Click here to load reader

SUBIECTELE PENTRU PROBA a II-a – PSIHOLOGIE, LIMBA · PDF file 40. În textul „Ca român am convingerea şi intuiţia că literatura ... ” (Eugen Simion, articolul Post-Postmodernismul)

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of SUBIECTELE PENTRU PROBA a II-a – PSIHOLOGIE, LIMBA · PDF file 40. În textul...

  • 1

    SUBIECTELE PENTRU PROBA a II-a – PSIHOLOGIE, LIMBA ROMÂNĂ ŞI COMUNICARE –

    1. Capacitatea organismului de a reacţiona sub formă de senzaţii la acţiunea agenţilor interni şi externi se numeşte:

    a) semnificaţie; b) sensibilitate; c) empatie; d) adaptare.

    2. Cea mai simplă şi prima formă de comunicare informaţională a omului cu lumea exterioară şi cu sine se realizează prin intermediul:

    a) reprezentărilor; b) limbajului; c) senzaţiilor; d) gândirii.

    3. Atunci când un stimul ce acţionează asupra unui analizator produce efecte secundare pentru un alt analizator ce nu a fost stimulat, vorbim de:

    a) sensibilitate senzorială; b) excitaţie senzorială; c) contrast senzorial; d) sinestezie.

    4. Procesul psihic cognitiv prin care cunoaştem obiectul în totalitatea însuşirilor concrete, când acesta acţionează asupra organelor de simţ, se numeşte:

    a) senzaţie; b) percepţie; c) reprezentare; d) gândire.

    5. Reflectarea denaturată a obiectelor, datorită efectelor de câmp, legate în special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietăţi, reprezintă:

    a) o iluzie; b) o deziluzie; c) o halucinaţie; d) o tulburare psihică.

    6. Capacitatea de a sesiza cu rapiditate ceea ce este relevant în raport cu scopul, deşi nu apare în mod foarte evident, formează:

    a) percepţia; b) observaţia; c) spiritul de observaţie; d) intuiţia.

    ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU” – Comisia de admitere –

    Domeniul de studiu: Ştiinţe administrative – Sesiunea iulie 2009 –

  • 2

    7. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? a) atât percepţia cât şi reprezentarea sunt procese cognitive; b) atât percepţia cât şi reprezentarea oferă informaţii despre obiecte şi fenomene; c) atât percepţia cât şi reprezentarea se produc în prezenţa obiectului; d) atât percepţia cât şi reprezentarea sunt fenomene intuitive.

    8. Sub raportul conţinutului ei, reprezentarea face trecerea spre:

    a) procesele cognitive senzoriale; b) procesele reglatorii; c) însuşirile personalităţii; d) procesele cognitive superioare.

    9. Cu cât este mai mare intervalul de timp dintre momentul perceperii unui obiect şi momentul în care are loc reprezentarea, cu atât reactualizarea imaginii lui va fi:

    a) mai dificilă, mai lacunară; b) mai uşoară, mai completă; c) timpul nu influenţează reprezentarea; d) mai elaborată.

    10. Procesul psihic cognitiv superior, de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectării, combinării şi recombinării experienţei anterioare este:

    a) percepţia; b) reprezentarea; c) imaginaţia; d) creativitatea;

    11. În vorbirea curentă, imaginaţia se mai numeşte:

    a) fantezie; b) fantasmă; c) intuiţie; d) empatie.

    12. Proiectarea mintală a drumului propriu de dezvoltare, conform disponibilităţilor personale şi cerinţelor societăţii, formează:

    a) reveria; b) idealul; c) visul de perspectivă; d) perseverenţa.

    13. Faptul că reţinem şi actualizăm ceea ce corespunde dorinţelor noastre, relevă legătura memoriei cu:

    a) procesele senzoriale; b) gândirea; c) voinţa; d) procesele afectiv-motivaţionale.

    14. Memoria este inteligibilă deoarece:

    a) aduce modificări materialului de memorat; b) presupune înţelegerea celor memorate şi reactualizate; c) depinde de timp, spaţiu şi starea subiectului; d) nu reţinem şi nu reactualizăm totul.

    15. Fără memorie, viaţa psihică a omului ar fi:

    a) activă, situaţională, dinamică; b) o reflectare a trecutului ca trecut; c) un continuu prezent cu un comportament haotic spontan; d) o acţiune programată şi desfăşurată conform unui scop bine precizat.

  • 3

    16. Algoritmii sunt definiţi ca: a) serii strict ordonate de operaţii; b) modalităţi de activare a gândirii şi sistemului intelectual; c) sistem operaţional prin care se reunesc părţile într-un întreg; d) modalităţi plastice, deschise de operare a gândirii.

    17. Nivelul cel mai înalt de prelucrare şi integrare a informaţiei despre lumea externă şi despre noi înşine şi prin care se realizează saltul calitativ al cunoaşterii de la particular, accidental, la general, necesar, îl reprezintă:

    a) memoria; b) creativitatea; c) gândirea; d) imaginaţia.

    18. Operaţia de descompunere în minte, a unui obiect, în elementele sale componente şi de apreciere a semnificaţiei fiecărui element în cadrul întregului, este:

    a) comparaţia; b) analiza; c) sinteza; d) abstractizarea.

    19. Care dintre următoarele caracteristici ale voinţei este opusul perseverenţei?

    a) slăbiciunea voinţei; b) încăpăţânarea; c) sugestibilitatea; d) tergiversarea.

    20. Care dintre următoarele cupluri ale motivaţiei sunt corecte?

    a) pozitivă şi negativă; b) intrinsecă şi afectivă; c) negativă şi cognitivă; d) extrinsecă şi pozitivă.

    21. Funcţiile limbajului sunt:

    a) de cunoaştere şi comunicare; b) simbolică, ludică, dialectică; c) expresivă, persuasivă, de reglare; d) toate cele de mai sus.

    22. Formele limbajului extern sunt:

    a) oral şi scris; b) vorbirea cu sine; c) monologul absolut; d) niciunul dintre acestea.

    23. În funcţie de mecanismul şi modul de dezvoltare, atenţia se clasifică în:

    a) atenţia involuntară şi voluntară; b) senzorială şi intelectuală; c) externă şi internă; d) voluntară şi intenţionată.

    24. Sunt însuşiri ale atenţiei:

    a) sensibilitatea; b) volum, expresivitate; c) volum, stabilitate, mobilitate, distributivitate; d) concentrarea, generalizarea, abstractizarea.

  • 4

    25. Atenţia postvoluntară reprezintă: a) atenţie senzorială; b) capacitate de concentrare; c) deprinderea de a fi atent; d) capacitate de înţelegere.

    26. Procesele şi trăirile afective primare cuprind:

    a) emoţiile şi sentimentele; b) pasiunile şi stările afective; c) sentimentele şi pasiunile; d) tonul emoţional, trăirile de natură organică, stările de afect.

    27. Pasiunile ca procese afective superioare sunt:

    a) trăiri afective foarte intense, de lungă durată, care afectează întreaga personalitate; b) trăiri afective complexe, de scurtă durată; c) trăiri afective de scurtă durată, cu desfăşurare calmă sau tumultoasă; d) niciuna dintre acestea.

    28. Aptitudinile ne arată despre un individ:

    a) ce ştie el; b) ce gândeşte el; c) ce poate el; d) ce simte el.

    29. Caracterul reprezintă în cadrul personalităţii, latura:

    a) dinamico-energetică; b) instrumental-operaţională; c) intelectiv-operaţională; d) relaţional-valorică.

    30. Care dintre următoarele enunţuri nu reprezintă trăsături caracteriale?

    a) excitabilitatea; b) lipsa de caracter; c) bunătatea; d) sinceritatea.

    31. Se dă textul: „Apărând şi în familia aceasta neînţelegeri, atunci Ana se decide să divorţeze de el, dar el, neavând ce face, tot îi vor rămâne mamei copiii.”

    În acest enunţ, greşeala de exprimare se numeşte: a) anacolut; b) hipercorectitudine; c) confuzie paronimică; d) cacofonie.

    32. În care serie accentul diferenţiază sensul tuturor cuvintelor?

    a) combina, antic, colaj, coda; b) mura, nara, umbrele, haină; c) diligent, august, plasă, graţia; d) facil, combina, imediat, copii.

    33. Litera x transcrie sunetele ks în toate cuvintele din seria:

    a) exacerba, exclusiv, auxiliar; b) examen, fax, exil; c) excepţie, axă, xerox; d) exerciţiu, exact, excursie.

  • 5

    34. Seria în care se află numai prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale este: a) ca, ca să, ceea ce, căci; b) de, dincolo de, la, până la; c) că, departe de, deci, pe; d) deşi, ca, de pe lângă, ce.

    35. Formele corecte ale imperativului negativ se află în seria:

    a) nu fi, nu plecaţi, nu duce, nu spune; b) nu fii, nu ducea, nu vorbi, nu plecaţi; c) nu spune, nu du, nu faceţi, nu fii; d) nu zii, nu fi, nu duce, nu pune.

    36. Substantivele cu forme identice la singular şi la plural se află în seria:

    a) frate, pui, învăţătoare, cui; b) colindă, pui, om, sită; c) educatoare, pui, tei, piţigoi; d) cui, roată, tei, pantaloni.

    37. Selectaţi seria de caracteristici definitorii pentru următorul text: „Activitatea Consiliului European este reglementată în art. 4 din Tratatul UE. Consiliul stabileşte liniile şi obiectivele politice fundamentale, având deci competenţe directoare.” (Ghidul Consiliului European)

    a) text narativ, referent ficţional, funcţie predominant informativă; b) text descriptiv, referent ficţional, funcţie predominant reflexivă; c) text informativ, referent real, funcţie predominant informativă; d) text argumentativ, referent real, funcţie predominant persuasivă.

    38. Identificaţi figurile de stil utilizate în versurile: „Tu care mi-ai schimbat cărarea / şi mi-ai făcut- o val de mare”. (Tudor Arghezi, Psalmul de taină)

    a) interogaţia retorică şi epitetul; b) exclamaţia retorică şi enumeraţia; c) invocaţia retorică şi metafora; d) interogaţia retorică şi comparaţia.

    39. Se dă textul „Pentru mine artă – zic «artă» şi mă gân

Search related