Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

1/25

1. Manifestari ale inflamaei in diagnoscul gingivitelor si parodontelor marginale

- Semnele principale ale inflamaei sunt:

Modificari de culoare, aspect si consistenta ale gingiei

Modificari volumetrice prin rezorbe vercala la nivelul tesuturilor alveolare

Cresterile de volum ale gingiei sau tumefacile gingivale = definesc dpdv clinic modificarile

histopatologice prin hipertrofie (cresterea prin edem a vol gingiei)

hiperplazie (cresterea de volum prin inmulrea si numarul sporit de cell si fibre

2. Manifestari ale degenerescentei in diagnoscul gingivitelor si parodontelor marginale

- In prezenta semnelor manifestate de inflamae se produc si fenomene degenerave caracterizate prin:

Reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale

Retraca gingivala si atrofia osoasa orizontala sunt rezultatul fenomenelor inflamatorii dar si de involue

precoce sau fiziologica, de varsta ale parodonului marginal

3. Metode moderne de diagnosc microbiologic in clinica gingivitelor si parodontelor marginale

- Metoda culturilor

Permite izolarea speciilor bacteriene patogene, studierea caracterelor si testarea sensib. la AB

Dificulta legate de mennerea pana la insamantare a speciilor recoltate

- Metoda hibridizarii ADN (Metodele de diagnosc prin tehnici ale biologiei moleculare)

Necesita fragmente specifice de ADN capabile sa recunoasca secventele specifice complementare de

ADN bacterian ale micro-organismului de idenficat

Prin metoda hibridizarii ADN exista posibilitatea decelarii ADN bacterian chiar si de la specii care nu mai

sunt viabile

- Sondele ADN

Sondele ADN conn un lant ADN dintrùn microorganism specific, sintezat arficial, capabil sa

hibridizeze secventa sa complementara de acid nucleic din culturi sau produs patologic. Exista sonde ADN capabile sa detecteze specii precum Acnobacilus acnomycetemcomitans, Prevotella

intermedia, Phorphyromonas gingivalis, Treponema dencola- Metoda PCR reaca polimerazei in lant

Ofera posibilitatea ca dintrùn amestec de ADN, dintrùn produs bacterian sa fie decelata chiar si o

singura molecula de ADN prin clonarea acesteia si in afara celulei vii.

- Sonde electronice computerizate

Exercita o presiune constanta asupra tesuturilor parodontale

- Examene radiologice prin tehnici de rediografie liniara

Substrace digitala, asistate de computer

4. Teste moderne folosind biomarkeri pentru diagnoscul gingivitelor si parodontelor marginale

- Testul Periograd evideneaza aspartat-aminotransferaza din lichidul santului gingival

- Testul Periocheck evideneaza proteinazele neutre din lichidul santului gingival

- Testul Prognosk evideneaza elastaza din lichidul santului gingival

- Testul BANA se bazeaza pe depistarea enzimei care hidrolizeaza Benzoyl-DL-argine-naphtylamide si

evideneaza prezenta a 3 microbi patogeni: Porphyromonal gingivalis, Treponema dencola, Tannerella

forsythensis.- Testul TOPAS pune in evidenta metabolii toxici din focarul inflamator

5. Criteriile folosite in clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucures a gingivitelor si parodontelor marginale

- Mecanismul de producere al bolii parodontale

- Gradul de afectare al structurilor parodonului marginal

- Gradul de manifestare al inflamaei


2/25

- Circumstantele specifice si situaile care implica o atudine parculara de diagnosc si tratament

6. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica

- Gingivite induse de placa bacteriana specifica:

1) Gingivita cronica (simpla, necomplicata) prin inflamae de cauza microbiana (prin placa bacteriana)

2) Gingivita hiperplazica prin inflamae microbiana (prin placa bacteriana)

7. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si aparute in cursul unor stari fiziologice

1) Gingivite din cursul unor stari fiziologice

a. Gingivita de pubertate

b. Gingivita din cursul ciclului menstrual

c. Gingivita de sarcina

d. Gingivita de menopauza

2) Gingivite simptomace, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice ca:

a. Gingivita din diabet

b. Gingivita din carenta vitaminei C

c. Gingivite din boli hematologice

i. Leucemii acute si cronice

ii.Anemii

iii. Trombocitopenii

d. Gingivite din boli imunodeficitare

i. Agranulocitoza

ii.Granulomatoza WEGENER

iii. Sarcoidoza

3) Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente

a. Gingivita hiperplazica prin hidantoina

b. Gingivita hiperplazica prin antagonis de Ca

c. Gingivita prin ulizarea medicaei contracepve

d. Gingivita hiperplazica prin ciclosporine

4) Gingivita si gingivostomata ulcero-necroca

a. Pericoronaritele

8. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice

- Gingivite simptomace, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice ca:

a. Gingivita din diabet

b. Gingivita din carenta vitaminei C

c. Gingivite din boli hematologice

i. Leucemii acute si cronice

ii.Anemii

iii. Trombocitopenii

d. Gingivite din boli imunodeficitare

i. Agranulocitoza

ii.Granulomatoza WEGENER

iii. Sarcoidoza

9. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si ca efect secundar a unor medicamente.

- Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente

a. Gingivita hiperplazica prin hidantoina


3/25

b. Gingivita hiperplazica prin antagonis de Ca

c. Gingivita prin ulizarea medicaei contracepve

d. Gingivita hiperplazica prin ciclosporine

10. Clasificarea gingivitelor neinduse de placa bacteriana specifica

a. Gingivita hiperplazica (fibromatoaza) ereditara

b. Gingivita alergica

c. Gingivite descuamave

d. Gingivita si gingivostomata herpeca

e. Gingivita si gingivostomata aoasa recidivanta

f. Gingivita si gingivostomata micoca

g. Leziuni gingivale asociate infecei cu: Neisseria gonorrhea, Treponema pallidum, Mycrobact tuberculosis

h. Leziuni gingivale asociate infecei cu unele specii de streptococi

i. Leziuni gingivale in histoplasmoza

j. Leziuni gingivale in varicela-zoster

k. Leziuni gingivale traumace: fizice, chimice, termice

11. Clasificarea parodontelor agresive

1) Parodonta prepubertala

a. Asociata cu boli generale

b. Asociata cu boli si tulburari genece

2) Parodonta juvenila

a. Localizata

b. generalizata

3) Parodonita marginala agresiva, rapid progresiva

12. Clasificarea parodontelor marginale cronice

1) Parodonta marginala cronica superficiala

a. Cu fenomene hiperplazice

b. Pe fond de involue precoce

2) Parodonta marginala cronica profunda lent progresiva

a. Localizata

b. Exnsa

c. Generalizata

3) Parodonta marginala profunda ulcero-necroca

4) Parodonta distrofica: parodonta marginala cronica mixta

13. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune iniala si precoce

- Dupa primele 2 zile de acumulare a placii se instaleaza leziunea iniala, caracterizata prin:

Hiperemie acva si flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular

Marginae leucocitara si inceputul fazelor de micrare prin diapedeza, in special PMN in corion

Acest stadiu corespunde unei gingivite subclinice

- Evolua leziunii iniale poate fi oprita cu revenire la normal sau prin cresterea infiltratului limfocitar si de

macrofage in corion, procesul inflamator connua sa progreseze spre stadiul de leziune precoce (in aprox o

saptamana) Cresc cell Langerhans -> inierea raspunsului imun prin intermedil cell T

Hiperemia se accentueaza

Apar fenomene de fragilitate capilara


4/25

- Infiltratul leucocitar este alcatuit din: limfocite, mastocite, neutrofile, plasmocite si macrofage

- PMN traverseaza lamina bazala si ajung in epiteliu si in lichidul santului gingival si al pungilor false

14. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune precoce si stabila

- In stadiul de leziune stabila inflamaa poate fi moderata si caracterizeaza gingivita cronica pr-zisa

- Aceasta poate evolua spre parodonta marginala cronica superficiala, cand devine leziune avansata

- In stadiul de leziune stabila, dpdv histologic aceleasi k la sub 15 dar de intensitate mai mica

15. Aspecte histopatologice ale trecerii de la gingivita cronica simpla la parodonta marginala cronica superficiala

- Leziunea stabila poate evolua spre leziune avansata care se manifesta histopatologic prin:

Microulcerai in epiteliu

Cresterea nr de plasmocite

Cresterea nr de limfocite B ( semnaleaza transformarea gingivitei in parodonta)

Epiteliul jonconal prezinta fenomene de largire a spailor intercell si patrunderea in aceste spai a uno

resturi cell provenite din neutrofile, limfocite si monocite distruse Lamina bazala este fragmentata si intretupta in mulple locuri

Dpdv histochimic creste nivelul si acvitatea unor enzime: colagenaza, fosfataza alcalina si acida,

esteraze, elastaza, citocromoxidaza, Laccdehidrogenaza, aminopepdaze.

16. Forme clinice in gingivita cronica simpla

- Dupa localizare si inndere

Papilita = inflamaa papilei interdentare, semnul precoce al gingivitei cronice

Gingivita marginala = afecteaza extremitatea libera a marginii gingivale si mai pun gingia fixa

Gingivita difuza = cuprinde papila interdentara, marginea gingivala libera si gingia fixa

Gingivita localizata = la unul sau unu numar mic de dd

Gingivita generalizata = cuprinde gingia din intreaga cavitate bucala

- Dupa eologie si evolue

Gingivita acuta de cauza microbiana, toxica, traumaca, termica cu evolue rapida de inflamae

manifestata Gingivita subacuta, cu manifestari clinice mai reduse

Gingivita cronica pr-zisa, cu manifestari clinice suportate de majoritatea pacienlor, cu evolue

nedureroasa si uneori cu exacerbari periodice de p acut/subacut17. Semne subiecve in gingivita cronica simpla

- Semnele subiecve sunt reduse ca intensitate si in general sunt suportate de majoritatea pacienlor

Usor prurit gingival

Discrete dureri, suportabile la periaj si in mpul masc. unor alim dure, acre sau prea fierbin

Senzae de usturime

Sangerari gingivale la periaj si mascae

18. Semne obiecve in gingivita cronica simpla

- Principalul semn clinic obiecv este sangerarea gingivala pe seama microulcerailor de la niv epit gingival si al

fragilitai capilarelor din corion

Sangerarea poate fi provocata de:

Angerea si presiunea exercitata de alimente in cursul mascaei

Periajul dentar sau folosirea scobitorii

Succiune voluntara sau involuntara a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere, in afara

mascaei, prin miscarile bulejor, obrajilor, limbii Explorare cu sonda

- Culoarea rosie deschisa a gingiei


5/25

Expresia hiperemiei acve a vaselor din corion

- Tumeface, marirea de volum a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere

Aparia de pungi false produse prin edem inflamator reversibil prin tratam anmicrobian

Epiteliul jonconal nu e desprin de suprafata dintelui

Pungile false au dimensiuni variabile si pot acoperi suprafetele coronare laterale pana aproape de

marginea incizala/ocluzala- Modificari ale aspectului suprafetei gingivale

Suprafata gingiei isi pierde aspectul de gravura punctata sau de coaja de portocala si devine neteda s

lucioasa- Consistenta gingiei este variabila: mai redusa, moale usor depresibila

Este mai ferma in formele cu tendinte proliferave

- Dpdv radiologic nu sunt semne de interesare a osului alveolar

19. Factori favorizan in gingivita hiperplazica de cauza microbiana

- Gingivita cronica de cauza microbiana care aconeaza un mp indelungat (2-3 luni) poate deveni hiperplazica in

condiile unor factori favorizan: Cavita carioase aproximale sau de colet

Obturai in exces in contat cu gingia

Obturai cu suprafata rugoasa, retenva in vecinatatea gingiei

Carii secundare retenve pentru alimente si placa in vecinatatea gingiei Contact traumac si retenv intre corpul de punte si gingia dd stalpi

Contracte traumace intre crosete sau marginile bazei protezelor acrilice si gingie

Impact alimentar direct asupra papilei dentare

Contact traumac si retenv in raport cu gingia al unor aparate ortodonce sau chirugicale

20. Histopatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana

- Hiperplazia gingivala se remarca prin cresterea numarului de cell, in special fibroblas si fibre de colagen

- Hiperplazia se remarca mai pun prin edem intra si intercell.

- Se remarca si capilare de neoformae si un infiltrat inflamator bogat in corion

21. Simptomatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana

- Gingia este marita de volum

- Culoare rosie-violacee

- Suprafata neteda, uneori cu microulcerai sangerande la angere

- Consistenta moale sau mai ferma, cand lipsesc suprainfectarile

- spectul tumefacei hiperplazice este de umflatura de forma hemisfarica usor alungita sau mult alungita, pana

acoperirea unei par din coroana dintelui

- Hiperplazia papilei interdentare poate imbraca uneori aspectul alungit, fuziform, pana aproape de marginea

incizala/ocluzala

22. Gingivita la pubertate

- Poate aparea atat la fete, cat si la baie, in special in zonele bogate in placa bacteriana si tartru

- Simptomatologie Inflamae gingivala cu o culoare rosie-violacee

Tumeface prin edem cu caracter reversibil

Sangerare la mascae, periaj, angere cu sonda

Hiperplazie gingivala, in special vesbular, cu aspect bulbos al papilei

Reducerea inflamaei dupa pubertate

Frecventa intre 11 si 14 ani


6/25

23. Gingivita din cursul ciclului menstrual

- Manifestari de gingivita pe seama unor modificari hormonale sau ca semn al unei disfunci ovariene

Senzae de tensiune si chiar usoara tumeface gingivala

Sangerare gingivala

Usoara crestere a mobilitai dentare fiziologice

Lichidul santului gingival creste in volum pe seama unui exudat inflamator mai bogat in cazul existentei

unei gingivite preexistente

24. Cauzele gingivitei de sarcina

- Apare in unele cazuri in mpul sarcinii si imbraca un caracter acut sau subacut

- Sarcina nu produce gingivita dar poate influenta prin manifestari hormonale reaca locala a tesuturilor fata de

placa bacteriana- In lichidul santului gingival crestere importanta a speciilor anaerobe

- In sarcina produce scazuta de AC

25. Histopatologia gingivitei de sarcina

- Nu s-au remarcat semne histopatologice specifice

- Epiteliul gingival prezinta zone de hiperkeratoza, care alterneaza cu zone ulcerate

- Intre cell epiteliale numeroase zone cu lipsa de omogenitate

- Digitai epiteliale numeroase, care patrund adanc printre papilele corionului -> aspect papilomatos

- In corion: bogat infiltrat inflamator leucocitar si numeroase vase capilare de neoformae cu aspect

teleangiectacc

26. Simptomatologia gingivitei de sarcina

- Gingia este tumefiata, marita de volum neteda, lucioasa, de consistenta moale, decolabila de pe dinte

- Hiperplazia de sarcina se dezvolta mai mult pe papilele interdentare

- Coloare rosu-viu zmeuriu -> rosu-violaceu

- Frecvent gingia este acoperita de depozite purulente

- Sangerare la cele mai mici angeri

- Dureri numai in cursul unor suprainfectari cu caracter acut

- Pot aparea pungi parodontale adevarate

- Mobilitatea patologica grad 1-2 care poate evolua in cazurile grave pana la avulsia dintelui- Uneori hiperplazia are aspect tumoral tumora de sarcina

- Semnele clinicce se accentueaza din luna 2-3 si devin pronuntate in luna 8 si descresc in luna 9

27. Gingivita de menopauza

- Denumita si gingivita atrofica senila

- pare in unele situai de menopauza normala, fiziologica sau dupa overactomii, sterilizari

- Histopatologie

trofie a epiteliului sulcular si oral, in special a straturilor bazal si spinos

Pot aparea ulcerai ale mucoasei gingivale si orale

- Simptomatologie:

Semne subiecve:

Senzae de uscaune si de arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale

Senzai dureroase la contactul cu alimente sau bauturi reci/fierbin

Senzai anormale de gust: acru, sarat

Dificultatea de a purta proteze mobile din cauza unor senzai dureroase, hiperestezice ale

mucoasei bucale

Semne obiecve:


7/25

Mucoasa gingivala si orala au aspect uscat, neted de culoare palida, uneori mai rosie cand gingia

sangereaza usor

Cateodata, fisuri ale mucoasei gingivale

28. Gingivita din diabet

- Principalelle mecanisme prin care diabetul aconeaza aspura gingiei sunt:

Dereglarea metabolismului si acumularea de compusi intermediari cu acune toxica, prin acidoza sular

Cresc trigliceridele, modificari vasculare => fragilitate capilara

- Histopatologie

Ingrosarea membranei bazale dintre epiteliu si corion

Reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor

- Simptomatologie

Hiperplazie gingivala generalizata

Polipi gingivali sesili

Culoare modificata : rosu-caramiziu, rosu violaceu

Frecvente ulcerai, sangerari la angere

Consistenta moale, a papilelor

Frecvent pungi false

Usoara mobilitate, prin edem inflamator

29. Gingivita din hipovitaminoza C

- Este produsa de placa bacteriana in condiile in care deficitul de vitamina C modifica starea tesuturilor prin

edem, hiperplazie si sangerari

- Forma severa a deficientei vitaminei C este scorbutul

- Deficienta de vitamina C are ca efect :

Cresterea patogenitai placii

Cresterea permeabilitai mucoasei bucale

Scaderea integritai perelor vasculari

Scaderea migraei leucocitare

Scaderea sintezei de colagen

In parodonul profund favorizeaza fenomenele de demineralizare

- Histopatologie

Edem

Cresterea permeabilitai capilare

Hemoragie capilara

Reacvitate scazuta a elementelor contracle din perei vaselor sanguine

Staza vasculara in corion

- Simptomatologie

Halena

Hiperplazie gingivala cu ulcerai si sangerari la cele mai mici angeri

Pungi false

Mobilitate prin edem

La pacieni cu igiena buna deficienta de vitamina C manifestari reduse

Prezenta placii accentueaza tabloul simptomac

30. Gingivita din leucemie: histopatologie

- Epiteliul gingival are un aspect polimorf

Poate fi subat si ulcerat sau


8/25

Ingrosat cu fenomene de edem

- In corionul gingival este prezent un infiltrat dens, dar larg raspandit de leucocite in fazele iniale de dezvoltare

- Vasele de sange sunt dilatate si prezinta in lumen numeroase cell leucemice care pot produce microinfarcte si

rare hemai.

31. Gingivita din leucemie: simptomatologie

- In leucemia acuta mieloblasca

In CB bule hemoragice care se sparg cu usurinta lasand ulcerai sangerande si dureroase

Gingivoragii precoce

Gingia are culoare rosie-violacee, cianoca, frecvente petesii si infiltrate leucemice

Ulceraile apar frecvent pe gingie si in zona mucoasei jugale (extrem de dureroase)

Hiperplazia gingivala este frecventa cu caracter extensiv pana la generalizare

Numarul de leucocite variaza intre 10.000 si 100.000/mm3

Stare generala alterata

- Leucemiile cronice

La niv CB manifestari mai reduse:

Tendinta de hiperplazie a gingiilor, care sunt mai ferme

Petesii, echimoze si gingivoragii discrete

Ulcerai rar

32. Gingivita din anemii

nemia spectul gingiei

Hipercroma, macrocitara Gingia cu aspect palid, lucios

Hipocrima, microcitara, feripriva Gingia are o culoare roz-deschis, palid

Drepanocitara, falciforma, siclemia Gingia cu aspect palid, usor galbui

Hemolica normocitara, normocroma Gingie cu aspect palid si poate prezenta ulceracii

33. Gingivita din trombocitopenii

- Trombocitopenia poate fi idiopaca sau secundara (leucemii, tum. Maligne)

- Semnul patognomonic este purpura, caracterizata prin petesii si vezicule hemoragice, in special pe mucoasa

jugala si palanala

- Gingiile sunt tumefiate, de consistenta moale, friabila

- Hemoragii gingivale frecvente si se prod la cele mai mici angeri, periaj, mascae

34. Gingivite din unele tulburari imunodeficitare

- granulocitoza

Pot fi produse de :

Infeci bacteriene sau virale

Hipersensibilitatea la medicamente

Radiai ionizate

Gingivita poate debuta brusc sau dupa o faza eritematoazsa

Ulcerai cu caracter hemoragic si necroc, suprainfectate

spect clinic asemanator cu gingivostomata ulcero-necroca

- Gingivita hiperplazica din granulomatoza Wegener

Boala rara caracterizata prin leziuni necroce si granulomatoase ale tractului respirator si renal

Gingia are aspect hiperplazic, cul rosu-violaceu, prezinta ulcerai si sangereaza cu usurinta

- Gingivita din sarcoidoza

Gingie hiperplazica si ulcerata


9/25

35. Modul de acune al hidanonei in gingivita hiperplazica

- Hidantoina = Dilann, Epanun

- Mod de acune:

Inacveaza colagenaza

Reduce degradarea componentei fibrilade din colagen a substantei fundamentale din corionul gingival s

din desmodonu

Smuleaza proliferarea epiteliului si a fibroblaslor din corion

Sub influenta hidantoinei, fibroblasi sintezeaza o cantate crescuta de componente sulfatate ale

glicozaminoglicanilor, ceea ce mareste masa nefibrilara a substantei fundamentala

- hiperplazia hidanonicaa sa produce si in absenta placii si tartrului

- prezenta placii determina insa o supraadaugare a inflamaei bacteriene, care accentueaza hipertrofia si

hiperplazia gingivala

36. Gingivita hidanonica: histopatologie

- Hiperkeratoza si parakeratoza

- Acantoliza in epiteliu

- Aspect papilomatos al joncunii epiteliu-corion

- Cresterea nr de fibroblas si de vase de neoformae, cu aparia unui tesut conjuncv tanar de neoformae

- Prezenta unor benzi groase de colagen, uneori cu dispozie mai neregulata

- Prezenta a numeroase fibre de oxytalan- Infiltrat inflamator limfocitar, in special in zona subadiacenta a epiteliului sulcular

37. Gingivita hidanonica: simptomatologie

- La inceput hiperplazie de dimensiuni mici, de forma unor margele a papilelor interdentare

- In stadii avansate hiperplazia papilei si a marginii libere se mareste si acopera o importanta suprafata a coroan

dentare

- Hiperplazia este localizata mai mult vesbular

- Zona de gingie fixa este de obicei mai pun hiperplazica, ceea ce o deosebeste de hiperplazia gingivala idiopac

- Culoare roz-deschis, consistenta ferma si nu sangereazza

- Radiologic demineralizare a septurilor interdentare

38. Modul de acune al antagonislor de calciu in hiperplazia gingivala

- ntagonis de Ca: Nifedipin, Nitredipin, Nicardipin, Verapamil, Dilazem)

- Mecanism de acune aspura parodonului marginal:

Crestere a glicozaminiglicanilor sulfata

Smularea factorului de crestere epiteliala

cvarea acidului folic

Smularea sintezei DN si a colagenului

Reducere a reacilor de fibrozare la nivelul cordului, reaci asociate cu administrarea de aldosteron

Cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblas celulari

Nifedipina creste sinteza de proteine de catre fibroblasi ginfivali

Modificare metabolismului fibroblaslor de la nivelul cordului

39. Hiperplazia prin antagonis de Ca: histopatologie

- Bolnavii cardiaci trata cu Nifedipin si Dilazem prezinta:

O retea bocata de benzi groase de fibre de colagen, consecinta a unui intens fenomen de sinteza a

colagenului Aparia de miofibroblas cu microfilamente si cu un recul endoplasmac bine dezvoltat

Fenomene distrofice epiteliale


10/25

Acantoza in stratul spinos

Hiperkeratoza si parakeratoza

Aspect papilomatos al joncunii corio-epiteliale

Prezenta de benzi fibroase in corion

Vase sanguine dilatate

Bogat infiltrat limfoplasmocitar in corion

40. Hiperplazia prin antagonis de Ca: simptomatologie

- re caracter generalizat si predomina vesbular si in zonele interdentare

- Volumul hiperplaziei gingivale este variabil in funce de perioada de mp de medicae

- Culoare gingie rosu congesv -> rosu inchis, acoperit pe aolcuri de placarde galbui

- Gingia hiperplazica este decolabila de pe coroana si acopera exudat purulent

- Consistenta gingiei -> ferma la inceput, in mp-> moale

41. Hiperplazia gingivala la ciclosporine

- Ciclosporinele sunt agen imunosupresori folosi pentru a preveni rejectul de organe transplantate

- Fenomene asemanatoare cu cele produse de hidanona

Gingie de culoare roz, consistenta ferma, tendinta redusa de sangerare

42. Alte denumiri ale gingivitei hiperplazice idiopace

- Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara este cunoscuta si sub denumirea de:

Elifanazis gingival

Macrogingia congenitala

Gingivomatoza

Fibrom gingival difuz

Fibromatoza idiopaca

Hiperplazie gingivala ereditara

Fibromatoza gingivala ereditara

Fibromatoza familiara congenitala

43. Gingivita hiperplazica idiopaca: histopatologie

- Hiperkeratoza excesiva a epiteliului

- Acantoliza in stratul spinos

- Aspect papilomatos al joncunii corio-epiteliale

- Extrem de frecvente benzi groase de colagen

- Numerosi fibroblas in coriun

- Vascularizae redusa in corionul gingival

44. Gingivita hiperplazica idiopaca: simptomatologie

- Hiperplazia afecteaza papilele interdentare, marginea gingivala libera si gingia fixa

- Suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect parcular : granular, de prundis (ingramadire de pietris)

- Gingia are consistenta ferma, volum crescut si poate acoperi in intregime coroanele dinlor care sunt disloca

din pozie normala

45. Gingivita alergica (gingivita cu plasmocite) : histopatologie

- Hiperkeratoza si parakeratoza

- Alterari celulare in stratul spinos si bazal

- Membrana bazala este intacta

- In corion: bogat infiltrat plasmocitar = denumita si gingivita cu plasmocite

46. Gingivta alergica (gingivita cu plasmocite) : simptomatologie


11/25

- Gingia are o culoare rosie intensa, care cuprinde papilele, marginea gingivala libera si gingia fixa

- De cele mai multe ori dispare brusc

- Consistenta gingiei este redusa, moale, friabila

- Volum crescut , aspect usor granular

- Gingia sangereaza cu usurinta la angere si mascae

- Produsa de unele componente din guma de mestecat si pastele de dd

47. Cauzele care produc gingivitele descuamave

- Gingivitele descuamave = denumirea frecventa a unor gingivite cu manifestari bucale in deskeratoza sau

dermatoze: lichen plan, lupus eritematos, psoriazis

- par mai frecvent la femein inainte sau dupa instalarea menopauzei

- Prezenta unei gingivite descuamave poate inso o maladie buloasa (pemfigus vulgar, pemfugoidul mucos

benign)

- Gingivite descuamave se intalnesc in :

Infeci cronice: sifilis, TBC

- Dupa administrare de :

minofenazona, barbiturice, anbioce, citostace

Leziunea de baza in gingivitele descuamave este vezicula cu dimensiuni mici (5mm) si bula (cava cm)

48. Manifestari gingivale in lichenul plan.

- Lichenul plan este o boala autoimuna, o afecune papuloasa a pielii si mucoaselor

- La nivelul gingiei leziunile au o culoase alb-sidefie si prez urmatoarele aspecte:

Leziuni hiperkeratozice

Sub forma de papule izolate

Sub forma de placard

Vezicule si bule care se sparg si rezulta ulcerai

Eroziuni si ulcerai care pot sangera usor la periaj

Atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive ( atrofia papilelor)

49. Manifestari gingivale in pemfigus

- Cel mai frecvent apare o gingie descuamava si uneori vezicule si mai ales bule care se sparg si formeaza ulcera

- In pemfigoidul mucos benign se instaleaza o gingivita descuamava si eroziva

- In sclerodermie mucoasa gingivala indurata si dureroasa

50. Gingivita din pemfigus: histopatologie

- cantoliza in stratul spinos

- Veziculae intnsa intraepiteliala, cu formarea de vezicula si bule

- Infiltrat inflamator cu PMN in corion, in zonele de ulcerae

- Disjunce epiteliu-corion

51. Manifestari gingivale in pemfigoidul mucos benign si in slerodermie

- In pemfigoidul mucos benign se instaleaza o gingivita descuamava si eroziva

- In sclerodermie mucoasa gingivala indurata si dureroasa

52. Pericoronaritele : factori favorizan, simptomatologie

- Factori favorizan

Persistenta unui lambou de mucoasa care acopera paral suprafata ocluzala a molarului in erupe

Malpozia dentara

Formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte (de obicei mandibular)

- Simptomatologie

In forma acuta


12/25

Durere la mascae, trismus, hipersalivae, halena

Exudat purulent sub capusonul mucozal

Adenopae, stare generale alterata, febra

53. Gingivostomata ulcero-necroca: eologie

- In producerea gingivostomatei ulcero-necroce sunt incriminate urmatoarele bacterii:

Spirochete: Treponema dencola, Treponema vincen, Treponema macrodenum

Bacili fuziformi : Fusobacterium nucleatum,

Prevotella intermedia

Pophyromonas gingivalis

Factori favorizan:

Pericoronaritele

Igiena bucala incorecta

Fumatul excesiv

Traumasm direct al gingiei de catre dd atagonis

Deficit in vitaminele C, B1, B2 (alcoolism)

Boli generale cronice: sifilis, tum maligne, leucemii, anemii

Stresul

54. Gingivostomata ulcero-necroca: histopatologie

- Suprafata epiteliului este distrusa si inlocuita de false membrane

- In corionL puternica hiperemie acva si bogat infiltrat cu PMN

- La nivelul zonelor ulcerate si necrozate se descriu 4 zone:

Zona bacteriana cea mai superficiala

Zona bogata in leucocite ( neutrofile+bacterii)

Zona de necroza = resturi de cell + pune bacterii

Zona de infiltrae spirochetala bogata in spirochete, fara bacterii

55. Gingivostomata ulcero-necroca: simptomatologie subiecva

- Dureri intense la angerea gingiei

- Dureri sprontane iradiate in oasele maxilare

- Accentuarea durerilor la contactul cu alimente fierbin, condimente, mascae

- Senzae de gust metalic si alterat

- Limitarea deschiderii gurii prin trismus

- Halena feda intensa

56. Gingivostomata ulcero-necroca: simptomatologie obiecva

- Semnele patognomonice:

Papilele prezinta la varf o ulcerae crateriforma (aspect decapilat)

Ulceraile acoperite de un depozit alb-galbui -> cenusiu

- Alte semne obiecve:

Culoarea rosie a pounilor gingivale neulcerate

Gingivoragii la cele mai mici angeri sau chiar spontane

Hipersalivae vascoasa

Rigiditatea fetei

Adenopae regionala

Stare generala afectata, febra, astenie, insomnie, cefalee, stare depresiva

57. Gingivostomata ulcero-necroca: diagnosc poziv si diferenal


13/25

- Diagnoscul poziv se pune pe baza semnelor clinice, in special a semnelor patognomonice

- Diagnoscul diferenal se face cu:

Gingivostomata herpeca

Gingivostomata aoasa

Gingivite alergice si descuamave

Leziuni dierice

Sifilis

Tuberculoza

Leucemie acuta

Agranulocitoza

Candidoze acute

58. Gingivostomata ulcero-necroca: evolue si complicai

- In absenta tratamentului evolueaza spre forme mai grave cu disfunci parodontale innse si denudarea

radacinilor

Sindromul de alterare a starii generale se agraveaza

In cazuri rare pot aparea complicai mai grave, ca:

Stomata gangrenoasa sau noma

Meningita

bces cerebral

Sepcemie

Rareori, in absenta tratamentului pot retroceda spontan

- Sub tratament

Evolueaza spre reducerea suferintelor acute locale si ameliorarea starii generale

Recidivele sunt destul de frecvente, mai ales in absenta corectarii factorilor favorizan

59. Gingivostomata herpeca: factori favorizan

- Este o afecune contagioasa produsa de virusul herpec

- Apare mai frecvent la copii si are o evolue mai grava decat in cazul erupei herpece in zonele de tranzie

cutaneo-mucoasa

- Dupa o perioada scurta de incubae (2-3 zile) boala debuteaza brusc prin aparia de vezicule solitare sau grupat

pe diverse regiuni ale cavitai bucale si uneori pe piele

- Condii favorizante:

Expunere la soare

Ciclul menstrual

Traumasme, extraci dentare

Vaccinari

Afecuni generale gastrintesnale, gripa, hepata

60. Gingivostomata herpeca: simptomatologie

- Dupa o perioada scurta de incubae (2-3 zile) boala debuteaza brusc prin aparia de vezicule solitare sau grupat

pe diverse regiuni ale cavitai bucale si uneori pe piele

- re o evolue in pusee, de intensitate din ce in ce mai redus si se vindecat total dupa 2 saptamani

- Dupa prima infece cu virusul herpec se instaleaza de obicei o imunitate umorala

- Vezicule de pe mucoasa bucala se sparg in scurt mp de la aparie (cateva ore) si sunt urmate de ulcerai

superficiale

- Ulceraile culoare galben-gri, inconjurate de halou rosu

se pot suprainfecta => devin dureroase


14/25

- stare generale afectata, febra, cefalee

61. Herpangina

- Este o afecune care apare la copii, in special vara

- Leziuni eritematoase, veziculoase si ulcerai la nivelul valului palan si a mucoasei faringiene

- Se poate inso si de infeci cutanate produse de virusul Coxsackie de grup A sau B sau de ecovirusi

62. Gingivostomata aoasa: factori favorizan

- Apare mai frecvent la copii

- Eologia este necunoscuta dar par a fi implicate mecanisme imunopatologice

- Factori favorizan

Locali:

Dulciuri cu alune

Miere, ciocolata, condimente, fumat excesiv, erupa dentara

Schimbarea periei de din

Generali:

Viroze

Afecuni gastrointesnale

Hiperroidisn

Sarcina, menstruae

Stress

63. Gingivostomata aoasa: simptomatologie

- Leziunea elementara este aa

- Leziunea iniala este o vezicula cu durata scurta de viata (cateva ore) pe mucoasa bucala si care prin spargere =>

o ulcerae superficiala

- a poate sa apara pe mucoasa gingivala, labiala, jugala, linguala, fren intr un singur loc sau generalizata

- socierea de ae bucale cu ae in regiunea genitala = aoza bipolara

- Dimensiunile aelor mici 0,2 1 cm, forma rotunda sau alungita, vindecare in 7-10 zile

- Dimensiunile mari de 1-3 cm, contur neregulat, vindecare cu cicatrice in cateva saptamani

- Ulceraa are cul alb-galbuie, margini netede bine conturate, inconjurate de un halou eritematos.

- ele sunt foarte dureroase la mascae, deglue si se pot inso de trismus

- Bolnavii prezinta hipersalivae

- Recidivele apar dupa perioade variabile de mp

- Starea generala poate fi alterata

64. Gingivostomata micoca: condii favorizante

- Cauza acestor imbolnaviri este Candida albicans

- Condiile favorizante ale transformarii Candida albicans dintr`un microorganism nepatogen intr`unul agresiv car

distruge epiteliul si corionul gingival sunt :

Consumul excesiv de AB

Unele boli metabolice: diabetul

Unele boli endocrine: hiporoidismul, boala ADDISON

Sarcina si ulizarea contracepvelor

Scaderea rezistentei organismului in urma tratametului cu citostace si radiaii

La pacieni cu medicae imunosupresiva

SIDA

65. Gingivostomata micoca: semne subiecve

- Senzai dureroase la angere, mascae, contact cu condimente, alimente cu pH acid


15/25

- Fisuri dureroase ale comisurilor bucale

- Dificultatea de a purta protezele mobile

66. Gingivostomata micoca: semne obiecve

- La copii:

Leziunile candidozice au aspectul unor depozite de culoare alb-crem, care imita laptele prins

Ele sunt dispuse pe fata D a limbii si pe marginile limbii, pe muc jugala, palanala si pe gingie

La inceput sunt izolate, apoi confluente pe un fond eritematos, generalizat al mucoasei bucale

Depozitele miceliene sunt aderente si se desprind la o raclare energica => puncte sangerande

- La adul

Leziunile candidozice imbraca forme clinice variate:

Atrofia papilelor filiforme ale limbii => aspect neted, lucios

Hiperkeratoza epiteliului gingival, lingual si uneori jugal si palanal cu aparia unor placi albe

aderente Aspectul de p pseudomembranos, cu placi albe de p lapte prins pe fond de eritem

Fisuri si ulcerai ale comisurii buzelor

Xerostomie

67. Parodonta marginala cronica superficiala: histopatologie

- In epiteliu

Proliferare intensa a cell din stratul bazal si aspectul papilomatos la niv jonct epiteliu-corion

lterari distrofice citoplasmace si nucleare

Disjunci intercell in stratul spinos: segregae cell, acantoliza

Hiperkeratoza si parakeratoza in stratul cornos

Exulcerai cu pastrarea stratului de cell

Ulcerai disecante ale epiteliului jonconal mennute deasupra inserei ligg supraalveolare

- In derm:

Infiltrat dens limfoplasmocitar

Vasodilatae pasiva

Endarterita

Degenerescenta filetelor nervoase

paria la niv microulcerailor epiteliului sulcular si jonconal de mici canta de testut de granulae

- Examinarea microscopica arata:

In epiteliu:

lterari ale mitocondriilor care apar marite de volum

Tendinta de aglomerare a ribozomilor

In corion

Distrugeri mitocondriale si nucleare

68. Parodonta marginala cronica superficiala: semne subiecve

- Semnele clinice din gingivita sunt mai intense si apar mai frecvent

Prurit gingival

Usturimi gingivale

Jena dureroasa gingivala, accentuata la periaj si mascae

Sangerari frecvente ale gingiei la angeri usoare si la sucune

Semnul PATOGNOMONIC: senzaa de egresiune a unui / unor d cu o durere periradiculara si

interrariculara cu urm caracterisci: Durerea este localizata


16/25

Apare mai frecvent dimineatza si dispare dupa cateva miscari de mascae

Intensitate medie, suportabila, uneori discreta

Senzaa de egresiune usor dureroasa care apare manal in intercuspidare maxima poate fi pusa

in evidenta in cursul zilei in RC

69. Parodonta marginala cronica superficiala: semne obiecve

- Sangerare la angeri usoare cu sonda

- Semne de inflamae gingivala:

Culoare rosie-violacee a papilelor, marginilor gingivale si pe alocuri ale gingiei fixe cu aspect lucios

Tumeface cu prezenta a numeroase pungi false

Papila gingivala tumefiata cu aspect filiform prelins spre marginea incizala/ocluzala

Uneori papila poate fi desprinsa de pe dinte

Papila gingivala are uneori aspect lobulat cu un sant discret la baza, care o delimit de g. fixa

Marginea gingivala libera este intrerupta pe alocuri de fisuri acoperite de un exudat serofibros sau

purulent Usoara mobilitate dentara, de obicei de gradul I, prin edem inflamator in desmodonu

Uneori hiperplazie gingivala sau retrace gingivala

70. Parodonta marginala cronica superficiala: semne radiologice

- Semnul caracterisc al suferintei osoase : demineralizarea (halistereza) care se prezinta sub forma unei

radiotransparente cu localizare diferita:

Halistereza marginala la nivelul varfului septului alveolar (interdentar sau interradicular) cu aspect difuz

sau de triangulae cu baza spre marginea crestei septale si vf spre apical

Halistereza axiala in lungul septului alveolar cu aspec de sirag de margele sau connuu (aspect de

canal septal

In aproape totalitatea septului alveolar si parcelar la nivelul corcalei interne (lamina dura) ceea ce indic

un stadiu avansat de suferinta osoasa si iminenta resorbei osoase

71. Parodonta prepubertala

- Apare la dena temporara si mixta si este asociata unor boli generale ca: leucemia, neutropenia

- Parodonta prepuberala poate fi asociata cu boli si tulburari genece :

Sindromul PAPILLON-LEFEVRE

Pierderea dd temporari la varsta de 5-6 ani si a dinlor permanen in jurul varstei de 15

Sindromul DOWN

La niv parodonului marginal apar pungi adanci

Sindromul COHEN

Sindromul EHLERS-DANLOS afectarea tuturo purilor de colagen

Hiperelascitatea pielii si a arculailor cu cresterea mobilitai dentare

Calcifieri subcutanate

Pseudotumori subcutanate

Defecte oclulare

Sindromul MARFAN

Sindromul CROSS-McKUSICK-BREEN

Hipertrofie gingivala

Sindromul deficientei de adeziune leucocitara

Boala CROHN

Boala Cell LANGERHANS

72. Parodonta juvenila: eologie


17/25

- In producerea parodontei juvenile sunt considerate patogene 2 bacterii:

cnobacillus acnomucetemcomitans

Capnocytophaga spugena

+

Mycroplasma

Spirochete

- Endotoxina eliberata de cnobacilus acnomycetemcomitans poate produce fenomene de hipersensibilitate d

p SHW RTZM N, agregarea trombocitelor, acvarea complementului si resorbe osoasa

- In producerea bolii au mai fost incriminate : ereditatea si contagiozitatea microbiana din cadrul familial

73. Parodonta juvenila: histopatologie

- Semnele de inflamae sunt de pul unor ulcerai reduse in adancime ale epiteliului sulcular

- Disjunce intre epiteliu si dinte

- Infiltrat inflamator predominant plasmocitar

- Distruci de colagen mai redusa ca in parodonta adultului

74. Parodonta juvelina: simptomatologie

- Se caracterizeaza prin lipsa unei inflamai evidente clinic

- Principalele semne de imbolnavire sunt:

Mobilitate dentara patologica

Pungi parodontale adevarate

Migrari patologice ale primilor molari si incisivi

Frecvent incisivii maxilar migreaza vesbular si distal cu formarea diastemei patologice

Retrace gingivala

Hiperestezie dennara

Formarea de abcese parodontale in formele avansate de imbolnavire

- In forma localizata, semnele clinice descrise se produc in urmatoarele zone:

Primii M superiori si inf

Inc S si I

Primii M si incisivii

Primii M , inc si dd imediat vecini

- Radiologic: se remarca o resorbe osoasa vercala, avansata, in special la nivelul molarilor si incisivilor

75. Parodonta marginala cronica profunda la adult: histopatologie in epiteliu

- In epiteliu:

Leziuni proliferave care alterneaza cu zone de ulcerae si exfolieri masive

Degenerescente celulare si alterarea legaturilor intercelulare pe zone innse

Disjunca epiteliului jonconal de dinte

76. Parodonta marginala cronica profunda la adult: histopatologie in corion

- Vasodilatae cu caracter paralic (vasoplegie)

- Degeneresceta fasciculelor de fibre nervoase perivasculare

- Infiltrat limfoplasmocitar abundent

77. Parodonta marginala cronica profunda la adult: simptomatologie subiecva

- Semnele clinice din parodonca marcinala cronica superficiala sunt mai accentuate si prezinta unele caractere

parculare: Tulburari de mascae, ca urmare a mobilitai dentare patologice

Tulburari de fonae , ca urmare a diastemei si tremelor patologice

Tulburari fizionomice, ca urmare a migrarilor dentare patologice


18/25

Manifestari psihice: anxietate exagerata pana la tulburari manifeste de comportament

78. Parodonta marginala cronica profunda la adult: semne de inflamae

- obiecv:

semne de inflamae gingivala mai accentuate fata de PMCS

mobilitate patologica de gr 2 sau 3

retrace gingivala ca urmare a resorbei suportului osos alveolar

pungi parodontale adevarate

migrari patologice

afectarea gingivo-osoasa a bifurcailor si trifurcailor dd laterali

79. Parodonta marginala cronica profunda la adult: pungi parodontale adevarate

- Uneori pungile au peretele extern paral osos in zonele de intalnire a osului alveolar cu prelungiri din corpul

oaselor maxilare (liniile oblice (externa si interna), cr zigomaco-alveolara, zona palana din dr dd frontali sup)

In aceste zone se pot dezvolta pungi osoase

- Connutul pungilor parodontale

Tesut epitelial proliferat din epiteliul jonconal si sulcular

Tesut conjuncv de neoformae

Fragmente de os alveolar necrozat

Cell epiteliale descuamate

Bacterii intregi si fragmentate

Leucocite distruse

Fragmente de cement desprinse de dinte

Exudat seros, sero-fibros si purulent

80. Parodonta marginala cronica profunda la adult: migrari patologice

- Mecanismul migrarilor patologice este dependent de distruca conexiunii dento-alveolare, ceea ce antreneaza

mobilitatea patologica- Stopurile incizale si ocluzale isi pierd caracterul stabil

In zona frontala dd prezinta o erupe acva accelerata (chiar si in prezenta antagonislor)

Se distanteaza prin vesbularizare si apar false ocluzii adanci

Coroanele clinice ale dd cresc

Dd par alungi

Se produce diastema si apar treme patologice

In zona dd laterali chiar in prezenta vecinilor, dd au tendinta de deplasare in plan transversal cu :

Vesbularizari la maxilar si mandibula

La mandibula pot aparea si lingulizari cu treme patologice

81. Parodonta marginala cronica profunda la adult: afectarea gingivo-osoasa a furcailor

- Se descriu urmatoarele grade de afectare

Gradul 1 - Leziunile sunt incipiente si afecteaza in principal gingia.

- Gingia se retrage si pune in evidenta furcaa, fara ca sonda sa patrunda intraradicular

Gradul 2 - Sonda patrunde interradicular pe o distanta de 1-3 mm- Examenul radiologic nu deceleaza o resorbe semnificava, evidenta a septului

- Demineralizarea este prezenta

Gradul 3 - Sonda patrunde adanc interradicular dar nu trece pe versantul opus

- Exam radiologic pune in evidenta resorba limbusului seplui interradicular

Gradul 4 - Sonda traverseaza in intregime spaul interradicular pana la niv furcaei de pe versantul

opus- Radiologic se constata grade diferite de resorbe osoasa a septurilor interradiculare


19/25

82. Parodonta marginala cronica profunda la adult: semne radiologie

- Examenul radiologic arata o resorbe a osului alveolar cu caracter inegal ca profunzime si dispozie in fdiferitele

zone ale arcadelor dentare

- Este o resorbe osoasa vercala

- specte radiologice parculare:

Craterul (defectul) septal interproximal

Este rezultatul unei resorbi vercale care afecteaza corcala interna (lamina dura), marginea

crestei osoase septale si osul spongios subadiacent

Defectul osos are deschidere crateriforma mai larga spre coronar si orientata spre cementul

radicular

Craterul (defectul) septal aproximal

Este rezultatul unei resorbi vercale care afecteaza corcala interna pe ambele fete (M si D) ale

septului interdentar si osul spongios subadiacent

Forma unei piramide cu baza spre coronar si vf spre apical

Resorba crenelata

Inegala de la un dinte la altul al marginilor osului alveolar

83. Parodonta marginala rapid progresiva: eologie si patogenie

- Eologia Acnobacillus acnomycetemcomitans


Porphyromonas gingivalis

Tannerella forsythensis

Fusobacterium nucleatum

Eikenela corrodens

Campylobater rectus

- Patogenie au fost incriminate mecanisme ca:

Modificari ale chemotacsmului neutrofilelor fata de bacterii

Acvarea policlonala a limfocitelor B Alterari ale funcilor limfocitelor T

Producerea de autoancorpi fata de colagen

84. Parodonta marginala rapid progresiva: simptomatologie

- Boala apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 de ani, cu un maxim de incidenta a episoadelor agresive si de

pierdere a tuturor dinlor in jurul varstei de 30-35 de ani

- Pentru a considera o parodonta marginala drept rapid progresiva este necesara examinarea in mp si

evidenerea la interval de cel pun cateva saptamani a unor episoade de evolue agresiva, cu semne de

inflamae florida, ale unei parodonte marginale cronice profunde

- In cursul acestor episoade se produc :

Inflamai gingivale cu caracter acut sau subacut

Tumefaci voluminoase ulcerate, sangerande si suprainfectate

Exudatul purulent din plagile parodontale este bogat reprezentat

Mobilitatea patologica este accentuata si se pot produce avulsii

- Episoadele agresive pot alterna cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau chiar ani de zile in care semnele

de inflamae gingivala se reduc, dar pungile persista

85. Parodonta marginala profunda rebela(refractara) la tratament


20/25

- Se caracterizeaza printr`un raspuns redus sau absent la tratament

- Nu trebuie confundata cu parodontele marginale recidivante prin refacerea placii bacteriene

- Parodonta marginala refractara la tratament prezinta 2 forme clinice principale

Imbolnavirea se produce in zone greu accesibile pentru indepartarea placii bacteriene

Furcai adanci, neregularita retenve ale unor suprafete radiculare

Cazuri de parodonta prepuberala sau rapid progresiva la adult, cu importante influente microbiene si

implicai imunologice

- SLOTS si RAMS descriu in parodonta refractara la tratament urmatoarele microorganisme

Fusobacterium nucleatum


Acnobacillus acnomycetemcomitans

Micromonas micros

Tannerela forsythensis

Campylobacter rectus

Phophyromonas gingivalis

Specii de candida

Enterobateriaceae

- Semnele clinice constau in evolua connua a leziunilor preexistente sau aparia altora noi dupa instuirea

tratamentului, care nu produce efecte benefice notabile

86. Parodonta distrofica: semne ale leziunilor de p distrofic

- Retrace gingivala cu semne de inflamae papilara si marginala reduse

- Uneori se constata la nivelul marginii gingivale incizuri cuneiforme, usor curbate, ca un apostrof

- Marfinea libera gingivala are uneori aspect de rulou ingrosat (festonul McCALL)

- Hiperestezie

- Fisurile STILLMAN si festoanele McCALL nu sunt caracterisce numai parodontei distrofice

Ele pot sa apara si in alte forme de imbolnavire si se insotesc de inflamae gingivala supraadaugata

87. Parodonta distrofica: Semne de leziuni inflamatorii

- Pungi de adancime mica sau medie 2-4 mm

- Exudat inflamator redus sau clinic absent

- Mobilitate dentara redusa

- Rare si nesemnificave migrari patologice

- Frecvente grade de implicare a retracei gingivale si a atrofiei osoase la nivelul furcailor

- Radiologic: resorbi reduse de p vercal , pe fondul atrofiei osoase orizontale

88. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA

- Eritemul gingival linear sau gingivita HIV

Se prezinta ca un lizereu eritematos de cul rosu aprins cu sangerari la angeri usoare

Localizat sau generalizat

Situat la nivelul papilelor interdentare si a marginilor gingivale libere

In stadii mai avansate se exnde si la niv gingiei fixe si poate cuprinde si mucoasa alveolara

Suprainfectarile micoce sunt frecvente

La pacieni HIV sunt frecvente gingivitele ulcero-necroce si chiar stomatele ulcero-necroce

- Parodonta marginala ulcero-necroca rapid progresiva

Apare mai frecvent la persoanele infectate cu HIV

Boala poate fi localizata sau generalizata si se caracterizeaza prin

Leziuni distrucve ale gingiei si ale osului alveolar


21/25

Osul alveolar prezinta frecvent fenomene de sechestrate ( este denudat de tes moi)

89. Candidozele bucale la bolnavii SIDA

- Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta in diferite moduri:

Candidoza eritematoaza

La nivelul mucasei bucale si/sau linguale, cu zone de culoare rosie

Uneori depapilari zonale si parcelare a mucoasei linguale

Candidoza pseudomembranoasa

Cu leziuni albicioase detasabile prin stergere si care lasa o suprafata sangeranda

Situate mai frecvent la nivelul boli palane

Candidoza hipertrofica si hiperplazica

La nivelul intregii mucoase bucale

Caracterizata prin prezenta unor placi mici sau mulple de culoare alba sau pigmentate

Candidoza hipertrofica linguala

Acelasi aspect ca la nivelul mucoasei bucale

Cheilita angulara micoca

Leziuni sub forma de fisuri acoperide uneori de false membrane care se pot indeparta prin

stergere Asociata uneori cu xerostomie

90. Leucoplazia viloasa si sarcomul KAPOSI la bolnavii SIDA

- Leucoplazia viloasa

Caracterizata prin hipertrofia papilelor filiforme de pe marginile si fata D a limbii

Confera limbii un aspect paros

- Sarcomul KAPOSI

Este o tumora maligna nespecifica infecei HIV, dar care apare mai frecvent la bolnavii SIDA

La inceput se manifesta sub forma de macule de culoare rosie sau bruna, sau albastruie

Uneori aspect de papula sau mici formauni nodulare localizate pe gingie si bolta

Ulterior, se maresc in volum si imbraca un aspect de hematom sau hemangiom

91. Manifestari extrabucale si generale frecvent intalnite in SID

- denopae subangulomandibulara si cervicala anterioara

- Candidoza la nivelul esofagului, traheii, bronhiilor si plamanilor

- nglomatoza bacilara cu manifestari la nivelul pielii, de pul bolii gherelor de pisica

- Histoplasmoza

- Pneumonii

- Toxoplasmoza cerebrala

- Neuropai

- Tulburari cognive si de memorie

- Dementa

92. Semne imediate ale traumei ocluzale

- Trauma ocluzala poate fi acuta sau cronica

- Semnele clinice ale traumei ocluzale acute sunt : imediate si tardive

- Semne imediate:

Jena dureroasa

Durere violenta trecatoare (in cateva secunde)

Dureri prelungite, insote de o crestere a mobilitai dentare, care se menn de la cateva ore la cateva

zile, in funce de efectul traumei ocluzale


22/25

Contuzie

Subluxae

Luxae dentara

93. Semne tardive ale traumei ocluzale

- In majoritatea cazurilor se constata ca in urma cu luni sau chiar ani de zile pacientul obisnuia sa exercite presiun

excesive prin spargerea intre dd de samburi, oase sau prin scoaterea capacelor sau dopuri de la scle- In aceste situai se produc:

Microrupturi ale ligamentelor

Microhemoragii

Microhematoame, cu eliberare de enzime lizozomale, care parcipa la fenomenele de histoliza sulara s

prin suprainfectare se instaleaza mobilitatea dentara patologica- Radiologic predomina o demineralizare intensa si difuza si mai pun resorba osoasa

94. Semne clinice ale traumei ocluzale cronice

- Trauma ocluzala cronica (prin obturai sau corane inalte, hipersolicitarea dd care marginesc brese edentate,

bruxism) se insoteste de : Cresterea mobilitai dentare peste limitele normale

Retrace gingivala

- Trauma ocluzala cronica este urmata in multe cazuri (atunci cand nu este excesiva) de fenomene adaptave:

Ingrosarea ligg periodontal Ingrosarea pe alocuri a laminei dura

Condensarea structurii osului trabecular, spongios

Ingrosarea marginii osului alveolar

95. Semne radiologice ale traumei ocluzale cronice

- Largirea spaului dento-alveolar

- Defecte angulate ale varfului speturilor, fara rezorbi osoase accentuate

- Uneori, fenomene de rizaliza

96. Semnele clinice si radiologice in cazul lipsei contactului ocluzal

- Lipsa contactului ocluzalt (prin incluzii primare, absenta antagonislor prin edentai) se poate manifesta prin:

Reducerea spaului dento-alveolar Reducerea grosimii ligamentului periodontal

Radiotransparenta crescuta a osului alveolar, prin demineralizare sau osteoporoza.

97. Retraca gingivala

- Reprezinta expresia clinica a unei evolui obisnuite, prin erupe pasiva sau a unor circumstante anormale sau

patologice

- Retraca gingivala este evidenta clinic in condii de imbolnavire a parodonului marginal si este urmarea

distrugerii prin resorbe inflamatorie a osului alveolar subadiacent, care ii serveste in mod normal drept suport.- Gradul de retrace gingivala mai poate fi influentat de factori diversi:

Depunerile masive de tartru in zona santului gingival

Trauma ocluzala, bruxismul

Unele obiceiuri vicioase ( apasarea gingiei cu un obiect dur)

Trauma directa asociata cu inserarea in tesuturile moi a unor microobiecte (podoabe metalice)

Factori anatomici (tulburari de erupe, malpozii dentare, tracunea exercitata de frenuri)

Impactul alimentar cu acune directa

Trauma mecanica prin periaj excesiv

Cauza iatrogene de ordin restaurav prin obturai/lucrari cu acune traumaca directa asupra gingiei


23/25

Unele interveni chirurgicale gingivectomia)

- Retraca gingivala se insoteste de:

Hiperestezie la contactul exprolaror cu instrumentele metaliza, alimente fierbin sau reci

Dificultatea de a efectua un periaj corect si eficient

Reducerea eficientei detartrajului manual, mecanic si cu ultrasunete

Cresterea riscului de aparie a cariilor in zonele sensibile si de sintalare cu o mai mare incidenta a

gingivitelor Aspet nefizionomic su suferinte subiecve si obiecve care deriva din aceasta

98. rgumente privind interdependenta dintre pulpa dentara si parodonul marginal

- Originea embrionara a pulpei si parodonului marginal care den o memorie geneca unitara, comuna

- Existenta unor canalicule colaterale la niv radacinii dd, prin care trec acastomoze casculare si conexiuni nervoase

intre spaul endodonc si spaul dentoalveolar

- Depunerile mari de denna secundara la nivelul coletului dinlor, mai ale in condii de retrace gingivala prin

parodonte marginale cronice distrucve

- paria unor complicai pulpare acute la dd parodontoci indemni de carie

- Fenomene frecvente de degenerescenta pulpara fibroasa si calcara la dd parodontoci lipsi de carii

- Efectele benefice ale devitalizarii dd parodontoci care intrerup lantul parogenic indus de modificarile pulpare

inflamatorii si degenerave

Devitalizarea este urmata de reducerea inflamaei paridontale si scaderea mobilitai patologice

- Sensibilitatea propriocepva caracterisca parodonului marginal in relae morfologica si funconala cu

structurile dentare

99. Evolua gingivitei cronice propriu-zise

- Gingivita cronica propriu-zisa poate evolua, in absenta tratamentului, cu perioade de exacerbari si remisiuni

- Evolua spre parodonta nu este o rebula, in sensul trecerii de la o faza de imbonavire usoara la una mai grava

- Evolua gingivitei cronice spre parodonta ne de :

Exacerbarea influentei unor factori favorizan locali:

Obiceiuri vicioase

Trauma ocluzala

Fumat

paria unor boli generale, in condiile acunii cauzale a placii bacteriene

100. Evolua parodontei marginale cronice profunde a adultului

- PMCP evolueaza cel mai de in mod lent

- In forma rapid progresiva, mai rara, evolua este accelerata, iar prognoscul rezervat

- Prognoscul depinde de gradul de resorbe osoasa si de mobilitatea patologica

- O resorbe osoasa pe mai mult de 2 supratefe radiculare si mai mult de din lungimea radacinii indica un

prognosc rezervat, dar nu este un criteriu de certudine

- Mobilitatea patologica de gradul III indica de regula un prognosc rezervat

- Evolua bolii parodontale este influentata de factori locali favorizan, de varsta si de instalarea unor boli genera

si de efectele secundare ale unor medicamente

- Complicaile locale pot fi:

bcesul parodontal marginal

Hiperestezia dennara

Lacunele cuneiforme

Carii sub coletul anatomic

Necrozele pulpare


24/25

Parodonte apicale retrograde

101. bcesul parodontal marginal: semne clinice subiecve

- Subiecv, semnele descrise sunt relav reduse:

Jena dureroasa la mascae, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie

Rar, durerile sunt intense, chiar violente si iradiaza => artrita temoro-mandibulara

102. bcesul parodontal marginal: semne clinice obiecve

- Tumeface circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni de la 1-2 mm pana la 1,5 cm

- Dd limitan sunt in generali indemni de carie

- Mucoasa acoperitoare innsa, lucioasa, rosie si poate prezenta in zona de bombare maxima o porune de

culoare alb-galbuie, semn al unei perforari iminente sau chiar un orificiu fistulos

- bcesul parodontal marginal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoci de fenomene de cheilita a buzei

superioare

- Consistenta abcesului situat vesbular si lingual este moale, depresibila

- In abcesul situat palanal in primele faze consistenta este ferma

- Percua transvesala a dd limitrofi este de regula mai dureroasa decat cea vercala

103. bcesul parodontal marginal: forme clinice

- bcesul parodontal poate fi :

Simplu cand tumefaca se afla pe aceeasi fata cu punga parodontala

Serpiginos cand exudatul purulent migreaza de pe o fata a radacinii si devine aparent pe alta

- Testele de vitalitate a dd limitrofi sunt pozive, in general la intensita mai mai ale smulilor folosi

- denopaile loco-regionale sunt frecvente

104. Hiperestezia dennara: mecanisme de producere

- Hiperestezia suprafetelor radiculare reprezinta senzaa dureroasa de intensitate redusa, medie sau intensa, care

se produce la contactul acestora cu agen mecanici, termici sau chimici

- Hiperestezia se poate instala dupa:

Retraci gingivale prin involue sau distruce parodontala

Detartraj

Chiuretaj radicular

Interveni chirurgicale (gingivectomie)- Hiperestezia devine manifesta in urmatoarele condii:

Contactul cu un instrument metalic, periuta de dd

Contactul cu alimente reci sau calde

Contactul cu alimente solide sau lichide, acre sau dulci

- Hiperesteziei i se atribuie mai multe mecanisme de producere:

1) Smularea directa a unor terminai nervoase dennare

2) Smularea prelungirilor odontoblasce din tubii dennari

3) Smularea nervoasa prin eliberarea unor polipepde in cursul agresiunilor pulpei dentare

4) Smularea formaunilor nervoase ale pulpei ca urmare a deplasarii lichidului dennal prin

mecanisme hidrodinamice105. Hiperestezia dennara : semne clinice

- Senzae dureroasa de intensitate redusa, medie sau intensa

- Se produce la contat cu agen mecanici, termini sau chimici

106. Alte complicai locale decat abcesul parodontal marginal si hiperestezia dennara.

- Lacunele cuneiforme

Apar la coletul dinlor, mai frecvent vesbular


25/25

Aspect : lipsa de substanta de forma triunghiulara, cu baza spre exterior si vf spre axul longitudinal

- Cariile situate sub coletul anatomic

Sunt favorizate de rezistenta mecanica mai redusa a cimentului si a dennei radiculare

- Pulpitele acute laterograde

Prin canalele colaterale sau prin orificiul apical

Au o frecventa redusa (2%) din imbolnavirile parodontale profunde

- Necrozele pulpare

Sunt consecinta traumasmelor mecanice, pana la rupturi ale pachetului vasculo-nervos apical la dd

parodontoci cu mobilitate Pot sa apara si prin leziuni directe in cursul intervenilor chirurgicale parodontale in pungi adevarate far

devitalizarea in prealabil a dd- Parodontele apicale pe cale retrograda

Prin pungi parodontale adanci si imbraca aspecte clinice si radiologice diferite:

De la forme acute la forme cronice

De la rezorbiosoase parcelare, la forme exnse periradicular si periapical

107. Complicai loco-regionale ale parodontelor marginale

- Celulite

- Osteite si osteomielite ale oaselor maxilare

- Sinuzita maxilara

- Adenite

- Tromboflebita sinusului cavernos

- Abces cerebral

108. Complicai la distanta si generale ale parodontelor marginale

- Colecista prin piofagie in condii de hipo sau anaclorhidrie gastrica

- Sepcemie

Documents

Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987