Taxus Baccata Tisa fam.Taxaceae
Cara Cristinagr.4504
Cuprins
Denumirea latina,etimologieDescrierea planteiRaspindirea
planteiCompozitia chimicaPrecautii la recoltarea produsului
vegetalOrganele otravitoareMecanismele de
actiuneOtraviri,simptomelePrimul ajutorIntrebuntarea in medicina
stiintificaActiunea anticancerForme farmaceuticeLegede,mituriSurse
bibliografice
Denumirea Latina: Taxus BaccataDenumirea romina: TisaDenumirea
engleza: Taxus BaccataDenumirea Rusa: Fam.Taxaceae
Descrierea plantei
Se aseamn cubradul, de care se deosebete prinfrunzelede o
culoare mai verde, iar pe faa inferioar verzi palide. Ele sunt
dispuse pectinat pe ramurile laterale. Spre deosebire de celelalte
conifere, tisa este oplant dioic.nflorete dinmartiepn naprilie.
Crete ncet, putnd s ating chiar i 14 metri i un diametru de 6 metri
sau chiar mai mult. Este un arbust cu ramuri cztoare i frunze
lucioase, verde-nchis, plate, aranjate n spiral i lungi de
2-3cm.Florile mascule sunt aezate n axila frunzelor anului
precedent i constau din 8-10 stamine, n form de scut (peltate),
pedunculate, pe faa inferioar cu 5-9 saci polinici. Grunciorul
depoleneste lipsit de saci aeriferi. Florile femele sunt grupate n
conuri izolate verzi, pe axe scurte. Fiecare con const din trei
verticile de carpele, dar se formeaz un singur ovul erect (n
realitate sunt 2 bracteole perechi, opuse; dintr-una se dezvolt
ovulul care este mpins apical, iar din cealalt arilul), dispus
terminal la vrful axului, n interiorul ovululuise afl un numr de
5-8arhegoane, dar dupfecundaiese dezvolt o singur oosfer
devenindembrioncu dou cotiledoane. Smna este nconjurat la baz de un
aril rou, n form de cup crnoas. 2.
Structura chimica
Raspindirea geografica a planteiArealul acesteia ntinzndu-se
dinEurasia, Marea Britaniepn nCaucaz, nordulIranului,Africade
Nord-Vest. nRomnia, acesta crete prin pduri defag, pe substrat
calcaros.Pe raza comuneiPngrai, pe malul stng alpruluicu acelai
nume se ntinde pe o suprafa de 1,5haRezervaia de Tis, una din cele
trei rezervaii de acest fel de pe teritoriulRomniei.Rezervaia
cuprinde exemplare deTaxus baccata, cu vrste de peste 80 de ani
care se amestec cu exemplare depin,molid,ienupr,fagicarpen,
locuitori ai zonei susinnd de asemenea faptul c unul dintre arbori
a atins o vrst de peste 500 de ani.
Toxicitatea planteiCu excepia arilului rou, toate organele
plantei sunt toxice, n popor, spunndu-se c pn i umbra tisei este
otrvitoare. Toxicitatea arborelui este determinat de un alcaloid
numit taxini de unglicozid- taxacatina i este dovedit c gradul
detoxicitatea frunzelor variaz n funcie de anotimp, iarna acestea
fiind mai toxice dect n timpul
Importanta Tisei in practica medicalaTaxoluleste osubstanta
puternic anticancerigena extrasa din scoarta arborelui de tisa-
coniferulTaxus baccata.Taxolul nu influenteaza replicatia ADN
nuclear, deci nu este generator de mutatii genetice siimpiedica
inmultirea celulelor canceroaseprin dizolvarea fusului mitotic
format din proteine numite tubuline, care distribuie exact
cromozomii dedublati intre celulele "fiice". Cele mai bune
rezultate s-au obtinut in combaterea cu taxol a cancerului
ovarelor.
Dar exista si o problema cantitativa: tisa creste foarte incet,
iar cererea de taxol este din ce in ce mai mare. Pentru a se obtine
suficieta scoarta ar trebui sacrificati zeci de mii de arbori de
tisa. Aceasta in conditiile in care acest arbore este destul de
rari. Asa ca au aparut si frictiunile intre organizatiile
ecologiste si institutele de cercetari medicale.
O rezolvare a venit din Franta, unde Daniel Guenard a extras din
frunze si ramurele de tisa un precursor activ al taxolului, din
care, prin semisinteza chimica, se obtine o noua molecula
--taxoterul, de doua ori mai activa. Deoarece recoltarea frunzelor
si ramurilor nu distruge arborele, s-au rezolvat doua probleme:
obtinerea nedistructiva a materiei prime si producerea
semisintetica a taxoterului in conditii industriale. In anul 1995,
taxolul si taxoterul isi gaseau loc in compozitia medicamentelor
anticanceroase.
Utilizarea:Taxina se utiliza n vechime att la prepararea
otrvurilor sau a muniiei (sgeile galilor erau tratate cu o fiertur
din semine sau frunze de tisa), ct i la prepararea unor leacuri.
