oţelurile pentru rulmenţi se notează cu RULEx RUL 1 are 085110C 130165Croţelurile rapide se simbolizează cu Rp urmat de numărul de ordine al mărcii şi de numărul standarduluiEx Rp 3

FONTE ALIATEIcircn scopul realizării unor proprietăţi de rezistenţă la coroziune rezistenţă la uzură proprietăţi electrice şi magnetice fontele se aliază cu diferite elemente Cr Ni Mo V AletcClasificare- Fonte rezistente la uzura abrazivă- Fonte refractare- Fonte austenitice

11

Fonte rezistente la uzura abrazivăSunt fonte albe mediu şi icircnalt aliate cu Cr Ni Mo Vetc Ele se icircmpart icircn- fonte albe martensitice Ni-Cr- fonte albe Cr-Mo- fonte albe Cr-V- fonte albe icircnalt aliate cu cromEx Fa NiCr 1- fontă albă martensitică nichel-crom Fa VC- fontă albă crom-vanadiu

Fonte refractareSunt fonte aliate care trebuie să posede rezistenţă mare la oxidare pacircnă la 1100degCDupă elementul principal se clasifică icircnbull fonte aliate cu crom bull fonte aliate cu siliciubull fonte aliate cu siliciu şi crombull fonte aliate cu aluminiuPot avea grafit lamelar sau nodular şi se simbolizează Fr sau Frn urmat de simbolul elementului de aliereEx Fr Al 22- fontă aliată cu grafit lamelar şi cu 22Al Frn Al 22- fontă aliată cu grafit nodular şi cu 22Al

Fonte austeniticeSunt fonte icircnalt aliate cu proprietăţi speciale rezistenţă bună la coroziune rezistenţă bună la uzură icircn condiţii de frecare cu ungere proprietăţi electrice şi magnetice Sunt fonte icircnalt aliate cu nichel cu grafit lamelar sau nodular

Ex Fca Ni 35- fontă austenitică cu grafit lamelar cu 35Ni Fna NiSiCr 2052- fontă austenitică cu grafit nodular şi cu 20Ni 5Si şi 2Cr

MATERIALE COMPOZITEPrin materiale compozite se icircnţelege unirea a două sau mai multe materiale diferite dpdv chimic cu o suprafaţă clară de separare icircntre ele Materialul compozit trebuie să aibe proprietăţile pe care nu le are nici unul dintre materialele componente luat separat

ALTE MATERIALE

bull METALE ŞI ALIAJE NEFEROASE

- aluminiul şi aliaje pe bază de aluminiu(Ex Al 998 Al-Si)

- titanul şi aliaje pe bază de titan(Ex Ti-Mo)

- cuprul şi aliaje pe bază de cupru(Ex CuZn 5 ndash alamă Cu-Sn - bronzetc)

- aliaje de lipit

- aliaje antifricţiune

6 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PIESELOR DE TIP ARBORE

ARBORII sunt piese cu suprafeţe de revoluţie exterioare netedeicircn trepteprofilate

12

coaxiale sau cu axe paralele cu secţiunea circulară plină sau inelară profilat canelată cu axa geometrică rectilinie sau fracircntă

CONDIŢII TEHNICE SOLICITĂRI MATERIALE SEMIFABRICATEbullCONDIŢII TEHNICEPrecizie ridicată dpv al dimensiunilor formei şi poziţiei reciproce a suprafeţelor (STAS 8104)ndashconicitate ovalitate bătaie radială (50hellip 70 μm) concentricitate (50 μm) bataia frontală a flanşelor (30hellip50 μm) icircncovoiere (5hellip10 μm) abaterea de la paralelism a canalelor de pană sau a canelurilor (01 μmm) rugozitatea Ra= 02hellip 16 μmbullSOLICITĂRITorsiune icircncovoiere forfecare strivire oboseală bullMATERIALEOţeluri de icircmbunătăţire (cu un conţinut de C mai mare de 025) cu sau fără elemente de aliere OLC 45 OLC 50 OLC 60X 41MoCr10 50VCr11hellip şi uneori fonta

bull SEMIFABRICATEndash Laminate forjate (liber sau icircn matriţă) extrudate turnateOperaţiile necesare obţinerii semifabricatului forjat debitare icircncălzire CIF forjare debavurare tratament termicETAPELE PRELUCRĂRII MECANICE A ARBORILORdebitarea (pentru laminate) icircndreptarea bazareandash degroşarea prefinisarea finisareandash prelucrarea canelurilor canalelor de pană filetelor şi găurilor altor profilendash tratamentul termicndash rectificarea superfinisarea

PROCEDEE DE PRELUCRARE A ARBORILOR PRIN STRUNJIREbull Strunjirea de degroşarebull Strunjirea de finisarebull Strunjirea frontală cu avans longitudinalbull Strunjirea frontală cu avans transversalbull Strunjirea icircn trepte cu un singur cuţitbull Strunjirea cu multicuţite a arborilor netezibull Strunjirea cu multicuţite a arborilor icircn treptebull Strunjirea prin copiere

PRELUCRAREA FOARTE FINĂ A SUPRAFEŢELOR ARBORILORbull Strunjirea finăbull Rectificarea rapidăbull Rectificarea electrochimicăbull Lepuirea (rodarea)bull Honuirea exterioarăbull Superfinisareabull Lustruirea

OPERAŢII DE CONTROLbull CTC la recepţia semifabricatelor (formădimensiuni defectoscopic)bull CTC icircn timpul prelucrării (formă şidimensiuni)bull CTC final (formă dimensiuni poziţiareciprocă a suprafeţelor calitateasuprafeţelor - rugozitatea duritateadiferite straturi depuse)

Succesiunea operaţiilor tip de prelucrare a arborilor netezi şi icircn treptebull Debitarea semifabricatului (se elimină la semifabricatul matriţat)

13

bull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea de degroşare la unul din capetebull Strunjirea de degroşare la celălalt capătbull Strunjirea de finisare la unul din capetebull Strunjirea de finisare la celălalt capătbull Frezarea canelurilorbull Frezarea canalelor de panăbull Executarea filetelorbull Tratamentul termicbull Sablarebull Icircndreptarebull Rectificare exterioară a fusurilorbull Rectificarea filetuluibull CTC final

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull Conicitate Dmax-Dmin= 02 L (L=lungime)bull Ovalitate Dmax-Dmin= 01 D (D=diametru)bull Concavitate şi convexitate Dmax-Dmin= 02 Lbull Bătaia frontală a suprafeţei axiale bf max = 06 Dbull Deformarea (săgeata) arborelui sprijinit liber fmax =04 Dbull Abaterea de la paralelismul axelor 0015hellip 0025 mm100 mm icircn planul axelor şi 003hellip 005 mm 100 mm icircn planul perpendicularbull Toleranţa la lungime 015hellip 035 mm pentru fusuribull Ra = 01hellip 02 μmbull Duritatea 52hellip 65 HRCbull Forţa centrifugă de dezechilibrare lt 5 din masa arborelui

bullMATERIALEbullOŢELURI de icircmbunătăţire (Cgt02) cu şi fără elemente de aliere OLC 45 X OLC 60 X 33 Mo Cr 11hellipbullFONTE speciale aliate cu Cr Ni Mo Cu Precizie dimensională mai mare prelucrări mecanice mai puţine cu 25hellip 30 rezistenţă la oboseală mai ridicată decacirct la arborii din oţelMasă mai mică şi preţ redusbullSEMIFABRICATEbullArborii din oţel se matriţează icircn faze succesivebullArborii din fontă se toarnă Semifabricatele se supun la CTC nedistructivTratamente termice pentru detensionare 840hellip 860 oC şi răcire icircn aer - oţeluriLa fonte 930 oC menţinere 5h răcire lentă (20 oCh pacircnă la 500 oC) şi apoi răcire icircn aer

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică a arborelui cotitbull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea palierului centralbull Strunjirea simultană a palierelorbull Rectificarea de degroşare a palierelorbull Calibrarea găurilor de centrarebull Strunjirea de degroşare a manetoanelorbull Rectificarea de degroşaresuccesivă a manetoanelorbull Găurirea simultană a canalelor de ungerebull Găurirea şi filetarea flanşeibull Frezarea canalelor de panăbull TT călirea simultană a fusurilor (52hellip 65 HRC)bull Roluire redresarebull Rectificarea de finisare a palierelor

14

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

Fonte rezistente la uzura abrazivăSunt fonte albe mediu şi icircnalt aliate cu Cr Ni Mo Vetc Ele se icircmpart icircn- fonte albe martensitice Ni-Cr- fonte albe Cr-Mo- fonte albe Cr-V- fonte albe icircnalt aliate cu cromEx Fa NiCr 1- fontă albă martensitică nichel-crom Fa VC- fontă albă crom-vanadiu

Fonte refractareSunt fonte aliate care trebuie să posede rezistenţă mare la oxidare pacircnă la 1100degCDupă elementul principal se clasifică icircnbull fonte aliate cu crom bull fonte aliate cu siliciubull fonte aliate cu siliciu şi crombull fonte aliate cu aluminiuPot avea grafit lamelar sau nodular şi se simbolizează Fr sau Frn urmat de simbolul elementului de aliereEx Fr Al 22- fontă aliată cu grafit lamelar şi cu 22Al Frn Al 22- fontă aliată cu grafit nodular şi cu 22Al

Fonte austeniticeSunt fonte icircnalt aliate cu proprietăţi speciale rezistenţă bună la coroziune rezistenţă bună la uzură icircn condiţii de frecare cu ungere proprietăţi electrice şi magnetice Sunt fonte icircnalt aliate cu nichel cu grafit lamelar sau nodular

Ex Fca Ni 35- fontă austenitică cu grafit lamelar cu 35Ni Fna NiSiCr 2052- fontă austenitică cu grafit nodular şi cu 20Ni 5Si şi 2Cr

MATERIALE COMPOZITEPrin materiale compozite se icircnţelege unirea a două sau mai multe materiale diferite dpdv chimic cu o suprafaţă clară de separare icircntre ele Materialul compozit trebuie să aibe proprietăţile pe care nu le are nici unul dintre materialele componente luat separat

ALTE MATERIALE

bull METALE ŞI ALIAJE NEFEROASE

- aluminiul şi aliaje pe bază de aluminiu(Ex Al 998 Al-Si)

- titanul şi aliaje pe bază de titan(Ex Ti-Mo)

- cuprul şi aliaje pe bază de cupru(Ex CuZn 5 ndash alamă Cu-Sn - bronzetc)

- aliaje de lipit

- aliaje antifricţiune

6 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PIESELOR DE TIP ARBORE

ARBORII sunt piese cu suprafeţe de revoluţie exterioare netedeicircn trepteprofilate

12

coaxiale sau cu axe paralele cu secţiunea circulară plină sau inelară profilat canelată cu axa geometrică rectilinie sau fracircntă

CONDIŢII TEHNICE SOLICITĂRI MATERIALE SEMIFABRICATEbullCONDIŢII TEHNICEPrecizie ridicată dpv al dimensiunilor formei şi poziţiei reciproce a suprafeţelor (STAS 8104)ndashconicitate ovalitate bătaie radială (50hellip 70 μm) concentricitate (50 μm) bataia frontală a flanşelor (30hellip50 μm) icircncovoiere (5hellip10 μm) abaterea de la paralelism a canalelor de pană sau a canelurilor (01 μmm) rugozitatea Ra= 02hellip 16 μmbullSOLICITĂRITorsiune icircncovoiere forfecare strivire oboseală bullMATERIALEOţeluri de icircmbunătăţire (cu un conţinut de C mai mare de 025) cu sau fără elemente de aliere OLC 45 OLC 50 OLC 60X 41MoCr10 50VCr11hellip şi uneori fonta

bull SEMIFABRICATEndash Laminate forjate (liber sau icircn matriţă) extrudate turnateOperaţiile necesare obţinerii semifabricatului forjat debitare icircncălzire CIF forjare debavurare tratament termicETAPELE PRELUCRĂRII MECANICE A ARBORILORdebitarea (pentru laminate) icircndreptarea bazareandash degroşarea prefinisarea finisareandash prelucrarea canelurilor canalelor de pană filetelor şi găurilor altor profilendash tratamentul termicndash rectificarea superfinisarea

PROCEDEE DE PRELUCRARE A ARBORILOR PRIN STRUNJIREbull Strunjirea de degroşarebull Strunjirea de finisarebull Strunjirea frontală cu avans longitudinalbull Strunjirea frontală cu avans transversalbull Strunjirea icircn trepte cu un singur cuţitbull Strunjirea cu multicuţite a arborilor netezibull Strunjirea cu multicuţite a arborilor icircn treptebull Strunjirea prin copiere

PRELUCRAREA FOARTE FINĂ A SUPRAFEŢELOR ARBORILORbull Strunjirea finăbull Rectificarea rapidăbull Rectificarea electrochimicăbull Lepuirea (rodarea)bull Honuirea exterioarăbull Superfinisareabull Lustruirea

OPERAŢII DE CONTROLbull CTC la recepţia semifabricatelor (formădimensiuni defectoscopic)bull CTC icircn timpul prelucrării (formă şidimensiuni)bull CTC final (formă dimensiuni poziţiareciprocă a suprafeţelor calitateasuprafeţelor - rugozitatea duritateadiferite straturi depuse)

Succesiunea operaţiilor tip de prelucrare a arborilor netezi şi icircn treptebull Debitarea semifabricatului (se elimină la semifabricatul matriţat)

13

bull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea de degroşare la unul din capetebull Strunjirea de degroşare la celălalt capătbull Strunjirea de finisare la unul din capetebull Strunjirea de finisare la celălalt capătbull Frezarea canelurilorbull Frezarea canalelor de panăbull Executarea filetelorbull Tratamentul termicbull Sablarebull Icircndreptarebull Rectificare exterioară a fusurilorbull Rectificarea filetuluibull CTC final

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull Conicitate Dmax-Dmin= 02 L (L=lungime)bull Ovalitate Dmax-Dmin= 01 D (D=diametru)bull Concavitate şi convexitate Dmax-Dmin= 02 Lbull Bătaia frontală a suprafeţei axiale bf max = 06 Dbull Deformarea (săgeata) arborelui sprijinit liber fmax =04 Dbull Abaterea de la paralelismul axelor 0015hellip 0025 mm100 mm icircn planul axelor şi 003hellip 005 mm 100 mm icircn planul perpendicularbull Toleranţa la lungime 015hellip 035 mm pentru fusuribull Ra = 01hellip 02 μmbull Duritatea 52hellip 65 HRCbull Forţa centrifugă de dezechilibrare lt 5 din masa arborelui

bullMATERIALEbullOŢELURI de icircmbunătăţire (Cgt02) cu şi fără elemente de aliere OLC 45 X OLC 60 X 33 Mo Cr 11hellipbullFONTE speciale aliate cu Cr Ni Mo Cu Precizie dimensională mai mare prelucrări mecanice mai puţine cu 25hellip 30 rezistenţă la oboseală mai ridicată decacirct la arborii din oţelMasă mai mică şi preţ redusbullSEMIFABRICATEbullArborii din oţel se matriţează icircn faze succesivebullArborii din fontă se toarnă Semifabricatele se supun la CTC nedistructivTratamente termice pentru detensionare 840hellip 860 oC şi răcire icircn aer - oţeluriLa fonte 930 oC menţinere 5h răcire lentă (20 oCh pacircnă la 500 oC) şi apoi răcire icircn aer

