Upload
danutza1105
View
1.188
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” DIN IAŞIFacultatea de Economie
BAZELE CONTABILITĂŢII
- SUPORT DE CURS-
Titular disciplina:lect. univ. drd Gabriela Lazar
IAŞI 2007
1
I. OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITĂŢII
CUVINTE CHEIE:
Patrimoniu
Subiectul patrimoniului
Obiectul patrimoniului
Bunuri economice
Relaţii de drepturi
Relaţii de obligaţii
Contabilitatea joacă un rol crucial în dezvoltarea economică a unei naţiuni. Succesul
unei dezvoltări este strâns legat de performanţele sistemelor contabile utilizate la nivel micro şi
macroeconomic. Contabilitatea a existat mai intai ca practica si mult mai tarziu ca stiinta.
Prima lucrare de contabilitate a fost publicata la Venetia, in anul 1494, apartinea
unui calugar franciscan, pe nume Luca Paciolo. In tratatul său “Summa de Aritmetica,
Proportioni et Proportionalita”, Paciolo consacra un capitol contabilităţii (“Tractatus
particularis de computis et scripturis”) prin care pune bazele utilizării ulterioare a tehnicii
contabile în partidă dublă.
1.1 Patrimoniul – obiect de studiu al contabilităţii
Contabilitatea, ca disciplină ştiinţifică independentă, are un obiect propriu de studiu şi o
metodă specifică de lucru. Dintotdeauna la baza obiectului de studiu al contabilităţii a stat
patrimoniul.
Prin patrimoniu, în general, se înţelege totalitatea bunurilor aparţinân unei persoane
fizice sau juridice, dobândite în cadrul relaţiilor de drepturi şi a relaţiilor de obligaţii. Din
modul de definire rezultă că sunt necesare două elemente interdependente pentru a putea vorbi
de patrimoniu: subiectul de patrimoniu şi obiectul patrimoniului.
Subiectul patrimoniului poate fi o persoană fizică sau juridică, care are
capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu (îşi exercită drepturi şi îşi
asumă obligaţii);
Obiectul patrimoniului îl reprezintă bunurile economice, ca obiecte de drepturi
şi obligaţii, precum şi relaţiile de drepturi şi relaţiile de obligaţii în cadrul cărora
au fost dobândite bunurile respective.
2
Bunurile economice formează averea, adică acea parte a patrimoniului cu conţinut
concret material. Bunurile pot fi determinate din punct de vedere fizic şi din punct de vedere
economic.
Din punct de vedre fizic bunrile economice pot fi:
-bunuri materiale (maşini, utilaje, instalaţii, clădiri);
-serviciile de diverse categorii;
-avuţia spirituală (stocul de ştiinţă şi tehnologie, stocul de informaţii);
-alte bunuri atrase în circuitul economic (solul şi zăcămintele sale).
Din punct de vedre economic, bunurile pot fi determinate în funcţie de cele două
componente ale lor: valoarea de utilitate, dată de faptul că orice bun este creat într-un anumit
scop, pentru a satisface anumite nevoi, şi, valoarea (bunurile exprimate în bani pot fi
schimbate în cadrul circuitului bani-marfă-bani).
În ceea ce priveşte cel de-al doilea aspect sub care se reflectă patrimoniul, relaţiile de
drepturi şi relaţiile de obligaţii, precizăm următoarele:
Relaţiile de drepturi presupun ca titularul de patrimoniu să-şi procure o parte
din avere pe seama resurselor proprii, acele bunuri îi aparţin de drept;
Relaţiile de obligaţii au în vedere situaţia în care, titularul de patrimoniu îşi
procură o parte din avere din resurse aparţinând altor persoane fizice sau
juridice, bunurile nu îi aparţin de drept.
Structura de ansamblu a patrimoniului se prezintă astfel:
PATRIMONIU
AVERE (BUNURI
ECONOMICE)
PATRIMONIU PROPRIU
(D)
PATRIMONIU STRĂIN
(O)
Concepţii privind patrimoniul
Potrivit concepţiei juridice, patrimoniul reprezintă totalitatea bunurilor economice ca
obiecte de drepturi şi obligaţii precum şi raporturi de drepturi şi obligaţii în cadrul cărora au
fost dobândite.
Concepţia economică defineşte patrimoniul prin prisma categoriei economice de
capital, şi anume, patrimoniul este privit sub aspectul destinaţiei capitalului precum şi a
provenienţei acestuia.
3
Potrivit teoriei financiare, patrimoniul se compune atât din bunurile economice în care
s-au investit fondurile întreprinderii, cât şi din sursa de finanţare a acestor fonduri (proprii,
străine).
Contabilitatea, potrivit concepţiei economico-juridice, studiază ansamblul mişcărilor de
valori exprimabile în bani, dintr-un perimetru contabil de mică sau mare întindere, precum şi
raporturile economico-juridice care iau naştere între diferite entităţi economice şi care
generează decontări băneşti. Calculele contabilităţii reflectă deopotrivă atât mijloacele, în
ordinea mişcării şi transformării lor, cât şi resursele, în ordinea lor de formare şi după
destinaţie.
Din concepţiile prezentate anterior rezultă principalele trăsături ale obiectului
contabilităţii şi anume:
Contabilitatea studiază patrimoniul în expresie valorică;
Contabilitatea studiază modul de gestionare al patrimoniului;
Contabilitatea studiază echilibrul patrimonial.
Echilibrul patrimonial poate fi redat cu ajutorul ecuaţiei:
B. E. = D + OEhilibrul global al patrimoniului este expresie a dublei determinări a patrimoniului:
-de bunuri economice, ca purtători materiali ai proprietăţii şi,
-de drepturi şi obligaţii ca expresie a raporturilor de proprietate cu privire la aceste
bunuri.
1.2.Structuri patrimoniale de activ
CUVINTE CHEIE:
Lichiditate
Activ
Imobilizări
Stocuri
Creanţe
Disponobilităţi băneşti
Activul patrimonial cuprinde mijloacele economice ca avere concretă şi drepturile de
creanţă. Conţinutul activului patrimonial se determină în baza a două criterii:modul de
valorificare şi gradul de lichiditate.
4
Modul de valorificare se referă la modul cum participă mijloacele economice la
procesul de producţie, cum se consumă şi cum îşi transmit valoarea asupra produselor obţinute,
inclusiv la felul în care se asigură reproducţia lor.
Lichiditatea desemnează calitatea unui mijloc economic de a parcurge calea normală a
ciclului de exploatare până la transformarea lui în bani. Gradul de lichiditate reprezintă timpul
necesar unui bun pentru a se transforma în bani.
Un activ reprezintă o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor
evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru
întreprindere. Beneficiile economice se referă la capacitatea activelor de a se transforma în
numerar sau în echivalente ale numerarului (de exemplu, prin vânzare) sau de a reduce ieşirile
de numerar (de exemplu o nouă tehnologie de producţie care micşorează costurile).
În baza criteriilor menţionate, delimităm următoarele structuri patrimoniale de activ:
activele imobilizate şi activele circulante.
Activele imobilizate
Activele imobilizate cuprind toate acele valori economice de investiţie a căror perioadă
de utilizare şi lichiditate este mai mare de un an. Se diferenţiază trei categorii de imobilizări:
imobilizări necorporale, imobilizări corporale, imobilizări financiare.
Imobilizările necorporale cuprind acele valori economice care nu îmbracă forma de
bunuri fizice concrete şi sunt reprezentate de : cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare,
concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare primite, fondul
comercial şi alte imobilizări necorporale.
În structura imobilizărilor necorporale sunt incluse: (1) cheltuieli de
constituire, (2) cheltuieli de dezvoltare, (3) concesiuni, brevete, licenţe,
mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale, (4) fondul
comercial şi (5) avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie.
1. Cheltuielile de constituire sunt reprezentate de cheltuielile cu
înfiinţarea, dezvoltarea şi fuziunea întreprinderii (taxe de înregistrare şi
înmatriculare, cheltuieli privind emiterea şi vânzarea de acţiuni, cheltuieli
de prospectare a pieţei şi de publicitate) numai când reglementările permit
imobilizarea acestora. Amortizarea acestor active se realizează sistematic
pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani.
2. Cheltuielile de dezvoltare sunt reprezentate de costurile
efectuate pentru realizarea unor obiective strict individualizate, a căror
5
fezabilitate tehnologică a fost demonstrată şi care vor fi utilizate în
întreprindere sau comercializate. Amortizarea se realizează sistematic pe
durata utilă de viaţă.
3. Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile, drepturile şi
valorile similare şi alte imobilizări necorporale includ costurile
efectuate pentru achiziţionarea drepturilor de exploatare a unui bun,
activitate sau serviciu în cazul concesiunilor, a unui brevet, a unui know-
how, a unei licenţe, a unei mărci şi a altor drepturi similare de proprietate
industrială şi intelectuală. Alte imobilizări necorporale includ active
nenominalizate în grupele menţionate, cum ar fi: programele informatice
create de întreprindere sau achiziţionate de la terţi în scopul utilizării
pentru nevoile proprii etc. Amortizarea acestor active se realizează
sistematic pe durata cât întreprinderea a achiziţionat dreptul de exploatare
sau de utilizare a unor astfel de imobilizări.
4. Fondul comercial este recunoscut ca activ necorporal atunci
când rezultă din achiziţia unei alte întreprinderi al cărei cost de achiziţie
este superior valorii de piaţă a activelor nete dobândite (activele dobândite
mai puţin datoriile preluate). Cauza existenţei fondului comercial o
constituie existenţa unor elemente necorporale generate de întreprindere
care nu sunt recunoscute distinct în contabilitate (de exemplu: reputaţia,
clientela, vadul comercial, firma etc.) Fondul comercial este supus unei
amortizări sistematice pe durata de utilizare şi în nici un caz nu poate
depăşi 20 de ani de la data achiziţiei.
5. Avansurile şi imobilizările necorporale în curs de execuţie
sunt active imobilizate care nu au fost terminate la sfârşitul exerciţiului
financiar, inclusiv sumele de bani achitate în contul activelor necorporale.
Imobilizările corporale (numite active fixe sau active tangibile) cuprind
bunurile materiale de folosinţă îndelungată în activitatea unei întreprinderi. Ele se găsesc sub
formă de terenuri şi mijloace fixe (clădiri, construcţii speciale, maşini, utilaje şi instalaţii de
lucru, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare, mijloace de transport, mobilier şi
aparatură birotică).
1. Terenuri şi construcţii. Terenurile reprezintă imobilizări
corporale ce cuprind două categorii: terenuri şi amenajări de terenuri.
6
Terenurile au durată de utilizare nelimitată, fiind singurele elemente ale
imobilizărilor corporale care nu se supun amortizării. În schimb, investiţiile
efectuate pentru amenajarea terenurilor şi alte lucrări similare se supun
amortizării. Construcţiile sunt mijloace fixe reprezentate de clădiri
achiziţionate de la terţi sau din producţie proprie, care se supun amortizării,
deoarece ele au durată de utilizare limitată. Cu toate că o construcţie nu
poate fi separată de terenul pe care îl ocupă, este important să se
evidenţieze separat terenurile şi construcţiile.
2. Instalaţiile tehnice şi maşini sunt mijloace fixe reprezentate de
echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), aparate şi
instalaţii de măsurare, control şi reglare, mijloace de transport, animale şi
plantaţii.
Potrivit legislaţiei din ţara noastră, sunt considerate mijloace fixe
obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi
îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
are o valoare mai mare decât limita stabilită prin lege (în
prezent 1800 lei);
are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau formează un
singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoarea
întregului lot, set sau corp. Costul de achiziţie sau de producţie al
mijloacelor fixe se include treptat în cheltuielile activităţii prin procesul
amortizării, cu scopul măsurării corecte a rezultatelor activităţii.
Amortizarea se determină pe baza unui plan de amortizare, de la data
punerii acestora în funcţiune şi până la expirarea duratei utile de viaţă,
ţinând seama de condiţiile specifice de utilizare a mijloacelor fixe.
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier includ active nenominalizate
în grupele menţionate, cum ar fi: mobilier, aparatură birotică, echipamente
de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.
4. Avansurile şi imobilizările corporale în curs de execuţie
includ imobilizările în curs de execuţie (care nu au fost terminate) pentru
nevoile proprii efectuate de întreprindere sau de terţi, inclusiv sumele de
bani achitate în contul activelor corporale.
7
Imobilizări financiare (numite şi investiţii financiare pe termen lung) ,
cuprind valorile financiare investite de întreprindere în patrimoniul altor societăţi sub forma
titlurilor de participare, creanţelor ataşate participaţiilor, împrumuturilor acordate şi alte
imobilizări financiare.
1. Titlurile de participare şi interesele de participare reprezintă
drepturile sub formă de acţiuni sau alte titluri de valoare în capitalul altor
întreprinderi, care asigură întreprinderii deţinătoare exercitarea controlului,
respectiv a unei influenţe semnificative în gestiunea întreprinderii
emiţătoare de titluri. Ele pot fi deţinute şi din alte motive strategice.
2. Alte titluri imobilizate includ titlurile de valoare, altele decât
categoriile menţionate, pe care întreprinderea le deţine şi nu are nici
intenţia, nici posibilitatea să le revândă.
3. Creanţele imobilizate reprezintă creanţele legate de participaţii,
împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. Creanţele
legate de participaţii sunt acele creanţe ale întreprinderii create cu ocazia
acordării de împrumuturi întreprinderilor la care deţine titluri de participare.
Împrumuturile acordate pe termen lung sunt sumele acordate de
întreprindere terţilor în baza unor contracte pentru care întreprinderea
percepe dobânzi, potrivit normelor legale. La alte creanţe imobilizate se
includ garanţiile şi cauţiunile depuse de întreprindere la terţi în vederea
garantării bunei execuţii a unor obligaţii.
Activele circulante
Denumite şi active curente, activele circulante cuprind toate activele de exploatare şi
cele de trezorerie a căror durată de lichiditate este de până la un an, deţinute de către o societate
sub forma stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie, a creanţelor, a plasamentelor şi
disponibilităţilor băneşti.
Stocurile şi producţia în curs de execuţie cuprind acele valori economice care
intervin în ciclul de exploatare al unităţii patrimoniale pentru a fi consumate ca
materii prime şi materiale, vândute când îmbracă forma de produs finit sau
marfă, sau în curs de execuţie dacă au calitatea de producţie neterminată.
În sfera stocurilor se includ (1) materii prime şi materiale consumabile
(2) producţia în curs de execuţie, (3) produse finite şi mărfuri şi (4) avansuri
pentru cumpărări de stocuri.
8
1. Materiile prime şi materialele consumabile includ: materiile
prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de
inventar, stocurile aflate la terţi, ambalajele.
Materiile prime sunt destinate utilizării în procesul de producţie,
participă direct la generarea produselor, regăsindu-se în produsul finit
integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată.
Materialele consumabile (de exemplu, materiale auxiliare,
combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi
materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile) sunt destinate
utilizării în procesul de producţie şi participă sau ajută la procesul de
fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit.
Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri
cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi
considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o
durată mai mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum şi bunurile
asimilate acestora (echipamentul de protecţie, echipamentul de lucru,
îmbrăcămintea specială, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele,
aparatele de măsură şi control, matriţele folosite la executarea anumitor
produse şi alte obiecte similare).
Stocurile aflate la terţi reprezintă diverse bunuri de natura
stocurilor aflate în proprietatea întreprinderii, dar care fizic se găsesc în
custodie, prelucrare, consignaţie la terţi.
Ambalajele sunt bunuri utilizate în scopul protecţiei pe timpul
transportului sau depozitării diverselor active.
2. Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a
parcurs toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul
tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau
necompletate în întregime. Se includ, de asemenea, lucrările, serviciile în
curs de execuţie.
3. Produsele finite şi mărfurile sunt bunuri reprezentate de
semifabricate, produse finite, produse reziduale, animale şi mărfuri.
Semifabricatele sunt produse al căror proces tehnologic a fost
terminat într-o fază de fabricaţie (segment organizaţional) şi care trec în
9
continuare în procesul tehnologic al altor faze de fabricaţie (segment
organizaţional) sau se livrează terţilor.
Produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele de
fabricaţie prevăzute de procesul tehnologic al întreprinderii, fiind depozitate
în vederea vânzării către terţi.
Produsele reziduale sunt produsele rezultate din procesul de
fabricaţie: rebuturi, materiale recuperabile, deşeuri.
Animalele includ animale şi păsări născute sau cele tinere de orice
fel (viţei, miei, purcei, mânji şi altele), crescute şi folosite pentru
reproducţie, animale şi păsări la îngrăşat pentru a fi valorificate, colonii de
albine, precum şi animale pentru producţia de lână, lapte şi blană.
Mărfurile sunt acele bunuri care au fost cumpărate de întreprindere
în vederea revânzării.
4. Avansurile pentru cumpărări de stocuri reprezintă sume de
bani plătite cu anticipaţie furnizorilor în contul aprovizionării cu bunuri şi
servicii.
Creanţele sau valorile în curs de decontare reprezintă valori economice
avansate temporar de către titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau
juridice pentru care urmează să se primească un echivalent valoric. Principalele
creanţe urmărite şi evidenţiate de contabilitate sunt:
Avansuri acordate furnizorilor reprezintă creanţe sub forma unor finanţări
temporare acordate furnizorilor înainte ca datoria faţă de aceştia să existe. Dacă
aceste finanţări sunt acordate după executarea parţială a unei comenzi sau a
onorării unui contract, vor fi denumite aconturi.
Clienţii reprezintă creanţele faţă de terţi determinate de vânzarea pe credit a
bunurilor, lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul de activitate al firmei.
Decontarea dintre firmă şi client intervine ulterior.
Efectele comerciale de primit(poliţe, cambii, instrumente de plată şi credit),
reprezintă titluri de valoare negociabile, care fac dovada unei creanţe într-o
sumă determinată şi plătibilă imediat sau într-un termen scurt; fiind negociabile,
pot fi cedate, vândute sau transmise.
Decontările cu asociaţii privind capitalul, reflectă un drept (creanţă) asupra
acţionarilor sau asociaţilor care au subscis să participe la constituirea sau la
10
mărirea capitalului social şi care, nu au vărsat integral contribuţia la care s-au
angajat.
Alte creanţe reflectă drepturi ale unităţii patrimoniale rezultate din relaţiile de
decontare cu personalul, bugetul statului şi alte instituţii publice, creanţele
privind decontările în cadrul grupului, debitorii diverşi.
Plasamentele şi disponibilităţile băneşti cuprind toate valorile
economice care îmbracă forma sau îndeplinesc funcţia de bani. Structural, se pot delimita în:
titluri de plasament sau investiţii financiare temporare,
disponibilităţi băneşti (numerarul din casierie şi depozitele din conturile la
bănci) şi ,
alte valori financiare sau de trezorerie.
Disponibilităţile băneşti se delimitează sub forma numerarului din casieria unităţii,
depozitele din conturile bancare, acreditivele şi avansurile de trezorerie.
Acreditivele reprezintă lichidităţi aflate într-un cont la bancă, la dispoziţia unui furnizor,
din care se vor efectua plăţile către acesta pe măsura executării lucrărilor sau a prestării
serviciilor.
Avansurile de trezorerie reflectă sume acordate unor persoane care urmează a fi
justificate sau restituite(în cazul utilizării parţiale a sumei primite ca avans).
Alte valori de trezorerie cuprind timbre fiscale şi poştale, tichete şi bilete de călătorie,
bilete de tratament şi odihnă.
1.3. Structuri patrimoniale de pasiv
CUVINTE CHEIE:
pasiv
exigibilitate
11
capital permanent
capital propriu
datorii
Pasivul, prin componenţa sa reflectă modul de finanţare a mijloacelor economice şi
gradul de exigibilitate al surselor de finanţare. Finanţarea poate fi proprie sau străină, iar
exigibilitatea se referă la termenul de decontare al surselor de finanţare.
În funcţie de gradul de exigibilitate al surselor de finanţare, pasivele se grupează în:
Capital permanent, format din capitalurile proprii, provizioanele pentru
riscuri şi cheltuieli şi datoriile pe termen lung;
Datorii pe termen scurt, sau curente, formate din datoriile cu termen de
decontare mai mic sau egal cu un an.
Capitalurile proprii corespund finanţării proprii a bunurilor economice şi sunt
delimitate prin:
Capitalul individual sau social, se constituie la înfiinţarea societăţii şi se
diferenţiază în capital subscris nevărsat(nedepus) şi capital subscris
vărsat (depus). Odată constituit, capitalul poate fi majorat prin: emisiune
de noi acţiuni sau părţi sociale, aportul întreprinzătorului, fuziune,
operaţii interne de majorare, sau, diminuat prin rambursarea către
asociaţi a unei părţi din capital precum şi prin acoperirea pierderilor
suferite în exerciţiile financiare enterioare.
Primele de capital sunt generate de operaţiuni de creştere a capitalului şi
în funcţie de metoda de majorare folosită, îmbracă forma primelor de
emisiune, prime de fuziune, prime de aport şi prime de conversie a
obligaţiunilor în acţiuni.
Rezervele din reevaluare reprezintă plusul de valoare creat prin
reevaluarea imobilizărilor.
Rezervele întreprinderii se delimitează sub forma rezervelor legale,
rezerve pentru acţiuni proprii, rezerve statutare, alte rezerve.
Rezultatul reportat sub formă de profit nerepartizat sau pierdere
neacoperită.
Rezultatul exerciţiului sub formă de profit sau pierdere.
Subvenţiile penru investiţii obţinute de la buget pentru achiziţionare sau
creare de active imobilizate.
12
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, ocazionate de litigii, amenzi şi penalităţi,
cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanţie, cheltuielile cu reparaţiile
capitale eşalonate,sunt prelevări din rezultate pe seama cheltuielilor, pentru acele elemente de
patrimoniu a căror realizare sau plată este probabilă, sau pentru cheltuieli care devin exigibile
în perioada următoare. Caracteristic provizioanelor este faptul că producerea riscului este
incertă sau probabilă şi în contabilitate se vorbeşte de o depreciere reversibilă şi incertă.
Reglementările introduse prin Programul de Dezvoltare a
Contabilităţii din România le definesc ca fiind datorii cu exigibilitate sau
valoare incertă.
Recunoaşterea provizioanelor se face numai în momentul în care:
o întreprindere are o obligaţie curentă (legală sau implicită)
generată de un eveniment anterior;
este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile
economice să fie necesară pentru a stinge obligaţia respectivă
şi
poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaţiei.
Datoriile sau capitalul străin reprezintă resurse atrase temporar de către unitatea
patrimonială sub formă de :
datorii financiare care cuprind credite bancare pe termen lung şi mediu, şi,
datorii ce privesc investiţiile financiare;
datorii comerciale, delimitate sub forma furnizorilor şi a efectelor de plătit;
datorii fiscale, salariale şi sociale;
alte datorii cuprind datorii faţă de asociaţi şi acţionari, creditori diverşi.
O datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii, ce decurge
din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o
ieşire de resurse, care încorporează beneficii economice. Ieşirea beneficiilor
economice pentru decontarea unei datorii presupune plata în numerar,
transferul altor active, prestarea de servicii sau înlocuirea respectivei
datorii cu o alta.
Structuri privind valorile rectificative şi valorile de regularizare
13
Valorile rectificative corectează, prin adunare sau scădere, valoarea celorlalte structuri
patrimoniale, obţinându-se valoarea reală a activelor şi pasivelor. În categoria valorilor
rectificative se includ amortizările, ca structuri de pasiv (valori rectificative de pasiv contra
activ) şi ajustarile privind deprecierea activelor (valori rectificative de pasiv contra activ).
Valorile de regularizare reprezintă structuri de activ sau pasiv, create prin activarea
cheltuielilor sau pasivizarea veniturilor. Aici se includ cheltuielile înregistrate în avans (chirii,
abonamente, prime de asigurare), cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciţii (reparaţii
capitale neprevizibile, reparaţii curente şi revizii tehnice), precum şi veniturile înregistrate în
avans (chirii, taxe, dobânzi încasate).
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. definiţi categoria de patrimoniu potrivit concepţiei juridice.
2. ce este lichiditatea?
3. ce sunt imobilizările şi care sunt principalele categorii de imobilizări?
4. care este componenţa activelor circulante?
5. care sunt elementele capitalului permanent?
6. ce sunt provizioanele?
7. ce este exigibilitatea?
8. care sunt principalele categorii de datorii?
9. ce sunt valorile de regularizare?
10. definiţi valorile rectificative.
II. METODA CONTABILITĂŢII
14
CUVINTE CHEIE:
bilanţ iniţial
silogism
ecuaţii bilanţiere
mişcări permutative
mişcări opuse
dublă reprezentare
Metoda contabilităţii reprezintă totalitatea procedeelor interdependente, pe care le
foloseşte aceasta în scopul cunoaşterii situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.
În scopul realizării obiectului contabilităţii, metoda acesteia foloseşte o serie de
procedee care permit furnizarea de informaţii cu privire la fenomenele şi procesele economice
ce se petrec în cadrul unităţilor economice. Aceste procedee se împart în:
Procedee comune tuturor ştiinţelor: observaţia, raţionamentul, comparaţia,
clasificarea, analiza, sinteza;
Procedee specifice metodei contabilităţii: bilanţul, contul, balanţa de verificare;
Procedee ale metodei contabilităţii, comune şi altor discipline economice:
documentarea, evaluarea, calculaţia şi inventarierea.
Procedee specifice metodei contabilităţii
2.1 Bilanţul contabil
Termenul de „bilanţ” vine de la „bilancia” (it.), care are la bază cuvintele latineşti „bi”
şi „lancia”, adică „două talere”; într-unul apare valoarea activului, iar în celălalt, valoarea
pasivului.
Bilanţul este procedeul specific al metodei contabilităţii prin care se realizează dubla
reprezentare a situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, punând faţă în faţă activul cu
pasivul. Altfel spus, patrimoniul firmei este reprezentat static şi valoric prin intermediul
bilanţului.
În cadrul bilanţului, patrimoniul este evidenţiat prin prisma activului şi pasivului. În
activ, elementele patrimoniale sunt dispuse în ordinea inversă a lichidităţii, de la cele mai puţin
lichide(imobilizările) la cele cu lichiditate maximă (disponibilităţi băneşti); în pasiv ordonarea
elementelor se face în funcţie de exigibilitatea surselor de finanţare, începând cu elementele
capitaluli propriu (exigibilitate maximă) până la datoriile pe termen scurt (exigibilitate
minimă).
15
Tabelul2.1
Bilanţ contabil
Încheiat la data de....................
-simplificat-
ACTIV PASIV
Specificare activ EXERCIŢIUL Specificare pasiv EXERCIŢIUL
N N-1 N N-1
I. ACTIVE IMOBILIZATE
II. ACTIVE CIRCULANTE
III. ACTIVE DE REGULARIZARE ŞI
ASIMILATE
I. CAPITALURI PROPRII
II. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
III.DATORII
IV. PASIVE DE REGULARIZARE ŞI
ASIMILATE
Ecuaţia fundamentală a bilanţului se exprimă prin relaţia:
A C T I V = C A P I T A L P R O P R I U + D A T O R I I
Bilanţul iniţial prezintă situaţia elementelor patrimoniale şi a rezultatului obţinut, la
începutul exerciţiului financiar, sau la începutul activităţii (pentru firmele nou înfiinţate).
Activitatea desfăşurată de orice unitate patrimonială implică modificări atât în activul,
cât şi în pasivul acesteia, modificări determinate de operaţiile economice şi financiare în masa
patrimoniului.
Pentru exemplificarea mobilităţii bilanţului sub influenţa operaţiunilor economice,
considerăm următoarea situaţie a patrimoniului unei firme, situaţie prezentată sub formă de
bilanţ iniţial asfel:
Bilanţ iniţial întocmit la data de .......
(RON)
16
ACTIV PASIV
Nr.
crt.
Denumire element(post) Suma Nr.
crt.
Denumire element (post) Suma
1. Utilaje 10000 1. Capital social 18100
2. Materii prime 2000 2. Rezerve 1000
3. Produse finite 1500 3. Furnizori 1800
4. Clienţi 2400 4. Credite bancare pe
termen scurt
8000
5. Conturi la bănci în lei 12000
6. Casa în lei 1000
TOTAL ACTIV 28900 TOTAL PASIV 28900
În bilanţul iniţial prezentat se observă respectarea ecuaţiei dublei reprezentări:
ACTIV = PASIV
Bilanţul iniţial va suferi modificări permanente în urma derulării operaţiunilor concrete.
Indiferent de natura acestora, de diversitatea cauzelor care le provoacă, mulţimea operaţiunilor
economice se încadrează într-un număr finit de silogisme (legităţi) contabile.
Silogismul reprezintă raţionamentul format din trei etape, în care, ultima etapă, numită
concluzie, se deduce din prima prin intermediul celei de-a doua.
Pornind de la relaţia cauzală şi funcţională A=P, redăm modificările bilanţiere sub
forma ecuaţiilor bilanţiere fundamentale şi a ecuaţiilor bilanţiere derivate.
Ecuaţii bilanţiere fundamentale:
1. A+X-X=P
2. A+X=P+X
3. A-X=P-X
4. A=P+X-X
Unde, A este activul bilanţului,
P este pasivul bilanţului,
X – mărimea modificării
17
Din punct de vedere al gradului de afectare a celor două părţi ale bilanţului, modificările
se grupează în:
-mişcări permutative în activ(ec.1) şi mişcări permutative în pasiv(ec.4), care
determină modificarea unei părţi a bilanţului (A, respectiv, P) – modificări de structură;
-mişcări opuse de sporire (ec.2) şi mişcări opuse de reducere (ec.3), care provoacă
modificări, concomitent în ambele părţi ale bilanţului – modificări de volum.
Ecuaţiile bilanţiere derivate se obţin din ecuaţiile fundamentale prin combinarea unei
mişcări permutative cu o mişcare opusă şi sunt în număr de patru:
1. A+X-x’’=P+x’
2. A-X+x’=P-x’’
3. A+x’=P+X-x’’
4. A-x’’=P-X+x’
Unde,
A este activul,
P este pasivul,
X modificarea totală,
x’ sporirea şi
x’’ reducerea;
X=x’+x’’
Operaţiunea nr.1.
Se primeşte în contul la bancă suma de 1000 lei, reprezentând parte din creanţa asupra
clienţilor. Ca urmare a derulării acestei operaţiuni, se modifică elementul 5 de activ, în sensul
creşterii, concomitent cu diminuarea înregistrată de elementul 4 de activ, cu aceeaşi valoare.
(A+X-X=P)
Bilanţul întocmit1 după efectuarea şi înregistrarea acestei operaţiuni se prezintă astfel:
Bilanţ după operaţiunea 1.
(RON)
1 Din motive didactice, pentru vizualizarea modificărilor bilanţiere vom întocmi după fiecare tranzacţie (tranzacţia 1, 2, 3 şi 4 ) câte un bilanţ. În practică, bilanţul se întocmeşte obligatoriu anual şi în alte situaţii potrivit reglementărilor în vigoare si nu dupa fiecare eveniment sau tranzactie.
18
ACTIV PASIV
Nr.
crt.
Denumire
element(post)
Suma
iniţială
Modi-
ficare
Suma
finală
Nr.
crt.
Denumire
element (post)
Suma
iniţială
Modi-
ficare
Suma
finală
1. Utilaje 10000 - 10000 1. Capital social 18100 - 18100
2. Materii
prime
2000 - 2000 2. Rezerve 1000 - 1000
3. Produse
finite
1500 - 1500 3. Furnizori 1800 - 1800
4. Clienţi 2400 -1000 1400 4. Credite bancare
pe termen scurt
8000 - 8000
5. Conturi la
bănci în lei
12000 +1000 13000
6. Casa în lei 1000 - 1000
TOTAL ACTIV 28900 0 28900 TOTAL PASIV 28900 0 28900
Modificari de structura
Operaţiunea nr.2
Se înregistrează achiziţionare de materii prime în valoare de 2000 lei.
Ca urmare a derulării acestei operaţiuni, se modifică atât activul patrimonial cât şi
pasivul; sporesc elementele : „materii prime” din activ cu 2000, respectiv, „furnizori” din pasiv
cu aceeaşi valoare. (A+X=P+X)
Bilanţ după operaţiunea 2
(RON)
19
ACTIV PASIV
Nr.
crt.
Denumire
element(post)
Suma
iniţială
Modi-
ficare
Suma
finală
Nr.
crt.
Denumire
element (post)
Suma
iniţială
Modi-
ficare
Suma
finală
1. Utilaje 10000 - 10000 1. Capital social 18100 - 18100
2. Materii
prime
2000 +2000 4000 2. Rezerve 1000 - 1000
3. Produse
finite
1500 - 1500 3. Furnizori 1800 +2000 3800
4. Clienţi 1400 - 1400 4. Credite bancare
pe termen scurt
8000 - 8000
5. Conturi la
bănci în lei
13000 - 13000
6. Casa în lei 1000 - 1000
TOTAL ACTIV 28900 +2000 30900 TOTAL PASIV 289.000 +2000 30900
X=2000
Modificari de volum
Nota: Soldurile finale din bilanţul nr. 2 devin solduri iniţiale pentru bilantul nr.3
Operaţiunea nr.3
Se înregistrează rambursarea creditului bancar pe termen scurt în valoare de 8000 lei,
ajuns la scadenţă.
Operaţiunea enunţată produce modificări în ambele părţi ale bilanţului: se diminuează
concomitent elementul de activ „conturi la bănci în lei” şi elementul de pasiv „credite bancare
pe termen scurt” cu aceeaşi valoare. (A-X=P-X), X=8000.
Bilanţ după operaţiunea 3
(RON)
20
ACTIV PASIV
Nr.
crt.
Denumire
element(post)
Suma
iniţială
Modi-
ficare
Suma
finală
Nr.
crt.
Denumire
element
(post)
Suma
iniţială
Modi-
ficare
Suma
finală
1. Utilaje 10000 - 10000 1. Capital social 18100 - 18100
2. Materii
prime
4000 - 4000 2. Rezerve 1000 - 1000
3. Produse
finite
1500 - 1500 3. Furnizori 3800 - 3800
4. Clienţi 1400 - 1400 4. Credite
bancare pe
termen scurt
8000 -8000 0
5. Conturi la
bănci în lei
13000 -8000 5000
6. Casa în lei 1000 - 1000
TOTAL ACTIV 30900 -8000 22900 TOTAL PASIV 30900 -8000 22900
X=8000
Modificari de volum
Operaţiunea nr.4
Se înregistrează încorporarea rezervelor în capital, valoarea rezervelor fiind de 1000
lei.
Derularea operaţiunii determină mişcări permutative în pasiv prin modificarea
elementelor 1 si 2 cu aceeasi valoare, (+)1000 respectiv (-)1000, bilanţul intermediar
prezentându-se astfel:
21
Bilanţ după operaţiunea 4
(RON)
ACTIV PASIV
Nr.
crt.
Denumire
element(post)
Suma
iniţială
Modi-
ficare
Suma
finală
Nr.
crt.
Denumire
element
(post)
Suma
iniţială
Modi-
ficare
Suma
finală
1. Utilaje 10000 - 10000 1. Capital social 18100 +1000 19100
2. Materii
prime
4000 - 4000 2. Rezerve 1000 -1000 -
3. Produse
finite
1500 - 1500 3. Furnizori 3800 - 3800
4. Clienţi 1400 - 1400 4. Credite
bancare pe
termen scurt
0 - 0
5. Conturi la
bănci în lei
5000 - 5000
6. Casa în lei 1000 - 1000
TOTAL ACTIV 22900 0 22900 TOTAL PASIV 22900 0 22900
Modificari de structura
Pentru a se demonstra menţinerea permanentă a egalităţii bilanţiere, toate cele patru
tipuri de operaţii economice exemplificate se vor prezenta într-o singură schemă care va
cuprinde atât bilanţul iniţial, cât şi modificările şi bilanţul contabil final, ilustrând astfel, esenţa
reprezentării cifrice a mişcărilor de valori ca un bilanţ mobil.
Bilanţ final
(RON)
22
ACTIV PASIV
Nr.
crt.
Denumire
element(post)
Suma
iniţială
Modi-
ficare
Suma
finală
Nr.
crt.
Denumire
element
(post)
Suma
iniţială
Modi-
ficare
Suma
finală
1. Utilaje 10000 - 10000 1. Capital social 18100 +1000 19100
2. Materii
prime
2000 +2000 4000 2. Rezerve 1000 -1000 -
3. Produse
finite
1500 - 1500 3. Furnizori 1800 +2000 3800
4. Clienţi 2400 -1000 1400 4. Credite
bancare pe
termen scurt
8000 -8000 0
5. Conturi la
bănci în lei
12000 (+1000
-8000)
5000
6. Casa în lei 1000 - 1000
TOTAL ACTIV 28900 -6000 22900 TOTAL PASIV 28900 -6000 22900
=
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. ce tipuri de mişcări bilanţiere cunoaşteţi?
2. prezentaţi ecuaţiile bilanţiere fundamentale.
3. ce sunt mişcările permutative? Exemplificaţi.
4. ce sunt mişcările opuse? Exemplificaţi.
5. prezentaţi ecuaţiile bilanţiere derivate.
2.2 Sistemul de calcul contabil digrafic – CONTUL
23
CUVINTE CHEIE:
Cont
Dubla înregistrare
Debit
Credit
Rulaj
Sold
Cont corespondent
Formulă contabilă
Articol contabil
Înregistrarea tuturor mişcărilor şi transformărilor mijloacelor economice şi a resurselor
dintr-un perimetru contabil dat, determină realizarea unei serii de bilanţuri succesive. Existenţa
unei mulţimi considerabile de fenomene care se produc şi se înregistrează în cursul unei
perioade scurte, face imposibilă evidenţierea lor numai cu ajutorul bilanţului. De aceea,
contabilitatea şi-a creat un mijloc propriu de calcul, numit cont.
Contul reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii care permite evidenţierea şi
urmărirea grupată, ordonată şi sistematizată a informaţiilor referitoare la elementele
componente ale patrimoniului. Contul se referă la un singur element din bilanţ, evidenţiază
situaţia acestuia la un moment dat, dar şi modificările succesive care s-au produs în decursul
unei perioade asupra acelui element.
Dacă prin bilanţ se înfăptuieşte dubla reprezentare a patrimoniului şi a rezultatelor
obţinute, prin cont se realizează dubla înregistrare.
Orice cont deschis în contabilitatea curentă are un anumit conţinut economic, determinat
de elementul patrimonial care este evidenţiat şi urmărit cu ajutorul contului respectiv.
Contul poate avea ca obiect:
-un bun economic cu o anumită destinaţie (utilaje, materii prime, produse finite,
disponibilităţi băneşti);
-o sursă de finanţare (capital, rezerve, datorii);
-un proces economic, care antrenează venituri şi cheltuieli în fazele circuitului
economic (aprovizionare, producţie, vânzare);
-un rezultat financiar, care se prezintă sub formă de profit sau pierdere.
24
Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curentă pentru reflectarea obiectului său
de studiu constituie sistemul conturilor. Ca elemente distincte ale sistemului de conturi şi ca
instrumente curente de lucru ale contabilităţii, conturile trebuie să răspundă tuturor cerinţelor
acesteia, îndeplinind anumite funcţii dintre care cele mai importante sunt:
funcţia economică;
funcţia contabilă;
funcţia de grupare;
funcţia de sistematizare;
funcţia de calcul;
funcţia de control;
funcţia statistică.
Creşterile sau diminuările suferite de elementele patrimoniale pe care le reflectă
conturile, sunt evidenţiate separat în cadrul contului (funcţia de sistematizare). Forma
care corespunde cel mai bine necesităţilor de evidenţiere separată a acestor modificări
este forma bilaterală a contului, prezentată simplificat (forma abreviată a contului,
asemănătoare cu a literei „T”) sau dezvoltat (forma clasică a contului).
Contul „Casa în lei”
Debit (RON) Credit
Nr.crt. Data Explicaţia Sume Nr.crt. Data Explicaţia sume
1
2
1.01
4.01
Existent iniţial
Încasare
1000
500
3 7.01 Plată 400
Total creşteri
Total creşteri+
existent iniţial
500
1500
Total micşorări 400
Pe lângă această formă bilaterală a contului, în activitatea practică există şi alte forme
cum ar fi: forma unilaterală, forma şah, forma contului cu duble valori, ş.a.
Structura contului are în componenţă următoarele elemente:
25
denumirea sau titlul contului – indică numele elementului patrimonial a cărui
evidenţă se ţine cu ajutorul contului respectiv;
debitul şi creditul – indică cele două părţi opuse ale contului care permit
evidenţierea separată a celor două tipuri de modificări (+ sau -), convenţional s-a
stabilit ca partea stângă să se numească debit şi partea dreaptă, credit;
mişcarea sau rulajul contului – totalul modificărilor înregistrate în debitul
(rulaj debitor Rd) sau creditul unui cont (rulaj creditor Rc);
explicaţia operaţiunilor înregistrate în cont – poate fi explicaţie descriptivă
(prezentarea pe scurt a operaţiunii înregistrate, a documentului justificativ în
baza căruia s-a consemnat efectuarea ei şi a datei când a avut loc), sau explicaţie
contabilă (indicarea contului corespondent);
soldul contului – existentul valoric stabilit la un moment dat ca diferenţă între
total sume debitoare şi total sume creditoare. Dacă Tsd.>Tsc soldul final este
Sfd, daca, Tsd<Tsc, atunci soldul final este Sfc. Contul care are soldul final zero
se numeşte cont soldat sau cont balansat.
Soldurile se stabilesc de regulă, la sfârşitul perioadei de gestiune, reprezentând solduri
finale care, la începutul perioadei următoare de gestiune apar ca solduri iniţiale (Si).
Folosind sistemul cu T-uri pentru echilibrarea sumelor din debitul şi creditul contului,
închiderea conturilor se face prin trecerea soldului final debitor în creditul contului respectiv
sau prin trecerea soldului final creditor în debitul contului.
Între cont şi bilanţ există o strânsă legătură care acţionează în dublu sens:conturile se
deschid pe baza datelor din bilanţul iniţial, iar bilanţul final foloseşte ca suport informaţional,
contul.
Funcţia contabilă a unui cont este dată de conţinutul elementului patrimonial pe care-l
reflectă. Astfel, elementelor de activ, situate în partea stângă a bilanţului, le
corespund conturi cu funcţia contabilă de activ; elementelor de pasiv, situate
în partea dreaptă a bilanţului le corespund conturi cu funcţia contabilă de
pasiv.
Soldurile iniţiale ale conturilor (existentul iniţial din bilanţ), figurează în structura
contului pe aceeaşi parte unde se afla elementul patrimonial corespunzător, în bilanţ (conturile
de activ au soldul iniţial în partea stângă Sid, conturile de pasiv au soldul iniţial în partea
dreaptă, Sic).
Reguli de funcţionare a conturilor
26
Prin regulile de funcţionare a conturilor se stabileşte în care parte a acestora, debit sau
credit, se înregistrează soldul iniţial precum şi sporirile şi reducerile elementului patrimonial
pentru care s-a deschis contul.
Regula de funcţionare a conturilor de activ:
Conturile de activ îşi încep funcţionarea prin debitare cu soldul iniţial debitor şi cu
sporirile, se creditează cu reducerile şi au sold final debitor sau sunt soldate.
Cont de activ
DEBIT CREDIT
1.SID
2.RD (+) 3.RC (-)
TSD=SID+RD TSC=RC
4.SFD=TSD-TSC
Regula de funcţionare a conturilor de pasiv:
Conturile de pasiv îşi încep funcţionarea prin creditare cu soldul iniţial creditor şi cu
sporirile, se debitează cu reducerile şi au sold final creditor sau sunt soldate.
Cont de pasiv
DEBIT CREDIT
3.RD (-)
1.SIC
2.RC (+)
TSD=RD TSC=SIC+RC
4.SFC=TSC-TSD
În funcţie de natura soldului pe care îl prezintă la un moment dat, conturile sunt de
două feluri:
conturi monofuncţionale – funcţionează după o singură regulă de funcţionare
(fie a conturilor de activ, fie a conturilor de pasiv) şi prezintă întotdeauna un
singur fel de sold, fie numai debitor, fie numai creditor;
27
conturi bifuncţionale – uneori funcţionează după regula conturilor de activ şi
prezintă sold final debitor, alteori, funcţionează după regula conturilor de pasiv
şi au sold final creditor.
Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor.Analiza contabilă
Reflectarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a unei operaţiuni economice în două
conturi prin debitarea uni cont (înregistrarea unei sume în debit) şi creditarea celuilalt cont
(înregistrarea unei sume în credit), poartă numele de dublă înregistrare.
Conturile între care se stabileşte legătura pe baza dublei înregistrări se numesc conturi
corespondente.
Analiza contabilă constă în cercetarea pe bază de documente, a fiecărei operaţiuni
economice sau financiare, în parte, prin descompunerea ei în elemente componente, în scopul
stabilirii conturilor corespondente şi a părţii acestora, debit sau credit, în care urmează să se
înregistreze operaţia respectivă, concomitent şi cu aceeaşi sumă.
Procedura de înregistrare în contabilitate a tranzac ţ iilor ,
evenimentelor se derulează în trei etape:
1. analiza tranzacţiilor, evenimentelor pe baza documentelor
justificative;
2. înregistrarea operaţiunilor în Registrul Jurnal (procedeu numit
jurnalizare sau înregistrare cronologică);
3. transferarea articolelor din Registrul Jurnal în Cartea Mare
(procedeu numit înregistrare sistematică).
1.Efectuarea analizei contabile presupune parcurgerea următoarelor etape:
stabilirea naturii şi conţinutului operaţiunii economice care urmează a fi
înregistrată în conturi şi determinarea conturilor care se modifică în urma
derulării operaţiunii respective;
stabilirea, pe baza elementelor din bilanţ modificate, a funcţiei contabile a
conturilor afectate;
determinarea sensului modificării în fiecare cont (sporire sau reducere );
aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor pentru a stabili care cont se
debitează şi care cont se creditează.
Formula contabilă este modalitatea de prezentare grafică a fiecărei operaţii economice
în conturile corespondente, pe baza dublei înregistrări, sub formă de egalitate valorică.
28
Rezultă că, scopul final al analizei contabile îl constituie întocmirea
formulei contabile, pe baza căreia se înregistrează tranzacţiile în
contabilitate.
Structura formulei contabile este:
Conturile corespondente;
Semnul “ = ”;
Semnul “%”, utilizat în înţelesul de “următoarele”, atunci când
în formula contabilă intră în corespondenţă mai mult de două
conturi;
Sumele.
În formula contabilă, contul (conturile) care se debitează se aşează în stânga
semnului egalităţii, deoarece debitul este partea stângă a unui cont, iar contul (conturile)
care se creditează se aşază în partea dreaptă a semnului egalităţii, deoarece creditul este
partea dreaptă a unui cont.
În activitatea practică se întâlnesc mai multe tipuri de formule contabile, clasificate în
funcţie de mai multe criterii:
După numărul conturilor corespondente, formulele contabile pot fi:
formule contabile simple, corespondenţa conturilor se stabileşte între două
conturi, unul se debitează , altul se creditează;
formule contabile compuse, corespondenţa conturilor se stabileşte între mai
multe conturi prin debitarea unuia şi creditarea a două sau mai multe conturi,
sau invers.
După scopul pentru care se întocmesc, formulele contabile pot fi:
formule de înregistrare curentă (înscrierea sumelor se face, de regulă, în
negru);
formule contabile de stornare (de corecţie) impuse de situaţiile în care sunt
necesare corecţii în înregistrări, şi în funcţie de modul de înscriere a sumei în
formulele de stornare, acestea pot fi de două feluri: stornare în roşu şi stornare
în negru.
Articolul contabil se obţine prin adăugarea la elementele formulei contabile a
explicaţiei descriptive a operaţiunii respective, a datei efectuării ei şi a documentului
justificativ care o atestă. Articolul contabil este folosit ca mijloc pentru reflectarea cronologică
a operaţiunilor economice pe baza dublei înregistrări.
29
2.Înregistrarea cronologică are în vedere consemnarea operaţiunilor economice sub
formă de articole contabile într-un document de contabilitate, numit Registru Jurnal, în
ordinea în care s-au produs, în funcţie de data la care au avut loc.
3.Înregistrarea sistematică se realizează cu ajutorul registrului Cartea Mare.
Diferenţa între Registrul Jurnal şi Cartea Mare constă în faptul că fiecare
parte a înregistrării care este înscrisă mai întâi în Registrul Jurnal, este apoi
copiată într-un cont propriu din Cartea Mare. Procesul de transfer al
informaţiilor din Registrul Jurnal în Cartea Mare se numeşte sistematizare
(înregistrare sistematică). Astfel, dacă o înregistrare din Registrul Jurnal
este compusă, să presupunem, din cinci părţi, atunci fiecare din cele cinci
părţi vor fi copiate într-un cont separat din Cartea Mare. Prin sistematizare,
fiecare sumă din coloana Debit a Registrului Jurnal este transferată în
coloana Debit a contului corespunzător din Cartea Mare, iar fiecare sumă
din coloana Credit a Jurnalului este transferată în coloana Credit a contului
corespunzător din Cartea Mare.
Într-un sistem contabil computerizat, sistematizarea este efectuată
automat de către calculator după introducerea operaţiunilor. Într-un sistem
contabil manual, Cartea Mare poate fi un registru care cuprinde una sau
mai multe pagini pentru un cont. Formularele folosite pot îmbrăca diverse
forme: fişe de cont pentru operaţii diverse, fişe de cont şah şi forma Cartea
Mare centralizată. Cartea Mare nu trebuie neapărat să fie un registru
compact, ci poate fi doar un set de pagini libere sau sub formă electronică
etc.
30
Descompunerea bilanţului iniţial în conturi presupune deschiderea conturilor pentru
elementele din bilanţ. Analiza contabilă a bilanţului iniţial, în vederea descompunerii acestuia
în conturi, are ca rezultat formularea a două articole contabile în registrul Jurnal, unul pentru
deschiderea conturilor de activ şi unul pentru deschiderea conturilor de pasiv.
Considerăm următorul bilanţ iniţial:
Bilanţ iniţial întocmit la data de .......
(RON)
ACTIV PASIV
Nr.
crt.
Denumire element(post) Suma Nr.
crt.
Denumire element (post) Suma
1. Utilaje 10000 1. Capital social 18100
2. Materii prime 2000 2. Rezerve 1000
3. Produse finite 1500 3. Furnizori 1800
4. Clienţi 2400 4. Credite bancare pe
termen scurt
8000
5. Conturi la bănci în lei 12000
6. Casa în lei 1000
TOTAL ACTIV 28900 TOTAL PASIV 28900
31
Consemnarea articolelor contabile în
Registrul Jurnal(deschiderea conturilor):
% = 891
2131
„Echipamente tehnologice-utilaje”
301
„Materii prime”
345
„Produse finite”
411
„ Clienţi”
5121
„Conturi la bănci în lei”
5311
„Casa în lei”
Se înregistrează deschiderea conturilor de activ.
D
10000
2000
15000
2400
12000
1000
28900
C
28900
18100
1000
1800
8000
891 = %
101
„Capital social”
106
„Rezerve”
401
„Furnizori”
5191
„Credite bancare pe termen
scurt”
Se înregistrează deschiderea conturilor
de pasiv.
32
Rezultatul analizei contabile a celor patru operaţiuni enunţate la modificările bilanţiere
(pg.16-21), se concretizează în patru articole contabile simple, formulate în registrul Jurnal
astfel:
Consemnarea articolelor contabile în
Registrul Jurnal:
D
1000
2000
8000
1000
C
1000
2000
8000
1000
5121 = 411
„Conturi la bănci în lei” „Clienţi”
Se înregistrează, conf.extrasului de cont,
primirea sumei de 1000lei, reprezentând parte din
creanţa asupra clienţilor.
301 = 401
„Materii prime” „Furnizori”
Se înregistrează, conf. Facturii nr.....din...,
achiziţionare de materii prime in valoare de 2000
RON.
5191 = 5121
„Credite bancare „Conturi la bănci în lei”
pe termen scurt”
Se înregistrează rambursarea creditului bancar pe
termen scurt, ajuns la scadenţă a carui valoare este
de 8000 RON.
106 = 101
„Rezerve” „Capital social”
Se înregistrează încorporarea rezervelor în sumă de
1000 RON, la capital.
Planul de conturi general este un tablou al întregului sistem de conturi, în cadrul
căruia fiecare cont este delimitat printr-o denumire şi simbol cifric fiind încadrat într-o clasă
şi grupă. În simbolizarea conturilor se aplică sistemul de numeraţie zecimal.
În planul de conturi general se cuprind 9 clase de conturi:
Clasa 1 - Conturi de capitaluri
Clasa 2 - Conturi de imobilizări
33
Clasa 3 - Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
Clasa 4 - Conturi de terţi
Clasa 5 - Conturi de trezorerie
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
Clasa 7 - Conturi de venituri
Clasa 8 - Conturi speciale
Clasa 9 - Conturi de gestiune
Conturi sintetice- conturi analitice
În contabilitate pentru reflectarea elementelor patrimoniale aparţinând unei
intreprinderi, în totalitatea lor şi, pe elemente componente, se folosesc doua tipuri de conturi :
conturi sintetice şi conturi analitice.
Conturile sintetice , simbolizate în Planul general de conturi al agenţilor economici, cu
3 cifre (conturi sintetice de gr.I) sau cu 4 cifre (conturi sintetice de gr.II), sunt utilizate pentru
reflectarea bunurilor economice, proceselor economice şi a surselor de finanţare a acestora,
grupate după caracteristici generale. Toate operaţiunile care fac obiectul înregistrărilor în
aceste conturi trebuie sa fie exprimate în etalon monetar.
Conturile analitice înregistrează elementele patrimoniale individualizate după
însuşirile specifice şi funcţioneză după aceleaşi reguli după care funcţionează şi conturile
sintetice din care provin.
În conturile analitice, elementele patrimoniale pot fi exprimate fie numai valoric(ca la
conturile sintetice)- bunurile economice nemateriale , procesele economice şi sursele de
finanţare , fie cantitativ - valoric – materii prime, materiale , imobilizări corporale.
Pe baza datelor din conturile analitice se pot stabili cu exactitate drepturile şi obligaţiile
unitaţii patrimoniale faţă de fiecare client sau furnizor, şi se determină costul producţiei,separat
pentru fiecare secţie ,atelier sau fază de producţie.
Legăturile dintre conturile analitice şi conturile sintetice din care provin se stabilesc pe
baza următoarelor corelaţii:
1.Suma soldurilor iniţiale analitice = Soldul iniţial sintetic
2.Suma rulajelor debitoare analitice = Rulaj debitor sintetic
3.Suma rulajelor creditoare analitice = Rulaj creditor sintetic
4.Suma soldurilor finale analitice = Sold final sintetic
În practică, aceste corelaţii se stabilesc cu ajutorul balanţei de verificare analitice care
îndeplineşte şi funcţia de legătură între conturile analitice şi cele sintetice. Importanţa
34
corelaţiilor dintre conturile sintetice şi conturile analitice pe care se dezvoltă , se manifestă în
două direcţii:
- fiecare dintre cele 4 relaţii constituie o cheie de control asupra
exactităţii informaţiilor înregistrate în contabilitate;
- informaţiile din contabilitatea sintetică se obţin ca o însumare a
celor furnizate de contabilitatea analitică.
ex. fie contul sintetic 345 – produse finite,dezvoltat pe două conturi analitice :
345.01Produs finit A
345.02 Produs finit B
La data de 01.01.2005 contul sintetic are un sold initial debitor de 30000, desfăşurat pe
conturi analitice astfel:
345.01 - sold iniţial debitor 18000 reprezentând valoarea a 90 buc. produs A cu preţ
unitar 200 lei/buc;
345.02 – sold iniţial debitor 12000 reprezentâmd valoarea a 120 buc. produs B cu preţ
unitar 100 lei/ buc.
Fişa contului sintetic 345 „Produse finite”
Nr.
op.
Data Explicaţii Sume
D C Sold
1. 01.01. Si 30000 - 30000
2. 05.01. ieşiri - 11000 19000
3. 07.01. Intrări 6000 - 25000
4. 31.01 Sf. 25000
În cursul lunii ianuarie au loc următoarele operaţiuni economice :
1) pe data de 05.01., se livrează unui client 20 buc. Produs finit A (4000) şi 70
buc. Produs finit B (7000) ,
2) pe data de 07.01., se recepţionează 10 buc. Produs finit A (2000) şi 40 buc.
Produs finit B (4000).
Situaţia în conturile sintetice se prezintă astfel:
(u.m buc.) Fişa contului analitic 345.01 „Produs finit A”
35
Nr.
op.
Data Explicaţii Cantităţi Valori
Intrări Ieşiri Stoc D C Sold
1. 01.01 Si 90 - 90 18000 - 18000
2. 05.01 ieşiri - 20 70 - 4000 14000
3. 07.01 intrări 10 - 80 2000 - 16000
(U.m. buc.) Fişa contului analitic 345.02 „Produs finit B”
Nr.
op.
Data Explicaţii Cantităţi Valori
Intrări Ieşiri Stoc D C Sold
1. 01.01 Si 120 - 120 12000 - 12000
2. 05.01 ieşiri - 70 50 - 7000 5000
3. 07.01 intrări 40 - 90 4000 - 9000
Suma soldurilor initiale debitoare analitice = sold iniţial debitor sintetic.
Balanţa de verificare analitică stabileşte şi verifică cele patru corelaţii care există între
contul sintetic şi conturile analitice pe care acesta se dezvoltă.
Balanţa de verificare analitică
Nr.
Crt.
Denumire
cont
analitic
Sold iniţial D Rulaje Sold final D
Cant. Val.
D C
Cant. Val.Cant. Val. Cant Val.
1. Produs A 90 18000 10 2000 20 4000 80 16000
2. Produs B 120 12000 40 4000 70 7000 90 9000
TOTAL 30000 6000 11000 25000
Ct. Sintetic
345 „produse finite”
30000 X 6000 X 11000 X 25000
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. care este deosebirea dintre cont şi bilanţ?
2. ce este sistemul conturilor?
3. care sunt funcţiile contului?
36
4. care este definiţia contului?
5. care sunt elementele ce formează structura contului?
6. ce este soldul contului, cum se stabileşte acesta şi de câte feluri poate fi?
7. care sunt formele contului?
8. ce se stabileşte prin regulile de funcţionare a conturilor?
9. enunţaţi regulile de funcţionare pentru conturile de activ şi pentru conturile de
pasiv.
10. ce sunt conturile monofuncţionale?
11. ce se înţelege prin dubla înregistrare?
12. care sunt etapele analizei contabile?
13. care este deosebirea între articol contabil şi formulă contabilă?
14. ce este înregistrarea cronologică şi în ce document se efectuează aceasta?
15. ce este înregistrarea sistematică?
2.3. Balanţa de verificare
CUVINTE CHEIE:
Balanţa de verificare sintetică
Balanţa de verificare analitică
Balanţa de verificare se prezintă ca un tablou enumerativ al tuturor conturilor din
Cartea Mare care furnizează informaţii cu privire la soldul iniţial , rulaj şi sold final, la data
întocmirii ei.
Balanţa de verificare asigură respectarea în contabilitate a echilibrului permanent impus
de dubla înregistrare, dând astfel, garanţia exactităţii înregistarărilor efectuate în conturi. Datele
balanţei de verificare stau la baza întocmirii bilantului. Cu ajutorul ei se centralizează întreaga
activitate economică a intreprinderii, reflectată distinct în conturi pe parcursul perioadei,oferind
conducerii informaţiile necesare sprijinirii procesului decizional.
Balanţa de verificare îndeplineşte următoarele funcţii:
1. funcţia de verificare a exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi , conferită
de existenţa egalităţii permanente dintre totalurile sale.Se poate spune că balanţa de verificare
funcţionează ca un instrument de reglare a înregistrărilor operaţiunilor economice şi financiare
37
în conturi. În condiţiile utilizării calculatorului, funcţia de control a balanţei de verificare este
prioritară în vederea stabilirii unor chei de control în programul informatic.
2. funcţia de realizare a concordanţei dintre conturile sintetice şi cele analitice,
înfăptuită prin verificarea corelaţiilor cu privire la soldul iniţial, rulaje , sold final dintre
conturile sintetice şi analiticele pe care se dezvoltă.
3. funcţia de legătură dintre cont şi bilanţ concretizată în fond că datele din bilanţ
reprezintă soldurile finale ale conturilor de activ şi pasiv preluate din balanţa de
verificare,grupate conform necesităţilor de întocmire a bilanţului.
Se poate spune că balanţa de verificare reprezintă puntea de legătură dintre conturile
analitice şi cele sintetice şi dintre activitatea din urmă şi , bilanţ.
4. funcţia de grupare şi centralizare a datelor înregistrate în conturi , balanţele de
verificare oferind astfel , informaţii de ansamblu asupra situaţiei elementelor patrimoniale.
5. funcţia de instrument de analiză a activităţii economice realizate prin
compararea pe fiecare cont în parte , pe grupe de conturi sau pe total a datelor de la începutul
perioadei de gestiune cu cele de la sfârşitul ei.
Clasificarea şi întocmirea balanţelor de verificare:
Balanţele de verificare se clasifică după urmatoarele criterii:
a)După felul conturilor pentru care se întocmesc , balanţele de verificare pot fi:
balanţe de verificare ale conturilor sintetice sau generale;
balanţe de verificare ale conturilor analitice sau secundare.
b)După numărul egalităţilor pe care le cuprind:
Balanţe de verificare cu o serie de egalităţi;cu două variante:
-balanţe de verificare pe sume: total sume debitoare = total sume creditoare
-balanţe de verificare pe solduri: totalul soldurilor finale debitoare = totalul
soldurilor finale creditoare;
38
Balanţe de verificare cu două serii de egalităţi (pe sume şi solduri
1. totalul sumelor debitoare=totalul sumelor creditoare
2. totalul soldurilor finale debitoare=totalul soldurilor finale creditoare
Balanţe de verificare cu trei serii de egalităţi – se prezintă în două variante:
-forma tabelară (balanţa de verificare pe rulaje)
-forma matricială (balanţa de verificare-şah) – permite stabilirea celor trei serii
de egalităţi între totalurile coloanelor perechi (solduri iniţiale, rulaje, solduri
finale) după principiul matriceal (la întretăierea rândurilor cu coloanele).
Balanţe de verificare cu patru serii de egalităţi (sume din lunile precedente,
rulaje ale lunii curente, de sume totale şi solduri finale).
c) După felul soldului pe care îl prezintă conturile (clasificarea este valabilă doar
pentru balanţele de verificare analitice), balanţele de verificare se clasifică în:
Balanţe de verificare analitice pentru conturile monofuncţionale şi,
Balanţe de verificare analitice pentru conturile bifuncţionale
–cu un singur etalon de evidenţă(bănesc);
-cu două etaloane de evidenţă(natural şi bănesc).
Balanţele de verificare se întocmesc, de regulă, la sfârşitul unei perioade de
gestiune, lună, trimestru sau an şi ori de câte ori se impune acest lucru, în scopul
verificării exactităţii înregistrărilor din conturi.
Pentru întocmirea balanţelor de verificare se procedează astfel:
- se trec operaţiile din Jurnal în Cartea-mare până la data la care
urmează să se întocmească balanţa de verificare;
- se totalizaează sumele în debitul şi creditul fiecărui cont deschis în
39
cartea-mare şi se stabileşte soldul acestora;
- se trec datele din conturile deschise în cartea-mare, în formularul
de balanţă de verificare;
- se adună coloanele balanţei, iar totalurile stabilite în cadrul fiecărei
perechi de coloane trebuie să fie egale între ele. De asemenea, totalul rulajelor stabilite în
cadrul balanţei de verificare trebuie să fie egal cu totalul rulajelor din registrul –Jurnal.
Pentru exemplificarea modului de întocmire a balanţei de verificare , se porneşte de la
un bilanţ iniţial şi se presupun câteva operaţiuni economice care au loc în cursul unei luni, la o
societate comercială (unitatea exemplificată nu este plătitoare de T.V.A.), operaţiuni care se
înregistrează în ordine cronologică şi sistematică.
Bilanţ iniţial întocmit la data de 1 ian.2007
(RON)
ACTIV PASIV
Nr.
crt.
Denumire element(post) Suma Nr.
crt.
Denumire element (post) Suma
1. Utilaje 20000 1. Capital social 25000
2. Materii prime 5000 2. Rezerve 2000
3. Produse finite 1500 3. Furnizori 5000
4. Mărfuri 2500 4. Credite bancare pe
termen scurt
11000
5. Conturi la bănci în lei 12000
6. Casa în lei 2000
TOTAL ACTIV 43000 TOTAL PASIV 43000
În cursul lunii ianuarie au loc următoarele operaţiuni economice:
1. Se achiziţionează un program informatic, de la furnizori în valoare de 2000lei;
2. se înregistrează statul de plată a salariilor cuvenite personalului întreprinderii în sumă
de 1500lei;
3. se achită din contul la bancă, factura funizorului programului informatic, valoarea
facturii este de 2000lei;
40
4. se acordă unui salariat al întreprinderii un avans spre decontare în sumă de 50lei, pentru
efectuarea unei deplasări.
5. la întoarcerea din deplasare, salariatul justifică suma de 30lei ca şi cheltuieli de
deplasare, diferenţa o depune în numerar la casierie.
6. se solicită şi se primeşte un credit bancar, în contul la bancă, suma de 20000lei , sumă
necesară unor investiţii.
7. se achiziţionează materii prime în valoare de 1000lei;
8. se rambursează creditul bancar pe termen scurt, ajuns la scadenţă.
9. se achită contravaloarea materiilor prime achiziţionate în valoare de 1000lei;
10. se capitalizează 50% din rezervele existente.
11. se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri prin contul de rezultate
121.
Înregistrarea operaţiunilor economice în registrul-Jurnal (prezentate sub forma de
formule contabile):
D C
208 = 404
„Alte imobilizări „furnizori de imobilizări”
necorporale”
2000
1500
2000
50
2000
1500
2000
50
641 = 421
„Cheltuieli cu salariile „personal-salarii dat.”
personalului”
404 = 5121
„furnizori de imobilizări” „conturi la bănci în lei”
542 = 5311
„Avansuri de „Casa în lei”
trezorerie”
41
30
20
20000
1000
11000
1000
1000
1530
50
20000
1000
11000
1000
1000
1500
30
% = 542
625 „Avansuri de trezorerie”
„Cheltuieli cu deplasări”
5311
„Casa în lei”
5121 = 1621
„Conturi la bănci în lei” „Credite bancare pe
termen mediu şi lung”
301 = 401
„Materii prime” „Furnizori”
5191 = 5121
„Credite bc. pe termen „Conturi la bănci în lei”
scurt”
401 = 5121
„Furnizori” „Conturi la bănci în lei”
106 = 101
„Rezerve” „Capital social”
121 = %
„Profit si pierdere” 641
„Cheltuieli cu salariile personalului”
625
„Cheltuieli cu deplasari”
TOTAL 31 ianuarie 40130 40130
42
Din Jurnal, operaţiile respective, se reportează formulă cu formulă şi se grupează după
natura şi conţinutul lor economic în ordine sistematică, pe conturi distincte, în Cartea-mare,
unde sunt trecute şi sumele din bilanţ, ca solduri iniţiale.
Înregistrarea operaţiunilor în Registrul Cartea-Mare
D 101 C D 208 C
25000 SIC SID 0
RD 0 1000(106) RC RD 2000(404) 0 RC
TSD 0 0 TSC TSD 2000 0 TSC
SFC 26000 2000 SFD
D 106 C D 301 C
2000 SIC SID 5000
RD 1000(101) 0 RC RD 1000(401) 0 RC
TSD 1000 2000 TSC TSD 6000 0 TSC
SFC 1000 6000 SFD
D 1621 C D 345 C
0 SIC SID 1500
RD 20000(5121) RC RD 0 0 RC
TSD 20000 TSC TSD 1500 0 TSC
SFC 20000 1500 SFD
D 2131 C D 371
C
SID 20000 SID 2500
RD 0 0 RC RD 0 0 RC
TSD 0 0 TSC TSD 2500 0 TSC
20000 SFD 2500 SFD
43
D 401 C D 542 C
5000 SIC SID 0
RD 1000(5121) 1000(301) RC RD 50(5311) 50(625,5311) RC
TSD1000 6000 TSC TSD 50 50 TSC
SFC 5000 0 SFD
D 404 C D 625 C
SIC SID 0
RD 2000(5121) 2000(208) RC RD 30(542) 30(121) RC
TSD 2000 2000 TSC TSD 30 30 TSC
SFC 0 0 SFD
D 421 C D 641 C
0 SIC SID 0
RD 0 1500(641) RC RD 1500(421) 1500(121) RC
TSD 0 1500 TSC TSD 1500 1500 TSC
SFC 1500 0 SFD
D 5121 C D 5311
C
SID 12000 SID 2000
RD 2OOO( 5191) 2000(404)
1000(401)
11000(5191)
RD 20(542) 50(542) RC
14000 RC
TSD 32000 14000 TSC TSD 2020 50 TSC
18000 SFD 1970 SFD
5191
11000 SIC
RD11000(5121) RC
44
TSD11000 TSC
SFC 0
121
RD 1530(641,625) 0 RC
TSD 1530 0 TSC
1530 SFD
Balanţa de verificare (BLV. CU TREI SERII DE EGALITATI) întocmită la data
de 31 ian. 2007
Simb
cont
Denumire cont Solduri iniţiale Rulaje ale per.crt. Solduri finale
D C D C D C
101 Capital social 25000 1000 26000
106 Rezerve 2000 1000 1000
121 Profit si pierdere 1530 1530
1621 Credite bc.t.l. 0 20000 20000
208 Alte imob necorp 2000 2000
2131 Utilaje 20000 20000
301 Materii prime 5000 1000 6000
345 Produse finite 1500 1500
371 Mărfuri 2500 2500
401 Furnizori 5000 1000 1000 5000
404 Furnizori imob. 2000 2000 0
421 Pers-sal. Dat. 1500 1500
5121 Conturi la bc în
lei
12000 20000 14000 18000
5191 Credite bc.t.sc. 11000 11000 0
5311 Casa în lei 2000 20 50 1900
542 Avansuri de trez. 50 50
625 Chel. cu deplas. 30 30
641 Chelt.cu sal.pers 1500 1500
45
TOTAL 43000 43000 40130 40130 53500 53500
Egaliatea I Egalitatea II Egalitatea III
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
2. Ce este balanţa de verificare?
3. Enumeraţi funcţiile balanţei de verificare.
4. Cum se realizează cu ajutorul balanţei de verificare, funcţia de control a
exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi?
5. care sunt criteriile de clasificare a balanţelor de verificare?
6. care sunt etapele metodologice de întocmire a balanţei de verificare?
7. care este egalitatea stabilită cu ajutorul balanţei de verificare pe solduri?
8. ce denumire mai are balanţa de verificare cu trei serii de egalităţi?
9. sub ce formă se poate prezenta, din punct de vedere grafic, balanţa de verificare
cu trei serii de egalităţi?
10. cum se clasifică balanţele de verificare analitice?
11. care sunt deosebirile dintre balanţele de verificare ale conturilor sintetice şi
balanţele de verificare ale conturilor analitice?
III. CLASIFICAREA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR
Clasificarea este acţiunea de împărţire, grupare şi ordonare a elementelor în funcţie de
anumite criterii.
A clasifica, conturile înseamnă a structura mulţimea conturilor în serii, grupe sau
subgrupe de conturi. La baza clasificării conturilor stau următoarele criterii:
după conţinutul economico-financiar, conturile se clasifică în:
-conturi bilanţiere;
-conturi de procese;
-conturi înafara bilanţului (conturi de ordine şi evidenţă);
conturi de gestiune.
După funcţia contabilă, conturile se împart în :
-conturi de activ;
-conturi de pasiv;
-conturi bifuncţionale.
46
În funcţie de sfera de cuprindere a conturilor,acestea pot fi:
-conturi sintetice;
-conturi analitice.
Schema de clasificare a conturilor este formalizată şi standardizată prin Planul general
de conturi.
Planul de Conturi General (anexa 1) reprezintă matricea întregului sistem de conturi în
cadrul căruia, fiecare cont este delimitat printr-o denumire, un simbol cifric şi este încadrat
într-o clasă şi o grupă în raport cu un anumit criteriu de clasificare.
Pentru simbolizarea conturilor se foloseşte sistemul zecimal de codificare. Potrivit
acestui sistem, conturile sun împărţite în clase, simbolizate cu o singură cifră, de la 1 la 9;
clasele sunt divizate la rândul lor în grupe, simbolizate cu 2 cifre, divizare urmată de conturile
sintetice de grad I (3 cifre) şi conturile sintetice de grad II(4 cifre).
Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă
0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ
1.1. Conturi de capitaluri
1.1.1.Conturi de capitaluri proprii
101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”
PPPBB
1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”
P
1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”
P
P
P
1.2. Conturi de active imobilizate
1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale
201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”
AAA
A1.2.2. Conturi de imobilizări corporale
211 „Terenuri”212 „Construcţii”
AA
1.2.3. Conturi de imobilizări financiare
261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”
A
A
A
1.3. Conturi de stocuri
- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”
AAAAA
47
1.4. Conturi de terţi
1.4.1. Conturi de creanţe
411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”
AAAA
A1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt
401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”
PPPPBPPPP
1.5. Conturi de trezorerie
1.5.1. Conturi de titluri de plasament
502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”
AAA
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
ABA
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
PP
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
AP
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 Ajustari pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
P
P
P
Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă
0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ
1.1. Conturi de capitaluri
1.1.1.Conturi de capitaluri proprii
101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”
PPPBB
1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”
P
48
1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”
1.2. Conturi de active imobilizate
1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale
201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”
1.2.2. Conturi de imobilizări corporale
211 „Terenuri”212 „Construcţii”
1.2.3. Conturi de imobilizări financiare
261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”
1.3. Conturi de stocuri
- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”
1.4. Conturi de terţi
1.4.1. Conturi de creanţe
411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”
1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt
401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”
1.5. Conturi de trezorerie
1.5.1. Conturi de titluri de plasament
502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
49
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă
0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ
1.1. Conturi de capitaluri
1.1.1.Conturi de capitaluri proprii
101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”
PPPBB
1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”
P
1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”
1.2. Conturi de active imobilizate
1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale
201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”
1.2.2. Conturi de imobilizări corporale
211 „Terenuri”212 „Construcţii”
1.2.3. Conturi de imobilizări financiare
261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”
1.3. Conturi de stocuri
- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”
50
1.4. Conturi de terţi
1.4.1. Conturi de creanţe
411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”
1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt
401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”
1.5. Conturi de trezorerie
1.5.1. Conturi de titluri de plasament
502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă
0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ
1.1. Conturi de capitaluri
1.1.1.Conturi de capitaluri proprii
101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”
PPPBB
1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”
P
51
1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”
1.2. Conturi de active imobilizate
1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale
201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”
1.2.2. Conturi de imobilizări corporale
211 „Terenuri”212 „Construcţii”
1.2.3. Conturi de imobilizări financiare
261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”
1.3. Conturi de stocuri
- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”
1.4. Conturi de terţi
1.4.1. Conturi de creanţe
411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”
1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt
401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”
1.5. Conturi de trezorerie
1.5.1. Conturi de titluri de plasament
502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
52
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă
0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ
1.1. Conturi de capitaluri
1.1.1.Conturi de capitaluri proprii
101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”
PPPBB
1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”
P
1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”
1.2. Conturi de active imobilizate
1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale
201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”
1.2.2. Conturi de imobilizări corporale
211 „Terenuri”212 „Construcţii”
1.2.3. Conturi de imobilizări financiare
261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”
1.3. Conturi de stocuri
- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”
53
1.4. Conturi de terţi
1.4.1. Conturi de creanţe
411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”
1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt
401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”
1.5. Conturi de trezorerie
1.5.1. Conturi de titluri de plasament
502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă
0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ
1.1. Conturi de capitaluri
1.1.1.Conturi de capitaluri proprii
101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”
PPPBB
1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”
P
54
1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”
1.2. Conturi de active imobilizate
1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale
201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”
1.2.2. Conturi de imobilizări corporale
211 „Terenuri”212 „Construcţii”
1.2.3. Conturi de imobilizări financiare
261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”
1.3. Conturi de stocuri
- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”
1.4. Conturi de terţi
1.4.1. Conturi de creanţe
411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”
1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt
401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”
1.5. Conturi de trezorerie
1.5.1. Conturi de titluri de plasament
502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
55
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
1.Conturi de bilanţ
1.1. Conturi de capitaluri
1.1.1.Conturi de capitaluri proprii
101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”
PPPBB
1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”
P
1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”
1.2. Conturi de active imobilizate
1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale
201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”
1.2.2. Conturi de imobilizări corporale
211 „Terenuri”212 „Construcţii”
1.2.3. Conturi de imobilizări financiare
261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”
1.3. Conturi de stocuri
- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”
1.4. Conturi de terţi
1.4.1. Conturi de creanţe
411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”
56
1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt
401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”
1.5. Conturi de trezorerie
1.5.1. Conturi de titluri de plasament
502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
1.Conturi de bilanţ
1.1. Conturi de capitaluri
1.1.1.Conturi de capitaluri proprii
101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”
PPPBB
1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”
P
1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”
1.2. Conturi de active imobilizate
1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale
201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”
1.2.2. Conturi de imobilizări corporale
211 „Terenuri”212 „Construcţii”
1.2.3. Conturi de imobilizări financiare
261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”
57
1.3. Conturi de stocuri
- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”
1.4. Conturi de terţi
1.4.1. Conturi de creanţe
411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”
1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt
401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”
1.5. Conturi de trezorerie
1.5.1. Conturi de titluri de plasament
502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă
0 1 2 3 41.7.2.Conturi rectificative privind activele circulante
391 „Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”393 „Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”394 „Provizioane pentru deprecierea produselor”397 „Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”491 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-clienţi”496 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-creditori diverşi”591 „Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţile din cadrul grupului”
58
2.Conturi de procese
2.1. Conturi de cheltuieli
2.1.1. Conturi de cheltuieli de exploatare
601 „Cheltuieli cu materiile prime”607 „Cheltuieli privind mărfurile”611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”641 „Cheltuieli cu salariile personalului”658 „Alte cheltuieli de exploatare”681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”
2.1.2. Conturi de cheltuieli financiare
666 „Cheltuieli privind dobânzile”667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”
2.1.3. Conturi de cheltuieli extraordinare
671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”
2.2 Conturi de venituri
2.2.1. Conturi de venituri din exploatare
701 „Venituri din vânzarea produselor finite”707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”711 „Variaţia stocurilor”722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”781 „Venituri din provizioane pentru activitatea de exploatare”
2.2.2. Conturi de venituri financiare
766 „Venituri din dobânzi”786 „Venituri financiare din provizioane”
2.2.3. Conturi de venituri extraordinare
771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi alte similare”
3.Conturi în afara bilanţului
3.1. Conturi de ordine
- 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie”8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”
3.2. Conturi de evidenţă
- 801 „Angajamente acordate”802 „Angajamente primite”8034 „Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare”8035 „Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse”
4.Conturi de gestiune
4.1 Conturi de decontări interne
- 901 „Decontări interne privind cheltuielile”902 „Decontări interne privind producţia obţinută”903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”
59
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă
0 1 2 3 4
60
1.7.2.Conturi rectificative privind activele circulante
391 „Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”393 „Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”394 „Provizioane pentru deprecierea produselor”397 „Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”491 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-clienţi”496 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-creditori diverşi”591 „Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţile din cadrul grupului”
2.Conturi de procese
2.1. Conturi de cheltuieli
2.1.1. Conturi de cheltuieli de exploatare
601 „Cheltuieli cu materiile prime”607 „Cheltuieli privind mărfurile”611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”641 „Cheltuieli cu salariile personalului”658 „Alte cheltuieli de exploatare”681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”
2.1.2. Conturi de cheltuieli financiare
666 „Cheltuieli privind dobânzile”667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”
2.1.3. Conturi de cheltuieli extraordinare
671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”
2.2 Conturi de venituri
2.2.1. Conturi de venituri din exploatare
701 „Venituri din vânzarea produselor finite”707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”711 „Variaţia stocurilor”722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”781 „Venituri din provizioane pentru activitatea de exploatare”
2.2.2. Conturi de venituri financiare
766 „Venituri din dobânzi”786 „Venituri financiare din provizioane”
2.2.3. Conturi de venituri extraordinare
771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi alte similare”
3.Conturi în afara bilanţului
3.1. Conturi de ordine
- 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie”8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”
3.2. Conturi de evidenţă
- 801 „Angajamente acordate”802 „Angajamente primite”8034 „Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare”8035 „Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse”
61
4.Conturi de gestiune
4.1 Conturi de decontări interne
- 901 „Decontări interne privind cheltuielile”902 „Decontări interne privind producţia obţinută”903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă
0 1 2 3 4
62
1.7.2.Conturi rectificative privind activele circulante
391 „Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”393 „Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”394 „Provizioane pentru deprecierea produselor”397 „Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”491 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-clienţi”496 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-creditori diverşi”591 „Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţile din cadrul grupului”
2.Conturi de procese
2.1. Conturi de cheltuieli
2.1.1. Conturi de cheltuieli de exploatare
601 „Cheltuieli cu materiile prime”607 „Cheltuieli privind mărfurile”611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”641 „Cheltuieli cu salariile personalului”658 „Alte cheltuieli de exploatare”681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”
2.1.2. Conturi de cheltuieli financiare
666 „Cheltuieli privind dobânzile”667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”
2.1.3. Conturi de cheltuieli extraordinare
671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”
2.2 Conturi de venituri
2.2.1. Conturi de venituri din exploatare
701 „Venituri din vânzarea produselor finite”707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”711 „Variaţia stocurilor”722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”781 „Venituri din provizioane pentru activitatea de exploatare”
2.2.2. Conturi de venituri financiare
766 „Venituri din dobânzi”786 „Venituri financiare din provizioane”
2.2.3. Conturi de venituri extraordinare
771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi alte similare”
3.Conturi în afara bilanţului
3.1. Conturi de ordine
- 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie”8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”
3.2. Conturi de evidenţă
- 801 „Angajamente acordate”802 „Angajamente primite”8034 „Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare”8035 „Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse”
63
4.Conturi de gestiune
4.1 Conturi de decontări interne
- 901 „Decontări interne privind cheltuielile”902 „Decontări interne privind producţia obţinută”903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă
0 1 2 3 4
64
1.7.2.Conturi rectificative privind activele circulante
391 „Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”393 „Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”394 „Provizioane pentru deprecierea produselor”397 „Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”491 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-clienţi”496 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-creditori diverşi”591 „Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţile din cadrul grupului”
P
P
P
P
P
P
P
2.Conturi de procese
2.1. Conturi de cheltuieli
2.1.1. Conturi de cheltuieli de exploatare
601 „Cheltuieli cu materiile prime”607 „Cheltuieli privind mărfurile”611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”641 „Cheltuieli cu salariile personalului”658 „Alte cheltuieli de exploatare”681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”
AAA
A
AA
2.1.2. Conturi de cheltuieli financiare
666 „Cheltuieli privind dobânzile”667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”
AA
A
2.1.3. Conturi de cheltuieli extraordinare
671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”
A
2.2 Conturi de venituri
2.2.1. Conturi de venituri din exploatare
701 „Venituri din vânzarea produselor finite”707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”711 „Variaţia stocurilor”722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”781 „Venituri din provizioane pentru activitatea de exploatare”
P
P
BP
P
2.2.2. Conturi de venituri financiare
766 „Venituri din dobânzi”786 „Venituri financiare din provizioane”
PP
2.2.3. Conturi de venituri extraordinare
771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi alte similare”
P
3.Conturi în afara bilanţului
3.1. Conturi de ordine
- 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie”8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”
-
-
3.2. Conturi de evidenţă
- 801 „Angajamente acordate”802 „Angajamente primite”8034 „Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare”8035 „Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse”
65
4.Conturi de gestiune
4.1 Conturi de decontări interne
- 901 „Decontări interne privind cheltuielile”902 „Decontări interne privind producţia obţinută”903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”
Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă
0 1 2 3 41.7.2.Conturi rectificative privind activele circulante
391 „Ajustari pentru deprecierea materiilor prime”393 „Ajustari pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”394 „Ajustari pentru deprecierea produselor”397 „Ajustari pentru deprecierea mărfurilor”491 „Ajustari pentru deprecierea creanţelor-clienţi”496 „Ajustari pentru deprecierea creanţelor-creditori diverşi”591 „Ajustari pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţile din cadrul grupului”
P
P
P
P
P
P
P
2.Conturi de procese
2.1. Conturi de cheltuieli
2.1.1. Conturi de cheltuieli de exploatare
601 „Cheltuieli cu materiile prime”607 „Cheltuieli privind mărfurile”611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”641 „Cheltuieli cu salariile personalului”658 „Alte cheltuieli de exploatare”681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”
AAA
A
AA
2.1.2. Conturi de cheltuieli financiare
666 „Cheltuieli privind dobânzile”667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”
AA
A
2.1.3. Conturi de cheltuieli extraordinare
671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”
A
66
2.2 Conturi de venituri
2.2.1. Conturi de venituri din exploatare
701 „Venituri din vânzarea produselor finite”707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”711 „Variaţia stocurilor”722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”781 „Venituri din provizioane pentru activitatea de exploatare”
P
P
BP
P
2.2.2. Conturi de venituri financiare
766 „Venituri din dobânzi”786 „Venituri financiare din provizioane”
PP
2.2.3. Conturi de venituri extraordinare
771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi alte similare”
P
3.Conturi în afara bilanţului
3.1. Conturi de ordine
- 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie”8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”
-
-
3.2. Conturi de evidenţă
- 801 „Angajamente acordate”802 „Angajamente primite”8034 „Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare”8035 „Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse”
4.Conturi de gestiune
4.1 Conturi de decontări interne
- 901 „Decontări interne privind cheltuielile”902 „Decontări interne privind producţia obţinută”903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
67
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
ClasaGrupa
Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă
0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ
1.1. Conturi de capitaluri
1.1.1.Conturi de capitaluri proprii
101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”
PPPBB
1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”
P
1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”
1.2. Conturi de active imobilizate
1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale
201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”
1.2.2. Conturi de imobilizări corporale
211 „Terenuri”212 „Construcţii”
1.2.3. Conturi de imobilizări financiare
261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”
1.3. Conturi de stocuri
- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”
68
1.4. Conturi de terţi
1.4.1. Conturi de creanţe
411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”
1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt
401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”
1.5. Conturi de trezorerie
1.5.1. Conturi de titluri de plasament
502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă
0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ
1.1. Conturi de capitaluri
1.1.1.Conturi de capitaluri proprii
101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”
PPPBB
1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”
P
69
1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”
1.2. Conturi de active imobilizate
1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale
201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”
1.2.2. Conturi de imobilizări corporale
211 „Terenuri”212 „Construcţii”
1.2.3. Conturi de imobilizări financiare
261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”
1.3. Conturi de stocuri
- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”
1.4. Conturi de terţi
1.4.1. Conturi de creanţe
411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”
1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt
401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”
1.5. Conturi de trezorerie
1.5.1. Conturi de titluri de plasament
502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
70
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă
0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ
1.1. Conturi de capitaluri
1.1.1.Conturi de capitaluri proprii
101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”
PPPBB
1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”
P
1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”
1.2. Conturi de active imobilizate
1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale
201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”
1.2.2. Conturi de imobilizări corporale
211 „Terenuri”212 „Construcţii”
1.2.3. Conturi de imobilizări financiare
261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”
1.3. Conturi de stocuri
- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”
71
1.4. Conturi de terţi
1.4.1. Conturi de creanţe
411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”
1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt
401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”
1.5. Conturi de trezorerie
1.5.1. Conturi de titluri de plasament
502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”
1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti
511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”
1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt
519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”
1.6. Conturi de regularizare
- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”
1.7. Conturi rectificative
1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
Conturile de bilanţ evidenţiază elementele de activ şi pasiv reprezentate în bilanţ.
72
Conturile de capitaluri proprii au funcţia contabilă de pasiv,
se creditează la constituirea capitalurilor proprii prin aport în natură şi/sau în
bani a proprietarilor, prin capitalizarea rezultatelor,prin subvenţii de la buget,prin transformarea
obligaţiunilor în acţiuni.
Se debitează cu micşorarea capitalurilor proprii, prin rambursarea capitalului
către asociaţi, prin acoperirea pierderilor.
Soldul final creditor evidenţiază capitalurile proprii ca surse permanente de
finanţare a activelor.
Conturile de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli au funcţia contabilă de pasiv,
se creditează cu provizioanele constituite pe seama cheltuielilor,
se debitează cu reluarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului când provizionul
trebuie diminuat sau anulat,
soldul final creditor reprezintă provizioanele constituite ca sursă de finanţare
permanentă sau mai mare de un an.
Conturile de datorii pe termen lung au funcţia contabilă de pasiv,
se creditează cu datoriile create faţă de terţi,
se debitează la decontarea datoriilor,
soldul final creditor reprezintă datoriile în curs de decontare.
Conturile de active imobilizate au funcţia contabilă de activ,
se debitează cu cheltuielile „activate”, în cazul imobilizărilor necorporale,
intrările de bunuri imobile prin achiziţie, producţie proprie şi aport în natură, în cazul
imobilizărilor corporale şi cu valoarea titlurilor financiare achiziţionate sau investite în
capitalul altor întreprinderi, creanţele imobilizate, în cazul imobilizărilor financiare.
Se creditează cu valoarea cheltuielilor amortizate integral, în cazul
imobilizărilor necorporale, cu ieşirile de imobilizări prin scoatere din funcţiune sau cedare, în
cazul celorlalte imobilizări.
Soldul final debitor evidenţiază valoarea contabilă de intrare a activelor
imobilizate aflate în inventarul unităţii patrimoniale.
Conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie au funcţia contabilă de activ
Se debitează cu valoarea stocurilor la intrarea în gestiune prin achiziţionare de la
furnizori, aportate în natură de către asociaţi, realizate din producţie proprie şi din alte surse,
Se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune prin
consum, vânzare şi alte destinaţii,
73
Soldul final debitor reprezintă valoarea contabilă de intrare a bunurilor şi
serviciilor în stoc sau în sold la sfârşitul exerciţiului financiar.
Conturile de creanţe pe termen scurt au funcţia contabilă de activ,
Se debitează cu valoarea creanţelor asupra terţilor privind bunurile vândute,
efectele comerciale primite, avansurile şi aconturile acordate, precum şi cele asupra acţionarilor
din operaţiuni privind capitalul subscris şi nevărsat,
Se creditează la decontarea creanţelor prin încasare şi anulare
Soldul final debitor reflectă creanţele unităţii asupra terţelor persoane.
Conturile de datorii pe termen scurt au funcţia contabilă de pasiv,
Se creditează cu datoriile create faţă de terţi,
Se debitează la decontarea datoriilor,
Soldul final creditor reprezintă datoriile în curs de decontare.
Conturile de trezorerie au funcţia contabilă de activ,
Se debitează cu intrările de titluri de plasament sau alte valori
financiare, cu depunerea la bancă a valorilor de încasat, cu dobânzile de încasat şi cu încasările
de sume băneşti,
Se creditează cu ieşirile de titluri de plasament, valori financiare, cu
decontarea valorilor şi dobânzilor de încasat şi plăţile de sume băneşti
Soldul final debitor evidenţiază titlurile de plasament, valorile de
încasat şi disponobilităţile băneşti aflate în inventarul unităţii patrimoniale.
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. ce înţelegeţi prin clasificarea conturilor?
2. care sunt criteriile de clasificare a conturilor?
3. care sunt clasele de conturi din punct de vedre al conţinutului financiar?
4. ce grupe de conturi fac parte din clasa conturilor de bilanţ?
5. enumeraţi câteva conturi de capitaluri şi respectiv, de datorii.
6. în ce grupe, respectiv, subgrupe se împarte clasa conturilor de procese?
7. cum se clasifică conturile după funcţia contabilă?
8. ce este planul de conturi?
9. denumiţi clasele de conturi simbolizate în Planul General de Conturi şi precizaţi
în ce constă sistemul zecimal de simbolizare a conturilor.
10. care sunt subgrupele de conturi de active imobilizate?
74
IV DOCUMENTELE CONTABILE
CUVINTE CHEIE:
Document justificativ
Registre de contabilitate
Documente contabile de sinteză
Datele şi informaţiile proprii circuitului economic sunt consemnate în documentele
contabile. Formularele folosite ca documente contabile pot fi:
formulare tipizate- au conţinutul, forma şi formatul prestabilit şi
imprimat;
formulare netipizate- nu au conţinutul, forma şi formatul stabilite
utilizarea acestora este la latitudinea societăţilor.
În funcţie de modul de întocmire şi de rolul lor în cadrul sistemului informaţional-
decizional, documentele contabile pot fi:
documente justificative,
registre de contabilitate şi,
documente de sinteză şi raportare.
Documentele justificative reprezintă sursa de date pentru înregistrările din contabilitate,
registrele de contabilitate permit înregistrarea şi stocarea datelor cu ajutorul sistemului de
conturi, iar documentele de sinteză şi raportare centralizează şi transmit informaţiile.
Documentul justificativ reprezintă un act scris întocmit pentru consemnarea la origine
a operaţiunilor contabilizabile, care serveşte ca dovadă a înfăptuirii acestora. Documentele
justificative au în conţinut două categorii de elemente:
elemente comune tuturor documentelor: denumirea, numărul şi data
documentului, denumirea şi sediul unităţii, conţinutul operaţiuniii, menţionarea părţilor
care participă la efectuarea operaţiunii,datele cantitative şi valorice ş.a.;
elemente specifice (neobligatorii) diferă de la o categorie de documente
la alta şi au ca scop detalierea operaţiunii respective.
Verificarea documentelor constă în:
verificarea formei documentului justificativ are ca scop să constate dacă
s-a folosit formularul corespunzător operaţiei consemnate în document, dacă au fost
75
întocmite toate exemplarele, dacă s-au respectat normele de întocmire, dacă este
întocmit clar, citeţ, dacă conţine semnăturile corespunzătoare;
verificarea aritmetică urmăreşte eventualele erori de scriere a sumelor şi
de efectuare a calculelor;
verificarea de fond constă în verificarea respectării dispoziţiilor legale
privind realitatea, necesitatea, oportunitatea şi legalitatea operaţiilor consemnate în
documentele justificative;
verificarea realităţii, necesităţii şi oportunităţii;
verificarea legalităţii operaţiei are în vedere dacă operaţia economică s-
a efectuat cu respectarea dispoziţiilor şi actelor normative în vigoare.
Documentele justificative reprezintă sursa de date pentru înregistrările din
contabilitate, registrele de contabilitate permit înregistrarea şi stocarea datelor cu ajutorul
sistemului de conturi, iar documentele de sinteză şi raportare centralizează şi transmit
informaţiile.
Registrele de contabilitate
Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate şi grupate în ordine
cronologică în registrele contabile.
Registrele de contabilitate reprezintă documente sub forma unor caiete, registre legate,
fişe, sau situaţii şi listări informatice cu ajutorul cărora se înregistrează cronologic şi sistematic
în contabilitate, operaţiunile economice şi financiare.Conform art.20 din Legea contabilităţii,
„registrele de contabilitate obligatorii sunt:
registrul-jurnal,
registrul-inventar şi,
registrul cartea mare”.
Registrul-jurnal şi registrul-inventar au regim de înregistrare la organele fiscale, unde se
depun numerotate, şnuruite şi parafate, reprezentând probă în litigii.
Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu, folosit pentru înregistrarea
operaţiunilor economico-financiare în ordine cronologică. Registrul-jurnal are un caracter unic
pentru toţi agenţii economici şi se poate prezenta în două forme:
76
Registre auxiliare sau analitice - se diferenţiază în raport de genul de operaţii
înregistrate şi cuprind: jurnalul aprovizionărilor, jurnalul de încasări şi plăţi şi
jurnalul pentru operaţii diverse;
Registre generale – sunt destinate redării înregistrării sintetice pe baza
registrelor auxiliare şi se prezintă sub forma unor centralizatoare.
REGISTRUL JURNAL nr.1
Unitatea .......luna.......... pag....
Nr.înreg.
Data înreg.
Documentul Explicaţia Simbol cont
Sumele
Felul Nr. Data D C D C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 101 12.III factura 48 10.III Furnizo
rul „Star” S.R.L.
301 4426
401 100 19
119
2 14.III factura 106 13.III Furnizo rul
„Martin”S.A.
3021 4426
401 50 9,5
59,5
Registrul cartea mare este folosit pentru înregistrarea şi gruparea operaţiilor economice
şi financiare în raport de natura lor, iar în cadrul fiecărei în ordine cronologică.Cele mai
utilizate forme sub care se prezintă sunt fişele de cont:
Fişe de cont pentru operaţii diverse, utilizate pentru evidenţa analitică a
furnizorilor, clienţilor, a creditorilor etc.
Fişa de cont
Contul...
Simbol cont Pag.
Număr
din
jurnal
Data
înreg.
Documentul Explicaţii Simbol cont
corespondent
Rulaje Sold D/ C
Fel Nr. Debit Credit
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
77
Fişe de cont pentru valori materiale, folosite pentru evidenţa analitică a
valorilor materiale ( materii prime, materiale, produse, mărfuri etc.)
Fişa de cont pentru valori materiale
Unitate de
măsură Cod Magazia
Preţ unitar Simbol cont
Data Document Cantitate Valoare
Felul Nr. Intrată Ieşită Stoc Debit Credit Sold
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Registrul-inventar , cuprinde două părţi: listele de inventariere şi
recapitulaţia inventarului.În cadrul recapitulaţiei, datele prelucrate din listele de
inventariere sunt grupate pe structuri patrimoniale de activ şi cele de datorii. Modelul
registrului-inventar se prezintă astfel:
Nr.crt.
Recapitulaţia elementelor
inventariate
Valoarea
Diferenţe de evaluare
(de înregistrat)
Contabilă
(cost istoric)
Inventar
(actuală)
Valoare Cauze
diferenţe
1 2 3 4 5 6
Documentele contabile de sinteză
Cunoscute sub denumirea de situaţii financiare, documentele contabile de
sinteză permit prezentarea sub formă de indicatori economico-financiari a situaţiei
patrimoniului şi a rezultatelor obţinute ca urmare a centralizării datelor înregistrate cu
ajutorul sistemului de conturi.
Documentele de sinteză şi raportare se compun din: bilanţul contabil, contul de
rezultate, note explicative şi situaţia fluxurilor de trezorerie.
78
Lucrările contabile de închidere a exerciţiului financiar sunt structurate astfel:
Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere;
Inventarierea generală a patrimoniului;
Contabilitatea operaţiilor de regularizare privind: diferenţele de inventar,
amortizările, ajustarile pentru deprecieri, provizioanele pentru riscuri şi
cheltuieli, delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor;
Stabilirea balanţei conurilor după inventariere;
Determinarea rezultatului exerciţiului;
Distribuirea profitului sau finanţarea pierderii;
Redactarea bilanţului contabil.
Regimul juridic al documentelor în formă electronică ce conţin
date privind operaţiunile economice de schimb sau vânzare de bunuri sau
servicii între persoane care emit şi primesc facturi, bonuri fiscale sau
chitanţe în formă electronică este reglementat de Legea 260/19.07.2007,
aplicabila de la 1 ian 2008.
Conform acestei legi, facturile, bonurile fiscale şi chitanţele în formă
electronică constituie documente justificative în înţelesul Legii contabilităţii.
Factură în formă electronică este documentul în formă electronică ce caracterizează
în mod unic şi neechivoc schimbul sau vânzarea de bunuri sau servicii, semnat cu semnătură
electronică şi purtând marca temporală, care conţine datele cuprinse în formularul facturii şi
care este înregistrat pe medii compatibile cu prelucrarea automată a datelor;
Pachet de facturi în formă electronică desemneaza două sau mai multe facturi în
formă electronică, emise la momente de timp diferite şi transmise către acelaşi beneficiar la
acelaşi moment de timp, iar lotul de facturi în formă electronică – două sau mai multe
facturi în formă electronică, emise la momente de timp diferite şi transmise către beneficiari
diferiţi la acelaşi moment de timp;
Bonul fiscal în formă electronică si chitanţa în formă electronică sunt documente
financiar-fiscale care întrunesc toate condiţiile impuse de prevederile legale în materie
referitoare la conţinut, emise de echipamentele electronice de marcat, care conţin date
înregistrate pe medii compatibile cu prelucrarea automată a datelor, semnate cu semnătură
electronică şi purtând marca temporală.
Persoana fizică sau juridică ce emite facturi, denumită emitent, poate să opteze pentru
emiterea facturilor în formă electronică, sau pe suport de hârtie.
79
Emitentul este obligat să ţină evidenţa facturilor electronice emise într-un registru
electronic de evidenţă a facturilor în formă electronică şi să menţioneze existenţa unui
exemplar pe suport de hârtie, dacă este cazul.
In situatia in care se impune anularea facturilor, emitentul facturii în formă
electronică şi beneficiarul acesteia încheie un act juridic prin care se specifică anularea de
comun acord a facturii sau a facturilor respective şi care conţine:
a) seria şi numărul fiecărei facturi anulate;
b) data emiterii fiecărei facturi anulate;
c) data transmiterii fiecărei facturi anulate;
d) data anulării;
e) semnătura olografă a părţilor şi ştampila, unde este cazul.
Actul juridic se întocmeşte în 3 exemplare, din care un exemplar rămâne emitentului,
unul beneficiarului, iar al treilea este păstrat de către persoana abilitată să opereze anularea
facturii electronice. Atât emitentul, cât şi beneficiarul operează modificarea în documentele
care au avut la bază facturile respective, precum şi în Registrul electronic de evidenţă a
facturilor în formă electronică.
Emitentul facturii în formă electronică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să utilizeze un sistem informatic omologat de Autoritatea Naţională pentru
Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
b) să dispună de mijloace tehnice şi umane corespunzătoare pentru garantarea
securităţii, fiabilităţii şi continuităţii serviciilor de prelucrare a datelor în formă electronică;
c) să folosească personal cu cunoştinţe de specialitate în domeniul tehnologiei
semnăturii electronice şi o practică suficientă în ceea ce priveşte procedurile de securitate
corespunzătoare;
d) să fie în măsură a gestiona şi arhiva toate informaţiile privind fiecare factură în formă
electronică emisă, pe perioada de timp stabilită prin normele legale în vigoare;
e) să utilizeze sisteme omologate pentru arhivarea de facturi în formă electronică în
conformitate cu prevederile Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă
electronică. Pe durata arhivării, persoanele care au responsabilitatea arhivării vor lua măsuri ca
orice factură în formă electronică să poată fi accesată numai de către emitent, beneficiar sau
organele abilitate prin lege. Termenul de arhivare al bonurilor fiscale şi bonurilor
emise de casele de marcat şi de către bancomatele bancare, în formă
electronică, va fi acelaşi cu cel prevăzut pentru cele emise pe suport de
hartie.
80
ÎNTREBĂRI DE CONTROL:
1. cum definiţi documentele justificative?
2. care sunt elementele comune din cuprinsul unui document justificativ?
3. ce sunt elementele specifice?
4. care sunt lucrările contabile de închidere a exerciţiului financiar?
5. care sunt documentele contabile de sinteză?
6. ce este pachetul de facturi in forma electronica?
81
APLICATII
1.Să se modeleze patrimoniul firmei STAR S.R.L.cu ajutorul bilanţului iniţial
cunoscând următoarele2:
- firma are ca obiect de activitate producţia şi comercializarea, prin magazine
proprii de desfacere, a produselor de panificaţie;
- capitalul social subscris este vărsat în proporţie de 80%;
- firma se află în al treilea an de activitate şi şi-a propus amortizarea
cheltuielilor de constituire în 4 ani folosind metoda de amortizare
liniară(repartizarea uniforma pe cei 4 ani);
- activele circulante reprezintă, ca valoare, 60% din total activ, din care
elementele de stoc ocupă 40%;
- capitalul permanent este cu 15000 lei mai mare decât capitalul propriu;
- datoriile comerciale au o valoare totală de 13000 lei;
- imobilizările corporale sun amortizate în proporţie de 30%.
2.Să se înregistreze deschiderea conturilor de activ şi a conturilor de pasiv la începutul
exerciţiului financiar utilizand contul 891 „bilant de deschidere”.
3.Se înregistrează aportarea diferenţei de capital astfel:60% reprezintă aport în bani
depuşi în contul la bancă, 40% reprezintă aport în natură (materii prime şi
combustibili).
4.Se achiziţionează, conf. Facturii, un utilaj la un preţ de cumpărare de 9500 lei care
necesită probe tehnologice. Cheltuielile privind probele tehnologice sunt facturate de
firma producătoare şi sunt în sumă de 500 lei, T.V.A.19%.
5.Pentru stingerea obigaţiei faţă de furnizorul de la op.4, se emite un bilet la ordin,
acceptat de furnizor, scadent peste 10 zile.
6.Se achiziţionează, conf. Facturii, materii prime, valoarea facturii este de 5950lei.
7.Se primeşte cu titlu gratuit un mijloc de transport, conf. Procesului verbal de predare-
primire, evaluat la 8000lei (să se precizeze în baza cărei valori se stabileşte valoarea
contabilă).
8.Din materiile prime existente în stoc, 40% se dau în consum conf. Bonului de
consum.
2 Structura elementelor patrimoniale, cat si valoarea atribuita acestor elemente se stabilesc de catre fiecare student, cu respectarea conditiilor impuse de textul problemei.
82
9.Conf. Centralizatorului bonurilor de consum, se înregistrează consum de materiale
auxiliare, în valoare de 1000lei.
10.Se înregistrează achitarea biletului la ordin scadent, emis la op.5, conf. Extrasului de
cont.
11.Se recepţionează produse finite în valoare de 7000lei, conf. Bonului de predare.(să
se precizeze ce reprezintă val. de 7000.)
12.Din produsele finite recepţionate, 70% se livrează unui client la un preţ de livrare de
6000lei, T.V.A.19%,conf. Avizului de expediţie, restul, 30% se transferă în magazinul
propriu de desfacere, conf. Bonului de transfer.
13.Conf. contractului încheiat cu furnizorul de ambalaje, se achită acestuia un avans de
20% din valoarea ambalajelor (1500) care urmează a fi livrate peste 10 zile, conf.
Ordinului de plată şi a Extrasului de cont.
14.Se întocmeşte şi se trimite factura pentru produsele finite livrate, nu există diferenţe
faţă de Avizul de expediţie.
15.Se înregistrează, conf. Extrasului de cont, primirea contravalorii produselor finite
vândute.
16.Se acordă din casieria unităţii, conf. Dispoziţiei de plată, un avans spre decontare
unui salariat în sumă de 50lei în vederea efectuării unei deplasări.
17.La întoarcerea din delegaţie, salariatul decontează avansul primit, conf. Ordinului de
deplasare şi a Decontului de cheltuieli astfel:
-cheltuieli de deplasare (diurna legală+transportul) 35lei;
-avans nefolosit 15lei.
18.Peste 10 zile, salariatul depune în casieria unităţii, conf. Dispoziţiei de
încasare,diferenţa de avans (15lei).
19.Conf. Listei de avans chenzinal, se înregistrează plata din casierie a avansului pe
luna aprilie, în sumă de 5000lei.
20.Se înregistrează statul de plată al salariilor în sumă de 12000lei.
21.Conf. Statului de salarii se înregistrează următoarele reţineri din salarii:
o avans chenzinal 5000
o impozit pe salarii 3000
o contribuţia personalului la pensia suplimentară 5%
o contribuţia personalului la ajutorul de şomaj 1%
22.Se înregistrează contribuţia la asigurările sociale datorate de unitate 30%.
83
23.Se înregistrează salariile colaboratorilor astfel: salarii brute 4200lei, impozit
datorat 16%
24.Se ridică din contul la bancă şi se depune în casieria unităţii, conf. Extr.de cont şi
a Registrului de casă, numerar necesar achitării salariilor angajaţilor şi a
colaboratorilor.
25.Conf. semnăturilor de primire, se înregistrează achitarea salariilor angajaţilor şi
achitarea salariilor colaboratorilor.
26.Din totalul salariilor de achitat, 400lei reprezintă salarii neridicate la termen.
27.La inventarierea magaziei de materii prime se constată conf. Listei de inv.,
lipsuri imputabile în valoare de 500-valoare de înregistrare, valoarea de imputare
650 lei care impută gestionarului.
28.Se contractează un credit bancar pe termen scurt în sumă de 10000lei şi se
primeşte în contul la bancă, conf. Extr.de cont.
29.Se înregistrează amortizarea lunară a imobilizărilor corporale 1000lei.
30.Se înregistrează factura EON pentru consumul de energie electrică,
val.fact.595lei.
31.Se înregistrează consumul de apă în valoare de 400lei, facturat de RAJAC.
32.Se înregistrează reparaţiile efectuate de o firmă specializată, facturate la val. de
238lei.
33.Se primeşte şi se înregistrează factura pentru serviciile telefonice.Valoarea
serviciilor telefonice este de 300lei.
34.Se înregistrează comisioanele bancare în val. de 100lei şi se achită din contul la
bancă, conf. Extrasului de cont.
35.Se achită facturile pentru consumul de apă, de energie precum şi factura
telefonică.
36.Se scoate din funcţiune un utilaj, conf. P.V.de scoatere din funcţiune, valoarea
contabilă 8000lei, amortizarea calculată şi înregistrată 5000lei.
37.Utilajul se vinde la un preţ negociat de 4000lei, T.V.A.19%, conf. Facturii.
38.Se achiziţionează un program informatic conf. Facturii la un cost de achiziţie de
2000lei, T.V.A.19%.
39.Se achită factura de la op.38 înainte de scadenţă, conf.Extrasului de cont,
unitatea beneficiind de un scont de 1% din valoarea facturii.
40.În patrimoniul unităţii se află un utilaj cu o valoare de intrare de 10000lei, durata
normală de funcţionare 8 ani.Să se determine amortizarea corespunzătoare celui de-
84
al treilea an de funcţionare utilizând pentru calculul amortizării metodele de calcul
cunoscute.
41.Se înregistrează rambursarea unui credit bancar pe termen lung ajuns la scadenţă
în sumă de 15000lei.
42.Se încasează în contul de la bancă suma de 12500lei reprezentând chiria pentru
spaţiul închiriat unei firme, conf. Contractului de închiriere.Suma reprezintă chiria
pentru 10 luni.
43.Se înregistrează chiria corespunzătoare lunii în curs.
44.Se înregistrează dobânda corespunzătoare creditului bancar pe termen scurt,
aferentă lunii în curs în sumă de 250lei.
45.Se înregistrează plata dobânzii datorate, conf. Extrasului de cont.
46.În vederea obţinerii unui împrumut pe bază de obligaţiuni în sumă de 10000lei,
se subscriu 1000 de obligaţiuni la o valoare nominală de 10lei/obligaţiune.Valoarea
împrumutului s-a încasat în contul la bancă, conf. Extrasului de cont.
47.Se înregistrează dobânda datorată pentru împrumutul obligatar în sumă de
1500lei.
48.Se plăteşte cu ordin de plată dobânda datorată.
49.Conf. P.V. al A.G.A. s-a hotărât plata dividendelor aferente anului 2003 şi în
acest sens s-a ridicat din contul la bancă suma de 4000lei
50.La aceeaşi dată se înregistrează, conf. Registrului de casă, plata către acţionari a
dividendelor.
51.Se închid conturile de T.V.A şi se stabileşte T.V.A. de plată sau de recuperat.
52.Se închid conturile de cheltuieli şi conturile de venituri.
85
86