Suport de Curs Fochisti a4

8/16/2019 Suport de Curs Fochisti a4

1/50

PROGRAMA ANALITICA PENTRU CURSUL DE PREGATIRE

IN VEDEREA AUTORIZARII FOCHISTILOR PENTRU CAZANE DE

APA CALDA CLASA C.

Notiuni de caldua

Caldua este o forma de energie care rezulta prin ardere din energia chimica continutain combustibili, este denumit uneori si energie termica sau energie calorica. Cu ajutorulcaldurii apa din cazan se transforma in abur sau in apa fierbinte iar apoi dupa necesitate inalte forme de energie: mecanica, electrica, de incalzire, etc.Te!"eatua este marimea fizica masurabila care caracterizeaza starea (nivelul) deincalzire a unui corp. Starea de incalzire poate fi apreciata si cu ajutorul simturilor noastre,aceasta flind insa o apreciere relativa, deoarece in timp ce o persoana spune despre uncalorifer ca este potrivit de fierbinte, asa meat nu putem avea o imagine clara asupra starii deincalzire a caloriferului.Caldua #"eci$ica (notata cu litera c) a unui corp este cantitatea de caldura necesara

pentru a mart (micsora) temperatura unui kilogram din acel corp cu un grad. Valoareacaldurii specifice difera de la un corp la altui, prin faptui ca doua corpuri de natura diferitaau nevoie de cantitati de caldura diferite pentru asi mart temperatura cu acelasi numar degrade sau dandule aceeasi cantitate de caldura, fiecare va ajunge la alt nivel de incalzire(alta temperatura).!elatia pentru determinarea cantitatii de caldura necesara C pentru incalzirea unui corpsau cedata de un corp prin racire este urmatoarea:" # me (t$ %%), in care:m # masa corpului, kg&c # caldura specifica a corpului respectiv, kcal

kg'gradt% si t$ temperatura initiala respectiv finala a corpului C

nitatea de masura pentru cantitatea de caldura in sistemul international S* este +-(j) sau multiplu acestuia kilojoule (/j) %/j #%000j

Scaa Cel#iu# sau scara centigrada (%00 grade) cu interval de temperatura delimitatde starea zero corespunzatoare temperaturii de topire a ghetii la presiunea atmosfericanormal si starea %00 corespunzatoare fierberii apei pure la presiunea atmosferica normala,impartind acest interval in o suta de parti egale, obtinem un grad Celsius denumit si gradcentigrad.

Scara /elvin sau scara absoluta de temperatura avand originea la zero absolut careia iicorespunde in scara Celsius o temperatura de minus $12C. 3emperatura masurata in scara/elvin se numeste temperatura absoluta& un grad de pe scara /elvin este egal cu un grad depe scara Celsius si poarta denumirea de grad /elvin (/).

Caldura se transmite in masa unui corp sau de la un corp la altui prin trei moduri:conductibilitate, convectie si radiatie.

Tan#!iteea calduii "in conducti%ilitate daca incalzim printrun mijioc oarecare obara de metal la unul din capetele sale observam ca, dupa un anumit timp, ea se incalzeste

in totalitate, caldura sa transmis propagat de la capatui 3ncalzit in toata masa sa. 4cest modde transmitere a caldurii se numeste prin conductibilitate. 3ransmiterea caldurii prin peretiitevilor fierbatoare, tevile economizatorului sau ale supraincalzitorului intrun cazan de abur are loc prin conductibilitate.


2/50

Tan#!iteea "in con&ectie' orice fluid (gaz sau lichid) cand vine in contact cu unperete mat cald se incalzeste sau daca nu este mat cald decat peretele se raceste. 4ceastadatorita faptului ca stratui de fluid in contact cu peretele cald se incalzeste si devenind matusor se ridica cedand locul stratului mat rece care este mat greu, fenomenul repetandusepana ce toata masa de fluid se incalzeste, o astfel de transfbrmare a caldurii se numestetransfbrmare prin convectie. 3ransmiterea de caldura prin convectie se caracterizeaza deasemenea prin coeficientui de transmitere a (alfa) masurat in /cal care este de naturafluidului in contact cu peretele.3ransmiterea de caldura prin convectie joaca un rol fbarte important in schimbul decaldura dintre gazele arse si suprafetele de incalzire ale cazanului.

Tan#!iteea "in adiatie : stand m jurul unei sobe incinse sau in fata unui camin cufoc deschis ne incalzim , ceea ce inseamna ca soba, respectiv caminul, neau transmiscaldura. 4ceasta se e5plica prin faptui ca orice corp incalzit transmite 6n jurul sau, in toatedirectiile in linie dreapta raze de caldura care se propaga intocmai ca si lumina. 0 astfel detransmitere a caldurii se numeste transmitere prin radiatie. in acest mod se transmite caldurade la flacarile dezvoltate prin arderea combustibililor in focar sau de la stratui incandescentde combustibil solid catre peretii metalici ai tevilor de cazan, care o absorb in cea mat mareparte si o transmit apei. 7rin teava unui cazan de abur sau de apa fierbinte caldura setransmite apei din interior, prin toate cele trei moduri descrise mat sus.

8aca se incalzeste apa intrun vas deschis, la presiune normala (atmosferica) aceastaisi mareste treptat temperatura iar cand a ajuns la %00C, incepe sa fiarba, trecand din starelichida in stare de vapori care se imprastie in spatiul inconjurator. 3recerea aceasta a apei instare de vapori se numeste vaporizare, ea poate avea loc in toata masa sa fierbere saunumai la suprafata evaporare.

Vaporizarea se produce in conformitate cu unele legi ale fizicii si anume: la o anumita presiune, fiecare lichid fierbe la o temperatura a sa proprie , numita

temperatura de fierbere sau de saturatie , aceasta temperatura ramane neschimbata pe totparcursul fierberii, cand si ultima picatura de apa se transforma in vapori, de e5emplu lapresiunea atmosferica apa fierbe la %00C , alcoolul la 19C, mercurul la 21C, etc.

pe tot timpul fierberii temperatura ramane constanta daca presiunea nu se schimba,caldura primita de apa in tot timpul fierberi, serveste la transformarea integrala a acesteia inabur. Cantitatea de caldura necesara unui kg de apa pentru a se transforma integral invapori, se numeste caldura de vaporizare (notata cu litera r)

temperatura de fierbere sau de saturatie depinde de presiunea la care se afia lichidul,ea creste pe masura ce creste presiunea. 4burul aflat la temperatura de saturatie senumeste abur saturat. 8aca aburul saturat contine particule foarte fine de apa se numesteabur saturat umed, iar daca nu mai contine deloc particule de apa se numeste abur saturatuscat.

Cantitatea de abur uscat e5primata in kg continuta intrun kg de abur umed senumeste titlul aburului. Cantitatea de apa e5primata in kg continuta intrun kg de aur umed senumeste umiditatea aburului, care este egala cu %;. deci aburul supra incalzit este aburulrezultat in procesul de crestere a temperaturii aburului saturat uscat, peste temperatura sa desaturatie, acest proces poarta denumirea de supraincalzirea aburului si are loc in instalatiilespeciale ale cazanului denumite supraincalzitoare.

Cantitatea de caldura continuta intrun kg de apa sau abur se numeste etalpie saucontinut de caldura, etalpia se noteaza cu i si se masoara in /cal


3/50

avantajul ca prin aceeasi conducta se poate transporta la consumator o cantitate de calduramai mare, atunci cand aburul este supra incalzit. 7e de alta parte, aburul supra incalzit avando temperatura mai mare decat cea de saturatie, poate fi transportat la distante foarte marifara pericolul de a se condensa, fenomen la care are loc atunci cand temperatura aburuluiscade sub cea de saturatie& aceste avantaje fac ca aburul supra incalzit sa fie utilizat pescara cat mai larga.

4burul format intrun spatiu inchis asa cum este de e5emplu tamburul unui cazan,neputand sa se raspandeasca in mediul inconjurator se aduna spatii deasupra apei dintambur, e5ercitand o forta de apasare pe peretii acestuia. 4ceasta forta de aparare care estepresiunea, creste continuu, pe masura ce tamburul este incalzit.

7resiunea este o marime fizica egala cu raportui dintre marimea unei forte (=), careapasa perpendicular si uniform pe o suprafata si aria S a acestei suprafete adica :7#=S

MATERIALE FOLOSITE IN CONSTRUCTIA CAZANELOR

>aterialele folosite in constructia, montarea sau prepararea partilor sub presiune ale

cazanelor de aburi sau de apa fierbinte sunt, in general, otelurile, (carbon sau aliaje) fontelesi intro proportie foarte redusa aliajele cuprului, ca de e5 bronzul.telurile se folosesc sub forma laminata trasa, forjata, sau tumata in piese, fontele sefolosesc numai sub forma tumata in piese.?ronzul se foloseste doar la e5ecutia unor robinete cu cep sau corpuri indicatoarelor denivel ale cazanelor cu presiuni reduse . Conditiile calitative pe care trebuie sa *eindeplineasca materiale folosite in conditia cazanelor sant reglementate prin prescriptiitehnice Cl Colectia *. S. C. *. !. pentru cazane si ele trebuie respectate de toti acei caree5ecuta, monteaza sau repara cazane de abur sau de apa fierbinte.>aterialele trebuie sa fie insotite de certificate de calitate emise de producatori& orice

calitate de material trebuie sa fie omologata inainte de a fi folosita in e5ecutia cazanelor decatre o comisie de specialist@, conform instructiilor producatorilor. 3ablele de oteluri carbonsau aliate trebuie sa corespunda in ce priveste conditiile tehnice, regulile pentru verificareacalitatii, marcarea, livrarea si documentele ce trebuie sa *e insoteasca, prevederilor din S34S$9924 1A si S34S $992


4/50

3ablele, tevile, etc., amintite mat sus sunt asa numitele materiale de baza: in e5ecutiapartilor sub presiune ale cazanelor se mai folosesc si materiale denumite de adaos cum suntelectrozii si sarma pentru sudare. 4ceste materiale de adaos trebuie sa fie astfel alese incatsa corespunda calitatii materialelor de baza asigurand sudurii proprietati egale cu aleacestora. >aterialele de adaos trebuie sa corespunda conditiilor tehnice conformprevederilor din S34S %%$A 1 si S34S %%$


5/50

7entru a putea indeplini conditiile functionale aratate cazanul este alcatuitdinto serie de elemente componente principale, care, in general, sunt urmatoarele:( $ocaul, inclusiv instalatia de ardere, in care are loc arderea combustibilului, cudegajare a unei mart cantitati de caldura. =ocarul este de regula camera paralelipipedicaconstituit la e5terior captusit cu caramida rosie obisnuita, iar la interior captusit cu caramidarefractara rezistenta la temperatura ridicata. Camera focarului continua cu canalele de gaze,de asemenea inzidite pentru a aprecia pierderile de caldura spre e5terior si a asiguraetanseitatea. -a cazanele de tip mat nou focarul este delimitat la peretii membrana careformeaza suprafata fierbatoare a cazanului, in care caz, la e5terior au o izolatie usoara dinsatele de vata minerala, protejata printrun invelis de tabla. -a cazanele ignitubulare focaruleste asamblat central, in interior corpului ciclic sub presiune, sub forma uni tub ondulat.( #u"a$ata de )ncal*ie formata din elementele tubulare metalice scaldate la e5terior degazele fierbinti, din focar iar la interior de apa care se transforma in abur& suprafata deincalzire mat poarta denumirea si de sistemul fierbator, suprafata vaporizatoare sausuprafata fierbatoare.( canalele de +a*e sunt in continuarea camerei focarului, prin ele circuland inainte de afi evacuate la cos, gazele de ardere& in canalele de gaze sunt in regula amplasate unele partiau5iliare ale cazanului cum sunt: economizorul, supramcalzitorul de abur, si preincalzitorulde aer.( co#ul prin care gazele arse rezultate din arderea combustibililor in focar, sunt evacuatein mediu e5terior dupa ce, in prealabil, au cedat caldura sistemul flerbator si, dupa caz,supramcalzitorul de abur, economizatorului si preincalzitorul de aer.

Functionarea unui cazan de abur decurge astfel: apa de alimentare este impinsa cu presiune de catre pompa in economizorul unde areloc preincalzirea sa& din economizor apa trece in tamburul cazanului si de aici este distribuita

in sistemul fierbator unde are loc fierberea si vaporizarea sa. 4burul format este colectat inspatiul de abur din tambur, de unde trece in supramcalzitorul, iar de aici la consumator.-a cazanele cu debite de aburi mici lipsind economizorul si supramcalzitorul, apa de

alimentare, apa este pompata direct in tambur, iar aburul colectat in acesta este trimis directin consumatorului sub forma de abur saturat.

Combustibilul arde in focarul, dezvoltand flacari si gazele de ardere fierbinti caretransmit caldura suprafetelor de vaporizare& aerul necesar arderii este preincalzit inpreincalzitorul de aer, pentru ca arderea sa se desfasoare in conditii cat mat bune. Gazele deardere, dupa ce au spalat si cedat caldura lor suprafetele de schimb de caldura, suntevacuate in mediul e5terior, prin cos.

Cazanele cu debit mici, specifice industriilor alimentare, te5tila etc., sunt bazate pe altprincipiu constructiv si functional, ele sunt construite, in general, dintrun cilindru metalic,prevazut in interior cu un tub focar neted sau ondulat si cu tevi de fum prin care circulagazele arse& la e5terior, tubul focar si tevile de fum sunt scaldate de apa. 8e asemenea,mentionate cazanele recuperatoare, unde suprafetele de schimb de caldura sunt amplasatein spatii prin care circula gazele fierbinti provenite dintun proces tehnologic.

7entru buna functionare, cazanul trebuie echipat cu unele aparate de masura si control,armaturi si dispozitive de siguranta, instalatii ane5e, din care se mentioneaza:

manometrul este aparatui care indica sub presiunea aburului din cazan& este montatprintrun racord la spatiul de abur al tamburului&

indicatorul de nivel al apei este aparatui care indica in orice moment nivelul apei dintamburul cazanului& este montat pe tambur, doua racorduri, in legatura cu spatiile de apa sirespectiv abur&

supapa de siguranta este dispozitivul care impiedica cresterea presiunii in cazan pestevaloarea normala, deschizanduse automat, cand presiunea depaseste valoarea prescrisa si


6/50

eliminand in atmosfera surplus de aburi, astfel in cat presiunea sa revina la valoareanormala de alimentare este dispozitivul prin care se face alimentarea cu apa a cazanului&acesta inchide automat sub influenta presiunii din cazan, atunci cand alimentarea cu apa acazanului inceteaza, impiedicand astfel iesirea apei din cazan.

robinetui principal de abur este armatura care inchide sau deschide conducta de abur spre consumator& se monteaza direct pe cazan la cazanele fara incalzitor sau la iesirea dinsupraincalzitor la cazanele prevazute cu astfel de instalatii.

dispozitivele de alimentare cu apa sunt instalatii care servesc la alimentare cu apa acazanului& ele sunt de regula antrenate de motoare electrice si aspira apa din rezervoarelede alimentare cu apa si o refuza in cazan.Cazanul de apa fierbinte este instalatia care produce apa fierbinte la o presiunesuperioara celei atmosferice, folosind caldura produsa prin arderea combustibililor, caldurarecuperata din gazele fierbinti rezultate dintrun proces tehnologic, sau caldura produsa deenergia electrica.Caracteristica functionala principala a cazanelor de apa fierbinte este aceea catemperatura ma5ima a apei fierbinti la iesirea din cazan este de %0C, mult inferioaratemperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii din cazan ceea ce impiedica fierberea sivaporizarea apei.

-egat de acest aspect, o importanta deosebita o are asa zisa presiune minima a apeifierbinti defmita ca presiune minima a apei din cazane de apa fierbinte, masurata duparobinetui principal si care corespunde unei temperaturi de saturatie mat mare cu eel putin$0C decat temperatura ma5ima a apei fierbinti amintim ca aceasta temperatura este de%0C asa cum am aratat mat sus, la care, daca adaugam $0C obtinem %10C, careiacorespunde o presiune minima admisa in functionarea de 9 bar. =unctionarea cazanului subaceasta presiune este periculoasa, deoarece orice variatie de presiune poate atinge valoareacand apa incepe sa fiarba si se transforma in abur.

Cazanele mici de apa fierbinte sunt realizate dupa acelasi principiu, din sectiuni dintevi asezate paralel si legate la colectoarele de intrare, respectiv iesirea apei& gazele deardere urmate in focar parcurg mat multe drumuri, dupa care sunt evacuate la cos. Cazanelemari de apa fierbinte arzand combustibili gaze sau pacura au, in general, forma unui tub, cuun singur drum de gaze, ai carui pereti sunt captusiti cu tevi care formeaza o parte dinsuprafata de incalzire. 4rzatoarele de combustibil, fiecare cu ventilatorul sau de aer, suntamplasate la partea inferioara a cazanului. Gazele de ardere formate in focar strabat tunul de jos in sus, iar mainte de a parasi cazanul prin cosul care inchide tumul la partea inferioara,spala doua pachete de serpentine de tevi asezate in canalul de gaze.

Suprafetele de incalzire care captusesc focarul sunt de regula formate din peretimembrana, ceea ce face ca zidaria grea a cazanului sa lipseasca, ea fiind inlocuita cu oizolatie din saltele de vata de sticia, protejata la e5terior dintrun invelis de tabla. 7rincipiulde functionare al cazanelor de apa fierbinte este mult mat simplu decat al cazanelor de abur,apa de alimentare sau apa din retur, este impinsa de pompele de circulatie in suprafetele deschimb de caldura prin radiatie si prin convectie, pe care *e strabate direct, o singura dataunde se incalzeste de la gazele fierbinti din focar si iese la consumator.

Combustibilul arde in focar din mai multe arzatoare echipate fiecare cu ventilatorulpropriu pentru aer de ardere.

Cazanele de apa fierbinte care ard combustibilul solid pe gratar ca de e5emplucazanele de Gcal


7/50

in ce priveste echiparea cu armatura cazanele de apa fierbinte, spre deosebire decazanele de aburi, nu au indicatoare de nivel, ele trebuie sa fie tot timpul pline cu apa,situatie care se controleaza printrun robinet de control.

Clasificarea cazanelor de abur se poate face dupa mai multe criterii si anume:H dupa felul circulatiei cazane cu circulatie naturala si cazane cu circulatie fortata.

Cazanele cu circulatie naturala sunt acelea in care circulatia amestecului apa abur se

realizeaza conform unui fenomen fizic natural, datorita diferentei de greutate specificadintre acest amestec si apa rece& amestecul apa abur fund mai usor, cauta sa seridice, cedand locul apei reci, care la randul sau incalzinduse, se creeaza un curentascendent circulatia.Cazanele cu circulatie fortata sunt acelea m care circulatia amestecului apa aburse realizeaza in mod fortat cu ajutorul pompei de circulatie.

H dupa felul circulatiei focului si apei ignitubulare la care flacarile si gazele arsecircula prin interiorul tevilor iar apa de e5terior si acvatubulare la care apa circula prininteriorul tevilor si focul la e5terior.H dupa modul cum folosesc caldura: cu focarul propriu recuperator si electrice.

Cazanele cu focar propriu produc caldura necesara vaporizarii apei, prin ardereacombustibililor intrun foe care face parte din cazan. Cazanele recuperatoare folosesc pentruvaporizarea apoi caldura gazelor fierbinti, rezultate dintrun proces tehnologic.H dupa cantitatea de apa acumulata sunt cazane cu volum mare de apa si cazane cu volummic de apa.

Cazanele cu volum mare de apa sunt construite, in general, din elemente cilindricemart, strabatute de tuburi de flacari si tevi de fum prin care circula focul si gazele de ardere siscaldate la e5terior de apa. Volumul mare de apa face ca vaporizarea sa fie mai grea, ceeace necesita un timp mai indelungat pentru punerea in functiune. 4vand inertie mare, cazanelefac fata fara pericol, la variatiile de sarcina, elementele tubulare de dimensiuni mari fac

posibila curatirea usoara a depunerilor, fapt pentru care cazanele nu sunt pretentioase in cepriveste calitatea apei. Cantitatea mare de caldura inmagazinata in cazan datorita volumuluimare de apa, face ca aceste cazane sa fie insa deosebit de periculoase in cazuri de avarii.

Cazanele cu volum mic de apa sunt construite din tevi cu un diametru mic, in care apase vaporizeaza usor de aceea punerea lor in functiune dureaza un timp mai scurt si au oproductie specifica mare. 4variile acestor cazane care constau in general din spargeri detevi, nu sunt periculoase. 8intre cazanele cu volum mare de apa, se mentioneaza : cazanele cu unul, doua sau trei tuburi de flacari& aceste cazane nu se mai gasesc astaziin e5ploatare, fiind complet depasite din punct de vedere tehnic. cazanele cu tub de flacara si tevi de foe de intoarcere& se gasesc in numar mare in

e5ploatare, in industriile care necesita debite mici de abur, fiind de tipul >4I3JI*C4C3=% si in special ?loc abur, in prezent, industria noastra constructoare de masini fabricanumai cazanul ?loc abur. cazanele cu cutie de foe si tevi de fum, care desi abandonate la un moment dat, auinceput sa fie tot mai des refolosite, pretanduse foarte bine la arderea carbunilor inferiori.8intre cazanele cu volum mic de apa mentionam: cazanele cu tevi de apa cu inclinare mica si camere sectionale de apa cum suntcazanele *7!>3 de A, toneI3.

*n prescriptiile tehnice Cl Colectia *. S. C. *. !. pentru cazane sunt enumeratiparametrii principali ai cazanelor de aburi si apa frerbinte, de asemenea definirea acestor parametrii, astfel:


8/50

presiunea nominala presiunea ma5ima continua a aburului la iesirea din robinetuiprincipal de abur, in conditiile debitului nominal de abur si temperaturii nominale. presiunea ma5ima presiunea cea mat mare admisa in e5ploatarea cazanului si careeste descrisa pe placa de timbru a cazanului& la cazanele cu tambur aceasta presiune seconsidera in tambur, iar cazanele fara tambur, la intrarea in cazan& presiunea de calcul presiunea la care se face calcul de rezistenta al cazanului& ea sestabileste pomind de la presiunea ma5ima si tinand seama de presiunea hidrostatica a apeidin elementele cazanului si de pierderile de presiune pe circuitele cazanului& presiunea de incercare presiune la care se incearca cazanul cu apa pentru verificarearezistentei si etanseitatii& valoarea presiunii de incercare este stabilita in prescriptiile tehniceCl Colectia *. S. C. *. !. pentru cazane& temperatura nominala temperatura ma5ima continua a aburului la iesirea dinrobinetui principal de abur, in conditiile debitului si presiunii nominale& temperatura apei de alimentare temperatura la intrarea apei de alimentare ineconomizoare, iar in lipsa acestuia, la intrarea in tamburul cazanului& debitui nominal debitui ma5im continuu de abur pe care trebuie sa asigure cazanul inconditiile presiunii si temperaturii nominale ale aburului& debitui minim debitui minim continuu de abur pe care trebuie sa% asigure cazanul lapresiunea si temperatura nominala ale aburului& de regula, debitui minim este de circa 20Ldin debitui nominal al cazanului& debitui de varf debitui ma5im de abur, la care se admite sa functioneze cazanul ininterval limitat de timp& este, de regula, mat mare cu %0L de cat debitui nominal& temperatura minima a apei fierbinti temperatura minima cu care apa fierbinte trebuiesa intre in cazan& temperatura ma5ima a apei fierbinti temperatura ma5ima admisa pentru apa,masurata dupa robinetui principal de apa al cazanului& presiunea minima a apei fierbinti presiunea minima a apei din cazanul de apafierbinte, masurata dupa robinetui principal si care corespunde unei temperaturi de saturatiemat man cu eel putin $0C decat temperatura ma5ima a apei fierbinti.

"ARTI COM"ONENTE ALE CAZANELOR

Cazanele cu debit de abur sau apa fierbinte mat mart au impus arderea carbunilor subforma de praf, deoarece arderea carbunelui bulgari pe gratar, ar conduce la dimensionareae5agerata a acestuia& in plus, arderea carbunelui prafcreeaza posibilitatile: arderea sigura si economica a carbunelui de calitate inferioara&

pomiri si opriri imediate a focului& automatizari complete ale cazanului&

7repararea carbunelui praf din carbuncle bulgari cuprinde trei operatii principale:sfarmarea, uscarea si macinarea.

SfarMmarea se realizeaza prin intermediul instalatiilor numite concasoare& acestea suntde $ feluri: cu ciocane sau cu valturi. Concasoarele cu ciocane se compun in principal dintrocarcasa metalica in care se roteste un arbore pe care sunt fi5ate ciocanele din otel& candarborele se roteste ciocanele lovesc bucatile de carbune pe care *e sfarma. Concasoarele cuvalturi sunt compuse din dot cilindrii, care se invartesc in sens contrar unul de celalalt,prinzand intre ei bucatile de carbune pe care *e sfarama.

>acinarea se realizeaza cu ajutorul morilor de diverse tipuri, care difera intre ele fieprin solutia constructiva adoptata fie prin viteza de rotatie a partilor lor mobile& cele matraspandite tipuri de mori utilizate, sunt cele cu ciocane sau cele cu bile.


9/50

>orile cu ciocane fac parte din categoria morilor rapide si dupa particularitatileconstructive si functionale se pot grupa in mori cu ciocane oscilante, mori cu ciocane fi5e simori ventilator.

Combustibilul lichid folosit pe scara industrialF pentru arderea in instalatiile de cazaneeste pacura& aceasta este adusa la centrala termica in vagoane cistema speciale, descarcatain statia de descarcare si inmagazinata in rezervoarele depozit. 8in statia de descarcaredepozitate pacura este trimisa in instalatia de alimentare care cuprinde: rezervorul de zi,instalatia de pompare, filtrele, instalatia de preincalzire si injectoarele de pacura.7ompele aspira pacura din rezervorul de zi, in care este preincalzita partial pana latemperatura de 0CA0C si o refuleaza prin filtre in preincalzitor. =iltrele oprescimpuritatile din pacura pentru a nu patrunde la injectoare pe care poate sa *e infunde& elesunt construite dintrun cilindru metalic, in interiorul caruia se afia, invecinate, doua sitedemontabile, prima mat rara, iar cea de a doua mat fma. Sitele trebuie demontate si curatateperiodic de catre personal de e5ploatare, deoarece infundarea lor poate conduce la stingereafocului si aprinderea cazanelor& curatirea filtrelor consta in spalarea cu petrol sau motorina sisuflarea lor cu abur. 7entru a nu opri cazanul atunci cand filtrarea se infunda, este prevazutao conducta de ocolire a acestora.

7reincalzitorul foloseste la incalzirea pacurii cu ajutorul aburului pana la temperaturade 90%BC asigurand astfel o buna pulverizare a acesteia. 7reincalzitorul este un recipientschimbator de caldura compus dintro manta cilindrica in care circula aburul de incalzire ininteriorul careia se afia un fascicul tubular compus din tevi prinse in doua placi tubulare teviprin care circula pacura. 8in preincalzitor pacura se indreapta cu presiune spre injectoareleale cazanului care o pulverizeaza in focar surplusul flind retumat in rezervorul de zi.

7entru alimentarea cu gaze naturale a arzatoarelor unui cazan dintro centralatermica, acestea sunt preparate intro statie de alimentare. -a intrarea n conducta de gaze ininstalatie se monteaza un robinet de inchidere. Gazele tree succesiv prin separatorul de apacu sicane care are rol de a elimina apa continuta in gaze, deoarece se stie ca hidrocarburilein prezenta vaporilor depusi care se depun pe peretii conductelor, marind astfel pierderile depresiune din aceasta sau obturand chiar conductele respective. 8in separatorul de apa,gazele tree in odorizator, cu ajutorul caruia se introduce in masa gazelor o substanta volatila,cu miros specific. 8upa cum se stie gazele naturale nu au miros si nici culoare& datoritaacestor insusiri in cazul in care apar scapari de gaze in mediul e5terior, ele nu pot fiidentificate in gaze dea lungul taseului. 8in filtru sunt retinute impuritatile antrenate in gazedea lungul traseului. 8in filtru gazele trec succesiv prin reductor de presiune , contorul demasurarea debitului, clapeta automata Ei intra in arzatoarele cazanului. !eductorul are rol dea regia automat presiunea debitului de gaz, astfel incat, indiferent de presiunea dinainte dereductor sau de debitui de gaz solicitat de arzatoare, dupa reductor sa fie mentionata opresiune constanta.

Clapeta automata are rolul sa inchida automat curgerea gazelor spre cazan in anumitesituatii predeterminate, evitanduse astfel posibilitatile de producere a unor avarii grave incazan. 4stfel, in cazul opririi din functiune a ventilatoarelor de aer, spre e5emplu, gazelecombustibile nu trebuie sa mai patrunda in focar, deoarece nemaiavand aer pentru arderefocul se stinge gazele se acumuleaza in focar si formeaza un amestec e5ploziv care incontact cu o sursa de foe produc e5plozii periculoase. Clapeta automata mai poarta sidenumirea de clapeta de presiune minima, pentru ca ea include automat atunci candpresiunea gazelor scade sub o anumita valoare prestabila. inchiderea automata a scurgeriigazelor in conditiile scaderii presiunii sub o valoare minima este necesara deoarece:scaderea presiunii gazelor sub o anumita valoare, conduce la stingerea flacarilor, gazelecontinuand insa sa intre in focar unde se acumuleaza, creeaza amestecuri e5plozive cuurmari periculoase.


10/50

Nn unele cazuri se realizeaza o instalatie bloc a statiei de gaze cu cazanul, fapt careprezinta avantajul ca influentele pe care *e are functionarea cazanului in cauza asuprapresiunii si debitului de gaze, nu influenteaza aceleasi parametrii ai gazelor si pentrucelelalte cazane din sala.

7rin gospodaria de combustibil a unei centrale termice se intelege totalitateamijioacelor necesare transportului si depozitari carbunilor sau pacurii. *n cazul centralelorechipate cu cazane care functioneaza cu astfel de combustibili. Iu se considera gospodariede combustibil spatiile de gaze naturale socotite drept instalatii de prelucrare si alimentare cucombustibili. Carbunele se transporta de regula, cu ajutorul vagoanelor de cale ferata, sedepoziteaza asezanduse in stive de forme geometrice, regulate, de dimensiuni care saasigure alimentarea cazanelor pe timp mai indelungat. Carbunii tinuti timp mai mult indepozit se degradeaza pierzandusi din puterea lor calorica, se faramiteaza si se pot autoaprinde.

7entru reducerea degradarii dar mai ales pentru evitarea autoaprinderii la depozitareacarbunilor se iau unele masuri ca de e5emplu:

depozitarea in stive se face separat, dupa natura si sortui carbunilor. stivele se fac cat mai compacte, pentru a nu lasa goluri si pentru a impiedica

patrunderea aerului in mteriorul lor. carbunii de tending de autoaprindere se depoziteaza in stive reduse si se consuma

cat mai repede.*n cazul cand este necesara depozitarea carbunilor pentru o perioada lunga de timp,

trebuie luate unele masuri mai costisitoare dar eficace, ca de e5emplu acoperirea stivelor cuun strat de bitum si scopul izolarii de aerul inconjurator.

*nceputurile de autoaprindere se identifica prin urmarirea temperaturii in interiorulstivei, periodic, la intervale de cate cinci zile, daca se constata o crestere a temperaturii cu grade sau daca se ajunge la temperatura de 0 de grade, se recomanda efectuareacontrolului zilnic, temperatura ma5ima admisa este de A0grade. n alt indiciu al autoaprinderii carbunelui sau degajarea aburului de culoare alba in locurile respective, mirosulspecific de ardere a carbunilor, pete de cenusa rezultate din ardere, topirea zapezii in timp deiarna.

8aca se constata e5istenta unui cuib de foc, carbunii din zona respectiva se scot cu grijadin stiva, se depoziteaza pe o platforma intrun strat subtire si se lasa sa se raceasca dupacare se dau la consum fara a fi permisa reasezarea lor in stiva. 8in depozit carbuncle setransporta in sala cazanelor cu ajutorul vagonetelor de cale ferata de ecartament ingust, saucu ajutorul benzilor transportoare.

7acura este adusa la central termica in vagoane, cisteme speciale, descarcata in statiade descarcare si inmagazinata in rezervoaredepozit, amplasate la o oarecare distanta desala cazanelor. Statia de descarcare este prevazuta cu racorduri fle5ibile de abur care seintroduce in vagoanelecistema in scopul fluidizarii pacurii si posibilitati de descarcare usoaradin aceasta. 7acura fluida se scurge printrunjgheab comun intrun rezervor de descarcare,de unde este aspirata de pompe si trimis in rezervoarele depozit. !ezervoareledepozit larandul lor sunt prevazute cu serpentine de incalzire cu abur, pentru a putea fi adusa mat usor in rezervorul de zi, iar de aici in statia de reincalzire si pompare catre rezervoarele cazanului.

Ar#$%urie cazanuui


11/50

4rmaturile cazanului sunt un ansamblu de dispozitive si aparate care se afla subpresiunea apei sau aburului din cazan si care asigura functionarea normala si fara pericol aacestuia& armaturile permit alimentarea cu apa cazanului, distribuirea aburului sau a apeiflerbinti la consumator, golirea, inclusiv purjarea cazanului, intreruperea sau stabilirealegaturii de conductele cazanului, indicarea nivelului apei sau a presiunii din cazan,descarcarea cazanului la depasirea presiunii normale.*n conformitate cu reglementarile de prescriptiile tehnice colectia *. S. C. *. !. pentrucazane, orice cazan de abur sau, dupa caz, de apa fierbinte, trebuie prevazut obligatoriucuurmatoarele armaturi:

armaturi pentru controlul si supravegherea nivelului apei din cazan& armaturi pentru supravegherea si limitarea presiunii ma5ima admise din cazan& armaturi pentru alimentarea cu apa cazanului& armaturi pentru distribuirea aburului& armaturi pentru golirea, purjarea sau aerisirea cazanului.

=iecare cazan cu abur trebuie sa fie prevazut cel putin cu doua indicatoare de nivel cu

actiune directa, montarea astfel incat sa poata fit supravegheata usor de la locul de munca alfochistului la cazanele inalte, trebuie sa se monteze $ indicatoare de nivel cu actiuneaindirecta, cu conditia ca pe tambur se e5iste eel putin un indicator de nivel cu actiunedirecta& aceasta, spre a oferi posibilitatea compararii in orice moment, a indicatiilor celor doua tipuri de indicatoare.

4rmFturi pentru controlul Ei supravegherea nivelului apei din cazan .7laca indicatoarelor a nivelului minim, robinetele de control, dopurile fuzibile si

semnalizatoarele acustice si optice sunt armaturi pentru controlul si supravegherea niveluluiapei din cazan. Verificarea nivelului apei cu ajutorul robinetelor de control se facedeschizand pe rand robinetele si observand aspectuljetului de fluid care iese prin robinet. in

mod normal, cand nivelul apei se afla intre nivelul minim si ma5im, prin robinetui superior iese abur iar prin eel inferior apa. in cazul contrare, inseamna ca apa a depasit nivelul ma5imrespectiv a scazut sub eel minim obligatoriu, ambele situatii nefiind admise in functionareafara pericol al cazanului.

8opurile fuzibile se monteaza obligatoriu la cazanele de abur ignitubulare cu tub deflacara sau cu foe in partea superioara cea mat inalta a tubului sau a cutiei astfel ca prinpozitia lor,sa asigure stingerea focului la scurgerea aburului prin ele in cazul ramaneriicazanului fara apa.

4rmFturi pentru controlul Ei supravegherea Ei limitarea presiunii ma5im admise 6n

cazan7laca de timbru este armatura obligatorie prin care intreprinderea constructoare

garanteaza parametrii de functionare ai cazanului, ea face parte din armatura pentrusupravegherea si limitarea presiunii din cazan. =orma si datele mscrise pe placa de timbrutrebuie sa respecte prevederile S34S 2%$990. placa de timbru se fi5eaza prin nituri pe oplaca suport, care la randul ei se fi5eaza prin sudura de elementui cazanului, astfel meat saramana vizibila si dupa zidirea sau izolarea elementului respectiv. 7e elementul pe care sefi5eaza placa de timbru, in imediata apropiere a acestuia, se vor marca prin poansonareurmatoarele date:

denumirea intreprinderii constructoare&

numarul si anul fabricatiei cazanului.>anometrele sunt aparate care servesc la masurarea presiunii care se dezvolta intrun

cazan& ele fac parte din categoria armaturilor pe supravegherea si limitarea presiunii din


12/50

cazan. Cadranul manometrului trebuie sa fie suficient de mare, astfel meat cifrele caremarcheaza valoare presiunii sa fie bine vizibile de la locul de supraveghere al fochistului&marimea cadranului este, de regula, cuprinsa 6ntre %00$0 mm diametru, functie deinaltimea cazanului la care sunt montate manometrele.

Scara manometrului va fi astfel aleasa, incat valoarea care indica presiuneaCazanului sa fie plasata in treimea mijiocia a acesteia. 4cest lucru are in vedere faptui camanometrul trebuie sa poata masura si o presiune mat mare decat cea ma5ima infunctionare, ca de e5., presiunea de incercare hidraulica a cazanului efectuata periodic intimpul e5ploatarii.Valoarea presiunii ma5ima admisa in functionarea cazanului trebuie sa fie marcata vizibil,cu o linie rosie, pe cadranul manometrului.

Supapele de siguranta sunt dispozitivele cu rolul de a proteja cazanul de abur contradepasirii presiunii pentru care aceasta a fost dimensionata si garantata de constructorulcazanului& ele sunt astfel construite, in cat deschide automat la atingerea valorii presiuniiprestabilite evacuand in atmosfera o cantitate de abur, astfel incat presiunea din cazan saramana tot timpul in limite stabilite.

4rmaturi pentru alimentarea cu apa a cazanului sunt: capul de alimentare si regulatorulautomat de alimentare.

Capul de alimentare se compune dintrun robinet de inchidere cuventil sau cu sertar si o clapeta de retinere ambele formand un corp comun. !obinetui cuventil sau cu sertar se instaleaza totdeauna spre cazan, pentru a se putea inchide la nevoielegatura cu cazanul, in caz de defectare a clapetei de retinere sau a conductei de alimentarecu apa& in timpul functionarii normale robinetui este in permanenta deschis. !obinetui cuventil trebuie astfel instalat incat presiunea apei refulata de pompa sa actioneze in sensulridicarii ventilului atunci cand tija acestuia sar rupe, pentru evitarea intreruperii alimentariicazanului cu apa. Clapeta de retinere se monteaza astfel incat sageata de pe corpul sau safie in sensul de scurgere al apei de alimentare. a are un ventil care are rolul sa impiedicegolirea apei de cazan, atunci cand pompa de alimentare inceteaza sa mai functioneze&presiunea apei din cazan actionand in spatele ventilului il inchide, fi5andul bine pe scaunulsau. 8in potriva, cand pompa de alimentare cu apa functioneaza, presiunea apei, superioaracelei din cazan, actionand pe fata ventilului il impinge in sus si apa este introdusa in cazan.

4rmaturile pentru distribuirea aburului sunt robinetele principale de inchidere, cu sertar sau cu caracter denumirea robinetelor principale de abur care au rolul de inchidere sau dedeschidere a conductei principale de abur& robinetele principale de inchidere se monteaza petamburul cazanului sau in imediata lui apropiere la cazanele fara supra incalzitor si la iesireadin supraincalzitorul de aburi, la cazanele cu supraincalzitor.

!obinetele principale de abur se e5ecuta din otel tumat, pentru temperaturi ridicate aleaburului, robinetele se e5ecuta, din otel aliat tumat.

4rmaturile pentru purjarea cazanului sunt robinetele de purjare si anume: robinetelecu cep si robinetele automate de purjare. 8e regula, robinetul cu cep pentru purjare aremontat maintea sa un robinet cu ventil obisnuit care sa permita inchiderea conductei depurjare, in cazul in care robinetui cu cep sa 6nDepeni. *n multe cazuri, robinetele cu cep suntinlocuite cu al doilea robinet cu ventil.

7e langa intepenirea cepului sau tijei, robinetele cu cep si respectiv cu ventil pot fiimpiedicate sa functioneze normal din cauza bucatilor de piatra care se aseaza 6ntre scaun siventil, fapt care poate conduce la oprirea cazanului din functiune.0 constructie de armatura care inlatura multe din neajunsurile aratate este robinetuiautomat pentru purjarea & functionarea acestuia, respectiv inchiderea sau deschiderea seproduce automat prin manevrarea, cu piciorul sau cu mana, a unei parghii, care actioneazaventilul, ridicandul, respectiv coborandul pe scaunul sau. Ventilul robinetului poate fi si


13/50

robinet pe scaunul sau prin intermediul unei roti de manevra, aceasta facanduse numai inscopul de a sfarama depunerii tari asezate pe scaun care impiedica inchiderea lui.

8imensiunile robinetului de purjare, precum si a conductelor aferente, trebuie sapermita evacuarea cantitatii de depuneri rezultate din purjarea cazanului sau din elementelede cazan respective, cand purjarea se face prin mat multe puncte& diametrul conductiei si alorganelor de inchidere nu trebuie sa fie mat mic de $0 mm.

4rmaturile pentru golirea cazanului sunt robinetele de golire& ele sunt robineteobisnuite cu ventil, care se monteaza in partea cea mat dejos a elementelor cazanului siservesc la golirea de apa a acestora cu ocazia opririi cazanului pentru reparatii, pentruevitarea inghetarii apei cand cazanul nu functioneaza pe timp de iarna, sau pentru pastrareacazanului in conservare uscata, pe timp mat indelungat.

4rmaturile pentru aerisirea cazanului sunt robinetele de aerisire& acestea suntasemenea de tipul robinetelor obisnuite cu ventil si se monteaza la partea cea mat de sus acazanului.

!obinetele de aerisire se deschid la pomirea cazanului in scopul eliminarii totale aaerului din cazan si se inchid atunci cand prin robinet incepe sa iasa abur, de asemeneaserveste la evacuarea aerului cand cazanul se umple complet cu apa rece pentru efectuareaperiodica incarcarii de presiune a cazanului.

Conduc%e &i ar#a%uri din Cen%raa Ter#ic$ '

Conductele sunt un ansamblu de elemente imbinate mtre ele prin sudura, flanse sauprin piese de legatura si servesc la transportui apei, aburului, combustibilului, spre si dinsprecazan.

Conductele dintro centrala termica sunt echipate cu armaturi normale care servesc lainchiderea sau deschiderea circulatiei fluidelor respective in conducte si cu armaturi specialecare modifica parametrii fluidelor, elimina umiditatea din abur, elimina condensatui formatin conducte, etc.

Nn salile de cazane se monteaza o serie de conducte prin care se transporta fluide(lichide sau gaze): apa, abur, combustibil lichid sau gazos, purja cazanului, condensatul.

nele conducte transporta fluide la temperatura mediului 6nconjurator, iar altele,conductele termice, transporta fluide la temperaturi ridicate.

-a conducte intalnim: reazeme sau suporti pentru sustinerea conductelor& compensatoare de dilatatie (sau simple coturi, la cele cu temperaturi nu prearidicate),pentru a prelua dilatarile si contractarile in timpul incalzirii si racirii.

*n plus, conductele termice sunt izolate la e5terior pentru a impiedica pierderile de

caldura.*n functie de fluidul transmis, conductele se confectioneaza din fonta, din otel carbonsau otel aliat si se asambleaza prin filetare, flanse sau sudura.

Cuorie conduc%eor - 7entru a marca vizibil ce fluide circula prin conductelerespective, la conductele din sala de cazane trebuie vopsite la e5terior cu culori conformS34S 99


14/50

amoniac: rosu, cu benzi negre traversate de linii albe, 3nclinate.8ate suplimentare, inclusiv sensul de circulatie, se inscriu pe conducta, pe o etichetasau placa fi5ata pe conducta.

Dis%ribui%oru de abur sau apa ierbin%e ) este un rezervor cilindric sub presiune,montat pe unul din peretii laterali ai centralei termice. -a el sunt aduse conductele de abursau apa fierbinte de la fiecare cazan si de la el pleaca conductele de abur sau apa fierbinte

spre consumatori, fiecare conducta avand eticheta cu consumatorul pe care 6l deserveste sisageata cu sensul de circulatie.8istribuitorul de abur este echipat cu manometru., iar eel de apa calda, apa fierbinte

sau abur supra6ncalzit, cu manometm si termometru. 3oate au in partea de jos un robinet desurgere. 4tat distribuitorul cat si conductele termice trebuie sa fie bine izolate.

Ro%inete!obinetele au rolul de a opri sau permite circulatia fluidelor (lichide sau gaze), prin

conductele pe care sunt montate.*nchiderea robinetelor cu roata de manevra se face prin invartirea acestora 6n sensul

acelor de ceasornic.Sunt mai multe tipuri: cu ac, cu cep, cu ventil, cu sertar, cu sfera.

Robine%ee cu cep!obinetu* cu cep se compune dintrun corp de fonta sau de bronz, avand 6n partea de

jos un inel de presiune din alama. Garnitura tijei este un snur de azbest. Cepul are ofereastra care opreste sau permite circulatia fluidelor 6n ambele sensuri, dupa pozitia sa. Seconstruiesc cu diametre de %%00 mm, pentru presiuni de ma5imum %0 bar. Se folosesc 6nspecial la gaze, dar si la apa, abur, produse petroliere etc.

Robine%e de inc*idere cu +en%i

n robjnet de 6nchidere cu ventil se compune dintrun corp din fonta sau otel, cuflanse, o tija de actionare cu filet e5terior, avand la capatui de jos un ventil cu scaun deetansare plan, sub care se e5ercita presiunea fluidului. 3ija este actionata de o roata demanevra. Sensul de circulatie al fluidului (de care trebuie tinut cont la montare) este indicatde o sageata marcata din turnare pe corpul robinetului.

!obinetele cu 8n O %0 mm sunt prevazute cu ventil de descarcare, iar presiunea delucru se e5ercita deasupra ventilului.

Cele de fonta se construiesc pentru presiune de ma5imum AA bar, iar cele de otel pentrupresiune de ma5imum AB bar Si diametrul de %$00 mm.

Robine% de inc*idere cu con de re,aj

ste similar cu precedentui, cu deosebirea ca suprafata de 3nchidere nu mai esteplana, ci un con care permite reglarea debitului de fluid.

Robine%e de -nc*idere cu ser%ar sau +anaSe compun dintrun corp cu flange din fonta sau otel, avand la mijioc o tija cu filet

interior deasupra careia se afla o roata de manevra. rganul de inchidere este un sertarpana. !obinetele cu sertar din otel se construiesc pentru presiuni si diametre mari.

Robine%e de inc*idere cu sera 4cestea sunt robinete la care obturatorul se roteste 6n jurul unei a5e perpendiculare

pe sensul de curgere al fluidului si care, in pozitia deschis, sunt traversate de catre fluid. Se

construiesc pentru apa, abur, ulei etc., cu presiuni pana la %00 bar. 4u urmatoarele avantaje:

timp de actionare redus&


15/50

pot avea scaun din teflon, care asigura o etansare foarte buna.!obinetele de inchidere cu sertar si cele cu sfera permit circulatia in ambele sensuri.

Robine%e de izoare pen%ru #ano#e%re!obinetele de izolare pentru manometre se folosesc pentru izolarea manometrelor,

in locul robinetelor cu trei cai. 4cestea permit:

izolarea manometrului de cazan& legatura cazanului cu atmosfera& purjarea tubului sifon.

Robine%e de re%inere cu +en%i (supape de sens unic!Sunt compuse dintrun corp cu flange, organul de 3nchidere flind un ventil cu scaun,

presiunea e5ercitanduse sub ventil. Sensul de circulatie este marcat la e5terior, din turnare,printro sageata.

Ventilul este apasat pe scaun de greutatea lui si de un resort.

Robine%e de re%inere cu capa (+a+a!

7ermit circulatia fluidelor 3ntrun singur sens, indicat din turnare, de o sageata, pee5teriorul corpului.

Robine%e de re%inere cu biaSe folosesc in retelele de transport si distributie a apei. -ucreaza la 7n # %A bar si tma5 90

sau %$0C.!obinetele de retinere, spre deosebire de robinetele de 6nchidere si izolare, nu au

roata de manevra, deschiderea acestora facanduse de presiunea fluidului, iar 6nchiderea seface automat greutatea ventilului si presiunea fluidului.

Capu de ai#en%are

ste un ansamblu format dintruun robinet de 6nchidere si eel putin un robinet deretinere cu ventil sau clapeta montate pe conducta de refulare, intre pompa de alimentare cuapa si cazan, cat mai aproape de cazan. !obinetu* de 6nchidere trebuie sa se afle intrerobinetui de retinere cu ventil si cazan. 7ermite circulatia numai de la pompa la cazan, nu siinvers. Ventilul este apasat pe scaun de greutatea lui, de presiunea din cazan ce apasaasupra lui, iar unele si de un resort.

-a cazanele care se leaga la bara comuna, capul de atimentare se monteaza 6ntrebara comuna si cazan, flind precedat de un robinet de mchiderereglare.

-a cazanele care au economizer se monteaza un cap de alimentare 6naintea acestuia.-a pornirea pompei, presiunea apei fiind mai mare decat presiunea din cazan, ridica

ventilul si apa intra 6n cazan. -a oprire, presiunea din cazan apasa deasupra ventilului,

etansandul pe scaun.8aca robinetui de retinere nu mai ,,tineP sau ,,pierdeP (din cauza depunerilor de piatra 6ntre ventil si scaun), apa sau aburul din cazan iesind spre pompa, atunci se 6nchide robinetuide 6nchidere, se desfac cele patru prezoane ale capacului robinetului de retinere, se scoateventilul, se slefuieste pe scaun (sau strunjeste scaunul) pentru a se asigura etanseitatea sause inlocuieste resortui dupa care se monteaza si se deschide robinetui de 6nchidere cu ventil,aceasta reparatie facanduse dupa racirea cazanului. *n rest, robinetui de 6nchidere ramanepermanent pe pozitia deschis si nu se manevreaza.

Conducta de alimentare cu apa are dispozitiv de aerisire in partea de sus si drenaj 3npartea dejos.

Robine%ui principa de -nc*idere de abur. apa cada sau ierbin%este un robinet cu ventil sau cu sertar, montat pe conducta de abur sau apa fierbinte,

imediat langa tambur, fiind destinat cuplarii sau decuplarii, dupa curn este necesar,consumatorului de abur sau apa fierbinte. -a cazanele cu debite si presiuni mari, semonteaza robinete cu sertar avand in paralel un robinet (bQpass) cu ventil, mai mic, care se


16/50


17/50

Combustibili solizi lichizi gazosi

naturali lemnul titeiul Gaze naturale

turba Gaze de sonda

lignitui

Carbune brunantracitui

artificiale brichetele motorina Gaze de fumal

cocsul pacura Gaze de cocserie

Semicocsul Combustibili speciali Gaze lichefiate

8eseuri combustibile

RE/IMUL C0IMIC1 INSTALATII "ENTRU REALIZAREA RE/IMULUI C0IMIC

Consecintele unui regim chimic incorect de circuitui apa, abur condensat alunei centrale termice sunt: aparitia si dezvoltarea depunerilor de suprafetele de schimb de caldura, cu implicatiimajore aspra sigurantei in functionarea instalatiilor&coroziunea metalelor dm circuit care determina scoaterea din uz a utilajelor peperioade de timp dependente de amploarea fenomenului&

impurificarea aburului saturat care provoaca deranjamente in functionareasupraincalzitorului si a consumatorului de abur.

Iatura depunerilor depinde de cea a sarurilor din care provin. in functie de pondereacomponentelor, respectiv de compozitia chimica a depunerilor, se disting urmatoarele clasede depuneri: depuneri carbonatice care contin o proportie mare de carbonati de calciu si demagneziu, proveniti din duritatea apei& depuneri sulfatice care contin in principal sulfat de calciu& depuneri silicioase care contin silicati complecsi de fier, aluminiu si calciu& depuneri diverse rezultate ca urmare a patrunderii pe diverse cat, in circuitui apaaburcondensat, a unor substante ca uleiuri, substante organice, cupru, etc. Consecintele depunerilor sunt: cresterea temperaturii peretilor metalici prin care se produce transferul de caldura de lagazele fierbinti la apa& datorita acestui fapt rezistenta mecanica a metalului scade si aparepericolul de avarie.

cresterea consumului de combustibil, deoarece depunerile au o conductivitate termicaredusa si in consecinta impiedica transferul termic.

Calitatea aburului furnizat de un cazan depinde in principal de factor@ functional@ siconstructivi.

a) factori constructivi:diametrul tamburului superior (de separare a aburului de apa)&

modul de introducere a emulsiei apa abur in tambur &b) factori functionali:

sarcina cazanului&pozitia nivelului apei in tambur&


18/50

variatiile de sarcini&presiunea de functionare.

4burul energetic este destinat alimentarii unei turbine de abur care este un agregatcomple5 , sensibil la abaterile la modul prescris de functionare . 4burul care este introdus inturbina trebuie sa fie de puritate maintata, deoarece in caz contrar, eventualele saruriantrenate de abur se depun pe paletii turbinei provocand dezechilibrari, ingustarea sectiuniide trecere a abumlui (deci scade randamentui turbinei si puterea ei) etc.

CondiDiile de calitate impuse abumlui tehnologic sunt mai putin severe , cu toate capuritatea acestuia influenteaza uneori direct procesul tehnologic .

7entru aburul tehnologic ,continutul de saruri nu poate depasi urmatoarele valori:$ mg. < kg. pentru cazanele care produc abur saturat&mg.g$') $Ia!WW(Ca)>g!$ $Ia' ioni dorogeni rasina

$!J Ca(JCo2)$W$J$C02 !$CaC0$ J$0


19/50

H temperatura apei in intrarea in degazor trebuie sa fie constantF&H temperatura apei la intrarea in degazor , 909 grade Celsius evitarea variatilor

de debit &Hapa stocata in rezervorul degazorului sa fie mentinuta la temperatura de %0Bgrade Celsius prin barbotarea de aer .

lonii de fosfat, prezenti in apa din cazan, au rolul de a lega ionii de calciu si magneziucare scapa accidental de la instalatia de tratarea apei sau care sunt introdusi in cazan cu uncondensat impurificat.

=osfatii de calciu si magneziu rezultati nu dau depuneri aderente , ci se aglomereazasub forma de mFmol care se 6nlFturF prin purjare

#900.0,2%$10.0,B92%00.0,09#$A$%$BA,B$A2,#B%2B,/caleWWW>e'e 7rocesul de coroziune este influentata de foarte multi factori si de acea o calificare aformelor de coroziune care se intalnesc in e5ploatare cazanelor de abur este greu de facut:

Coroziunea uniforma provocata de bio5idul de carbon, care se caracterizeaza princaracterul uniform al atacului corosiv pe suprafetelor e5puse mediului


20/50

Coroziunea prin cavitati (localizata), provocata de o5igenul dizolvat an apa si semanifesta sub forma de ciupituri dispuse ne regulat pe suprafetele metalice afectate

=ragilitate caustica este rezultatui actiuni solutiilor alcaline asupra fierului si semanifesta sub forma de fisuri intercristaline .

Caile de impurificare a aburului sunt:a) antrenarea apei din cazan datorita functionari cazanelor cu nivelul ma5im al

apei in tambur precum si datorita variatilor de sarcina determinata de consumatorul de abur (lovituri de apa)&

b) valorizarea unor substante din apa din cazan sub influenta presiuni sitemperaturi&

c) antrenari datorita fierberi cu spuma, care se formeaza la concentrati mart desaruri alcaline in apa din cazan (carbonat de sodiu hidrosit de sodiu)

In#talatii "entu tataea a"ei

*n functie de compozitia apei brute, de cerintele cazanului si de structura balantei apa

abur condensat, metodele de tratare a apei de adaos merg de la dedurizare pana lademineralizarea totata a apei.

7entru alegerea metodei optime de tratare a apei de adaos se stabilesc urmatoarelecriterii:

%. stabilirea indicilor chimici ai apei de alimentare conform prevederilor 7rescriptiilor tehnice C $$002 ale *SC*!&

$. compozitia apei brute& 2. balanta apaaburcondensat.

7entru o mai buna 3ntelegere se prezinta urmatorul e5emplu:Se instaleaza un cazan de abur, tip ignitubular (tub de flacara si tevi de fum), cu

presiunea de 9 bar si un debit de $ t abur


21/50

5 # procentui de condensat necesar derecuperat. Nnlocuind: %00.%, # 0,% (%00 5) B, rezulta 5 # % L

b) tratarea avansata a apei de adaosdaca se supune apa de adaos la o tratare combinata de dedurizare si dezalcalinizare seobtine

o apa cu duritate practic zero, si alcalinitatea m de cca. 0, mval


22/50

4fanarea se e5ecuta introducand apa bruta pe la partea inferioara. afanarea dureazacca. $0 min. si se aplica un debit astfel ca sa se fi evite scoaterea rasinii din filtru, ceea ce serealizeaza prin urmarirea nivelului rasinii prin vizorul superior. 8aca este nevoie, durataafanarii se poate prelungi pana la aparitia la iesire, a unei ape limpezi. Nn cazul 6n care in timpul functionarii unui filtru, se observa o diferenta de presiune, citita pemanometrul de intrare si eel de iesire, mai mare de 0,9 bar, se face o afanare chiar dacafiltru@ nu este inca epuizat. *n timpul cat se face afanarea, se trece pe filtrul de rezerva.

4fanarea se continua pana la iesirea unei ape limpezi.7. Re,enerarea propriu)zisa se efectueaza folosind o solutie de sare (clorura de

sodiuIaC*), saramura de %0L, 3n scopul refacerii grupelor active ale rasinii cationice in forma

sodiusi in acest fel, raEina sa fie capabila pentru o noua productie de apa dedurizata.Saramura se obtine prin introducerea de sare in rezervorul de saramura. Cantitatea de sare

este functie de volumul de rasina din filtru, respectiv %00 ...$00 kg sare pentru un metru cubde rasina.

Se introduce apa bruta, de cca. %0 or cantitatea de sare. 8upa dizolvarea completa a

sarii, saramura se filtreaza prin filtrul de nisip.*ntroducerea saramurii filtrate, se face pe la partea superioara a filtrului, cu un debitorar, care reprezinta de B ori volumul rasinii din filtru. 8upa trecerea 6ntregului volum desaramura prin filtru, se trece la operatia urmatoare, respectiv spalare.

8. S"alaea se e5ecuta prin introducerea apei brute, pe la partea superioara a filtrului,si se scoate pe la partea inferioara.Spalarea are drept scop indepartarea saramurii ramase in filtru. Volumul necesar de apa despalare este de cca ori volumul de rasina. +umatate din aceasta cantitate se trece cu oviteza mai mica, ca la regenerare, si cealalta jumatate cu viteza din timpul functionarii.

Spalarea se continua pana cand apa la iesirea din filtru nu mai prezinta duritate. 8in

acest moment filtui este in rezervaasteptare si stratui de rasina sub apa.7entru repunerea 6n functiune, se face analiza apei la iesirea si se lasa sa curga putin,pana cand apa nu mai are duritate. *n timpul atagnarii pot avea loc procese inverse, carereintroduc in apa calciu si magneziu, astfel ca apa prezinta duritate la iesirea din filtru& inacest caz se lasa sa curga apa la canal pana cand dispare duritatea.

!asina de rezerva se va pastra in stare umeda si la temperaturi intre Si B0C.-a fiecare trei ani se va verifica protectia anticorosiva ( cauciucarea), pentru a evita

deteriorarea echipamentului si blocarea rasinii cu fier, rezultat din procesul de coroziune.*n cazul unei e5ploatari corecte, pierderea de masa nu poate depasi L pe an.0 e5ploatare coercta a instalatiei de dedurizare trebuie sa tina seama de urmatoarele:

temperatura apei la intrare in filtru sa fie de minimum %0C&

presiunea apei la intrare in filtru sa fie de ma5imum $ bar& sa se mentina, pe cat posibit, un debit constant, in limitele indicate de furnizorul

instalatiei, in care scop se va prevedea un rezervor tampon. ste interzisa legarea filtruluidirect la degazor sau la pompa de alimentare a cazanului&

sarea folosita la prepararea saramurii pentru regenerare, sa fie cat mai curata sidepozitata in locuri uscate si acoperita&

manometrele, montate pe intrarea si iesirea din filtru, sa aiba scala cuprinsa intre 0...A bar, marcate cu dunga rosie la $ bar. 4sa cum sa mentionat, diferenta de

presiune 6ntre intrare si iesire sa nu depaseasca 0,9 bar.*n caz de depsire a acestei valori, 6nseamna ca filtrul este 6mbacsit si se va proceda la

o afanare: nivelul apei 6n filtru trebuie sa fie permanent deasupra stratului de rasina& sa se prevada, cel putin la iesirea din instalatie a apei un apometru. Se va nota volumul deapa tratata 6ntrun ciclu al unui filtru. 4eeasta ajuta ca analizele de verificare a calitatii apei


23/50

tratate sa se faca la inceputui ciclului mai rar si catre sfarsitui ciclului, conform indicatieiapometrului, mai des.

!asina, care a tost blocata de fier, poate fi reconditionata, prin adaos 6n saramura aunui agent de curatire.

Ins%aa%ii de dedurizare au%o#a%e'

*n ultima vreme sau dezvoltat instalatii de dedurizare la care cele patru faze ale unuiciclu sunt efectuate automat. Sfarsitui ciclului activ este stabilit prin volumul de apadedurizata pe care instalatia 6l poate asigura. 4cest volum este functie de duritatea apei brutesi de cantitatea de masa cationica aflata 6n filtru si de capacitatea utila de schimb a rasinii.7entru reducerea gabaritului instalatiei si implicit al costului investitiei sa adoptat formulaunui ciclu scurt. 4vand in vedere ca atat compozitia apei brute poate varia si, de asemeneacapacitatea rasinii se poate reduce datorita blocarii grupelor active cu fier, este necesaraverificarea periodica a volumului de apa care poate fi dedurizata. 8atorita faptului ca rasinaeste supusa unui numar mare de regenerari se impune 6nlocuirea anuala a rasinii

-a cazanele alimentate cu ape cu continut mare de substance organice, provenite 6nspecial ca aport al condensatelor, contaminate, acestea, prin pirogenere conduc la depuneri

cu aspect spongios, prezentand pericolul de calefactie. *n acest sens un e5emplu clasic 6lprezinta cazanele din industria zaharului.3oate aceste neajunsuri se pot evita prin tratarea interna a apei din cazan.

Cazul g, de importanta deosebita, este legat de impurificarea aburului datorita antrenarii depicaturi de apa din cazan. *n mod deosebit acest fenomen are urmari grave in cazulcazanelor cu supraincalzitor. =enomenul de antrenare este favorizat, pe de o parte de modulde organizare a tamburului separator, iar pe de alta parte, foarte puternic, de indicii chimici aiapei din cazan: alcalinitate, salinitate (conductivitate), suspensii, toate acestea actionand caagenti tensioactivi.

3rebuie mentionat 6n mod special fenomenul care se petrece la patrunderea, cu apade alimentare, a ionilor duritatii, acestia precipita, particulele 6n suspensie favorizeaza

fierberea cu spumegare si 6n consecinta antrenarea de picaturi. n factor de influenta majora 6n procesul de contaminare, prin antrenari mecanice a aburului, 6l constituie alcalinitate.

E2poa%area cazaneor de abur de ioasa presu#e si a cazaneor de apa

cada in unc%ie de para#e%ri si %ipu cons%ruc%i+

*n fiecare sala de cazane trebuie sa e5iste un registru jurnal de supraveghere, cuevidenta functionari cazanelor& registrul respectiv trebuie sa fie numerotat, snuruit si pastratm sala cazanelor curat si in bune conditii.

*n registrul jurnal de supraveghere din sala cazanelor trebuie sa inscrie urmatoarele:Htoate constatarile privind starea cazanelor, instalatiile ane5e , armaturile , zidaria etc.,Hla preluarea serviciului& fochistui care preda va mentiona daca constatarile sunt corecte&Hora cand a constatat ori sau produs anumite defectiuni precum si ora cand sau remediate,inclusiv modul in care sa facut remedierea&Hora aprinderi si stingeri focului &

Hoperatiile principale pentru tratarea apei 6n cazul in care ii revin asemenea sarcini

Pe#onalul de #u"a&e+,ee are urmatoarele obligatii si raspunderi:


24/50

a) sa cunoasca bine instalatia de cazan, instructiunile de functionare, revizie si 3ntretinere,precum si masurile ce trebuie luate in cazul producerii unor defectiuni&b) sa se prezinte la serviciu cu eel putin % minute 3nainte de preluarea serviciului, odihnit,sanatos si fara sa fi consumat bauturi alcoolice&c) sa citeasca procesele verbale de predare primire anterioare, 3ntocmite de la ultima turadeseviciu, spre a lua cunostiinta de cele intamplate la centrala termica&

d) sa verifice focarul cazanului (daca nu are 3nrosiri, budusiri, curgeri)&e) sa verifice daca functioneaza sticlele de nivel, pompele de alimentare, de circulatie,instalatia de ardere, precum si starea tuturor partilor cazanului.

Cazanele de apa calda ( cu temperatura de ma5im %%C si debite de peste 0,%Gcal


25/50

deservire in ceea ce priveste functionarea de deplina siguranta& de asemenea trebuie sa oultima verificare a cailor de acces si sa inlature toate persoanele straine din sala cazanelor.inaintea inceperi manevrelor pentru punerea in functiune este necesara o verificareatenta a start tehnice a acestuia si a instalatilor au5iliare. Verificarea respectiva se va efectuade catre fochistui sef, ajutat, de fochisti, sub directa indrumare a responsabilului saltcazanelor & verificarea instalatiei de automatizare se va face de catre personalul despecialitate, instruit in acest scop.

Cele mat importante operatiuni de verificare a cazanului si instalatiile au5iliare, inaintede inceperea manevrelor pentru punerea in functiune, in succesiunea lor normala sunturmatoarele:a) verificarea de incalzire (pereti, membrana, tub focar, ecrane, fascicole convectiveetc.)care se va efectua atat pe partea fluidului apa abur cat si pe partea gazelor de ardere inmasura posibilitatilor& de asemenea se va face verificarea circuitelor de apa si decombustibil.

8in punct de vedere al sigurantei in functionare o atentie deosebita se va acordaimbinarilor sudate si mandrinarilor, precum si zonelor cu indoituri, racordari ale tevilor sifundurilor, la curburi, zone in care eventualele defectiuni apar in mod preferential dat fundfaptui ca materialul a fost deformat local.