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică a arborelui cotitbull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea palierului centralbull Strunjirea simultană a palierelorbull Rectificarea de degroşare a palierelorbull Calibrarea găurilor de centrarebull Strunjirea de degroşare a manetoanelorbull Rectificarea de degroşaresuccesivă a manetoanelorbull Găurirea simultană a canalelor de ungerebull Găurirea şi filetarea flanşeibull Frezarea canalelor de panăbull TT călirea simultană a fusurilor (52hellip 65 HRC)bull Roluire redresarebull Rectificarea de finisare a palierelor

14

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

coaxiale sau cu axe paralele cu secţiunea circulară plină sau inelară profilat canelată cu axa geometrică rectilinie sau fracircntă

CONDIŢII TEHNICE SOLICITĂRI MATERIALE SEMIFABRICATEbullCONDIŢII TEHNICEPrecizie ridicată dpv al dimensiunilor formei şi poziţiei reciproce a suprafeţelor (STAS 8104)ndashconicitate ovalitate bătaie radială (50hellip 70 μm) concentricitate (50 μm) bataia frontală a flanşelor (30hellip50 μm) icircncovoiere (5hellip10 μm) abaterea de la paralelism a canalelor de pană sau a canelurilor (01 μmm) rugozitatea Ra= 02hellip 16 μmbullSOLICITĂRITorsiune icircncovoiere forfecare strivire oboseală bullMATERIALEOţeluri de icircmbunătăţire (cu un conţinut de C mai mare de 025) cu sau fără elemente de aliere OLC 45 OLC 50 OLC 60X 41MoCr10 50VCr11hellip şi uneori fonta

bull SEMIFABRICATEndash Laminate forjate (liber sau icircn matriţă) extrudate turnateOperaţiile necesare obţinerii semifabricatului forjat debitare icircncălzire CIF forjare debavurare tratament termicETAPELE PRELUCRĂRII MECANICE A ARBORILORdebitarea (pentru laminate) icircndreptarea bazareandash degroşarea prefinisarea finisareandash prelucrarea canelurilor canalelor de pană filetelor şi găurilor altor profilendash tratamentul termicndash rectificarea superfinisarea

PROCEDEE DE PRELUCRARE A ARBORILOR PRIN STRUNJIREbull Strunjirea de degroşarebull Strunjirea de finisarebull Strunjirea frontală cu avans longitudinalbull Strunjirea frontală cu avans transversalbull Strunjirea icircn trepte cu un singur cuţitbull Strunjirea cu multicuţite a arborilor netezibull Strunjirea cu multicuţite a arborilor icircn treptebull Strunjirea prin copiere

PRELUCRAREA FOARTE FINĂ A SUPRAFEŢELOR ARBORILORbull Strunjirea finăbull Rectificarea rapidăbull Rectificarea electrochimicăbull Lepuirea (rodarea)bull Honuirea exterioarăbull Superfinisareabull Lustruirea

OPERAŢII DE CONTROLbull CTC la recepţia semifabricatelor (formădimensiuni defectoscopic)bull CTC icircn timpul prelucrării (formă şidimensiuni)bull CTC final (formă dimensiuni poziţiareciprocă a suprafeţelor calitateasuprafeţelor - rugozitatea duritateadiferite straturi depuse)

Succesiunea operaţiilor tip de prelucrare a arborilor netezi şi icircn treptebull Debitarea semifabricatului (se elimină la semifabricatul matriţat)

13

bull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea de degroşare la unul din capetebull Strunjirea de degroşare la celălalt capătbull Strunjirea de finisare la unul din capetebull Strunjirea de finisare la celălalt capătbull Frezarea canelurilorbull Frezarea canalelor de panăbull Executarea filetelorbull Tratamentul termicbull Sablarebull Icircndreptarebull Rectificare exterioară a fusurilorbull Rectificarea filetuluibull CTC final

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull Conicitate Dmax-Dmin= 02 L (L=lungime)bull Ovalitate Dmax-Dmin= 01 D (D=diametru)bull Concavitate şi convexitate Dmax-Dmin= 02 Lbull Bătaia frontală a suprafeţei axiale bf max = 06 Dbull Deformarea (săgeata) arborelui sprijinit liber fmax =04 Dbull Abaterea de la paralelismul axelor 0015hellip 0025 mm100 mm icircn planul axelor şi 003hellip 005 mm 100 mm icircn planul perpendicularbull Toleranţa la lungime 015hellip 035 mm pentru fusuribull Ra = 01hellip 02 μmbull Duritatea 52hellip 65 HRCbull Forţa centrifugă de dezechilibrare lt 5 din masa arborelui

bullMATERIALEbullOŢELURI de icircmbunătăţire (Cgt02) cu şi fără elemente de aliere OLC 45 X OLC 60 X 33 Mo Cr 11hellipbullFONTE speciale aliate cu Cr Ni Mo Cu Precizie dimensională mai mare prelucrări mecanice mai puţine cu 25hellip 30 rezistenţă la oboseală mai ridicată decacirct la arborii din oţelMasă mai mică şi preţ redusbullSEMIFABRICATEbullArborii din oţel se matriţează icircn faze succesivebullArborii din fontă se toarnă Semifabricatele se supun la CTC nedistructivTratamente termice pentru detensionare 840hellip 860 oC şi răcire icircn aer - oţeluriLa fonte 930 oC menţinere 5h răcire lentă (20 oCh pacircnă la 500 oC) şi apoi răcire icircn aer

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică a arborelui cotitbull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea palierului centralbull Strunjirea simultană a palierelorbull Rectificarea de degroşare a palierelorbull Calibrarea găurilor de centrarebull Strunjirea de degroşare a manetoanelorbull Rectificarea de degroşaresuccesivă a manetoanelorbull Găurirea simultană a canalelor de ungerebull Găurirea şi filetarea flanşeibull Frezarea canalelor de panăbull TT călirea simultană a fusurilor (52hellip 65 HRC)bull Roluire redresarebull Rectificarea de finisare a palierelor

14

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

bull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea de degroşare la unul din capetebull Strunjirea de degroşare la celălalt capătbull Strunjirea de finisare la unul din capetebull Strunjirea de finisare la celălalt capătbull Frezarea canelurilorbull Frezarea canalelor de panăbull Executarea filetelorbull Tratamentul termicbull Sablarebull Icircndreptarebull Rectificare exterioară a fusurilorbull Rectificarea filetuluibull CTC final

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull Conicitate Dmax-Dmin= 02 L (L=lungime)bull Ovalitate Dmax-Dmin= 01 D (D=diametru)bull Concavitate şi convexitate Dmax-Dmin= 02 Lbull Bătaia frontală a suprafeţei axiale bf max = 06 Dbull Deformarea (săgeata) arborelui sprijinit liber fmax =04 Dbull Abaterea de la paralelismul axelor 0015hellip 0025 mm100 mm icircn planul axelor şi 003hellip 005 mm 100 mm icircn planul perpendicularbull Toleranţa la lungime 015hellip 035 mm pentru fusuribull Ra = 01hellip 02 μmbull Duritatea 52hellip 65 HRCbull Forţa centrifugă de dezechilibrare lt 5 din masa arborelui

bullMATERIALEbullOŢELURI de icircmbunătăţire (Cgt02) cu şi fără elemente de aliere OLC 45 X OLC 60 X 33 Mo Cr 11hellipbullFONTE speciale aliate cu Cr Ni Mo Cu Precizie dimensională mai mare prelucrări mecanice mai puţine cu 25hellip 30 rezistenţă la oboseală mai ridicată decacirct la arborii din oţelMasă mai mică şi preţ redusbullSEMIFABRICATEbullArborii din oţel se matriţează icircn faze succesivebullArborii din fontă se toarnă Semifabricatele se supun la CTC nedistructivTratamente termice pentru detensionare 840hellip 860 oC şi răcire icircn aer - oţeluriLa fonte 930 oC menţinere 5h răcire lentă (20 oCh pacircnă la 500 oC) şi apoi răcire icircn aer

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică a arborelui cotitbull Frezare şi centruire la ambele capetebull Strunjirea palierului centralbull Strunjirea simultană a palierelorbull Rectificarea de degroşare a palierelorbull Calibrarea găurilor de centrarebull Strunjirea de degroşare a manetoanelorbull Rectificarea de degroşaresuccesivă a manetoanelorbull Găurirea simultană a canalelor de ungerebull Găurirea şi filetarea flanşeibull Frezarea canalelor de panăbull TT călirea simultană a fusurilor (52hellip 65 HRC)bull Roluire redresarebull Rectificarea de finisare a palierelor

14

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

bull Rectificarea de finisare a manetoanelorbull Superfinisare fusuribull CTC final

RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT

1- Icircncovoierea - Redresare la rece2- Uzura icircn lungime a fusurilor manetoane - Cromare (metalizare) şi rectificare3- Uzura icircn lungime a paliereului central - Rectificare la o cotă de reparaţii sau metalizare şi rectificare4-Uzura canalului de pană ndash Frezare la o cotă de reparaţie sau frezarea unui alt canal la 90o(se modifică şi piesa conjugată)5- Uzura filetelor flanşei - Majorare6- Uzura locaşului arborelui primar al CV - Cromare şi rectificare sau icircnlocuire bucşă şi alezare7- Bătaia frontală a flanşei - Rectificare8- Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii lustruire rotunjire găuri deungere sau - cromare (metalizare) şi rectificare la nominal sau cote de reparaţiiCTC - Verificarea condiţiilor tehniceSuccesiunea principalelor operaţii

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA ARBORELUI CU CAME

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEbull CONDIŢII TEHNICEAbateri de formă şi poziţie de 004hellip 005 mm pe porţiunea cilindrică 002hellip005 mm pe profil 01hellip 012 mm la icircnălţime 1ohellip 2o la poziţia unghiularăbull MATERIALEOţeluri OLC 10 OLC 15 OLC 45X OLC 55 45 C 10 hellipFonte fontă cenuşie fontă specială fontă cu grafit nodularbull SEMIFABRICATEForjate icircn matriţe sau turnate icircn cochile şau coji de bachelită

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Frezare şi centruire 2 Strunjirea palierelor (degroşare şi finisare)3 Rectificarea fusurilor4 Strunjirea simultană a suprafeţelor frontale ale camelor5 Strunjirea simultană a intervalelor dintre came7 Frezarea canalului de pană8 Burghiere şi tarodare la capătul cu canal de pană9 Strunjirea camelor şi a excentricului pompei de benzină10 Rectificarea camelor şi a excentricului11 Frezarea danturii12 Tratament termic13 CTC14 Detensionare15 Redresare16 Rectificarea fusurilor17 Rectificarea camelor18 Control feroflux19 Superfinisare20 Demagnetizare21 Fosfatare22 Spălare23 CTC final

RECONDIŢIONARE A ARBORELUI CU CAME

15

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

1 Icircncovoierea - Redresare + control feroflux2 Uzura canalului de pană - Majorare sau Frezarea unui canal la 180o3 Uzura fusurilor - Rectificare la cote de reparaţii sau Cromare şi rectificare4 Uzura părţii cilindrice a camei - Metalizare + rectificare5 Uzura profilului camelor - Rectificare la cote de reparaţii sau Icircncărcare(sudură metalizare) + rectificare6 Uzura suprafeţei de fixare a roţii de distribuţie - Icircncărcare + rectificare

7 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PIESELOR TIP BUCŞĂ

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEbull dimensiunile alezajelor trepte de precizie ISO 4hellip 7bull formă (conicitate ovalitatehellip ) 008 015 mmbull poziţia reciprocă a suprafeţelor (concentricitate perpendicularitatea axei faţă de suprafaţa frontală) 001hellip 02 mmbull Rugozitate 16hellip 32 μm

MATERIALEbull oţel fontă alamă bronz aliaje speciale materiale plastice

SEMIFABRICATEbull laminate forjate turnate tuburiExemple Cămaşa cilindruluicuzineţii jicloarele ghidul supapei lagăre hellip

Procese tehnologice tipDificultăţi de prelucrare acces evacuarea şpanului rigiditateProblemă tehnologică specifică asigurarea concentricităţii suprafeţei interioare şi a celei exterioare precum şi a perpendicularităţii suprafeţei frontale cu axa alezajuluiMetode de rezolvare a problemei1 prelucrarea celor trei suprafeţe dintr-o singură prindere2 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa exterioară pentru prelucrarea suprafeţei interioare3 prelucrare tuturor suprafeţelor din două prinderi bază de aşezaresuprafaţa interioară pentru prelucrarea suprafeţei exterioare Procedee tehnologice de realizare a alezajelor burghiere adacircncire alezare strunjire interioară broşare rectificare honuirehellipBurghierea pacircnă de φ 50 mm mai rar φ 100 mm Peste φ35 mm burghiere şilărgire (burghiere dublă)Adacircncirea burghie adacircncitoare lamatoare Precizie mai ridicată decacirct la burghierea simplă

Alezarea alezoare cu nr Mare de dinţi Precizie dimensională şi rugozitate mai bune dar productivitate mai redusă adaosul de prelucrare mic

Strunjirea degroşare sau finisare 1 - cu piesa icircnmişcare de rotaţie - cu sculaicircn mişcare de rotaţie

Broşarea precizie şi productivitate ridicate se aplică la alezaje circularesau canelate Rectificarea acces dificil al sculei Diametrul acesteia 06hellip09 dindiametrul alezajului Turaţii mari ale sculei 15000hellip 80000 rotmin Ra= 01hellip 16 μm

Honuirea procedeu specific de finisare a alezajelor utilizat la prelucrarea cămăşilor de cilindruSe icircmbunătăţesc precizia dimensională şi precizia de formă

16

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

Nu se icircmbunătăţeşte precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor Ra=0025hellip 04 μmAdaosul de prelucrare icircndepărtat 002hellip 004 mm Lepuirea (rodarea) superfinisare care se aplică mai ales pieselor din oţel şi fontă Prelucrarea se realizează icircn prezenţa pastei de lepuit (rodat) care este formată din praf abraziv şi unsoare consistentă sau ulei Lepuirea interioară se execută cu o bucşă elastic cu diametrul mai mic cu 001hellip 002 mm decacirct alezajul Ra= 01hellip 0012 μmAdaosul de prelucrare 0005hellip 0025 mm

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA CĂMĂŞILOR DE CILINDRUCămaşă umedăCămaşă răcită cu aerCămaşă uscată

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE

CONDIŢII TEHNICE SEMIFABRICATEbull Dimensiuni formă poziţie reciprocă şi rugozitate (vezi desenul)

MATERIALEbull Fontă aliată cu crom cu conţinut ridicat de siliciu şi fosforbull Oţel sau materiale composite

SEMIFABRICATEbull Turnate centrifugalbull Cămăşile din două materiale (aluminiu şi oţel sau fontă) setoarnă icircn două etape bull Sinterizate

Aspecte particulare ale tehnologiei de prelucrare mecanicăbull Particularitate Bucşă cu pereţi subţiribull Prinderi fără deformări radialebull Dispozitive pahare cu stracircngere hidraulică sau pneumatică Tehnologia de fabricare

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebull strunjirea interioară şi exterioară (separat sau simultan) cu prindere de maselotăbull prelucrarea celor două teşituri de la ambele capete (bazele principale de aşezare)2 Prelucrarea suprafeţelor exterioarebull strunjirebull rectificare fără centre3 Prelucrarea suprafeţelor interioarebullalezare cu bare de alezat cu cuţite aplicatebullrectificare interioarăbullhonuirea a) Ra=16 b) Ra=08 μm

Recondiţionarea cămăşilor de cilindruUzuri normale fisuri rizuri urme de gripaj rupturi Nu se recondiţionează spărturileRecondiţionarea alezajului majorare la o cotă de reparaţiibullrestabilirea formei geometrice prin alezarebullfinisarea prin honuireCămăşile uscate se depresează şi se icircnlocuiesc

FABRICAREA CUZINEŢILOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

17

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

CONDIŢII TEHNICE abateri stracircnse ale dimensiunilor şi rugozităţii Se acordă atenţie icircn special grosimii cuzinetului MATERIALE strat de rezistenţă (oţel aliat cu mangan) strat antifricţiune (aliaje de Sn Pb Al)

Placarea depunerea de material antifricţiune (Al - Sn sau Al - Pb) pe un suport de oţel Pentru creşterea aderenţei se plachează prin laminare o folie de aluminiu asperizatăSinterizarea Pe banda de oţel icircncălzită la 1200oC se depune un strat uniform de pulbere metalică (amestec fizic de materiale antifricţiune) Presinterizare laminare sinterizareTurnarea turnare centrifugală icircn tuburi de oţel Metoda se utilizează foarte rar mai ales la reparaţiiSEMIFABRICATE benzi bimetalice sau trimetalice obţinute prin placare sinterizare turnareFabricarea şi recondiţionarea pieselor de tip carcasăFabricarea şi recondiţionarea blocului motorCondiţii tehnice materiale semifabricatebull Condiţii tehnicendash Precizie dimensională ndash Precizie de formă ndash Poziţia reciprocă a suprafeţelorndash Rugozitate ndash Etanşeitatebull Apă (02 MPa ndash 2 min)bull Ulei (05 MPa ndash 1 min)

Condiţii tehnice pentru execuţia blocului motorbull Materialendash Fonta cenuşiendash Aliaje de aluminiubull SemifabricatendashFc turnare icircn formă cu amestec de turnare recoacere de detensionare (500hellip 550 oC menţinere 2hellip 8 h răcire lentă) duritate 170hellip 210 HBndashAl turnare icircn cochilă icircmbătracircnire artificială

Tehnologia de prelucrare mecanică 1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane exterioare3 Prelucrarea alezajelor cilindrilor (locaşuri pt cămăşi)4 Prelucrarea altor alezaje (găuri)5 Prelucrarea alezajelor arborilor cotit şi de distribuţie6 Prelucrarea alezajelor arborilor intermediari7 Control final8 Proba de presiune

Recondiţionare a blocului motor1 Fisuri ndash sudare sau lipire2 Spărturi - sudare3 Rupturi ndash se reformează4 Uzura locaşurilor palierelor ndash alezarecromare alezare5 Uzura locaşuri AK ndash alezare la o cotă de reparaţii6 Uzura locaşurilor pt tacheţi - alezare la o cotă de reparaţii 7 Deteriorarea găurilor filetate ndash a)icircncărcare cu sudură gaurire şi filetare la cota nominală b) filetare la o cotă majorată şi adaptarea piesei conjugate c)utilizarea inserţiilor HELI COIL d)utilizarea metalelor plastice8 Deteriorarea locaşurilor pentru cămăşile cilindrilor ndash alezare la o cotă majorată9 Deteriorarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa (zgacircrieturi sau coroziune) ndashrectificare (la piesele din fontă) sau frezare (la piesele din Al)10 Deformarea suprafeţei de icircmbinare cu chiulasa - rectificare (la piesele din fontă)sau frezare (la piesele din Al)11 Rizuri exfolieri uzuri ale cuzineţilor (bucşelor) AK ndash icircnlocuire

Fabricarea şi recondiţionarea Chiulasei

18

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

Tehnologia de prelucrare mecanică1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 Prelucrarea suprafeţelor plane3 Burghiere lărgire alezare lamare filetare teşire4 Asamblarea scaunelor şi ghidurilor de supapă5 Prelucrarea icircn stare asamblată6 CTC finalbullCondiţii tehnice asemănătoare cu ale blocului motor cu particularităţi referitoare la poziţia alezajelor pentru injectoare scaunele şi ghidurile de supapă)bullMateriale Aliaje de Al sau Fontă cenuşiebullSemifabricate turnate

Recondiţionarea chiulasei1 Fisuri crăpături pe supraf exterioare ndash se reformează2 Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere ndash se reformează3 Deformarea suprafeţei de aşezare pe bloc ndashse frezează (Al) sau se rectifică (Fc) fărăa se depăşi icircnălţimea minimă admisă (se poate modifica raportul de comprimare)4 şi 5 Uzura suprafeţelor int a ghidurilor ndashicircnlocuire ghid6 şi 7 Uzura locaşurilor ghidurilor - alezare şi utilizarea unui ghid corespunzător8 şi 9 Uzuri ciupituri pe suprafaţa de etanşare a scaunelor ndash rectificarea scaunelor şidacă este cazul rodare icircmpreună cu supapa10 şi 11 Uzura locaşului pentru scaunul supapei - alezare şi utilizarea unui scaun corespunzător12 Ciupituri şi rizuri pe suprafaţa de aşezare a injectorului ndash alezare şi utilizarea uneipiese compensatoare13 Deformarea suprafeţei de aşezare a colectorului de admisie sau şi evacuare- se frezează (Al) sau se rectifică (Fc)14 Deteriorarea filetelor ndash vezi cele patru metode descrise la blocul motor

8 FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA BIELELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATE

CONDIŢII TEHNICEImpuse de necesitatea asigurării rezistenţei icircnalte la oboseală şi rigidităţiibullcoplanaritatea şi paralelismul axelorbulldistanţa dintre axebullovalitatea şi conicitatea alezajelorbullperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de suprafaţăbullaşezarea capacului pe icircntreaga suprafaţă fără jocuribullrugozitatea suprafeţelor prelucrate 16 μmbullrugozitatea alezajelor 08 μmbullechilibraj şi masă (1hellip 2)

MATERIALEbull Oţel de icircmbunătăţire cu conţinut mediu de carbon (035hellip 045 C) OLC 45 X OLC 50 X 40 Cr 10 41 Mo Cr 11 41 V Mo Cr 17bull Fontă maleabilă cu structură perliticăbull Aliaje de aluminiu

SEMIFABRICATEForjate şi ecruisate cu alice 2 variante corpul şi capacul separate sau corp comun cuochiul mare oval sau rotund

TEHNOLOGIA DE FABRICARE- etape-

19

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

1 Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare (suprafeţele frontale plane)2 Prelucrarea alezajelor (capul şi piciorul)3 prelucrarea suprafeţelor de separare ale capului şi capacului4 prelucrarea găurilor pentru şuruburi5 prelucrarea definitivă a alezajelor (după asamblarea capacului şi prestracircngerea la cuplu)6 CTC şi sortare pe grupe masice

RECONDIŢIONAREA BIELELOR1 Icircncovoierea axei - icircndreptare la rece şi control defectoscopic2 Uzura locaşului pentru bucşă - alezare la cotă de reparaţie3 Uzura bucşei - icircnlocuire4 Uzarea sau deformarea locaşului pentru cuzinet ndash frezarea suprafeţelor de separare şi prelucrare le cota nominală 5 Uzura laterală - cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală

FABRICAREA ŞI RECONDIŢIONAREA PISTOANELOR

CONDIŢII TEHNICE MATERIALE SEMIFABRICATEMATERIALEbull Aliaje de aluminiu conductivitate termică ridicată densitate mică proprietăţi antifricţiune uzinare uşoară- Aliaje pe bază de siliciu (silumin) Al - Si - Cu - Mg - Ni- Aliaje pe bază de cupru (aliaj Y) Al - Cu - Ni - MgSEMIFABRICATEbull Turnare icircn cochilăbull Matriţarebull SinterizareInserţii incorporate icircn semifabricat (nirezist) Tratamente termice Călire 500hellip 520 oC4hellip 6 hRăcire icircn apă Imbătracircnire artificial 170hellip 190 oC 6hellip12 h

bull Acoperiri de protecţie- grafitare strat 8hellip 15 μm grafit coloidal icircn suspensie icircn soluţie de alcool metilic 82 acetat de metil 15 şi nitroceluloză 3 - cositorirea sau plumbuirea strat 5hellip 30 μm prin galvanizare- oxidarea electrolitică (eloxarea) şi oxidarea chimică strat 10hellip 30 μm

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂETAPE1 alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare2 prelucrarea suprafeţelor exterioare3 prelucrarea alezajului pentru bolţ4 operaţii de găurire şi frezare5 sortare pe grupe masice şi dimensionale6 operaţii de control

Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezarebullbaza principală suprafaţa interioară a bracircului mantaleibullbaze auxiliare gaura de centrare din capul pistonului sau alezajul pt bolţ

Prelucrarea suprafeţelor exterioareMaşini cu comandă numerică- precizie şi productivitate ridicate

Găurirea şi frezareaCorectarea masei prin strunjirea bracircului mantaleiSortarea pe grupe masice şi dimensionale

20

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

Recondiţionarea pistoanelorPistoanele nu se recondiţionează

9 FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025) 17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călite Pentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării - similar cu piesele tip bucşă2 Prelucrarea danturiia) prin aşchiere prelucrarea bazelor tehnologice prelucrarea corpului roţii pacircnă la operaţia de danturare prelucrarea danturii tratament termic finisarea corpului roţii finisarea danturiib) prin deformare plastică Prelucrarea parţială a corpului roţii danturare finisarePrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare cilindrice se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsăpe dorn

Prelucrarea danturii prin metoda copieriiTăierea danturii se realizează prin frezare Scula freză disc modul sau freză deget modul Are profilul golului dintre dinţi Se pot obţine danturi şi prin broşare Metoda copierii este puţin productivă şi are precizie scăzută Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii Prelucrarea constă din ldquoangrenareardquo sculei cu roata Poziţiile consecutive ale muchiilor aşchietoare ale sculei generază profilul dintelui ca o linie icircnfăşurătoareScule freza melc cuţit roată de mortezat cuţit pieptene de mortezat

Prelucrarea părţii frontale a danturiiDebavurarea teşirea roluirea raionarea Se aplică la danturile de cuplare roţi baladoare inele de sincronizare

Finisarea danturilor1 Şeveruirea finisarea danturii prin aşchiere folosind un şever - roată sau un şever - cremalieră Scula şi roata formează un angrenaj icircncrucişat la care există o mişcare

21

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

de alunecare icircn lungul flancurilor Prelucrarea se execută icircnainte de tratamentul termicPe flancurile sculei sunt prelucrate muchii aşchietoare Productivitate ridicată precizierelativ bună

2 Rodarea Se prelucrează danturi tratate şi netratate termic Prelucrarea constă din angrenarea forţată a roţii cu una sau mai multe roţi sculă icircn prezenţa unui material abraziv Angrenarea poate să fie cu axe incrucişate sau paralele Precizie şi rugozităţi foarte bune Uneori rodarea se face nu cu o sculă ci cu roata conjugată Icircn acest caz roţile se icircmperechează

3 Rectificarea Precizie ridicată corectează imperfecţiunile de danturare Se execută numai după tratament termica) Rectificarea prin copiere Scula piatra abrazivă se profilează pentru fiecare tip de roată Metodă relative productivă dar cu precizie destul de scăzută

b) Rectificarea prin rostogolire (intermitantă sau continuă)- procedeul Maag - cu două pietre abrazive- procedeul Niles - cu o singură piatră abrazivăPrecizie foarte ridicată dar productivitate scăzută- rostogolirea continuă utilizează o piatră abrazivă melcată Păstrează caracteristicile frezării cu freza melc

FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE CONICE

Condiţii tehnice materiale semifabricateCondiţii tehnice Calitatea angrenării se apreciază după trei criterii- precizia cinematică eroarea totală a unghiului de rotire icircn limita unei rotaţii- funcţionarea lină determinată de valorile componentelor erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori icircn timpul unei rotaţii- contactul dintre dinţi (precizia de execuţie a flancurilor) raportul minim icircn procente icircntre dimensiunea petei de contact şi suprafaţa flancurilor Alte condiţii tehnice coaxialitatea alezajului cu suprafaţa exterioară abaterea de la perpendicularitate ale feţelor frontale faţă de axa alezajului (0015 004mm) precizia dimensională duritateasuprafeţelor active 56 62 HRC duritatea miezului dinţilor 320 420 HB adacircncimea stratului cementat 11 20 mm rugozitatea suprafeţelor active Ra = 16 04 μm

Materiale Suprafeţele dinţilor trebuie să fie rezistente la uzură iar miezul trebuie să fie tenace pentru a rezista la icircncovoiere şi la sarcini cu şoc Aceste caracteristici sunt asigurate de oţelurile de cementare (Clt025)17CrNiMo6 18MoCr10 15Cr08 21TiMoCr12 cementate şi apoi călitePentru angrenajele care nu transmit cupluri mari se utilizează şi perechi de materiale fontă - oţel mase plastice - oţel bronz - oţel sau materiale compozite obţinute prin sinterizareSemifabricate La diametre lt60mm se realizează din bare laminate La diametre mai mari semifabricatele sunt laminate sau refulate Icircnainte de prelucrările mecanice semifabricatele se supun normalizării sau recoacerii de icircnmuiere

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC1 Prelucrarea icircn vederea danturării2 Prelucrarea danturiiPrelucrarea semifabricatului icircn vederea danturării alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare prelucrarea suprafeţelor exterioare şi interioare Bazele principale de aşezare sunt- axa pinionului materializată prin găuri de centrare- la coroana dinţată suprafaţa frontală şi suprafaţa interioară a alezajului central Pentru prelucrarea acestora semifabricatul este prins de suprafaţa exterioară succesiv din două prinderi (de o parte şi de cealaltă a feţelor frontale) Suprafeţele frontale se prelucrează prin strunjire iar cele interioare prin găurire lărgire alezare mortezare broşare Suprafeţele exterioare se prelucrează icircntre vacircrfuri cu piesa prinsă pe dorn

22

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

PRELUCRAREA DANTURILOR CONICE1) Prelucrarea prin metoda copierii2) Prelucrarea prin metoda rulării (rostogolirii)Prelucrarea prin metoda copieriiDantura se poate executa cu freza disc modul prin broşare circular sau rabotare după şablona) Frezarea cu freza disc modul Golurile dintre dinţi se taie unul cacircte unul emifabricatul fiind aşezat icircnclinat Precizie şi productivitate scăzute

b) Broşarea circulară Se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt fixate rupe de cuţite profilate care icircn timpul unei rotaţii prelucrează integral un gol dintre doi dinţiProductivitate şi precizie bune

c) Rabotarea după şablon Se generează profilul prin aşchiere succesivă de-a lungulliniilor lui generatoare Căruciorul portsculă (1) are o mişcare alternativă de-a lungulunui braţ (2) care poate să oscileze icircn jurul a două axe perpendiculare SH (orizontală)şi SY (verticală) care se intersectează icircn punctul S care este vacircrful conului primitiv al roţii 3 ce se prelucrează La extremitatea braţului există un palpator (A) care alunecă pe şablonul (4)Traiectoria cuţitului coincide direcţiei SA

Principiul de prelucrare a roţilor dinţate conice cu dantură dreaptă sau icircnclinată se bazează pe angrenarea roţii de prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinţi drepţi sau icircnclinaţi avacircnd flancuri rectilinii materializate de tăişurile sculei care rabotează golul dintre doi dinţi

Prelucrarea roţilor dinţate conice cu dinţi curbiCurbura dinţilor se poate realiza icircn arc de cerc arc de epicicloidă (eloidă) arc de evolventă (paloidă) arc de spirală Icircnălţimea dintelui poate fi constantă sau variabilăDantura icircn arc de cerc Arcul de cerc poate avea unghiul zero (danturaZerol) sau diferit de zero (βm = 25o 45o) Dantura Zerol nu induce forţe axiale are rezistenţă ridicată permite rectificarea dar angrenajul este zgomotos

Profilul danturii este icircn evolventă iar icircnălţimea dintelui este variabilă Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda ldquoFormaterdquo Scula icircn formă de disc cu 12 14 cuţite icircn mişcare de rotaţie continuă descrie flancul dintelui după un arc de cercProcedeul ldquoFormaterdquoPrelucrarea dintelui se bazează pe principiul broşării circulare

Dantura icircn arc de epicicloidă (eloidă) Dantura este generată principial de un punct A situat icircn exterior şi legat de cercul de rază r care se rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb Forma dintelui se obţine icircn urma unei rostogoliri cu divizare continuă capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie icircn sens opus cu cea a piesei (2)

Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat la care flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită Cuţitele sunt amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală Aşchierea se produce icircn mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează complet golul dintre doi dinţi

Dantura icircn arc de evolventă (paloidă) Forma teoretică a curbei constituie traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r Dantura se realizează cu o freză melc conică prin metoda rulării dinţii au icircnălţime constantă Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei frezei din poziţia (1) cacircnd scula pătrunde icircn piesă pacircnă icircn poziţia (3) cacircnd părăseşte piesa Productivitate ridicată dar precizia nu foarte bună

FINISAREA DANTURILOR CONICE Două metode rectificarea şi rodareaLocul cuţitelor de danturare este luat de pietre abrazive care icircnfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire După rectificarea unui dinte scula pietrele abrazive se retrag pentru divizare dantura conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră icircn formă de

23

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

oalăRoţile conjugate se icircmperechează şi se angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se fracircnează) icircn prezenţa unui lichid abraziv

CONTROLUL ROŢILOR DINŢATEOperaţii- verificarea corpului roţii (bătăi radiale şi fronale)- verificarea danturii (danturilor) (erori ale pasului diametrului de divizaregrosimea dintelui forma şi poziţia flancurilor divizarea rugozitatea)- verificarea condiţiilor de montare şi icircmperechere (distanţa dintre axe paralelismul axelor jocul dintre flancuri Eroarea cumulată se controlează prin metoda ldquopetei de contactrdquocare constă din angrenarea roţii cu roata etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea Pata de vopsea care se imprimă pe roata care se verifică trebuiesă fie poziţionată centrat pe lungimea şi icircnălţimea dinţilorVerificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor conjugate şi compararea vibraţiilor icircnregistrate sau auditiv

RECONDIŢIONAREA ROŢILOR DINŢATEDanturile şi canelurile nu se recondiţioneazăSe pot recondiţiona- canalele de pană prelucrare icircn altă poziţie- filetele icircncărcare şi prelucrare la cota nominală- fusurile pentru rulmenţi rectificare cromare rectificare la cota nominală

10 MONTAREA ŞI RODAREA AUTOVEHICULELOR

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJDefiniţie Montajul este stadiul procesului tehnologic de fabricare icircn cadrul căruia se efectuează icircmbinarea tuturor pieselor componente icircntr-o succesiune determinată icircn vederea obţinerii produsului finit ca o unitate funcţională cu caracteristicile tehnice impuse

Autovehiculul (ansamblul general) conţine unităţi de asamblare (ansamble subansable şi repere sau piese)

CONDIŢII TEHNICE DE ASAMBLARE asigurarea poziţiei relative corecte a unităţilor de asamblare suprafeţele care vin icircn contact reciproc trebuie să fie curate şi gresate (unde este cazul) respectarea jocurilor şi a cuplurilor de stracircngere realizarea corectă a etanşărilor respectarea grupelor de sortarehellipDOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU MONTAJ1 desene - ansamblul general ansambluri şi subansambluri execuţie2 condiţiile tehnice de recepţie şi de funcţionare3 planul de producţie4 utilajul disponibilPe baza acestora se icircntocmeşte documentaţia pentru montaj unităţile de asmblareschemele de montaj planul de operaţii La producţie individuală şi de unicate seicircntocmeşte numai fişa de montaj

FORME ORGANIZATORICE DE MONTAJ1 Montajul staţionar - procesul de montaj este efectuat icircn acelaşi loc de muncă decătre o persoană sau o echipă Ritmul de montaj poate fi liber sau impus

2 Montajul mobil - unitatea de asamblare se deplasează la posturile de lucru caresunt amplasate icircntr-o succesiune determinată de-a lungul liniei de montaj La fiecarepost de lucru se execută una sau mai multe operaţii de către un lucrător sau o echipă Ritmul poate fi liber sau impus La montajul mobil cu ritm impus durata de executare a operaţiilor la un post de lucru este sincronozată cu ritmul de deplasare al unităţilor de lucru La serie mare montaj icircn flux continuu pe bandăMijloace de deplasare- transportoare cu bandă - transportoare suspendate - cărucioare antrenate cu lanţ

24

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

- cărucioare cu pernă magneticăhellip

MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA MONTAJULUIprecizie economicitate productivitate impune modificări constructive ale pieselor pentru manipulare şi orientare

Mijloace de mecanizare şi automatizare a montajuluiOperaţiile care se execută la montaj realizarea şi consolidarea asamblării controlmanipulare operaţii speciale1 Realizarea şi consolidarea asamblăriiSe utilizează dispozitive de asamblare acţionate pneumatic (η = 15hellip 22) electric(η = 55hellip 65) sau hidraulic (η = 70)Sculele şi dispozitivele sunt susţinute de echilibrori2 Operaţiile de controlSe controlează jocurile stracircngerile poziţia relativă a elementelor3 Operaţii de manipulare ansamblul mişcărilor de lucru care asigură depozitareaalimentarea orientarea şi transportul pieselor şi a unităţilor de asamblare Dispozitive de depozitare vrac ordonate fixe mobile containere cărucioare conveioare cu circuit icircnchis sau deschis aeriene sau la sol Dispozitive de alimentare alimentatoare vibrantehellip Robotizarea

MONTAREA MOTOARELORCondiţii tehnice spălarea şi ungerea icircnainte de montare jocuri stracircngeri ordinea de stracircngere grupele de mase şi dimensiuni orientarea bielelor şi pistoanelor decalareafantei segmenţilor reglarea jocului termic reglarea avansului al aprinderii sau a avansului la injecţie etanşeităţiBaza principală de montaj blocul motorDispozitive de montaj bolţ segmenţi piston supape arcuri de supapehellip

RODAREA MOTOARELORRodajul corectează imperfecţiunila de uzinare şi asamblareIcircncărcare progresivă pacircnă se confirmă performanţele impuse de constructorRodaj pe banc rodaj pe parcurs

VOPSIREA CAROSERIILORREPARATEbull Pregătirea suprafeţelorbull Alegerea vopseleibull Aplicarea vopselelor şi lacurilorbull Finisarea suprafeţelor vopsite

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORLa intrarea autoturismului icircn atelierul de vopsitorie prima operaţie care se va face este SPALAREA Această operaţie este obligatory mai ales pe timp de iarnă cacircnd pe şosele este icircmprăştiată foarte multă sare sau clorură de calciu ca material antiderapant Sarea se icircndepărtează numai prin spălare cu apă şi detergent Spălarea vehiculului permite si vizualizarea eventualelor deteriorări suplimentare pe care clientul poate nu le cunoaşte ( lovituri zgicircrieturi lovituri de pietre)După ce autoturismul a fost spălat se icircnlătură urmele de poluare de pe elementele de reparat (gudron bitum grăsimi depuneri chimice) cu degresant

PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI PENTRU CHITUIRECu maşina de şlefuit orbitală şi disc abraziv de granulaţie P80 se şlefuieşte pacircnă la icircndepărtarea completă a zgacircrieturilor de la polizare ruginii sau a straturilor de vopsea veche care nu au aderenţă ferma pe tablă Marginile zonei pe care se va aplica chitpoliesteric se şlefuiesc pentru finisare cu disc abraziv P150 După aceea respectiva suprafaţă se suflă şi se degresează Alegerea tipului de chit poliesteric care trebuie folosit se face icircn funcţie de cavitatea care trebuie acoperită şi de suprafaţă dar şi demetalul din care este construită caroseria (oţel tabla zincata sau aluminiu)

25

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

Chitul se aplică pe suprafaţa degresată uscată fără praf sau alte impurităţiDin momentul amestecării cu icircntăritor timpul icircn care chitul poate fi aplicat icircn condiţii optime este de 4-5 minute Dacă ne aflăm icircn perioada rece a anului şi autoturismul este introdus icircn atelier nu trebuie chituit imediat deoarece din cauza diferenţei de temperatură la suprafaţa tablei se formează un strat superficial de condens care icircmpiedică chitul să facă aderenţă fermă pe tablăUSCARETimpul de uscare este de 25 de minute la o temperatură de aproximativ 20degC Se poate usca şi forţat cu panoul cu radiaţii infraroşii Distanţa de la panou la piesă este de 40-50 cm Timpul de uscare este 5-7 minute Excepţie face chitul poliesteric cu particule de aluminiu care se usucă icircn 30 de minute

APLICAREA CHITULUI CU PISTOLULSe aplică prin pulverizare cu pistol cu duza de 25mm cu presiune de 2 bari Se pot aplica 1-7 straturi NU SE APLICĂ PE TABLĂ DE ALUMINIU SAU PESTESUPRAFEŢE FOSFATATEUSCARELa temperatura ambiantă de 20 ndash 22degC se usucă icircn trei ore Uscare forţată icircn cabină 30 de minute la 60degC sau cu infraroşu 5-7 minute panoul trebuie poziţionat la o distanţă de min 40 cm de piesă Se şlefuieşte mecanic sau manual cu hacircrtie abrazivă de granulaţieP120-P150 Se finisează cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P240

ŞLEFUIRE SAU FINISAREŞlefuirea chitului se va face manual sau mecanic NUMAI USCAT deoarece chitul este material poliesteric şi absoarbe apa Apa absorbită se va evapora la uscarea chitului sau a vopselei perforacircnd pelicula mai ales la lac sau la vopsea opacă aici apăracircnd defectulVAcircRFURI DE ACIndiferent că se face manual sau mecanic şlefuirea se icircncepe de la interiorul zonei de chit icircnspre exteriorŞlefuirea se va face cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P80 şi sefinisează pentru aplicarea stratului următor cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150După finisarea cu hacircrtie abrazivă de granulaţie P150 se aplică un strat de vopsea de control Se va acorda o atenţie sporită zonei imediat icircnvecinate petei de chitdatorita diferenţei de duritate dintre chit si vopsea La finisarea finală cu hacircrtie abrazivă de P240 trebuie insistat pe zona adiacentă petei de chit pacircnă la dispariţia definitivă a zgacircrieturilor care dacă nu sunt finisate corespunzător vor reapare cam la 10-14 zile de la data executării lucrării de vopsitorieMASCARE ( IZOLARE)Mascarea sau izolarea autoturismelor este operaţia de protejare a suprafeţelor care nu necesită reparaţii icircmpotriva gazării sau a zgacircrierii accidentale icircn timpul efectuării lucrărilor de chituire şlefuire sau finisare Materiale necesare acestei operaţii sunt bandă adezivă hacircrtie de izolat şi folie de izolat Se delimitează suprafeţele care trebuie acoperite cu apret astfel icircncacirct să nu rămacircnă margini dure se recomandă folosirea metodei banda icircntoarsa sau burete de izolat după care se acoperă toată maşina cufolie

ALEGEREA VOPSELEIIdentificarea culorii inseamna mai exact aflarea codului fabricantului Acest cod se gaseste inscris pe caroserie si difera de la marca la marca La Renault Dacia acest cod se afla pe placuta ovala

APLICAREA VOPSLEIAplicare vopselei cu luciu direct se face prin pulverizare in cabina de vopsit in conditii de temperatura si umiditate specialeTemperatura optima de aplicare este de 20-22 grade Celsius Pentru cazurile in care temperatura si umiditatea in limite ideale sunt maigreu de realizat se folosesc materiale speciale Asta inseamna diluanti care se evapora mai rapid sau mai lent si catalizatori care se intaresc intr-un timp normal la temperaturi mai scazute Aplicarea se face cu pistolul de vopsit pe suprafata curatadegresata fara praf sau alte impuritati Se aplica doua straturi cu timp intermediar de uscare intre straturi 5-10 minute Presiunea de aplicare este de 2 atmosfere (2 bari)

METODA DE APLICARE ldquoPIERDUTrdquo

26

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27

1 Se va acoperi cu vopsea mai intai zona reparata2 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica stratul al doilea sise aplica pierdut si jumatate din elementele alaturate 3 Dupa 5-10 minute timp intermediar de uscare se aplica dupa caz una saudoua straturi de lac acrilic incolor atat pe piesa reparata cat si pe pisele invecinate

Se foloseste cu precadere la avarii mici mai ales in cand aceste mici avarii (zgarieturi mici lovituri) sunt pe aceiasi piesaRETUŞAREAZona colorata cu rosu inchis este substratul Zona colorata cu rosu este culoarea caroseriei Zona colorata cu roz este lac acrylic incolor Dupa uscare zona se va slefui ud cu hartie abraziva granulatie 2000 dupa care se va lustrui cu polish Zona gri este o zona de trecerecare care dupa terminarea oparatiei de lacuire trebuie sa ramana slefuita (mata) si pe acea zona se va face pierdrea propriu-zisa cu diluant de pierdere

USCAREA VOPSELEI DEPUSEUscarea se poate face atmosferic sau forţat La temperatură ambiantă de 20 de grade Celsius vopseaua se usucă icircn aproximativ 3 ore (conform cu indicaţiile producătorului)Dacă vopseaua se usucă forţat icircn cabină sau cu panoul infraroşu nu se va porni uscarea imediat după ce a fost aplicata sau nu se va pune imediat panoul infraroşuLa uscare forţată (icircn cabină) se va porni uscarea numai după ce se va pune panoul infraroşu 15 minute la jumătate din putere (undă intermitentă) şi apoi 12 minute la capacitate maximă (unda continuă)SE RECOMANDĂ DEMASCAREA (desizolarea) COMPLETĂ IcircNAINTEDE USCAREA IcircN CABINA SAU LA INFRAROŞUDe asemenea icircn cazul icircn care autoturismul a fost acoperit cu folie de izolat şi era ud icircnaintea pornirii uscării va fi icircndepărtată folia de pe autoturism

27