Dei n doze infime are valoare terapeutic de necontestat, aceast
substan nu trebuie utilizat nfitoterapiauzual. Tratamentele
empirice cu preparate din tis pot fi deosebit de periculoase,
nregistrndu-se de-a lungul vremii, numeroase cazuri de deces.
Valorificarea farmaceutic sau n orice alt scop a organelor tisei
slbatice este interzis n Romnia.Taxina provenit de la arborii de
import sau cultivai la noi, atunci cnd este foarte precis dozat, aa
cum se afl n unele produse farmaceutice sau homeopate, este folosit
n combaterea unor afeciuni, ca: tumori, hipertensiune, diferite
algii, meteorism acut, miocardite.
Forma farmaceutica a tiseiMedicamentul Paclitaxel (Taxol) a fost
obinut n 1971 din arborele de tis de Pacific i apoi dezvoltat, la
nceputul anilor 1990, pentru tratarea a cancerului de sn i a
cancerului pulmonar.Se gaseste sub forma de solutie
injectabila.
Recoltarea tiseiDar exista si o problema cantitativa: tisa
creste foarte incet, iar cererea de taxol este din ce in ce mai
mare. Pentru a se obtine suficieta scoarta ar trebui sacrificati
zeci de mii de arbori de tisa. Aceasta in conditiile in care acest
arbore este destul de rari. Asa ca au aparut si frictiunile intre
organizatiile ecologiste si institutele de cercetari medicale.O
rezolvare a venit din Franta, unde Daniel Guenard a extras din
frunze si ramurele de tisa un precursor activ al taxolului, din
care, prin semisinteza chimica, se obtine o noua molecula
--taxoterul, de doua ori mai activa. Deoarece recoltarea frunzelor
si ramurilor nu distruge arborele, s-au rezolvat doua probleme:
obtinerea nedistructiva a materiei prime si producerea
semisintetica a taxoterului in conditii industriale. In anul 1995,
taxolul si taxoterul isi gaseau loc in compozitia medicamentelor
anticanceroase. Taxoluleste osubstanta puternic anticancerigena
extrasa din scoarta arborelui de tisa- coniferulTaxus
baccata.Taxolul nu influenteaza replicatia ADN nuclear, deci nu
este generator de mutatii genetice siimpiedica inmultirea celulelor
canceroaseprin dizolvarea fusului mitotic format din proteine
numite tubuline, care distribuie exact cromozomii dedublati intre
celulele "fiice". Cele mai bune rezultate s-au obtinut in
combaterea cu taxol a cancerului ovarelor.
Masuri intreprinse-primul ajutor1.Spalaturi gastrice cu
permanganat de sodiu de 0,1%2.Administrarea carbunelui
activat3.Consumul de lichide cit mai mult 2-3l4.Respirata
artificiala dupa necesitate5.Clisma cu utilizare de substante
tanante6.Tratament medicamentos in dependenta dupa starea
pacientului si dupa analizele de laborator
Istoricul plantei,mituri,legenedePutini copaci au biografii,
atit de pasionant in ciuda faptului ca prezenta lor discrete in
padure pare mai degraba sortita unui destin anost.Dar aparentele
inseala!Lemnul de tisa a participat la multe batalii ale
continentului European,vreme de secole,iar seva lui a otravit nu
doar un numar mare de cai si magari, ci si pesonaje istorice
incomode,.Considerata arbore al Parcelor,divinitati latine care
torc si tes destinul oamenilor,cu fuse din lemn de tisa.Se mai
utiliza si de catre vrajitoare pentru aflarea viitorului. Celtii
credeau ca roata existentei este facuta din tisa si cind ea se va
inceta a invirti inseamna ca se a propie sfirsitul lumii.Tisa se
considera ca apara poarta intre aceasta viata si viata in
viitor,precum si proteja de spiritele rele ale lumiiIn Marea
Britanie se considera ca radacinele de tisa sunt legate cu gurile
mortilor.In Grecia si Roma Antica, tisa afost dedicate lui
Hecate,cultul careia s extindea pina in Scotia.In multe
legende,tisa reprezinta un simbol al iubirii nefericite,atunci cind
indragostitii sunt uniti doar dupa moarte.Coform legendei,Tristan
si Isolda au fost inmormintati in Cornwall,in castelul Titangel si
in urma cu un an pe fiecare din morminte a crescut tisa.De trei ori
regale Mark a taiat copacii,si de trei ori acestea au aparut din
nou
,,Fiecare planta este un suflet deschizandu-se catre natura.
Gerald De Nerval
Bibliografie:
Nistreanu A. Farmacognozie. Chiinu, 2000, p. 343- 440;
441-445.Chevallier A.The Encyclopedia of Medicinal Plants, An
excellent guide to over 500 of the more well known medicinal herbs
from around the world . 2001 Ing. George Cioltan -Biolog Angela
Cioltan :,,TISA Partea I
(Cap.I-III)http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicTisa(tb).html
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE
