Tabla de Sah 1-16 Nou

ZBIGNIEW BRZEZINSKI

MAREA TABLÆ DE ØAH

Brzezinski Tabla de sah 2006 5/2/2006 10:06 Page 1

Coordonatorul colecfliei: Ambasador GEORGE MAIOR

Redactor: ELISABETA SIMION

Tehnoredactori: LILIANA KIPPER, MARIANA MÎRZEA

Coperta: SILVIU IORDACHE


GEOPOLITICA LUMILOR SECOLULUI XXI

ZBIGNIEW BRZEZINSKI

MAREA TABLÆ

DE ØAH

S u p r e m a fl i a a m e r i c a n æ øi

imperativele sale geostrategice

Traducere de Aureliana Ionescu

¤univers enciclopedic

Bucureøti, 2000


© 1997 Zbigniew BrzezinskiPublished by BasicBooks, a division of Harper Collins Publishers,

Inc., 10 East 53rd Street, New York, NY10022

Toate drepturile asupra acestei versiuni aparflin Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC

ISBN 973–9436–24–2


Studenflilor mei – pentru a-i ajuta sæ construiascæ lumea de mâine



SUMAR

Lista hærflilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Lista schemelor øi tabelelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

IntroducerePolitica superputerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

Capitolul 1Un nou tip de hegemonie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Scurtul drum spre supremaflia mondialæ . . . . . . . . . . . . . . . 13Prima putere mondialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Sistemul mondial american . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

Capitolul 2Tabla de øah eurasiaticæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Geopoliticæ øi geostrategie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49Jucætori strategici øi pivofli geopolitici . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Opfliuni decisive øi provocæri potenfliale . . . . . . . . . . . . . . . 61

Capitolul 3Capul de pod al democrafliei . . . . . . . . . . . . . . . . . 70Mæreflie øi ispæøire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Obiectivul principal al Americii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85Agenda istoricæ a Europei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95


Capitolul 4Gaura neagræ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102Noua situaflie geopoliticæ a Rusiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102Fantasmagoria geostrategicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111Dilema unicei alternative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134

Capitolul 5Balcanii Eurasiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139Cazanul etnic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141Multipla rivalitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153Nici dominare, nici excludere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166

Capitolul 6Ancora extrem-orientalæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170China: o putere nu mondialæ, ci regionalæ . . . . . . . . . . . . . . 177Japonia: o putere nu regionalæ, ci internaflionalæ . . . . . . . . . 193Adaptarea geostrategiei Americii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206

Capitolul 7Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215O geostrategie pentru Eurasia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218Un sistem de securitate trans-eurasiatic . . . . . . . . . . . . . . . . 230Dupæ ultima superputere mondialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231


HÆRfiI

Blocul chino-sovietic øi cele trei fronturi strategice importante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Imperiul Roman la apogeul sæu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Imperiul Dinastiei manciuriene la apogeul sæu . . . . . . . . . . 25Întinderea aproximativæ a stæpânirii

Imperiului Mongol la 1280 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Supremaflia mondialæ a Europei la 1900 . . . . . . . . . . . . . . . 29Supremaflia britanicæ, 1860–1914 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Supremaflia mondialæ a Americii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Continentul central geopolitic al lumii øi

extremitæflile sale de importanflæ vitalæ . . . . . . . . . . . . . . 44Tabla de øah eurasiaticæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46Zona globalæ de violenflæ mocnindæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Sfere geopolitice de interes special

ale Franflei øi Germaniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Aceasta este adeværata „Europa“? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96Dupæ 2010: Nucleul principal de securitate al Europei . . . . 100Pierdere de control ideologic øi restrângere teritorialæ

imperialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109Baze militare ruse în fostul spafliu sovietic . . . . . . . . . . . . . 123Balcanii Eurasiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Principalele grupuri etnice din Asia Centralæ . . . . . . . . . . . 142Zona etno-lingvisticæ turcæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154


Interesele în competiflie ale Rusiei, Turciei øi Iranului . . . . . 155Conducte de petrol caspico-mediteraneene . . . . . . . . . . . . . 164Diferende teritoriale øi de frontieræ în Asia de Est . . . . . . . . 174Posibila întindere a sferei de influenflæ a Chinei

øi punctele de coliziune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184Suprapuneri între o Chinæ Mare øi o Coaliflie

americano-japonezæ anti-China . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204

LISTA SCHEMELOR ØI TABELELOR

Continentele: Suprafafla . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45Continentele: Populaflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45Continentele: Produsul Naflional Brut . . . . . . . . . . . . . . . . . 45Organizaflii europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71Membru U.E.: Procedura de aderare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98Date demografice pentru Balcanii Eurasiei . . . . . . . . . . . . . 144PIB øi export la Balcanii Eurasiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145Forfle armate în Asia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175


INTRODUCERE

POLITICA SUPERPUTERII

Din momentul în care continentele au început sæ fie inter-dependente din punct de vedere politic, adicæ acum aproximativ500 de ani, Eurasia a fost în permanenflæ centrul de putere al lumii.Pe cæi diferite, în perioade diferite, popoarele Eurasiei — dar maiales acelea de la extremitatea ei vest°europeanæ — au pus stæpânireøi au dominat celelalte regiuni ale lumii, astfel cæ statele eurasiaticeau dobândit un statut special øi s°au bucurat de privilegiile de a fiprincipalele puteri ale lumii.

Ultimul deceniu al secolului al XX°lea a fost martorul unorræsturnæri dramatice în politica mondialæ. Pentru prima oaræ înistorie o putere non°eurasiaticæ s°a impus nu numai ca principalarbitru în relafliile de putere din Eurasia, dar øi ca supremæ putere înlume. Destræmarea øi præbuøirea Uniunii Sovietice au fost ultimatreaptæ în ascensiunea rapidæ a unei puteri din emisfera vesticæ —Statele Unite ale Americii — ca singura øi, de fapt, prima putere cuadeværat globalæ.

Cu toate acestea, Eurasia îøi pæstreazæ importanfla geopoliticæ.Nu numai cæ extremitatea ei vesticæ — Europa — defline încæ omare parte din puterea economicæ øi politicæ a omenirii, dar parteasa esticæ — Asia — a devenit, în ultima vreme, un periculos centrude creøtere economicæ øi de sporitæ influenflæ politicæ. Prin urmare,problema modului în care America, angajatæ la scaræ planetaræ,poate face faflæ complexelor relaflii de putere din Eurasia — înspecial, dacæ ea poate preîntâmpina apariflia unei puteri eurasiatice


dominante øi potrivnice — ræmâne fundamentalæ pentru capaci-tatea Americii de a-øi exercita supremaflia mondialæ.

Rezultæ deci cæ, pe lângæ preocuparea pentru dezvoltarea dife-ritelor noi dimensiuni ale puterii (tehnologie, comunicaflii, infor-maflii, precum øi comerfl øi finanfle), politica externæ americanætrebuie sæ se preocupe în continuare de dimensiunea geopoliticæ øisæ°øi foloseascæ influenfla în Eurasia în aøa fel încât sæ creeze unechilibru continental stabil, cu Statele Unite ca arbitru politic.

Eurasia este astfel tabla de øah pe care continuæ sæ se dea bætæ-lia pentru supremaflia mondialæ, iar aceastæ luptæ implicæ geostra-tegia — administrarea strategicæ a intereselor geopolitice. Estedemn de atenflie faptul cæ nu mai departe decât în 1940 doi aspiranflila puterea mondialæ, Adolf Hitler øi Iosif Stalin, au fost de acord înmod explicit (la negocierile secrete din luna noiembrie a acelui an)cæ America ar trebui exclusæ din Eurasia. Fiecare din ei realiza cæpætrunderea puterii americane în Eurasia ar periclita propriile luiambiflii de dominaflie mondialæ. Fiecare împærtæøea supoziflia cæEurasia e centrul lumii øi cæ acela care controleazæ Eurasiacontroleazæ lumea. Jumætate de secol mai târziu chestiunea a fostredefinitæ: va dæinui supremaflia Americii în Eurasia øi în ce scopuriar putea fi ea aplicatæ?

Obiectivul fundamental al politicii americane ar putea fi bene-fic øi vizionar: modelarea unei comunitæfli mondiale cu adeværatcooperante, în conformitate cu tendinflele pe termen lung øi cu inte-resele fundamentale ale omenirii. Dar, în acelaøi timp, este im-perios necesar ca sæ nu aparæ nici un concurent eurasiatic capabil sædomine Eurasia øi astfel sæ concureze America. De aceea, scopulacestei cærfli este formularea unei geostrategii cuprinzætoare øiintegrale pentru Eurasia.

ZBIGNIEW BRZEZINSKIWashington. D.C.

aprilie 1997

ZBIGNIEW BRZEZINSKI 12


CAPITOLUL 1

UN NOU TIP DE HEGEMONIE

Hegemonia s°a næscut o datæ cu omenirea. Dar actuala supre-maflie a Americii este distinctæ prin rapiditatea aparifliei, anverguramondialæ øi modul de exercitare. În decursul unui singur secol,America s°a transformat — øi a fost transformatæ de cætre dinamicainternaflionalæ — dintr°o flaræ relativ izolatæ din emisfera vesticæîntr°o putere de o bogæflie øi forflæ de dominaflie færæ precedent înistoria omenirii.

SCURTUL DRUM SPRE SUPREMAfiIA MONDIALÆ

Ræzboiul hispano°american din 1898 a fost primul ræzboi decucerire dus de America în afara hotarelor sale. El a deschis caleaextinderii puterii americane în Pacific, dincolo de Hawaii, spreFilipine. La începutul acestui secol, strategii americani erau dejapreocupafli de dezvoltarea doctrinei unei supremaflii navale asupracelor douæ oceane, iar marina americanæ începuse sæ conteste con-cepflia cæ Anglia „domneøte peste mæri“.

Revendicarea de cætre America a unui statut special de unicapærætor al securitæflii emisferei vestice — statut proclamat laînceputul secolului prin Doctrina Monroe øi ulterior justificat deaøa°zisul „destin evident“ al Americii — s-a accentuat dupæ


construirea Canalului Panama, ce facilita dominaflia navalæ atâtasupra Oceanului Atlantic, cât øi asupra Oceanului Pacific.

Baza crescândelor ambiflii geopolitice ale Americii era rapidaindustrializare a economiei flærii. La izbucnirea primului ræzboimondial puterea economicæ în creøtere a Americii reprezenta dejacirca 33% din P.N.B. mondial, ceea ce surclasa Marea Britanie caprincipalæ putere industrialæ a lumii. Acest remarcabil dinamismeconomic a fost favorizat de o culturæ care încuraja experimentul øiinovaflia. Institufliile politice øi economia de piaflæ liberæ din Americaau creat posibilitæfli nemaiîntâlnite pentru inventatori ambiflioøi øiiconoclaøti, pe care privilegii arhaice sau ierarhii sociale rigide nuîi împiedicau sæ urmæreascæ înfæptuirea propriilor vise. Pe scurt,cultura naflionalæ era deosebit de prielnicæ creøterii economice øi,prin atragerea øi asimilarea rapidæ a celor mai talentate personalitæflidin stræinætate, ea înlesnea de asemenea expansiunea puterii naflionale.

Primul ræzboi mondial a oferit prima ocazie pentru o masivælansare în Europa a forflei militare americane. O putere pânæ atuncirelativ izolatæ øi°a transportat prompt peste Atlantic mai multe sutede mii de militari — o expediflie militaræ transoceanicæ færæ prece-dent ca desfæøurare øi amploare, care semnala apariflia unui nou im-portant jucætor pe arena internaflionalæ. Fapt tot atât de important,ræzboiul a determinat, în acelaøi timp, primul important efort diplo-matic american de a aplica principiile americane în gæsirea uneisoluflii la problemele internaflionale ale Europei. Celebrele„Patrusprezece Puncte“ ale lui Woodrow Wilson au reprezentat in-culcarea idealismului american în geopolitica europeanæ, idealismconsolidat de puterea americanæ. (În urmæ cu 15 ani, Statele Unitejucaseræ rolul principal în rezolvarea unui conflict din ExtremulOrient, acela dintre Rusia øi Japonia, impunându-øi, øi prin aceasta,crescânda talie internaflionalæ.) Fuziunea dintre idealismul ameri-can øi puterea americanæ s°a fæcut astfel din plin simflitæ pe scenalumii.

Totuøi, strict vorbind, primul ræzboi mondial era încæ un ræzboipredominant european, nu mondial. Dar caracterul sæu autodes-tructiv a marcat începutul sfârøitului predominærii politice, econo-mice øi culturale a Europei asupra restului lumii. Pe parcursulræzboiului nici una dintre puterile europene nu a fost capabilæ sæ



obflinæ o victorie decisivæ — iar rezultatul ræzboiului a fost seriosinfluenflat de intrarea în conflict a unei puteri non°europene înascensiune: America. Din acest moment, Europa avea sæ devinæ dince în ce mai mult obiectul, øi mai puflin subiectul politicii mondialede putere.

Dar aceastæ scurtæ izbucnire de primat mondial american nu aprodus o angajare continuæ a Americii în chestiunile internaflionale.În schimb, ea s°a retras rapid într°o combinaflie auto°mulflumitoarede izolaflionism øi idealism. Deøi pe la jumætatea anilor ’20 øiînceputul anilor ’30 totalitarismul devenea din ce în ce mai puternicpe continentul european, puterea americanæ — care atunci includeao puternicæ flotæ pe douæ oceane ce depæøea în mod clar marinabritanicæ — nu s°a implicat. Americanii au preferat sæ fie spectatorila politica mondialæ.

Conceptul american de securitate, bazat pe o viziune a Americiica insulæ continentalæ, a fost în acord cu aceastæ predispoziflie. Stra-tegia americanæ se concentra asupra apærærii flærmurilor sale, avândastfel un orizont îngust°naflional, færæ a se gândi prea mult la consi-derentele internaflionale sau globale. Principalii actori internaflionalierau, încæ, puterile europene øi, din ce în ce mai mult, Japonia.

Era europeanæ în politica mondialæ a luat sfârøit definitiv încursul celui de°al doilea ræzboi mondial, primul ræzboi cu adeværatmondial. Desfæøurat pe trei continente simultan, oceanele Atlanticøi Pacific fiind øi ele puternic disputate, dimensiunea sa mondialæ afost demonstratæ în mod simbolic atunci când soldaflii britanici øijaponezi — care reprezentau, respectiv, o îndepærtatæ insulæ dinVestul Europei øi o insulæ similaræ din Estul Asiei — s°au ciocnitla o distanflæ de mii de mile de patriile lor pe frontiera indiano°bir-manezæ. Europa øi Asia deveniseræ un unic câmp de bætælie.

Dacæ ræzboiul s°ar fi încheiat printr-o victorie claræ aGermaniei naziste, o unicæ putere europeanæ ar fi apærut ca puteremondialæ dominantæ. (Victoria Japoniei în Pacific ar fi adus pentruacea nafliune rolul dominant în Extremul Orient, dar, dupæ toateprobabilitæflile, Japonia nu ar fi ræmas doar un hegemon regional.)În schimb, înfrângerea Germaniei a fost în mare mæsuræ pecetluitæde cei doi învingætori extra-europeni, Statele Unite øi Uniunea

15 MAREA TABLÆ DE ØAH


Sovieticæ, care au devenit moøtenitoarele nerealizatelor tendinfle aleEuropei cætre supremaflia mondialæ.

Urmætorii cincizeci de ani au fost dominafli de competifliabipolaræ dintre America øi Uniunea Sovieticæ pentru supremafliamondialæ. În unele privinfle, competiflia dintre Statele Unite øiUniunea Sovieticæ a reprezentat împlinirea teoriilor celor mai dragigeopoliticienilor: ea a adus în arenæ principala putere maritimæ alumii, care dominæ douæ oceane, Pacific øi Atlantic, împotriva prin-cipalei puteri de uscat a lumii, deflinætoare a supremafliei în heart-land°ul1 eurasiatic (cu blocul chino°sovietic care cuprindea unspafliu amintind, cu putere, întinderea Imperiului Mongol). As-pectul geopolitic nu putea fi mai clar: America de Nord împotrivaEurasiei, având ca mizæ lumea întreagæ. Câøtigætorul ar fi dominatcu adeværat globul pæmântesc. Nimeni nu i°ar mai fi stat în cale,odatæ victoria obflinutæ.

Fiecare rival lansa în întreaga lume un apel ideologic impreg-nat cu optimism istoric, care justifica, pentru fiecare din ele, efor-turile necesare øi, în acelaøi timp, îi întærea convingerea în victoriainevitabilæ. Fiecare rival îøi domina clar propriul spafliu — spredeosebire de aspiranflii imperiali europeni la hegemonie mondialæ,dintre care nici unul nu a reuøit vreodatæ cu adeværat sæ°øi impunæpredominarea decisivæ în interiorul Europei înseøi. Iar fiecaredintre cele douæ rivale îøi folosea ideologia pentru a°øi consolidadominaflia asupra respectivilor sæi vasali sau tributari într°un modcare amintea oarecum de epoca ræzboaielor religioase.

Combinaflia dintre dimensiunile geopolitice mondiale øi decla-rata universalitate a dogmelor rivale a dat competifliei o intensitatenemaiîntâlnitæ. Dar un factor suplimentar — øi el plin de implicafliimondiale — a fæcut ca aceastæ competiflie sæ fie cu adeværat unicæ.


1 Nota traducætorului: Heartland: concept introdus de Harold Mackinder(1861–1947) în articolul „The Geographical Pivot of History“, prezentat laRoyal Geographic Society în ian.1904. Mackinder înflelegea prin heartland„partea centralæ a Eurasiei, zona°pivot a politicii mondiale“, „acea zonæ aEurasiei inaccesibilæ vapoarelor øi controlatæ de Rusia“. (Conform Interna-tional Encyclopaedia of Social Sciences, vol. 9, The Macmillan Company &The Free Press, N.Y., Collier–Macmillan Publishers, London, 1972.)


Documents

Tabla de Sah 1-16 Nou