8/18/2019 TCI_1

1/30

CAPITOLUL 1. COMERŢUL INTERNAŢIONAL ÎN PERIOADA POSTBELICĂ..........10

1.1. Provocarea capitai!"##i $o%a....................................................................................101.1.1. Comerţ şi dezvoltare....................................................................................................101.1.2. Despre diviziunea mondială a muncii (DMM)............................................................111.1.3. „Faţete actuale ale !lo"alizării................................................................................12

1.&. Di'a"ica co"er(##i i'ter'a(io'a )' perioa*a po!t%eic+..........................................1,1.2.1. Din nou despre !lo"alizare..........................................................................................131.2.2. Desc#iderea unei economii spre e$terior ....................................................................141.2.3. %răsături &n evoluţia comerţului internaţional ............................................................171.2.'. Factori de e$pansiune a comerţului internaţional ......................................................21

1.,. Reparti(ia $eo$ra-ic+ a !ci"%#rior co"erciae i'ter'a(io'ae.................................&&1.3.1. specte preala"ile........................................................................................................221.3.2. oziţia ţărilor dezvoltate şi a celor &n curs de dezvoltare &n comerţul internaţional ..231.3.3. olarizarea sc#im"urilor comerciale..........................................................................261.3.'. *mpactul aran+amentelor pre,erenţiale &n comerţul mondial ......................................271.3.-. *nternalizarea pieţelor .................................................................................................30

1. /. Str#ct#ra -##rior co"erciae i'ter'a(io'ae pe $r#pe *e "+r-#ri2......................,11.'.1. specte introductive.....................................................................................................311.'.2. roduse manu,acturate vs. produse a!ricole.............................................................321.'.3. Capitalism dezvoltare şi industrie..............................................................................331.'.'. Comerţul intra/ramură0intra/industrie........................................................................34

9

8/18/2019 TCI_1

2/30

CAPITOLUL 1. COMERŢUL INTERNAŢIONAL ÎN PERIOADA POSTBELICĂ

1.1. Provocarea capitai!"##i $o%a

1.1.1. Comerţ şi dezvoltare

În lumea economică de azi comerţul internaţional a devenit o variabilă importantă în„ecuaţia dezvoltării oricărei ţări! "iind #emnul complementarităţii $i al conlucrării producătorilor $i con#umatorilor din diver#e ţări. %omerţul internaţional a &ucat un rol deci#iv în apariţia $ie'pan#iunea capitali#mului $i continuă #ă "ie unul din vectorii e#enţiali ai dezvoltării anumitor naţiuni $i principalul promotor al tran#"erului de te(nolo)ie la nivel mondial. În viziunea *%+,-r!anizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare conomică1! cuno#cută #ub abrevierea în limbaen)leză *,%+ -r!anization ,or conomic Cooperation and Development ! inten#i"icarea#c(imburilor comerciale la nivel mondial în primele trei decenii po#tbelice reprezintă o primă"ază/etapă a "enomenului de )lobalizare! denumită ,aza internaţionalizării. În evoluţia economieimondiale! începnd cu anii 0 $i pnă în prezent! teoria di#cută de diver#e etape/"aze ale)lobalizării liberalizarea "lu'urilor comerciale #ub „umbrela 5/*% $i a "lu'urilor de

inve#tiţii e'terne directe reprezintă! "ără ec(ivoc! unul dintre "actorii care au contribuit în mod(otărtor la )lobalizarea economiei mondiale.2 ,#te di"icil de cuanti"icat preci# în ce mă#urăcomerţul internaţional contribuie la dezvoltarea internă a unei ţări/re)iuni! e#te în#ă cert că

 politica autar(ică aplicată de o ţară -e'emplul cla#ic a devenit %oreea de 8ord! induce înapoiereeconomică! izolare "aţă de re#tul lumii! îndepărtare de practicile/procedurile aplicate de "irmelede #ucce#! nonacce# "aţă de cuno$tinţele e'i#tente pe plan mondial la un moment dat toatecon#ecinţele izolării unei ţări #e traduc prin înapoiere economică! nivel de trai #căzut al

 populaţiei! venituri #căzute! anal"abeti#m etc. ,'i#tă #ute de lucrări dedicate teoriei cu privire lacomerţul internaţional ce vizează #ă cuanti"ice ct mai preci# care anume #unt „c$ti)ătorii $i„perdanţii din comerţul internaţional -între două ţări 5 $i : implicate în #c(imburi comerciale!care anume obţine bene"iciul principal; nu att ră#pun#ul în #ine e#te e#enţial! credem noi! ctanumite concluzii implicite ce rezultă din abordarea „ecuaţiei invocate.3 *ricum! #c(imburilecomerciale cu #trăinătatea au în#oţit îndeaproape! în mai toată i#toria umanităţii! a#cen#iunea$i/#au con#olidarea unor mari imperii! con#olidarea poziţiei politice /economice a unor ţări

 precum 5n)lia #au ud. În plu#! comerţul internaţional a"avorizat di"uzarea cuno$tinţelor $i/#au inovaţiilor între toate ţările lumii implicate în #c(imburicomerciale dincolo de veniturile/pro"iturile cuanti"icabile adu#e pentru promotorii lui! comerţul acontribuit $i la cunoa$terea între naţiuni/popoare! la apropierea culturală etc. 4

În ultima &umătate a #ecolului ??! @ăzboiul @ece! cu „#tructurile #ale de alianţă!a#cen#iunea =aponiei! rea"irmarea %(inei! redi#tribuirea puterii economice din *ccidentul

indu#trializat către economiile din 5#iaAaci"ic etc.! î$i pun amprenta a#upra între)ului #i#tem1 *%+, e#te cuno#cută $i ca o or)anizaţie a ţărilor dezvoltate în prezent ea include un număr de30 de ţări! printre care 5u#tralia! 5u#tria! %anada! tateleBnite $.a. a#upra ace#tui #ubiect revenim mai pe lar) la "inalul capitolului patru al lucrării!istemul comercial  multilateral şi li"eralizarea sc#im"urilor. Cadrul instituţional4 vezi $i 5ne'anr.1 (ttpC//DDD.oecd.or)/pa)e#2 . +ră)an E Fundamentele comerţului internaţional DDD.a#e.ro 5 E 5eneral !reement on %ari,,s and %rade începnd cu 199F a devenit *% E *r)anizaţia ondială a %omerţului-6orld %rade r!anization de#pre ace#te a#pecte vom di#cuta mai detaliat în %apitolul 4.3 =. :(a)Dati $.a. E 7ectures on *nternational %rade! 2nd ,dition! (e G Are##! %ambrid)e! 199 H. @ivera:atiz! . 5. *livaE *nternational %rade8 %#eor9 trate!ies and vidence! *'"ord Bniver#itI Are##! 2003 . Aorter 

 E %#e Competitive dvanta!e o, :ations! (e imon J >c(u#ter! 8eD KorL! 1990 a#upra ace#tui #ubiectrevenim mai pe lar) în %apitolul 13 al lucrării! ,icienţa &n tranzacţiile comerciale internaţionale.

4 M. Aomeranz >. opiLE %#e 6orld t#at %rade Created 2nd edition! . ,. >(arpe! Gnc.! B>5! 2006

10

http://www.ase.ro/http://www.ase.ro/

8/18/2019 TCI_1

3/30

economic $i politic mondial. +upă înc(eierea @ăzboiului @ece -199 #e tinde! întro primăetapă! #pre o lume dominată politic/militar/economic de către >B5 ulterior! #e a"irmă alte centrede putere la nivel )lobal precum %(ina! Gndia $i @u#ia #e adau)ă cre$terea in"luenţei/importanţeiBniunii ,uropene att în plan economic! ct $i în plan politic. 5ctualmente! 2/3 din cei caretrăie#c în Bniunea ,uropeană #pun că #e #imt „europeni acea#tă „con#trucţie )i)ant în#umeazăa#tăzi 27 de #tate membre! în interiorul cărora #a con#tituit o piaţă internă de circa F00 milioane

locuitori.F

  5ctualmente! la pe#te o &umătate de #ecol după ratatul de la @oma! „Bniunea,uropeană nu mai #eamănă aproape deloc cu ceea ce era în 19F7 în "orma actuală ea vizează!e'plicit #au nu! o poziţie de putere politică/economică la nivel )lobal prin care #ă atenueze alţi

 poli de putere precum >B5! =aponia! %(ina #au @u#ia.6 În ce mă#ură va reu$i B, #ă î$i atin)ăace#t obiectiv pretenţio# pe parcur#ul următoarelor decenii; „>pre deo#ebire de #tatele $iimperiile din trecut! ale căror ori)ini #e re)ă#e#c în mitul victoriilor eroice pe cmpul de luptă!noutatea Bniunii ,uropene con#tă în "aptul că e#te prima in#tituţie de )uvernare )i)ant din i#toriecare #a nă#cut din cenu$a în"rn)erii. În loc #ă comemoreze un trecut nobil! a încercat #ă #ea#i)ure că trecutul nu #e va repeta niciodată.7

1.1.2. Despre diviziunea mondială a muncii (DMM)

,voluţia unei ţări E indi"erent de #i#temul #ocialpolitic #au nivelul de dezvoltare E e#tecondiţionată de participarea ţării la diviziunea mondială a muncii. Diviziunea mondială a muncii-+ e'primă relaţiile ce #e #tabile#c între #tatele lumii în proce#ul dezvoltării producţiei $icomerţului internaţional! precum $i rolul ce revine "iecărui #tat în circuitul mondial de valori.5preciem că #e poate di#cuta de un proce# de diviziune a muncii între ţările lumii încă începndcu #ecolul ?N #au c(iar mai înainte odată cu impunerea >B5 în arena )lobală! re#pectivîncepnd cu 1900 $i pnă în prezent! proce#ul invocat a devenit cu mult mai evident. Îndeo#ebidupă 19F0! pe "ondul accentuării diviziunii muncii la nivel )lobal -pe mă#ură ce anumitein#tituţii precum *8B! 5/*%!

8/18/2019 TCI_1

4/30

>ub raport i#toric! #pecializarea internaţională a evoluat de la "orma intersectorială-industrie/a!ricultură! urmată de "orma interramură -indu#trieindu#trie a)riculturăa)ricultură pentru ca! în prezent! ca urmare a avan#ului te(nolo)ic! #ă #e mani"e#te o nouă "ormăde #pecializare! intra/ramură.=

1.1.3. „Faţete actuale ale !lo"alizării

Gndi#cutabil! a$a cum apreciază @obert ilpin! capitali#mul e#te cel mai de #ucce# #i#temeconomic creator de bo)ăţie din toată i#toria umanităţii totu$i! #i#temul capitali#t nu a#i)ură prinel în#u$i o di#tribuţie ec(ilibrată a bună#tării între ţările lumii. 10 5ctuala revoluţie te(nico$tiinţi"ică a devenit un "actor important de dinamizare a economiei mondiale $i de in"luenţare adiviziunii mondiale a muncii ea )enerează o accentuare a interdependenţelor economice dintre#tate! re#pectiv "iecare #tat trebuie #ă participe întro mă#ură mai mare #au mai mică $i întro"ormă #au alta la circuitul economic mondial. 5#pectele invocate obli)ă toţi „actorii economici!îndeo#ebi "irmele care deţin puterea -ponderea întro economie! #ă privea#că la nivel de )lobderularea a"acerilor pe termen lun)! deoarece a#i#tăm la un proce# de )lobalizare a a"acerilor. În#tructura economiei )lobale de a#tăzi #e mani"e#tă periodic re#tricţii $i oportunităţi pentru

decidenţii micro #au macroeconomici unii a"irmă că economia mondială a #căpat oarecum de#ub control! întruct piaţa a devenit principala autoritate internaţională.11  În plu#! mecani#mulcla#ic de "uncţionare al pieţei poate #ă "ie $i/#au e#te! uneori! în mod voit di#tor#ionat deintere#ele $i puterea enormă acumulată de 8%uri - Multinational Corporations a$adar! laînceput de #ecol ??G #tatul tradiţional #e a"lă în "aţa unor noi dileme. 12

,'i#tă multiple abordări pe mar)inea dezbaterii cu privire la )lobalizarea contemporană #intetic!controver#ele privind )lobalizarea pot "i )rupate în trei mari tendinţe! a$a cum rezultă din tabelulnr. 1.1. 13

abelul nr. 1.1. endinţe ma&ore în conceptualizarea )lobalizării3iper$o%ai4ti Sceptici Tra'!-or"ativi4ti

Ce este nou? * eră )lobală :locuri comerciale!

)eo)uvernare mai #labă dect în perioadele anterioare

 8iveluri de interconectare

)lobală "ără precedent

Trăsăturidominante

%apitali#m )lobal!)uvernare )lobală!#ocietate civilă )lobală

Humea mai puţininterdependentă dect în anii190

lobalizare inten#ivă $ie'ten#ivă

 Puterea guvernelornaţionale

În declin dau în cur# deerodare

@eîntărită/îmbunătăţită @econ#tituită/recon#truită

Forţe motrice ale globalizării 

%apitali#mul $i te(nolo)ia >tatele $i pieţele , :ucure$ti! 2006 #pecializarea intraramurăa )enerat un nou tip de comerţ! re#pectiv comerţul intraramură! #ubiect tratat mai detaliat în

 para)ra"ul 1.3. al ace#tui capitol.10 @. ilpin E %#e C#allen!e o, 5lo"al Capitalism. %#e 6orld conom9 in t#e 21st Centur9!Arinceton Bniver#itI Are##! 2000 traducere în limba romnă conomia mondială &n secolul >>*,ditura A*HG@*! Ga$i! 2004! pp 172411 @. ilpin E %#e C#allen!e o, 5lo"al Capitalism. %#e 6orld conom9 in t#e 21st Centur9!Arinceton Bniver#itI Are##! 2000 traducere în limba romnă conomia mondială &n secolul >>*,ditura A*HG@*! Ga$i! 2004! pa). 4612 * ! ,d. 5ntet!

200413 +. Oeld $.a. E 5lo"al %rans,ormation8olitics conomics and Culture AolitI Are##!%ambrid)e! 1999 traducere în limba romnă %rans,ormări !lo"ale ,ditura A*HG@*! Ga$i!2004

12

8/18/2019 TCI_1

5/30

la di#tanţăTraiectorie istorică %ivilizaţie )lobală :locuri re)ionale/ciocniri între

civilizaţii 8edeterminatăC inte)rare $i"ra)mentare )lobală

 Argument-concluzie

>"r$itul #tatuluinaţiune Gnternaţionalizarea depinde deacordul $i #uportul #tatului

lobalizarea tran#"ormă puterea #tatală $i politicamondială

>ur#aC +. Oeld $.a. E 5lo"al %rans,ormation8olitics conomics and Culture AolitI Are##! %ambrid)e! 1999

traducere în limba romnă %rans,ormări !lo"ale ,ditura A*HG@*! Ga$i! 2004! pa). 34 Cop9ri!#t © ll ri!#tsreserved.

+upă înc(eierea @ăzboiului @ece -199 priorităţile naţionale ale principalelor ţărioccidentale au cuno#cut modi"icări pe cale de con#ecinţă! politicile lor e'terne #au reorientat!ceea ce induce con#ecinţe notabile pentru viitorul economiei mondiale una din direcţiile vizibileîn care au reacţionat )uvernele e#te tendinţa #pre acorduri re)ionale de liber#c(imb -B,! 85

8/18/2019 TCI_1

6/30

"inanţele internaţionale inve#tiţiile #trăine directe ale 8%urilor.

+in per#pectiva prezentei lucrări! accentul no#tru #e localizează att a#upra comerţuluiinternaţional! ct $i a rolului &ucat de ace#ta în perioada po#tbelică! a"ordat atBt ca ,actor 

 !enerator al procesului de !lo"alizare cBt şi ca rezultantă a aceluiaşi proces.Gndi"erent dacă acceptăm #au re#pin)em )lobalizarea! e#te #u"icient de evident "aptul că

ace#t "enomen e'i#tă! că „)lobalizarea e#te o realitate a zilelor noa#tre orice ţară/economie vatrebui #ă #e adapteze $i #ă inter"ereze cu proce#ul de )lobalizare! în plu#! ma&oritatea autorilor con#ideră că ace#t proce# e#te „inevitabil $i irever#ibil.19

1.2.2. Desc#iderea unei economii spre e$terior 

Înainte de a analiza de#c(iderea unei economii #pre e'terior! e#te oportun! credem noi! #ă prezentăm cteva a#pecte le)ate de AG: con"orm cu >amuel#on! AG: -+A E 5ross Domestic roduct  re"lectă valoarea totală a bunurilor $i #erviciilor ,inale  realizate întro ţară în decur#ulunui an cu alte cuvinte! valoarea AG: e#te ec(ivalentă cu valoarea e'primată în monedănaţională -#au! în cazul calculării lui la nivel mondial! întro monedă de re"erinţă! de re)ulă B>+

a tuturor bunurilor de con#um $i de inve#tiţii! a ac(iziţiilor )uvernamentale $i a e'porturilor nete20  prin e'porturi nete înţele)em! evident! di"erenţa între e'porturi $i importuri -,G! caree#te de dorit #ă "ie pozitivă an de an! #ituaţie în care #c(imburile cu #trăinătatea vor induce oin"luenţă "avorabilă directă a#upra cre$terii economice auto(tone.

AG:/+A e#te con#iderat cel mai amplu/cuprinzător indicator prin care #e pot evalua per"ormanţele )lobale ale unei economii naţionale el permite! în acela$i timp! compararea per"ormanţelor unei economii cu per"ormanţele altor economii $i reprezintă baza la care #eraportează alţi indicatori pentru a evidenţia $i alte dimen#iuni ale activităţii economice. 21  Încazul @omniei! invocnd #ubiectul doar cu titlu introductiv deocamdată! amintim următoarelea#pecteC22

valoarea +Aului @omniei a cre#cut de la în F3!9 miliarde B>+ 199 la circa 173miliarde B>+ în 20023 #imultan valoarea +A per capita a cre#cut de la 1640 B>+

 per locuitor -1990 la circa 9 340 B>+ per locuitor -200/ valoarea e'porturilor romne$ti a cre#cut de la 11!1 miliarde B>+ -199 la circa 33!6

miliarde -200! în#ă începnd cu 1990 balanţa #c(imburilor comerciale de măr"uri $i#ervicii a &nre!istrat &n ,iecare an un sold ne!ativ alt"el #pu#! „e'porturile nete au"o#t ne)ative -acea#ta a indu# anumite in"luenţe ne)ative a#upra economieiC „e'portde locuri de muncă! pre#iuni a#upra cur#ului de #c(imb valutar! pierdere de valoareadău)ată etc..

19 G. :ari E 5lo"alizarea economiei ,ditura ,conomică! :ucure$ti! 200F! pa). 33

20 A. >amuel#on! P. +. 8ord(au# E conomics craD Oill! Gnc.! 199F traducere în limba romnă conomie

,ditura eora! :ucure$ti! 200121 5lţi indicatori apropiaţi de AG:/+AC Arodu#ul 8aţional :rut -A8:! 8A E 5ross :ational

 roduct ! care e#te dat de producţia totală realizată cu capitalul deţinut de rezidenţii dintro ţară8G E 5ross :ational *ncome! adică Nenitul 8aţional :rut! care e#te dat de c(eltuielile per#onalede con#um! inve#tiţia brută! ac(iziţiile )uvernamentale! venitul net adu# de activele din#trăinătate $i e'porturile de măr"uri/#ervicii! minu# -importurile de măr"uri $i #erviciiQimpoziteleindirecte a"erente 8G e#te "oarte apropiat ca valoare de 8A! di"erenţa "iind dată de deducereaimpozitelor indirecte din ultimul indicator la ace$ti indicatori vom reveni pe parcur#ul lucrării!"iind uzitaţi de Porld :anL! P*! B8%5+ etc.22 RRRB8%5+ and"oo o, tatistics 200! online databa#e  nuarul tatistic al AomBniei

2EE4 a#upra ace#tor indicatori! inclu#iv dinamica/evoluţia lor $i alte cone'iuni între comerţule'terior al @omniei $i +A revenim mai pe lar) în #tructura ultimului capitol al lucrării!Comerţul e$terior romBnesc după 1==.

23 DDD.in##e.ro14

8/18/2019 TCI_1

7/30

În prezent! ma&oritatea covr$itoare a ţărilor lumii -cu e'cepţia %oreei de 8ordtranzacţionează pe pieţele e'terne o parte #emni"icativă din AG:  !radul de desc#idere ,aţă dee$terior  -evaluat prin ponderea e'porturilor/importurilor în AG: a înre)i#trat! după 1970! untrend a#cendent att la nivel mondial! ct $i pe cate)orii de ţări -vezi tabelul nr.1.2..,'empli"icativ! în tabelul menţionat #e prezintă! pentru cteva dintre ţările *ccidentale -:el)ia $i>B5! inclu#iv @omnia! maniera în care a evoluat )radul de de#c(idere a economiilor naţionale

din anii 70 $i pnă în prezent derivat numai din acest indicator  procentele e'primă pondereae'porturilor în +A pentru "iecare ţară $i #u)erează o corelaţie între cre$terea economică $i/#au pro#peritatea unei ţări! ca e"ect al promovării e'porturilor totu$i! ace#t indicator relativ-,'porturi per +A24 nu trebuie #ă "ie ab#olutizat ca relevanţă -cre$terea economică a unei ţăriderivă $i din ponderea/#tructura importurilor în +A! e'cedentul/de"icitul balanţei de plăţie'terne! tradiţiile economice/indu#triale! volumul inve#tiţiilor #trăine atra#e! rata inve#tiţiilor în+A etc. o #emni"icaţie aparte induce indicatorul numit de >amuel#on e$porturi nete ! care #ere"lectă direct a#upra producţiei! an)a&ării "orţei de muncă! $i ampli"ică în "inal cerereaa)re)ată.2F

abelul nr. 1.2. ,voluţia )radului de de#c(idere a unor economii -,/+A! ca valoare

 procentualăŢara 1567 &001 &006

:el)ia 36 9 90!4>B5 F 12 11!6@omnia 2!R 33!3 34

>ur#aC 5daptat după +. :e))! >.

8/18/2019 TCI_1

8/30

ECONOMIIDE;0 19!33 20!7115>= 17!29 1!011550 1!2 1!7155= 19!F 1!&000 21!9 22!6&00= 24 2F!4

ECONOMII ÎNDE;0 2F!3 22!715>= 20!97 19!41550 2F 24155= 30!6 31!2&000 36!4 33!6&00= 41!1 36!9

ECONOMII ÎNTRAN;IŢIE

1570 1!9 2!14157= 2!0 2!7615>0 2!F1 3!13

15>= 2!69 2!471550 24!1 26!7155= 32!3 32!3&000 44!7 34!3&00= 3! 32!2

MONDIAL

1570 11!94 12!16157= 16!01 16!415>0 19!16 19!6215>= 16! 17!1F1550 19!60 19!9155= 21! 21!4&000 2F!2 2F!1

&00= 2!3 2!1>ur#aC Arelucrat după ud,#t ţări precum =aponia #au %oreea de >ud au înre)i#trat indici multmai "avorabili! în #en# de valoare mai mică a indicatorului! cu privire la G/+A -ceea ce re"lectă#oldurile puternic e'cedentare în relaţia cu >B5! B, $i alte ţări! pe parcur#ul ultimelor decenii .În "apt! ţări precum =aponia #au altele recent indu#trializate au mani"e#tat o puternică tendinţă de

orientare a producţiei $i con#umului către e'porturi/comerţ -a$a numită orientare  protradea#t"el de ţări au reu$it cu mult #ucce# #ă î$i „apropie comerţul e'terior promovat ca un veritabilmotor al cre$terii economice interne -trade as an en!ine o, !roGt#.26

În completarea indicatorilor invocaţi -,/+A $i/#au G/+A #tati#ticile or)ani#melor internaţionale o"eră $i alţi indicatori ce re"lectă de#c(iderea unei economii către e'teriorGn#titutul

8/18/2019 TCI_1

9/30

aria 2C cadrul le)al $i a#i)urarea drepturilor de proprietate aria 3C acce#ul la capital aria 4C libertatea #c(imburilor e'terne aria FC re)lementarea creditului! a muncii $i a a"acerilor.

,voluţia ace#tui indice în perioada 190 2006 arată! pe an#amblu! o cre$tere continuă alibertăţii economice la nivel )lobal în tabelul ce urmează prezentăm #electiv trei ţări! începnd

cu 190 -moment de la care ace#t indice e#te calculat de in#titut! în#ă trendul înre)i#trat la nivel)lobal nu di"eră #emni"icativ pe cele trei )rupe de ţări invocate anterior -dezvoltate! în dezvoltare$i în tranziţie re)ula )enerală rămne aceea că ţările dezvoltate $i/#au cele ce au tin# recent #predezvoltare -=aponia! %(ina! Gndia etc. au mani"e#tat tendinţa de a$i de#c(ide economiaauto(tonă #pre #c(imburi comerciale $i economice cu #trăinătatea.

abelul nr. 1.4. ,voluţia Gndicelui Hibertăţii ,conomice- conomic Freedom o, t#e 6orld *nde$

Ţara 15>0 1550 &000 &006:el)ia 7!22 7!F2 7!6 7!13>B5 7!99 !41 !FF 7!6

@omnia 4!62R 4!73 4!9 6!F>ur#aC 5daptat după (ttpC//DDD.cato.or)/pub#/e"D/e"D200/e"D2003.pd"  Cop9ri!#t© ll ri!#ts reserved4 anumiţi ani au "o#t preluaţi #electiv pentru @omnia -R19F

5$adar! de#c(iderea unei economii #pre e'terior poate con#titui o componentă a#trate)iilor macroeconomice ce î$i propun #ă obţină un ritm ridicat de cre$tere al +Aului anual

 pentru ţara în cauză. Gdeea invocată nu e#te una de noutate ab#olută! întruct în decur#ul i#torieimulte ţări ce #unt a#tăzi în topul mondial -ermania! B5 etc. au urmat o

 politică comercială apropiată de cea indu#ă de de#c(iderea #pre e'terior. +e e'emplu! #pune +.>alvatore! pe parcur# de circa un #ecol -între 11F1913! populaţia arii :ritanii #a triplat!8Aul real a cre#cut de10 ori! iar volumul importurilor #ale a cre#cut de 20 de ori.2

În tabelul ce urmează #e prezintă #electiv doi indicatori! re#pectiv cre$terea +Aului real$i cre$terea e'porturilor! pentru trei ţări din cate)oria celor recent indu#trializate -%oreea!(ailanda! %(ina! în decur#ul perioadei 1901990.

abelul nr. 1.F. %re$terea medie a +A $i a e'porturilor între 1901990-#electiv pe ţări

Ţara Cre4terea"e*ie a 8DP

:2

Cre4terea "e*ie aeport#rior

:2%oreea 9!4 12

(ailanda 7!6 14%(ina 10!2 11!F

>ur#aC 5daptat după +. >alvatore E *nternational conomics 9t( ,dition! =o(n PileI J >on#Gnc.! B>5! 2007 Cop9ri!#t © ll ri!#ts reserved 

2 +. >alvatore E *nternational conomics 9t( edition! =o(n PileI J >on# Gnc.! B>5! 2007! pa). 3717

http://www.cato.org/pubs/efw/efw2008/efw2008-3.pdfhttp://www.cato.org/pubs/efw/efw2008/efw2008-3.pdf

8/18/2019 TCI_1

10/30

1.2.3. %răsături &n evoluţia comerţului internaţional 

5tunci cnd ne propunem #ă #urprindem/evaluăm evoluţia comerţului internaţional îndecur#ul unei anumite perioade de timp! #urvin trei un)(iuri ma&ore de abordareC

a. în primul rnd! maniera în care a evoluat comerţul internaţional pe perioada dată-măr"uri! #ervicii! ritm de cre$tere! "actori de in"luenţă etc.! ca volum valoric $i/#au

cantitativ b. maniera în care #au di#tribuit )eo)ra"ic principalele "lu'uri ale #c(imburilor demăr"uri/#ervicii între ţările lumii $i/#au )rupe de ţări

c. modul în care au evoluat "lu'urile internaţionale pe principalele )rupe demăr"uri/#ervicii.

+eocamdată ne vom rezuma la a analiza evoluţia comerţului internaţional în perioada po#tbelică -din 194 $i pnă în prezent! ca volum valoric de măr"uri/#ervicii! ca ritm de cre$tere$i ca "actori ce au "avorizat e'pan#iunea #a.

În perioada po#tbelică! poate că întro mai mare mă#ură dect în #ecolul ?G? $i/#au în perioada interbelică! comerţul internaţional a devenit o variabilă importantă în dezvoltareaoricărei ţări actualmente! circa 2FS din producţia mondială e#te comercializată! iar o parte mult

mai mare a ei e#te obiect potenţial al competiţiei internaţionale e'ceptnd cazul %oreei de 8ord!#c(imburile comerciale cu #trăinătatea „au atin# un nivel "ără precedent att în valoare ab#olută!ct $i raportat la producţia mondială comerţul internaţional cone'ează pieţele interne $i e'terne$i induce "orţe noi! #uplimentare pentru a tran#"orma economiile interne.29 

Arincipalele tră#ături ce pot "i a#ociate evoluţiei comerţului internaţional! privit îndinamica #a! pe parcur#ul perioadei po#tbelice #unt următoarele -e#te de menţionat "aptul că! pemar)inea ace#tui #ubiect cele mai valoroa#e lucrări au "o#t $i rămn cele #emnate de pro"e#orul

 8icolae >utăC30

• +upă cum rezultă din datele publicate de *% $i B8%5+! în perioada 194200F #aînre)i#trat o tendinţă de creştere a ,lu$urilor comerciale cu măr,uri corporale la nivel mondial a#t"el e'porturile mondiale au cre#cut valoric de pe#te 170 de ori! de la F de miliarde dolari>B5 în 194 la 101F9 miliarde dolari >B5 în 200F -tabelul nr.1.6..

abelul nr.1.6. ,voluţia e'porturilor/importurilor mondiale de măr"uri corporale în perioada po#tbelică

-mld. B>+

15/> 15=, 156, 157, 15>, 155, &000 &001 &00& &00/ &00=

   E  0  p  o  r   t  #  r   i

   B   2

F 4 1F7 F79 13F 3671 6427 61FF 6414 907 10.1F9

   I  "  p  o  r   t  #  r   i

   I   ?   2

66 4 163 F9 11 3770 6FF4 6441 6F69 92F0 10.F11

29 +. Oeld $.a. E 5lo"al %rans,ormation8olitics conomics and Culture AolitI Are##!%ambrid)e! 1999 traducere în limba romnă %rans,ormări !lo"ale ,ditura A*HG@*! Ga$i!

200430 8. >ută! coord. E Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane! ,ditura ,"icient!:ucure$ti! 2000 8. >ută coord. E Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane!,ditura 5ll! 199F Curs de comerţ internaţional şi politici comerciale! ,ditura %ere#! 1992

1

8/18/2019 TCI_1

11/30

   T   O   T   A   L

   ?   O   B

124 16 320 116 3716 7441 1291 12F96 1293 11F7 22.67F

>ur#aC Arelucrat după *%! *nternational trade statistics!2002Porld rade @eport 200F!*%! DDD.Dto.or) 8. >ută! coord. E Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane! ,ditura ,"icient! :ucure$ti! 2000

Cop9ri!#t©

 ll ri!#ts reserved 

,#te de remarcat "aptul că în decur# de pe#te o &umătate de #ecol volumul valoric alcomerţului internaţional per an#amblu a cre#cut de circa 10 de ori! cre$tere ce #e di#tribuieoarecum ec(ilibrat pe e'porturi $i importuri în ceea ce prive$te e'porturile mondiale! e#teevident că a avut loc att o cre$tere a volumului "izic al măr"urilor e'portate! ct $i o in"luenţăindu#ă de cre$terea preţurilor pe piaţa internaţională -in"laţia. %on"orm unor evaluări pertinente!#e e#timează că pentru perioada 19F0199 volumul "izic al e'porturilor mondiale a cre#cut decirca 1!F ori! iar preţurile au cre#cut de circa 4! ori.31

În "i)ura ce urmează prezentăm ideea )ra"ică a concluziilor ce #e de)a&ă din tabelul anterior -condiţiile de livrare

8/18/2019 TCI_1

12/30

e'porturi )lobale în valoare de 12.F74 miliarde B>+ pentru anul 200F! #erviciile deţin circa19!2S acea#tă evaluare #e bazează pe date B8%5+ $i *%. 34

abelul nr. 1.7. ,voluţia ponderii e'porturilor invizibile în "lu'urile comerciale mondiale

A'# 15>0 1550 &000 &00& &00/ &00=

Eport *e "+r-#ricorporaetota "o'*ia2

2031 3F00 6426 6414 907 101F9

   E  0  p  o  r   t   *  e  !  e  r  v   i  c   i   i Tota

"o'*ia"* *oariSUA2

3F 24 1F11 1610 2100 241F

: )' tota#eport#rior"o'*iae

1FS 19!0FS 19!03S 20!06S 19!07S 19!20S

>ur#aC +atele au "o#t prelucrate după B8%5+!  Development and 5lo"alization8 Facts and Fi!ure! 2004!DDD.unctad.or) 6orld %rade Aeport ! 200F MC *nternational %rade tatistics! 2006! DDD.Dto.or) Cop9ri!#t © ll ri!#ts reserved 

8/18/2019 TCI_1

13/30

•  În #"r$it! în perioada po#tbelică ritmul mediu de creştere a comerţului internaţional a devansat nu numai ritmul de creştere al *?05D mondial ci şi al producţiei industriale0a!ricole

-acea#ta e#te cea dea treia tră#ătură notabilă cu privire la dinamica comerţului în perioadacon#iderată acea#tă dinamică derivă din in"luenţa indu#ă de "actorul te(nolo)ic! de G $itelecomunicaţii! în #tructura #c(imburilor comerciale ale ţărilor dezvoltate „patternul#c(imburilor )lobale! ca ritm $i dinamică! a "o#t modelat îndeo#ebi de cei trei poli de putere la

nivel mondial ->B5! B,! =aponia.%on"orm datelor #tati#tice publicate de *,%+ -r!anization ,or conomic Cooperation and 

 Development ! în perioada de după cel deal doilea @ăzboi mondial #au înre)i#trat ritmurie'trem de "avorabile la principalii indicatori mondiali îndeo#ebi după 190! pe mă#ură ce=aponia $i alte ţări indu#trializate #au a"irmat la nivel )lobal! +Aul mondial! comerţul cumăr"uri! comerţul cu #ervicii! producţia indu#trială! )radul de de#c(idere a economiilor #pree'terior! O+G! au cuno#cut numai trenduri/valori "avorabile la nivel mondial. ,#te adevărat că nuîntotdeauna ace#te trenduri "avorabile la nivel mondial #au $i re"lectat în mod ec(ilibrat pe)rupe de ţări dimpotrivă! e'i#tă o tendinţă evidentă de ampli"icare a decala&elor dintre „8ordul

 bo)at $i „>udul #ărac al lumii.36 În ceea ce prive$te trendul invocat! amintim următoarele date#tati#tice -în ace#t caz perioada luată în calcul e#te 19F0199C37 

comerţul mondial a cre#cut de circa de ori valoric $i de circa 1!F ori "izic producţia indu#trială mondială a cre#cut de 9!F ori! iar cea a)ricolă de 4!F ori modi"icarea medie anuală a valorii e'porturilor mondiale a "o#t de 9!7S -

8/18/2019 TCI_1

14/30

trilioane B>+ -la valoarea din 19F0 la 29 trilioane dolari! iar al"abetizarea „a "ăcut pa$i mari înîntrea)a lume. 40

Arintre ,actorii care au "avorizat acea#tă e$pansiune a comerţului !lo"al  #e numără41C• reducerea #emni"icativă a barierelor tari"are ca urmare a rundelor #ucce#ive de

ne)ocieri derulate #ub e)ida 5/*% -de e'emplu! nivelul mediu al ta'elor vamale de import aplicate de >B5 $i alte #tate dezvoltate a #căzut de la 40S în anii

TF0 la circa 46S în prezent vezi abelul nr. 1..! ct $i abelul nr.3.1. din%apitolul 3 al lucrării în anul 2006! Oon) Mon) $i acao au "o#t cele mai de#c(i#eeconomii! nivelul ta'elor vamale de import "iind 0

• liberalizarea comerţului la nivel re)ional! prin ne)ocierea/implementarea unor acorduri comerciale pre"erenţiale

• eliminarea re#tricţiilor a#upra comerţului cu #ervicii• dere)lementarea $i privatizarea de la #"r$itul anilor 70! care au determinat o mai

mare de#c(idere a economiilor naţionale• „revoluţia in"ormaţională $i pro)re#ele te(nolo)ice! cu precădere din tran#porturi

$i telecomunicaţii etc.

• rela'area pro)re#ivă a controlului a#upra #c(imburilor $i a re#tricţiilor a#upra"lu'urilor de capital.În tabelul ce urmează prezentăm #electiv maniera în care au "o#t redu#e treptat ta'ele

vamale pe cei trei poli de putere )lobală! adică >B5! B,! =aponia! după 19F0 $i pnă în prezent.

abelul nr.1.. 8ivelul mediu al ta'elor vamale pe cei trei poli de putere -2006 "aţă de 19F0medie #implă-S

15=0 &006SUA 32!2 3!F

CE9UE F!4apo'ia 4!0 6!1>ur#a C +. 8e)re#cu E rotecţionismul netari,ar ! ,ditura ,conomică! :ucure$ti! 199

6orld %rade Aeport 2EE- *%  6orld %arri,s ro,iles 2EEJ GGG.Dto.or)4Cop9ri!#t © ll ri!#ts reserved 

1.,. Reparti(ia $eo$ra-ic+ a !ci"%#rior co"erciae i'ter'a(io'ae

1.3.1. specte preala"ile

+e$i marea ma&oritate a #tatelor #unt an)renate în #i#temul comercial contemporan -în anul 200Fcei 1F3 de membri ai *% au derulat apro'imativ 94S din "lu'urile comerciale mondiale!„ar(itectura de an#amblu a comerţului mondial ilu#trează o anumită „#trati"icare. 5lt"el #pu#!valoarea $i/#au #ub#tanţa economică obţinută din operaţiuni comerciale cu #trăinătatea nu #edi#tribuie în mod automat $i uni"orm a#upra tuturor „actorilor implicaţi! adică a#upra ţărilor 

 participante dimpotrivă! vom remarca "aptul că ţările dezvoltate au tin# $i tind #ă î$i menţină unanumit tip de monopol a#upra comerţului internaţional.

%on"orm cla#i"icării B8%5+! în#ă inclu#iv #ub e)ida altor or)ani#me internaţionale precum *% #au :anca ondială! în raport de nivelul +A per locuitor -la care #e adau)ă alţi

40 +. Morten E 7umea post@corporatistă @ viaţa după capitalism E ,d. 5ntet ?? Are##! 1999!

 pa). 6941 ilpin! @. E conomia mondială &n secolul >>* ! ,ditura A*HG@*! Ga$i! 2004 8. rimDade  *nternational %rade (ttpC//booL#.)oo)le.com

22

http://www.wta.org/http://www.wta.org/http://www.wta.org/

8/18/2019 TCI_1

15/30

indicatori precum O+G! ţările lumii #e cla#i"ică în trei mari cate)oriiC42 ţări dezvoltate! ţări încur# de dezvoltare $i economii în tranziţie. %are au "o#t $i #unt raporturile între ace#te trei )rupede ţări; %e #c(imbări au #urvenit în "lu'urile )eo)ra"ice de #c(imburi comerciale; %e in"luenţeau adu# blocurile comerciale de tip B, per an#amblul comerţului internaţional;

5naliznd retro#pectiv participarea ţărilor lumii la #c(imburi comerciale pe parcur#ul perioadei po#tbelice! #e poate #pune că bene"iciile ma&ore au revenit tot ţărilor dezvoltate e#te

adevărat că #au impu# $i noi competitori la nivel )lobal! re#pectiv ţări precum %(ina #au=aponia! în#ă "lu'urile )eo)ra"ice ma&ore! după cum vom prezenta ulterior! au ,ost şi se menţin&ntre ţările dezvoltate. +e a#emenea! e#te de amintit "aptul că! în perioada invocată! nu numaicomerţul internaţional #a ampli"icat "oarte mult în e)ală mă#ură! "lu'urile de capital $i de G>+au cre#cut aproape e'ponenţial! iar principalii bene"iciari ai ace#tor "lu'uri de capital au "o#t $irămn tot ţările dezvoltate.43 5numite evidenţe pe baze #tati#tice arată că! de$i ţările în cur# dedezvoltare $i/#au în tranziţie $iau ameliorat poziţia la nivel )lobal! totu$i ţările bo)ate tind #ădevină „tot mai bo)ate „o pondere de 1S din cei mai bo)aţi oameni din lume! #pune >oro#!

 prime#c tot att ct F7S din populaţia cea mai #ăracă! ceea ce e'plică prote#tele anti)lobalizare! anti*%/tatele :altice! %>G de lamomentul aderării la B, ţări precum @omnia! Aolonia! Bn)aria etc.! #e includ #ub raport #tati#tic în cate)oriaţărilor dezvoltate! c(iar dacă nivelul +A per locuitor rămne #căzut.43 >. :raLman #.o. E :ations and ,irms in t#e 5lo"al conom9 %ambrid)e Bniver#itI Are##! 2006! pa). 26 $iurmătoarele44 . >oro# E n 5lo"alization *'"ord! 2002 traducere în limba romnă Despre !lo"alizare

,ditura Aolirom! Ga$i! 2002! pa). 2 $i următoarele4F 8. >ută! coord. E Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane! ,ditura ,"icient! :ucure$ti!2000! pa). 20 $i următoarele

23

8/18/2019 TCI_1

16/30

 Ae parcur#ul perioadei po#tbelice! con#tatăm că  ţările dezvoltate au derulat &ntre elecea mai mare parte a ,lu$urilor comerciale internaţionale! ponderea lor înre)i#trnd o cre$terecontinuă pnă în 1990 în anii următori! de$i acea#tă pondere #a mai redu#! ţările dezvoltate aucontinuat #ă deţină primul loc în comerţul mondial -abelul nr. 1.9.. +e remarcat e#te! pe de o

 parte! erodarea poziţiei relative a >B5 a cărei pondere în e'porturile mondiale #a redu##en#ibil de la 21!7S în 194 la doar 9!2S în 2004 $i ! pe de altă parte! e'pan#iunea =aponiei care

a evoluat de la mode#ta pondere de 0!4S din e'porturile mondiale! în 194! la 6!4 S în 2004.Ae parcur#ul acelea$i perioade -1942004! locul deţinut de ţările &n curs de dezvoltare ca pondere &n comerţul internaţional a ,ost &n re!res -abelul nr. 1.9. e'cepţie "ac ţărilee'portatoare de petrol $i „ti)rii din ,'tremul *rient a căror pondere în e'porturile mondiale aînre)i#trat un trend a#cendent. În ceea ce prive$te )rupa de ţări în cur# de dezvoltare $i ponderealor în comerţul )lobal! #urvin e'trem de multe „nuanţe -întruct în#u$i )rupul în #ine #a#trati"icat "oarte mult în decur#ul ultimei &umătăţi de #ecolC46 

circa 30 din 49 de ţări cele mai #ărace ale lumii! de$i membre *% $i în#umează circa10S din populaţia )lobală! $iau redu# ponderea la circa 0!FS în prezent în comerţulinternaţional ele depind de un număr redu# de produ#e de bază la e'port! iar preţulace#tora e#te #en#ibil la o#cilaţiile preţurilor mondiale 47

dacă evaluăm numai perioada 1970200F! con#tatăm că ponderea ţărilor în cur# dedezvoltare #a îmbunătăţit u$or -de la circa 19S la circa 2FS

ţările cu economie în tranziţie care au aderat de&a la B, $iau c$ti)at un #tatut di"erit!c(iar dacă rămn ţări în cur# de dezvoltare #e adau)ă alte ţări precum %(ina! Gndia #au 15=, 156, 157, 15>, 155, &00/

E I E I E I E I E I E I E I

          R 62!9 63!

63!

64!4

66!6 67!3

70!

72!2

63!7

6F!9

72 70!

64!1 69!0

          R          R 31!1 30!

42!1

2 22!4 22!4

20!1

1!9

26!

2F!7

2F!1

26!3

29!3 2F!3

          R          R          R

6 F! !1 7!6 11 10!3

9!1 !9 9!F !4 2!9 2!9 6!6 F!62

>ur#aC +atele au "o#t prelucrate după *%!  *nternational trade statistics!2002! 200FB8%5+! and"oo o, tatistics2EE'4 Cop9ri!#t © ll ri!#ts reserved 

%on"orm cla#i"icării B8%5+CR Vări dezvoltateC 5merica de 8ord! ,uropa de Ne#t! 5u#tralia! =aponia! 8oua UeelandăRR Vări în dezvoltareC 5merica Hatină! 5"rica! *rientul i&lociu! 5#ia -e'clu#iv cele de mai #u#RRR ,conomii în tranziţieC ,uropa %entrală $i de ,#t! >tatele :altice! %>G

46 5#upra ace#tei idei revenim $i în #tructura ultimului para)ra" al ace#tui capitol! acolo undevom di#cuta de#pre comerţul intraramură/intraindu#trie.

47 G. :ari E 5lo"alizarea economiei ,ditura ,conomică! :ucure$ti! 200F! pa). 237 $i următoarele4 Între anii 1973$i 193 $i între anii 1993 $i 1999 ace#te ponderi au "o#t #emni"icativ in"luenţate de cre$terea preţului petrolului.

24

8/18/2019 TCI_1

17/30

+atele #tati#tice prezentate în tabelul anterior #e re"lectă întro variantă )ra"ică! #eparat pentrue'porturi $i #eparat pentru importuri! în "i)urile nr.1.3 $i nr.1.4. -e#te vorba de aceea$i perioadă1942004.

ur#aC Arelucrat după *%! *nternational trade statistics! 2002! 2006 B8%5+!  and"oo o, tatistics! 2004Cop9ri!#t© ll ri!#ts reserved 

+incolo de ceea ce re"lectă datele #tati#tice pe cele trei )rupe de ţări! e#te oportun #ă

amintim! credem noi! cteva din #c(imbările de „poziţie ce au #urvenit între principaliicompetitori )lobali e#te îndeob$te cuno#cut "aptul că! în perioada con#iderată! #a con#olidat#ucce#iv B,! ca bloc comercial! #au a"irmat =aponia $i %(ina ca „poli ai dezvoltării $i

2F

8/18/2019 TCI_1

18/30

comerţului internaţional în plu#! ţări precum Gndia #au ud un număr mic de #tate -%oreea de >ud! aiDan! >in)apore!Oon) Mon) $i! mai recent! %(ina #au „de#prin# din trendul #peci"ic ţărilor #ărace! reu$ind #ă#e impună în rndul ţărilor în cur# de indu#trializare multe din ţările lumii a treia au încercat #ăaplice „modelul ţărilor recent indu#trializate! în#ă rezultatele au "o#t mult #ub a$teptări! att în

ceea ce prive$te comerţul! ct $i în ceea ce prive$te atra)erea de capital.49

În tabelul ce urmează #e prezintă primii 1F e'portatori/importatori mondiali -anul 200F! învarianta ierar(izării ace#tora pe ţări participante la comerţul )lobal -adică inclu#iv ţări precumermania! B5 16!12. >B5 !7 ermania 7!23. %(ina 7!3 %(ina 6!14. =aponia F!7 =aponia 4!F. in)apore 1!9

TOTAL 6=1 6>&>ur#aC *%! *nternational %rade tatistics! 2006! DDD.Dto.or) Cop9ri!#t© ll ri!#ts reserved 

Între alte concluzii ce #e de)a&ă din tabelul anterior! deducem că primii 1Fe'portatori/importatori la nivel )lobal „monopolizează circa 2/3 att pe "lu'urile de e'port! ct$i pe cele de import ale comerţului internaţional.

1.3.3. olarizarea sc#im"urilor comerciale

5$a cum am mai #pu# anterior! alături de alte tendinţe/tră#ături! comerţul internaţional în perioada po#tbelică a înre)i#trat  o anumită „polarizare a sc#im"urilor ! în #en#ul că ţăriledezvoltate derulează cea mai mare parte din "lu'urile comerciale tot cu ţări dezvoltate acea#tăidee rezultă e'plicit din datele prezentate #ub "ormă de matrice în tabelul nr.1.11.-în ace#t tabel!datele #unt numai pentru perioada 19602001.

8/18/2019 TCI_1

19/30

comerciale reciproce e'plicaţia cea mai pertinentă cu privire la ace#t "enomen! credem noi! e#tecea o"erită de către ic(ael Aorter.F2 

În ceea ce prive$te ţările în cur# de dezvoltare! de$i ma&oritatea e'porturilor lor continuă#ă "ie îndreptate către ţări dezvoltate #e ob#ervă totu$i o inten#i"icare a #c(imburilor cu ţări încur# de dezvoltare o poziţie aparte în matricea invocată revine ţărilor cu economii în tranziţie!între care $i @omnia unele dintre ace#tea au aderat de&a la B, $i #peră că apartenenţa la Aiaţa

%omunitară va induce anumite avanta&e $i cu privire la poziţia lor în comerţul )lobal.

abel nr.1.11. atricea e'porturilor mondiale  -S

  De!ti'a(ie

Ori$i'e

Ţ+ri*evotate

Ţ+ri )' c#r! *e*evotare

Ţ+ri *i' E#ropaCe'tra+ 4i *e E!t

A N UL

   Ţ   +  r   i

   *  e  D  v  o

      t  a   t  e

69!07F!069!7

77!071!3

27!F20!62F!F

19!F22!F

3!03!4!1

2!64!3

1560157015>0

1550&001

   Ţ   +  r   i   )  '  c  #  r  !   *  e

   *  e  D  v  o      t  a  r  e 67!F

70!16!9F!2F6!9

23!22!226!234!241!2

7!66!13!62!1!F

1560157015>01550&001

   Ţ   +  r   i   *

   i  '   E  #  r  o  p  a

   C  e  '   t  r  a      +  4   i   *  e

   E  !   t

19!324!62!4

34!2F7!1

17!113!14!

24!113!1

63!461!4F6!4

41!324!

1560157015>0

1550&001

>ur#aC B8%5+  Development and 5lo"alisation8 Facts and Fi!ures! 2004!  DDD.unctad.or) Cop9ri!#t © ll ri!#ts reserved 

1.3.'. *mpactul aran+amentelor pre,erenţiale &n comerţul mondial 

  +upă al doilea @ăzboi ondial #a înre)i#trat! ca tendinţă evidentă! derularea pe baze pre"erenţiale a unei părţi tot mai mari din "lu'urile comerciale internaţionale $i con#olidarea poziţiei blocurilor re)ionale în comerţul mondial. +e la mi&locul anilor 0 tendinţa către

re)ionali#mul economic a devenit o caracteri#tică a economiei mondiale. oate ţările importantedin punct de vedere economic #unt partenere întrun bloc comercial re)ional con#ecinţa imediatăa ace#tui "apt e#te ampli"icarea "lu'urilor comerciale intrare)ionale $i diminuarea #c(imburilor cu #tatele terţe! adică ţările din a"ara unui bloc comercial anume actualmente e'i#tă cinci a#t"elde blocuri comerciale ma+ore la nivel )lobal! re#pectiv B, -27! 85,58 -10ţări! ,@%*>B@ -4 ţări $i 58+,58 -F ţări.F3 În tabelul nr.1.12. prezentăm #intetic pondereae'porturilor/importurilor intrare)ionale din totalul "lu'urilor derulate de un bloc comercial

F2 . Aorter E %#e Competitive dvanta!e o, :ations! (e imon J >c(u#ter! 8eD KorL! 1990a#upra ace#tui #ubiect vom reveni mai pe lar) în %apitolul 13!  ,icienţa &n comerţul e$terior cnd analizăm cine

Wc$ti)ă $i cine Wpierde din comerţul internaţional.

F3 %ele cinci blocuri comerciale comerciale #e analizează in e$tenso în %apitolul 14! ?locurilecomerciale &n economia !lo"ală.

27

http://www.unctad.org/http://www.unctad.org/http://www.unctad.org/

8/18/2019 TCI_1

20/30

-e'emplu! în 200F B, derulează circa 67S intrare)ional din e'porturile #ale totale! di"erenţa de33S "iind e'porturi pe terţe ţări.F4

abelul nr. 1.12. Aonderea e'porturilor/importurilor intra Ere)ionale în total  -S

1550 155= &00=

E I E I E I

UE1=9&= (+ri2

64!9 63!0 64!0 6F!2 66! 64!6

3F!1 37!0 36!0 34! 33!2 3F!4

NA?TA, (+ri2

42!6 34!4 46!1 37!7 FF! 34!F

F7!4 6F!6 F3!9 62!3 44!2 6F!F

ASEAN10 (+ri2

20!1 16!2 2F!F 1!9 24!9 24!3

79!9 3! 74!F 1!1 7F!1 7F!7

MERCOSUR / (+ri2

!9 14!F 20!F 1!1 12!9 19!7

91!1 F!F 79!F 1!9 7!1 0!3ANDEAN= (+ri2

4!2 7!7 12!2 12!9 !7 10!2

9F! 92!3 7! 7!1 91!3 9!

>ur#aC *%! *nternational trade statistics! 2003! 2006 Cop9ri!#t© ll ri!#ts reserved R intrare)ionalR R e'trare)ional

+in datele #tati#tice publicate de *%! rezultă că în anul 200F valoarea e'porturilor mondiale era de 101F9 mld B>+ -în condiţia ,58 :runei! %ambod)ia!Gndonezia! Hao! alaezia! Ianmar! in)apore! (ailanda! Nietnam ,@%*>B@5r)entina! :razilia!Aara)uaI! Bru)uaI 58+,58:olivia! %olumbia! ,cuador! Aeru! Nenezuela

FF ,#te evident că aran&amentele pre"erenţiale vor avea drept con#ecinţă! prin în#ă$i natura lor! oanumită concentrare $i/#au polarizare a "lu'urilor comerciale! "aţă de ipoteza în care a#t"el de blocuri comerciale nu ar e'i#ta în #en#ul cel mai )eneral! di#cutăm ulterior de#pre "enomenul decreare de comerţ $i deturnare de comerţ.

2

8/18/2019 TCI_1

21/30

abelul nr. 1.13. ,'porturile pe cele cinci blocuri comerciale $i valoarea e'porturilor intrare)ionale în anul 200F

Boc# co"ercia

Eport#rie totae aere$i#'ii

Eport#rie i'tra G re$io'ae

B@ 163 1!60 21 0!2058+,58 F1 0!F0 4 0!03TOTAL 634F 62!43 364 ,6&/

>ur#aC +atele au "o#t prelucrate după *% *nternational %rade tatistics! 2006! DDD.Dto.or)Cop9ri!#t© ll ri!#ts reserved 

În datele din tabelul anterior e'porturile intrare)ionale #unt evaluate ca pondere "aţă de totale'porturi mondiale! re#pectiv valoare de circa 36S per an#amblu #ituaţia pe "iecare bloccomercial în parte re"lectă o concentrare ma&oră la nivel de B,! re#pectiv circa 26S e'porturiintrare)ionale raportate la total mondial dacă evaluăm ponderea e'porturilor totale-intrare)ionale $i e'trare)ionale ale B, în total e'porturi mondiale! rezultă o valoare de circa40S.

În "i)ura nr.1.F. #e prezintă cum #e #tructurează ponderea celor cinci blocuri comercialeevidenţiate prin ponderea e'porturilor intrare)ionale "aţă de e'porturile mondiale în anul 200F.

8/18/2019 TCI_1

22/30

39%

15%

46%

39%

22%

39%

E -2!. +*F/* -". ES/ MII

  >ur#aC +atele au "o#t prelucrate după *%! *nternational %rade tatistics 2006Cop9ri!#t© ll ri!#ts reserved 

,#te de menţionat "aptul că B, în "ormula celor 27 de #tate membre a devenit un bloccomercial $i mai puternic! el concentrnd actualmente circa 40S din comerţul mondial -de unul

#in)ur! att la e'porturi ct $i la importuri #ituaţia #e menţine apro'imativ ne#c(imbată $i atuncicnd includem în analiză comerţul mondial cu #ervicii. 5$adar! nu întmplător teoriile actualede#pre )lobalizare $i/#au de#pre "lu'urile comerciale internaţionale $i/#au de#pre "lu'urile decapital di#cută de#pre a$anumita „riadă la nivel )lobalCF6 

un pol de putere e#te dat de >B5 $i celelalte două ţări membre 85,58 a înc(eiat acorduri de liber#c(imb cu =aponia! %(ina!

%oreea! 5u#tralia! 8oua Ueelandă $i Gndia în prezent ne)ociază un acord #imilar cu B,.F G. G)nat! G. Ao(oaţă $.a!  conomie politică! ,ditura ,conomică! :ucure$ti! 2002 ace#t un)(ide abordare e#te doar o altă „"aţetă de analiză a #c(imburilor comerciale internaţionale#c(imburile realizate de 8%uri #e re)ă#e#c $i în cazul #c(imburilor dintre ţări.

30

8/18/2019 TCI_1

23/30

ultinaţionalizarea "irmelor poate contribui $i la o di#tor#ionare a importurilor $i ae'porturilor! a$a cum rezultă din e'emplul "irmelor americane implantate în ,uropa. 5tunci cnde'i#tă o piaţă inte)rată de tipul celei a B,! "irmele din a"ara uniunii vamale ale)! de obicei! o#in)ură localizare la nivelul între)ii pieţe! producţia "iind apoi e'portată în toate #tatele membre.>copul e#te ca "irma 8% #ă bene"icieze de diminuarea barierelor vamale în derularea de#c(imburi intracomunitare. +e aici rezultă noi curente de #c(imburi între naţiuni! dar care nu #e

mai e'plică prin caracteri#ticile naţionale.F9

 B5! B, $i =aponia! adică ceea ce am numit „riada ce cumulează $i ceamai mare cotă din inve#tiţiile #trăine directe -G>+ mondiale. ,'i#tă! con"orm unor e#timări!

circa 7.000 de a#t"el de companii avnd pe#te 70.000 de "iliale în a"ara )raniţelor numărul de#alariaţi în ace#te "iliale a a&un# la 73 milioane în 2006 con"orm datelor "urnizate de B8%5+!valoarea ci"rei de a"aceri a ace#tor "iliale a cre#cut de apro'imativ 4 ori! de la circa 6.000miliarde B>+ -în 1990 la circa 2F.000 miliarde B>+ -2006. 61

%ompaniile multinaţionale de top #unt! indi#cutabil! adevăraţi „)i)anţi economici8%urile tind #ă in"luenţeze decizia politică ! #ă #ubmineze "orţa #tatului de drept $i c(iar #ăimprime anumite „direcţii mecani#mului in#tituit de piaţa concurenţială62  în literatura de#pecialitate ma)nitudinea "enomenului corporati#t e#te ade#ea pu#ă în evidenţă prin comparareacu economii naţionale de dimen#iuni medii -de e'emplu! eneral otor# „depă$e$te+anemarca! dacă e#te #ă comparăm ci"ra de a"aceri cu +Aul ţării invocate #imilar!+aimler%(rI#ler Aolonia! @oIal +utc( >(ell E Nenezuela Pal art e#te mai „mare dect161 de ţări printre care G#rael! Aolonia $i recia . 5nder#on! =. %avana)( %op 2EE8 %#e Aise o, 5lo"alCorporate oGer  (ttpC//DDD.)lobalpolicI.or)/component/content/article/221/47211.(tml64 . Pol" E 6#9 5lo"alization 6ors Kale Bniver#itI Are##! 200F! pa). 2226F >. 5nder#on! =. %avana)( %op 2EE8 %#e Aise o, 5lo"al Corporate oGer ! (ttpC//DDD.)lobalpolicI.or)

31

http://www.globalpolicy.org/component/content/article/221-transnational-corporations/47211.htmlhttp://www.globalpolicy.org/component/content/article/221-transnational-corporations/47211.htmlhttp://www.globalpolicy.org/component/content/article/221-transnational-corporations/47211.htmlhttp://www.globalpolicy.org/component/content/article/221/47211.htmlhttp://www.globalpolicy.org/component/content/article/221-transnational-corporations/47211.htmlhttp://www.globalpolicy.org/component/content/article/221-transnational-corporations/47211.htmlhttp://www.globalpolicy.org/component/content/article/221-transnational-corporations/47211.htmlhttp://www.globalpolicy.org/component/content/article/221/47211.htmlhttp://www.globalpolicy.org/component/content/article/221-transnational-corporations/47211.html

8/18/2019 TCI_1

24/30

amprenta a#upra "lu'urilor comerciale internaţionale a#pectul cel mai condamnabil cu privire la8%uri rămne in"luenţa lor a#upra unor decizii politice la nivel )lobal/re)ional #e adau)ăacuzaţia că ele obţin pro"ituri uria$e din e'ploatarea muncitorilor din ţările #ărace poate căacea#ta rămne una din „"aţetele cele mai delicate ale proce#ului de )lobalizare. 66

1. /. Str#ct#ra -##rior co"erciae i'ter'a(io'ae pe $r#pe *e "+r-#ri2

1.'.1. specte introductive

>tructura pe produ#e a comerţului internaţional #e modi"ică de la o perioadă la alta! în#trn#ă le)ătură cu modi"icările #urvenite în cadrul diviziunii mondiale a muncii. recereaace#teia prin diver#e #tadii -a)riculturăindu#trie! e'tracţieprelucrare! indu#trieindu#trie! actualarevoluţie a cunoa$terii a în#emnat noi tendinţe de #pecializare în care accentul #a pu# din ce înce mai mult pe produ#ele cu puternică inten#itate de capital $i te(nolo)ie de vr" în prezentţările/"irmele #e orientează în a produce/e'porta produ#e $i/#au #ervicii ce în)lobează o ponderect mai mare din re#ur#a numită „cuno$tinţe.

5/*% cla#i"ică e$portul0importul ca #tructură a#t"elC

•  produse de "ază -neprelucrate $i cu )rad redu# de prelucrareC E alimentare E materii prime E combu#tibili.

•  produse manu,acturate -"inite $i #emi"initeC E produ#e c(imice E ma$ini! utila&e! mi&loace de tran#port E alte produ#e manu"acturate.

Ae an#amblul perioadei po#tbelice au #urvenit anumite tendinţe0aspecte -ce re"lectă #tructura pe)rupe a comerţului mondial! tendinţe ce pot "i enunţate a#t"elCcreşterea ponderii produselor manu,acturate &n structura e$porturilor mondiale4

creşterea volumului e$porturilor de produse manu,acturate &ntr/un ritm mai rapid decBt volumul e$porturilor de produse a!ricole4

concentrarea e$porturilor de produse manu,acturate la nivelul ţărilor dezvoltate intensi,icarea comerţului intra/ramură0intra/industrie.

1.'.2. roduse manu,acturate vs. produse a!ricole

Ae parcur#ul perioadei po#tbelice #e con#tată! printre altele! că am a#i#tat la o creştere a ponderii produselor manu,acturate &n structura e$porturilor mondiale #imultan a "o#t vorba de

o concentrare a e$porturilor de manu,acturate la nivelul ţărilor dezvoltate indi#cutabil! a$a cum#pune pro"e#orul >ută! ţările dezvoltate au deţinut $i vor continua încă multă vreme #ă deţină unveritabil „monopol a#upra e'portului de produ#e manu"acturate. 67  5#t"el! dacă în anii 3F

 produ#ele manu"acturate reprezentau doar 36S din e'porturile mondiale! în anul 200F ponderealor #e ridica la 72S ! a$a cum rezultă din tabelul nr. 1.14.

abelul nr. 1.14. >tructura e'porturilor mondialeA'ii H ,= &00=

Arodu#e de bază 64S 2!02SArodu#e manu"acturate 36S 71!97S

66 . Pol" E 6#9 5lo"alization 6ors Kale Bniver#itI Are##! 200F! pa). 23024

67 8. >ută! coord. E Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane! ,ditura ,"icient! :ucure$ti! 2000! pp.4379

32

8/18/2019 TCI_1

25/30

>ur#aC 8. >ută! coord. E Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane!,ditura ,"icient! :ucure$ti! 2000 LLL ur#aC 8. >ută! coord. E Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane! ,ditura ,"icient!:ucure$ti! 2000 LLL

8/18/2019 TCI_1

26/30

  Cop9ri!#t © ll ri!#ts reserved 

În conte'tul competiţiei )lobale! analiza #ecvenţială doar a comerţului internaţional poate#ă inducă unele concluzii u$or „di#tor#ionate acea#tă analiză trebuie dublată de cea privind"lu'ul de G>+ la nivel )lobal pentru perioada po#tbelică $i de poziţia obţinută relativ rapid decătre 8%uri în #tructura economiei )lobale. Areocuparea 8%urilor a "o#t $i va rămne

 pentru produ#e/#ervicii #uperindu#trailizate! ce în)lobează o proporţie ma&oră de valoare nouadău)ată 8%urile #au dezvoltat în ultimele decenii deoarece au putut e'ploata pe planinternaţional avanta&ele competitive uneori ace#te avanta&e au derivat din economii de #cală!alteori din inovaţia te(nolo)ică! iar alteori din mana)ement $i/#au reţele de vnzări.70 

1.'.3. Capitalism dezvoltare şi industrie

>tructura comerţului mondial contemporan are un pronunţat caracter indu#trial! avanta&ulrevenind ţărilor dezvoltate! a$a cum am invocat anterior. În "apt! ţările capitali#te dezvoltate deţinmonopolul indu#triei prelucrătoare $i! prin acea#ta! deţin $i monopolul e'portului de produ#emanu"acturate! e'ceptnd unele perioade #curte caracterizate prin crize ener)etice $i de materii

 prime pe plan mondial. Vările capitali#te dezvoltate pot controla preţul producţiei manu"acturateîn detrimentul ţărilor în cur# de dezvoltare $i al ţărilor din Wlumea a treia mai recent! ţăriledezvoltate $i 8%urile din #tructura ace#tora #e orientează #pre #u#ţinerea $i e'portul de#ervicii! în domenii/#ectoare în care deţin un veritabil noG/#oG -linii aeriene! telecomunicaţii!#ervicii "inanciare etc..

+acă ne rezumăm la perioada 1963200F! #ituaţia pe cei trei poli de putere economică lanivel )lobal #e prezintă #intetic în tabelul nr. 1.16. -5merica de 8ord! ,uropa de Ne#t $i =aponia.

abelul nr. 1.16. >tructura pe produ#e a comerţului e'terior al ţărilor dezvoltate

156, 15>, &00=

E:2 I:2 E:2 I:2 E:2 I:2

5mericade 8ord

Arodu#e a)ricole 29 29!2 21!3 10!1 9!2 6!0Arodu#e miniere 12!2 20!4 11!F 23!4 12!1 16!FArodu#emanu"acturate

F3!2 47!4 62!9 63!6 74!6 72!0

,uropade Ne#t

Arodu#e a)ricole 1!3 32! 13!0 1F!F 9!2 9!6Arodu#e miniere !F 1!6 13!0 26!3 9!0 11!Arodu#e

manu"acturate

71! 46!6 71!7 F6!0 1!0 73!6

=aponia Arodu#e a)ricole ! 44!F 1! 20!7 1!0 12!Arodu#e miniere 1!2 32!9 1!F FF!9 2!F 31!9Arodu#emanu"acturate

90!0 22!6 9F!7 21!4 91!9 F3!7

>ur#aC +atele au "o#t prelucrate după *%! *nternational trade statistics! 2003! 2006Cop9ri!#t © ll ri!#ts reserved 

+in tabelul prezentat mai #u# rezultă că produ#ele manu"acturate au deţinut $i deţin o pondere ma&oră -între F070S apro'imativ! att la e'porturi ct $i la importuri! pentru "iecaredin cele trei )rupe de ţări dezvoltate detalierea analizei #coate în evidenţă din nou

70 +. Oeld $.a. E 5lo"al %rans,ormation8olitics conomics and Culture AolitI Are##! %ambrid)e! 1999traducere în limba romnă %rans,ormări !lo"ale ,ditura A*HG@*! Ga$i! 2004! pa). 301 $i următoarele

34

8/18/2019 TCI_1

27/30

 poziţia/ponderea ce revine pentru >B5! B, $i =aponia. +atele publicate în raportul anual al*% pentru 200F arată că mai mult de &umătate din e'porturile/importurile mondiale de produ#emanu"acturate #unt derulate de ţările riadei -tabelul nr. 1.17..

abelul nr. 1.17. E Aonderea #tatelor dezvoltate în comerţul mondial cu produ#e manu"acturateîn anul 200F

Eport:2 I"port:2

>B5 10!01 16!37

,uropa de Ne#t 44!31 40!19=aponia 7!47 3!6FTOTAL 6175 60&1

>ur#aC +atele au "o#t prelucrate după *%! *nternational trade statistics! 200FCop9ri!#t © ll ri!#ts reserved 

1.'.'. Comerţul intra/ramură0intra/industrie

Ae parcur#ul perioadei analizate! #ub in"luenţa unor "actori multipli -blocurile re)ionale!"orţa 8%urilor! poziţia c$ti)ată de noile ţări indu#trializate! liberalizarea ne)ociată #ub5/*%! înc(eierea @ăzboiului @ece! revoluţia cunoa$terii! Gnternetul! activitatea de @J+etc.! #au înre)i#trat alte două tendinţe notabile în #tructura #c(imburilor comercialeinternaţionale! anumeC

a) 5ccentuarea interdependenţelor economice internaţionale $i adncirea diviziunii mondiale amuncii au )enerat o intensi,icare a comerţului intra/ramură0intra/industrie.

%omerţul intraindu#trie pre#upune e'portul/importul de bunuri #imilare el implică maimulte "orme de derulare cum ar "iC71

 E comerţul orizontal cu produ#e #imilare dar de varietăţi di"erite -e'empluC

ma$ini din acelea$i cla#e $i )amă de preţuri el e#te caracteri#tic ţărilor care di#pun de"actori de producţie #imilari $i permite obţinerea de economii de #cală prin #pecializareaîn produ#e de „ni$ă

 E comerţul vertical! cu produ#e di"erenţiate prin calitate/preţ -e'empluC Gtaliae'portă articole de îmbrăcăminte de calitate #uperioară $i import articole de îmbrăcămintede calitate mai redu#ă e#te #peci"ic ţărilor care di"eră din punct de vedere al înze#trăriicu "actori de producţie! mai ale# în privinţa cali"icării "orţei de muncă $i a co#turilor ridicate ale cercetării/dezvoltării

 E #pecializarea verticală a producţiei care #e re"lectă în comerţul cu produ#e#imilare la di"erite #tadii de "abricaţie72 poate "i determinată de o #erie de avanta&ecomparative cum ar "i "orţa de muncă ie"tină #au per#onal #pecializat în domeniul @J +.

>e e#timează că în ultimele decenii ale #ecolului ?? ace#t tip de comerţ a cuno#cut oamploare notabilă în multe din ţările *,%+ pe de altă parte! el reprezintă doar o mică "racţiunea comerţului ţărilor în cur# de dezvoltare! în#ă în cazul unor ţări nou indu#trializate -=aponia!%oreea etc. con#tituie circa o treime din comerţul lor cu produ#e prelucrate. 73 5cea#tă e'tinderea comerţului intraramură e#te mult mai #emni"icativă în domeniul produ#elor manu"acturate!"oarte clar mani"e#tndu#e în indu#triile „#o"i#ticate! care produc c(imicale! ma$ini $iec(ipamente de tran#port! electronice! ec(ipamente electrice $.a. #ituaţia #urvine întruct a#t"el

71 R R R  *ntra/industr9 and intra/,irm trade and t#e internationalisation o, production! *,%+

,conomic *utlooL! 2002! DDD.oecd.or)72 otu$i! nu #e poate a"irma în mod cate)oric "aptul că #c(imbul de bunuri a"late în di"erite#tadii de producţie poate "i cla#i"icat drept comerţ intraindu#trie.73 Oeld! +. $.a. E %rans,ormări !lo"ale! ,d. Aolirom! Ga$i! 2004! pa). 207

3F

8/18/2019 TCI_1

28/30

de produ#e de re)ulă „bene"iciază de pe urma economiilor de #cală $i! în acela$i timp! #unt maiu$or de „di"erenţiat de către con#umatori.

În "uncţie de ponderea comerţului intraramură în totalul comerţului lor cu produ#emanu"acturate! *,%+ cla#i"ică ţările a#t"elC74

•  ţări cu un nivel ridicat al comerţului intra/ramură ! care #e #ituează la pe#te F0S din comerţulcu produ#e manu"acturate în cadrul ace#tei cate)orii #e di#tin) ţări care înre)i#trează trenduri

con#tant a#cendente -%e(ia! >lovacia! e'ic! Bn)aria! ermania! >B5! Aolonia! Aortu)alia $iţări care #e menţin la niveluri #tabile -B5 $i "olo#ite

 pentru a#amblarea $i ree'portul produ#elor! mai ale# din domeniul G%.76

%omparativ cu ţările menţionate anterior! în =aponia $i %oreea comerţul intraramură! de$i

a cuno#cut o e'tindere rapidă! deţine totu$i o pondere mai mică în totalul "lu'urilor comercialecu produ#e manu"acturate ace#t nivel mai #căzut e#te în acord/compatibil cu #urplu#urile#ub#tanţiale pe care ace#te ţări le au în comerţul cu anumite produ#e manu"acturate precumma$ini/utila&e electrice! produ#e #i!#/tec#! ec(ipamente de tran#port etc. În ceea ce prive$te ţărilecare au niveluri con#tant &oa#e ale comerţului intraramură! în cazul multora dintre ele! în#tructura e'porturilor predomină produ#ele nonmanu"acturate! iar produ#ele manu"acturate!

74 R R R  *ntra/industr9 and intra/,irm trade and t#e internationalisation o, production! *,%+,conomic *utlooL! 2002! DDD.oecd.or)7F A. Mru)man E *nternational economics. %#eor9 and olic9! Oarper %ollin# Aubli#(er#! Gnc.! 8eD KorL! 1991 A.>amuel#on! P. +. 8ord(au# E conomics craD Oill! Gnc.! 199F traducere în limba romnă conomie ,ditura

eora! :ucure$ti! 2001 R R R  *ntra/industr9 and intra/,irm trade and t#e internationalisation o, production! *,%+,conomic *utlooL! 2002! DDD.oecd.or)76 RRR *ntra/industr9 and intra/,irm trade and t#e internationalisation o, production! *,%+,conomic *utlooL! 2002! DDD.oecd.or)

36

8/18/2019 TCI_1

29/30

acolo unde e'i#tă! pre#upun doar #imple tran#"ormări ale materiilor prime/re#ur#elor cu care #untînze#trate.77

%omerţul intraramură e#te important pentru înţele)erea noilor "orme ale diviziuniiinternaţionale a muncii el implică di"erenţierea produ#elor $i economii de #cală în producţiedeoarece "irmele au acce# la pieţe mai ample! ceea ce le "acilitează e'pan#iunea $i le permitereducerea co#turilor unitare.7

") În ceea ce prive$te poziţia ţărilor în cur# de dezvoltare în comerţul mondial/)lobal! e#teutil #ă remarcăm întro primă etapă "aptul că  poziţia lor !lo"ală a #u"erit o oarecare erodare în perioada po#tbelică datele #tati#tice #unt oarecum „irelevante pentru a localiza poziţia dean#amblu a ţărilor în cur# de dezvoltare în #tructura comerţului internaţional din ultimele două#au trei decenii! întruct )rupul în #ine #a "ra)mentat "oarte multC

ţări precum =aponia! %oreea de >ud #au altele recent indu#trializate au depă$it rapid#tatutul de „în cur# de dezvoltare

ţări precum %(ina #au Gndia! de$i î$i menţin #ub raport #tati#tic #tatutul de „în cur# dedezvoltare $iau c$ti)at o poziţie privile)iată în comerţul mondial

ţările a"late în tranziţie $i care au aderat la B, -Aolonia! Bn)aria! @omnia! :ul)ariaetc. "ac parte! #ub raport #tati#tic! din cate)oria ţărilor dezvoltate.

*ricare ar "i poziţia relativă a )rupului ţărilor în cur# de dezvoltare la "inele perioadeianalizate! #e con#tată o ameliorare a poziţiei lor &n comerţul mondial cu produsemanu,acturate.

Vările în cur# de dezvoltare $iau ameliorat poziţia în comerţul mondial cu produ#emanu"acturate! economiile din 5#ia de >ud E ,#t "iind cele care au contribuit în mod (otărtor laace#t trend. Aonderea produ#elor manu"acturate în e'porturile totale ale ţărilor în cur# dedezvoltare a cre#cut de la 12S în 1960 la 6FS în 2001. -abelul nr.1.1.. 5ce#t trendevidenţiază inten#i"icarea comerţului cu produ#e indu#triale între ţările în cur# de dezvoltare! întimp ce >B5 $i alte economii indu#trializate #e reorientează către e'porturile de #ervicii.Gnten#i"icarea competiţiei )lobale în #ectorul prelucrător! mai ale# în domeniul te(nolo)iilor devr"! a "ăcut ca #tatele avan#ate #ă "ie tot mai preocupate de competitivitatea internaţională $i în#pecial de competiţia produ#elor din ţările în cur# de indu#trializare! care au avanta&ul unor co#turi #alariale mai redu#e. Ha mi&locul anilor 90! ur#aC B8%5+! Development and 5lo"alisation8 Facts and Fi!ures! 2004! DDD.unctad.or)

77 RRR *ntra/industr9 and intra/,irm trade and t#e internationalisation o, production! *,%+,conomic *utlooL! 2002! DDD.oecd.or)7 . Aorter E %#e Competitive dvanta!e o, :ations! (e imon J >c(u#ter! 8eD KorL! 199079 @. ilpin E lucrarea cit.! pa). 32

37

http://www.unctad.org/http://www.unctad.org/

8/18/2019 TCI_1

30/30

Cop9ri!#t © ll ri!#ts reserved