Perfuzia.PERFUZIA INTRAVENOASA

DEFINITIE=introducerea pe cale parenteral pictur cu pictur a unorsubstane medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitic i volemic aorganismului.

SCOP:-hidratarea i mineralizarea organismului;-administrarea medicamentelor la care se urmrete efectul prelungit;-depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici;-completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterala.-alimentarea pe cale parenterala

MATERIALE NECESARE:- tava medicala- trusa pentru perfuzat-solutii prescrisa- garou- tavita renala;- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;- 1 - 2 seringi- o perna musama;- o pensa hemostatica;- comprese sterile;- antiseptic pentru tegument- romplast;- foarfece;

PREGATIREA ECHIPAMENTULUI:-se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor-se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)-se agata solutia in stativ-se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat portiunea unde va fi introdus perfuzorul-se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila daca acest lucru este indicat si se va eticheta flaconul specificand medicatia introdusa-se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu atingem capatul sau de nimic pentru a-l pastra steril-se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana se umple jumatate-se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga in tavita pana cand nu mai este nici o bula de aer-daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de aer pentru ca ea sa curga. Daca este in punga de plastic nu este nevoie-se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se ataseaza perfuzorul la ac/branula-se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii

PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA A PACIENTULUI:-I se explica bolnavului necesitatea tehnicii.-Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in extensie si pronatie.

EFECTUAREA PERFUZIEI:-Spalarea pe maini cu apa si sapun,manusi-Se examineaza calitatea venelor.-Se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.-Se aseptzeaza plica cotului cu alcool.-Se cere bolnavului sa inchida pumnul-se efectueaza punctia venei alese.-Se verifica pozitia acului in vena-se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.-Se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate.-Se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de piele bolnavului-Se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.

Daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului.Inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon.Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa se petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directia axului vasului, se extrage axul din vena.Se dezinfecteaza locul punctiei , se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.

Calculul ritmuluide administrare a solutiilor perfuzabile (rata de flux)-Formula 1: total solutie/total ore=ml/ora-Formula 2: ml/ora x factor picurator=picaturi/ora-Formula 3: total solutie x factor picurator/nr.ore x 60min=picaturi/minUnde factor picurator:Picurator copii=micro=60pic/mlPicurator adulti-macro-15pic/mlPicurator sange=10picaturi/ml

Exemplu-un pacient are prescris 1000mlde solutie de administrat in6orePicaturi/minut=1000 x 15 /6 x60=aprox 42

INGRIJIREA BOLNAVULUI DUPA TEHNICA:-Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau.-Se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).-Se supravegheaza bolnavul.

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:-se noteaza in foaia de observatie data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.

INCIDENTE,ACCIDENTE:-hiperhidratarea prin perfuzie in exces,la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut: tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiotonice.-embolie pulmonaraprin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin: eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de golirea completa a flaconului-nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane.-coagularea sangelui pe ac sau canula-se previne prin introducerea pe lumen a solutiei de heparina-revarsarea lichidului perivenos-flebita-durere,creste temperatura tegumentului,eritem de-a lungul venei-se anunta medicul-lichidul nu se scurge desi acul este in vene-se verifica pozitia acului,se mobilizeaza putin,se verifica presiunea lichidulu

Consideratii speciale:-terapia intravenoasa produce de cele mai multe ori anxietate bolnavului.-pentru a-i reduce teama si a ne asigura de cooperarea sa, procedura trebuie explicata pacientului in detaliu.-astfel, se va explica pacientului ca va ramane la locul punctionarii un cateter de plastic la care se va atasa un perfuzor pentru perfuzarea diferitelor solutii indicate de medic sau o seringa pentru adminstrarea antibioticelor sau altor substante prescrise.-se va explica pacientului ca aceasta il scuteste de inteparea repetata pentru adminstrarea tramentului-i se va explica, de asemenea, ca durata si tipul tratamentulu vor fi indicate de medic-se aduce la cunostinta pacientului orice modificare survenita in schema de tratament-de-a lungul tratamentului pacientul trebuie invatat sa anunte orice modificare in rata de administrare potrivita de asistenta( daca perfuzia se opreste sau merge mult mai rapid), daca incepe sa-l doara .-de asemenea, i se va preciza ca nu va trebui sa loveasca sau sa bruscheze locul unde branula este inserata-se va explica tehnica indepartarii branulei, cat timp se va tine compresie la locul de insertie cat si faptul ca va fi apt sa isi foloseasca mana respectiva la fel de bine ca inainte de montarea branulei

INSERTIA UNUI CATETER DE VENA PERIFERICApresupune selectarea unui cateter adecvat, a unui loc de punctionare si a unei vene potrivite, aplicarea de garou, dezinfecatrea locului ales, punctionarea venei si introducerea cateterului.Selectarea cateterului si a locului de insertie se va face in functie de tipul, durata si frecventa tratamentului pe care pacientul le are prescrise, accesibilitatea patului venos al pacientului, varsta si constitutia fizica a pacientului.Daca este posibil, se va alege o vena la bratul sau mana nondominanta. Locurile preferate de punctionare venoasa sunt vena cefalica si basilica a bratului si cele de pe partea dorsala a mainii. Se pot aborda si venele de la nivelul piciorului , dar creste riscul de tromboflebita.Un cateter periferic permite adminstrarea de solutii lichide, sange si derivate din sange, si mentine accesul venos permanent. Insertia unui cateter periferic este contraindicata la bratul sau mana care prezinta leziuni, edeme, arsuri, la bratul sau mana corespunzatoare plagii operatorii la pacientele mastectomizate.De obicei, daca o vena este lezata ( hematom , echimoza etc) se va alege un nou loc de punctionare intotdeauna deasupra zonei lezate, niciodata sub zona lezata.

Materiale necesare:-paduri alcoolizate-manusi-garou-cateter pentru vena periferica-solutiile de administrat-perfuzor-stativ-fixator transparent pentru cateter-comprese

Dimensiune

Culoare

Diametru interior-exterior(in mm)

Lungime(in mm)

Flux(in ml / minut)

14

Portocaliu1.6 -2.1

45

240

16

Gri1.3 -1.7

45

180

17

Alb1.2 - 1.5

45

125

18

Verde0.9 -1.3

45

90

20

Roz0.8 - 1.1

32

60

22

Albastru0.6 - 0.9

25

36

24

Galben0.5 - 0.7

19

20

26

Violet0.4 - 0.6

19

13

Pregatirea echipamentului:

-se verifica medicatia prescrisa , data de expirare , aspectul solutiilor de administrat-se ataseaza perfuzorul la flaconul cu solutie in mod steril si se scoate aerul

Insertia cateterului:

-se pozitioneaza stativul cu solutia perfuzabila si perfuzorul atasat cat mai aproape de patul pacientului-se confirma identitatea pacientului-se explica procedura pacientului pentru a-i reduce anxietatea (care poate produce vasoconstrictie si implicit, un abord mai dificil al venelor) si a ne asigura de cooperarea sa-se spala pe maini-se selecteaza locul punctionarii. Daca se prevede o terapie intravenoasa de lunga durata se va incepe cu venele din portiunea distala pentru a schimba, cu timpul, locul punctionarii din ce in ce mai proximal. Daca trebuie administrata o substanta iritanta sau un volum mai mare de lchide, se va alege o vena mare-se pozitioneaza pacientul intr-o pozitie confortabila , cu bratul sprijinit si pozitionat in jos pentru a permite umplerea venelor bratului si mainii-se aplica garoul la aproximativ 15 cm mai sus de locul de punctionare, pentru a dilata venele. se verifica pulsul radial.Daca acesta nu este palpabil se va largi putin garoul pentru a nu face ocluzie arteriala-se palpeaza o vena cu ajutorul indexului si al degetului mijlociu al mainii nondominante-se trage de piele pentru a fixa vena-daca vena nu se simte bine se va alege alta-daca este palpabila dar nu suficient de palpabila se cere pacientului sa isi inchida si sa-si deschida pumnul de cateva ori sau se tapoteaza cu degetele de-a lungul venei-garoul nu se va mentine mai mult de 3 minute. Daca in tot acest timp nu s-a reusit inserarea cateterului se va desface garoul pentru cateva minute si se va relua tehnica-se pun manusile-se dezinfecteaza locul ales pentru punctionare cu paduri alcoolizate dinspre interior spre exterior si se lasa sa se usuce pielea ( uneori, va fi necesar ca in prealabil sa fie indepartat parul din zona respectiva la pacientii cu pilozitate accentuata)-se va lua branula in mana dominanta si se va tine intre police si index ( daca are aripioare branula se va tine de acestea ) iar cu policele mainii nondominate se va trage piele de sub vena pentru a o fixa si a o exprima-se va avertiza pacientul va simti o intepatura-se va introduce cateterul cu amboul acului in sus, sub un unghi de aproximativ 15 grade, direct prin piele pana in vena printr-o singura miscare, verificand daca apare sange in capatul cateterului care confirma ca acesta este in vena-din momentul in care apare sangele exista mai multe metode de a introduce cateterul in vena. Se desface garoul apoi fie se continua impingerea cu grija ( pentru a nu perfora vena prin celalalt perete) a cateterului pana la jumatatea sa si apoi se scoate acul in acelasi timp cu impingerea totala a canulei de plastic , atasandu-se imediat fie perfuzorul fie seringa , presand usor pe vena pentru impiedicarea sangerarii; fie se scoate acul imediat dupa punctionarea venei si aparitia sangelui si se ataseaza rapid si steril perfuzorul solutiei de administrat. Se porneste perfuzia in timp ce cu o mana se fixeaza vena si cu cealalta se impinge canula de plastic. Este o metoda care nu prezinta riscul perforarii venei deoarece cateterul este introdus fara a mai avea acul in el si deoarece solutia perfuzata dilata vena facand mai usoara avansarea cateterului-dupa introducerea cateterului se curata locul cu paduri alcoolizate, se arunca acul cateterului in recipientul de intepatoare-se regleaza ritmul de administrare a perfuziei-se fixeaza cateterul cu un fixator transparent si semipermeabil dupa ce se usuca dezinfectantul pe piele-fixatorul se desface in mod steril si se aplica pe locul de insertie lipind bine marginile pentru a preveni iesirea accidentala a cateterului-se fixeaza si tubul perfuzorului de mana pacientului avand grija insa sa lase libertate de miscare si sa nu fie fixat in extensie deoarece poate trage cateterul afara din vena la o miscare mai brusca-daca cateterul se afla in zona articulatiilor mainii , de exemplu, se va pune un un propsop rulat sub articulatie si se plasa mana pe el-indepartarea cateterului se va face la terminarea terapiei intravenoase sau atunci cand vechiul cateter nu mai este functional si pacientul necesita in continuare tratament intravenos. Se opreste perfuzia si se clampeaza perfuzorul, indepartandu-se apoi cu blndete fixatorul de pe branula. Flosind o tehnica sterila se va deschide o compresa sterila. Se vor pune manusi si se plasa compresa sterila cu o mana peste locul de insertie a cateterului, iar cu cealalta mana se va scoate branula printr-o miscare paralela cu pielea-se va inspecta branula scoasa pentru ca sa nu lipseasca din ea portiuni care sa se fi rupt accidental si sa intre in circulatia sangvina a pacientului-se face compresie pe locul punctionarii timp de 1-2 minute, se curata zona si apoi se aplica un bandaj adeziv-daca apar secretii la locul de insertie a cateterului capatul acestuia va fi taiat cu o foarfeca sterila direct intr-un recipient steril si trimis la laborator pentru analizare-se va indica pacientului sa-si restanga pentru 10 minute activitatea membrului care a avut cateterul si sa pastreze bandajul adeziv timp de 1 ora de la indepartarea branulei

Considerati speciale:

-terapia intravenoasa produce de cele mai multe ori anxietate bolnavului.-pentru a-i reduce teama si a ne asigura de cooperarea sa, procedura trebuie explicata pacientului in detaliu.-astfel, se va explica pacientului ca va ramane la locul punctionarii un cateter de plastic la care se va atasa un perfuzor pentru perfuzarea diferitelor solutii indicate de medic sau o seringa pentru adminstrarea antibioticelor sau altor substante prescrise.-se va explica pacientului ca aceasta il scuteste de inteparea repetata pentru adminstrarea tramentului-i se va explica, de asemenea, ca durata si tipul tratamentulu vor fi indicate de medic-se aduce la cunostinta pacientului orice modificare survenita in schema de tratament-de-a lungul tratamentului pacientul trebuie invatat sa anunte orice modificare in rata de administrare potrivita de asistenta( daca perfuzia se opreste sau merge mult mai rapid), daca incepe sa-l doara .-de asemenea, i se va preciza ca nu va trebui sa loveasca sau sa bruscheze locul unde branula este inserata-se va explica tehnica indepartarii branulei, cat timp se va tine compresie la locul de insertie cat si faptul ca va fi apt sa isi foloseasca mana respectiva la fel de bine ca inainte de montarea branulei-se vor schimba fixatoarele branulei la pacientii cu terapie intravenoasa indelungata la fiecare 48 de ore sau ori de cate ori acestea se dezlipesc sau se murdaresc-se va schimba cateterul la fiecare 72 de ore la pacientii care necesita aceasta si se va alterna locul de insertie a acestuia-pacientii care vor fi externati cu catetere periferice vor trebui invatati sa-l ingrijeasca si protejeze si cum sa identifice eventualele complicatii si disfunctionalitati-pacientul va trebui sa-si inspecteze periodic acasa locul de insertie si sa anunte echipa de ingrijiri daca apar edeme , roseata , durere

COMPLICATIIi:

-FLEBITELE(=roseata la locul de insertie si de-a lungul venei, durere, edem, scleroza venei, uneori febra) datorate fie pastrarii timp indelungat a unui cateter in vena, medicamente sau solutii administrate care au pH prea mare sau prea mic sau osmolaritate crescuta, deplasarea branulei in vena prin frictionare. Flebitele pot fi prevenite prin schimbarea la timp a cateterelor si securizarea lor printr-o fixare atenta , impiedicand miscare in vena-EXTRAVAZAREA SOLUTIILOR (=va apare o umflatura la locul de insertie si in in jurul sau, descresterea temperaturii pielii din zona, durere, senzatie de arsura) prin perforarea venei sau dislocarea cateterului din vena. Se va opri perfuzia imediat, se va aplica gheata imediat dupa si apoi comprese caldute mai tarziu. Extravazarea solutiilor administrate poate fi prevenita prin verificarea periodica a locului de insertie a cateterului, prin aplicarea corecta a fixatorului transparent care permite ca aceasta verificare periodica sa fie foarte usor de facut-IMPERMEABILITATEA CATETERULUI(=perfuzia nu mai curge , iar daca pacientul are infuzomat sau injectomat acesta intra in alarma) datorita neheparinizarii perodice a cateterului dupa fiecare administrare, nefolosirii indelungate sau formarii de cheaguri de sage atunci cand pacientul se plimba si sangele umple cateterul si stationeaza acolo. Permeabilitatea cateterului se poate mentine prin heparinizare sau adminstrare de solutie normal salina dupa fiecare folosire si invatarea pacientului sa tina mana cu branula ridicata in dreptul cotului atunci cand se plimba-HEMATOM(=sensibilitate crescuta la orice atingere a zonei, vanataie, impermeabilitate) datorita perforarii peretului opus in timpul inserarii cateterului, compresie ineficienta dupa indepartarea branulei. Se va scoate branula, se va aplica compresie. Formarea de hematoame poate fi prevenita prin efectuarea corecta a tehnicii de insertie a cateterului, de o marime potrivita venei abordate si prin eliberarea garoului cat mai repede posibil dupa insertia cateterului-SECTIONAREA CATETERULUI, de obicei capatul acestuia care este introdus in vena, datorita reinsertiei acului de-a luncul tecii de plastic, in timp ce cateteru este in vena. Se va incerca recuperarea partii sectionate daca este la vedere, daca nu , se aplica garou deasupra locului de insertie si se anunta medicul si radiologul. Sectionarea cateterului se poate preveni neintroducand niciodata acul inapoi in cateter pentru a incerca insertia sa ci se scot amandoua odata si se incearca inca o data insertia cu alt cateter-SPASME VENOASE(=durere de-a lungul venei, albirea pielii din jurul venei respective, rata scazuta de curgere a solutiei perfuzate chiar daca perfuzorul este declampat) datorita administrarii inadecavte de substante iritative si in dilutii insuficiente , administrarii de solutii perfuzabile reci( sau transfuzie cu sange rece), adminstrarea prea rapida a solutiilor chiar daca sunt la temperatura camerei. Se vor aplica comprese cu apa calduta, se va descreste ritmu de adminstrare. Spasmul venos poate fi prevenit prin administrarea de sange si solutii la temperaturile potrivite-REACTII VASOVAGALE (=colaps brusc al venei in timpul punctionarii, paloare, ameteala, greata, transpiratii, hipotensiune ) datorita producerii de spasm venos cauzat de anxietate si durere .Pacietul va fi asezat pat cu picioarele mai sus decat capul, este incurajat sa respire adanc, se masoara semnele vitale. Aceste situatii pot fi prevenite prin explicarea procedurii pacientului, reducerea anxietatii acestuia si eventual, folosirea unui anestezic local inainte de punctionarea venei-TROMBOZE (=durere,roseate,umflatura,impermeabilitate) datorita afectarii celulelor endoteliale ale venelor favorizand formarea de trombi. Se va indeparta cateterul si se va insera intr-o alta zona, se vor aplica comprese cu apa calduta, se va supraveghea pacientul si observa daca apar semne de infectie. Formarea trombozelor poate fi prevenita prin insertia unui cateter periferic folosind o tehnica corecta, fara a leza vena-INFECTII SISTEMICE ca SEPTICEMIA sau BACTERIEMIA (febra,frisoane,indispozitie fara motiv aparent) datorita unei tehnici nesterile, aparitiei flebitelor severe care favorizeaza dezvoltarea organismelor, fixare insuficienta a branulei ceea ce permite miscarea ei in vena si introducerea organismelor in circulatia sangvina, mentinerea indelungata a unui cateter, sistem imun slab dezvoltat sau folosirea unor solutii perfuzbile contaminate. Se va anunta imediat medicul la aparitia semnelor specifice descrise. Se va indeparta cateterul si se vor obtine culturi de la locul insertiei, se va taia cu o foarfeca sterila capatul cateterului si se va trimite la laborator pentru analizare, se vor monitoriza semnele vitale, se vor administra medicatia si antibioterapia prescrise. Prevenirea infectilor sistemice se poate face folosind cu strictete o tehnica sterila atat la insertia cateterlui cat si la cuplarea perfuzoarelor la solutiile de perfuzat si la branula, la intreruperea perfuziilor sau la indepartarea cateterului-REACTII ALERGICE (=prurit,bronhospasme,urticarie,edem la locul de insertie a cateterului) pana la REACTII ANAFILACTICE cu stop cardiac,datorate faptului ca pacientul este alergic la substanta administrata. In acest caz se va opri perfuzia imediat, se mentin permeabile caile respiratorii, se anunta imediat medicul, se vor adminstra antihistaminicele, antiinflamatoarele si antipireticele care se prescriu cat si epinefrina si cortizon daca se indica. Reactiile alergice se previn printr-o completa anamneza a pacientului care sa contina istoricul alergenic al acestuia , efectuarea testarii la medicamente( in special antibiotice) inaintea primei administrari cu monitorizare atenta timp de 15 minute de la testare sau de la adminstrarea unui nou medicament fara testare-INCARCARE CIRCULATORIE(=disconfort,turgescenta venei jugulare,dificultate respiratorie, cresterea tensiunii arteriale,respiratie zgomotoasa ( cu haraituri),dezechilibru intre lichidele eliminate si cele igerate, administrate) datorata unui calcul gresit al cantitatii de lichide ce trebuie adminstrat cat si administrarii prea rapide a acestuia. In acest caz se ridica capul patului astfel incat pacientul sa stea semisezand , se administreaza oxigen, se anunta medicul, se administreaza diuretice daca se prescriu. Pentru a preveni incarcarea circulatorie se va verifica periodic rata de administrare a perfuziilor pentru a observa din timp eventualele dereglari si schimbari, se calculeaza cu atentie cantitatea care trebuie administrata, se verifica si monitorizeaza diureaza pacientilor cu tratament perfuzabil de solutii pentru a putea face un bilant corect-EMBOLIE (=dificultate respiratorie,puls slab batut,cresterea presiunii venoase centrale, hipotensiune,pierderea constientei) datorita impingerii aerului in vena prin schimbarea flacoanelor de solutie si impingerea aerului de pe perfuzor in vena.Se va inlatura perfuzia, se va chema medicul, se va pozitiona pacientul pe partea stanga in pozitie Trendelenburg pentru a permite aerului sa intre in atriul drept, se va administra oxigen.Prevenirea emboliei se face scotand aerul cu atentie din perfuzor inainte de cuplare la cateter si schimbarea flacoanelor cu verificarea perfuzorului, securizarea conexiunilor dintre perfuzor si cateter si dintre perfuzor si flacon.

SONDAJUL SAU TUBAJUL GASTRIC

DefinitieSondajul sau tubajul gastric reprezint introducerea unui tub de cauciuc - sonda gastrica Faucher sau Einhorn prin faringe i esofag n stomac.

Scopexplorator

recoltarea coninutului stomacal n vederea evalurii funciei chimice i secretorii (chimismul gastric)

pentru studierea funciei evacuatoare a stomacului

terapeutic

evacuarea coninutului stomacal toxic

curirea mucoasei de exsudate i substane strine depuse

hidratarea i alimentarea bolnavului

introducerea unor substane medicamentoase

Indicatii

n gastritele acute sau cronice, boala ulceroas

Materiale

de protecie

dou oruri din cauciuc sau din material plastic

muama i alez

manusi

sterile

sonda Faucher sau Einhorn

2 seringi de 20 ml

pense hemostatice

eprubete

nesterile

tvi renal

tav medical

pahar cu ap aromat

pahar cu ap pentru protez

recipient pentru colectare

medicamente

la indicaia medicului

Pregatirea pacientului

psihic:

se informeaz pacientul i i se explic necesitatea tehnicii

este rugat s respecte indicaiile date n timpul sondajului

fizic:

se aeaz pacientul pe un scaun cu speteaz, cu spatele ct mai drept

se protejeaz cu orul de cauciuc sau de material plastic

i se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul) i se aeaz ntr-un pahar cu ap

se aeaz tvia renal sub brbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucal

este solicitat s menin tvia n aceast poziie

pacientul nu va mnca n dimineaa efecturii examenului

Tehnica

asistenta se spal pe mini cu ap i spun

i pune mnuile sterile

umezete sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe i esofag

se aeaz n dreapta bolnavului i i fixeaz capul cu mna stng, inndu-l ntre mn i torace

prinde cu mna dreapt extremitatea rotunjit a sondei ca pe un creion

cere pacientului s deschid larg gura , s respire adnc i introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui, ct mai aproape de rdcina limbii, invitnd bolnavul s nghit

prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este mpins foarte atent spre stomac(la marcajul 40-50cm citit la arcada dentar)

verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul seringii

se fixeaz sonda

aeaz la extremitatea liber a sondei balonul Erlenmeyer(cnd se colecteaz pentru o prob) sau aspir sucul gastric cu seringa

pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat s-i contracte pereii abdominali

extrage sonda printr-o micare hotrt, cu pruden, dup comprimarea ei cu o pens hemostatic pentru a mpiedica scurgerea coninutului n faringe (de unde ar putea fi aspirat de pacient)

cnd captul liber al sondei ajunge n gura pacientului se prinde cu mna stng i se ndeprteaz sonda

golete coninutul sondei n vasul colector

aeaz sonda n tvia renal

tubajul gastric se efectueaz n condiii de asepsie

sondajul gastric se poate efectua i pe cale endonazal cu sonda Einhorn

pacienilor incontieni li se urmresc respiraia, culoarea feei; verificarea cii de ptrundere a sondei se face prin introducerea captului liber ntr-un pahar cu ap - apariia bulelor de aer confirm ptrunderea n cile respiratorii

o form particular de sondare n scop hemostatic este introducerea sondei Blakemore

Ingirjirea ulterioar a pacientului

- i se ofer un pahar cu ap aromat s-i clteasc gura

- se terg mucozitile de pe fa i brbie

- se ndeprteaz tvia i orul de cauciuc

- i se ofer proteza dentar (dup caz)

- se aeaz pacientul n poziie comod

Pregtirea produsului pentru examenul de laborator

- se determin cantitatea evacuat

- se completeaz formularele de recoltare

- se trimit probele etichetate la laborator

Reorganizare ; notare n foaia de observaie

-se noteaz tehnica, data, cantitatea i aspectul macroscopic al sucului gastric extras

Accidente

Grea i senzaie de vrstur; se nltur fie printr-o respiraie profund, fie se efectueaz anestezia faringelui cu o soluie de cocain 2%

Sonda poate ptrunde n laringe: apare reflexul de tuse, hiperemia feei, apoi cianoza, se ndeprteaz sonda

Sonda se poate nfunda cu resturi alimentare; desfundarea se face prin insuflaie cu aer

Se pot produce bronhopneumonii de aspiraie

De evitat- ungerea sondei cu ulei sau alte substane grase (provoac grea pacientului)

SONDAJUL SAU TUBAJUL DUODENAL

Definitie = introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden i mediul exterior.

Scop:

explorator extragerea coninutului duodenal format din coninut gastric, bil (A, B, C), suc pancreatic i secreie proprie aprecierea funciei biliare hepatice, a cilor extrahepatice descoperirea unor modificri anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compoziia chimic sau morfologic a sucurilor extrase prin sondaj evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare

therapeutic

drenarea cilor biliare i introducerea unor medicamente care au aciune direct asupra ficatului, a cilor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor aciona fie local, fie se vor resorbi prin pereii intestinali, ajungnd prin vena port n ficat, de unde apoi vor fi excretate mpreun cu bila n cile biliare, urmnd calea circulaiei entero-hepatice

alimenaie artificiala:

se introduc lichide hidratante i alimente lichide n organismul pacienilor incontieni sau cu imposibilitate de nghiire

aspiraie continu:

n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale

dup intervenii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator)

Generaliti:

se verific totodat i permeabilitatea cilor biliare

se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea hepatic din coninutul sucului duodenal

analiza sucului pancreatic urmrete dozarea fermenilor din coninutul lui

recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal

Pregatirea materialelor:

de protecie:

muama i alez

sor de cauciuc sau alt material impermeabil

manusi

sterile:

sonda Einhorn

2 seringi de 20 ml

pens hemostatic

medii de cultur , eprubete

nesterile:

tvi renal

tav medical

stativ pentru eprubete

pahar cu ap aromat

pern cilindric dur sau ptur rulat

hrtie de turnesol roie i albastr

medicamente:

sulfat de magneziu 33%

ulei de msline

novocain

soluii necesare hidratrii i alimentrii(materialele se vor alege n funcie de scopul sondajului)

Pregtirea pacientului:

psihic:

- se informeaz pacientul

- i se explic necesitatea tehnicii

fizic:

- pacientul va fi nemncat

- se izoleaz patul cu un paravan

- se protejeaz cu muamaua i aleza

- se aeaz pacientul n poziie eznd la marginea patului

- se protejeaz cu orul din material plastic

- i se ndeprteaz proteza (dup caz)

- i se d tavia renal s o in sub brbie

Execuie:

asistenta se spal pe mini

mbrac mnuile

prinde sonda(umezit) ct mai aproape de oliv i o introduce cu blndee prin cavitatea bucal sau nazal pn n faringe

cere pacientului s respire adnc, cu gura deschis i s nghit de cteva ori pn cnd oliva trece n esofag

cu micri blnde ajut naintarea sondei pn la marcajul 45cm la arcada dentar, moment n care se consider c sonda a trecut de cardia i a ptruns n stomac

se aeaz pacientul n decubit lateral drept, cu trunchiul uor ridicat i capul mai jos,coapsele flectate pe bazin

se introduce perna cilindric sub regiunea hepatic

se mpinge uor sonda spre pilor pn la marcajul 60cm

se continu introducerea sondei cu rbdare i atenie concomitent cu aciunea de nghiire a ei de ctre pacient(1-2cm la 3-5min)

cnd diviziunea 75cm se afl la arcada dentar, oliva sondei a ajuns n duoden(dup cca 1-1 ore de la ptrunderea ei n stomac)

Verificarea poziiei sondei:

dac nu se scurge bil sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verific dac sonda a ajuns n duoden sau s-a ncolcit n stomac

se insufl 60ml de aer prin sond cu sering i dup un minut se aspir; dac sonda a ajuns n duoden se recupereaz mai puin de 20ml

se introduc 10ml de lapte care nu mai poate fi extras dac sonda a ajuns n duoden, dar poate fi extras dac ea se afl n stomac

se face control radiologic, sonda urmrindu-se sub ecran, ea fiind vizibil datorit impregnrii cu sruri de plumb

Captarea bilei:

dup 1-1 ore de la ptrunderea sondei n stomac, la captul liber al sondei aparebila A,coledocian, de culoare galben-aurie, care se colecteaz ntr-o eprubet

se verific reacia sucului duodenal cu hrtia de turnesol

se introduc prin sond 40ml soluie sulfat de Mg 33%, steril, nclzit la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare

se nchide extremitatea liber a sondei prin nnodare sau cu o pens

dup 15-30min se deschide sonda i se colecteaz 30-40ml bil vscoas de culoare nchis castanie bila B,vezicular

la indicaia medicului se pot recolta 3-5ml bil B ntr-o eprubet steril sau pe medii de cultur pentru examen bacteriologic

dup evacuarea bilei B se colecteaz o bil clar care provine direct din ficat bila C, hepatic;aceasta, fiind n cantitate mai mare, se va capta ntr-un recipient corespunztor

extragerea sondei se face dup ce se insufl civa ml de aer i se nchide captul liber cu o pens

extremitatea sondei se va ine sub nivelul stomacului pacientului pentru a mpiedica scurgerea coninutului ei n faringe sau n cavitatea bucal

se golete coninutul sondei i se aaz n tvia renal

.sunt situaii cnd sonda nu ptrunde n duoden datorit unui spasm piloric; nchiderea i deschiderea duodenului fiind reglat de reacia coninutului gastric se ncearc neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu soluie 10% 20-40ml

relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice

. n cazul nnodrii sondei n stomac, extragerea se va face cu atenie pe cale bucal cu ajutorul unei spatule linguale i a unei pense (chiar dac a fost introdus pe cale endonazal)

relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5-10ml novocain soluie 1-2%

Ingrijirea ulterioar a pacientului:

se ofer un pahar cu ap aromat pentru cltirea gurii

. se terg mucozitile de pe fa i brbie

se ndeprteaz orul din material plastic

se aeaz pacientul n poziie comod

Pregtirea produsului pentru examen de laborator:

se determin cantitatea de bil obinut

se eticheteaz recipientele

se trimit probele la laborator

REORGANIZAREA LOCULUI SI NOTAREA IN F.O.

Accidente:

nnodarea sondei datorit contraciilor pereilor stomacali n timpul senzaiei de vrsturi

ncolcirea sondei n stomac

greuri i vrsturi

imposibilitatea drenrii bilei cauzat de un obstacol funcional(spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic(coagularea bilei vscoase)

De evitat:

aspirarea coninutului sondei la extragerea ei

oboseala pacientului prin prelungirea duratei sondajului peste 3h

grbirea naintrii sondei ; depirea duratei de execuie >31/2h

SONDAJUL VEZICAL

DEFINITIE = introducerea unei sonde sau cateter, prin uretra, in vezica urinara. SCOP:a)explorator-recoltarea unei cantitati de urina pentru examene de laborator;

b)terapeutic-golirea continutului (daca acesta nu se produce spontan);

-depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare;

-executarea unor procedee de tratament prin sonda.MATERIALE NECESARE:-tava medicala -recipient (pentru urocultura) -2 sonde sterile -seringi sterile(pentru umplerea balonasului )-gel lubrefiant-ser fiziologic-tampoane de vata sterile-antiseptic-manusi sterile-comprese sterile-camp steril decupat ptr. regiunea organelor genitale-punga colectoare de urina-tavita renala pentru colectarea urinei-musama si aleza-pense hemostatice sterile-materiale pentru toaleta organului genital externe (sapun, lubrefiant-bazinet

SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIEPregatirea psihica si fizica

Se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii.

Se anunta bolnava sa nu manance.

Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavei cu un paravan.

Se asaza musamaua si aleza.

Se asaza bolnava in decubit dorsal, cu genunchii ridicati si coapsele indepartate (pozitie ginecologica).

Se indeparteaza perna de sub capul bolnavei, iar patura se ruleaza la picioare

Se acopera bolnava lasand accesibila numai regiunea vulvara.

Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavei.

Se efectueaza toaleta regiunii vulvare cu apa si sapun

EFECTUAREA TEHNICII: Spalare pe maini cu apa curenta si sapun si dezinfectare cu alcool.

Se pun manusile sterile

aseazare in partea dreapta a bolnavei si cu policele si indexul mainii stangi se indeparteaza labiile si se evidentiaza meatul urinar.

aseptizarea meatului urinar- se sterge orificiul uretral de sus in jos, in directia anusului si nu invers; tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere!

Operatia se repeta de 2-3 ori.

se prinde intre degete mediu si inelar ale mainii drepte si se lubrifiaza

Sonda se orienteaza cu ciocul inainte si in sus, tinand-o ca pe un creion in timpul scrisului.

Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful cudurii spre simfiza pubiana.

Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea externa a sondei, printr-o miscare in forma de arc

Scurgerea urinei confirma prezenta sondei in vezica

Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala si in continuare se goleste vezica intr-un recipient pregatit sau se recolteaza potrivit scopului (hemocultura, examene biochimice etc.).

Se penseaza sonda la capatul extern si se indeparteaza prin miscari inverse celor cu care s-a introdus.

Spalare pe maini cu apa curenta si sapun!

SONDAJUL VEZICAL LA BARBATPREGATIREA FIZICA SI PSIHICA A BOLNAVULUI: Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii.. Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavului cu un paravan. Se asaza musamaua si aleza. Se aseaza bolnavulin decubit dorsal, cu picioarele intinse si usor indepartate Se indeparteaza perna de sub capul bolnavului, iar patura se ruleaza la picioare. Se acopera bolnavul lasand accesibila numai regiunea genitala Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavului. Se efectueaza toaleta regiunii genitale cu apa si sapun.

EFECTUARE: spalare pe maini cu apa si sapun

se imbraca manusi sterile

se spala bine glandul cu apa si sapun si se dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic si tampoane cu antiseptic

cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza

cu mana stanga se intinde bine penisul la verticala si se introduce in meat sonda, cu curbura spre simfiza pubiana, circa 12 cm.

cand sonda a ajuns in vezica, incepe sa curga urina care se capteaza in tavita renala, recipient sau eprubete..

cand vezica s-a golit, sonda se indeparteaza, extremitatea externa comprimandu-se..

spalare pe maini cu apa curenta si sapun!.

se noteaza in foaia de observatie sondajul, data, ora, cantitatea de urina recoltata si numele celui care l-a efectuat.

INGRIJIRI DUPA TEHNICA:-se efectueaza toaleta regiunii

-bolnava va fi supravegheata in repaus la pat

EVALUAREA PROCEDURII:-pacientul exprim stare de confort, nu acuz durere- nu sunt semne de infecie urinar, urina este limpede;- observai aspectul meatului urinar i aspectul urinii- msurai temperatura corpului- anunai medicul dac constatai vreun semn de infecie- recoltai o prob de urin pentru a fi examinat la laborator

INCIDENTE , ACCIDENTE:-infecii urinare joase (cistite)i ascendente (nefrite, pielonefrite): se produc mai ales prin nerespectarea regulilor de asepsie; apar dup sondajele prelungite;

- leziuni mecanice ( hemoragii, ci false, leziuni sfincteriene)-hemoragia ex vacuo prin evacuarea brusc a unui glob vezical

DESCRIEREA SONDELOR:1.FOLEY:simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezint: un canal pentru evacuarea urinii: se conecteaz la punga colectoare un canal pentru umflarea balonaului pentru prevenirea ieirii sondei (cu volume diferite de la 5 la 30 ml

2.NELATON nu au balona de fixare sunt mai rigide folosite pentru sondajul de scurt durat)

SPALATURA OCULARADefinitie = introducerea unui lichid n sacul conjunctival.Scop: therapeutic

-n procesele inflamatoare ale conjunctivei

- n prezena unor secreii conjunctivale abundente

- pentru ndeprtarea corpilor strini

Pregatire materiale:

- comprese, tampoane de vat sterile

seringa cu canula,undin sau alt recipient picurtor

solutia de spalatura(ser fiziologic,solutii sterile pregatite special in farmacie,ambulate in flacoane de 10ml din material plastic de unica folosinta,etc)

tavita renala

Pregatire pacient:

psihic:

-se anun pacientul

- i se explic necesitatea i inofensivitatea tehnicii

fizic:

-se aeaz pacientul npoziie eznd,cu capul aplecat pe spate, cu privirea n sus

-se protejeaz ochiul sntos cu o compres steril

-se protejeaz cu un prosop n jurul gtului

-se aeaz tvia renal lipit de gt, de partea ochiului ce urmeaz a fi splat (susinut de bolnav sau ajutor)

-dac starea general nu permite poziia eznd, pacientul va sta ndecubit dorsal sau lateral, cu capul aplecat napoi

Tehnica:

-asistenta se spal pe mini;se dezinfecteaz

-verific temperatura lichidului de spltur: 37C (temperatur mai joas declaneaz reflexul de nchidere a pleoapelor)

-aeaz pe cele dou pleoape cte o compres mbibat n soluia antiseptic de splare

-deschide fanta palpebral cu degetele minii stngi i toarn ncet lichidul din undin (sau alt recipient) n sacul conjunctival, evitnd cornea

solicit pacientului s roteasc ochiul n toate direciile

repet tehnica la nevoie i verific prezena corpilor strini n lichidul de spltur (cnd este cazul)

ndeprteaz tvia renal

ciocul undinei va fi inut la distan de 6-7 cm de ochiul pacientului pentru ca eventualele micri reflexe produse de acesta sau gesturile greite ale asistentei s nu traumatizeze ochiul cu vrful recipientului

Ingrijiri ulterioare:-usuc faa pacientului

-aspir lichidul rmas n unghiul nazal al ochiului

-ndeprteaz compresa de pe ochiul protejat

-aeaz pacientul n poziie comodReorganizare,notare in FO-se noteaz tehnica i numele persoanei care a efectuat-o

-aspectul lichidului de splturDe evitat- infectarea ochiului sntos prin lichidul de spltur de la ochiul bolnav

SPALATURA AURICULARADefinitie = spltur auricular se nelege splarea conductului auditivextern prin introducerea unui curent de lichid.

Scop:

terapeutic

-ndeprtarea secreiilor (puroi, cerumen)

- ndeprtarea corpilor strini ajuni n urechea extern accidental sau voluntar

- tratamentul otitelor cornice

Pregatire materiale:

- oruri de cauciuc sau material plastic

- sering Guyon, vat

- lichidul de spltur la 37C

- soluia medicamentoas prescris

- soluie de bicarbonat de sodiu 1

- mas de tratamente

- tvi renal

- scaun

Pregatire pacient:

psihic:

-se anun pacientul

-i se explic scopul tehnicii

fizic:

-n cazul dopului de cerumen, cu 24 ore nainte se instileaz n conductul auditiv extern de 3 ori pe zi soluie de bicarbonat de Na n glicerin 1/20

-n cazul dopului epidermic se instileaz soluie de acid salicilic 1 % n ulei de vaselin

n cazul corpilor strini hidrofili (boabe de legume i cereale), se instileaz alcool

-n cazul insectelor vii se fac instilaii cu ulei de vaselin, glicerin sau se aplic un tampon cu alcool cu efect narcotizant

-pacientul se aeaz n poziie eznd pe scaun

-se protejeaz cu prosopul i orul

-se aeaz tvia sub urechea pacientului care va ine capul nclinat spre tviTehnica

-asistenta se spal pe mini

-verific temperatura lichidului de spltura i ncarc seringa Guyon

-cere pacientului s deschid gura (conductul se lrgete i coninutul patologic se ndeprteaz mai uor)

-trage pavilionul urechii n sus i napoi cu mna stng, iar cu dreapta injecteaz lichidul de spltur spre peretele postero-superior i ateapt evacuarea

-operaia se repet la nevoie

-se usuc conductul auditiv extern

-medicul controleaz rezultatul splturii prin otoscopie

-se introduce un tampon de vat n conduct

-se aeaz pacientul n decubit dorsal 1/2-1 or

-se examineaz lichidul de spltur

ACCIDENTE:

vrsturi,

ameeli,

lipotimie,

dureri,

traumatizarea timpanului datorate presiunii prea mari

Reorganizare,notare in FO:-se noteaz tehnica i rezultatul splturii (corpi strini extrai etc.)

SPALATURA GASTRICA

Definitie = evacuarea coninutului stomacal i curirea mucoasei de exsudate i substane strine Scop: terapeutic-evacuarea coninutului stomacal toxic Indicatii: intoxicaii alimentare sau cu substane toxice

staz gastric nsoit de procese fermentative

pregtirea preoperatorie n interveniile de urgen sau pe stomac

pregtirea pentru examen gastroscopic

Contraindicatii:

intoxicaii cu substane caustice

hepatite cronice; varice esofagiene

mbolnviri cardio-pulmonare decompensate

ulcer gastric n perioada dureroas

cancer gastric

Materiale necesare:

de protecie:

- 2 oruri din material plastic

- muama, travers

-manusi

sterile

- sonda gastric Faucher

- 2 seringi de 20 ml

- pens hemostatic

nesterile

- can de sticl sau de metal de 5 l

- plnie, ap cald la 25-26C

- recipient pentru captarea lichidului (gleat, lighean)

- scaun

medicamente

- crbune animal, alt antidot la indicaia medicului

Pregatirea pacientului:

psihic:

- se anun i se explic importana examenului i a colaborrii sale

fizic:

- se aeaz pacientul pe scaun i se protejeaz cu un prosop n jurul gtului

- se aeaz orul de cauciuc

- se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)

- i se ofer tvia renal i este rugat s i-o in sub brbie (pentru captarea salivei i pentru imobilizarea pacientului)

Executie:

-asistenta se spal pe mini, mbrac mnui sterile i orul de cauciuc

-umezete sonda, se aeaz n dreapta pacientului i i fixeaz capul ntre mn i torace

-cere pacientului s deschid gura, s respire adnc

-introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui ct mai aproape de rdcina -limbii invitnd pacientul s nghit

-prin deglutiie, sonda ptrunde n esofag i prin micri blnde de mpingere ajunge n stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada dentar)

-la captul liber al sondei se adapteaz plnia i se aduce la nivelul toracelui pacientului

-se verific temperatura lichidului de spltur i se umple plnia

-se ridic plnia deasupra capului pacientului

-nainte ca ea s se goleasc complet, se coboar cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului n poziie vertical pentru a se aduna n ea lichidul din stomac

-se golete coninutul plniei n vasul collector

-se repet operaia pn ce lichidul este curat, limpede, fr resturi alimentare sau substane strine

-se ndeprteaz plnia i se penseaz captul liber al sondei dup care se extrage cu atenie, pentru a se mpiedica scurgerea coninutului ei n faringe, de unde ar putea fi aspirat de pacient

Pregtirea produsului pentru examen de laborator:

dac spltura s-a efectuat pentru eliminarea unor substane toxice ingerate accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va pstra pentru examinarea de ctre medic, iar un eantion va fi trimis la laborator

Reorganizarea i notarea n FO

ACCIDENTE:

dac apare senzaia de grea i vrstur, se indic respiraie profund sau se face anestezia faringelui cu soluie de cocain 2%

sonda poate ajunge n laringe, apare reflexul de tuse, hiperemia feei apoi cianoza - se retrage sonda

sonda se poate nfunda cu resturi alimentare - se ndeprteaz prin insuflaie de aer cu seringa

se pot produce bronhopneumonii de aspiraie

SPALATURA VEZICALASpalatura vezicii urinare= introducerea unei solutii medicamentoase, prin sonda uretrala, in vezica urinara, cu scopul indepartarii exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicii..

Materiale necesare: tava medicala;

doua sonde sterile (una de rezerva)

lubrefiant

ser fiziologic steril;

tampoane de vata sterile;

manusi sterile

tavita renala pentru colectarea urinei;

musama si aleza;

doua pense sterile;

tavita renala pentru colectarea urinei;

materiale pentru toaleta organului genital externe

seringa Guyon sau irigator prevazut cu ramificatie in T a tubului de cauciuc, cu robinet, instalat pe stativ;

solutie de injectat (pentru spalatura) circa 1 litru incalzita la temperatura corpului (ser fiziologic, solutie rivanol 0,1-2%; solutie de nitrat de argint 1-4%o; acid boric 3%).)

Tehnica incepe cu efectuarea sondajului vezical (la femeie sau la barbat).

Se retrage seringa si se asteapta sa se scurga lichidul introdus.

Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichid clar.

Dupa efectuarea sondajului evacuator, la sonda se adapteaza seringa Guyon si se introduc lent 80-100ml solutie, fara sa destinda vezica.

Dupa fiecare spalatura, capatul liber al sondei se asaza pe o compresa sterila pana la reumplerea seringii.

INSTILAREA SUBST.MEDICAMENTOASE IN VEZICA URINARA: se face cu ajutorul unei seringi adaptate prin intermediul unui tub de cauciuc la sonda vezicala

introducerea se face incet avand grija de cantitate si concentratia prescrisa de medic.

DRENAREA VEZICII URINARE: in unele cazuri este necesar ca sonda vezicii sa ramana pe loc sub forma de sonda permanenta , sau sondaa demeure,dandu-se posibilitatea ca urina sa se evacueze permanent, astfel incat vezica urinara sa ramana in stare de repaus. sondele utilizate a demeure trebuie sa fie moi si sa nu depaseasca o grosime de 15-16 grade Charier ptr a preveni escarele mucoasei uretale. pt.femei se pot utilize sonde Pezzer, Malecot, Casper, care prezentand cate o umflatura la capatul lor , se fixeaza in mod automat in vezica.Este preferata insasonda Folley, care se poate utilize si la barbati , in lipsa ei se pot utilize sondele Nelaton sau Thiemann care se fixeaza cu ajutorul benzilor de leucoplast. Conditia esentiala a bunei functionari a unei sonde permanente este ca orificiul intern al sondei sa fie imediat deasupra orificiului uretral al vezicii. Verificarea pozitiei corecte a sondei pemanente se face prin introducerea in vezica a unei cant de lichid , ce trebuie sa se reintoarca prin sonda intr-un flux continuu .Daca eliminarea lichidului se face sacadat, atunci orificiul intern al sondei se afla prea sus, urina va stagna in vezica, pana cand va ajunge la nivelul orificiului sondei- eliminarea va fi sacadata. Sonda pemanenta tip Folley poate fi mentinuta pe loc 7-14 zile Sondele confectionate din cauciuc , nu vor fi lasate pe loc mai mult de 24-48 de ore . Urina care se evacueaza prin sonda permanenta va fi colectata- intr-un sac colector de material plastic, ce poate fi fixat de coapsa bolnavului- sau intr-un urinar de sticla. Tehnica se incheie ca si sondajul vezical. Sondajul vezical si spalatura vezicala se executa in conditii de asepsie riguroasa a materialelor, mainii si manevrelor. In cazul aparitiei unei rezistente in timpul sondajului, sonda se retrage si nu se forteaza (se pot produce traumatisme si cai false). Recoltarea urinei se face in recipiente sterile, in absenta oricarei substante straine pentru a impiedica fermentatia urinei care ar genera rezultate false ale examinarilor.

INCIDENTE,ACCIDENTE: Astuparea sondei se datoreaza cheagurilor de sange intravezicale (sonda se destupa prin insuflare de aer sau cativa ml de solutie dezinfectanta). Traumatisme, hemoragii si infectii.

SPALATURA VAGINALA

Obiectivele procedurii:

-indepartarea secretiilor- indepartarea mirosului- prevenirea iritatiei si escoriatiei- prevenirea infectiei- promovarea confortului

Pregatirea materialelor:

- canula vaginala cu duza perforata (pentru reducerea presiunii lichidului)- solutie la temperatura corpului (cantitatea si tipul recomandate de medici)- irigator- pensa- gel pentru lubrifiere- tub de cauciuc cu pensa sau tub din material plastic cu clema- tampoane de vata- stativ pentru suspendarea irigatorului- aleza, musama- manusi de protectie

Pregatirea pacientei:

psihica:-se instruieste pacienta si explica procedura si motivele pentru care s-a recomandat-se instruieste pacienta sa stea linistita si relaxata pentru a evita eventualele senzatii neplacute-se obtine consimtamantul pacientei fizica:- se asigura intimitatea- se instruieste pacienta sa-si goleasca vezica-se asigura pozitia corecta (ginecologica)

Efectuare:

-se asambleaza echipamentul si verifica temperatura lichidului-se verifica recomandarea medicala-se explica desfasurarea procedurii-se verifica daca pacienta si-a golit vezica-se aseza pacienta inpozitie ginecologica-se inveleste pacienta cu un pled si se aseza musamaua si aleza sub pacienta-spalarea mainilor-se clampeaza tubul si se pune in irigator solutia la temperatura corpului-se declampeaza tubul, se evacueaza aerul ,se reclampeaza-imbracarea manusilor de protectie-se face toaleta organelor genitale externe-canula se lubrefiaza cu gel sau vaselina-se agata punga/irigatorul in stativ la o inaltime de 50-70 cm de la simfiza pubiana-se indeparteaza cu o mana labiile iar cu cealalta se introduce canula in vagin, aproximativ 8-10 cm (la 10-11 cm se atinge fundul de sac vaginal)-se indeparteaza pensa , permite solutiei sa curga sub forta gravitatiei; se roteste cu blandete canula in timpul irigatiei;-se clampeaza tubul inainte de terminarea lichidului si se indeparteaza canula cu blandete-se spala regiunea vulvara cu apa si sapun si se usca bine cu un prosop-se examineaza aspectul lichidului; daca lichidul contine mucus, puroi sau sange se prezenta medicului-se indeparteaza manusile-se conduce pacienta la salon-se reorganizeaza locul de munca-se noteaza procedura in FO

Evaluarea eficacitatii procedurii:

Rezultate asteptate/ dorite:- Spalatura s-a desfasurat fara incidente, pacienta se simte bine- Pacienta este cooperanta si demonstreaza intelegerea informatiilor primite- Pacienta este capabila sa-si efectueze spalatura

Rezultatele nedorite/ ce faceti:- Pacienta acuza senzatii neplacute, durere- Verificati temperatura solutiei, presiunea si viteza de scurgere- Verificati daca pacienta si-a golit vezica- Scadeti presiunea prin coborarea irigatorului sub 50 cm

CLISMEDefinitie = clisma este o forma speciala a tubajului,prin care se introduce diferite lichide in intestinul gros (prin anus,in rect si colon).

Scop:

1.evacuator:

evacuarea continutului intestinului gros

pregatirea pacientului pentru examinare(rectoscopie,irigoscop

interventii chirurgicale asupra rectului

2.therapeutic:

introducere de medicamente

alimentarea sau hidratarea pacientului

Clasificare dupa efect:

CLISME EVACUATOARE:simple,inalte,prin sifonaj,uleioase,purgative

CLISME TERAPEUTICE:medicamentoase cu efect local,anestezice

CLISME ALIMENTARE:hidratante

CLISME BARITATE:scop explorator

Materiale necesare

de protective:

-paravan,

-musama

-aleza,invelitoare

-manusi

sterile:

-canula rectala

-comprese

-para de cauciuc pentru copii

nesterile:

-stativ pentru irigator

-irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm diametru

t-avita renala,bazinet

-apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml pentru adulti,250 ml pentru adolescenti,150 ml pentru copil,50-60 ml pentru sugari)

-sare(1 lingurita la un litru de apa)

-ulei(4 linguri la un litru de apa)sau-glicerina(40g la500ml)- sapun(1 lingurita rasa la 1 li

-medicamente sol.medicamentoase in cantitatea sau concentratia ceruta de medic

-substanta lubrifianta(vaselina)

Pregatirea pacientului:

psihic:-se anunta si i se explica tehnica-se respecta pudoarea

fizic:-se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si aleza-se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie:- decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate- decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat- genupectorala-se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu invelitoarea

EFCTUARE CLISMA EVACUATOARE SIMPLA

-se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul

-se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase

-se umple irigatorul

-se evacueaza aerul si prima coloana de apa

-se fixeaza irigatorul pe stativ

-asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza ,manusi de protectie

-indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga

-introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpendicular pe suprafata subiacenta, cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare.

-dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se indreapta varful in axa ampulei rectale.

-se introduce 10 12 cm

-se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm de suprafata patului pacientului.

-pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, sa retina solutia 10 15 min ute

-se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere.

-se indeparteaza canula si se aseaza un tavita renala

-pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi de cubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare.

-se capteaza scaunul la pat sau la toaleta

CLISMA INALTA:

-se practica pentru indepartarea mucozitatilor, puroiului exudatelor sau toxinelor microbiene de pe suprafata mucoaselor

-in parezele intestinale, ocluzia intestinala

-se foloseste o canula retala (sonda) de 35-40 cm lungime si 1,5 cm diametru, din cauciuc semirigid si prevazut cu orificii largi

-se adapteaza la tubul irigatorului o palnie de 1,5 l (in loc de rezervor)

-se umple palnia cu apa calda la 35 C si se deschide robnetul sau lasand sa iasa aierul

-se lubrifiaza canula si se introduce pana in colonul sigmoid

-se ridica pana la inaltime de 1 m si se da drumul apei

-inainte ca acesta sa se goleasca, se coboara sub nivelul colonului, apa se va reintoarce in palnie

se goleste palnia intr-un recipient

-se repeta operatia de 5 6 ori pana ce prin tub se evacueaza apa curata

CLISMA ULEIOASA:

-se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui, masline), incalzite la 38 grade C in baia de apa

-introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator la care rezervorul este inlouit cu o palnie sau cu ajutorul unei seringi

-se introduce la presiune joasa

-aproximativ 200 ml de ulei se introduc in 10 15 min

-se mentine in rect 6 12 ore (este bine sa se execute seara iar pacientul va elimina dimineata un scaun moale nedureros)

-se indica in constipatii cronice, fecalom

CLISMA PURGATIVA:

-evacueaza colonul prin actiunea purgativa ( nu mecanica)

-se utilizeaza solutia concentrata de sulfat de magneziu (250 ml apa cu 2 linguri Mg SO4), care prin mecanism osmotic produce o transsudatie de lichid prin peretii intestinali in lumen, formand un scaun lichid ambundent

-se mai poate folosi bila de bou ( un varf de cutit de bila pulbere la 250 ml apa) care are actiune stimultanta asupra peristaltismului intestinal

CLISMA TERAPEUTICA

1. clisma terapeutica

se foloseste cand se doreste o actiune locala asupra mucoasei, cand calea orala nu este practicabila sau cand se doreste ocolirea caii portale

se pot administra medicamente ca: digitala, clorura de calciu, tinctura de opiu, chinina care se absorb prin mucoasa rectala sau cele cu efect local ( solutii izotonice) in microclisme picatura cu picatura ( la o ora, 1 h dupa clizma evacuatoare) cu un ritm de 60 picaturipe min

2. microclisme substanta medicamentoasa se dizolva in 10 15 ml apa, ser fiziologic sau solutie izotona de glucoza si se introduce cu ajutorul unei seringi adaptate la canula rectal

3. clisma picatura cu picatura

se pot introduce in organism 1-2 l solutie medicamentoasa in 24 h

pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi rezervoare termostat sau se inveleste irigatorul intr-un material moale vata, perna electrica

se foloseste in scop anestezic ( cand narcoza prin inhalatie este contraindicata) eterul putand fi administrat sub forma unei clisme picatura cu picatura

pentru efectul local se utilizeaza clismele cu bicarbonate de Na, infuzie de musetel, cortizon, vitamina A, decoct de usturoi

INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE

DEFINITIE:Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de 30 -35 cm lungime si 8-12 mm diametru, cu marginile extremitatilor rotunjit

Scop:

eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal (imposibilitatea de a elimina gazele in mod spontan)

Materiale necesare:

materiale de protective:musama, aleza, invelitoare, paravan

material- sterile:tub de gaze, comprese, substanta lubrifianta

Pregatirea pacientului:

pacient - psihic: se anunta si se explica tehnica

fizic-se izoleaza patul cu paravan, se protejeaza cu musamaua si aleza, se dezbraca pacientul si se aseaza in

Executie:

asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza

unge tubul cu vaselina boricata

departeaza fesele pacientului cu mana stanga, iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si de aici in colon, prin miscari de rasucire si inaintare pana la 15-20 cm

acopera pacientul cu invelitoare

mentine tubul maximum 2 h

se indeparteaza dupa degajare

la nevoie se repune dupa 1-2 h (dupa ce se restabileste circulatia la nivelul mucoasei)

Ingrijirea ulterioara a pacientului:

se efectueaza toaleta regiunii anale

Se aseaza pacientul comod, se inveleste

Se aeriseste salonul