8in punct de vedere al functionari economice a cazanului o atentie deosebita se vaacorda :a)stari de curatenie a suprafetelor de incalzire a cazanului, cunoscut flind faptui cazgura, funinginea sau piatra mrautatesc foarte mult transmiterea calduri de la gazele fierbintila fluidul apaabur avand ca urmare cresterea de combustibil&b) verificarea tamburelor la tipurile de cazane la care e5ista, se va face atat interior catsi e5terior, avand drept scop depistarea unele eventuale defecte cum sunt fisuri, deformati&de asemenea se verifica starea tehnica a amenajarile interioare destinata separarii picaturilor de apa din abur, distribuirii apei de alimentare, a dispozitivelor de linistire precum si daca nuau fost uitate in tambur scule sau diferite corpuri straine

atentie deosebita se va acorda verificari racordurilor destinate montari sticlelor denivel, manometrelor, supapelor de siguranta, capetelor de alimentare etc. 8aca tamburuleste amplasat in drumul gazelor de ardere, se va verifica cu multa atentie starea izolatieiacestuia pentru asigurarea liniei de foe in conformitate cu prevederile proiectului&c) camera focului, canalele de gaze arse si canalele de aer se vor verifica cu multaatentie pentru a inlatura eventualele materiale sau corpuri straine uitate la terminarea lucraride montaj sau de reparatie . Se vor verifica amanuntit bolturile, ambrazurile arzatoarelor rosturile de dilatare, vizoarele pentru observarea conduceri focului, clapele de e5plozie,starea termica a intregi zidarii.

8e asemenea, se va verifica asigurarea etanseitati corespunzatoare pentru inlaturareapericolului de a se absorb@ aer fals si starea gamiturilor& o atentie deosebita se va acordasuflatoarelor de fumigene,urmarinduse montarea lor corecta astfel meat j etui de abur sauaer sa nu uzeze suprafetele de incalzire&

d) armFtura fina si bruta se vor verifica amanuntit, urmarinduse in principalurmatoarele pe rand toate robinetele acestora :

Hstarea robinetelor de aer si abur, a robinetelor de purjare , a armaturilolor pentruprelevarea probelor de apa si abur din cazan & tijele armaturilor trebuie sa fie iar suruburilepresgamiturilor sa aiba cateva spire rezerva pentru strangere.

Hracordurile sau tevile de legatura ale armaturilor& ele trebuie sa fie curate si sa nuprezinte depuneri care sa micsoreze in mod periculos sectiunea de trecere

Hstarea supapelor de siguranta, cu contragreutate sau resort& ele trebuie verificate subaspectui pozitiei corecte a contragreutatilor, conform datelor scrise de organul *.S.C.*.!. incartea cazanului partea de e5ploatare cu ocazia ultimei verificari oficiale si respectiv al


26/50

gradului de strangere al resortului, evidential prin e5istenta sigilului de reglarestarea de ciapelor e5plozie, gurilor de vizitare etc.&e) instalatia de automatizare se va verifica, in primul punct de vedere alcorectitudini schemei, iar in al doilea rand, starea ce priveste starea tehnica a elementelor componente& se vor verifica aparatele de masura, control si automatizare , comenzile si siblocajele, atat pentru cazanul propriu zis cat si pentru instalatiile au5iliare, schemelesemnalari acustice si optice care in timpul e5ploatarii trebuie sa informeze personalul dedeservire asupra functionari corespunzatoare a cazanului in ansamblul sau&f) organele de manevrare la distanta trebuie sa fie verificate daca functioneazacorespunzator din punct de vedere mecanic (articulatiile, balamalele, stifturile etc.) si dacasunt inscriptionate corect in ceea ce private pozitia acestora.g) palniile de zgura si cenusa, in cazul cazanelor care functioneaza cu combustibilsolid, trebuie verificate sub aspectui functionarii usoare a dispozitivelor de inchidere& lainstalatiile de evacuare hidraulica a cenusi si zguri daca e5ista se vor verifica ajutajele despalare si buncarele colectoare.h) ventilatoarele de aer si gaze arse se verifica atat din punct de vedere mecanic(starea tehnica a cuplajelor, ungerea, racirea etc.) cat Xi din punct de vedere electric.i) instalatia de alimentare cu combustibil trebuie verificata minutios sub aspectui uneifunctionari corespunzatoare& verificarea va cuprinde pompele de alimentare, presiuneagazelor combustibile, presiunea si temperatura pacurii, presiunea aburului de injectie,benzile transportoare, morile instalatia de evacuare a cenusi si zgura. Se va verifica deasemenea cu multa atentie daca este asigurata cantitatea de combustibil necesara pomiricazanului& o atentie deosebita se va acorda etansitati circuitelor de combustibil gazos sirespectiv lichid. j) scarile si platformele trebuie verificate cu atentie sub aspectui degajarii de oricecorpuri straine care ar putea incomoda circulatia personalului de deservire de asemenea seva verifica asigurarea unui iluminat corespunzator (iluminatui principal si iluminatui desiguranta).

7rincipalele operatiuni pentru umplerea cazanului in vederea umplerii cu apa sunturmatoarele:

a) se monteaza si se strang capacele tamburului colectoarelor, camerelor sectionateb) se inchid etans ventilele de scurgere si de purjare ale cazanului, ventilul de

ocolire al acestuiac) se deschid urmatoarele armaturi:

Hrobinetui de purjare al supraincalzitorului care trebuie sa ramana in pozitia,,deschisP pe toata durata incalziri daca nu e5ista posibilitatea raciri supraincalzitorului cuabur preluat de la alt cazan din centrala sau cu apa recirculata& in cazul raciri cu abur oatentie deosebita se va acorda parametrilor aburului presiune si temperatura care nutrebuie sa fie mat mare decat cei pentru care au construit cazanul aflat in curs de pornire

H!obinetul de purjare al racitorului de abur, daca acesta se afia se afia montat ininteriorul tamburului separator.

H!obinetl pentru intrarea apei in supraincalzitor, daca racirea acestuia, cu ocaziapomiri, se face cu apa recirculata.

H!obinetui dintre tamburul separator si economizor, daca e5ista, mcalzinduse insarobinetele de pe conducta de alimentare directa a tamburului.

H!obinetele de aerisire, inclusiv cele, amplasate pe economizor& daca asemenearobinete lipsesc se ridica si se blocheaza in pozitia deschis una sau ambele supape desiguranta care vor ramane in aceasta pozitie pe toata durata umpleri.

d) se manevreaza corespunzator capetele pentru ocolirea supraincalzitorului si aeconomizorului de catre gazele de ardere, daca e5ista canale de ocolire& de asemenea, la


27/50

cazanele la cazanele care functioneaza cu combustibil solid, se vor ocoli electrofiltrele intimpul functionari cu gaze sau pacura,

e) se pun in functionare sticlele de nivel& in acest scop se deschid robinetele delegatura cu spatiul de apa si respectiv cu spatiul de abur al tamburului si se inchid robinetelede purjare.

f) se manevreaza corespunzator robinetui cu trei cat prin intermediul caruia estemontat monometrul, asiguranduse pozitia de functionare al acestuia din urma.

g) se aprinde lumina de serviciu, asiguranduse un iluminat corespunzator alarmaturilor de siguranta si control precum si al tuturor locurilor de munca de unde see5ecuta comenzile si manevrele .

h) se demonteaza flansele oarbe care au asigurat starea de izolare a cazanului fatade restui instalatiei

mplerea cazanului se face cu apa fie condensata fie cu apa tratata chimic, in acest dinurma caz, metoda de tratare chimica, trebuie astfel stabilita meat sa fie asigurati indicichimici ai apei conform prescriptiilor tehnice C%9 elaborate din *.S.C.*.!.

8aca umplerea cazanului se face in conditiile in care tamburul si sistemul de tevi suntreci temperatura apei trebuie sa fie de A0 90C. pentru a se preintampina aparitiatensiunilor termice. 8in aceleasi motiv prin instructiile interne, care la randul lor au la bazaindicatiile intreprinderi constructoare, trebuie sa stabileasca ti durata de umplere a cazanului.

*n cazul in care alimentare cu apa a altor cazane e5istente in centrala, aflate infunctiune, se realizeaza ca aceeasi pompa cu care se face umplerea cu apa, se va urmaricumula atentie nivelul apei din cazanele respective. 8aca se constata o scadere a niveluluiaceasta inseamna ca debitui pompei este insuficient si in asemenea situati fie ca se pomesteo a doua pompa fie ca operatia de umplere cu apa se opreste& hotararea tn asemenea situatise face de catre fochistui sef.

mplerea cazanului cu apa se face prin economizor . in timpul operatiei respective seva verifica etanseitatea la gurile de vizitare, flanse, armaturi in general la toate imbinariledemontabile si in cazul unei apartiiei unor scurgeri de apa elementele respective se vor strange& daca scurgerile nu pot fi eliminate in acest mod,se vor demonta si se vor schimbagamiturile golinduse in acest scop, dupa caz, o anumita cantitate de apa

7entru buna functionare a indicatoarelor de nivel se va e5ecuta purjarea acestora inmomentui imediat urmator in care apa sia facut aparitia in ele. peratia de umplere acazanelor cu apa se considera incheiata in momentui in care apa in dreptui nivelului minim,moment in care se opreste alimentarea cazanului cu apa.

8upa terminarea operatiei de umplere a cazanului cu apa se e5ecuta urmatoareleverificari:

a) Se e5ecuta controlul nivelului in care scop se purjeaza sticlele de nivel.b) Se verifica toate ventilele de golire, verificanduse daca nivelul apei in tambur

ramane constant.c) Se face o supraveghere a nivelului apei timp de eel putin o jumatate de ora

e5istand urmatoarele posibilitati:Hnivelul se mentine constant, ceea ce inseamna ca operatia de umplere cu apa

este reusita.Hnivelul apei scade, situatie in care trebuie depistate cauzele si inlaturate dupa

care se va relua operatia de umplere cu apa Hnivelul apei creste, ceea ce inseamna ca armatura de pe conducta de alimentare

este neetansa& in asemenea cazuri se elimina neetanseitatea si se aduce apa la nivelulminim

>anevrele pentru aprinderea focului trebuie efectuate de catre personalul de deservirepe baza dispozitiei responsabilului cazanelor, inscrisa in registrul jurnal de supraveghere&


28/50

=ochistui sef si fochisti ajutori trebuie sa fie informati din timp asupra acestei operatiunicare este specifica atat fiecarui tip constructiv de cazan cat si fiecarui tip de combustibilutilizat.

-a derularea secventelor necesare pentru aprinderea focului trebuie sa tina seama deurmatori factori principali:Htipul constructiv al focaruluiHmodul in care se realizeaza circulatia fluidului apaabur Hmodul in care se face racirea supraincalzitorului la cazanele la care e5ista posibilitateaocolirii economizorului si supraincalzitoruluiHclapele respective vor fi asezate intro pozitie care sa permita atat ventilarea canalelor incare se afla economizorul si supraincalzitorului cat si cele de ocolireHinainte de a trece efectiv la aprinderea focului trebuie sa se asigure o ventilarecorespunzatoare a cazanului durata minima timp de %0% minute nerespectarea acesteireguli poate conduce la avari deosebit de grave ca urmare a e5ploziilor de gaze la pomirepentru asigurarea unei ventilatii corespunzator a cazanului inaintea de aprindereafocului se pun in functiune ventilatoarele de aer si de gaze de ardere (e5haustoarele)registrul (suberul) acestora fiind in pozitia deschis. -a cazanele cu tiraj natural se deschidcomplet registrele de aer si de gaze arse.

8upa o intrerupere mai indelugata a functionarii cazanului este posibil ca tirajul sa seactioneze datorita faptului ca drumurile de gaze arse (canalele de fum) si cosul sunt foartereci (la cazanele cu tiraj natural)& in asemenea situati gazele provenite de *e aprindereafocului in loc sa fie evacuate la cos patrund in sala cazanelor. 7entru prevenirea uneiasemenea situatii se recomande incalzirea cosului inainte de aprinderea focului care sepoate realiza spre e5emplu cu ajutorul unui rug de lemn aprins la baza cosului (in cazulcanalelor de fum inzidite)

7omirea rapida a cazanului, este o peratie deosebit de pretentioasa trebuie efectuataunor instructiuni speciale, in vederea pomiri rapide, pentru fiecare cazan trebuie intocmitediagrame de incalzire, luanduse tot o data masuri pentru activarea circulatiei apei in deosebiin tambur, vederea asigurari unei raciri corespunzatoare a suprafetelor de incalzire. *n tottimpul operatiei respective trebuie luate masuri pentru determinarea temperaturi suprafetelor metalice , prin termocuple montate in umarul necesar atat pe tambur cat si pe tevilesupraincalzitorului.

Nn cazul conduceri necorespunzatoare a operatic de pomire rapida in elementelecazanelor pot apare solicitari suplimentare in principal in tambur, astfel:

Hjumatatea superioara a tamburului se incalzeste la o temperatura mai ridicatadatorita contactului cu aburul decat jumatatea care este in contact cu apa& ca urmare apar solicitari suplimentare datorita dilatari diferita a celor doua parti ale tamburului&

Hfata interioara al tamburului, in contact cu aburul si cu apa fierbinte aretemperaturamai ridicata in comparatie cu fata e5terioara care este mai rece& ca urmare apar solicitarisuplimentare in sectiunea tamburului cu atat mai mart cu cat grosimea tablet din care estee5ecutat este mai mare.

Solicitarile suplimentare mentionate se suprapun peste solicitarile determinate depresiune din interior si sunt cu atat mai mart cu cat ritmul de incalzire a cazanului este maimare.

-a inceputui incalziri cand presiunea nu a depasit %0 bar. (kgf


29/50

*n timpul functionari cazanului, temperatura gazelor de ardere trebuie sa fie masurata infocar, dupa supraincalzitor si la cos. 8e o mare importanta este temperatura la cos iar cepermite intro buna masura sa se traga concluzi asupra conditiilor de functionare a cazanului.

Cresterea temperaturi gazelor de ardere evacuate peste valoarea prescrisa deconstructorului cazanului mseamna eliminarea unei cantttatt insemnate de caldura inatmosfera de scaderea randamentului cazanului.

Cauzele pot fi murdarirea cu funingine a suprafetelor de incalzire pe partea gazelor deardere sau depuneri de sarurt din apa pe partea fluidului apaabur cea ce conduce laformarea unor straturi izolatoare prin care caldura gazelor de ardere se transmite greu la apasau aburul din cazan& in aceste conditit gazele de ardere sunt evacuate la cos mat fierbinRi,surplusul de caldura reprezentand efectiv o pierdere.

Scaderea temperaturi gazelor de ardere sub valoarea limtF prescrisa de constructorulcazanului prezinta pericolul condensari vaporilor de apa st formarea de acizi care distrug,prin coroziune, ultimele suprafete de incalzire ale cazanului.

Continutui de carbon ne ars, in cazul combustibilului solid, inglobat in cenusa sauzgura, trebuie urmarit periodic de catre laboratorul sau punctui chimic al centralei&periodicitatea, valorile ma5ime admise si masurtle ce trebuie luate in cazul depasirt acesteivalori trebuie sa fie inscrise in tnstructtuntle interne. ardere economica trebuie sa fie caracterizata prin urmatori indict:

bio5id de carbon Co$L ridicat, in focar si la cos& o5igen 0$L lipsa in focar si cat mat scazut la cos& o5id de carbon CoL sau o5id de carbon si hidrogen (CoJ$)L lipsa atat in focar

cat si la cos& temperatura gazelor la cos, la valoarea indicata de constructorul cazanului, continutui de carbon ne ars in cenusa si zgura cat mat mic& aspectui flacari in focar: galben luminoasa, fara varfuri negre si fara coloratie rosie, aspectui fumului la cos: incolor

7rincipiali indici ai apei pentru rolul functionari economice a cazanului sunt urmatori:debtui de apa consumata intro pertoada de ttmp&presiunea apei care, la intrarea economizator trebute sa fie mat mare decat in

sistemul fierbator&temperatura apei, trebuie sa fie in *imitele prescrise de constructorul cazanului,

atat la intrare cat si la iesirea din economizator&indici chimici ai apei, care trebuie sa corespunda valorilor indicate de catre

constructorul cazanului si prescriptiile tehnice *.S.C.*.!. (indicativ C%9).Conservarea cazanului ort de cate ort sunt oprtte pe durata mat lunga ca de e5emplu

pentru efectuarea unor reparatii lipsa de consum de abur sau de apa fierbinte s.a. si se face

in conformitate cu prescrtptiile furnizorului cazanului. in toata perioada de nefunctionare,cazanul trebuie protejat in potriva fenomenului de coroziune care conduce la deteriorareapartilor metalice tambur tevi, colectoare.

Conservarea cazanului se poate face in doua feluri st anume apa in interior conservare umeda sau fara apa consevarea uscata.

Conservarea umeda a cazanului se face in cazul unei opriri de scurta durata.8upa ce suprafetele de incalzire au fost bine curatate, cazanul este umplut cu apapasivizata, preparata conform indicatiilor laboratorului chimic al centralei. in continuare seasigura incalzirea apei pana la temperatura de fierbere pentru indepartarea completa aaerului, in care scop se deschid, respectiv se ridica, robinetele de aerisire sau supapele de

siguranta. Se inchid etans toate robinetele supapele de siguranta etc. neadmitandusescapari de apa.Conservarea uscata a cazanului se foloseste in cazul unei opriri de durata mai mare sau

atunci cand e5ista pericol de inghet& prin conservarea uscata apa este eliminata complet dincazan.


30/50

8upa curatirea suprafetelor de piatra si namol trebuie eliminate toate urmele de apa dinlocurile unde eventual poate sa stagneze prin suflarea cu aer comprimat& tevilesupraincalzitorului si ale economizatorului se sufla fiecare in parte. *n cazul unei conservaride mai lunga durata operatia de uscare se repeta eel putin o data la fiecare luna. in tot timpulconservari registrele de gaze de ardere de aer si gurile de vizitare vor fi inchise cat mai etanspentru evitarea ventilari cazanelor. -a fiecare circa trei luni varul va fi in locuit cu altulproaspat.

7rincipalele conditii pe care trebuie sa *e indeplineasca un cazan in timpule5ploatari sunt urmatoarele:

siguranta in functionare&continuitatea functionari la parametri nominali&

Iefunctionarea unui cazan la parametri nominali sau a intreruperilor in functionareeste deosebit de grava. ste cunoscut faptui ca aburul sau apa fierbinte furnizate de cazanesunt folosite in diferite procese tehnologice, pentru incalzire s.a. orice intrerupere defunctionare a cazanelor si deci in furnizarea de abur sau apa fierbinte sau funizarea acestorala parametri inferiori atrag dupa sine de cele mai multe ori perturbati sau chiar intreruperi infunctionarea consumatorilor cu grave implicatii economice.

A+arii si acciden%e3 Masuri pen%ru e+i%area si ei#inarea a+arior

7rin avarie se intelege o stare anormala intervenita in functionare cazanului carepericliteaza integritatea instalatiei si siguranta oamenilor.

4varia se poate produce la partile mecanice sub presiune la scheletui metalic desustinere, la zidaria cazanului la canalele de gaze de ardere la instalatiile ane5e. rmarileunei avari cazanului sunt scoaterea din functiune.

7rin deranjament sau defectiune la un cazan se intelege o functionare anormala acazanului care afecteaza continuitatea e5ploatari sau conduce la functionarea acestuia la

parametri inferiori fata de necesitatile procesele de productie fara insa a constitui pericolpentru instalatiile sau pentru personalul de deservire. 8eranjamentele trebuie depistate siinlaturate operativ deoarece ne observate la timp pot duce instalatia in stare de avarie.

Nn cazul producerii unei avarii la un cazan, precum si in cazuri de accidente provocatede acesta unitatile detinatoare sunt obligate sa anunte imediat telefonic sau telegraficunitatea teritoriala *.S.C.*.!. in raza in care se afla unitatea. Conducerea intreprinderidetinatoare este obligata sa ia masuri ca situatia produsa de avarie sau in timpul accidentuluisa ramana nemodificata pana la sosirea organului de verificare *.S.C.*.!. care va cercetacauzele si va stabili masurile oblicatorii pentru ca instalatia sa poata fi repusa in functiune, see5cepteaza cazul in care nemodificarea situatiei respective ar constitui un pericol pentru viata

si sanatatea oamenilor sau ar deranja procesul de productie.7rincipalele cauze ale avarilor si a deranjamentelor se pot datora:a) defectelor de constructie ale cazanelor&b) personalului de deservire, ca urmare a nerespectari instructiunilor de e5ploatare.

7rincipalele defecte de constructie ale cazanelor pot fi urmatoarele:Hproiectare: solutii constructive necorespunzatoare, calcule eronate, alegerea

gresita a materialelor s.a.He5ecutie necorespunzatoare.Hmontaj necorespunzator

7rincipalele abateri ale personalului de deservire care pot constitui cauze ale avarilor si a deranjamentelor, ca urmare nerespectari instructiunilor de e5ploatare, sunt urmatoarele:


31/50

functionarea cu aiti parametri fata de cei pentru care a fost construit cazanul si la care a fost autorizat sa functioneze de catre organele *.S.C.*.!.

nerespectarea instructiunilor interne privind pomirea functionarea si oprireacazanelor

nerespectarea regimului chimic al apei de alimentare a apei di cazan si a aburuluineefectuarea reparatilor planificate sau e5ecutarea unor lucrari de reparati, reviziisi intretinerea necorespunzatoare calitativ.

7rincipalele cauze carora se pot datora defectele de e5ecutie si de montaj la partilesub presiune ale cazanului sunt urmatoarele :

calitatea necorespunzatoare a materialelor respectiv folosirea unor oteluri care nucorespund atat din punct de vedere al compozitie chimice cat si al proprietati mecanice,standardelor si prescriptiilor tehnice elaborate de *.S.C.*.!.

defectele de fabricatie ale otelurilor folosite nedepistate la verificarile efectuate inuzina constructoare inainte de inceperea e5ecutiei cazanului: fisuri, incluziuni nemetalice,stratificari de material s.a.

defectele de e5ecutie ale elementelor cazanului si imbinarilor: ovalitate la t

Documents

Suport de Curs Fochisti a4