Subiecte pentru concursul de admitere sesiunea 2018administratiepublica.eu/sites/default/files/300_Istorie 2018.pdf · Anonymus, căruia i se atribuie lucrarea Gesta Hungarorum, era:

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București, T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: [email protected] :facebook.com/administratiepublica.eu 1

SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

www.administratiepublica.eu

Subiecte pentru concursul de admitere

sesiunea 2018

Proba: ISTORIA ROMÂNILOR

http://www.administratiepublica.eu/




Identificaţi varianta corectă de răspuns la următoarele întrebări Itemi cu valoare de 2 puncte 1. În lumea bizantină, prima menţiune privind originea etnică a românilor, s-a făcut în tratatul militar numit:

a. Gesta Hungarorum; b. Gesta Hunnorum et Hungarorum; c. Strategikon; d. Despre administrarea imperiului.

2. Lucrarea Despre administrarea imperiului, aparţinându-i împăratului bizantin Constantin al VII – lea Porfirogenetul, apare în secolul: a. VII; b. VIII; c. IX; d. X.

3. Anonymus, căruia i se atribuie lucrarea Gesta Hungarorum, era: a. cancelarul regelui maghiar Matei Corvin; b. notarul regelui maghiar Carol Robert de Anjou; c. cancelarul regelui maghiar Ludovic I de Anjou; d. notarul regelui maghiar Bela.

4. Cronicarul maghiar Simon de Keza – secolul al XIII – lea, este autorul lucrării: a. Despre administrarea imperiului; b. Hungaria; c. Gesta Hunnorum et Hungarorum; d. Supplex Libellus Valachorum.

5. Cronicarul bizantin din secolul al XII - lea care, străbătând teritoriile nord – dunărene, afirma despre locuitorii acestora „ că sunt veniţi demult din Italia”, se numea: a. Ioan Kinnamos; b. Mauricius; c. Simon de Keza; d. Flavio Biondo.

6. Episcopul de Gnezno, Jan Laski, a afirmat, în secolul al XVI- lea, originea romană a populaţiei din Moldova, în cadrul: a. Sinodului de la Alba – Iulia; b. lucrării Legenda Sfântului Gerard; c. Conciliului de la Lateran; d. lucrării Descriptio Moldavie.

7. La jumătatea secolului al XV – lea, Laonic Chalcocondil, grec stabilit în Italia, îi numea pe locuitorii din nordul Dunării: a. vlahi; b. blachi; c. valahi; d. daci.

8. Lucrarea Hungaria, aparţinându-i lui Nicolaus Olahus, apare în: a. prima jumătate a secolului al XIV – lea; b. a doua jumătate a secolului al XV– lea; c. prima jumătate a secolului al XVI – lea; d. a doua jumătate a secolului al XVII – lea.

9. Johannes Honterus era originar din: a. Sibiu; b. Braşov; c. Cluj; d. Alba – Iulia.

10. Umanist de faimă europeană, Nicolaus Olahus, era de origine: a. român; b. sas;





c. maghiar; d. bizantin.

11. Fondarea Băncii Naționale a României a avut loc în anul: a. 1880; b. 1890; c. 1900; d. 1918.

12. Tratatul de pace de la San- Stefano a fost încheiat între Rusia și Turcia în anul: a. 1878; b. 1879; c. 1880; d. 1881.

13. României i-a fost recunoscută independența în urma tratatului de pace de la: a. Berlin; b. Paris; c. Roma; d. Viena.

14. În urma tratatului de pace de la Berlin (1878), România a cedat Rusiei: a. Bucovina; b. Sudul Basarabiei; c. Dobrogea; d. Oltenia.

15. În urma tratatului de pace de la Berlin (1878), România a obținut: a. Bucovina; b. Basarabia; c. Banatul; d. Dobrogea.

16. În 1883 România a aderat la: a. Antanta; b. Tripla Alianță; c. Alianța celor Trei Împărați; d. Liga Națiunilor.

17. Aderarea României la Tripla Alianță a avut loc în anul: a. 1861; b. 1878; c. 1880; d. 1883.

18. România a intrat în Primul Război Mondial alături de: a. Antanta; b. Tripla Alianță; c. Statele Unite ale Americii; d. Liga Națiunilor.

19. Tratul de alianță dintre România și Antanta a fost încheiat în anul: a. 1883; b. 1914; c. 1915; d. 1916.

20. Domnia regelui Carol I de Hohenzollern – Sigmaringen s-a încheiat, prin moartea monarhului, în anul: a. 1914; b. 1916; c. 1918; d. 1927.

21. Regimul habsburgic s-a instaurat în Transilvania în secolul: a. XVI; b. XVII;





c. XVIII; d. XIX.

22. În secolul al XVII – lea, Imperiul Otoman a confirmat pierderea controlului său asupra Transilvaniei, prin pacea de la: a. Bucureşti; b. Passarowitz; c. Adrianopol; d. Carlowitz.

23. Adunarea reprezentativă a Transilvaniei în timpul stapânirii otomane – secolele XVI – XVII – se numea: a. Adunarea Stărilor; b. Dietă; c. Sfatul domnesc; d. Cancelarie.

24. Cea mai importantă dregătorie în Ţara Românească era: a. Vornic; b. Marele Ban al Craiovei; c. Spătar; d. Portar al Sucevei.

25. Dintre dregători, şeful curţii domneşti era: a. Spătarul; b. Logofătul; c. Comisul; d. Vornicul.

26. Momentul culminant al dominaţiei Porţii asupra voievodatelor româneşti extracarpatice a coincis cu: a. cucerirea Moldovei şi a Ţării Româneşti; b. instaurarea domniilor fanariote; c. victoria turcilor în Războiul dintre 1877 – 1878; d. încheierea tratatului de pace de la Paris din 1856.

27. Primul dintre comitatele maghiare din Transilvania, atestat în 1111, a fost: a. Bihor; b. Cluj; c. Dăbâca; d. Crasna.

28. Din secolul al XII – lea, Transilvania a fost organizată ca: a. principat autonom sub suzeranitate otomană; b. voievodat autonom sub protectorat ţarist; c. voievodat autonom sub suzeranitate maghiară; d. principat autonom sub dominaţie habsburgică.

29. Gyula a fost învins în jurul anului 1000 de către regele maghiar: a. Ștefan; b. Arpad; c. Ahtum; d. Tuhutum .

30. Cavalerii teutoni au fost colonizați de regalitatea maghiară în: a. Țara Făgărașului; b. Țara Hațegului; c. Țara Bârsei; d. Țara Făgărașului.

31. Planul de oblăduire aristo – democrăticească – 1802 – îi este atribuit lui: a. Tudor Vladimirescu; b. Ionică Tăutul; c. Nicolae Bălcescu; d. Dumitrache Sturdza.

32. Instituirea principiului suveranității poporului constituia o prevedere a documentului elaborat în cadrul revoluției lui Tudor Vladimirescu:





a. Cererile norodului românesc; b. Constituția cărvunarilor; c. Proclamația de la Izlaz; d. Petiția Țării.

33. Constituția cărvunarilor a fost elaborată în 1822 de către Ionică Tăutul și susținea interesele: a. marii boierimi; b. țărănimii; c. micii boierimi; d. burgheziei.

34. În 1822, Poarta l-a numit domn în Țara Românească pe: a. Ioniță Sandu Sturdza; b. Grigore al IV – lea Dimitrie Ghica; c. Alexandru Ghica; d. Gheorghe Bibescu.

35. Protectoratul țarist asupra Principatelor a fost instituit oficial în urma războiului ruso – turc (1828 – 1829), încheiat prin pacea de la: a. Adrianopol; b. Carlowitz; c. Viena; d. San – Stefano.

36. Programul politic elaborat de revoluționarii moldoveni la Iași, în martie 1848 se numea: a. Petiția Națională; b. Prințipurile noastre pentru reformarea patriei; c. Dorințele partidei naționale în Moldova; d. Petiția – proclamație.

37. În mai 1848, revendicările revoluționarilor români din Transilvania au fost expuse în documentul – program intitulat: a. Proclamația de la Izlaz; b. Petiția Națională; c. Petiția – proclamație; d. Petiția Țării.

38. Documentul revoluționarilor munteni de la 1848, care a avut rolul unei Constituții, a purtat denumirea de: a. Petiția Națională de la Blaj; b. Dorințele partidei naționale în Moldova; c. Prințipurile noastre pentru reformarea patriei; d. Proclamația de la Izlaz.

39. Programul politic elaborat în august 1848 la Cernăuți care propunea unirea Principatelor se numea: a. Dorințele partidei naționale în Moldova; b. Proclamația de la Izlaz; c. Petiția Națională; d. Petiția Țării.

40. Unirea Principatelor Române a fost favorizata pe plan extern de: a. ocupația militară rusă dintre 1828 – 1834; b. eliminarea suzeranității otomane după 1829; c. războiul ruso – otoman dintre 1853 – 1856; d. revoluția de la 1848.

41. La 30 octombrie / 12 noiembrie 1918, s-a format la Arad: a. Consiliul Național Român Central; b. Marele Sfat Național; c. Adunarea Constituantă; d. Partidul Național Român.

42. Consiliul Național Român din Transilvania era alcătuit din șase membri ai Partidului Social Democrat și șase membri ai: a. Partidului Național Liberal; b. Partidului Național Român;





c. Partidului Național Creștin; d. Partidului Conservator.

43. La Marea Adunare Națională de la Alba –Iulia, convocată la 19 noiembrie / 1 decembrie 1918, au participat: a. 1291 delegați; b. 1300 delegați; c. 1228 delegați; d. 1209 delegați.

44. Rezoluția Unirii adopată de Marea Adunare Națională de la Alba – Iulia din 1918, a fost citită de: a. Gheorghe Pop de Băsești; b. Iuliu Maniu; c. Iancu Flondor; d. Vasile Goldiș.

45. Unul dintre fruntașii mișcării naționale românești din Transilvania a fost: a. Iancu Flondor; b. Ion Inculeț; c. Mihail Kogălniceanu; d. Gheorghe Pop de Băsești.

46. Până la integrarea deplină în statul român, Transilvania a fost condusă de: a. Consiliul Național Român; b. Consiliul Directorilor; c. Marele Sfat Național; d. Sfatul Țării.

47. Consiliul Dirigent – organul cu rol executiv al Transilvaniei până la integrarea deplină în statul român – a fost condus de către: a. Vasile Goldiș; b. Gheorghe Pop de Băsești; c. Iancu Flondor; d. Iuliu Maniu.

48. Documentele cu valoare constituțională considerate a fi actul de naștere al parlamentarismului în România sunt: a. Documentele programatice ale Revoluției de la 1848; b. Constituțiile adoptate în România în secolul XX; c. Regulamentele organice; d. Proiectele de modernizare din primajumătate a secolului al XIX – lea.

49. Singurul domn ales în conformitate cu prevedereile Regulamentelor Organice a fost: a. Mihail Sturdza; b. Alexandru Ghica; c. Gheorghe Bibescu; d. Barbu Știrbei.

50. La baza Constituției de la 1866 s-a aflat actul constituțional din: a. Franța; b. Italia; c. Belgia; d. Germania.

51. Biserica Ortodoxă din Ţara Românească şi Moldova depindeau instituţional de: a. Papalitate; b. Biserica ungară; c. Biserica poloneză; d. Patriarhia din Constantinopol.

52. Imperiul Otoman a incercat să transforme Ţările Române în: a. Colonii; b. Cnezate; c. Paşalâcuri; d. Comitate.





53. Domnul Ţării Româneşti, care a încorporat Dobrogea în statul său a fost: a. Basarab; b. Nicolae Alexandru; c. Vladislav Vlaicu; d. Mircea cel Bătrân.

54. Lupta de la Rovine, care a opus oastea lui Mircea cel Bătrân oştirii otomane a lui Baiazid I, a avut loc în: a. Dobrogea; b. Ţara Românească; c. Moldova; d. Transilvania.

55. Domnul român reprezentat în fresca de la Mănăstirea Cozia, ctitora sa, a încheiat o alianţă antiotomană cu: a. Ludovic I; b. Sigismund de Luxemburg; c. Sigismund Bathory; d. Rudolf al II-lea.

56. Expediţia condusă de sultanul Baiazid I împotriva lui Mircea cel Bătrân a dus la bătălia de la: a. Posada; b. Nicopol; c. Vaslui; d. Rovine.

57. Cruciada de la Nicopol, la care a participat şi Mircea cel Bătrân, a fost condusă de: a. Carol Robert de Anjou; b. Ludovic de Anjou; c. Sigismund de Luxemburg; d. Matia Corvin.

58. Voievodul Moldovei, care a anihilat pretenţiile de suzeranitate ale regelui Ungariei, încheind o relaţie similară cu Regatul Poloniei, (Lvov, 1387) a fost: a. Petru I Muşat; b. Petru Aron; c. Vasile Lupu; d. Gheorghe Ştefan.

59. Când a avut loc cruciada antiotomană de la Nicopol? a. 1394; b. 1395; c. 1396; d. 1402.

60. Mircea cel Bătrân a devenit arbitrul situaţiei din Imperiul Otoman după bătălia de la: a. Rovine; b. Nicopol; c. Ankara; d. Varna.

61. Dominaţia Otomană asupra Ţărilor Române s-a instaurat în timpul domniei sultanului: a. Baiazid; b. Mehmed al II-lea; c. Baiazid al II-lea ; d. Soliman Magnificul.

62. Înainte de a deveni domn, Mihai Viteazul a fost: a. cneaz; b. mare ban; c. voievod; d. principe.

63. Devenit domn, Mihai Viteazul s-a alăturat alianţei numită: a. Tripla Alianţă; b. cruciadă;





c. Liga Sfântă; d. Liga Naţiunilor.

64. Tratatul din 20 mai 1595 dintre Ţara Românească și Principatul Transilvaniei s-a încheiat la: a. Alba Iulia; b. Bucureşti; c. Turda; d. Cluj.

65. La 23 august 1595, la Călugăreni, Mihai Viteazul şi oştenii săi au înfruntat armata otomană comandată de: a. Paşa Hasan; b. beglerbegul Soliman; c. Sinan Paşa; d. hanul tătarilor.

66. Mihai Viteazul a încheiat un tratat, la Târgovişte, în 1598, cu împăratul german: a. Sigismund de Luxemburg; b. Rudolf al III-lea; c. Iosif al II-lea; d. Franz Ioseph.

67. Ultima victorie a lui Mihai Viteazul a fost la: a. Giurgiu; b. Şelimbăr; c. Mirăslău; d. Gorăslău.

68. La mijlocul secolului al XVII-lea Ţărilor Române aveau statutul de: a. state independente; b. colonii; c. state autonome; d. paşalâcuri.

69. „Diploma Leopoldină’’ se referea la: a. Dobrogea; b. Ţara Românească; c. Transilvania; d. Moldova.

70. „Diploma Leopoldină’’ a fost emisă în anul: a. 1686; b. 1687; c. 1688; d. 1691.

71. În 1878 a intrat în componenţa statului român: a. Bucovina; b. Basarabia; c. Cadrilaterul; d. Dobrogea.

72. În perioada dintre independenţă şi Primul Război Mondial, România a aderat la: a. ONU; b. Tripla Înţelegere; c. Societatea Naţiunilor; d. Tripla Alianţă.

73. Tripla Alianţă s-a constituit în anul: a. 1871; b. 1878; c. 1882; d. 1884.

74. Tripla Înţelegere/Antanta s-a desăvârşit în anul: a. 1906;





b. 1907; c. 1908; d. 1909.

75. Data de 18/30 octombrie 1883 reprezintă: a. Aderarea României la Tripla Inţelegere; b. Înfiinţarea Băncii Naţionale a României; c. Proclamarea României ca regat; d. Aderarea României la Tripla Alianţă.

76. Tripla Alianţă era formată din: a. Belgia, Olanda şi Luxemburg; b. Franţa, Rusia şi Marea Britanie; c. Germania, Austro-Ungaria şi Italia; d. Grecia, Serbia şi Muntenegru.

77. Tripla Înțelegere/Antanta era formată din: a. Germania, Austro-Ungaria şi Italia; b. Statul papal, Spania şi Portugalia; c. Danemarca, Suedia şi Norvegia; d. Franta, Rusia şi Marea Britanie.

78. Cele Două Războaie Balcanice s-au desfășurat în anii: a. 1908-1909; b. 1910-1911; c. 1912-1913; d. 1914-1915.

79. În urma participării la al Doilea Război Balcanic, România a anexat teritoriul numit: a. Banat; b. Cadrilater; c. Delta Dunării; d. Insula Şerpilor.

80. Prima provincie istorică românească unită cu Regatul României a fost: a. Bucovina; b. Transilvania; c. Basarabia; d. Crişana.

81. Ca urmare a „grevei regale”: a. a căzut guvernul; b. a demisionat prim-ministrul; c. a fost remaniat guvernul; d. au fost inclulşi in guvern doi reprezentanţi ai opoziţiei.

82. Alegerile parlamentare falsificate de comunişti au avut loc în anul: a. 1944; b. 1945; c. 1946; d. 1947.

83. Alegerile din 19 noiembrie 1946 au fost câştigate, oficial, de: a. Frontul Naţional Democrat; b. Blocul Partidelor Democratice; c. independenţi; d. Frontul Salvării Naţionale.

84. Alegerile din noiembrie 1946 au fost câştigate, în realitate, de: a. Partidul Comunist Român; b. Frontul Plugarilor; c. Partidul Naţional Ţărănesc (Maniu); d. Partidul „Totul pentru Ţară”.

85. Diversiunea de la Tămădău, care a fost pretextul interzicerii PNŢ, a avut loc în: a. noiembrie 1945;





b. mai 1946; c. februarie 1947; d. iulie 1947.

86. Iuliu Maniu, unul dintre creatorii României Mari, a fost asasinat în închisoarea de la: a. Jilava; b. Gherla; c. Aiud; d. Sighet.

87. Ion Mihalache, unul dintre liderii PNŢ, a murit în închisoarea de la: a. Râmnicu Sărat; b. Târgu Ocna; c. Galaţi; d. Miercurea Ciuc.

88. Marele istoric Gheorghe I. Brătianu membru al PNL a fost asasinat în închisoarea de exterminare de la: a. Craiova; b. Piteşti; c. Sighet; d. Târgu Mureş.

89. Campaniile de presă împotriva liderilor partidelor istorice erau purtate mai ales în oficiosul communist: a. „Buna Vestire” ; b. „Dreptatea” ; c. „Liberalul” ; d. „ Scânteia”.

90. Regele Mihai a fost silit să abdice de comunişti, de acoliţii lor şi de sovietici la data de: a. 25 octombrie 1947; b. 29 decembrie 1947; c. 30 decembrie 1947; d. 31 decembrie 1947.

91. Conferinta de la Potsdam a Marilor Puteri a avut loc în: a. Februarie 1945; b. Iulie-august 1945; c. Iunie 1947; d. Aprilie-mai 1948.

92. Tratatul de pace dintre România şi Puterile Aliate și Asociate a fost negociat la: a. Conferința de la Ialta; b. Conferința de la Potsdam; c. Conferința de la Helsinki; d. Conferința de la Paris.

93. Tratatul de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate a fost semnat la data de a. 29 iulie 1946; b. 10 februarie 1947; c. 9 iulie 1947; d. 5 noiembrie 1947.

94. Potrivit Tratatului dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, frontiera sovieto-română era aceea existentă la: a. 9 /22 aprilie 1918; b. 28 octombrie 1927; c. 1 ianuarie 1938; d. 1 ianuarie 1941.

95. Prin tratatul de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, hotărârile senţinţei de la Viena din 30 august 1940 erau: a. confirmate; b. completate; c. ignorate; d. declarate nule şi neavenite.





96. România, ca şi alte state din Europa Centrală, Răsăriteană și de Sud-Est, a respins Planul Marshall la presiunea: a. SUA; b. Franţei şi Marii Britanii; c. URSS; d. ONU.

97. Planul Marshall a fost respins de România la: a. 2 septembrie 1945; b. 9 iulie 1947; c. 10 decembrie 1948; d. 25 ianuarie 1949.

98. În noiembrie 1947, Gheorghe Tătărescu a fost înlocuit din funcţia de ministru de Externe cu: a. Lucreţiu Pătrăşeanu; b. Gh. Gheorghiu-Dej; c. Ana Rauker; d. Mihail Manoilescu.

99. Replica statelor comuniste la Planul Marshall a fost înfiinţarea: a. Societatea Naţiunilor; b. ONU; c. Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) ; d. Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT).

100. Tratatul de înfiinţare a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a fost semnat la: a. 25 aprilie 1945; b. 4 aprilie 1949; c. 5 mai 1949; d. 14 mai 1955.

Itemi cu valoare de 3 puncte 101. Stolnicul Grigore Cantacuzino a subliniat continuitatea de viețuire a dacilor sub dominația romană în

lucrarea: a. Letopisețul Țării Moldovei; b. De neamul moldovenilor; c. Istoria Țării Românești; d. Românii în secolul al XIII- lea.

102. Supplex Libellus Valachorum a fost tipărit la Cluj în anul: a. 1781; b. 1789; c. 1791; d. 1891.

103. Imigaționismul a fost readus cu și mai multă tărie în dezbaterile istoricilor după realizarea dualismului austro- ungar din anul: a. 1787; b. 1827; c. 1867; d. 1876.

104. Lucrarea Studii Românești, apărută în 1871, aparține lui: a. Istvan Szamaskosy; b. Franz Sulzer; c. Adolf Armbruster; d. Robert Roesler.

105. Istvan Szamaskosy care inițial susținea idea romanității românilor, a afirmat ulterior că aceștia au fost mutați la sudul Dunării în timpul împăratului: a. Gallienus; b. Aurelian; c. Diocletian;





d. Constantin cel Mare. 106. Edwand Gibbon a creat o lucrare privind istoria Imperiului Roman în anul:

a. 1777; b. 1787; c. 1877; d. 1878.

107. Lucrarea Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia traiană (1884) îi aparține lui: a. Robert Roesler; b. Constantin Giurescu; c. A. D. Xenopol; d. Petru Maior.

108. Secolul fanariot s-a manifestat în spațiul românesc sud și est carpatic în secolul: a. XVI; b. XVII; c. XVIII; d. XIX.

109. Domnul fanariot Constantin Mavrocordat a aplicat reforme menite să modernizeze Țara Românească și Moldova sub influența: a. Iluminismului; b. Romantismului; c. Realismului; d. Modernismului.

110. Prin pacea de la Belgrad (1739) care încheie războiul ruso – turco – austriac (1736 – 1739), Țării Românești îi revine: a. Banatul; b. Bucovina; c. Oltenia; d. Dobrogea.

111. Revenirea la domniile pământene s-a făcut în urma Revoluției lui Tudor Vladimirescu din anul: a. 1821; b. 1822; c. 1823; d. 1824.

112. Proiectul republicii aristo – democraticești a fost alcătuit, la începutul secolului al XIX – lea de către: a. Ionică Tăutul; b. Dimitrie Cantemir; c. Ioniță Sandu Sdurdza; d. Dimitrie Sturdza.

113. Prin Diploma Leopoldină, noul statut politic al Transilvaniei era: a. Principat în cadrul Imperiului Habsburgic; b. Voievodat autonom sub dominaţie Imperiului Otoman; c. Principat autonom sub dominaţia Regatului maghiar; d. Voievodat autonom sub administrarea Imperiului Ţarist.

114. Districtele din cadrul voievodatului Transilvaniei aflat sub dominaţie maghiară, erau: a. Teritorii autonome locuite de români; b. Unităţi administrativ - teritoriale autonome ale saşilor; c. Teritorii controlate de regalitatea maghiară; d. Unităţi administrativ – teritoriale autonome ale secuilor.

115. În cadrul Tratatului de pace de la Paris (1856), Principatele Române au intrat sub garanţia colectivă a celor şapte mari puteri, înlocuindu – se astfel: a. suzeranitatea otomană; b. protectotarul Rusiei, Prusiei şi al Austriei; c. statutul de autonomie cu cel de independenţă; d. protectoratul ţarist.

116. Modificarea Constituţiei de la 1866 în anul 1879, a fost condiţionată de:





a. recunoaşterea alipirii Basarabiei statului român; b. recunoaşterea independenţei României de către marile puteri; c. primirea României în Tripla Alianţă; d. recunoaşterea unirii Transilvaniei cu România de către marile puteri.

117. În 1879, pentru ca statul român să acorde depturi politice evreilor, s-a modificat în Constituţia adoptată în 1866, articolul: a. 7; b. 9; c. 12 d. 21.

118. Actul constituţional adoptat în România în 1866 a fost: a. prima constituţie autohtonă; b. un act nerecunoscut de către marile puteri; c. un act înlocuit de Regulamentele Organice; d. o lege care dădea drept de vot tuturor locuitorilor indiferent de sex, religie sau statut social.

119. Constituţia carlistă din 1938 a fost elaborată de un reputat jurist al perioadei interbelice, care se numea: a. Petru Groza; b. Ion Brătianu; c. Istrate Micescu; d. Barbu Catargiu.

120. Conform Constituţiei de la 1938, puterea în stat era deţinută de: a. Rege; b. Parlament; c. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţe; d. Corpul Ponderator.

121. Inaugurarea unui regim autoritar în perioada interbelică s-a făcut prin adoptarea Constituţiei din anul: a. 1866; b. 1923: c. 1938; d. 1940.

122. Conform Constituţiei din 1938, partidele politice au fost desfiinţate, recunoscându- se existenţa partidului unic: a. Partida Naţională; b. Partidul Comunist; c. Garda de Fier; d. Frontul Renaşterii Naţionale.

123. Constituţia din 1938 a fost suspendată, în condiţiile prăbuşirii regimului de autoritate monarhică, la data de: a. 1 decembrie 1939; b. 14 ianuarie 1940; c. 5 septembrie 1940; d. 25 decembrie 1941.

124. Constituţia României din perioada interbelică, ce restrângea drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, a fost adoptată în anul: a. 1900; b. 1923; c. 1938; d. 1948.

125. Regulamentele Organice au intrat în vigoare în Țara Românescă în anul: a. 1829; b. 1830; c. 1831; d. 1832.

126. Regulamentele Organice - primele documente cu rol constituţional - au fost redactate de două comisii boiereşti, sub preşedinţia consulului general rus:





a. Minciaki; b. Kiseleff; c. Kutuzov; d. Gorceakov.

127. După căderea regimului comunist, a fost adoptată o Constituţie democratică, în anul: a. 1989; b. 1990; c. 1991; d. 2000.

128. Triburile maghiare s-au stabilit în Pannonia în secolul: a. IX; b. XI; c. XII; d. XIII.

129. Diploma Cavalerilor Ioaniți este atestată în prima jumătate a secolului: a. XII; b. XIII; c. XIV; d. XV.

130. Legenda Sfântului Gerard care atestă cucerirea maghiară a voievodatelor lui Gyla, respectiv Ahtum, a fost elaborată în secolul: a. X; b. XI; c. XII; d. XIII.

131. Pe lângă apărarea frontierelor regatului maghiar, cavalerii teutoni, așezați în Țara Bârsei în secolul al XIII-lea, aveau și rolul de: a. a dezvolta lumea urbană; b. a face prozelitism catolic; c. a manifesta tendințe expansioniste; d. a da ajutor armat ioaniților.

132. În 1111, ungurii au încercat să organizeze Transilvania ca: a. voievodat; b. cnezat; c. principat; d. regat.

133. Semnul autonomiei Transilvaniei sub dominaţia Regatului Ungar era reprezentat de: a. separaţia puterilor în stat; b. organizarea politică şi administrativ – teritorială proprie; c. condiţionarea calităţii de nobil la religia catolică; d. confirmarea principelui de către sultan.

134. Marea invazie a tătarilor a avut loc în anul: a. 1211; b. 1233; c. 1241; d. 1277.

135. Voievodul Seneslau, amintit în Diploma Cavalerilor Ioaniți din 1247, era localizat geografic în: a. nord –vestul Transilvaniei; b. sud – vestul Țării Românești; c. nord – vestul Munteniei; d. nord- vestul Moldovei.

136. Voievodul amintit în Diploma Cavalerilor Ioaniți care, în 1277 a încercat, fără succes, să înlăture suzeranitatea maghiară a fost: a. Ioan; b. Farcaș;





c. Seneslau; d. Litovoi.

137. Descălecatul lui Negru – Vodă în sudul Carpaților, la Câmpulung, este plasat temporal la sfârșitul secolului al: a. XII – lea; b. XIII – lea; c. XIV – lea; d. XV – lea.

138. Numele voievodului Basarab, întemeietorul Țării Românești, este de origine: a. cumană; b. română; c. maghiară; d. pecenegă.

139. Basarab l-a recunoscut pe regele Ungariei drept suzeran în anul: a. 1324; b. 1330; c. 1352; d. 1354.

140. Înfrângerea armatei maghiare de către oastea lui Basarab a avut loc, conform izvoarelor istorice, în anul: a. 1277; b. 1330; c. 1352; d. 1377.

141. Consacrarea formării unui stat românesc la sud de Carpați a fost urmarea directă a: a. înlăturării dominației otomane; b. înlăturarea suzeranității polone; c. înlăturarea suzeranității maghiare; d. înlăturarea dominației bizantine.

142. Voievodul Dragoș conducea marca Moldovei la jumătatea secolului al XIV – lea, fiind supus autorității regelui: a. Sigismund de Luxemburg; b. Carol Robert de Anjou; c. Ludovic I de Anjou; d. Vladislav I Iagello.

143. Independența Moldovei față de regalitatea maghiară (secolul al XIV – lea) a fost câștigată de voievodul: a. Bogdan; b. Dragos; c. Alexandru cel Bun; d. Ștefan cel Mare.

144. Mircea cel Bătrân (1386 – 1418) a alipit Dobrogea Țării Românești în anul: a. 1387; b. 1388; c. 1390; d. 1391.

145. În 1359 s-a înființat prima Mitropolie a Țării Românești în timpul voievodului: a. Basarab I; b. Nicolae Alexandru Basarab; c. Vladislav – Vlaicu; d. Mircea cel Bătrân.

146. În 1849, după înfrângerea revoluției din Țara Românească, Rusia și Turcia au încheiat Convenția de la: a. Paris; b. Viena; c. Balta Liman; d. Akkerman.

147. În conformitate cu prevederile Convenției de la Balta – Liman (1849), domnitor al Moldovei a fost numit:





a. Barbu Știrbei; b. Grigore Alexandru Ghica; c. Gheorghe Bibescu; d. Mihail Sturdza.

148. Turcia a fost putere suzerană a României până în anul: a. 1859; b. 1866; c. 1878; d. 1883.

149. Convenția de la Paris (1858) a avut rolul unei constituții pentru Principate până în anul: a. 1859; b. 1864; c. 1866; d. 1923.

150. Revoluția de la 1848 a izbucnit pentru prima oară în spațiul românesc în: a. Transilvania; b. Moldova; c. Țara Românescă; d. Bucovina.

151. Conform Statutului dezvoltător al Convenției de la Paris (1864), inițiativa legislativă era deținută în exclusivitate de către: a. Domnitor; b. Parlament; c. Înalta Curte de Casație și Justiție; d. Comisia Centrală.

152. Partidul Național Liberal s-a constituit în anul: a. 1875; b. 1880; c. 1895; d. 1900.

153. Partidul Conservator s-a înființat în anul: a. 1878; b. 1880; c. 1899; d. 1918.

154. România s-a proclamat regat în anul: a. 1878; b. 1880; c. 1881; d. 1914.

155. Marea Unire de la 1918 s-a realizat în timpul regelui: a. Carol I; b. Carol al II – lea; c. Ferdinand; d. Mihai.

156. Autonomia Republicii Democratice Moldovenești a fost proclamată de Sfatul Țării în: a. martie 1917; b. noiembrie 1917; c. decembrie 1917; d. decembrie 1918.

157. Partidul Național Moldovenesc a fost înființat la Chișinău în: a. 1916; b. 1917; c. 1918; d. 1923.





158. Republica Democratică Moldovenească și-a proclamat independența față de Rusia în data de: a. 30 octombrie 1918; b. 15 noiembrie 1918; c. 24 ianuarie 1918; d. 1 decembrie 1918.

159. Unirea Basarabiei cu România a fost votată de Sfatul Țării la data de: a. 27 martie / 9 aprilie 1918; b. 15 / 28 noiembrie 1918; c. 18 noiembrie / 1 decembrie 1918; d. 30 octombrie / 12 noiembrie 1918.

160. Realizarea României Mari a fost favorizată de: a. victoria Puterilor Centrale în Primul Război Mondial; b. constituirea Ligii Națiunilor; c. încoronarea regelui Ferdinand la Alba - Iulia; d. prăbușirea Imperiului Țarist.

161. În articolele 2 și 3 ale Constituției de la 1866 se vorbea despre: a. suzeranitatea otomană; b. drepturile și libertățile cetățenești; c. inviolabilitatea teritoriului statului român; d. principiul separației puterilor în stat.

162. Din punct de vedere al statutului internațional , România era în momentul adoptării Constituției din 1866: a. provincie a Imperiului Otoman; b. stat independent; c. stat autonom în cadrul Imperiului Țarist; d. stat autonom în cardul Imperiului Habsburgic .

163. Constituția de la 1866 stabilea că, din punct de vedere al formei de guvernământ, România era: a. republică democratică; b. monarhie absolutistă ereditară; c. monarhie constituțională; d. stat constituit pe principii federaliste.

164. Ca urmare a reducerii colegiilor electorale, Constituția de la 1866 a fost modificată în anul: a. 1879; b. 1880; c. 1884; d. 1900.

165. Față de actul fundamental din 1866, Constituția de la 1923 nu mai garantează ca fiind absolut: a. dreptul la vota și de a fi ales; b. dreptul la proprietate; c. dreptul la liberă exprimare; d. dreptul la asociere.

166. Introducerea Consiliului Legislativ care avea rolul de a aviza legile s-a făcut prin Constituția de la: a. 1866; b. 1923; c. 1952; d. 1965.

167. Regele devenea capul statului conform actului constituțional adoptat în România în anul: a. 1923; b. 1938; c. 1952; d. 1965.

168. Din punct de vedere al statutului internațional, România era în momentul adoptării Constituției din 1923: a. stat independent; b. provincie privilegiată a Imperiului Otoman; c. stat autonom sub suzeranitate habsburgică; d. stat autonom aflat sub garanția Marilor Puteri.





169. Dominația Rusiei Sovietice asupra României s-a impus după: a. încheierea convenției din 1877; b. încheierea Războaielor Balcanice; c. încheierea Primului Război Mondial; d. încheierea celui de-al Doilea Război Mondial .

170. Conform Constituției din 1948, România era din punct de vedere al formei de guvernământ: a. monarhie constituțională; b. republică democratică; c. republică populară; d. republică federală .

171. Marea Adunare Națională era organul suprem al puterii în stat în România conformitate cu prevederile actului constituțional din: a. 1923; b. 1938; c. 1948; d. 1991.

172. Primul președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a fost: a. Gheorghe Gheorghiu – Dej; b. Ion Gheorghe – Maurer; c. Nicolae ceaușescu; d. Constantin Parhon.

173. Lucrarea Istoria limbii române îi aparține lui: a. Al. Rosetti; b. M. Kogălniceanu; c. N. Bălcescu; d. A. D. Xenopol.

174. Prima hartă arheologică a României îi este atribuită lui: a. Johannes Honterus; b. Dimitrie Cantemir; c. Simion Mehedinți; d. Vasile Pârvan.

175. Conform articolului 42 al Constituției din 1965 organul suprem al puterii de stat în România era: a. Marea Adunare Națională; b. Consiliul de Miniștri; c. Consiliul de Stat; d. Președintele Republicii Socialiste România.

176. Apogeul culturii medievale româneşti s-a înregistrat în secolul: a. XIV; b. XV; c. XVI; d. XVII.

177. Harta lui Johannes Honterus, în care numele Dacia desemnează întreg teritoriul locuit de români, apare în anul: a. 1457; b. 1500; c. 1542; d. 1593.

178. Lucrarea Letopiseţul Ţării Moldovei îi aparţine lui: a. Constantin Cantacuzino; b. Miron Costin; c. Dimitrie Cantemir; d. Grigore Ureche.

179. Autorul lucrării De neamul moldovenilor, este: a. Dimitrie Cantemir; b. stolnicul Cantacuzino;





c. Miron Costin; d. Gheorghe Şincai.

180. La sfârşitul secolului al XIV – lea, Mircea cel Bătrân a încheiat, la Braşov, un tratat cu caracter antiotoman, cu regele maghiar: a. Carol Robert de Anjou; b. Sigismund de Luxemburg; c. Ludovic I de Anjou; d. Vladislav al II – lea.

181. Voievodul moldovean care a inaugurat alianţa cu Polonia pentru a avea un sprijin în faţa tendinţelor expansioniste ale Ungariei, la finalul secolului al XIV – lea, a fost: a. Bogdan I; b. Vladislav – Vlaicu; c. Constantin Cantemir; d. Petru I Muşat.

182. Iancu de Hunedoara a început campania cea lungă în anul: a. 1441; b. 1442; c. 1443; d. 1444.

183. Victoria lui Iancu de Hunedoara împotriva turcilor, a fost obţinută la Belgrad, în anul: a. 1444; b. 1448; c. 1456; d. 1462.

184. Tătarii năvăliseră în Europa la jumătatea secolului: a. XII; b. XIII; c. XIV; d. XV.

185. Pentru a-şi asigura sprijinul în lupta contra turcilor, Iancu de Hunedoara l-a impus pe tronul Ţării Româneşti pe voievodul: a. Vladislav al II – lea; b. Bogdan al II – lea; c. Petru I Muşat; d. Roman I.

186. Bătalia de la Baia (1467) dintre domnitorul Moldovei – Ştefan cel Mare – şi regele Ungariei – Matei Corvin -, a fost o consecinţă a conflictului moldo – maghiar pentru cetatea: a. Hotin; b. Chilia; c. Neamţ; d. Suceava.

187. Ştefan cel Mare a urmarit să-şi asigure sprijinul puterilor europene în faţa ameninţării turceşti, fapt demostrat, de trimiterea la Veneţia a solului: a. Radu Buzescu; b. Ioan Ţamblac; c. Petru Aron; d. Mihail Ducas.

188. Transilvania a intrat sub suzeranitate otomană, fiind organizată ca un principat autonom, în anul: a. 1541; b. 1578; c. 1599; d. 1601.

189. Din secolul al XV – lea, relaţiile Ţărilor Române cu Imperiul Otoman au fost reglementate prin documentele numite: a. convenţii;





b. regulamente; c. capitulaţii; d. firmane.

190. Însemnate victorii antiotomane au fost obţinute de Ştefan cel Mare împotriva turcilor, culminând cu biruinţa de la: a. Valea Albă; b. Călugăreni; c. Rovine; d. Vaslui.

191. „Criza Orientală’’ s-a manifestat -între altele- şi prin mai multe războaie între Imperiul Otoman şi: a. Franţa; b. Anglia; c. Austria şi Rusia; d. Olanda.

192. Poarta Otomană i-a înlocuit in veacul al XVIII-lea pe domnii români cu: a. boieri; b. fanarioţi; c. paşale otomane; d. achingii.

193. Domnul care a avut 10 domnii alternative in Ţara Românească şi in Moldova a fost: a. Nicolae Mavrocordat; b. Constantin Mavrocordat; c. Alexandru Ipsilanti; d. Tudor Vladimirescu.

194. „Libellus Valachorum’’, sinteză a programul naţional al românilor, a fost elaborat de: a. boierii munteni; b. boierii moldoveni; c. Şcoala Ardeleană; d. Fanarioţi.

195. Mişcarea revoluţionară/Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu a dus la: a. instalarea dominaţiei otomane; b. înlăturarea dominaţiei otomane; c. instalarea fanarioţilor; d. restabilirea domniilor pământene/române.

196. Convenţia de la Balta Liman a fost semnată în anul: a. 1848; b. 1849; c. 1850; d. 1851.

197. Ocupația militară a Pricinpatelor Române de Rusia în 1853 a condus la: a. Războiul Crimeii; b. Războiul de Independenţă; c. Războaiele Balcanice; d. Primul Război Mondial.

198. Congresul de pace care a încheiat Războiul Crimeii s-a ţinut la: a. Constantinopol; b. Viena; c. Londra; d. Paris.

199. Prin tratatul de pace din martie 1856 protectoratul rusesc asupra Principatelor Române era înlocuit cu: a. protectoratul otoman; b. garanţia colectivă; c. protectoratul francez; d. protectoratul britanic.

200. În 1856 Moldovei i-a fost restituit un teritoriu şi anume:





a. Bucovina; b. Maramureşul; c. Cadrilaterul; d. sudul Basarabiei.

201. Consultarea românilor, munteni şi moldoveni, s-a făcut prin intermediul: a. adunărilor de stări; b. adunărilor ad-hoc; c. adunărilor elective; d. parlamentelor.

202. Prima revendicare din rezoluţiile adunărilor ad-hoc se referea la: a. unirea Principatelor; b. principele străin; c. autonomie; d. neutralitatea teritoriului.

203. Convenţia cu privire la organizarea Principatelor Române a fost elaborată şi semnată în cadrul Conferinţei de la: a. Berlin; b. Viena; c. Constantinopol; d. Paris.

204. Unirea Principatelor Române a fost consolidată de atitudinea pricepelui ales, dar şi de victoria din 1859 a Franţei lui Napoleon al III-lea asupra: a. Imperiului Otoman; b. Austriei; c. Rusiei; d. Prusiei.

205. În octombrie 1860 principele Alexandru Ioan Cuza i-a făcut o vizită la Constantinopol sultanului otoman: a. Mahmud al II-lea; b. Fuad Pasa; c. Abdul Medjid; d. Abdul Hamid al II-lea.

206. Diplomatul român din iniţiativa căruia s-au semnat, în 1921, o convenţie politică și una militară între România şi Polonia era: a. Alexandru Em. Lahovary; b. Take Ionescu; c. Nicolae Titulescu; d. Grigore Gafencu.

207. Prima alianţă regională în spiritul Societăţii Naţiunilor a fost: a. Pactul Briand-Kellogg; b. Înţelegerea Balcanică/ Antanta Balcanică; c. Protocolul de la Moscova; d. Mica Întelegere/ Mica Antantă.

208. Diplomatul român care a fost ales de două ori, în 1930 şi 1931, preşedinte al Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor era: a. Take Ionescu; b. Nicolae Titulescu; c. Trandafir G. Djuvara; d. Vespasian Pella.

209. Dintre statele agresoare, care au provocat Al Doilea Război Mondial, primul care a ocupat teritorii Româneşti, în urma unor ultimatumuri şi ameninţări a fost: a. URSS; b. Germania; c. Ungaria; d. Bulgaria.

210. În perioada 23 noiembrie 1940-23 august 1944, România s-a bazat pe alianţa cu:





a. Franţa; b. Marea Britanie; c. SUA; d. Germania.

211. Din septembrie 1940 şi până la 23 august 1944 România a fost condusă de: a. Iuliu Maniu; b. Dinu Brătianu; c. Ion Antonescu; d. Ion Gigurtu.

212. Delegaţia România la Conferinţa de pace de la Paris (1946), care a urmat celui De Al Doilea Război Mondial, a fost condusă de: a. Gh. Gheorghiu Dej; b. Gheorghe Tătărescu; c. Grigore Gafencu; d. Ana Pauker.

213. România a primit la Conferinţa de pace de la Paris (1946) statutul de ţară: a. beligerantă; b. cobeligerantă; c. ţară neutră; d. ţară învinsă.

214. La 23 august 1944 a fost difuzată la radio proclamaţia către ţară adresată de: a. Ion Antonescu; b. Regele Carol al II-lea; c. Regele Mihai I; d. Iuliu Maniu.

215. Raporturile diplomatice româno-sovietice au fost restabilite în anul: a. 1929; b. 1932; c. 1934; d. 1936.

216. Guvernul României format în seara zilei de 23 august 1944 era condus de: a. Iuliu Maniu; b. Constantn Sănătescu; c. Gheorghe Tătărescu; d. Petru Groza.

217. Partidul comunist avea în guvernul constituit la 23 august 1944: a. un reprezentant; b. doi reprezentanţi; c. trei reprezentanţi; d. nici un reprezentant.

218. Constantin Sănătescu era de profesie: a. avocat; b. medic; c. militar; d. inginer.

219. Reprezentantul comuniştilor în primul guvern Sănătescu era: a. Ana Pauker; b. Lucreţiu Pătrăşcanu; c. Emil Bodănăraş; d. Ştefan Foriş.

220. Frontul naţional democrat deţinea mai multe portofolii în al doilea guvern Sănătescu inclusiv cel de vicepresedinte al Consiliului de Miniştrii prin: a. Lucreţiu Pătrăşcanu; b. Gh.Ghiorghiu-Dej; c. Ana Pauker;





d. Petru Groza. 221. În urma abdicării Regelui Mihai,România a fost proclamată:

a. republică federală; b. repubilcă socialistă; c. repubilcă sovietică socialistă; d. repubilcă populară.

222. Congresul de unificare a PCR cu PSD a avut loc în: a. decembrie 1947; b. ianuarie 1948; c. februarie 1948; d. martie 1948.

223. În martie 1945, guvernul Petru Groza legifera ,cu scop mai mult politic, o reformă: a. electorală; b. agrară; c. fiscală; d. instituţională.

224. Prin acordul din 8 mai 1945 dintre România și URSS erau înfinţate: a. Întovărăşirile; b. GAS-urile; c. CAP-urile; d. Sovromurile.

225. Legea privind naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, prin confiscare, a fost dată la: a. 23 martie 1945; b. 10 februarie 1947; c. 11 iunie 1948; d. 23 mai 1949.

226. Hotărârea privind transformarea socialistă a agriculturii, altfel spus confiscarea proprietăţii ţărăneşti a fost luată în: a. 11 iunie 1949; b. 3-5 martie 1949; c. 23 mai 1949; d. 27 aprilie 1962.

227. Procesul de colectivizare a agriculturii s-a încheiat oficial în anul: a. 1952; b. 1958; c. 1962; d. 1964.

228. Prin Planul Valev URSS propunea ca România să devină o ţară: a. industrială; b. industrial-agrară; c. agrară; d. cu o economie de piaţă liberă.

229. Ştefan Foriş, conducătorul PCR în anii celui de Al Doilea Război Mondial,a fost una dintre victimele represiunii,fiind asasinat în anul: a. 1945; b. 1947; c. 1946; d. 1948.

230. Lucreţiu Pătrăşcanu,intelectual comunist considerat un pretendent la conducerea PCR a fost executat din ordinul lui: a. Teoharie Georgescu; b. Vasile Luca; c. Gh. Gheorghiu-Dej; d. Nikita Hruşciov.





231. Principala instituţie represivă a regimului comunist era Direcţia Generală a Securităţii Poporului, înfiinţată în anul: a. 1947; b. 1949; c. 1948; d. 1950.

232. O instituţie represivă a regimului comunist era și miliţia, înfiinţată în anul: a. 1948; b. 1949; c. 1950; d. 1953.

233. Gruparea Ana Pauker,Teoharie Georgescu și Vasile Lupu a fost înlăturată din conducerea PCR în anul: a. 1950; b. 1951; c. 1952; d. 1953.

234. Gruparea Miron Constantinescu,Iosif Chişinevschi a fost înlăturată din conducerea PCR în anul: a. 1953; b. 1954; c. 1956; d. 1957.

235. Nicolae Ceauşescu i-a urmat la conducerea PCR lui Gheorghe Gheorghiu Dej în a. aprilie 1964; b. martie 1965; c. iulie 1965; d. august 1968.

236. Doctrina îndiguirii a fost lansată de preşedintele: a. F. D. Roosevelt; b. Richard Nixon; c. Gerald Ford; d. Harry Truman.

237. Kominform-ul (Biroul informativ al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti) a fost înfiinţat de: a. V. I. Lenin; b. Nikita Hruşciov; c. I.V. Stalin; d. Leonid Brejnev.

238. URSS şi celelalte state din blocul comunist, cu excepţia Iugoslaviei, au înfiinţat la 14 mai 1955 o alianţă militara numită: a. NATO; b. ONU; c. Societatea Naţiunilor; d. Tratatul de la Varşovia.

239. Moartea lui Stalin a permis începutul destalinizării şi condamnarea cultului personalităţii de: a. Andrei Vîşinski; b. Vieceslov Molotov; c. Nikita Hruşciov; d. Leonid Brejneu.

240. Condamnarea abuzurilor epocii staliniste s-a făcut la: a. Conferinţa de la Ialta; b. Conferinţa de la Helsinki; c. întâlnirea din Malta; d. Congresul XX al PCUS.

241. Revoluţia anticomunistă din Ungaria a avut loc în: a. 1946; b. 1952;





c. 1956; d. 1968.

242. Congresul XX al PCUS a avut loc la Moscova în: a. noiembrie 1945; b. ianuarie 1949; c. martie 1953; d. februarie 1956.

243. Retragerea trupelor sovietice din România s-a produs în anul: a. 1946; b. 1953; c. 1958; d. 1968.

244. România a fost împotriva divizării economice între statele blocului comunist. Această poziţie a fost exprimată, mai întâi, la: a. Congresul de unificare a PCR cu PSD; b. Plenara CC al PCR (3-5 martie 1949) ; c. înfiinţarea CAER(1949) ; d. Plenara CC al PMR (aprilie, 1964).

245. Delegatul român la CAER care a susţinut industrializarea României era: a. Gheorghe Apostol; b. Alexandru Bârlădeanu; c. Silviu Brucan; d. Corneliu Mănescu.

246. România a fost primul stat comunist care a stabilit relaţii diplomatice cu: a. SUA; b. Marea Britanie; c. Franţa; d. RFG.

247. România a fost singurul stat comunist care, după Războiul de Şase Zile, nu a rupt relaţiile diplomatice cu: a. Siria; b. Egiptul; c. Israelul; d. Iordania.

248. Preşedintele care a vizitat România în aprilie 1968 era: a. Georges Pompidou; b. Richard Nixon; c. Gerald Ford; d. Charles de Gaulle.

249. Singura ţara membră a Tratatului de la Varşovia care nu a participat la intervenţia sovietică în Cehoslovacia a fost: a. Polonia; b. Ungaria; c. România; d. Bulgaria.

250. Doctrina „suveranităţii limitate’’ era cunoscută şi ca: a. doctrina Hruşciov; b. doctrina Truman; c. doctrina Brejnev; d. doctrina Gorbaciov.

Itemi cu valoare de 5 puncte 251. Războiul Crimeii (1853 – 1856)s-a încheiat prin înfrângerea militară a:

a. Imperiului Habsburgic; b. Imperiului Ţarist ; c. Imperiului Otoman;





d. Angliei. 252. Conferinţa celor şapte puteri garante a instituit Convenţia de la Paris, în anul:

a. 1856; b. 1857; c. 1858; d. 1859.

253. Convenţia de la Paris stabilea pentru Principatele Române: a. instituirea protectoratului ţarist ; b. independenţa; c. unirea incompletă; d. eliminarea suzeranităţii otomane.

254. În anul 1864, după o lovitură de stat, Alexandru I. Cuza a adoptat : a. Proclamaţia de la Islaz; b. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris; c. Memorandum – ul ; d. Actul de unire şi independenţă.

255. Marile puteri au recunoscut unirea deplină a Principatelor în: a. decembrie 1859 ; b. decembrie 1860; c. decembrie 1861; d. decembrie 1864.

256. Prin Diplomele din 1366, regele maghiar Ludovic de Anjou condiționa calitatea de nobil de apartenența la: a. protestantism; b. religia catolică; c. creștinismul ortodox; d. universitatea sașilor.

257. În 1111 a fost atestat primul comitat din Transilvania: a. Cluj; b. Alba; c. Dăbâca; d. Bihor.

258. În Transilvania, în timpul stăpânirii maghiare, românii erau organizați în: a. scaune; b. comitate; c. districte; d. principate.

259. La sfârșitul secolului al XVII – lea, în Transilvania s-a instaurat stăpânirea: a. maghiară; b. țaristă; c. otomană; d. habsburgică.

260. În 1541, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate: a. otomană; b. țaristă; c. habsburgică; d. ungară.

261. La sfârșitul secolului al XIV – lea, domnul Moldovei, Petru I Mușat și-a orientat politica externă către: a. Ungaria; b. Imperiul Otoman; c. Polonia; d. Rusia.

262. În 1387, Petru I Mușat a recunoscut suzeranitatea regelui: a. Ludovic I de Anjou; b. Carol Robert de Anjou; c. Vladislav I Iagello;





d. Sigismund de Luxemburg. 263. Domnii Țărilor Române au fost aleși de Poartă dintre grecii care locuiau în Fanar în secolul:

a. XVI; b. XVII; c. XVIII; d. XIX.

264. Domniile fanariote au fost instaurate în Țara Românească începând cu anul: a. 1711; b. 1716; c. 1718; d. 1821.

265. Grecizarea domniei a fost un fenomen care s-a manifestat în timpul epocii: a. fanariote; b. regulamentare; c. constituționale; d. pașoptiste.

266. La 1918, după desprinderea de Austro – Ungaria, Bucovina s-a confruntat cu pericolul încorporării sale la: a. Imperiul Otoman; b. Imperiul Habsburgic; c. Ucraina; d. Germania.

267. În octombrie 1918 s-a format la Cernăuți: a. Sfatul Țării; b. Partidul Național Moldovenesc; c. Consiliul Dirigent; d. Consiliul Național Român.

268. Congresul General al Bucovinei a proclamat unirea necondiționată cu România la data de: a. 24 ianuarie / 6 februarie 1918; b. 29 septembrie / 12 octombrie 1918; c. 18 noiembrie / 1 decembrie 1918; d. 15 / 28 noiembrie 1918.

269. La data de 29 septembrie / 12 octombrie 1918 Partidul Național Român din Transilvania a adoptat: a. Declarația de la Oradea; b. Petiția – proclamație; c. Rezoluția Unirii de la Alba – Iulia; d. Proclamația împăratului Carol I de Habsburg.

270. Manifestul Către popoarele mele credincioase a fost lansat la data de 3 / 16 octombrie 1918 de către împăratul austro – ungar Carol I din dinastia de: a. Hohenzollern; b. Romanov; c. Habsburg; d. Anjou.

271. Prima modificare importantă a Constituției din 1965 a avut loc în anul: a. 1967; b. 1968; c. 1974; d. 1991.

272. Unele articole ale Constituţiei României din anul 1991 au fost modificate, în anul 2003, în vederea: a. aderării României la Uniunea Europeană; b. aderării României la Tratatul de la Varşovia; c. semnării tratatului de la Maastricht; d. constituirii Înţelegerii Balcanice.

273. Constituția din 1991 a fost modificată prima dată în anul: a. 2001; b. 2002;





c. 2003; d. 2009.

274. Prima Constituţie comunistă a fost adoptată în România la data de: a. 10 mai 1945; b. 11 septembrie 1946; c. 20 aprilie 1947; d. 13 aprilie 1948.

275. Regele Carol al II- lea ( 1930 – 1940 ) a interzis partidele politice în: a. februarie 1933; b. martie 1938; c. februarie 1939; d. martie 1940.

276. Caffa a fost o colonie genoveză la: a. Marea Azov; b. Marea Neagra; c. Marea Malmara; d. Marea Egee.

277. În 1476, la Războieni, Ştefan cel Mare si oştenii săi au luptat împotriva: a. tătarilor; b. ungurilor; c. otomanilor/turcilor; d. polonilor.

278. În 1480, Ştefan cel Mare a încheiat pace cu turcii, după ce cu un an înainte unul dintre aliaţii săi incheiase pace cu Imperiul Otoman. Cine era aliatul? a. Papalitatea; b. Veneţia; c. Regatul Ungariei; d. Regatul Poloniei.

279. Otomanii au cucerit Chilia şi Cetatea Albă în anul: a. 1481; b. 1483; c. 1484; d. 1485.

280. Pentru a relua Chilia şi Cetatea Albă, Ştefan cel Mare a depus omagiul de vasalitate la Colomeea(1485): a. regelui Ungariei; b. sultanului Otoman; c. papei; d. regelui Poloniei.

281. Politica externă a României în primele decenii după constituirea statului român modern a fost îndreptată spre obţinerea independenţei faţă de: a. Rusia; b. Imperiul Otoman; c. Austria; d. Marea Britanie

282. România şi-a dobândit independenţa în contextul: a. Revoluţiilor de la 1848; b. Războiului Crimeii; c. Chestiunii Orientale (1875-1878); d. Celor două Războaie Balcanice.

283. Războiul Ruso-Turc,pentru România războiul de independenţa, a avut loc in anii: a. 1875-1876; b. 1877-1878; c. 1879-1880; d. 1882-1883.

284. ,,Declaraţia de Independenţa” a României a fost prezentată la data de:





a. 4 aprilie 1877; b. 12 aprilie 1877; c. 9 mai 1877; d. 18/30 octombrie 1883.

285. Independenţa României a fost recunoscută la: a. Congresul de pace de la Viena; b. Congresul de pace de la Berlin; c. Congresul de pace de la Paris; d. Conferinţa de la Helsinki.

286. La 6 decembrie 1944 era instaurat guvernul prezidat de: a. Ion Mihalache; b. Iuliu Maniu; c. Nicolae Rădescu; d. C. I. C. Brătianu.

287. Nicolae Rădescu era de profesie: a. inginer; b. militar; c. jurist; d. istoric.

288. Guvernul procomunist condus de Petru Groza a fost instaurat în urma intervenţiei directe a: a. ambasadorului american; b. ambasadorului britanic; c. comisarului Andrei Vîşinski; d. ambasadorului german.

289. Guvernul procomunist condus de Petru Groza a fost instalat la: a. 6 martie 1945; b. 1 aprilie 1945; c. 7 noiembrie 1945; d. 30 decembrie 1945.

290. „Greva regală” începută în august 1945 a însemnat: a. plecarea din ţară a regelui; b. demisia regelui; c. refuzul de a semna actele guvernului; d. abdicarea regelui .

291. Ultimii deţinuţi politici au fost eliberaţi de Gh.Gheorghiu Dej în anul: a. 1962; b. 1963; c. 1964; d. 1965.

292. Constituţia comunistă ce reliefa desfăşurarea procesului de sovietizare şi stalinizare a României a fost adoptată la data de: a. 14 mai 1949; b. 25 septembrie 1951; c. 24 septembrie 1952; d. 19 iulie 1953.

293. Constituţia din 1866 a fost modificată în vederea reducerii numărului colegiilor electorale de la patru la trei şi a micşorării censului, în anul: a. 1879; b. 1884; c. 1889; d. 1914.

294. Acordurile încheiate de Marile Puteri la conferinţele de la Ialta și de la Potsdam au dus la consolidarea poziției guvernului: a. Ion Antonescu; b. Nicolae Radescu;





c. Petru Groza; d. Ion Gheorghe Maurer.

295. Conferința de la Ialta a avut loc în: a. Ianuarie 1945; b. Februarie 1945; c. Iunie 1947; d. Februarie 1948.

296. Intervenţia sovietică în Cehoslovacia a avut loc în: a. aprilie 1968; b. august 1968; c. noiembrie 1968; d. decembrie 1968.

297. Nicolae Ceauşescu a condamnat intervenţia militară sovietică în Cehoslovacia în discursul său din: a. 1 mai 1968; b. 21 mai 1968; c. 21 august 1968; d. 1 decembrie 1968.

298. La ultima reuniune a Conferinţei pentru securitate si cooperare in Europa (Helsinki 1975) au participat şefi de stat sau de guvern din: a. 28 de state; b. 35 de state; c. 50 de state; d. 60 de state.

299. Mihail Gorbaciov a devenit secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în anul: a. 1983; b. 1984; c. 1985; d. 1986.

300. Mihail Gorbaciov a prezentat conceptele politicii sale de reformă și deschidere cu ocazia vizitei sale în România din: a. martie 1985; b. mai 1987; c. noiembrie 1989; d. decembrie 1989.


Documents

Subiecte pentru concursul de admitere sesiunea 2018administratiepublica.eu/sites/default/files/300_Istorie 2018.pdf · Anonymus, căruia i se atribuie lucrarea Gesta Hungarorum, era: