Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj

7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj

http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 1/102

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ- NAPOCA

FACULTATEA DE MECANICĂ

SPECIALIZAREA:Maşini şi instalatii pnt!" a#!i$"lt"!% şi

in&"st!i ali'nta!%

PROIECT DE DIPLOMĂSt"&i"l p!i(in& $alitata t!n"!il)! şi ni(l"l p)l"%!ii

s)l"!il)! *n +"&,"l Cl"+

Conducător: Absolvent:

P!). &!. in#. Ila!i I(an S)!in Ni$)la P)p

/012



UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA


DEPARTAMENTUL: AUTOVEHICULE RUTIERE 3I TRANSPORTURI

PROIECT DE DIPOMĂ

Numele şi prenumele absolventului : P)p S)!in Ni$)la

Secţia şi forma de învăţământ : Maşini şi instalatii pnt!" a#!i$"lt"!% şi in&"st!i ali'nta!%

Tema proiectului de diplomă: St"&i"l p!i(in& $alitata t!n"!il)! şi ni(l"l p)l"%!ii s)l"!il)! *n

+"&,"l Cl"+

Locul de documentare : A#n,ia Na,i)nal% pnt!" P!)t$,ia M&i"l"i4s"$"!sala Cl"+

Oi$i"l & St"&ii P&)l)#i$ şi A#!)$5i'i$4s"$"!sala Cl"+

Conducătorul proiectului : P!). D!. In#. Ila!i I(an

Consultanţi de specialitate : D!. In#. Liana M"!şan

P!). D!. In#. T)&)! R"s"

Data primirii temei : 06.10./017

Data predării : 10.08./012

CND!C"T# $T%%N&%'%C: A(SL)*NT:

P!). D!. In#. Ila!i I(an S)!in Ni$)la P)p

Notă: Toate drepturile de autor privind proiectul de diplomă+lucrarea de disertaţie, multiplicarea pe orice cale,

traducerea unei părţi sau a între-ii lucrări, precum şi valorificarea sub orice formă a conţinutului şi ideilor cuprinse în

proiect, sunt atribute e.clusive ale !N%)*#S%T"&%% T*/N%C* D%N CL!01NA2CA3



UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA



Fişa a9s)l(nt"l"i

privind activitatea de pre-ătire a proiectului de diplomă

iunie 4567

Numele şi prenumele P)p S)!in Ni$)la

Titlul proiectului dediplomă+lucrării de

disertaţie

St"&i"l p!i(in& $alitata t!n"!il)! şi ni(l"l p)l"%!ii s)l"!il)!

*n +"&,"l Cl"+

Numele şi prenumele Data la care studentul afost luat în evidenţă

Semnătura

Conducător P!). D!. In#. Ila!i I(an 06.10./017

Consultant despecialitate

D!. In#. M"!şan Liana 06.10./017

Consultant despecialitate

P!). D!. In#. T)&)!R"s"

06.10./017

P!)#!a'"l & p!#%ti! s%pt%'nal%



2erioada

săptămânală

Numele si prenumele Semnătura Avi8 birou

catedră

Semnătur a

9artie 6616 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van

9artie 6;16< 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van

9artie 4=14; 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van

9artie 516 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van

Aprilie 5615 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van

Aprilie 5>15? 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van

Aprilie 616= 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van

Aprilie 45144 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van

Aprilie 4>14? 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van

9ai 5=15> 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van

9ai 6416 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van

9ai 6?144 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van9ai 4;14< 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van

%unie 515= 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van

%unie 5<15? 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van

(irou Departament,P!). D!. In#. Ni$)la ;"!nt

P!). D!. In#. Ni$)la Filip

P!). D!. In#. Ila!i I(an

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂ




Ssi"na: i"ni /012

Director Departament,

P!). &!. in#. ;"!nt Ni$)la

RECENZIE

Asupra proiectului de diplomă+lucrării de disertaţie cu titlul @@ @@@@ @@@@@@@@@@@@@@@3 @@@@@@@@@@@3333333333333333333333333333 @@@@@@@@@@@@

*laborat de absolventul @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3333333333333333

Conţinutul proiectului:

@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@2erioada de documentare şi pre-ătire a proiectului:

@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@

Aspecte po8itive:

@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@

@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@

Aspecte ne-ative:

@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33333333333333333333

Contribuţii personale ale autorului

@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@333333333333333

2osibilităţi de valorificare a proiectului:

33@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33@@@@@@@@@@@@@@@@

Se propune admiterea + respin-erea proiectului pentru susţinere publică3

Conducător : P!). &!. in#. Ila!i I(an

Declaraţie pe proprie răspundere privind

autenticitatea lucrării de licenţă



Subsemnatul P)p S)!in Ni$)la 4le-itimat cu C3% seria B nr3>76???,CN2 6?45;664=?=<

autorul lucrării: St"&i"l p!i(in& $alitata t!n"!il)! şi ni(l"l p)l"%!ii s)l"!il)! *n +"&,"l

Cl"+ elaborată în vederea susţinerii e.amenului de finali8are a studiilor de licenţă la 'acultatea9ecanică, Speciali8area Maşini şi instala,ii pnt!" a#!i$"lt"!% şi in&"st!i ali'nta!% din cadrul

!niversităţii Tenice din CluE1Napoca, sesiunea iunie a anului universitar 456=14567, declar pe

proprie răspundere, că această lucrare este re8ultatul propriei activităţi intelectuale, pe ba8a

cercetărilor mele şi pe ba8a informaţiilor obţinute din surse care au fost citate, în te.tul lucrării, şi în

biblio-rafie3

Declar, că această lucrare nu conţine porţiuni pla-iate, iar sursele biblio-rafice au fost folosite

cu respectarea le-islaţiei române şi a convenţiilor internaţionale privind drepturile de autor3

Declar, de asemenea, că aceasta lucrare nu a mai fost pre8entată în faţa unei alte comisii de

e.amen de licenţă+diplomă+disertaţie3

De asemenea, declar că sunt de acord ca proiectul de diplomă+lucrarea de disertaţie să fie

verificată prin orice modalitate le-ală pentru confirmarea ori-inalităţii, consimţind inclusiv la

introducerea conţinutului său într1o ba8ă de date în acest scop3

Fn ca8ul constatării ulterioare a unor declaraţii false, voi suporta sancţiunile administrative,

respectiv, anularea examenului de licenţă/diplomă/disertaţie.

Lucrarea conţine: ?< pa-ini, ? tabele,6? fi-uri3 Ane.a cu desene conţine : 5 formate A5, 5

formate A6, 5 formate A4, 5 formate A, 5 formate A=3 2roiectul are ane.ate şi: 6 CD+D)D1ur%

Nume, prenume :

2op Sorin Nicolae

Data

6535;34567 Semnătura

#e8umat al lucrării de licenţă cu titlul



Studiul privind calitatea terenurilor şi nivelul poluării solurilor în

Eudeţul CluE

Lucrarea de faţă abordea8ă problematica poluării solurilor din 8ona Eudeţului CluE, studiind

acest fenomen din diferite puncte de vedere considerate relevante3

Lucrarea este structurată în patru capitol , fiecare dintre acestea find structurat în mai multe

subcapitole, urmate de o serie de conclu8ii şi o listă de referinţe biblio-rafice3

Fn primul capitol al lucrării este pre8entată o introducere, care ne aEută să înţele-em mai bine

faptul că odată cu evoluţia specie umane creşte şi nivelul de poluare pe Glob3

Al doilea capitol cuprinde câteva considerente -enerale despre mediul înconEurător şi despre

poluarea acestuia cu diferiţi poluanţi3

Fn al treilea capitol sunt detaliate date privind poluarea solului cu metale -rele în Eudeţul CluE3

S1au prelevat probe de sol şi în urma anali8elor efectuate s1au întocmit tabele şi -rafice

corespun8ătoare diferitelor 8one din Eudeţ, încercând sa identificăm cau8ele care au influenţat

nivelurile de poluare3

Fn final,respectiv în capitolul patru sunt pre8entate o serie de re8ultate şi conclu8ii care pot fi

folosite de cei care practică sau vor practica a-ricultură pe terenurile acestui Eudeţ3

SummarH



StudH on land IualitH and soil pollution levels in CluE

Tis paper addresses te issue of te pollution in CluE countH, studHin- tis penomenon

from different points of vieJ3

Te paper is structured in four capter, eac of tem devided in subcapters, folloJed bH a

series of conclusions and a list of references3

Te first capter presents an introduction Jic elps us understand better tat Jit te

evolution of te uman species pollution around te -lobe Jill also increase

Te second capter includes some -eneral considerations about te environment and about

its pollution Jit various pollutants3

%n te tird capter detailed data on soil pollution Jit eavH metals in CluE countH3 Tere

Jere taKen soil samples and analH8es performed Jere draJn up tables and carts from different areas

of te countH, trHin- to identifH te causes tat influenced te levels of pollution3

'inallH, in te fourt capter results and conclusions are presented, tat can be used bH

tose Jo practice a-riculture or Jill practice in tis countH lands3

CUPRINS

CAPITOLUL I



INTRODUCERE@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3366

CAPITOLUL II

CONSIDERENTE <ENERALE DESPRE POLUAREA MEDIULUI =NCONJURĂTOR

436 9*D%!L FNCN0!#"T#@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@36

434 2L!AN&%% 9*D%!L!% FNCN0!#"T#@@@@@@@@@@@@@@@@3333336=43436 2L!AN&% L%C/%%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@36;

43434 2L!AN&% SL%%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3336<

4343 2L!AN&% GA$%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@345

43 2L!A#*A 9*D%!L!%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3346

4336 2L!A#*A A2*%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@334<

4334 2L!A#*A A*#!L!%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3

433 2L!A#*A SL!L!%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33?

43= S%T!A&%A 2L!"#%% SL!L!% 2* 2LAN 9ND%AL@@@@@@@@@@@3@33=4

CAPITOLUL III

CERCETĂRI PROPRI>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..77

36 SC2!L L!C#"#%%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3==

34 9*TDLG%A D* D*T*#9%NA#* A CAL%T"&%% SL!L!% $% D* ANAL%" A

N%)*L!L!% D* 2L!A#*@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33@33==

3436 SC!#T" 2#**NTA#* A '%C%!L!% D* ST!D%% 2*DLG%C* $%

AG#C/%9%* >>>>@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3@==

3434 SC!#T" 2#**NTA#* A AG*N&%*% NA&%NAL* 2*NT#! 2#T*C&%A

9*D%!L!%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@333@@3=7

343 2#*L*)A#*A 2#(*L# D* SL $% T*#STA#*A ST"#%% D*

'*#T%L%TAT*@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3@3=>

3 SC!#T" 2#**NTA#* A 0!D*&!L!% CL!0 @@@@@@@@@@@@@@@@376

336 DAT* G*N*#AL*@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33@376

334 22!LA&%A@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3374

33 *CN9%A@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33@@@7

33= T#ANS2#T!#%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@37=



3= 2#%NC%2AL*L* 2#C*S* D* D*G#ADA#* A SL!L!%@@@@@@@@@@@7;

37 #*2A#T%&%A 2* CLAS* D* 'LS%N&"@@@@@@@@@@@@@@@@@33337>

3; 2#*S%!N% AS!2#A ST"#%% D* CAL%TAT* A SL!L!% FN 0!D*&!L

CL!0@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3;6

3> STA#*A 2"D!#%L#@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33;4

3>36 'ND!L '#*ST%*# AL 0!D*&!L!% CL!0@@@@@@@@@@@33;4

3>34 D%ST#%(!&%A 2AD!#%L# D!2" 2#%NC%2AL*L* '#9*

D* #*L%*'@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3333333333;

3>3 S!2A'*&* D%N 'ND!L '#*ST%*# NA&%NAL,2A#C!#S* C!

T"%*#%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33@;

3>3= 2#*S%!N% ANT#2%C* *B*#C%TAT* AS!2#A 2"D!#%L#,

S*S%(%L%A#*A 2!(L%C!L!%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@333;=

3>37 %92ACT!L S%L)%C!LT!#%% AS!2A#A NAT!#%% $% 9*D%!L!%@33@;=

3>3; T*ND%N&*@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@333;=

3< #*!LTAT* $% D%SC!&%%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33@3;=

CAPITOLUL IV

CONCLUZII 3I RECOMANDĂRI>>>>>>>>>>>>>>>>..?/

;I;LIO<RAFIE>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.?2





Capit)l"l I

Int!)&"$!

66



Fn urmă cu =,; miliarde un nor imens de materie -a8oasă şi pulberi care se învârtea în

spaţiu s1a condensat şi a dat naştere unei stele, Soarele3 Fn apropierea Soarelui, pulberile de roca

s1au a-lomerat şi1au format cele ? planete ale sistemului Solar, printre care şi 2ământul3 Dar, pe

vremea aceea,planetă noastră nu avea aspectul de a8i: rocile, apă şi aerul s1au format încetul cu

încetul şi apoi a apărut viaţă3

Din acele timpuri până astă8i, 2ământul a cunoscut o serie de scimbări maEore în ceea

priveşte aspectul mediului înconEurător32rin mediu înconEurător sau mediu ambiant se înţele-e

ansamblul de elemente şi fenomene naturale şi artificiale de la e.teriorul Terrei, care

condiţionea8ă viaţă în -eneral şi pe cea a omului în special3

De-radarea mediului înconEurător este o problema ce a apărut şi s1a accentuat odată cuaccelerarea creşterii demo-rafice,care a determinat antropi8area unor 8one din ce în ce mai

întinse de pe planete noastră3

2entru a1şi satisface nevoile de trăi mereu crescânde şi mai comple.e,omul a cules,a

vânat,a pescuit,a crescut animale,a cultivat pământul, a e.tras minereu şi le1a prelucrat,

producând bunuri materiale din ce în ce mai diversificate, dar în acelaşi timp producând şi

deşeuri3

De1a lun-ul timpului, omul a considerat natură că sursă inepui8abilă de resurse,dar şi că

receptor nelimitat al deşeurilor de toate tipurile3 Drept urmare, în paralel cu procesele tenice şi

cu modificările antropice cu rol po8itiv,au avut loc şi fenomene ne-ative: de-radarea solului pe

suprafeţe întinse ,dispariţia unor specii de plante şi animale, epui8area unor 8ăcăminte minerale

şi nu în ultimul rând, apariţia şi accentuarea fenomenului de poluare3

9odificările peste limitele permise ale calităţilor solului, apelor şi aerului, pe lân-ă

faptul că pot provoca şi pierderi de natură economică, aduc mai cu seama preEudicii sănătăţii

oamenilor şi animalelor sau de8voltării plantelor3

2rotecţia mediului înconEurător a devenit o necesitate ce s1a acuti8at în paralel cu

proliferarea şi diversificarea surselor de poluare3 2roblematica comple.ă a mediului a urcat

sensibil în topul actual al preocupărilor ştiinţifice, însumând un volum impresionant de idei,

întrebări, controverse interdisciplinare, ar-umente, care au conturat necesitatea unei abordări

-lobale3

De8voltarea actuală a ştiinţei şi tenicii, a cunoaşterii, permite că în anali8ă raporturilordintre om şi natură să se evidenţie8e nu numai locul real şi obiectiv al omului în natură, ci şi

64



locul real şi obiectiv al naturii în viaţă omului şi societăţii3 'iind vorba de una din problemele

actuale de importantă vitală, de i-ienă şi sănătatea publică, lupta împotriva poluării se duce cu

toate miEloacele, atât pe plan tenic, cât şi pe plan politic şi Euritic3Fmpotriva poluării se duce şi o

lupta preventivă, pentru eliminarea sau reducerea surselor de poluare, pentru împiedicarea prin

miEloace tenice moderne, a emisiei materiilor poluante3

Lucrarea MStudiul privind calitatea terenurilor şi nivelul poluării solurilor în Eudeţul CluE

se înscrie pe această linie dorindu1se a fi un -id care să cuprindă succint ansamblul problemelor

le-ate de poluarea solurilor din Eudeţul CluE,urmărindu1se în special presiunile cu efecte ne-ative

asupra stării de calitate a acestora3

Fn pre8ent, şi desi-ur şi în viitor, obli-aţia noastră a oamenilor este de a ecilibra şi

controla calitatea mediului pentru fiecare componentă, cât şi pe ansamblu3

6



Capit)l"l II

C)nsi&!nt #n!al &sp! p)l"a!a '&i"l"i *n$)n+"!%t)!

/.1 M&i"l *n$)n+"!%t)!

9ediul înconEurător este o noţiune fundamentală care stă la ba8a ecolo-iei că ştiinţă, fiind

susceptibilă în raport cu necesitatea punerii în valoare sau a ocrotirii elementelor sale

componente, de re-lementare Euridică3 Aşa cum reiese din literatură, această noţiune nu estedefinită într1un mod unitar, ambi-uitatea termenului fiind consecinţă conotaţiei date în diverse

domenii 1 ştiinţele naturii, aritectură, urbanism, drept etc3 Spre e.emplu, ecolo-ii văd ,,mediul

un ansamblu format din comunităţile biolo-ice şi factorii abiotici sau altfel spus ansamblul de

elemente şi ecilibre de forţe concurente, de natură diversă, care condiţionea8ă viaţă unui -rup

biolo-ic3 Sunt şi definiţii mai cuprin8ătoare, de e.emplu, un autor defineşte mediul înconEurător

că fiind ,,repre8entat de mulţimea factorilor naturali şi artificiali, de ordin biolo-ic, fi8ico1cimic

şi social, capabili să influenţe8e direct sau indirect starea componentelor abiotice şi biotice ale

biosferei3 Alte definiţii au în vedere elemente comune precum: viaţă omului, calitatea vieţii şi

fiinţă umană3 Aritecţii consideră mediul drept 8ona de contact între un spaţiu construit şi mediul

ambiant natural şi artificialO3

Fn D*B, mediul este definit că fiind ,,natură înconEurătoare alcătuită din totalitatea

factorilor e.terni în care se află fiinţele şi lucrurile3

9ediul, în acest ca8, apare că un sistem infinit sau că un mediu -eneral3 Se spune însă că

orice fiinţă vie are un mediu înconEurător al ei, care îi influenţea8ă creşterea, de8voltarea şicomportamentul3 Ansamblul forţelor care acţionea8ă imediat şi nemiElocit asupra unei fiinţe

constituie mediul eficient3

Conform dicţionarului Grand Larousse 6?>4O mediul este definit că ,,ansamblul de

elemente naturale ori artificiale care condiţionea8ă viaţă omului, fără a se avea în vedere şi

termenul de protecţie3 Sunt şi lucrări care consideră noţiunea de ,,mediu sinonimă cu mediul

înconEurător, ambiant, ecolo-ic sau de viaţă3

6



Fntr1o altă opinie mediul este repre8entat de: mediul artificial alcătuit din mediul de

cartier, locul de muncă, odină, recreereO şi mediul natural relieful cu peisaEele specifice, apele,

pădurile, fauna, flora, microor-anisme, aerul etc3O3

Conform 2ro-ramului Naţiunilor !nite pentru 9ediu 2N!*O, factorii de mediu care

devin componentele mediului înconEurător se clasifică în: mediul înconEurător natural care

cuprinde factorii naturali ai mediuluiO şi mediul înconEurător uman care cuprinde mediul

construit şi mediul socialO3

Fn opinia repre8entanţilor C*, mediul înconEurător este definit că fiind ,,ansamblul de

elemente care în comple.itatea relaţiilor lor, constituie cadrul, miElocul şi condiţiile de viaţă ale

omului, acelea care sunt ori cele ce nu sunt resimţite3 !n element de noutate în această definiţie

este acela că mediul este considerat un bun care aparţine între-ii colectivităţi şi, drept consecinţă,

acesta nu poate fi lăsat spre folosire la întâmplare3

Fn Constituţia #omâniei termenul de mediu nu este definit în mod e.pres, însă din te.tul

art3 67 reiese că ,,mediul este cadrul propice creării condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii

vieţii3 De asemenea, în acelaşi articol se preci8ea8ă că ,,refacerea şi ocrotirea mediului

înconEurător, precum şi menţinerea ecilibrului ecolo-ic sunt asi-urate de către statul român3

Fn Le-ea protecţiei mediului nr3 6>+6??7 mediul era definit că ,,ansamblul de condiţii şi

elemente naturale ale Terrei: aerul, apă, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisaEului,toate straturile atmosferice, toate materiile or-anice şi anor-anice, precum şi fiinţele vii,

sistemele naturale în interacţiune, cuprin8ând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile

materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţă bunăstarea şi sănătatea

omului3 Definiţia a fost preluată şi în art3 6 alin3 4 din rdonanţă de ur-enţă a Guvernului nr3

6?7+4557 privind protecţia mediului3

Având în vedere diversitatea elementelor enumerate în definiţie re8ultă o multitudine de

raporturi Euridice care privesc: conservarea şi protecţia componentelor abiotice ale mediuluiînconEurător, conservarea şi protecţia componentelor biotice ale mediului înconEurător, protecţia

factorilor creaţi de om, re-imul produselor şi substanţelor to.ice, al pesticidelor, or-anismelor

modificate -enetic, re-imul deşeurilor periculoase, răspunderea Euridică, sistemul de monitorin-

ecolo-ic etc3

/./ P)l"an,ii '&i"l"i *n$)n+"!%t)!.

2oluarea, printre alte clasificări,este clasificată în poluare naturală şi poluare artificială3

6=



Sursele naturale principale ale poluării sunt erupţiile vulcanice, furtunile de praf,

incendiile naturale ale pădurilor şi altele cum ar fi -ei8erele sau descompunerea unor substanţe

or-anice3

*rupţiile vulcanice'i- 436O care -enerea8ă produşi -a8osi, lici8i şi soli8i e.ercitând

influenţe ne-ative asupra purităţii atmosferice3 Cenuşile vulcanice, împreună cu vaporii de apă,

praful vulcanic şi alte numeroase -a8e, sunt suflate în atmosfera, unde formea8ă nori -roşi, care

pot pluti până la mari distanţe de locul de emitere3 Timpul de rămânere în atmosfera a acestor

suspensii poate aEun-e ciar la 614 ani3'urtunile de praf sunt şi ele un important factor în

poluarea aerului3 Terenurile afa1nate din re-iunile de stepă, în perioadele lipsite de precipitaţii,

pierd partea aeriană a ve-etaţiei şi rămân e.puse acţiunii de ero8iune a vântului3 )ânturile

continue, de durata, ridică de pe sol o parte din particulele , care sunt reţinute în atmosfera

perioade lun-i de timp3 Depunerea acestor particule că urmare a procesului de sedimentare sau aefectului de spălare e.ercitat de ploi, se poate produce la mari distanţe faţă de locul de unde au

fost ridicate3

'i-ura 4363 2oluarea datorită erupţilor vulcaniceP6=Q

%ncendiile naturale sunt o importantă sursă de fum şi cenuşă, care se produc atunci când

umiditatea climatului scade natural sub pra-ul critic3 'enomenul este deosebit de răspândit, mai

ales în 8ona tropicală, deşi, în -eneral, -radul de umiditate al pădurilor din această 8ona nu este

de natură să favori8e8e i8bucnirea incendiului3

67



Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om artificialeO se distin-:

poluare industrială 45 R 47poluare casnică 75 R ;5 poluare datorată miEloacelor de

transport 451 47 3

Clasificarea poluanţilor poate fi făcută după foarte multe criterii, de e.emplu:

după natură a-enţilor poluanţi: fi8ici, cimici, biolo-ici după modul ecolo-ic de acţiune, adică după mediul în care sunt emişi şi locul în care

acţionea8ă după modul de acţiune asupra or-anismului animal: prin inalatie, in-estie, cutanat,

auditiv

Se pare că nici una din aceste clasificări nu poate fi atotcuprin8ătoare, deoarece aceeaşi

substanţă poate acţiona în diverse moduri şi în diverse medii3 De e.emplu, mercurul pre8ent în

sol poate trece în atmosfera sau în apă, el putând fi in-erat odată cu alimentele sau inalat subformă de vapori3

Din punctul meu de vedere am ales să pre8int în următoarele pa-ini o clasificare a

poluanţilor după starea lor de a-re-are3 Din această perspectiva se distin- trei tipuri de poluanţi:

lici8i,-a8osi,soli8i3

/./.1 P)l"an,i li$5i@i

Fn urmă utili8ări apei de către consumatori această îşi scimbă compo8iţia, suferindmodificări ale calităţilor sale naturale3 Acestea se numesc ape u8ate3%ntrarea lor în contact cu

mediu poate -enera un discomfort şi modificarea componentelor naturale ale acestuia3Fn

următoarele câteva rânduri o să amintesc câteva dintre aceste tipuri de ape u8ate periculoase

pentru mediu şi provenienţă acestora3

Apele u8ate casnice şi sanitareO sunt foarte periculoase pentru că ele se aruncă, de obicei,

în apropierea locuinţelor, se infiltrea8ă în sol şi aEun- în fântânile care alimentea8ă locuitorii sau

sunt diriEate spre apele cur-ătoare fără vreo epurare prealabilă3 AEunse în apele cur-ătoare daunaştere la acumulări de substanţe or-anice care intră în putrefacţie, astfel se consumă o.i-enul,

peştii mor asfi.iaţi şi se de8voltă în scimb viaţă bacteriană3

Apele u8ate menaEere re8ultate din satisfacerea nevoilor -ospodăreşti de apă ale centrelor

populate, precum şi a nevoilor -ospodăreşti ,i-enico1sanitare şi social1administrative ale

diferitelor feluri de unităţi industriale 8ootenice3

6;



Ape u8ate industriale, re8ultate de la industrii de orice natură, inclusiv industria e.tractivă

ape de mînă, ape de sondă, foraEe, etcO, precum şi de la alte activităţi asemănătoare din

construcţii, transporturi,etc3

Ape u8ate de la unităţi a-ro8ootenice şi piscicole, sedii, secţii şi centre de producţie,

centre a-ricole de mecani8are,etc3

Ape u8ate re8ultate din satisfacerea nevoilor tenolo-ice proprii de apă ale sistemelor de

canali8are cum sunt: spălarea canalelor colectoare, pre-ătirea soluţiilor de reactivi, ape neepurate

din staţiile de epurare, ape pentru evacuarea 8ăpe8ilor, etc3

Ape u8ate de la stropitul şi spălatul stră8ilor şi incintelor de orice natură, precum şi de la

stropitul spaţiilor ver8i din centrele populate, unităţi a-ro8ootenice3

Ape meteorice infectate, repre8entând ape de precipitaţii care vin în contact cu terenulunor 8one sau incinte amenaEate sau al unor centre populate, care, în procesul scur-erii,

antrenea8ă sau di8olvă substanţe minerale şi or-anice

Apele re8iduale industriale,deversate în apele cur-ătoare, pot fi ape de răcire şi în acest

ca8 ele aEun- cu o temperatura destul de ridicată, fapt ce slăbeşte solubilitatea o.i-enulu%

molecular şi astfel se produce o perturbare -enerală a vieţii acvatice3

'i-ura 434 Deversarea apelor re8idualeP64Q

6>



2oluarea cu substanţe radioactive este foarte periculoasă3 Apă este contaminată cu

substanţe radioactive prin deversarea apelor u8ate de la centralele nucleare sau de la minele

e.tractive de elemente radioactive3Fn multe ca8uri, ape cu conţinut radioactiv sunt deversate

direct în mare, în imediată apropiere a coastelor, unde pot produce acumulări importante atât în

apă sau în sedimente cât şi în or-anismele vii: peşti, crustacei, care vor constitui o alimentaţiecontaminată pentru om3

2oluarea atmosferei cu poluanţi lici8i este mai redusă ca intensitate şi se datorea8ă în

principal folosirii solventilor or-anici, a insecticidelor şi pesticidelor în a-ricultură ca

dispersii3/idrocarburile licide utili8ate ca solvenţi au efecte diferite în funcţie de natură lor3

Alcanii lici8i îndepărtea8ă -răsimea de pe suprafaţă de piele e.pusă şi produc iritaţii si

îmbolnaviri3 Fn -eneral, însă, alcanii sunt cei mai puţin to.ici dintre idrocarburi3

Scur-eri accidentale de re8iduuri de la diverse fabrici, dar şi deversări deliberate a unor

poluanţi3 Scur-eri de la re8ervoare de depo8itare şi conducte de transport subterane, mai ales

produse petroliere pot dauna -rav mediului înconEurător3

2oluarea cu substanţe radioactive este foarte periculoasă3 Apă este contaminată cu

substanţe radioactive prin deversarea apelor u8ate de la centralele nucleare sau de la minele

e.tractive de elemente radioactive3Fn multe ca8uri, ape cu conţinut radioactiv sunt deversate

direct în mare, în imediată apropiere a coastelor, unde pot produce acumulări importante atât în

apă sau în sedimente cât şi în or-anismele vii: peşti, crustacei, care vor constitui o alimentaţie

contaminată pentru om3

/././ P)l"an,i s)li@i

Fn urmă needucatiei populaţiei,-ospodărirea proastă a depo8itari deşeurilor, înmulţiri

autoveiculelor şi de8voltări industrie am aEuns să avem probleme -rave cu deşeurile în stare

solidă3 Acestea pot fi de-radabile sau nede-radabile şi pot apărea sub diferite forme3

9etale -rele aEun- în sol din aer, apă şi nămoluri3 De la suprafaţă coboară în sol prin

procese de difu8ie, adsorbtie, di8olvare şi antrenare cu apă, sau de către macroor-anisme3 Fn sol,

microor-anismele le solubili8ea8ă, sau le transformă în suspensii apoase, aEun-ând astfel în

rădăcinile plantelor3 Din plante, metalele -rele aEun- şi se acumulea8ă în or-anismele animalelor

şi ale oamenilor3 Câteva dintre aceste metale -rele care dăunea8ă enorm mediului înconEurător

sunt:

6<



Pl"'9"l - acumulat în sol din diferite surse, trece în plante prin absorbţie la nivelul

rădăcinilor, reducând ritmul de creştere a acestora şi prin aceasta diminuea8ă recoltele

a-ricole32lumbul din sol acţionea8ă şi asupra microor-anismelor, micşorând vite8a de

înmulţire a acestora şi reducând intensitatea proceselor de minerali8are din sol3 Zin$"l - se -ăseşte în sol în cantităţi normale până la 655 m-+K- s3u3 2este această

limită dere-lea8ă activitatea microor-anismelor din sol prin reducerea intensităţii

minerali8ării substanţelor or-anice, afectea8ă procesele de descompunere a celulo8ei şi

perturbă procesul de respiraţie a plantelor3 incul se acumulea8ă cu precădere în

or-anele ver8i ale plantelor, dar to.icitatea lui pentru animale este redusă3 C"p!"l 1 la o concentraţie în sol de peste 45 m-+K- s3u3 este to.ic pentru maEoritatea

plantelor iar în furaEe este to.ic pentru ovine3 Fn solurile bo-ate în materie or-anică şi

ar-ilă mobilitatea cuprului este redusă32oluarea cu acest metal duce la de-radarea

structurii şi a stabilităţii idrice a a-re-atelor structurale fapt ce favori8ea8ă ero8iunea

şi compactarea3 Ca&'i"l1 este unul dintre cele mai periculoase metale -rele fiind foarte to.ic pentru

om şi animale3 Fn mod natural el apare în soluri la o concentraţie sub 6 m-+K-

s3u3To.icitatea sa este mai mare decât a 8incului ciar la do8e mai mici3 M!$"!"l1 apare în soluri în mod obişnuit în concentraţii de 5,5616 m-+K- s3u iar limita

de toleranţă este de 4 m-+K- s3u3 Deoarece mercurul se pierde uşor prin volati8are la

suprafaţă solului conţinutul sau în sol este foarte redus3

Deşeurile şi re8idurile din industria alimentară şi uşoară sunt atât surse de poluarea

solurilor, cât şi fertili8anţi sau amendamente, dacă se folosesc în mod controlat3

Deşeurile şi re8iduurile a-ricole şi forestiere încarcă solul cu nitraţi, a-enţi pato-eni şi

facilitea8ă înmulţirea buruienilor3 Aceste materiale şi produsele lor de de-radare pot fi

transportate de ape, mărind astfel suprafaţă şi mediile poluate3

DeEecţiile animale se folosesc ca în-răşăminte, dar aplicate în e.ces, afectea8ă

proprietăţile solurilor, deoarece conţin NaCl, biostimulatori, uree, medicamente, materiale de

i-ieni8are a -raEdurilor sodă, deter-enţiO, a-enţi pato-eni etc3

DeEecţiile umane apar în Eurul micilor localităţi fără canali8are, a locurilor de campare,

târ-uri, şantiere3 Astfel de perimetre devin focare de -ermeni pato-eni ai difteriei, T(C, febrei

tifoide3

Nămolurile separate din apele u8ate conţin substanţe or-anice provin din industria

alimentară, 8ootenie, activităţile menaEereO, sau anor-anice provin din industria metalur-ică,

6?



prepararea minereurilor şi a cărbunilor etc3O3 Asemenea nămoluri se pot folosi în a-ricultură

numai dacă conţinutul de metale -rele şi nemetale este sub limitele admise de standarde3

Depo8itele de steril,cenusi de termocentrală, 8-uri metalur-ice acoperă suprafeţe care

altfel ar fi avut altă destinaţie, iar particulele fine sunt antrenate de vânt, poluând alte terenuri,

sau apă din 8ona3 2recipitaţiile pot antrena aldele create, mărindu1le aria ba8ei şi acoperind în

timp scurt obiectivele din apropiere3 Fn plus, depo8itele de deşeuri urbane permit de8voltarea

ţânţarilor, muştelor, şobolanilor care răspândesc microbi, viruşi pe distanţe mari3

/./.6 P)l"an,i #a@)si

9ono.idul de carbon este cel mai răspândit şi mai comun poluant al aerului3 *misiile în

atmosfera sunt estimate la 4 milioane tone + an şi are o persistenţa ma.imă de = ani3 Fn

atmosfera, reacţionea8ă cu o.i-enul molecular re8ultând C4 şi cu o8onul, dar vite8ă de reacţie

este mică la temperatura şi presiunea atmosferică3

2rincipalele surse de emisie de C sunt centralele electrice pe cărbune, petrol şi -a8e

naturale, motoarele cu ardere internă 6 R = din volumul -a8ului de eşapamentO, industria

metalur-ică, industria petrocimică ,industria celulo8ei şi ârtiei3 Cantităţi mari de mono.id de

carbon se produc şi din incendiile de pădure şi prin arderea deşeurilor în incineratoare3

#ăspândirea unor cantităţi aşa de mari de mono.id de carbon în atmosfera ar trebui să

ducă la dublarea concentraţiei -a8ului la fiecare = R 7 ani, dar fenomenul acesta nu are locdatorită o.idării C la C4 , cât şi altor procese de îndepărtare a mono.idului de carbon din

atmosfera3

*.punerea animalelor la concentraţii mari de mono.id de carbon produce moartea prin

formarea în sân-e a compusului stabil carbo.iemo-lobină, care blocea8ă funcţia de transport a

emo-lobinei3 La om, into.icatiile cu C produc cefalee, oboseală , insomnii, tulburări de

memorie şi personalitate3 La alte animale, e.punerea îndelun-ată la acest -a8 a relevat apariţia

unor modificări morfolo-ice de la nivelul creierului şi a inimii3

(io.idul de sulfS4 Opoate proveni din erupţiile vulcanice, arderile combustibililor,

acţiunile industriei metalur-ice3Fn pre8enţa ra8elor ultraviolete, S4 din atmosfera formea8ă

acidul sulfuros,cu eliberarea a 6< Kcal,care trece ulterior în acid sulfuric, acid care declanşea8ă

fenomenul ,,ploilor acide3Are efecte to.ice asupra plantelor, mai ales la conifere şi la

plop,castan,tei etc3

45



/idro-enul sulfurat /4SO sunt fermentaţiile sulfobacteriilor, emisiile industriale, mai ales

din industria cimică, farmaceutică, a coloranţilor, a cauciucului etc3Fn concentraţii crescute

afectea8ă sistemul nervos, aparatul respirator, sân-ele, atât la om, cât şi la animale3

Compuşii a8otului o.idul şi bio.idul de a8ot: N şi N4 O provin de la motoarele cu

ardere internă automobileleO3N4 este cel mai periculos poluant, deoarece, împreună cu alte

elemente cimice din atmosfera şi sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete, duce la formarea

smo-ului fotocimic, foarte to.ic, producând la om: modificări cromo8omiale, tulburări

funcţionale ale ţesuturilor sau reducerea acţiunii en8imelor3

Aldeidele, cum ar fi acroleină, foarte to.ică şi iritantă pentru om,este eliminată în natură

de rafinăriile de petrol, motoarele autoveiculelor, crematoarele de -unoaie menaEere3

Derivaţii alo-enilor Cl, (r, ', %, /cl, /'O provin mai ales din industria cimică, de

producere a aluminei3 Aceştia sunt foarte to.ici pentru om,distru- coniferele şi pomii fructiferi3

Ga8ele de seră, re8ultate din procesele industriale şi din a-ricultură dere-lea8ă ecilibrul

atmosferic,reţin -a8ele infraroşii şi le reflectă pe suprafaţă 2ământului3 Fn consecinţă creşte

temperatura medie -lobală3

Stratul -ros de a-enţi poluanţi eliberaţi de un oraş mare poate poate crea o ceaţă

sufocantă'i-ura 43O, mai ales când nu e.istă vânturi care să împrăştie poluanţii3 Ga8ele acide

care ies din coşurile fabricilor şi din autoveicule se amestecă cu precipitaţiile, re8ultând ploiacide care distru- clădiri , păduri şi omoară peştii3 !nii a-enţi poluanţi aEun- în stratosferă,

distru-ând o8onul natural care proteEea8ă animalele şi plantele împotriva ra8elor nocive

ultraviolete ale Soarelui3

'i-ura 43 Ceaţa format datorită poluării în oraşeP6;Q

/.6 P)l"a!a '&i"l"i

46



Definirea noţiunii de poluare s1a făcut în diferite moduri, pornind de la faptul că

etimolo-ic polluoere ,care înseamnă a murdari,a de-rada,a profană,ceea ce în vorbirea

curentă denumeşte orice acţiune de de-radare a mediului normal de viaţă3

Dintre numeroasele definiţii care s1au dat de1a lun-ul timpului,cea mai completă pare a fi

cea formulată la Conferinţă 9ondială 3N3!3 asupra mediului6?>4O ,prin care poluarea

semnifică: Mmodificarea componentelor naturale sau pre8enţa unor componente străine,că urmare

a activităţii omului şi care provoacă prin natură lor,prin concentraţia în care se -ăsesc şi prin

timpul cât acţionea8ă,efectele nocive asupra sănătăţii,crea8ă discomfort sau impietea8ă asupra

diferitelor utilităţi ale mediului la care acesta putea servi în formă să anterioară3 Din această

definiţie se poate constată că cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă

omul,poluarea fiind în cea mai mare parte consecinţă activitaii umane3

Nu se poate ne-liEa totuşi faptul că în mediul înconEurător are loc şi o

autopoluare,datorată pre8enţei unor elemente naturale care se de-radea8ă3De asemenea,trebuie

să se facă o delimitare clară între poluarea mediului şi impurificarea acestuia3

'enomenul de poluare s1a intensificat odată cu apariţia omului pe pământ,însoţind orice

activitate umană3 %niţial produsele poluante era puţine,de natură or-anică şi uşor de-radabile de

către microor-anisme ,însă odată cu creşterea populaţiei umane şi de8voltarea societăţii,numărul

şi diversitatea poluanţilor a crescut considerabil3 Fn perioada actuală se răspândesc în biosferă un

număr imens de deşeuri,unele foarte -reu sau ciar nebiode-radabile deter-ent,pesticide de

sinte8ă,mase plastice,deşeuri radioactive etc3O 9ult timp s1a cre8ut că mediul are capacităţi

nelimitate de absortie şi de neutrali8are a poluanţilor,atenuarea şi neutrali8area efectelor

poluării,dar când cantitatea de poluanţi depăşeşte capacitatea de neutrali8are a mediului

,ecosistemele suferă un proces de alterare3Aceste modificări pot fi atât de accentuate încât să se

aEun-ă la distru-erea totală sau parţială a ecosistemelor respective şi apariţia unor 8one lipsite de

viaţă3

Acţiunea devastatoare a omului asupra naturii a început încă din paleolitic, odată cu

folosirea focului că modalitate de e.tindere a suprafeţelor de păşunat şi că tenică de vânătoare3

2racticarea a-riculturii, încă din neolitic, a însemnat o nouă imi.tiune a omului în natură,

cu consecinţe deosebit de -rave: eliminarea covorului ve-etal primitiv de pe suprafeţe întinse şi

înlocuirea lui cu un număr mic de specii de plante cultivate, modificarea productivităţii solului

până la deşertificare totală prin cultivarea unor terenuri cu structura fra-ilă, prin iri-are

necontrolată şi suprapasunat, precum şi modificarea 8ooceno8elor naturale prin eliminarea faunei

mari erbivore, considerată concurenţă la rană animalelor domestice3

44



Civili8aţia tenolo-ică contemporană a însemnat, din păcate, transformarea radicală a

raporturilor dintre om şi natură, cu consecinţe de8astruoase asupra tuturor componentelor

biosferei: reducerea diversităţii bioceno8elor, ruperea circuitului substanţelor în natură,

modificarea flu.ului ener-etic -lobal3

*.plo8ia demo-rafică umană din secolul al BB1lea este percepută de tot mai mulţi

ecolo-i că un fenomen de amploarea marilor catastrofe -eolo-ice care au afectat planetă Dorst,

6?;7O3Consecinţele acesteia nu sunt -reu de anticipat: epui8area re8ervelor ener-etice şi de

materii prime, reducerea re8ervelor de apă dulce şi a celor alimentare3

Fn 6<65, populaţia umană numără 6 miliard de locuitori, că apoi creşterea populaţiei să

se facă într1un ritm foarte rapid: 4 miliarde în 6?5, = miliarde în 6?>7, 7 miliarde în 6?<>, că la

sfârşitul anului 6??? populaţia planetei să aEun-ă la ; miliarde de locuitori3

*ste evidenţă o reducere puternică a timpului de dublare a populaţiei pe -lob3 Dacă

durata de dublare a populaţiei de la 6 miliard 6<65O la 4 miliarde 6?5O a fost de 645 de ani,

următoarea dublare de la 4 la = miliarde 6?>7O s1a făcut în numai =7 de ani3 nouă dublare a

populaţiei la < miliarde ar putea avea loc în 4547, deci intervalul s1ar putea scurtă la numai < de

ani3 Se constată, de asemenea, tendinţa unei urbani8ări e.cesive: în anul 4547 circa două treimi

din populaţia -lobului va trăi în oraşe, din care o treime în oraşe cu peste 6 milion locuitori3

Aceste a-lomerări urbane au drept consescinta o creştere e.a-erată a numărului deautoveicule şi odată cu acestea intensificarea poluării3 Se aprecia8ă că, la un drum de 6555

m, un sin-ur autoturism consumă o.i-enul a patru persoane pe an, în afară altor produse

poluante re8ultate3

2rotecţia mediului este o problema maEoră a ultimului deceniu de8bătută la nivel

mondial, fapt ce a dat naştere numeroaselor dispute între ţările de8voltate şi cele în curs de

de8voltare3 Acest lucru a impus înfiinţarea unor or-ani8aţii internaţionale ce au că principale

obiective adoptarea unor soluţii de diminuare a poluării şi creşterea nivelului calităţii mediului înansamblu3

Activitatea umană, în scopul menţinerii speciei prin procese adaptative, -enerea8ă flu.uri

de substanţă şi ener-ie, suplimentare şi de cele mai multe ori diferite de cele naturale, care sunt

introduse în mediul înconEurător3 Această afirmaţie este acceptată actualmente ca definiţie a

fenomenului de poluare3

Astfel, pentru reali8area amenaEărilor umane, omul a transformat spaţiul -eo-rafic3 2rima

transformare maEoră a fost procesul de despădurire pentru a face loc aşe8ărilor umane şi pentru aamenaEa terenuri pentru a-ricultură, ceea ce a redus la o treime suprafaţa pădurilor3 Nevoile de

4



alimentare cu apă au determinat atât modificarea structurilor ba8inelor idro-rafice prin

îndi-uiri, asanări, modificări ale cursurilor de apăO, cât şi un consum nere-enerabil al resurselor

de apă dulce3

Activităţile industriale, ba8ate în între-ime pe procesele de ardere a combustibililor fosili

şi a pădurilor au determinat e.tracţia anuală a peste ?.65? t de combustibil convenţional o dată

cu strămutarea a peste 63;.6564 m de roci şi cu un mare consum de o.i-en3 3

*misia în aer a substanţelor poluante a determinat producerea unor fenomene care au un

caracter -lobal, în sensul că se pot observa în oricare 8onă -eo-rafică a planetei, indiferent de

-radul de de8voltare al activităţii antropice:

ploile acide, determinate de pre8enţa în atmosferă a compuşilor de sulf, clor şi a8ot

efectul de seră, datorat creşterii concentraţiei de C4 provenit din procesele de ardere

subţierea stratului de o8on datorită pre8enţei în aer a clorofluorcarburilor, cu urmare

imediată a creşterii, la nivelul solului, a do8ei de radiaţie ultravioletă

*misia în apă a substanţelor to.ice a determinat:

periclitarea condiţiilor de viaţă în apă ca urmare a scăderii concentraţiei de o.i-en

di8olvat

nitrificarea şi ero8iunea solului

Depo8itarea pe sol a deşeurilor a determinat: de-radarea solului ca urmare a pre8enţei metalelor -rele şi a substanţelor care distru-

bacteriile care fi.ea8ă a8otul

2racticarea a-riculturii intensive a determinat:

accentuarea ero8iunii solului

AmenaEările idroener-etice au determinat:

modificări ale reţelei idro-rafice şi a reliefului local

mişcări seismice de suprafaţă3 Toate aceste fenomene au determinat modificări însemnate la nivelul fitosferei şi

8oosferei, conducând la dispariţia unui mare număr de specii şi, mai ales, au afectat sănătatea

omului atât direct, prin consumul de aer şi apă poluate, cât şi indirect, dar nu mai puţin dăunător,

prin consumul unor alimente cu caracteristici modificate3

Fn functie de suprafata care se afla sub efectul poluarii avem trei ca8uri: poluare locală,

poluare re-ionala,poluare -lobală3

aP)l"a! l)$al%

4=



'enomenele de poluare locală se manifestă în 8one limitate care se întind pe arii de câţiva

Km4 sau câteva 8eci de Km4 şi au drept cau8e atât fenomene naturale, cât şi activităţi antropice3 Fn

această cate-orie se înscriu:

erupţiile vulcanice de intensitate mică de e.emplu, erupţia vulcanului 9ont 2ele din

6??< care a afectat numai insula 9artinicaO emisiile de -a8e to.ice din surse naturale emisia de C dintr1un lac din Ciad care în

6?<< a ucis toţi locuitorii unui sat de pe mar-inea laculuiO

accidente care apar în e.ploatarea instalaţiilor industriale e.plo8ia unui re8ervor de -a8e

to.ice din oraşul (opal, %ndia, din 6?<7 care a afectat numai 8ona limitrofă acestei

aşe8ăriO

deversările accidentale de petrol din tancurile marine ca8ul Amocco Cadi8 din 8ona -olfului

AlasKa din 6??=O emisiile continue ale unităţilor industriale şi a-ricole ca şi ale amenaEărilor urbane, rurale

şi ale reţelelor de transport3

Din punctul de vedere al efectelor pe care aceste fenomene le au asupra ecosistemelor

naturale şi antropi8ate, distin-em trei cate-orii de efecte:

63*fecte reversibile, în care efectele datorate poluării dispar la scurt timp după dispariţia

poluantului şi or-anismele biosferei sau elementele ecosistemelor antropi8ate revin la starea

iniţială343*fecte ireversibile, în care efectele datorate poluării nu dispar după dispariţia poluantului şi

or-anismele biosferei se îmbolnăvesc sau mor, iar elementele ecosistemului antropi8at nu mai

pot fi folosite ca8ul alunecărilor de teren, al incendiilor de pădure sau al accidentelor industrialeO

39utaţii, în care or-anismele biosferei îşi modifică structura -enetică într1o manieră

de-enerativă, până la dispariţia acestora, sau iau o altă cale evolutivă3

Dacă cele mai multe din cau8ele naturale care determină fenomene de poluare locală nu

pot fi nici prevă8ute, nici înlăturate, ci, în cel mai bun ca8, numai diminuate din punct de vedere

al efectelor lor, în ceea ce priveşte cau8ele antropice, ele se datoresc, aproape întotdeauna,

nerespectării disciplinei tenolo-ice şi faptului că, în e.ploatare, nu se iau în considerare cele

mai noi cunoştinte ştiinţifice şi tenolo-ice din domeniul respectiv3

2rin urmare, fenomenele de poluare locală au un -rad foarte scă8ut de obiectivitate şi,

prin urmare, amploarea lor poate fi mult diminuată de o activitate de proiectare desfăşurată la

limita cunoaşterii ştiinţifice şi tenolo-ice, de o activitate de e.ploatare care să respecte ri-uros

instrucţiunile şi de o activitate mana-erială performantă din punctul de vedere al minimi8ării

consumurilor şi ma.imi8ării profitului3

47



9 P)l"a! !#i)nal%

'enomenele de poluare re-ională au, în -eneral vorbind, aceleaşi cau8e cu cele de poluare

locală, dar amploarea lor este mult mai mare, motiv pentru care 8onele afectate ocupă arii mult

mai mari, 8one însemnate dintr1o ţară, până la 8one în care sunt cuprinse mai multe ţări poluarea

transfrontalierăO sau părţi însemnate dintr1un continent3!n astfel de ca8 este recentul fenomen de poluare cu cianuri a unor 8one întinse din

nordul #omâniei, estul !n-ariei şi nordul %u-oslaviei datorat ruperii unui di- de protecţie al

e.ploatării miniere din 8ona (aia 9are ianuarie 4555O3 Fn acest ca8, un defect local în

proiectarea pe termen lun- a lacului de acumulare al e.ploatării miniere a fost potenţat în mod

nefericit de condiţiile climatice locale nivel mare al precipitaţiilor şi creşterea bruscă a

temperaturii care a determinat topirea bruscă a 8ăpe8ii şi, deci, creşterea rapidă a nivelului lacului

de acumulare, precum şi de cele -eo-rafice ba8inul bo-at în afluenţi al TiseiO3 Concentraţia decianuri a crescut de câteva ori în toată reţeaua idro-rafică, aEun-ând până în Delta Dunării3 Deşi

efectele asupra biosferei sunt reversibile, ciar dacă numai pe termen mediu R 7 aniO, pa-ubele

pricinuite ecosistemului antropi8at, pe termen scurt şi mediu, sunt însemnate3 asemenea

situaţie ar fi putut fi evitată dacă mana-erii firmei *smeralda Corporation ar fi făcut la timp

investiţia necesară pentru proteEarea baraEului3

altă cate-orie de fenomene de poluare re-ională este aceea a poluării radioactive

datorată e.ploatării defectuoase a centralelor nuclearo R electrice3 Ca8ul cel mai recent este acela

al e.plo8iei unuia din reactoarele centralei de la Cernobâl, !craina fosta !#SSO din 5 aprilie

6?<;3 2oluarea radioactivă iod, cesiu şi stronţiuO a cuprins 8one însemnate din *uropa, din

2olonia până în (ul-aria şi din #usia până în nordul %taliei3 Acest lucru s1a întâmplat datorită

potenţării ne-ative a emisiilor radioactive de către circulaţia atmosferică la nivel continental3

Cantitatea imensă de praf radioactiv a aEuns rapid în 8onele înalte ale troposferei de unde

circulaţia maselor de aer le1a transportat în 8one situate la mii de Kilometri de locul accidentului,

unde, prin intermediul ploilor, s1au depus rapid pe sol3 2e lân-ă numărul mare de morţi câteva

miiO din 8ona accidentului, datorat iradierii directe, milioane de oameni din ţări situate la mii de

Kilometri distanţă au avut de suferit pe termen mediu şi lun-3 De asemenea, în 8one întinse din

!craina, milioane de oameni au avut de suferit pe termen mediu şi lun-, efectele poluării

radioactive în aceste 8one fiind ireversibile3

Ca şi fenomenele de poluare locală, fenomenele de poluare re-ională pot fi diminuate sau

ciar înlăturate, dacă se desfăşoară o activitate antropică corectă3

$ P)l"a! #l)9al%

4;



Spre deosebire de cele două tipuri de fenomene pre8entate până acum, fenomenele de

poluare -lobală, deşi au surse punctuale, afectea8ă întrea-a planetă3 De asemenea, cau8ele

antropice ale acestor fenomene nu au un caracter subiectiv, ci unul obiectiv, fiind determinate de

activităţi de mare importanţă ale speciei umane, producerea ener-iei şi a ranei, care nu pot fi

diminuate sau eliminate3 Acest tip de poluare este produs de activităţi care se desfăşoară la limitacunoaşterii ştiinţifice şi tenolo-ice3 'enomenele de poluare -lobală sunt următoarele:

632loile acide:

2loile acide sunt determinate de pre8enta in atmosfera a o.i8ilor de sulf si a8ot S4 si N4 O,

care in pre8enta vaporilor de apa si sub influenta radiatilor ultraviolete, se transforma in aci8i

corespun8atori e.trem de to.ici ca: acidul sulfuric si acidul a8otic3'i-ura 43=O Cercetarile facute au evidentiat faptul ca reactiile de transformare a o.i8ilor in aci8i, au loc in

troposfera, la 65164 Km inaltime de la nivelul solului3

'i-ura 43= *fectul ploilor acideP67Q

43 Subţierea stratului de o8on:Stratul de o8on este 8ona stratosferei terestre care este alcătuită în mare parte din o8on3

Acest strat con ine ?5 din o8onul care se -ăse te în atmosferă i absoarbe ?>1?? dinț ș ș

radia iile ultraviolete de frecven ă înaltă3 Stratul de o8on se întinde de la circa 67ț ț Km la

apro.imativ =5 Km altitudine3

8onul face parte dintre -a8ele care compun atmosfera : el ia na tere din o.i-en, prinș

reac ii fotocimice provocate de radia iile solare3 2ământul este înconEurat de unț ț strat de

o8on situat la o altitudine foarte mare3 Acest strat filtrea8ă apro.imativ două treimi din ra8eleultraviolete !)O emise de Soare3 Dacă toate ra8ele ar aEun-e pe 2ământ, ar fi dăunătoare vie iiț

4>



de pe planetă3 Stratul de o8on este situat în stratosferă, însă cel mai concentrat fiind la 45R47 Km3

2ractic, este vorba de aer o8onat i nu de o8on pur, având un număr mai mare de molecule deș

o8on în compo8i ie decât aerul obi nuit care con ine mai ales a8ot i o.i-enO3ț ș ț ș

Fn stratul de o8on are loc o transformare continuă între diferitele forme de o.i-en3

9oleculele obi nuite de o.i-en, ș 4, scindea8ă în atomi de o.i-en, 3 Ace tia se unesc cuș

moleculele de o.i-en formând o8onul, 3 Fn timp, o8onul se descompune din nou în o.i-en

normal 4 i atomi sin-ulari de o.i-en, 3ș

Fn ultimii =5 de ani a crescut produc ia industrială care utili8a mul i compu i cimici ceț ț ș

con in clor, cum sunt clorofluorocarburile C'CO aflate în spraH1uri, a-en ii fri-orifici i solven iiț ț ș ț

folosi i în industria electronică3 Aceste substan e au fost inter8ise prinț ț 2rotocolul de la 9ontreal3

3 *fectul de seră

Dintre tipurile de poluare -lobală, efectul de seră este efectul care ar putea avea, petermen mediu şi lun-, consecinţe e.trem de -rave pentru ecosistemul antropi8at şi pentru

biosferă, în -eneral3

*fectul de seră -reen ouse effectO constă în încăl8irea -lobală a atmosferei Eoase

troposferăO ca urmare a creşterii emisiilor de C4 şi C/=3 Sursele acestui tip de poluare -lobală

sunt în între-ime antropice şi anume procesele de ardere a combustibililor fosili şi emisiile

provenite de la deEecţiile re8ultate din activitatea antropică de creştere a animalelor în marile

comple.e 8ootenice3 Aceste cau8e sunt departe de a fi obiective, ele fiind e.presia modernă a

două dintre cele mai importante activităţi antropice, producerea ener-iei şi a ranei3 2rin urmare,

creşterea emisiilor de bio.id de carbon şi metan este direct le-ată de satisfacerea unor nevoi

esenţiale ale unei populaţii în continuă creştere33

Dacă emisiile de bio.id de carbon şi metan se menţin la actuala rată de creştere,

temperatura medie a atmosferei ar putea creşte în următorii 75 de ani cu R 7oC, ceea ce ar putea

da naştere, în această ordine, la următoarele fenomene: topirea unei părţi însemnate a calotei

-laciarecreşterea nivelului mărilor şi oceanelor, ceea ce va determina inundarea ţărmurilor unde

se află aşe8ări umane intens populate şi cu o economie înfloritoare3 &ări ca landa sau Sin-apore

vor disparea în-iţite de ape3

/.6.1 P)l"a!a api

2oluarea apelor este fenomenul prin care se produc modificări calitative ne-ative ale

proprietăţilor naturale ale apelor, ce au ca urmare scoaterea lor parţială sau totală din folosinţă3

După ori-inea sursei de contaminare a apei, poluarea poate fi naturală şi artificială3

4<



2oluarea naturală a apelor se produce prin acţiunea unor surse naturale de poluare cu

caracter permanent, precum sărurile minerale solubile provenite din spălarea rocilor de către

apele de suprafaţă sau freatice, particule solide re8ultate din ero8iunea solului sau datorită

ve-etaţiei acvatice submerse şi emerse care prin descompunere duce la scăderea a cantităţii de

o.i-en din apă sau produce substanţe to.ice C/=, N/, /4SO3 !nele surse de poluare naturală pot avea un caracter accidental, precum particulele de substanţe ce pătrund în apă ca urmare a

unor fenomene -eolo-ice erupţii vulcanice, cutremureO, meteorolo-ice ura-ane, inundaţii,

furtuni de prafO sau comple.e, precum alunecările de teren3

2oluarea artificială sau antropică este cau8ată de introducerea în apele naturale a unor

substanţe poluante în mod direct sau prin deversarea apelor u8ate menaEere, industriale, a-ricole

sau provenite din alte activităţi umane3

2oluarea biolo-ică este provocată de pătrunderea în apele naturale a unor a-enţi biolo-ici, precum microor-anismelebacterii, viruşi, ciuperci microscopiceO sau a substanţelor

or-anice fermentascibile3 Substanţele or-anice care impurifică apele de suprafaţă provin din

apele menaEere urbane, apele u8ate din industria alimentară abatoare, fabrici de prelucrarea

laptelui, fabrici de bere, de 8aărO, din industria celulo8ei şi ârtiei3 %mpurificarea apelor naturale

cu substanţe or-anice favori8ea8ă înmulţirea unor specii de -ermeni pato-eni, apariţia şi

răspândirea bolilor provocate de aceştia colibacilo8e, epatite virale, oleră, febră tifoidă,

de8interie, etc3O3

Substanţele or-anice pătrunse în ba8inele acvatice din diferite surse determină, ca efecte

-enerale, scăderea concentraţiei o.i-enului di8olvat, proliferarea microor-anismelor pato-ene şi

a celor saprofite, mărirea turbidităţii apei, afectea8ă or-anismele acvatice filtratoare, împiedică

respiraţia peştilor prin colmatarea braniilor, acoperă unele specii bentonice de pe substrat şi le

provoacă moartea3

2oluarea cimică este re8ultatul deversării în apele naturale a unor compuşi minerali sau

or-anici, utili8aţi în a-ricultură a8otaţi, fosfaţi, amendamente, pesticideO sau în diferite ramuri

industriale metale -rele, idrocarburi, aci8i şi ba8e anor-anice, substanţe or-anice de sinte8ă,

etc3O3

2oluarea cu nitraţi constituie o cau8ă maEoră a de-radării apelor de suprafaţă şi freatice3 *i provin

din în-răşăminte cimice a8otoase, deEecţii animaliere, din arderea combustibililor fosili3 Apele

de precipitaţii spală aceşti compuşi de la suprafaţa solului şi aEun- pe calea apelor de şiroire în

apele cur-ătoare3

4?



evaluare -lobală arată că apele cur-ătoare continentale aduc în ceanul 2lantar ape cu

concentraţii de a8otaţi de ori-ine antropică de aproape 65 ori mai mari decât concentraţia lor în

apele nepoluate3

'osfaţii pre8enţi ca poluanţi în apele naturale provin din în-răşămintele cimice cu

fosfor utili8ate în a-ricultură, din descompunerea deter-enţilor biode-radabili, din apelemenaEere epurate3 S1a constatat că în apele care ies din staţiile de epurare, concentraţia fosforului

aproape se dublea8ă, datorită proceselor de de-radare a substanţelor or-anice şi a deter-enţilor3

Din această sursă sunt deversate în apele naturale circa 614 K- de fosfor mineral pe an şi pe

locuitor3

/idrocarburile repre8intă o altă sursă de contaminare a apelor continentale şi oceanice3

Acestea provin din procesele tenolo-ice de e.tracţie şi prelucrare a petrolului, din transportul

marin cu nave sau prin conducte, din transportul de suprafaţă prin conducte şi din utili8areacarburanţilor şi lubrifianţilor la funcţionarea motoarelor cu ardere internă3

Transportul marin cu nave speciali8ate constituie principala sursă de contaminare cu

petrol a ceanului 2lanetar3 Anual se transportă pe mare circa 6 miliard de tone de petrol, din

care 5,6 R 5, se deversea8ă în mod le-al în mare3 Apa de mare utili8ată de petroliere ca lest

este aruncată în 8one bine delimitate, înainte de încărcarea navelor cu petrol3 Fn 9editerana

e.istă două 8one de deversare le-ală a acestor ape, la sud1vest de Cipru şi între %talia şi Libia3 Fn

aceste 8one se estimea8ă că numai între 6?;5 şi 6?> au fost deversate în mare peste 553555

tone de petrol3 Deseori, petrolierele deversea8ă apele de santină în alte 8one decât cele stabilite,

contribuind astfel la poluarea accentuată a 8onelor litorale3

Fn mod accidental, mările şi oceanele sunt afectate de adevărate Mmarei ne-re datorită

unor accidente ale navelor de transport a petrolului3 Numai în perioada 6?<5 R 6?<7, datorită

naufra-iilor unor petroliere au fost deversate în mare aproape 7553555 de tone de petrol32ierderi

de petrol au loc şi de la platformele de foraE marin, fie în timpul e.tracţiei, fie în timpul

transportului prin conducte3 Fn 6?<5, în urma unei e.plo8ii la o platformă de foraE marin, s1au

deversat în Golful 9e.ic, timp de aproape ? luni, o cantitate de 7553555 tone de petrol3

Se aprecia8ă că, la nivel -lobal, cantitatea de petrol care aEun-e anual în ceanul

2lanetar este de ,; milioane tone3 Cum o tonă de petrol se răspândeşte pe o suprafaţă de 64 Km4,

peste puţin timp întrea-a suprafaţă a mărilor şi oceanelor va fi acoperită de o peliculă permanentă

de idrocarburi3

Contaminarea cu petrol a apelor continentale de suprafaţă are loc cu idrocarburi de la

rafinării, din conductele de transport, de la batalurile cu nămol de sondă sau provine din

funcţionarea motoarelor cu ardere internă3 Cantitatea de idrocarburi purtate de apele cur-ătoare

5



în mare este evaluată la circa 6,; milioane tone pe an, aceasta constituind cau8a principală a

poluării apelor litorale3

2rodusele petroliere de pe sol sunt antrenate de apele de infiltraţie şi aEun- cu uşurinţă în

pân8a freatică3 (en8ina se infiltrea8ă de şapte ori mai repede în sol decât apa şi astfel

contaminea8ă apa freatică3 cantitate de idrocarburi de numai 6 ppb este de aEuns să modifice-ustul şi mirosul apei potabile3

Substanţele or-anice de sinte8ă repre8intă o altă sursă importantă de poluare cimică a

apelor3 Acestea sunt deter-enţi, pesticide, a-enţi plastifianţi şi alte substanţe de sinte8ă3

Deter-enţii sintetici au început să fie fabricaţi din 6?75 şi erau iniţial nebiode-radabili3

Din 6?;7, s1a stabilit prin le-i internaţionale ca cel puţin <5 din cantitatea de deter-enţi să fie

biode-radabilă în trei săptămâni3 Actualmente, cei mai utili8aţi deter-enţi sunt cei anionici care

sunt mai puţin to.ici3 2rin descompunerea deter-enţilor re8ultă cantităţi mari de fosfaţi care ducla eutrofi8area ecosistemelor acvatice, în special a celor sta-nante3

2esticidele aEun- în apele naturale din atmosferă odată cu precipitaţiile, de pe sol prin

apele de şiroire ce aEun- în apele de suprafaţă sau prin infiltrare pătrund în apele freatice3

2rincipale surse de impurificare sunt apele re8iduale de la fabricile de pesticide şi tratamentele

aplicate culturilor a-ricole şi pădurilor3

Deşi unele pesticide nu sunt solubile în apă, de e.emplu insecticidele or-anoclorurate

care sunt liposolubile, ele sunt totuşi emulsionate în apa marină datorită pre8enţei petrolului şi

astfel pătrund în corpul or-anismelor marine3 Aşadar, concentrarea insecticidelor or-anoclorurate

în biomasa or-anismelor marine este un efect secundar al poluării mării cu petrol3

9aEoritatea pesticidelor au capacitatea de acumulare în corpul idrobionţilor şi de

bioconcentrare în lanţurile trofice acvatice, încât la capătul unui astfel de lanţ trofic concentraţia

pesticidului poate fi de peste 455 de ori mai mare decât în concentraţia lui în apă

A-enţii plastifianţi sunt substanţe or-anice de sinte8ă, cu o structură moleculară

apropiată DDT1ului şi sunt utili8aţi în industria maselor plastice ca materiale de impre-nare şi

i8olare a cablurilor electrice3 *i se răspândesc în biosferă odată cu masele plastice sau prin

arderea incompletă a deşeurilor în incineratoare3 2oluarea cu a-enţi plastifianţi are efecte

similare cu ale insecticidelor or-anoclorurate3 *i contaminea8ă lanţurile trofice, ducând la

scăderea potenţialului biotic al speciilor de la capătul acestora3

2oluarea cu metale -rele a apelor continentale şi oceanice s1a intensificat în ultimele

decenii3 Concentraţia de plumb din apele interioare şi marine a crescut continuu, ori-inea lui

fiind preponderent tenolo-ică3 Aceasta este demonstrată de faptul că în apele marine

concentraţia plumbului este mai mare la suprafaţă decât în 8onele profundale, invers decât la alţi

6



poluanţi ai mediului acvatic3 2lumbul pre8ent în apă provine din industria e.tractivă şi de

prelucrare a lui, din industria producătoare de baterii şi din arderea ben8inei, unde plumbul

serveşte ca antidetonant şi pentru ridicarea cifrei octanice3

9ercurul este unul din metalele -rele cu impact deosebit asupra mediului acvatic,

datorită măririi to.icităţii prin transformări cimice şi datorită concentrării în lun-ul lanţurilortrofice3

Cea mai -ravă into.icaţie în masa cu mercur a avut loc în anul 6?7;, la 9inamata în

0aponia, având ca punct de plecare o fabrică de aldeidă acetică care folosea drept catali8ator

săruri de mercur3 2rin concentrarea mercurului în lanţurile trofice marine al-e R 8ooplancton R

peştiO a avut loc o into.icare în masă a locuitorilor care au consumat peşte, fenomen în urma

căruia au murit mai multe sute de persoane şi s1au into.icat câteva mii3

2roducţia mondială de mercur depăşeşte 7555 t + an, la care se adau-ă circa =555 t + anre8ultate din arderea combustibililor fosili3 Din această cantitate totală nu se reciclea8ă decât

45, astfel încât în apele oceanice aEun- anual circa 755 tone de mercur3

2oluarea fi8ică a apelor naturale este produsă de a-enţi fi8ici precum temperaturile

ridicate, ca8 în care se numeşte poluare termică, sau de diferiţi radionucli8i şi poartă denumirea

de poluare radioactivă3

2oluarea termică se produce ca urmare a utili8ării apelor continentale sau oceanice

litorale ca ape de răcire în termocentrale şi centrale nucleare3 Apele de răcire deversate în

ecosistemele acvatice determină o încăl8ire a apelor naturale cu circa 7 R 655C, afectând

populaţiile de or-anisme idrobionte şi producând perturbări -rave ale bioceno8elor3

#idicarea temperaturilor apelor naturale prin aport de ape calde modifică concentraţia

o.i-enului di8olvat în apă, prin micşorarea coeficientului lui de solubilitate, creşte activitatea

microor-anismelor din apă şi prin aceasta intensifică descompunerea substanţelor or-anice,

proces ce are loc cu consum de o.i-en3

2oluarea radioactivă a apelor naturale poate avea loc prin contaminarea accidentală a

acestora cu re8iduuri radioactive de la centralele nucleare3 altă sursă de contaminare

radioactivă a apelor o repre8intă căderile radioactive care se produc în urma e.plo8iilor nucleare

e.perimentale sau a accidentelor de la centrale nucleare3 Substanţele radioactive din atmosferă

revin pe sol prin intermediul precipitaţiilor, apoi prin apele de şiroire aEun- în apele naturale de

suprafaţă3

%ndustria e.tractivă a materialelor radioactive poate constitui, de asemenea, o sursă de

contaminare a apelor3 La nivel -lobal, anual sunt e.trase şi prelucrate milioane de tone de

4



minereuri3 Sterilul care încă mai poate conţine cantităţi reduse de material radioactiv poate

contamina, prin intermediul precipitaţiilor şi a apelor de şiroire, apele de suprafaţă3

Contaminarea apelor subterane cu a-enţi poluanţi de ori-ine biolo-ică sau cimică

constituie o formă deosebit de -ravă de poluare, cu atât mai mult cu cât apele subterane sunt cele

mai valoroase surse de apă potabilă pentru comunităţile umane3Apele freatice din #omânia sunt contaminate în principal cu a8otaţi, fosfaţi, amoniu,

substanţe or-anice şi produse petroliere3 Fn numeroase 8one din ţară Craiova, Arad, Timişoara,

(raşov, Satu 9are, CluE, Constanţa, ba8inul 2rutuluiO concentraţia de a8otaţi din apele freatice

depăşeşte =7 m- + l concentraţia ma.imă admisă pentru apa potabilăO3 Sursele de contaminare cu

a8otaţi a acestor ape freatice sunt precipitaţiile atmosferice contaminate cu o.i8i de a8ot, apele de

suprafaţă contaminate cu a8otaţi, apele de iri-aţii şi de precipitaţii care spală terenurile a-ricole şi

se încarcă cu a8otaţi3 Fn 8ona platformelor combinatelor de în-răşăminte cimice, concentraţiaa8otaţilor din apa freatică depăşeşte 655 m- + l, aEun-ând ciar la valori de 55 m- + l3 Din

fericire, aceste acvifere -rav contaminate sunt de tip insular, nu au o e.tindere mare3

/.6./ P)l"a!a a!"l"i

De8voltarea civili8aţiei industriale a dus la amplificarea fenomenului de poluare a

atmosferei, care a devenit un fenomen -lobal3 Asistăm la e.tinderea rapidă a poluării din 8onele

industriali8ate spre cele mai îndepărtate 8one, considerate până nu demult nepoluate3

Atmosfera cuprinde mai multe 8one care se succed în altitudine şi în care presiunea

descreşte pro-resiv: troposfera, stratosfera, me8osfera, termosfera şi e.osfera3 2rimele două

straturi pre8intă un interes deosebit din punct de vedere al circulaţiei şi dispersiei poluanţilor3

Troposfera este pătura cea mai Eoasă a atmosferei, se întinde până la altitudinea de < R 67

Km şi cuprinde circa <5 R ?5 din masa -a8elor din atmosferă3 Temperatura scade pro-resiv şi

rapid, aEun-ând la R ;5o C la limita superioară a troposferei, numită tropopau8ă, situată la ? Km la

poli şi 67 Km la ecuator3

Stratosfera se întinde de la nivelul tropopau8ei până la altitudinea de 7 R 75 Km, aerul

este rarefiat, iar temperatura atin-e R<7o C, ciar la 6< Km deasupra re-iunilor ecuatoriale3 Fn

stratosferă, o8onul are concentraţii foarte ridicate, formând pătura sau ecranul de o8on3

Concentraţia ma.imă a o8onului în stratosferă este atinsă la 5 de Km în re-iunea ecuatorială şi la

6< Km în re-iunea polilor3 Cantitatea de vapori de apă din stratosferă este foarte mică, datorită

temperaturilor scă8ute la această altitudine3



Fn atmosferă compo8iţia cimică a aerului este relativ constantă fiind formată din a8ot

><,56O, o.i-en 45,?7O, ar-on 5,?O, bio.id de carbon 5,54O şi alte -a8e 5,5<O3

Compo8iţia cimică a aerului nu este statică, ci se află într1un ecilibru dinamic, re8ultat din

acţiunea or-anismelor vii asupra atmosferei, idrosferei şi litosferei sau din acţiunea unor

fenomene din litosferă, precum vulcanismul, asupra atmosferei3 2oluanţii atmosferici repre8intă toate substanţele străine mediului natural, a căror variaţie

de concentraţie în atmosferă este susceptibilă de a provoca un efect dăunător or-anismelor

ve-etale sau animale sau mediului ambiant, în -eneral3

2oluarea atmosferei poate re8ulta din modificări cantitative ale concentraţiei unor

constituenţi normali ai atmosferei precum bio.idul de carbon, o.i8i de a8ot şi o8onul, din

modificări calitative ale compo8iţiei atmosferei, prin introducerea pe diferita căi a unor substanţe

străine precum radionucli8ii şi substanţele or-anice de sinte8ă sau prin combinarea modificărilorcantitative cu cele calitative3

%ntensitatea poluării atmosferei este -reu de apreciat, deoarece concentraţia poluanţilor

varia8ă în funcţie de factorii meteorolo-ici şi de condiţiile topo-rafice ale 8onei şi datorită

faptului că unele substanţe poluante, cu to.icitate iniţial redusă, se pot transforma în substanţe

foarte to.ice sau se combină între ele dând substanţe cu un -rad mare de to.icitate3 *ste ca8ul

bio.idului de sulf care se o.idea8ă la trio.id de sulf şi care în combinaţie cu apa formea8ă acidul

sulfuric, cu acţiune to.ică puternică3 De asemenea, o.idul de a8ot, în pre8enţa idrocarburilor

saturate eliminate de motoarele cu ardere internă, formea8ă compusul pero.i1acil1nitrat 2ANO,

mult mai to.ic decât poluanţii iniţiali din care provine3

2oluanţii atmosferici re8ultă în cea mai mare parte din utili8area combustibililor fosili

pentru producerea de ener-ie, dar şi din arderile din industria metalur-ică, din industria cimică,

din industria cimentului3

(io.idul de carbon se -ăseşte liber în atmosferă în proporţie de 5,5, principalele surse

de emisie fiind diferitele procese de combustie, respiraţia vieţuitoarelor şi descompunerea

materiilor or-anice3

2rocesele de combustie din centralele electrice pe cărbune şi petrol şi întreprinderile

siderur-ice sunt cele mai importante surse -eneratoare de bio.id de carbon3 Din arderile

combustibililor fosili în scopuri ener-etice se eliberea8ă anual în atmosferă cca3 7 milioane tone

de C43

Din respiraţia vieţuitoarelor şi din descompunerea substanţelor or-anice se produc cca3

46 miliarde tone C4 +an, din care mare parte se consumă în asimilaţia clorofiliană3

=



Fn mediul natural nealterat se menţine un ecilibru relativ constant între cantităţile de C4

produse şi consumate de or-anisme, dar datorită creşterii e.plo8ive a populaţiei umane, poluării

industriale accelerate şi reducerii suprafeţelor împădurite s1a produs un de8ecilibru, manifestat

prin creşterea continuă a concentraţiei de C4 din atmosferă3

La nivel -lobal, concentraţia bio.idului de carbon din atmosferă a crescut continuu înultimii 65 de ani, de la 4;5 ppm în 6<;5 la =; ppm în 6??53 Din anul 6?7<, de când se face

monitori8area continuă a bio.idului de carbon la nivel planetar şi până la sfârşitul secolului trecut

s1a înre-istrat o creştere a concentraţiei de C4 de ?3

Cantitatea de bio.id de carbon emisă în atmosferă varia8ă de la ţară la ţară în funcţie de

numărul populaţiei, de -radul de industriali8are, de natura combustibililor fosili utili8aţi ca sursă

ener-etică3 Cei mai activi producători de bio.id de carbon sunt S3!3A3 7,4; tone+an+locuitorO,

0aponia 4,? tone+an+locuitorO, urmate de #usia, Cina şi Germania3 &ările în curs de de8voltare produc în medie 5,4= tone C4+locuitor+an: Fn ţările din fostul bloc sovietic, în ultimii 67 ani, s1a

înre-istrat o scădere semnificativă a cantităţii de bio.id de carbon emisă, datorită recesiunii

economice 3

Fn concentraţii moderate, bio.idul de carbon pare să nu aibă efecte to.ice asupra

or-anismelor animale, totuşi se bănuieşte că în concentraţii mai mari decât cele atmosferice ar

produce modificări ale electroencefalo-ramei şi electrocardio-ramei3 La nivel planetar, creşterea

concentraţiei de C4 produce aşa numitul Mefect de seră3

/idrocarburile terpenice din atmosferă au ca sursă de emisie ve-etaţia terestră, în cantităţi

de cca3 6 miliard tone+an3 Contaminarea atmosferei cu idrocarburi alifatice şi aromatice , în

concentraţie de până la = m-+cm de aer, este produsă de motoarele cu e.plo8ie, combustiile

casnice şi industriale, evaporarea din re8ervoarele autoveiculelor3

Din arderea incompletă a carburanţilor se produc şi compuşi cu acţiune canceri-enă

precum :ben8antracen, fluoroantren, colantren, substanţe pre8ente şi în -udroanele şi funin-inea

emanată de motoarele Diesel3

S1a estimat că numai într1un sin-ur an 6?<=O, în S!A, au fost aruncate în atmosferă

cca3 45 milioane tone de idrocarburi, din care aproape 75 se datorea8ă motoarelor cu ardere

internă, < din industrie şi 64 din alte surse3 S1a calculat că pentru fiecare Kilometru parcurs,

un autoturism emană 4 - de idrocarburi, 5 - de C şi = - de N3

Derivaţii sulfuroşi pre8enţi ca poluanţi ai atmosferei sunt o.i8ii de sulf şi idro-enul

sulfurat3 .i8ii de sulf aEun- în atmosferă, în proporţie de circa o treime din cantitatea totală, din

activităţi umane ca urmare a proceselor de combustie a materialelor ce conţin sulf3 %ndustria

metalur-ică, rafinăriile de petrol, fabricile de acid sulfuric şi cocseriile sunt cele mai importante

7



surse industriale de o.id de sulf3 Din procese naturale, în special din erupţii vulcanice, provine

apro.imativ două treimi din cantitatea de sulf ce pătrunde în atmosferă3

(io.idul de sulf pre8ent în concentraţii mici în aer duce la apariţia de pete brune pe

frun8ele plantelor, iar la concentraţii mari produce necro8e ale ţesuturilor, datorită proprietăţilor

lui reducătoare şi acidităţii3 2rin o.idarea S4 la S şi combinarea acestuia cu vaporii de apă se formea8ă acidul

sulfuric, care corodea8ă suprafeţele metalice, deteriorea8ă faţadele clădirilor, piatra, marmura,

ţesăturile şi obiectele din piele3

/idro-enul sulfurat pre8ent în atmosferă poate proveni din fabricile de celulo8ă şi ârtie

ba8ate pe procedeul sulfat, de la cocsificarea cărbunilor cca3 K- de /4S pentru fiecare tonă de

cărbune cocsificatO, din cracarea catalitică a petrolului, din arderea deşeurilor de antracit şi din

diferite ramuri ale industriei cimice coloranţi, pesticide, fibre de vâsco8ăO3 Din descompunerea bacteriană a proteinelor ve-etale şi animale re8ultă cantităţi

însemnate de /4S, care se acumulea8ă în apa bălţilor neaerate sau poluate, de unde se evaporă în

atmosferă3 /idro-enul sulfurat mai este pre8ent în -a8ele naturale şi în -a8ele emanate în timpul

erupţiilor vulcanice3

.i8ii de a8ot sunt compuşi care pot re8ulta din procese biolo-ice naturale, precum

acţiunea bacteriilor nitrificatoare, dar în cea mai mare parte din surse artificiale cum ar fi arderea

combustibililor fosili în special a -a8ului metanO, funcţionarea motoarelor cu ardere internă,

diverse surse industriale fabricarea acidului a8otic, fabricarea în-răşămintelor cimice

a8otoaseO3

Dintre derivaţii alo-enaţi cei mai importanţi poluanţi ai atmosferei sunt fluorurile,

solvenţii cloruraţi şi clorurfluorcarbonaţii3 'luorurile sunt emanate în atmosferă din tenolo-ia de

obţinere a aluminiului prin electroli8ă, proces în care se foloseşte drept catali8ator fluorura dublă

de aluminiu şi sodiu3 Dintre solvenţii cloruraţi pot apare în atmosferă dicloretanul, clorura de

etilen, etc3

altă sursă de poluare a atmosferei cu derivaţi alo-enaţi o constituie clorurfluorcarbonii

C'CO sau freonii, folosiţi ca licid de răcire pentru fri-idere, -a8e propulsoare pentru diferite

parfumuri, a-enţi de spumare pentru spume industriale şi poliuretani3

C'C1urile au fost produse pentru prima dată în 6?55, dar producţia lor industrială a

început 5 de ani mai târ8iu3 Aceste -a8e nu sunt to.ice pentru oameni, nu sunt inflamabile, sunt

stabile cimic, uşor solubile şi au un preţ de producţie scă8ut3 2roducţia mondială de

clorurfluorcarboni a crescut continuu, aEun-ând la un ma.im de 63455 milioane de tone în 6?<;,

după care a început să scadă nesemnificativ3

;



Clorurfluorcarbonii eliminaţi în atmosferă nu se distru- la nivelul troposferei, fiind

substanţe foarte stabile şi inerte cimic, aEun- în stratosferă, unde radiaţiile ultraviolete cu

lun-imi de undă mai scurtă le descompun, eliberând atomii de clor3 Aceştia, fiind foarte a-resivi

cimic, sunt responsabili de desfacerea moleculelor de o8on3 2erioada de timp necesară aEun-erii

freonilor în stratosferă este în medie de 67 ani, astfel încât C'C1urile produse în 6?<; au fostdecelate în stratosferă abia în 45563

Arderea materialelor plastice în incineratoarele de -unoaie repre8intă o altă sursă de

poluare a atmosferei cu derivaţi alo-enaţi3 2oliclorura de vinil de-aEă prin ardere cantităţi

importante de acid cloridric3 2rin arderea incompletă a materialelor plastice re8ultă şi a-enţi

plastifianţi, substanţe cu proprietăţi fi8ico1cimice şi to.icolo-ice asemănătoare insecticidelor3

8onul este un component natural al atmosferei, aflat în concentraţii cuprinse între 67

ppb deasupra 8onelor de deşert şi 4551555 ppb deasupra re-iunilor muntoase3 Concentraţia luicreşte odată cu altitudinea, atin-ând ma.imum în stratosferă, la 6< Km în re-iunea polilor şi 5

Km în re-iunea ecuatorială3

Fn atmosfera marilor oraşe poluate cu smo- fotocimic s1a pus în evidenţă creşterea

concentraţiei de o8on în troposferă până la 6 ppm, cu efecte ne-ative asupra or-anismelor

ve-etale şi animale3

Fn ultimii 75 de ani se constată o scădere cu cca3 5 a concentraţiei de o8on din

stratosferă #udler, 6?<;O, iar în 8ona Antarcticii, în perioada primăverii australe, ciar o

reducere cu 75 StolarsKi, 6?<<O3

Aşa numita -aură de o8on de deasupra Antarcticii este mai pronunţată decât cea de

deasupra ceanului Arctic, datorită diferenţei mari de de temperatură dintre ocean şi calota de

-eaţă antarctică3 Fn timpul iernii australe se formea8ă un curent turbionar vorte.O care urcă

până în stratosferă, antrenând aerul mai cald şi îl coboară pe cel mai rece3 dată cu aerul rece din

stratosferă este antrenat şi o8onul, care aEun-e în troposferă şi se distru-e prin combinarea cu

o.i8ii de a8ot şi freonii pre8enţi aici3 #e-enerarea o8onului în timpul iernii australe nu mai are

loc, datorită lipsei luminii solare care contribuie la formarea moleculelor de o8on3

Cau8ele reducerii stratului de o8on din atmosferă par a fi ridicarea o.i8ilor de a8ot

proveniţi din combustie, industrie şi a-ricultură şi a freonilor C'CO la altitudini de 47175 Km,

urmată de reducerea o8onului la o.i-en molecular prin diferite reacţii3

Distru-erea stratului de o8on mai este produsă şi de clorofluorocarbonii alo-enaţi

/C'CO şi de aloni3 /C'C1 urile sunt compuşi cimici asemămători C'C1urilor, care produc

atât distru-erea o8onului din stratosferă, cât şi intensificarea efectului de seră3 /alonii sunt

compuşi alo-enaţi, care prin descompunerea lor în stratosferă eliberea8ă molecule de brom, care

>



sunt de 651655 de ori mai a-resive decât clorul în ceea ce priveşte descompunerea moleculelor

de o8on3

*misia de pulberi sau particule solide în atmosferă repre8intă un alt element important al

poluării acesteia3 2ulberile pot avea ori-ine naturală, provenind din ero8iune eoliană şi vulcanism

sau ori-ine antropică, provenind din diferite activităţi industriale sau ener-etice ardereaincompletă a combustibililor fosiliO3

Aerosolii sunt particule licide aflate în suspensie în aer şi pot proveni din funcţionarea

motoarelor când, odată cu -a8ele, se elimină şi picături de idrocarburi, uleiuri şi -udroane3

Aerosolii pot proveni şi din eliminarea -a8elor i-roscopice în mediul umed, cum este ca8ul

combinării S cu vaporii de apă şi formarea de picături de /4S=3

2ulberile dispersate în aer, după mărimea lor, pot fi pulberi cu diametru mare

sedimentabileO, pulberi semifine slab sedimentabileO şi pulberi inframicroscopicenesedimentabileO

2oluarea atmosferică modifică me8oclimatul 8onelor urbane puternic industriali8ate

determinând apariţia frecventă a ceţii, a smo-ului si a inversiunilor termice3

'enomenul de inversiune termică apare datorită modificării -radientului termic al

troposferei, le-at de pre8enţa smo-ului3 Fn condiţii normale, temperatura scade odată cu

altitudinea3 Fn anumite condiţii, un val de aer rece se interpune între suprafaţa solului şi pătura de

aer cald3 Apare astfel în vecinătatea solului, la altitudini de până la 455 R 55 de metri, o pătură

de inversiune în care temperatura creşte pro-resiv până la o anumită altitudine, numită plafon de

inversie, apoi -radientul termic revine la normal, adică temperatura începe să scadă3

Fn condiţii de inversiune termică, fumul şi -a8ele poluante nu se mai ridică în atmosferă,

rămân în vecinătatea solului deoarece densitatea acestor -a8e este aproape e-ală cu cea a aerului

din pătura de inversiune termică3 9işcările ascensionale sunt blocat, vaporii de apă se

condensea8ă sub formă de ceaţă, fenomen favori8at de pulberi şi aerosoli, care devin centri de

condensare pentru vaporii de apă3

Smo-ul astfel format din amestec de pulberi, -a8e şi vapori de apă favori8ea8ă

concentrarea ma.imă a poluanţilor din aer în pătura de la suprafaţa pământului, deoarece pătura

de inversiune termică nu permite răspândirea lor în straturile superioare ale atmosferei3 Datorită

acestui fapt, în atmosfera marilor oraşe, în perioadele cu smo-, concentraţia -a8elor poluante şi a

smo-ului însuşi întreţine inversiunea termică3'i-ura 437O 2ulberile din aer împiedică pătrunderea

ra8elor solare în timpul 8ilei şi absorb radiaţiile infraroşii3 2artea de deasupra a acestei mase de

aer se răceşte şi mai tare, cade la nivelul solului iar ceaţa devenind mai deasă3!n tip aparte de

poluare, care afectea8ă tot mai mult societatea contemporană ca urmare a de8voltării tenicii,

<



circulaţiei miEloacelor de transport şi suprapopulării mediului urban, o constituie poluarea

sonoră3

'i-ura 4373 *fectul Smo-ului în oraşeP6;Q

Traficul rutier -enerea8ă 8-omote prin funcţionarea motoarelor, frecarea roţilor de asfalt,

frecarea autoveiculelor în mişcare cu masa de aer3 Cele mai 8-omotoase autoveicule sunt

considerate camioanele, autobu8ele, motocicletele şi automobilele sport3 %ntensitatea 8-omotului

acestor autoveicule este proporţională cu vite8a de deplasare şi depinde de tipul de motor, cele

Diesel şi în doi timpi fiind considerate cele mai 8-omotoase3

/.6.6 P)l"a!a s)l"l"i

2oluarea solului este acţiunea prin care omul sau natura produc modificări fi8ice, cimice

sau biolo-ice anormale, care îi deprecia8ă calităţile de suport sau mediu de viaţă3

2oluarea solului este un fenomen veci, care era produs de factori naturali, dar datorită

capacităţii de autore-enerare a solului avea intensitate redusă3 Astă8i, datorită de8voltării

civili8aţiei industriale şi e.plo8iei demo-rafice umane această formă de poluare a luat o

amploare deosebită şi se manifestă pe arii foarte e.tinse3

Tipurile de poluare a solului pot fi stabilite după foarte multe criterii: după ori-inea

a-enţilor poluanţi, după natura lor, după sursa de poluare, după -radul de poluare, etc3

După ori-inea a-enţilor poluanţi, poluarea solului poate fi endo-enă şi e.o-enă3 2oluarea

endo-enă are loc datorită unor factori naturali cum sunt alunecările de teren, ero8iunea eoliană şi

idrică, levi-ările, etc3 2oluarea e.o-enă sau antropică are loc prin aport de substanţe nocive,

provenite din surse e.terioare3

?



Astfel de situaţii se constată în ca8ul e.ploatărilor miniere la 8i , balastiere, cariere,

foraEe3 Se aprecia8ă că în 8onele adiacente solurilor distruse direct prin e.cavaţii, se afectea8ă

suprafeţe de patru şi uneori până la 8ece ori mai mari3 Acestea sunt necesare pentru drumuri de

acces, or-ani8ări de şantier, depo8itare steril, decopertări3Din cau8a e.cavărilor, pe terenurile

învecinate se distru-e biodiversitatea, se scimbă re-imul apelor subterane, are loc o modificare-eocimică naturală a elementelor, se manifestă intens procesele de ero8iune3

9area maEoritate a activităţilor umane, dar în special cele industriale, care atra- dupa ele

şi o creştere a depo8itelor de deşeuri solide3 Acestea pot fi minerale sau simplu steril, deşeuri sau

re8iduuri industriale, deşeuri sau re8iduuri menaEere3Acumularea, depo8itarea, eliminarea

deşeurilor solide au devenit, în ultimul timp, prin amploarea volumelor veiculate, probleme de

mare importanţă pentru calitatea mediului înconEurator3/aldele, ia8urile sau depo8itele blocea8ă

mari suprafeţe de teren, care devin total inutili8abile3 La nivel de clasă de poluare au fost diferenţiate poluarea fi8ică, cimică, biolo-ică şi

radioactivă, tipurile de poluare au fost stabilite în funcţie de natura şi sursa poluantului , -radul

de poluare s1a apreciat dupa reducerea cantitativă şi calitativă a producţiei ve-etale ce se obţine

pe solul respectiv nepoluat în condiţii climatice şi tenolo-ice normale, iar la nivel inferior

varianta de poluare este dată de o serie de detalii ale tipurilor de poluare3

Caracteri8area solurilor poluate este o necesitate pentru fundamentarea ştiinţifică a

măsurilor de combatere a proceselor de de-radare a solurilor, de prevenire a fenomenelor ce pot

determina scăderea drastică a fertilităţii solurilor3

'olosite timp îndelun-at, în-răşămintele cimice pot opri reciclarea substanţelor or-anice

din solurile cultivate, ameninţând -rav fertilitatea lor3 Creşterea cantităţilor de în-răşăminte

cimice reduce tot mai mult componentele or-anice şi umusul din sol3 Aceasta are drept efect

deteriorarea structurii pedolo-ice, contribuind astfel la declinul comple.ului absorbant ar-ilo1

umic din sol3

2esticidele cu mare to.icitate pot şi ele să de-rade8e bioceno8ele din sol, dar în această

privinţă părerile sunt împărţite3 Se ştie că pesticidele aEunse în sol pot dăuna faunei ce contribuie

la încorporarea materiei or-anice în sol3

2rin po8iţia şi caracteristicile sale solul constituie locul de întâlnire al tuturor poluanţilor

din care cea mai mare parte vin din atmosferă3

Fn -rupa principalilor poluanţi ai solului ce vin pe calea aerului se includ particulele

minerale solide şi diverşi compuşi cimici sub formă de sulfaţi, carbonaţi, fosfaţi, cloruri,

precum şi unii compuşi -a8oşi ca o.i8ii de sulf, de a8ot, de carbon şi unele idrocarburi3

Substanţele to.ice din atmosferă cad pe sol şi pătrund în el fie direct, fie indirect prin

=5



intermediul precipitaţiilor3 2onderea lor este mai mare în Eurul unor obiective industriale care

produc aceste substanţe3

Fn -rupa metalelor -rele intră cele cu densitate peste 7 K-+dm, adică cadmiu, cupru,

man-an, nicel, plumb, 8inc, mercur, etc3 *le provin din emanaţiile miEloacelor de transport, ale

motoarelor cu ardere internă, din nămolurile apelor u8ate, deşeuri şi re8iduri de la e.ploatărileminiere, din fertili8anţi din pesticide, în-răşăminte or-anice etc3

Sărăturarea solurilor repre8intă acumularea de săruri solubile, în special de sodiu3 Apare

în 8one aride şi semiaride, din cau8e naturale şi antropice3 Cau8ele naturale ale procesului de

sărăturare pot fii: creşterea nivelului apelor freatice minerali8ate aducerea la suprafaţă a unor

straturi salifere3Fn #omânia peste =75555 a sunt sărăturate, deci nefertile, procesul continuând

şi în present3

Compactarea solului se datorea8ă folosirii maşinilor -rele la activităţile a-ricole, lipseiasolamentelor, suprapăşunatului etc3 *a reduce aerarea solului şi împiedică circularea normală a

apei în sol3 Compactarea solului se înlătură prin lucrări a-ricole la >51<5 cm3 2rin compactare se

reduce aeraţia, circulaţia apei3

DeEecţiile animale aplicate e.cesiv ca în-răşăminte afectea8ă proprietăţile solurilor3

Acestea pot conţine NaCl, biostimulatori, uree, medicamente, a-enţi pato-eni, care produc

poluarea cimică şi biolo-ic a solurilor, scad permeabilitatea şi pot difu8a până la pân8ele de ape

freatice, transformându1le în focare de substanţe cimice şi viruşi3

*ro8iunea şi alunecările de teren sunt alte fenomene ce cau8ea8ă de-radarea solurilor

fi-ura 43;O3 *ro8iunea rocilor şi a solurilor apare datorită vântului, ploilor, activităţilor umane,

cum ar fi lucrările a-ricole necorespun8ătoare, care duc la distru-erea te.turii solului favori8ând

evaporarea apei din te.tura acestuia tratamentele cu pesticide şi fertili8anţi cimici3

=6



'i-ura 43; *fectul ero8iuniiP66Q

Suprapăşunatul rasea8ă solul, distru-e ve-etaţia, producând în final ero8iunea, situaţii

create în Spania, %ran, America de Nord3 9aterialul erodat este transportat de vânt, colmatea8ă

apele naturale şi ba8inele artificiale, sporind potentialul inundabil3 Terenurile din vecinătate sunt

acoperite cu materialul nefertil purtat de vânt3

Defrişările şi e.cavaţiile la suprafaţă, în contact cu cantităţi mari de apă de ploaie pot

cau8a alunecări de teren3 !rmările alunecărilor de teren sunt de8astruoase: se distru- obiective,

se scimbă cursuri de apă, la suprafaţă aEun- roci nefertile3

Acidifierea înseamnă scăderea p/1ului solului sub valoarea >3 Solurile devin nefertile,

creşte conţinutul de Al, scad conţinuturile în alţi ioni3 2e -lob, apro.imativ 45 din soluri sunt

acidifiate, iar în #omânia apro.imativ 4 milioane a3 Cau8ele producerii acestui proces sunt fie

naturale e.istenţa unor soluri ar-iloase, silicatice, cu idro.i8i de fier şi aluminiu, sau din

descompunerea microbiolo-ică a substanţelor or-anice în alte tipuri de soluriO, fie antropice

aplicarea unui e.ces de fertili8anţi, ploile acideO3

/.7 Sit"a,ia p)l"%!i s)l"l"i p plan ')n&ial

2oluarea solului este una dintre cele mai -rave şi actuale probleme mondiale3 Solul

constituie capitalul cel mai preţios de care dispune omul pentru satisfacerea nevoilor sale, dar nu

este un re8ervor inert, inepui8abil, ale cărui bo-ăţii ar putea fi e.trase aşa cum se procedea8ă în

8ilele noastre3 De-radarea solului datorită activităţii umane se accelerea8ă în mod deosebit,

datorită factorilor urbani, industriali şi a fenomenelor de poluare care îi însoţesc3

=4



Fn rândurile urmatoare vor fi pre8entate câteva probleme le-ate de poluarea solului pe

plan mondial , cau8ele lor,repartitia pe -lob si posibile idei de reducere sau de re8olvare a

acestora3

2rin ero8iunea se în ele-e de-radareaț solului sau a rocilor , caracteri8ată prin

desprinderea particulelor neconsolidate i îndepărtarea lor prin ac iuneaș ț ploii sau a vântului3*ro8iunea poate fi combătută prin lucrări idrotenice, împăduriri3 Fn timp ce ero8iunea este un

proces natural,activităţile umane au crescut de 651 =5 ori rata la care ero8iunea are loc la nivel

-lobal3 A-ricultura intensivă , despădurirea , drumuri , scimbări climatice iș a e.pansiunii

urbane sunt printre cele mai importante activită i umane, în ceea ce prive te efectul lor asupraț ș

stimulării ero8iunii3La nivel -lobal se consider că apro.imativ o treime din terenul arabil din

lume a fost pierdut prin procese de de-radare3

Fn Cina cre terea imensă i sus inută a populatieiș ș ț a dus la cre terea poluării solului3ș Fntotal,o 8ecime din teren cultivabil Cinei a fost poluat cu ape contaminate folosite pentru iri-a a

fost poluat cu ape contaminate folosite pentru iri-aţii şi cu metale -rele3Cea mai mare parte este

în 8onele de8voltate economic3 Se estimea8a ca 64 milioane de tone de cereale sunt contaminate

cu metale -rele in fiecare an, cau8ând pierderi directe de 47>5555555 dolari3

Fn %ndia datorită industriali8ări rapide, urbani8arii i a-riculturii intensive contaminareaș

tot mai mare cu metale -rele din sol a devenit o preocupare maEoră3 Nivelurile de metale din sol

în Eurul 8onei industriale s1au dovedit a fi semnificativ mai mari decât distribu ia normală în sol3ț

#usia dedică apro.imativ 65 la suta din terenul său pentru a-ricultură, dar de calitate a

terenurilor este în scădere3 Fn ultimii două8eci i cinci de ani, suprafa a de teren arabil a #usiei aș ț

scă8ut cu de milioane de ectare3 Fn #usia un procent >= de milioane de ectare de teren

a-ricol au fost contaminate de a-en i industriali to.ici, pesticide i produse cimice a-ricole3ț ș

9etodele ira ionale de administrare a solului au de-radat serios calitatea lui, au cau8atț

poluarea lui i au accelerat ero8iunea3 Tratarea solului cu în-ră ăminte cimice,ș ș pesticide

iș fun-icide omoară or-anisme utile cum ar fi unele bacterii, fun-i i alte microor-anisme3 Deș

e.emplu, fermierii care cultivau căp uniș în California au de8infectat solul cu bromură de metil

pentru a ucide or-anismele care ar fi putut afecta căp unii3 Acest proces omoară fără discriminareș

ciar i or-anismele benefice i lasă solul steril i dependent de în-ră ăminte pentru a suportaș ș ș ș

cre terea plantelor3 Fn consecin ă, se folosesc tot mai multe în-ră ăminte, ceea ce duce laș ț ș

poluarea râurilor i lacurilor în perioadele cu inunda ii3ș ț

%ri-a ia necorespun8ătoare în 8onele în care solul nu este drenat bine poate avea caț

re8ultat depo8ite de sare care inibă cre terea plantelor i pot duce la lipsa recoltei3 Fn anul 4555ș ș

î3e3n3, ora ele antice sumeriene de la sud de )aleaș Ti-rului iș *ufratului, în 9esopotamia,

=

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sol_(strat_al_P%C4%83m%C3%A2ntului)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Roc%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ploaie

http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nt


http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrotehnic%C4%83


http://en.wikipedia.org/wiki/Deforestation


http://en.wikipedia.org/wiki/Road

http://en.wikipedia.org/wiki/Climate_change


http://en.wikipedia.org/wiki/Urban_sprawl



http://ro.wikipedia.org/wiki/Pesticid


http://ro.wikipedia.org/wiki/Fungicid


http://ro.wikipedia.org/wiki/Bacterie


http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83p%C8%99un



http://ro.wikipedia.org/wiki/California


http://ro.wikipedia.org/wiki/Tigru_(r%C3%A2u)


http://ro.wikipedia.org/wiki/Eufrat


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mesopotamia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Roc%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ploaie




http://en.wikipedia.org/wiki/Road












http://ro.wikipedia.org/wiki/Sol_(strat_al_P%C4%83m%C3%A2ntului)



depindeau de ăbo-ă ia recoltelor3 2ână în anul 6755 î3e3n3, aceste ora e au intrat în colaps dinț ș

cau8a lipsei recoltei datorate salinită ii ridicate a solului3 Aceea i problemă e.istă a8i înț ș

)alea %ndusului din 2aKistan, )alea Nilului în *-ipt iș )alea %mperială din California3

==

http://ro.wikipedia.org/wiki/Indus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pakistan

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nil

http://ro.wikipedia.org/wiki/Egipt


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valea_Imperial%C4%83&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Indus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pakistan

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nil






Capit)l"l III

C!$t%!i p!)p!ii

6.1 S$)p"l l"$!%!ii

Scopul lucrării intitulate M Studiul privind calitatea terenurilor si nivelul poluarii solurilor

în Eudetul CluE este o pre8entare a tipurilor de sol din Eudetul CluE,o reparti8are a acestora pe

clase de folosinţă şi pe clase de calitate, identificând presiunile cu efecte ne-ative asupara stării

de calitate a acestora3

Lucrarea de licenţa s1a elaborate în colaborare şi cu spriEinul A#n,ii Na,i)nal pnt!"

P!)t$,ia M&i"l"i sucursala CluE şi Oi$i"l"i pnt!" St"&ii P&)l)#i$ şi A#!)$5i'i din

CluE1Napoca3

6./ Mt)&)l)#ia & &t!'ina! a $alit%,ii s)l"l"i şi & anali@% a

ni(l"l"i & p)l"a!

6./.1 S$"!t% p!@nta! a Oi$i"l & St"&ii P&)l)#i$ si

A#!)$5i'i$B O.S.P.A.P<Q

At!i9",ii:

63Fntocmirea de studii pedolo-ice in vederea reali8ării i reactuali8ării periodice a Sistemuluiș

national i Eude ean de monitori8are sol1teren pentru a-ricultură i necesare fundamentăriiș ț ș

pro-ramelor 9inisterului A-riculturii, 2ădurilor i De8voltării #urale, care constau in: stabilirea,ș

delimitarea i inventarierea unita ilor de sol1teren, favorabilita ii terenurilor a-ricole pentruș ț ț

culturi, a claselor de calitate dupa nota de bonitare pentru folosin e a-ricole, determinarea stariiț

de aprovi8ionare+asi-urare a solurilor cu nutrien i, precum i reac ia solurilor, stabilireaț ș ț

cate-oriilor i subcate-oriilor de folosin ă pentru a-ricultură sau silvicultură pe ba8a pretabilită iiș ț ț

terenurilor, identificarea, delimitarea si inventarierea tipurilor de de-radări ale

solurilor+terenurilor, stabilirea restric iilor terenurilor pentru diferite utili8ări i stabilireaț ș

măsurilor a-ropedoameliorative si antiero8ionale corespun8ătoare3

==



43Constituirea i între inerea la nivel de Eudeţ a băncilor de date aferente sistemelor Eudetene deș ț

monitori8are sol1teren pentru a-ricultură3

3Studii pedolo-ice i încadrarea terenurilor a-ricole în clase de calitate, în vederea furni8ăriiș

datelor necesare sistemului de impo8ite i ta.e pentru stabilirea corectă a obli-a iilor fiscale aleș ț

contribuabililor pe teritorii administrative i la nivel de detonator3ș

=3Studii pedolo-ice i de bonitare a terenurilor a-ricole, în scopul stabilirii sarcinilor ce revinș

asupra terenurilor a-ricole ca urmare a circula iei Euridice a acestoraț

73Studii pedolo-ice i bonitarea terenurilor a-ricole, în vederea concesionării, arendării,ș

comasării parcelelor pe proprietari+e.ploata ii, ob inerea creditului ipotecarț ț

;3Documenta ii de evaluare a terenurilor a-ricole potrivit le-iiț

>3Studii de evaluare, pro-no8a i averti8are pentru determinarea efectelor economice i ecolo-iceș ș

ale lucrărilor de îmbunată iri funciare, precum i pentru terenurile de-radateț ș

<3Studii pedolo-ice pentru fundamentarea proiectelor privind impactul unor însu iri ale soluluiș

asupra obiectivelor social1economice

?3Studii de impact i ale bilantului de mediu pentru ob inerea autori8a iei de mediu3ș ț ț

653#ecoltare probe sol, plantă, apa freatică sau de iri-aţii3

663Anali8e probe sol, plantă, apa freatică sau de iri-aţii3

643Cartări a-rocimice3

632lanuri de fertili8are3

6=3*laborarea studiilor pedolo-ice şi a-rocimice în scopul înfiinţării şi moderni8ării plantaţiilor

de pomi fructiferi şi viţă de vie3

673 *laborarea studiilor pedolo-ice naturalistice prealabile reali8ării amenaEamentelor silvice

6././ S$"!t% p!@nta! a A#ntii Na,i)nal pnt!" P!)t$,ia

M&i"l"i P>Q

A-enţia Naţională pentru 2rotecţia 9ediului este instituţia de specialitate aadministraţiei publice centrale, aflată în subordinea 9inisterului 9ediului şi Scimbărilor

Climatice cu competenţe în implementarea politicilor şi le-islaţiei din domeniul protecţiei

mediului, conferite în ba8a /otărârii de Guvern Nr3 6555 din 6> octombrie 4564 privind

reor-ani8area şi funcţionarea A-enţiei Naţionale pentru 2rotecţia 9ediului şi a instituţiilor

publice aflate în subordinea acesteia3

C)ntt l#al

=7



A-enţia Naţională pentru 2rotecţia 9ediului a fost infiintaţă în anul 455= într1o perioada

de reforme instituţionale maEore în domeniul protecţiei mediului3

Aderarea #omâniei la !niunea *uropeana a constituit pentru societatea românească un obiectiv

strate-ic fundamenta3 Fn ba8a /otărârii de Guvern Nr3 =7? din 6? mai 4557 privind reor-ani8area

şi funcţionarea A-enţiei Naţionale pentru 2rotecţia 9ediului au fost redefinite funcţiile şiatribuţiile astfel încât să se asi-ure cadrul le-al necesar îndeplinirii obli-aţiilor prevă8ute în

Capitolul 44 din Documentul de po8iţie3 Trebuie menţionat faptul că, la acea dată, prin trecerea

a-enţiilor re-ionale şi Eudeţene pentru portecţia mediului din subordinea 9inisterului 9ediului şi

2ădurilor în subordinea A-enţiei Naţionale pentru 2rotecţia 9ediului s1a creat cadrul necesar

implementării le-islaţiei şi re-lementărilor comunitare la termenele stabilite3

Misi"n

A-enţia Naţională pentru 2rotecţia 9ediului este menită să acţione8e pentru a asi-ura populaţiei un mediu sănătos în armonie cu de8voltarea economică şi cu pro-resul social al

#omâniei3 9isiunea a-enţiei noastre, ca de altfel şi a celor =4 de a-enţii Eudeţene, aflate în

subordine directă este de a asi-ura un mediu mai bun în #omânia pentru -eneraţiile pre8ente şi

viitoare şi reali8area unor îmbunătăţiri maEore şi continue ale calităţii aerului, solului şi apelor3

A-enţia Naţională pentru 2rotecţia 9ediului îşi indeplineşte misiunea prin e.ercitarea

următoarelor atribuţii:

Uplanificarea strate-ică de mediu

Umonitori8area factorilor de mediu

Uautori8area activităţilor cu impact asupra mediului

Uimplementarea le-islaţiei şi politicilor de mediu la nivel naţional şi local

Uraportările către A-enţia *uropeană de 9ediu, pe următoarele domenii: calitatea aerului,

scimbări climatice, arii proteEate, contaminarea solului, apă3

Rsp)nsa9ilit%,i

Uasi-urarea suportului tenic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strate-iilor si

politicilor sectoriale de mediu armoni8ate cu acIuis1ul comunitar si ba8ate pe conceptul de

de8voltare durabila

Uimplementarea le-islaţiei din domeniul protecţiei mediului

Ucoordonarea activitatilor de implementare a strate-iilor si politicilor de mediu la nivel naţional,

re-ional si local

Urepre8entarea in domeniul protecţiei mediului in relaţiile interne si e.terne, conform mandatului

acordat de către 9inisterul 9ediului şi Scimbărilor Climatice

=;

http://www.anpm.ro/legislations/view/2

http://www.anpm.ro/legislations/view/2



Uautori8area activitatilor cu impact potenţial asupra mediului si asi-urarea conformării cu

prevederile le-ale

Uasi-urarea funcţionarii laboratoarelor naţionale de referinţă pentru aer, deşeuri, 8-omot si

vibraţii, precum şi pentru radioactivitate

Ucoordonarea reali8ării planurilor de acţiune sectoriale şi a planului naţional de acţiune pentru protecţia mediului3

C)n&"$!

A-enţia Naţională pentru 2rotecţia 9ediului este condusă de un preşedinte cu ran- de secretar de

stat4 aEutat de un vicepreşedinte cu ran- de subsecretar de stat.

6./.6 P!l(a!a p!)9l)! & s)l şi tsta!a st%!ii & !tilitat P<Q

F!tilitata este însuşirea solului de a asi-ura condiţii pentru creşterea şi de8voltarea

plantelor prin acumularea factorilor de ve-etaţie lumină, apă, aer, căldură, elemente nutritive şi

activitate biolo-icăO şi asi-urarea condiţiilor pentru ca aceşti factori să fie folosiţi în cantităţi

îndestulătoare3 'ertilitatea sau rodnicia pământului este o însuşire esenţială a solului care1l

deosebeşte radical de rocă, aceasta având o evoluţie dinamică în timp, sub impactul activităţii

umane3 'ertilitatea are un conţinut deosebit de comple. şi este o funcţie re8ultantăO a tuturor

însuşirilor sale3 Din punct de vedere a-rotenic este importantă abordarea unitară, sistemică a

fertilităţii solului în vederea modelării conservative a acesteia, prin fertili8are, cu accent pus pe

cerinţele plantelor de cultură3

F!tili@a!a repre8intă acţiunea de aplicare a în-răşămintelor în vederea sporirii

fertilităţii solului şi creşterii producţiei ve-etale3 Aplicarea în-răşămintelor are la ba8ă principiul

restituirii elementelor nutritive e.trase din sol odată cu recolta plantelor cultivate, fiind deci în

relaţie cu consumul specific fiecărei culturi3 Conţinutul de elemente nutritive mobile accesibile

sau asimilabileO repre8intă un factor de ve-etaţie indispensabil plantelor3 2entru completarea

deficitului de elemente nutritive, se folosesc în-răşăminte naturale şi cimice, biopreparate,în-răşăminte ver8i, asolamente cu solă săritoare etc3 Necesitatea de aprovi8ionare a solului cu

elemente nutritive se stabileşte pe ba8a anali8ei a-rocimice a solului şi stabilirea elementelor

nutritive care sunt în carenţă3

Sist'"l & !tili@a! stabilit la nivelul fermei, pentru un anumit asolament,

trebuie să ţină seama de o serie de factori locali, printre care:

1 reînoirea re8ervei de elemente nutritive uşor accesibile plantelor într1un raport de ecilibrucorespun8ător cu particularităţile fi8ice, cimice şi biolo-ice ale solului

=>



1 caracteristicile nutriţiei plantelor din asolament

1 condiţiile climatice şi favorabilitatea de cultură pentru fiecare plantă

1 particularităţile tenolo-ice ale fiecărei culturi

1 compo8iţia şi caracteristicile a-rocimice ale în-răşămintelor folosite1 măsurile or-ani8atorice şi economice le-ate de utili8area, păstrarea şi aplicarea în-răşămintelor3

Tsta!a st%!ii & !tilitat determinarea elementelor nutritive din solO se

efectuea8ă în scopul stabilirii corecte a nevoi de fertili8are şi presupune:

1 recoltarea unor probe de sol repre8entative

1 anali8a a-rocimică a probelor de sol în laborator după o metodolo-ie standardi8ată

1 interpretare anali8elor în raport cu factori care concură la reali8area producţiilor scontate

carto-rame a-rocimice, planuri de fertili8are i amendare, do8ele recomandate etc3O3ș

Anali@a a#!)$5i'i$% a s)l"l"i, ciclic, la anumite perioade de timp bine determinate 1=

aniO, cu stabilirea măsurilor de fertili8are şi amendare, constituie ba8a ştiinţifică pentru obţinerea

recoltelor eficiente economic, în condiţii de conservare a solului şi asi-urarea durabilităţii

fertilităţii acestuia3

R$)lta!a p!)9l)! & s)l se reali8ea8ă cu respectarea unor cerin e de calitate iț ș

repre8entativitate ba8ată pe preci8ie i acurate eO cum ar fi:ș ț

1 ale-erea locului de recoltare a probelor1 tipul probelor, numărul, adâncimea şi momentul recoltării

1 cantitatea, eticetarea, modul de condiţionare şi păstrare a probelor până la anali8ă

1 evitarea erorilor la recoltarea probelor de sol3

2robele prelevate trebuie să o-lindească în mod corect realitatea de pe teren, lucru ce se poate

reali8a prin acordarea unei atenţii deosebite operaţiei de recoltare a probelor şi de pre-ătire a

acestora în vederea anali8elor de laborator3 2entru a avea recomandări de fertili8are cât mai

e.acte i o eficien ă cât mai mare a folosirii în-ră ămintelor cimice, fermierii trebuie să aibă înș ț ș

vedere recoltarea corespun8ătoare a probelor de sol trimise spre anali8ă3

Al#!a l)$"l"i & !$)lta! a p!)9l)! presupune delimitarea terenului stabilit

prin rota ie trebuie anali8at tot terenul fermeiO pentru cartarea a-rocimică i împăr irea acestuiaț ș ț

în parcele ecolo-ic omo-ene3 Dacă nu este delimitat prin limite naturale, terenul se va împărţi în

parcele omo-ene sub aspectul tipului de sol, relief

-radul de erodare, e.po8iţieO, re-imul trofic, re-imul idric, sistemul de a-ricultură practicat,

sistemul de lucrare a solului, unealta folosită, plantă premer-ătoare, cultură actuală, metode decombatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor etc3 2robele de sol trebuie să fie repre8entative

=<



pentru unitatea analitică delimitată, denumită R teritoriu ecolo-ic omo-en T*O R deoarece

re8ultatele obţinute urmea8ă a fi aplicate pentru întrea-a suprafa ă a acesteia3 2or iunileț ț

neuniforme din parcele pot fi ne-liEate dacă suprafa a lor este mai mica de 653 Aceste parceleț

vor fi între 417 a pentru culturile de câmp situate pe terenuri plane sau slab înclinate, până la 4

a pentru solurile erodate i până la 6 a pentru solurile puternic erodate i coluvionate3ș ș

Suprafa a se reduce la 5,4714 a pentru culturile iri-ate şi pentru culturile de le-ume în câmp, iarț

pentru plantaţiile de pomi şi viţă de vie, mărimea parcelei de recoltare a probei medii

a-rocimice este de 5,714 a3 2entru păşuni şi fâneţe proba medie a-rocimică se colectea8ă de

pe o suprafa ă cuprinsă între 7 şi 65 a3 Fn ca8ul serelor mărimea parcelei de recoltare oscilea8ăț

între 755 şi 4555 m4, în funcţie de uniformitatea solului3 Fn serele cultivate cu flori parcela de

recoltare va fi mai mică, de la 655 la 755 m4, ca şi în solarii 675155 m4O3

N"'%!"l p!)9l)! !$)ltat depinde de caracteristicile terenului3 2entru fiecare parcelă se va recolta o probă medie compusăO R re8ultată prin amestecarea omo-enă a mai

multor probe de sol individuale par ialeO3 2entru ca proba medie să fie repre8entativă, ea trebuieț

să provină dintr1un număr suficient de probe individuale3 Fnainte de prelevarea efectivă se va

cură a solul pe o adâncime de 41 cm pentru a elimina resturile or-anice paie, coceni, rădăcini,ț

frun8e etc3O3 2roba medie a-rocimică se constituie dintr1un număr de 47 probe par iale pentruț

terenuri fertili8ate uniform, 5 probe par iale pentru soluri slab şi moderat erodate şi =5 probeț

par iale pentru solurile puternic erodate, fertili8ate neuniform, solurile sărăturate şi or-anice,ț

plantaţiile pomicole şi viticole, sere şi solarii3 2robele parţiale se recoltea8ă din puncte dispuse în

8i-18a-, sau pe direcţii paralele în interiorul parcelei de recoltare3 #ecoltarea probelor se e.ecută,

de re-ulă, cu sonde a-rocimice, dar se pot recolta i cu aEutorul ca8malei etc3 *ste foarteș

important ca unealta folosită să asi-ure recoltarea unor probe par iale e-ale ca mărime i să fieț ș

foarte bine cură ate de la o parcelă la alta3ț

A&n$i'a & !$)lta! este diferită: 5165 cm pentru păşuni şi fâneţe, 5145 cm

pentru terenurile arabile, sere şi solarii şi 5145 cm şi 451=5 cm în plantaţiile de pomi şi viţă devie3 'iecare probă parţială, colectată, se introduce într1o cutie sau pun-ă de probe, constituindu1

se, astfel, proba medie a-rocimică3

Cantitata !$)ltata la o probă medie nu trebuie sa fie mai mare de <5516555 -rame3

La utili8area ca8malei se urmăre te ca probele par iale să aibă aceea i -reutate apro.imativș ț ș

655-O3 Dacă cantitatea de sol din proba medie este mai mare, probele par iale se vor amesteca laț

fa a locului într1un sac de rafie sau polietilena curatO iar din proba foarte bine omo-eni8ată seț

prelevea8a o cantitate de <5516555 -rame3 Aceasta repre8intă proba medie i se va duce în 614ș

8ile la laborator pentru anali8e3=?



M)'nt"l !$)lta!ii p!)9l)! & s)l este, în -eneral, după recoltarea culturii

precedente, dar pot fi recoltate probe pe tot parcursul anului3 Se va evita recoltarea probelor după

ploaie, sau când umiditatea solului este mare, atât din cau8a erorilor la determinarea a8otului cât

i din considerente de manipulare i omo-eni8are a solului3ș ș

Eti$5ta!a p!)9l)! este necesară pentru identificarea probei i interpretareaș

corectă a re8ultatelor recomandări de fertili8are i amendare cât mai relevanteO3 %nforma iileș ț

trebuie să con ină: beneficiarul, parcela, numărul probei, adâncimea, data prelevării, culturaț

premer-ătoare i actuală sau viitoare, alte elemente de tenolo-ie dacă este ca8ul3ș

E!)!il la !$)lta!a p!)9l)! trebuie reduse la minimum evitând sursele acestora,

cum ar fi:

1 stabilirea -reşită a unităţii analitice

1 un număr prea mic de probe parţiale din care re8ultă proba medie

1 folosirea de sonde i ca8male ru-inite sau murdareș

1 amestecarea probelor sau a straturilor de sol

1 starea necorespun8ătoare a solului în momentul recoltării

1 eticetarea -reşită, notaţii -reşite etc3

omo-eni8are corespun8ătoare va reduce la minimum erorile provenite din divi8area probei de

sol3 Aceste testări ale solului se fac de unităţi speciali8ate, cum sunt ficiile 0udeţene de Studii

2edolo-ice şi A-rocimice prin lucrările de cartare a-rocimică efectuate de specialişti bine

pre-ătiţi şi cu e.perienţă îndelun-ată3

6.6 S$"!ta p!@nta! a +"&,"l"i Cl"+

75



Fi#.6.1 Ha!ta +"&,"l"i Cl"+ P;Q

6.6.1 Dat #n!al

0udetul CluE se situea8a în Eumatatea nord1vestica a tarii, între paralelele de =>V4<W==X în

nord si =;V4=W=>X în sud, respectiv meridianele de 4V?W44X în vest si 4=V6W=;X în est3 Seîntinde pe o suprafata de ;;>= Kmp desfasurata în 8ona de contact a trei unitati naturale

rere8entative : 9untii Apuseni, 2odisul Somesan si Cîmpia Transilvaniei si se învecinea8a la

nord1est cu Eudetele 9aramures si (istrita1Nasaud, la est cu Eudetul 9ures, la sud cu Eudetul

Alba, iar la vest cu Eudetele (ior si SalaE3

#elieful este predominant deluros si muntos, altitudinile ma.ime înre-istrîndu1se în

masivele )ladeasa 6<=4 m si 9untele 9are 6<4; m , iar altitudinea minima la iesirea

Somesului din Eudet 44>m3

#eteaua idro-rafica este repre8entata de rîurile: Somesul 9ic inclus aproape inte-ral în

cuprinsul Eudetului, Crisul #epede si Ariesul inferior, lacuri naturale si ia8uri Catina 2opii % si

2opii %%, Geaca, Ta-a etc3O si de lacurile de interes idroener-etic: (elis1'întînele, Tarnita si

Gilau3

Apele de adîncime sunt mai slab repre8entate si se caracteri8ea8a prin minerali8are

ridicata3 %8voare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bo-ate, se -asesc la De8mir,

CoEocna, Gadalin, Sic, Gerla, Le-ia, Someseni, Turda etc3

2rin po8itia sa, Eudetul CluE beneficia8a de un climat continental moderat3

76



Fn sectorul muntos masivele )ladeasa si 9untele 9areO, mediile anuale ale temperaturii

aerului sunt de 4V C, iar în restul teritoriului de ;V C3 Amplitudinile termice anuale au valori

cuprinse între 6> 1 6? V C în 8ona montana si cresc la 4147 V C în re-iunile deluroase, de podis si

cîmpie3

2recipitatiile se reparti8ea8a ine-al, cu cantitati minime în 8ona Turda 1 Cîmpia Tur8iicca 775 mmO si ma.ime în masivul )ladeasa cca 6=55 mmO3

Fn medie, valorile anuale ale precipitatiilor aEun- la ;55 1 ;75 mm în Cîmpia

Transilvaniei, ;75 1 >55 mm în podisul Somesan si peste ?55 1 6555 mm în 8onele muntoase3

0udetul CluE beneficia8a de situarea sa la intersectia unor importante ma-istrale feroviare

si rutiere care1i asi-ura le-aturi lesnicioase cu toate 8onele tarii3 De asemenea, aeroportul din

municipiul CluE1Napoca confera le-aturi curente si rapide cu capitala tarii atît pentru cerintele

Eudetului cît si pentru ale unor localitati limitrofe3 0udetul CluE dispune de bo-ate si variate resurse naturale3

9inereurile de fier au intrat în circuitul economic din anul 6?;4, prin e.ploatarile de la

Capusul 9ic si (aisoara, fiind efectuate pe parcurs si o serie de prospectiuni -eolo-ice la )laa,

Savadisla si Cacova %erii3 Combustibilii minerali sunt repre8entati prin carbunii bruni e.ploatati

în 8ona Ticu1Dîncu1(a-ara si turba, e.ploatata în sectorul Calatele si Capatîna3 *.ista, de

asemenea, un dom -a8eifer la 2uini în Cîmpia Transilvaniei3

2e lîn-a minereuri de fier si combustibili minerali, e.ista în Eudet, o -ama variata de

minerale utile si roci, între care: cuart în 9untele 9are si în perimetrul localitatii Somesul #ece

unde se -aseste si feldspatO, dacite si ande8ite în masivul )ladeasa si în perimetrul localitatilor

9orlaca, (olo-a, 2oieni, Sacuieu, Stolna si %ara, -ranite în masivul 9untele 9are, calcare

si dolomite utili8ate pentru fabricarea liantilor var, cimentO, e.ploatate la Sandulesti, Tureni,

Surduc, (uru,2oieni etc3, tufuri calcaroase de buna calitate cu cariere la Tioc1Cornesti, nisipuri

caoline la 2opesti, Topa, (a-ara, Gîrbau etc3, sare, cu însemnate re8erve la cna DeEului, Turda,

CoEocna, Sic, Nires, balastiere pe Somesul 9ic la Gilau, 'loresti si pe Ariesul inferior3

#esedinta Eudetului este municipiul CluE1Napoca al cincilea municipiu mare al tariiO3

0udetul cuprinde 7 municipii, 6 oras si >7 comune cu =45 sate3

6.6./ P)p"la,ia

La 6 iulie 455 Eudetul CluE avea o populatie stabila de ;<=< locuitori din care 6;<6

de se. masculin =<,7 O si 74>54 de se. feminin 76,7 O3

#aportata la suprafata teritoriului, re8ulta o densitate de 654,7 locuitori pe 6 Kmp3

Din totalul populatiei Eudetului, =7>44 locuitori traiesc în mediul urban, -radul deurbani8are demo-rafica fiind de ;;, , ceea ce înseamna ca la fiecare trei persoane, doua

74



locuiesc în municipii sau orase3

Doua treimi din populaţia urbana aparţine municipiului CluE 1 Napoca 4?=?5; O, urmînd

în ordine descrescatoare municipiul Turda 7<7>6 O, municipiul DeE ?>6< O, municipiul

Cîmpia Tur8ii 4>>4< O, orasul Gerla 44<?< O si orasul /uedin ??56 O 3

2opulaţia din mediul rural, -rupată în cele >7 comune ale Eudetului, pre8inta sub aspectnumeric o -ama variata de colectivitati, pornind de la comune cu o populatie sub 6755 locuitori,

cum e ca8ul comunelor Aiton 6=? O, Alunis 6<4 O, (u8a 6=5= O, (elis 6= O, 0icisul de

0os 665O, 2alatca 67; O, )alea %erii 6567 O, )ultureni 6=?< O, 2loscos >7 O, pîna la

comune cu peste >755 locuitori cum sunt : comuna Apaida <7;5 O, (aciu <66 O, Gilau

>?;6 O si 'loresti >; O3

La 6 iulie 455 aveau domiciliul în localitatile din Eudet populatia le-ala O ;<6<

persoane, din care ==?<5> în mediul urban3 2opulatia în vîrsta de munca 6;1;4 ani R barbati si 6;17> ani femei cît si alte cate-orii

aferenteO la 6 ianuarie 455= era de =6<55 persoane 76,> fiind barbati O din total, 4??>55

persoane constituiau populatia civila ocupata3

6.6.6 E$)n)'ia

CluEul face parte din cate-oria Eudetelor cu o economie comple.a si diversificata, cu

ponderi importante în economia nationala, fiind 1 din acest punct de vedere 1 cel mai important

centru administrativ 1 teritorial din nord 1 vestul tarii3 *conomia Eudetului CluE a avut si are la ba8a bo-atele resurse materiale, po8itia

-eo-rafica avantaEoasa, cu posibilitati facile de comunicatie pe caile feroviare si rutiere, re8erve

importante de forta de munca de înalta calificare si cu traditie în numeroase domenii, capacitate

deosebita de adaptare la cerintele pietei concurentiale, datorita puternicelor centre de scolari8are

la toate nivelurile cît si a celor de cercetare stiintifica si de8voltare tenolo-ica de care dispune3

Fn structura activitatilor economice, locul preponderent îl ocupa industria prelucratoare în

cadrul careia sunt repre8entate maEoritatea ramurilor e.istente la nivel national3 *ste ilustrativ dementionat ca peste 47,6 din populatia ocupata îsi desfasoara activitatea în subramurile

industriale3

Conditiile pedo1climatice specifice au favori8at si de8voltarea a-riculturii 1 a doua ramura

ca pondere în economia Eudetului 1 în cadrul acesteia un rol important revenind 8ooteniei3

2e terenurile în panta pe parcursul anilor, au fost create numeroase live8i cu pomi

fructiferi valorosi, îndeosebi în partea centrala, de nord si nord1est a Eudetului, pe dealurile din

8ona municipiului CluE, (aciu, Apaida, DeE, Casei, Cîtcau, 9ica etc3 9aterialele de constructie e.istente în stare naturala cît si cele re8ultate din prelucrarea

7



industriala, au favori8at de8voltarea unei repre8entative ramuri de profil, respectiv activitatea de

constructii3

'ondul forestier inclusiv suprafetele cu ve-etatie forestiera care acopera o suprafata de

6>54< a 47,7 din suprafata EudetuluiO a fost si este or-anic conectat la de8voltarea mai

multor ramuri economice, îndeosebi a industriei si constructiilor3 Fn conte.t este de relevat si e.istenta unui bo-at si variat potential turistic, cu

precadere în 8ona muntilor Apuseni, cu posibilitati reale de amplificare a activitatilor din acest

domeniu, în cadrul procesului de restructurare si privati8are a economiei Eudetului3

6.6.7.T!ansp)!t"!i

R,a"a !)(ia!%

La nivel de Eudeţ, liniile feroviare duble au o pondere de >5 la sută, fiind cele mai ridicate

din #e-iunea nord1vest, -radul de electrificare fiind de peste 75 la sută din totalul liniilor de cale

ferată e.istente la nivel de Eudeţ3 #eferitor la transportul de mărfuri, staţiile primitoare la nivel de

Eudeţ ocupă po8iţii de prim ran- la nivel re-ional, fiind vorba despre staţiile DeE, Câmpia Tur8ii,

Turda, A-ireş, Gerla şi CluE1Napoca3 Lun-imea căilor ferate care străbat teritoriul Eudeţului

este de 4=5 Km, din care 64? Km linie electrificată3

R,a"a !"ti!%

Fn anul 4565, Eudeţul CluE înre-istra o densitate a reţelei rutiere de 5,=5 Km de drum+Km43

Acest nivel plasea8ă Eudeţul CluE uşor peste media naţională 5, Km de drum+Km4O3 0udeţul

CluE dispune de o reţea densă de drumuri publice, în lun-ime totală de 4 ;?? Km, din care

754 Km repre8intă drumuri naţionale3 Din total, ;?< Km sunt drumuri moderni8ate, în

maEoritate porţiuni ale unor şosele de interes naţional şi internaţional3 Fn interiorul teritoriului,

le-ăturile sunt asi-urate de 4 6?> Km de drumuri Eudeţene şi comunale, din care 477 Km sunt

moderni8ate, iar >45 Km sunt acoperiţi cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare3

Fn decembrie 455? s1au descis circulaţiei primii =4 Km din autostrada A a #omâniei, dintre

Turda şi CluE vest, iar în noiembrie 4565, încă 64 Km între Turda şi Câmpia Tur8ii3 Au fost

date în folosinţă centuri ocolitoare pentru municipiul CluE1Napoca, comuna Apaida,

municipiul Gerla3 De asemenea, au fost moderni8ate mai multe drumuri montane şi

forestiere, însă cu toate acestea situaţia drumurilor din Eudeţ este destul de precară3A!)p)!t"!i

7=



A!)p)!t"l Int!na,i)nal Cl"+-Nap)$a este al patrulea aeroport ca mărime din #omânia3

Aeroportul se află situat pe ra8a comunei suburbane Someşeni3 Fn acesta se efectuea8ă

transporturi de călători, cât şi transporturi car-o internaţionale3

Acesta a fost în permanenţă e.tins şi moderni8at3 Noul terminal construit în 455?, cu o

capacitate de 6,7 milioane de pasa-eri pe an, este destinat atât curselor interne, cât şi celor

e.terne3 Terminalul dispune de facilităţi la standarde internaţionale3

6.6.2.T"!is'"l

Teritoriul Eudeţului CluE se remarcă printr1un peisaE deosebit de variat, având forme de

relief diverse, precum şi o serie de monumente ale naturii3 La acestea se adau-ă monumentele

istorice rămase din timpuri străveci, monumente de artă precum şi elemente folclorice

ori-inale3 2otenţialul turistic este destul de bo-at, oferind condiţii favorabile pentru turism,

odină şi tratament3

Capacitatea turistică a Eudeţului CluE în anul 4565 cuprindea: 76 oteluri, = osteluri, <

cabane turistice, 6 campin-, 6= vile turistice, 4? pensiuni turistice şi 66 pensiuni a-roturistice,

cu o capacitate de ca8are de ; ?;5 locuri şi 4 7<<,? mii locuri18ile, indicele de utili8are fiind de

6;,7 la sută3

O9i$ti( t"!isti$ importante de vi8itat: (astionul Croitorilor, Casino Cios, (iserica

#omano1Catolică Sfântul 9iail şi Statuia lui 9atei Corvin, Casa 9atei Corvin, Grădina(otanică, Teatrul Naţional, Teatrul 9a-iar de Stat, 2alatul de 0ustiţie, 2alatul (anffH,

(iserica 'ranciscanilor, !niversitatea (abeş1(olHai3

Fn CluE1Napoca se află unele dintre cele mai frumoase mu8ee din #omânia: 9u8eul

Naţional

de Artă, 9u8eul Naţional de %storie a Transilvaniei, Casa 9emorială *mil %sac, 9u8eul

*tno-rafic al Transilvaniei, 2arcul *tno-rafic Naţional Y#omulus )uia, 9u8eul oolo-ic3

R@!(a,ii nat"!al importante: #e8ervaţia naturală Ceile Tur8ii, #e8ervaţia botanicăde la Suatu, #e8ervaţia Lacul $tiucii, #e8ervaţia ornitolo-ică YLacul şi )alea Le-ii3

6.7 P!in$ipall p!)$s & &#!a&a! al s)l"l"i

Solul, definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre, este format din particule minerale,

materii or-anice, apă, aer şi este o resursă esenţial nere-enerabilă şi un sistem foarte dinamic care

îndeplineşte mai multe funcţii şi furni8ea8ă servicii vitale pentru activităţile umane şi pentru

supravieţuirea ecosistemelor:

77



• în producerea de rană+biomasă

• în depo8itarea, filtrarea şi transformarea multor elemente şi substanţe

inclu8ând apa, carbonul, a8otulO

• ca sursă de biodiversitate, abitate, specii şi -ene

• ca şi platformă+mediu fi8ic pentru oameni şi activităţile umane• ca şi sursă de materii prime, ba8in carbonifer, etc3

• patrimoniu -eolo-ic şi areolo-ic3

%nformaţiile disponibile su-erea8ă faptul că în cursul ultimelor decade, procesele de

de-radare a solului s1au intensificat semnificativ şi dacă nu se va acţiona prin măsuri concrete în

acest sens, aceste procese se vor accentua3

Solul se află sub o presiune crescândă în întrea-a Comunitate *uropeană, urmare a

activităţZlor socio1economice umane, cum sunt practicile a-ricole şi silvice necorespun8ătoare,

de8voltarea industrială sau urbană şi turismul3 Aceste activităţi afectea8ă ne-ativ capacitatea

solului de a1şi e.ercita în deplină capacitate varietatea funcţiilor sale cruciale pentru om3 Solul

este o resursă de interes comun pentru Comunitatea *uropeană, ciar dacă maEoritar privată, şi

eşecul proteEării sale ar submina durabilitatea şi competitivitatea pe termen lun- în *uropa3 Fn

plus, de-radarea solului are un impact puternic asupra altor 8one de interes comun pentru

Comunitate cum ar fi: apa, sănătatea populaţiei, scimbările climatice, protecţia naturii şi a

biodiversităţii şi securitatea alimentară3

Deci8ia nr3 6;55+4554+*C cuprin8ând cel de1al )%1lea 2ro-ram de Acţiune pentru 9ediu

în Comunitatea *uropeană include obiectivul de a proteEa resursele naturale şi de a promova

uitli8area durabilă a solului, document prin care Comunitatea s1a an-aEat să adopte o Strate-ie

Tematică pentru protecţia solului care să stope8e şi să reoriente8e de-radarea acestuia3 2ropunere

de Directivă a 2arlamentului *uropean şi a Consiliului privind cadrul de protecţie a solului şi

care amendea8ă Directiva 455=+7+C* 1 9emorandum *.plicativO3

2rincipalele procese de de-radare a solului cu care se confruntă statele membre ale

!niunii *uropene sunt:

• ero8iunea

• de-radarea materiei or-anice

• contaminarea

• salini8area• compacti8area

7;



• pierderea biodiversităţii solului

• scoaterea din circuitul a-ricol

• alunecarile de teren si inundatiile3

37 #epartiţia pe clase de folosinţa

Terenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe ba8a căruia sunt deţinute sau

de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al #omâniei3

'ondul funciar şi în mod corespun8ător, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale

trebuie înre-istrate în documentele de evidenţă funciară şi de publicitate imobiliară preva8ute de

le-e3

'ondul funciar repre8intă totalitatea terenurilor inclusiv cele acoperite de apeO de pe

teritoriul Eudeţului3 După destinaţie, fondul funciar este alcătuit din:

• terenuri cu destinaţie a-ricolă

• păduri şi alte terenuri cu ve-etaţie forestieră

• construcţii, drumuri şi căi ferate

• ape şi bălţi

• alte suprafeţe3

Datorită faptului ca maEoritatea terenurilor a-ricole se află în pantă, -radul de erodare este pronuntat, coroborat cu alte fenomene de versanţi alunecări de teren, i8voare de coastă, ve-etaţie

tipică e.cesului de umiditate în 8onele i8voarelor de coastăO3

Solurile în maEoritate au reacţie acida e.cepţie face 8ona Turda, Câmpia 1Tur8ii, 9iai1

)itea8u, 9oldoveneşti, Luna, Călăraşi, )iişoara, Câmpia Transilvaniei, )alea Someşului, atât

datorită particularităţilor cimice ale tipurilor de sol, cât şi datorită influenţei atropice e.,

aportul rume-uşului în 8onele montaneO3

Fn 8onele De8mir, CoEocna, )alea 'lorilor, (ăile Sărate Turda a fost deEa locali8at

fenomenul de sărăturare a solurilor3

Situaţia financiară precară a producătorilor a-ricoli individuali face imposibilă

combaterea buruienilor din culturi, fapt ce a dus la fenomenul de poluare verde a tuturor

terenurilor, dar în special a celor ramase necultivate3

Tabelul 3.1

7>



Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe clase de folosinţă în judeţul Cluj, în

perioada 2003 2013

!

r.

cr

t

Cate"

goria de

folo"

sinţ#

$uprafaţa

%&a'

2003 200( 200) 200* 200+ 200 200- 2010 2011 2012 2013

1 rabil 178405 178749 177844 177844 177793 182541 182736 170001 182146 182140 182140

2

.

/ăuni162846 162523 162477 162477 162467 154844 154059 164231,6 153637 153617 153617

3.

neţe

i

pajiti

naturale

7879 2 78742 79623 80270 79612 86167 85729 89056 85636 85635 85635

4

.ii 340 340 340 260 340 318 194 345 247 247 247

5

.4ive5i 4169 4169 4169 4169 3602 4169 4073 4555

4090,

44539 4538

T6T4

789C64 (2())+(2()23 (2()23 (2(()3 (2(()3 (2(31 (2+-(3 (2+2+3 (2++2( (2*20) (2*1++

7<



Tabelul 3.2

8eparti5area solurilor pe clase de calitate, în anul 2013

Datele au fost furni8ate de către ficiul de Studii 2edolo-ice şi A-rocimice CluE

şi de Direcţia pentru A-ricultură a Eudeţului CluE[

Din datele preluate de la ficiul pentru Studii 2edolo-ice şi A-rocimice CluE,

reparti8area solurilor din Eudeţul CluE, pe clase de calitate, în anul 456, este următoarea3

7?

olosinţă

Clasa 9 Clasa 99 Clasa 999 Clasa 9 Clasa

&a

:

din

total

folo"

sinţ

ă

&a

:din

total

folo"

sinţă

&a

: din

total

folo"

sinţă

&a

:

din

total

folo"

sinţă

&a

: din

total

folo"

sinţă

rabil 3889 4,01 15573 16,05 37863,439,0

327530,4 28,38 12164,2 12,54

neţe 2904,9 3,77 13954,8 18,16 27587,6

35,8

1 24816 32,22 7768,7 10,04

ii 0,10 0,04 0 0 84,9 30 16,78 21 53,18 41

4ive5i 1 0,05 74 3,34 1509,168,0

7448,3 20,22 184,6 8,32

Total *+-) 2-*01, *+0())211,

(201+0,*



4%16%

39%

28%

13%

Teren arabil în judeţul Cluj

pe clase de calitate2013

I II III IV V

igura 3.2. Teren arabil în judeţul Cluj, pe clase de calitate

4%18%

36%32%

10%

/ăuni i fneţe in judeţul Clujpe clase de calitate

2013

I II III IV V

igura 3.3. /ăuni i fneţe în judeţul Cluj, pe clase de calitate

0%30%

17%

53%

ii în judeţul Clujpe clase de calitate

2013

I II III IV V

;5



igura 3.(. ii în judeţul Cluj, pe clase de calitate

0%3%

68%

20%8%

4ive5i în judeţul Cluj

pe clase de calitate2012

I III II IV V

igura 3.). 4ive5i în judeţul Cluj, pe clase de calitate

6.8 P!si"ni as"p!a st%!ii & $alitat a s)l"!il)! &in +"&,"l Cl"+

a Starea redusă a fertilităţii solului, mai ales pe terenurile a-ricole în ceea ce priveşte conţinutul de

umus şi aprovi8ionarea cu fosfor, face ca din totalul suprafeţei a-ricole ;7 <74,5 a să fie slab

aprovi8ionate cu fosfor, iar 6? <6; a sunt foarte slab aprovi8ionate cu fosfor3

b Fn ceea ce priveşte conţinutul de umus al solurilor < 77 a au un conţinut slab de materie

or-anic umusO, iar =4>6,> a au un conţinut foarte slab de umus3

c Gradul de erodare pronunţat coroborat cu alte fenomene de versant alunecări de teren şi i8voare

de coastăO3

Suprafaţa afectată de ero8iune este de < 4?=,, din care:

• *ro8iune de suprafaţă produsă de ape pe ;? ;64,>5 a

•

*ro8iune de adâncime 6 ;<6,;5 a3d Suprafaţa afectată de alunecări este de == 757,< a

e #eacţia acidă a solurilor, atât datorită particularităţilor cimice ale tipurilor de sol, cât şi datorită

influenţelor antropice, utili8area preponderentă a în-răşămintelor cimice cu a8ot N/ = N şi

ureeO şi local în 8onele montane folosirea rume-uşuluiO este de <=6;>,=5 a respectiv ?3

Structura culturilor din Eudeţ, include în maEoritatea ca8urilor plante puţin re8istente la

aciditatea solurilor cum ar fi: -râu de toamnă, sfeclă de 8aăr, porumb3 Fn unele soluri conţinutul

de aluminiu scimbabil depăşeşte 475155 p3p3mAl, ceea ce accentuea8a efectele ne-ative ale

;6



reacţiei acide3 Ca urmare a faptului că nu se mai decontea8ă de către stat costul amendamentelor

şi transportul până la tarla, cantitatea de amendamente aplicată în Eudeţ este nesemnificativă3

f Soluri sărăturate repre8intă 7>5 a3

- 2oluarea verde prin infestarea cu buruieni a terenurilor rămase necultivate 47 din suprafaţa

a-ricolă: Lipsa apei în 8ona Câmpiei Transilvaniei mai ales pe versanţii cu e.po8iţie sudică, sud1 estică şi

vestic

;one critice sub aspectul deteriorării solurilor <

= n anul 2013 nu au fost identificate noi terenuri degradat

/oluări accidentale. ccidente >ajore de >ediu

În cursul anului 2013, la nielul !ude"ului #lu!, nu s$au nregistrat &olu'riaccidentale sau accidente (a!ore de (ediu, n ceea ce &rieste factorul de (ediu sol.

6.Sta!a p%&"!il)!

6..1F)n&"l )!sti! al +"&,"l"i Cl"+

La nivelul Eudeţului CluE, suprafaţa totală a fondului forestier, la 6 decembrie 456,a fost

de 6;5 >4? a, conform datelor declarate de %nspectoratul Teritorial de #e-im Silvic şi de

)ânătoare CluE, din care:• 7> ;55 a proprietate statului

• 74 77> a proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale

• ; 4;5 a proprietate privată a unităţilor administrativ teritoriale

• == ?; a proprietăţi persoane fi8ice şi Euridice pentru care sunt

înceiate contracte de administrare+pa8ă a pădurii

• 65 7;< a fără contracte de administrare

'uncţia economică a pădurilor aflate în administrarea Direcţiei Silvice CluE1Napoca, se

re-ăseşte în 8onarea funcţională a pădurilor astfel:

1 =< păduri cu functii speciale de protectie

1 74 păduri cu functii de productie şi protectie

Fn Eudeţul CluE, în anul 456, masa lemnoasă pusă în circuitul economic conform

%T#S) CL!0O a fost de 4=;,? mii mc, din care:

;4



• <;,? mii mc păduri de stat

• >7,< mii mc unităţi administrativ teritoriale

• 7? mii mc proprietăţi private persoane fi8ice şi Euridice

• 7,4 mii mc din afara fondului forestier

6../ Dist!i9",ia p%&"!il)! &"p% p!in$ipall )!' & !li

'ondul forestier proprietate publică de stat şi proprietate privată aflat în administrarea

Direcţiei Silvice CluE1Napoca, de pe ra8a Eudetului CluE, este distribuit pe principalele forme de

relief, astfel :

1 8ona de munte: =;

1 8ona de deal: 74

1 8ona de câmpie: 4

Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitorin- forestier se estimea8ă

ca fiind bună conform datelor furni8ate de %nspectoratul Teritorial de #e-im Silvic şi de

)ânătoare CluE1NapocaO3

Fn cursul anului 456 s1au înre-istrat atacuri de ipidae pe o suprafaţă de 44 a, care au

afectat un volum de 4,6 mii mc3

6..6 S"p!a, &in )n&"l )!sti! na,i)nal4 pa!$"!s $" t%i!i

Conform datelor declarate de %nspectoratul Teritorial de #e-im Silvic şi de )ânătoare

CluE1Napoca, în anul 456 suprafaţa din fondul forestier parcursă cu tăieri la nivelul Eudeţului

CluE a fost de ?=> a din care:

1 << a tăieri din proprietatea statului

1 = a tăieri din suprafeţele administrativ teritoriale

1 5 a tăieri din suprafeţe ale persoanelor fi8ice şi Euridice

La nivelul Eudeţului CluE, cele mai importante 8one cu deficit de ve-etaţie forestieră şi

care pre8intă disponibilităţi de împădurire sunt: coalele silvice CluE, DeE, Gerla şi Turda3

Fn cursul anului 456, la nivelul Eudeţului CluE au fost efectuate re-enerări de pădure,

conform datelor declarate de către %nspectoratul Teritorial de #e-im Silvic şi de )ânătoare CluE1

napoca, pe o suprafaţă totală de ><7 a din care:

Fmpăduriri inte-rale: 7=4 a

;



re-enerări naturale: 4= a

6..7 P!si"ni ant!)pi$ !$itat as"p!a p%&"!il)!4

snsi9ili@a!a p"9li$"l"i

Fn cursul anului 456, în Eudeţul CluE s1au înre-istrat însemnate tăieri ile-ale de material

lemnos în 8onele: 9ă-uri #ăcătău 8ona 9ă-uriO, 9ărişel, (eliş, Ciucea SurducaO, 2oieni 8ona

/odişO, (ăişoara, )alea %erii, 9oldoveneşti, 'loreşti 8ona Nisipul AlbO, CluE1Napoca 'ă-etO,

Ciurila Dealu Corbului R !ruşa-, /otmalO, 'eleac, Săvădisla3

Fn perioada 67 martie R 67 aprilie s1a sărbătorit Luna 2ădurii3 Fn cursul lunii iunie s1a

reali8at *.po8iţia M'oresta3 Fn perioadele optime pentru împădurire s1au reali8at activităţi de

plantaţii în colaborare cu 2rimăria municipiului CluE1Napoca şi cu NG C*#T CluE1Napoca3

6..2 I'pa$t"l sil(i$"lt"!ii as"p!a nat"!ii şi '&i"l"i

Silvicultura în sine este o activitate care urmăreste consolidarea ve-etaţiei şi a abitatelor

forestiere3

#e-lementarea lucrărilor care au un potenţial impact ne-ativ asupra mediului e.ploatări

forestiere, construcţia de drumuri forestiere ş3a3O urmea8ă încadrarea în limitele unui impact

minim3

2rin împădurirea terenurilor de-radate constituite în perimetrele de ameliorare: 'rata % şi

%%, se urmăreşte creşterea suprafeţelor acoperite cu ve-etaţie forestieră şi maEorarea suprafeţelor

de pădure3

2rin limitarea tăierilor rase şi promovarea re-enerărilor naturale se urmăreşte menţinerea

suprafeţelor de pădure şi asi-urarea continuităţii acesteia3

6..8 Tn&in,

2rin acţiunile de împădurire la care au fost atraşi elevii şi studenţii, asociaţiile şi

or-ani8aţiile non-uvernamnetale NG1urileO, acestora le1a fost insuflat rolul şi importanţa

pădurii ca factor de mediu şi îndatorirea ce revine fiecărui cetăţean de a păstra pădurile şi spaţiile

ver8i într1o stare fitosanitară bună, pentru ca -eneraţiile viitoare să se bucure de aceste binefaceri3

Având în vedere rolul pădurii, ca filtru al poluării cu no.e produse în localităţi, precum şi

cel peisa-istic şi de recreere, în urma acţiunilor întreprinse în perioada 673516735=3456 în

cadrul ML"nii p%&"!ii, s1a reali8at împădurirea terenurilor de-radate inapte pentru a-ricultură şi

creşterea valorii economice a acestora3

;=



6. R@"ltat şi &is$",ii

;7



Tabel 3

Situaţia poluării solului între 5145 cm şi 451=5 cm în 8ona A-ireş

9ăsurători ).*.+. #lu!$a&oca, 8ona )g-ire

DATA LC!L #*CLT"#%%

ST#AT

S!#S"

D*T*#9%N"#% 2#%N D*AG#*GA#* m-+K- s3u3O

adâncimeConductivitate !miditate p/ Subst3

or-anice

n Cr Cu 2b Cd Ni 9n Co

cm O PQ PQ

5735>3456 A-ires 5145între A-ireş 'eabrici

si A-ireş Sat4>6 6<34; >3;7 653;= ==37 <365

=<355

43;6 53; 45355 <<367 43;7

5735>3656 A-ires 451=5între A-ireş 'eabrici

si A-ireş Sat45< 673?5 >3;5 73= =?34 3>7

=<365

673;< 534 6?3<5 >43>5 435

5735>3456 A-ires 51456 Km spre Le-ia

44= 6434 >3>5 >3?? 7=34 3554>34

5643=6 5346 463=5 6573;5 3=7

5735>3456 A-ires 451=56 Km spre Le-ia

47= 64365 >3;7 >34< =35= 4377463;

7653?5 5367 6>347 <<37 43>7

)alori normale 655 5 45 45 6 45 ?55 67

2ra- alertă'olosinţă mai puţinsensibilă >55 55 475 475 7 455 4555 655

2ra- intervenţie'olosinţă mai puţinsensibilă 6755 ;55 755 6555 65 755 =555 475

Notă: Încadrările s-au efectuat conform Ordinului nr. 756/1997

;7



Fn tabelul 3 sunt pre8entate re8ultatele anali8elor de sol din 8ona A-ireş3 De

aici s1au e.tras probe de la apro.imativ un Km dinspre A-ireş Sat spre Le-ia şi dintre

A-ireş Sat şi A-ireş 'abrici3

Despre proba prelevată dintre A-ireş Sat şi Le-ia putem face urmatoarele afirmaţii:

Conţinutul în Cu este mai ridicat faţă de valoarea normală de 45 m-+K- s3u3, el

aEun-ând la 4>,45 m-+K- s3u până la 45 cm şi la 46,;7 m-+K- între 451=5 cm3

)alorile normale 655 m-+K- s3u în ca8ul n ,respectiv 5 m-+K- s3u în ca8ul Cr

nu au fost atinse,conţinutul acestor metale aEun-ând până la 7=,4 m-+K- s3u

respectiv ,55 m-+K- s3u3

Conţinutul în 2b este şi el mai mic faţă de valoarea normală 45 m-+K-

s3u3,valoarea acestuia aEun-ând la 64,=6 m-+K- s3u3 până la 45 cm şi la 653?5

m-+K- s3u între 451=5 cm3

2ână la 45 cm adâncime şi conţinutul în Ni depăşeşte limita normalităţii

aEun-ând la 46,=5 m-+K- s3u3

9etale precum Cd şi Co se sub valorile normale 6 m-+K- s3u respective 67

m-+K- s3u3

Conţinutul în 9n este mai mic faţă de valoare normală ?55 m-+K- s3u, acesta

-ăsindu1se doar până la 657,;5 m-+K- s3u3

Fn cea ce priveşte proba prelevată dintre A-ireş Sat şi A-ireş 'abrici putem spune

următoarele:

Fn acestă 8onă,metalele precum n ,Cr,Cd nu repre8intă o problemă deoarece

acestea se -ăsesc sub limitele normale 655 m-+K- s3u în ca8ul n,5 m-+K-

s3u3pentru Cr şi 6 m-+K- s3u pentru Cd3

Conţinutul în Cu depaşeşte valoarea normală de 45 m-+K- s3u el aEun-ând la

=<,55 m-+K- s3u până la 45 cm şi la =<,56 m-+K- s3u între 451=5 cm3

2ână la 45 cm adâncime avem probleme şi în ca8ul 2b ,valoarea acestuia find

4,;6 m-+K- s3u aceasta find mai mare decât cea normală de 45 m-+K- s3u3

)aloare normală 45 m-+K- s3u este atinsă dar nu depăşită în ca8ul Ni3

9ult sub valorile normale ?55 m-+K- s3u şi 67 m-+K- s3u se -ăsesc şi metale

precum 9n respectiv Co3

;;



Tabel 3=

Situaţia poluării solului între 5145 cm şi 451=5 cm în CluE1Napoca

9ăsurători: ).*.+. #lu!$a&oca, 8ona #lu!$a&oca

DATA LC!L #*CLT"#%%

ST#AT

S!#S"

D*T*#9%N"#% 2#%N D*AG#*GA#* m-+K- s3u3O

adâncime

Conductivitate !miditate

p/

Subst3or-anice


cm O PQ PQ

5435>3456 CluE1Napoca5145

2arcul %3L3%3C3 4<7 735 >3= ?35< 6=4347

4;3=5 ;;345 ;7366 635<5 4=347 743=5 >37

5435>3456 CluE1Napoca451=5

2arcul %3L3%3C3 5= 734< >377 <3=7 6473=>

4?3<? ?357 >3<? 53>55 436 4>?35 ;365

5435>3456 CluE1Napoca 5145 2arcul Central 6?> ?3; >3=? 6536; ?3<; 377 473;7 6>3<6 534<5 6<3<7 >43;5 =3775435>3456 CluE1Napoca 451=5 2arcul Central 6;= >346 ;3 6636= =736 =3;5 4?375 463?7 536?5 4>3>7 6?7347 355

5435>3456 CluE1Napoca 5145 21ţa !nirii 6<?4 73;7 ;3;; =3>> 753= 4;355 4<3<7 >366 53>? 6;3;5 64347 365

5435>3456 CluE1Napoca 451=5 21ţa !nirii 4765 73?> ;3<> =36 >;3< 345 4<3?5 673=; 53? 6>377 463>5 4377

5435>3456 CluE1Napoca 5145 21ţa 9iai )itea8ul 65 ?3=? >3 <354 =<3>? 6?345 43=7 634? 53= 643?7 >53?5 43>7

5435>3456 CluE1Napoca 451=5 21ţa 9iai )itea8ul 4?> 653;4 >37 ;3== =3> 4;3;5 6<3>5 ?3=5 536> ?3<7 >43<5 43;5

5435>3456 CluE1Napoca 5145 C3!3G3 44 >3 ;3<5 =3;<643=

4;355 =3<6 77355 53?6 443>7 4?;37 73>5

5435>3456 CluE1Napoca 451=5 C3!3G3 6< <354 >3; =3>? 6653= 47345 =;3<7 ;53?5 53<? 6>3?7 4=3>7 =3;5

5435>3456 CluE1Napoca 5145 21ţa 6 9ai 5> ;34? >3=4 636> >>3== 4;3=5 5375 4>36; 53= 4355 =7365 <3<5

5435>3456 CluE1Napoca 451=5 21ţa 6 9ai 5= 73?7 >3< 663;5 7=3;? 47355 43>7 5366 53= 53=5 =?375 ?367

5=35>3456 CluE1Napoca 5145 Armătura 6<6 653<6 >3;= ;3;; <53 6;3;5 =73;5 4?347 53=< 47355 6;355 =377

5=35>3456 CluE1Napoca 451=5 Armătura 6;= >3?; >3;; ;3<= >73? 6=347 <367 4>377 53=6 4;375 674375 =3<7

)alori normale 655 5 45 45 6 45 ?55 67

2ra- alertă'olosinţă mai puţinsensibilă >55 55 475 475 7 455 4555 655

2ra-

intervenţie

'olosinţă mai puţin

sensibilă 6755 ;55 755

655

5 65 755 =555 475 Notă: Încadrările s-au efectuat conform Ordinului nr. 756/1997

;>



Fn tabelul 3= sunt pre8entate re8ultatele anali8elor de sol din muncicipiul CluE1

Napoca3 S1au prelevat probe din parcul Central, parcul %3L3Cara-iale, C3!3G3, 21ţa 6

9ai,Armătura, 2iaţa !nirii, 2iaţa 9iai )itea8u3Fn cea ce priveste proba prelevata din parcul %3L3 Cara-iale putem afirma

urmatoarele:

Continutul în substanţă or-anică este destul de ridicat,respectiv ?,5< pâna la

45 cm si <,=7 între 451=5 cm3Din pacate însa continutul în n faţa de o

valoare normal de 655 m-+K- substanta uscată pâna la 45 cm am -asit 6=4,47

iar între 45 şi =5 cm 647,=>m-+K- substanţa uscată3

Conţinutul de Cu faţă de valoare normal de 45 m-+K- s3u are o valoare foarte

ridicata ,respectiv ;;,45 m-+K- s3u la o adâncime de până la 45 cm şi ?,57

m-+K- s3u la o adâncime cuprinsă între 451=5 cm3

De asemenea conţinutul de 2b are şi el o valoare mare faţă de valoarea normal

de 45 m-+K- s3u respective ;7,66 m-+K- s3u pâna la 45 cm şi >,<? m-+K- s3u

la o adâncime cuprinsă între 45 şi =5 cm3

Conţinutul în Ni depaşeşte şi el valorile normale de 45 m-+K- s3u3 *l aEun-e la

4=,47 m-+K- s3u pâna la 45 cm şi la 4,6 m-+K- s3u între 451=5 cm3

Conţinutul în Cr nu aEun-e la valoare normalităţii 5 m-+K- s3u3 -ăsindu1se

doar 4;,=5 m-+K- s3u până la 45 cm şi 4?,<? m-+K- s3u între 451=5 cm3

Fntre 451=5 cm conţinutul în Cd este 5,> m-+K- s3u,valoare sub valoarea

normală 6 m-+K- s3u3 ,dar sub 45 cm conţinutul în Cd este 6,5<5 m-+K- s3u

Fn această 8onă nu e.istă probleme datorită conţinutului de 'e, 9n,Co,

valoarea acestora nedepaşind limita normală3

Fn cea ce priveşte proba prelevată din parcul Central putem spune următoarele:

Continutul în substanţă or-anică este ridicat,respective 65,6; m-+K- s3u până

la 45 cm si 66,6= m-+K- s3u între 451=5 cm3

Conţinutul de Cu faţă de valoarea normală de 45 m-+K- s3u este mai ridicat

respectiv 47,;7 m-+K- s3u până la 45 cm adâncime şi 4?,75 m-+K- s3u3

;<



Conţinutul de 2b depăşeşte puţin valoarea normală de 45 m-+K- s3u, aEun-ând

la o valoare de 46,?7 m-+K- s3u la o adâncime cuprinsă între 451=5 cm3 La o

adâncime mai mica de 45 cm valoare conţinutului de 2b se încadrea8ă în

limitele normale aEun-ând doar la 6>,<6 m-+K- s3u3

De asemenea conţinutul de Ni depaşeşte valoarea normală de 45 m-+K- s3u

doar la adâncimea cuprinsă între 451=5 cm3Această valoare aEun-e la 4>+>7

m-+K- s3u3

Fn această 8onă nu e.istă probleme datorită conţinutului de n şi Cr3 )alorile

lor nu depăşesc pra-ul normalităţii de 655 m-+K- s3u în ca8ul n respectiv 5

m-+K- s3u în ca8ul Cr3

Conţinutul în Cd este mult sub limita normală de 6 m-+K- s3u3*l aEun-e doar la

5,4<5 m-+K- s3u până la 45 cm şi la 5,6?5 m-+K- s3u între 45 1=5 cm3

Fn această 8onă nu atin- pra-ul normalităţii de ?55 m-+K- s3u în ca8ul 9n şi

67 m-+K- s3u în ca8ul Co3

Fn cea ce priveşte proba prelevată din 8ona C3!3G3 putem tra-e următoarele

conclu8ii:

Conţinutul de substanţa or-anică nu este foarte ridicat aEun-ând doar la

valoarea de =,;< m-+K- s3u3 de la 5145 cm şi =,>? între 451=5 cm3

)aloarea conţinutului de n este de 64 m-+K- s3u pâna la 45 cm şi

665,= m-+K- înte 451=5 cm3 Aceste cifre depaşesc valoarea normal de

655 m-+K- s3u3

!n alt metal care apare în sol cu un conţinut mult mai mare decât

valoarea normală de 45 m-+K- s3u este Cu3 Acesta aEun-e la =,<6 m-+K-

s3u până la 45 cm adâncime şi la =;,<7 m-+K- s3u3

Conţinutul de 2b are valoarea de 77,55 m-+K- s3u3 pâna la 45 cm şi ;5,?5

m-+K- s3u la o adâncime cuprinsă între 451=5 cm3 Aceste valori depăşesc

valoarea normal de 45 m-+K- s3u3

'aţa de valoarea admisă de 45 m-+K- s3u ,conţinutul de Ni depaşeşte puţin

această limită aEun-ând la 44,>7m-+K- s3u la adăncime de până la 45 cm3

;?



Ni nu atin-e pra-ul de 5 m-+K- s3u , el aEun-ând la 4; m-+K- s3u până la

45 cm şi la 47,45 m-+K- s3u între 451=5 cm3

Sub valoarea normală de 6 m-+K- s3u este şi Cd,conţinutul acestuia find

de 5,?6 m-+K- s3u până la 45 cm şi 5,<? m-+K- s3u între 451=5 cm3

Conţinutul de 9n este de 4?;,7 m-+K- s3u până la 45 cm şi de 4=,7

m-+K- s3u între 451=5 cm,valori sub limita normală de ?55 m-+K- s3u3

Sub pra-ul normalităţii de 67 m-+K- s3u este şi conţinutul de Co, el

aEun-ând doar la 7,>5 m-+K- s3u până la 45 cm şi la =,;5 m-+K- s3u

Despre proba prelevată din 8ona 2ieţei 6 9ai am tras urmatoarele conclu8ii:

Conţinutul în substanţa or-anică este ridicat respective 6,6>m-+K- s3u

până la 45 cm şi 66,;5 m-+K- s3u între 451=5 cm3

Conţinutului de Cu depăşeşte valoarea normală de 45 m-+K- s3u3

aEun-ând la 5,75 m-+K- s3u până la 45 cm şi la 4,>7 m-+K- s3u între

451=5 cm3

Conţinutul de 2b are valoarea de 4>,6; m-+K- s3u între 5145 cm şi 5,66

m-+K- s3u3 între 451=5 cm depaşind astfel valoarea normal de 45 m-+K-

s3u3

Conţinutul de Ni aEun-e la 4,55 m-+K- s3u3 pâna la 45 cm şi la 4,=5

m-+K- s3u trecând astfel peste valoarea normal de 45 m-+K- s3u3

Fn această 8onă nu e.istă probleme datorită conţinutului de n şi Cr3

)alorile lor nu depăşesc pra-ul normalităţii de 655 m-+K- s3u în ca8ul n

respectiv 5 m-+K- s3u în ca8ul Cr3

Sub pra-ul normalităţii de 6 m-+K- s3u se -ăseşte şi Cd,valorile lui find

de 5,= m-+K- s3u până la 45 cm şi de 5,= m-+K- s3u între 451=5 cm3

Conţinutul în 9n este de =7,65 m-+K- s3u între 5145 cm şi de =?,75

m-+K- s3u între 451=5 cm ,valori scă8ute faţă de cea normală de ?55

m-+K- s3u3

>5



Sub pra-ul normalităţii de 67 m-+K- s3u este şi conţinutul de Co, el

aEun-ând doar la <,<5 m-+K- s3u până la 45 cm şi la ?,67 m-+K- s3u între

451=5 cm3

Fn cea ce priveşte proba prelevată din 8ona Armătura putem afirma urmatoarele:

)aloarea normală a conţinutului de Cu 45 m-+K- s3u este depăşita conţinutul

acestui metal aEun-ând la =7,;5 m-+K- s3u pâna la 45 cm şi la <,67 m-+K-

s3u între 451=5 cm3

Conţinutul de 2b depăşeşte şi el valoarea normală de 45 m-+K- s3u3

aEun-ând la 4?,47 m-+K- s3u până la 45 cm şi la 4>377 m-+K- s3u între 451

=5 cm3

De asemenea şi Ni aEun-e la valori de 47 m-+K- s3u până la 45 cm şi 4;,75

m-+K- s3u între 451=5 cm depăşind astfel valoarea normală de45 m-+K- s3u

Fn această 8onă nu e.istă probleme datorită conţinutului de n şi Cr3

)alorile lor nu depăşesc pra-ul normalităţii de 655 m-+K- s3u în ca8ul n

respectiv 5 m-+K- s3u în ca8ul Cr3

Conţinutul în Cd este 5,=< m-+K- s3u până la 45 cm şi 5,=6 m-+K- s3u între

451=5 cm faţă de valoarea normală 6 m-+K- s3u3

Fn această 8onă nu atin- pra-ul normalităţii de ?55 m-+K- s3u în ca8ul 9n

şi 67 m-+K- s3u în ca8ul Co3

Despre proba prelevată din 2iaţa !nirii putem tre-e următoarele conclu8ii:

La o adâncime cuprinsă între 451=5 cm valoarea normală de 5 m-+K- s3u a conţinutului

de Cr este depăşită,ea aEun-ând la ,45 m-+K- s3u3 iar între 5145 cm valoarea este una

sub limita normală find 4; m-+K- s3u3

'aţă de valoarea normală 655 m-+K- s3u,conţinutul în n este mai sca8ut, el aEun-ând

doar la 75,= m-+K- s3u până la 45 cm şi la >;,< m-+K- s3u între 451=5 cm3

Conţinutul de Cu faţa de valoarea normală de 45 m-+K- s3u până la 45 cm s1a -asit 4<,<7

m-+K- s3u iar între 45 şi =5 cm 4<,?5 m-+K- s3u3

)aloarea normală de 45 m-+K- s3u este depăşită şi în ca8ul conţinutului de 2b,ea

aEun-ând la >,66 m-+K- s3u3

2ra-ul normalităţii 6 m-+K- s3u nu este atins în ca8ul conţinutului de Cd el aEun-ând doarla 5,>? m-+K- s3u până la 45 cm şi la 53? între 451=5 cm3

>6



)aloarea normală 45 m-+K- s3u nu este depăşită în ca8ul Ni3 Conţinutul acestuia find de

6;,;5 m- +K- s3u până la 45 cm şi 6>,77 între 451=5 cm3

Conţinutul în 9n şi Co este şi el scă8ut faţă de valoarea normală ?55 m-+K- s3u respectiv

67 m-+K- s3u3

Fn cea ce priveşte proba prelevată din 2iaţa 9iai )itea8ul putem afirma următoarele:

Conţinutul de Cu faţa de valoarea normală de 45 m-+K- s3u până la 45 cm adâncime s1a

-ăsit 4,=7 m-+K- s3u iar între 451=5 cm 6<,>5 m-+K- s3u3

Sub pra-ul normalităţii 655 m-+K- s3u3 se află conţinutul de n,acesta aEun-ând doar la

=<,>? m-+K- s3u3

)aloarea normală 5 m-+K- s3u nu este atinsă nici de conţinutul în Cr el aEun-ând doar la

4;,;5 m-+K- s3u

Conţinutul în 2b şi Ni nu depăşesc valoarea normală de 45 m-+K- s3u3,valoarea lor find de

6,4? m-+K- s3u până la 45 cm şi ?,= m-+K- s3u între 451=5 cm în ca8ul 2b şi 64,?7 m-+K-

s3u până la 45 cm şi ?,<7 m-+K- s3u între 451=5 cm în ca8ul Ni3

Fn ca8ul 9n valoarea normală ?55 m-+K- s3u3 nu este atinsă,conţinutul acestuia find doar

de >5,?5 m-+K- s3u până la 45 cm şi de >4,<5 m-+K- s3u între 451=5cm3

Nici conţinutul în Co şi Cd nu atin-e valoarea normală de 67 m-+K- s3u respectiv 6 m-+K-

s3u3

>4



Tabelul 37

Situaţia poluării solului între 5145 cm şi 451=5 cm în 8ona DeEului

9ăsurători: ).*.+. #lu!$a&oca, 8ona /e!

DATA LC!L #*CLT"#%%

ST#AT

S!#S"

D*T*#9%N"#% 2#%N D*AG#*GA#* m-+K- s3u3O

adâncimeConductivitate !miditate p/

Subst3or-anice


cm O PQ PQ

6535>3456 DeE 5145 2arc central 66> 6>364 >3<6 =3;> ?3>7 6?34 435 44346 534 3<4 >;3;5 =36

6535>3456 DeE 451=5 2arc central 6=5 6;34 >3< 73?? 653? 43=> 4>3;7 5345 5367 763=5 7;3>5 ;375

6535>3456 DeE 5145 Centru 6< 63;6 >3? >3=6 6;3> 6?377 =537 463< 53;= 6=3=7 ;43>5 6377

6535>3456 DeE 451=5 Centru 646 6437 >37< ;37> 6=36 453>5 =>357 6366 534= 4=344 <?345 6636>

)alori normale 655 5 45 45 6 45 ?55 67

2ra- alertă'olosinţă mai puţin

sensibilă>55 55 475 475 7 455 4555 655

2ra-intervenţie

'olosinţă mai puţinsensibilă

6755 ;55 755 6555 65 755 =555 475


>



Fn tabelul 37 sunt pre8entate probele prelevate din municipiul DeE3Din aceasta 8onă s1au

prelevat probe din parcul Central şi din centrul oraşului3

Fn cea ce priveşte proba e.trasă din parcul Central putem tra-e următoarele conclu8ii:

Conţinutul în n şi Cr nu aEun-e la valoare normală 655 m-+K- s3u în ca8ul n-ăsindu1se doar până la 65,? m-+K- s3u,respective 5 m-+K- s3u în ca8ul Cr,

valoarea acestuia nedepăşind 4,=> m-+K- s3u3

)aloarea normală 45 m-+K- s3u este depaşită în ca8ul conţinutului de Cu32ână la

45 cm adâncime s1a -ăsit 4,5 m-+K- s3u iar între 451=5 cm s1a -ăsit 4>,;7

m-+K- s3u3

Ca şi în ca8ul Cu valoarea normală este depaşită şi de 2b -ăsindu1se 44,46 m-+K-

s3u3 până la 45 cm şi 5,45 m-+K- s3u3 între 451=5 cm3 Conţinutul în Cd nu aEun-e la valoarea normală 6 m-+K- s3u33 2ână la 45 cm s1a

-ăsit 5,4 m-+K- s3u iar între 451=5 cm s1a -ăsit 5367 m-+K- s3u3

Conţinutul de Ni depăşeşte valoarea normală 45 m-+K- s3u3 2ână la 45 cm are

valoarea de ,<4 m-+K- s3u iar între 451=5 cm s1a -ăsit 76,=5 m-+K- s3u3

9etale precum 9n şi Co se -ăsesc sub limitele normale ?55 m-+K- s3u în ca8ul

9n şi 67 m-+K- s3u în ca8ul Co3

Despre proba e.trasă din centrul municipiului DeE putem afirma urmatoarele:

Asemănător cu proba prelevată din parcul Central, conţinutul în n şi Cr este

scă8ut faţă de valorile normale3

'aţa de valoare normală 45 m-+K- s3u conţinutul de Cu este mai mare atin-ând

valori de =5,7 m-+K- s3u3 până la 45 cm şi =>,57 între 451=5 cm3

2ână la 45 cm valoarea conţinutului de 2b este de 46,< m-+K- s3u depaşind1o

puţin pe cea normală 45 m-+K- s3u3 Conţinutul de Ni este de 4=,44 între 451=5 cm depaşind astfel valoarea normală 45

m-+K- s3u3

Celelalte metale -rele Cd,9n şi Co se -ăsesc sub limitele normale 6 m-+K- s3u în

ca8ul Cd, ?55 m-+K- s3u în ca8ul 9n şi 67 m-+K- s3u în ca8ul Co3

>=



Tabel 3;

Situaţia poluării solului între 5145 cm şi 451=5 cm în 8ona Gerla

9ăsurători ./.?. Cluj"!apoca, 5ona 7&erla

DATA LC!L #*CLT"#%%

ST#AT

S!#S"

D*T*#9%N"#% 2#%N D*AG#*GA#* m-+K- s3u3O

adâncime


p/

Subst3or-anice


cm O PQ PQ

6635>3456 Gerla 5145 2arc biserică 4< 6=3?> >366 >36? 6<36 >3= /2.60 6/.87 536= <3>> <5367 =367

6655>3456 Gerla 451=5 2arc biserică 45? 6435<>37

=3=; 663?7 ;37 /0.80 /2.62 5366 <3?4 7=375 63?6

6635>3456 Gerla 5145 2arc central 64 6>3?>;3>4

;36> ?35= 6636< /./2 6;3? 534 /7.2/ =6375 >356

6635>3456 Gerla 451=5 2arc central 7 6?374;377

7374 ?3== 653>> /.70 6736 536? /2.80 7>345 >35<

Val)!i n)!'al 100 60 /0 /0 1 /0 ?00 12

P!a# al!t%F)l)sin,% 'ai p",in

snsi9il%00 600 /20 /20 2 /00 /000 100

P!a#int!(n,i

F)l)sin,% 'ai p",insnsi9il% 1200 800 200

1000 10 200 7000 /20

N)t%: Încadrările s-au efectuat conform Ordinului nr. 756/1997

>7



Fn tabelul 3; sunt pre8entate re8ultatele anali8elor de sol din 8ona Gerla, de unde s1au

prelevat probe din parcul Central şi parcul de la catedrala armeano1catolică3

Fn cea ce priveste proba prelevata din parcul Central putem afirma urmatoarele:

Conţinutul în Cu faţă de valoarea normală de 45 m-+K- s3u3 este mai mare3 2âna

la 45 cm s1a -ăsit 4>,47 m-+K- s3u iar între 451=5 cm 4>,=5m-+K- s3u3 'aţă de valoarea normală de 45 m-+K- s3u3 şi Ni are o valoare ridicată,respectiv

4=,74 m-+K- s3u până la 45 cm şi 47,;5 m-+K- s3u între 451=5 cm3

Conţinutul în n este sca8ut faţă de valoarea normală 655 m-+K- s3u ,el aEun-ând

doar la ?,5= m-+K- s3u până la 45 cm şi la ?,== m-+K- s3u între 451=5 cm3

'aţă de valoarea normală 5 m-+K- s3u conţinutul de Cr este mai mic,valoarea

acestuia find 66,6< m-+K- s3u între 5145 cm şi 65,>> m-+K- s3u între 451=5 cm3

9etale precum 2b ,Cd se afle şi ele sub limita de45 m-+K- s3u în ca8ul 2b şi 6m-+K- s3u în ca8ul Cd3

9n este mult sub pra-ul normalităţii ?55 m-+K- s3u ,valoarea acestuaia

nedepăşind 7>,45 m-+K- s3u

Co se -ăseşte în limite normale,cu valori de până la >,5< m-+K- s3u,mai mici faţă

de cea normală 67 m-+K- s3u3

Despre proba e.trasă din parcul de lân-a catedrala armeano1catolică putem tre-e

urmatoarele conclu8ii: Conţinutul în Cu depăşeşte valorile normale de 45 m-+K- s3u33 2ână la 45 cm se

-aseşte 47,5 m-+K- s3u3,iar între 451=5 cm se -aseşte 45,5; m-+K- s3u3

9etale precum n şi Cr se -ăsesc sub limitele normale 655 m-+K-s3u3 în ca8ul n

şi 5 m-+K- su3 în ca8ul Cr3

'aţă de valoarea normală de 45 m-+K- s3u conţinutul de 2b este mai mare32ână la

45 cm s1a -ăsit 4,;= m-+K- s3u iar între 451=5 cm s1a -ăsit 47,7 m-+K- s3u3

Conţinutul de Cd nu depăşeşte 5,6= m-+K- s3u,valoare mult mai mică decât ceanormală 6 m-+K- s3u3

Ni şi 9n nu aEun- nici ele la pra-ul normalităţii 45 m-+K- s3u în ca8ul Ni,

respective ?55 m-+K- s3u în ca8ul 9n3

Sub valoarea normală 67 m-+K- s3u3 se -ăseşte şi Co,valorile lui nedepăşind =,67

m-+K- s3u până la 45 cm şi 6,?6 m-+K- s3u între 451 =5 cm3

>;



Tabel 3>

Situaţia poluării solului între 5145 cm şi 451=5 cm în 8ona /uedin

9ăsurători ).*.+. #lu!$a&oca, ona uedin

LC!L #*CLT"#%%

ST#AT

S!#S"

D*T*#9%N"#% 2#%N D*AG#*GA#* m-+K- s3u3O

adâncime


p/

Subst3

or-anice


cm O PQ PQ

5635<3456 /uedin 5145 2arcul Central 445 673>= >34? 6;37? ><3? 4?3>5 4>3<5 77355 ?377 =5345 77<355 653>=

5635<3456 /uedin 451=5 2arcul Central 6>; 6>37 >37= >344 ;<3= 443>5 4345 =>355 4=357 63>5 <=>355 >376

5635<3456 /uedin 5145 CL' 6=4 6?364 ;3;? 67376 >53? 47345 443>5 73? ;375 7=3=5 =3>5 ?376

5635<3456 /uedin 451=5 CL' 6>= 4>3?5 ;3;< 6=3?4 >;3< 43=5 4>3;5 =>3 53?5 ;375 ?43;5 653<5

5635<3456 /uedin 5145 'abrica de cerestea 6=< >3;7 ;3?5 3>7 7<3 65365 6355 <3?> 53;7 <3<5 453?5 <35=

5635<3456 /uedin 451=5 'abrica de cerestea 6645 6>345 735> 6<3;> <53= ?63<5 >4365 4536 <35565437

5;<=355 64365

5635<3456 /uedin 5145 %eşirea spre radea 457 63== >35< <3= ;43= =3>5 435 6<3? 463=5 ;3?5 =?375 663>

5635<3456 /uedin 451=5 %eşirea spre radea 6;5 673<6 ;3?6 >3>= 773 5355 6?365 <3=; 637 7?355 ;=6375 653=6

)alori normale 655 5 45 45 6 45 ?55 67

2ra- alertă'olosinţă mai puţin

sensibilă>55 55 475 475 7 455 4555 655

2ra-intervenţie

'olosinţă mai puţinsensibilă

6755 ;55 755 6555 65 755 =555 475


>>



Fn tabelul 3> sunt pre8entate re8ultatele anali8elor de sol din 8ona municipiului /uedin3

Din această localitate s1au prelevat probe din 8ona parcului Central, din 8ona CL',din

apropierea fabricii de cerestea şi de la ieşire spre radea3

Fn cea ce priveşte proba prelevată din parcul Central putem afirma următoarele: Conţinutul în substanţă or-anică este unul ridicat până la 45 cm adâncime, el aEun-ând la

6;,7? m-+K- s3u

Din păcate însă conţinutul în Cu faţă de valoarea normală 45 m-+K- s3u până la 45 cm s1a

-ăsit 4>,<5 m-+K- s3u iar între 451=5 cm 4,45 m-+K- s3u3

Conţinutul în 2b este şi el foarte mare faţă de o valoare normală de 45 m-+K- s3u3 *l

aEun-e la 77,55 m-+K- s3u3 până la 45 cm şi la =>,55 între 45 R =5 cm3

'aţă de valoarea normală de 7 m-+K- s3u3conţinutul de Cd este mare, aEun-ând la ?,77 până la 45 cm şi la 4=,57 între 451=5 cm3

Conţinutul de Ni este =5,45 m-+K- s3u între 5145 cm şi 6,>5 m-+K- s3u3,valori care

depaşesc pra-ul de normalitate de 45 m-+K- s3u3

Sub pra-ul normalităţii 655 m-+K- s3u se -ăseşte n ,conţinutul acestuia find ><,? m-+K-

s3u până la 45 cm şi ;<,= m-+K- s3u3 între 451=5 s3u3

Conţinutul în Cr este şi el sub valoarea normală 5 m-+K- s3u -ăsindu1se doar 4?,>5

m-+K- s3u până la 45 cm şi 44,>5 m-+K- s3u între 451=5 cm3 Conţinutul în 9n este 77< m-+K- s3u între 5145 cm şi <=> m-+K- s3u între 451=5 cm3

Aceste valori sunt sub pra-ul normalităţii ?55 m-+K- s3u3

Despre proba e.trasă din 8ona CL' putem spune urmatoarele:

Conţinutul în substanţe or-anice este ridicat aEun-ând la 67,76 m-+K- s3u3până la

45 cm şi la 6=,?4 m-+K- s3u între 451=5 cm3

Fntre 451=5 cm conţinutul de Cr depaşeşte puţin valoarea normală de 5 m-+K-s3u3,aEun-ând la 4,=5 m-+K- s3u3

Din nefericire însă şi Cu depăşeşte pra-ul normalităţii de 45 m-+K- s3u el având

valori de 44,>5 până la 45 cm şi 4>,;5 între 451=5 cm3

La adâncimea cuprinsă între 45 1=5 cm s1a -ăsit =>, m-+K- s3u3 de 2b Aceasta

valoare depăşeşte pra-ul normalităţii de 45 m-+K- s3u3

Din păcate conţinutul în Ni faţă de o valoare normală 45 m-+K- s3u până la 45 cm

s1a -ăsit 7=,=5 m-+K- s3u iar între 451=5 cm ;,75 m-+K- s3u3

><



)aloarea normală 655 m-+K- s3u nu este depăşită în ca8ul n el aEun-ând doar la

>5,? m-+K- s3u3 până la 45 cm şi la >;,< m-+K- s3u între 451=5 cm3

2ra-ul normalităţii ?55 m-+K- s3u nu este depaşit în ca8ul 9n el aEun-ând la =,>

m-+K- s3u până la 45 cm şi la ?4,; m-+K- s3u între 451=5 cm3

Fn cea ce priveşte proba prelevată din 8ona fabricii de cerestea putem afirma

urmatoarele:

La suprafaţa solului,până la 45 cm sin-urul metal care depăşte valoarea normală de 45

m-+K- s3u este Ni care aEun-e la <,<5 m-+K- s3u

La adâncimea cuprinsă între 451=5 cm avem unele probleme 3'aţa de valoarea

normală de 45 m-+K- s3u conţinutul în Cu este mai ridicat aEun-ând la >4,65 m-+K-

s3u33 La fel şi în ca8ul 2b şi Ni ele având valori de 45 ,6 m-+K- s3u3 respectiv 654,75

m-+K- s3u3

Conţinutul în Cr faţa de o valoare normală 5 m-+K- s3u între 451=5 cm s1a -ăsit

?6,<5 m-+K- s3u3

*.istă probleme şi în ca8ul Cd,unde între 451=5 cm s1a -ăsit < m-+K- s3u faţa de

valoarea normală de 6 m-+K- s3u3

Conţinutul în 9n este sub valoarea normală ?55 m-+K- s3u33 S1a -ăsit 45 m-+K- s3u

până la 45 cm şi ;<= m-+K- s3u între 451=5 cm3

Despre proba e.trasă de la ieşire spre radea unde traficul este unul ridicat putem spune

urmatoarele:

Conţinutul în Cr este unul ridicat faţa de valoarea normală de 5 m-+K- s3u3 el

aEun-ând la =,>5 m-+K- s3u până la 45 cm şi 5,55 m-+K- s3u3 între 451=5 cm3

2ână la 45 cm din nefericire conţinutul în Cu este şi el peste limita

normalităţii,aEun-ând la 4,5 m-+K- s3u3

'aţă de valoarea normală de 6 m-+K- s3u3 conţinutul în Cd este mult peste, aEun-ând la

46,=5 m-+K- s3u până la 45 cm şi la 6,7 m-+K- s3u între 451=5 cm3

Conţinutul în Ni faţă de o valoare normală 45 m-+K- s3u3este mare32âna la 45 cm s1a

-ăsit ;,?5 m-+K- s3u şi 7?,55 m-+K- s3u între 451=5 cm3

>?



Sub pra-ul normalităţii 655 m-+K- s3u se -ăseşte şi n3)aloarea acestuia este ;4,=

m-+K- s3u3 până la 45 cm şi 77, m-+K- s3u între 451=5 cm3

Conţinutul în 2b este 6<,? m-+K- s3u până la 45 cm şi <,=; m-+K- între 451=5 cm,

valori sub pra-ul normalităţii 45 m-+K- s3u3

)aloarea normală ?55 m-+K- s3u nu este atinsă nici în ca8ul 9n,conţinutul acestuiafind de =?,75 m-+K- s3u până la 45 cm şi ;=6,75 m-+K- s3u între 451=5 cm3

<5



Tabel 3<

Situaţia poluării solului între 5145 cm şi 451=5 cm în 8ona )alea 'i8eşului şi Săcălaia3

9ăsurători ./.?. Cluj"!apoca, 5ona )alea 'i8eşului şi Săcălaia

DATALC!L

#*CLT"#%%

ST#AT

S!#S"

D*T*#9%N"#% 2#%N D*AG#*GA#* m-+K- s3u3O

adâncime

Conductivitate !miditate p/

Subst3or-anice


cm O PQ PQ

6635>3456 )alea'i8eşului 5145 /odaie ;< <34; ;3>7 73<> 4635; ;37 735> <3?6 535?6 64367 6=4345 /7./1

6635>3456)alea

'i8eşului451=5 /odaie ?> ?3=7

;3?<

735 43;; ;366 73>; <34 5364> 6736< 6;;3<5 6/.?1

6635>3456)alea

'i8eşului5145 Geaca ?; 6435<

>3>;

>3 463?; 734< 7365 >3?? 53674 653<; 66>365 /1.??

6635>3456)alea

'i8eşului451=5 Geaca > 636

<35>

73<> 4;3; ;34 ;36< ?366 53457 6437= 67=3<5 /.20

6635>3456)alea

'i8eşului5145 &a-a 6<< 4534

>3<7

>3<4 >3?> >3?4 ;3;; 6=37; 534;? 6734> 4>6345 62./2

6635>3456)alea

'i8eşului451=5 &a-a 647 6?34=

>3?=

;35; =;37< 643?4 <3> /6.71 535? 643 44345 68.27

6635>3456)alea

'i8eşului451=5 %ntersecţie pod Gerla <? 6435

>3?=

734 <3>= 6347 <356 673> 53446 63< 45=3;5 68.2

6635>3456)alea

'i8eşului5145 %ntersecţie pod Gerla 667 663?7

>3<

73>6 =53?= 663< >3=> /2. 534<4 ?36< 6><3<5 /.7

6635>3456 Săcălaia 5145 amonte lac 6< 6=3=>3?7

>375 663;7 73 61.?0 43>? 53;? //.72 7=345 <3<4

6635>3456 Săcălaia 451=5 amonte lac 6; 6;3?><357

>3=; 6536> 736= 6/.0 3;5 53<< /2.80 65>355 ?36

6635>3456 Săcălaia 5145 aval lac 67= 643>6<35>

>36< ;3=6 =377 66.70 63?> 53>< /7.?0 ?43?5 653?>

6635>3456 Săcălaia 451=5 aval lac 645 6=3 <366 73>4 73= ;36? 62.70 357 53;> /8.0 <<375 <3=?Val)!i n)!'al 100 60 /0 /0 1 /0 ?00 12P!a# al!ta

F)l)sin,% snsi9il%600 100 100 20 6

2 1200 60P!a#int!(n,i F)l)sin,% snsi9il% 800 600 /00 100 2 120 /200 20

N)t%: Încadrările s-au efectuat conform Ordinului nr. 756/1997

<6



Fn tabelul 3< sunt pre8entate re8ultatele anali8elor de sol din 8ona )alea 'i8eşului şi

Săcălaia3S1au prelevat probe din satele /odaie, Geaca,&a-a şi de la intersecţia râului

'i8eş cu drumul D65?C în imediata apropiere a municipiului Gerla3

Fn cea ce priveşte proba prelevată din satul /odaie putem afirma urmatoarele:

Conţinutul de Co faţă de valoarea normală de67 m-+K- s3u este mai mare aEun-ând la

4=,46 m-+K- s3u pâna la 45 cm şi 4,?6m-+K- s3u între 451=5 cm3

)aloarea conţinutului de n este 46,5; m-+K- s3u până la 45 cm şi 4,;; m-+K- s3u între

451=5 cm, valori sub cele normale de 655 m-+K- s3u3

Sub pra-ul normalităţii 45 m-+K- s3u3 se află şi celelalte metale Cu,2b,Ni3

Conţinutul în Cr este şi el sub valoarea normală 5 m-+K- s3u,-ăsindu1se doar ;,7 m-+K-

s3u până la 45 cm şi ;,66 m-+K- s3u între 451=5 cm3 Sub valoarea normală 6 m-+K- s3u se -ăseşte Cd,acesta aEun-ând doar la 5,5?6 m-+K- s3u

până la 45 cm şi la 5,64> m-+K- s3u între 451=5 cm3

Conţinutul în 9n este scă8ut faţă de valoarea normală ?55 m-+K- s3u3,el aEun-ând doar la

6=4,45 m-+K- s3u până la 45 cm şi la 6;;,<5 m-+K- s3u între 451=5 cm3

Fn cea ce proba prelevată din satul Geaca putem tra-e urmatoarele conclu8ii:

Conţinutul de Co faţa de valoarea normală de 67 m-+K- s3u pâna la 45 cm s1a -ăsit46,?? m- +K- s3u iar între 451=5 cm 4<,75 m-+K- s3u3

'aţă de valoarea normală 655 m-+K- s3u conţinutul de n este scă8ut , aEun-ând

doar la 46,?; m-+K- s3u până la 45 cm şi la 4;,; m-+K- s3u între 451=5 cm3

Conţinutul în Cr,Cu,2b,Cd,Ni,9n este apro.imativ acelaşi cu valorile re8ultate în

urma efectuării anali8elor probelor din satul /odaie3 Fn aceste 8one conţinutul în

metale -rele este scă8ut,nedepăşind pre-ul normalităţii3

Fn cea ce priveşte proba prelevată din satul &a-a putem afirma urmatoarele:

Conţinutul în n nu aEun-e la valoarea normală 655 m-+K- s3u 3S1a -ăsit >,?>

m-+K- s3u până la 45 cm şi =;,7< m-+K- s3u între 451=5 cm3

La pra-ul normlităţii 5 m-+K- s3u nu aEun-e nici Cr ,conţinutul acestuia find de

>,?4 m-+K- s3u până la 45 cm şi 64,?4 m-+K- s3u între 451=5 cm3

)aloarea normală 45 m-+K- s3u nu este atinsă în ca8ul Cu şi Ni ,aceste metale

având valori până la <,> m-+K- s3u3 în ca8ul Cu şi 67,4> m-+K- s3u în ca8ul Ni3

<4



La o adâncime cuprinsă între 451=5 cm conţinutul de 2b este de 4,=6 m-+K- s3u

depăşind astfel valoarea normală de 45 m-+K- s3u3

9etale precum Cd şi 9n nu depăşesc valorile normale 6 m-+K- s3u în ca8ul Cd şo ?55

m-+K- s3u în ca8ul 9n3

Conţinutul de Co faţă de valoarea normală de 67 m-+K- s3u este mai mare3 2âna la 45cm valoarea lui este de 7,47 m-+K- s3u3 iar între 451=5 cm adâncime se -aseşte ;,7= m-+K- s3u3

Despre proba prelevată de intersecţia râului 'i8eş cu drumul D65?C putem spune

următoarele:

)alorile normale 655 m-+K- s3u în ca8ul n ,respectiv 5 m-+K- s3u în ca8ul Cr nu

au fost atinse,conţinutul acestor metale aEun-ând până la =5,?= m-+K- s3u

respectiv 6,47 m-+K- s3u3 Conţinutul de Cu şi Ni nu depăşesc valoarea normală 45 m-+K- s3u ,aceste metale

s1au -ăsit până la <,56 m-+K- s3u în ca8ul Cu şi 6,< m-+K- s3u în ca8ul Ni3

Fn ca8ul Cd nu se aEun-e la valoarea normală 6 m-+K- s3u3 S1a -ăsit doar 5,4<4

m-+K- s3u până la 45 cm şi 5,446 m-+K- s3u între 451=5 cm3

Conţinutul de 2b faţă de valoarea normală 45 m-+K- s3u pâna la 45 cm s1a -ăsit

47,<> m-+K- s3u,depăşind1o pe aceasta ,iar între 451=5 cm s1a -ăsit 67,> m-+K-

s3u valoare sub cea normală3 2ra-ul normalităţii ?55 m-+K- s3u nu este atins în ca8ul 9n,el aEun-ând doar până

la 45=,;5 m-+K- s3u3

'aţa de valoarea normală de 67 m-+K- s3u3 conţinutul de Co este mai mare3 2âna

la 45 cm s1a -ăsit 4<,>= m-+K- s3u iar la adâncimea cuprinsă între 451=5 cm s1a

-ăsit ;,7> m-+K- s3u3

S1au mai e.tras probe din 8ona lacului de la Săcălaia, din amonte şi din aval3 Fn cea ce priveşte anali8ele efectuate aici putem face următoarele afirmatii:

Fn 8ona lacului nu avem probleme cu metale precum n şi Cr,valorile lor

nedepăşindu1le pe cele normale 655 m-+K- s3u în ca8ul n respectiv 5 m-+K- în

ca8ul Cr3

Din nefericire în amontele lacului conţinutul în Cu faţă de valoarea normală de

45 m-+K- s3u este mai mare, aEun-ând la 6,?5 m-+K- s3u până la 45 cm şi la4,>5 m-+K- s3u între 451=5 cm3

<



Conţinutul în 2b nu repre8intă o problemă,acesta se -ăseşte mult sub limita

normală 45 m-+K- s3u3

Tot în amontele lacului faţă de valoarea normală de 45 m-+K- s3u şi conţinutul în

Ni este ridicat aEun-ând la 44,=7 m-+K- s3u până la 45 cm şi 47,;5 m-+K- s3u3

Fn aval avem apro.imativ aceleaşi probleme3 Conţinutul în Cu depăşeşte limitade normalitate 45 m-+K- s3u el aEun-ând la ,=5 m-+K- s3u până la 45 cm şi la

7,=5 m-+K- s3u3 între 451=5 cm3

Fn 8ona lacului nu e.istă probleme cu metale precum Cd şi Co,valorile lor nu

aEun- la limitele normale 6 m-+K- s3u respectiv 67 m-+K- s3u3

Tot în avalul lacului conţinutul de Ni este peste pra-ul de 45 m-+K- s3u3 el

aEun-ând la 4=,?5 m-+K- s3u pâna la 45 cm şi la 4;,>5 m-+K- între 451=5 cm3

9n se -ăseşte mult sub limita normală ?55 m-+K- s3u,valoarea cea mai ridicatădin 8ona lacului find 65> m-+K- s3u3

Fn tabelul 3<3 am inclus datele poluării solului cu substanţe or-anice şi metale -rele în

toate 8onele anali8ate în lucrare3 Am reali8at o medie a poluări solului pe 8one încercând să

determinăm cau8ele care au influenţat nivelurile de poluare3

<=



Tabel 3?

#e8ultate medii Eudeţul CluE

./.?. Cluj"!apoca, 8ona Clujului

LC!L#*CLT"

#%%

ST#AT

S!#S"

D*T*#9%N"#% 2#%N D*AG#*GA#* m-+K- s3u3O

Adân

cime

Conductivi

tate

!miditate

p/ Sub3

or-anice


cm O PQ PQ

CluE1Napoca 51452arcul%3L3%3C3

4<7 735 >3= ?35< 17/./2 4;3=5 88./0 82.11 635< /7./2 743=5 >37

CluE1Napoca 451=52arcul%3L3%3C3

5= 734< >3; <3=7 1/2.7 4?3<? 6?.02 6.? 53>5 /6.16 4>?35 ;365

CluE1Napoca 51452arculCentral

6?> ?3; >37 6536; ?3<; 377 /2.82 6>3<6 534< 6<3<7 >43;5 =377

CluE1Napoca 451=52arculCentral

6;= >346 ;3 6636= =736 =3;5 /?.20 /1.?2 536? /.2 6?7347 355

CluE1Napoca 514521ţa

!nirii6<?4 73;7 ;3;; =3>> 753= 4;355 /.2 6.11 53>? 6;3;5 64347 365

CluE1Napoca 451=521ţa

!nirii4765 73?> ;3<> =36 >;3< 66./0 /.?0 673=; 53? 6>377 463>5 4377

CluE1Napoca 514521ţa

9iai)itea8ul

65 ?3=? >3 <354 =<3>? 6?345 /6.72 634? 53= 643?7 >53?5 43>7

CluE1Napoca 451=521ţa

9iai)itea8ul

4?> 653;4 >37 ;3== =3> 4;3;5 6<3>5 ?3=5 536> ?3<7 >43<5 43;5

CluE1Napoca 5145 C3!3G3 44 >3 ;3<5 =3;< 16/.7 4;355 76.1 22.00 53?6 //.2 4?;37 73>5

CluE1Napoca 451=5 C3!3G3 6< <354 >3; =3>? 110.7 47345 78.2 80.?0 53<? 6>3?7 4=3>7 =3;5

CluE1Napoca 514521ţa 69ai

5> ;34? >3=4 636> >>3== 4;3=5 60.20 /.18 53= 6/.00 =7365 <3<5

CluE1Napoca 451=521ţa 69ai

5= 73?7 >3< 663;5 7=3;? 47355 6/.2 60.11 53= 60.70 =?375 ?367

CluE1Napoca 5145Armătur

a6<6 653<6 >3;= ;3;; <53 6;3;5 72.80 /?./2 53=< /2.00 6;355 =377

CluE1Napoca 451=5Armătur

a6;= >3?; >3;; ;3<= >73? 6=347 6.12 /.22 53=6 /8.20 674375 =3<7

CluE1Napoca >374 >34> >3<> ><3< 463;= 737> 4355 537 463<4 46634= =3?<

A-ires 5145

întreA-ireş'eabrici

siA-ireş

Sat

4>6 6<34; >3;7 653;= ==37 <365 7.00 /6.81 53; 45355 <<367 43;7

A-ires 451=5

întreA-ireş'eabrici

siA-ireş

Sat

45< 673?5 >3;5 73= =?34 3>7 7.10 673;< 534 6?3<5 >43>5 435

A-ires 51456 Kmspre

Le-ia44= 6434 >3>5 >3?? 7=34 355 /./0 643=6 5346 /1.70 6573;5 3=7

A-ires 451=56 Kmspre

Le-ia47= 64365 >3;7 >34< =35= 4377 /1.82 653?5 5367 6>347 <<37 43>7

A-ires ?3<? >3== >377 =>3> =37 ;34= 673;7 53 6?3;6 <<3>5 43>?

Gerla 51452arc

biserică4< 6=3?> >36 >36? 6<36 >3= /2.60 6/.87 536= <3>> <5367 =367

Gerla 451=52arc

biserică45? 6435< >3= =3=; 663?7 ;37 /0.80 /2.62 5366 <3?4 7=375 63?6

Gerla 51452arc

central64 6>3?> ;3> ;36> ?35= 6636< /./2 6;3? 534 /7.2/ =6375 >356

Gerla 451=52arc

central7 6?374 ;3; 7374 ?3== 653>> /.70 6736 536? /2.80 7>345 >35<

Gerla 64347 >3> 73<= 6436= <3?> 4736 44376536;

<6;3?7 7<3<

735<

DeE 51452arc

central 66> 6>364 >3< =3;> ?3>7 6?34 /6.06 //./1 534 66./ >;3;5 =36

DeE 451=52arc

central6=5 6;34 >3< 73?? 653? 43=> /.82 60./0 5367 21.70 7;3>5 ;375

<7



DeE 5145 Centru 6< 63;6 >3? >3=6 6;3> 6?377 70.62 /1.6 53;= 6=3=7 ;43>5637

7

DeE 451=5 Centru 646 6437 >37< ;37> 6=36 453>5 7.02 6366 534= /7.// <?3456636

>

DeE 6=3;4 >3=6 ;3;4 643>? 453>; =374 463<= 53= 53?> >635 <3<=

/uedin 51452arculCentral

445 673>= >3 6;3; ><3? 4?3>5 /.0 22.00 ?.22 70./0 77<35510.

7

/uedin 451=52arculCentral

6>; 6>37 >37= >344 ;<3= 443>5 /6./0 7.00/7.0

2 61.0 <=>355 .21

/uedin 5145 CL' 6=4 6?364 ;3;? 67376 >53? 47345 //.0 73? 8.20 27.70 =3>5 ?.21

/uedin 451=5 CL' 6>= 4>3?5 ;3;< 6=3?4 >;3< 6/.70 /.80 7.6 53?5 86.20 ?43;510.

0

/uedin 5145

'abricade

cerestea

6=< >3;7 ;3?5 3>7 7<3 65365 6355 <3?> 53;7 6.0 453?5 .07

/uedin 451=5

'abricade

cerestea

6645 6>345 735> 6<3;> <53= ?1.0 /.10 /0.1 .00 GGGGG ;<=3551/.1

0

/uedin 5145%eşirea

spreradea

457 63== >35< <3= ;43= 76.0 /6.60 6<3?/1.7

086.?0 =?375

11.6

/uedin 451=5

%eşirea

spreradea

6;5 673<6 ;3?6 >3>= 773 60.00 6?365 <3=; 1.62 2?.00 ;=637510.7

1

/uedin 18.? 8. 11.2? 8.?6 62.0 /.80 /8.6? ?.02 8/.6 2//.10.1

1)alea

'i8eşului5145 /odaie ;< <34; ;3< 73<> 4635; ;37 735> <3?6

535?6

64367 6=4345/7./

1)alea

'i8eşului451=5 /odaie ?> ?3=7 > 735 43;; ;366 73>; <34

5364>

6736< 6;;3<56/.?

1)alea

'i8eşului5145 Geaca ?; 6435< >3< >3 463?; 734< 7365 >3??

53674

653<; 66>365/1.?

?)alea

'i8eşului451=5 Geaca > 636 <36 73<> 4;3; ;34 ;36< ?366

53457

6437= 67=3<5/.2

0)alea

'i8eşului5145 &a-a 6<< 4534 >3? >3<4 >3?> >3?4 ;3;; 6=37;

534;?

6734> 4>634562./

2)alea

'i8eşului451=5 &a-a 647 6?34= >3? ;35; =;37< 643?4 <3> /6.71

535?

643 4434568.2

7

)alea'i8eşului

451=5%ntersecţie podGerla

<? 6435 >3? 734 <3>= 6347 <356 673>5344

663< 45=3;5

68.2

)alea'i8eşului

5145%ntersecţie podGerla

667 663?7 >3< 73>6 =53?= 663< >3=> /2.534<

4?36< 6><3<5

/.7

)alea'i8eşului

16.61 .87 ;36; 436? <3>7 ;3;4 6=34= 5346 643;6 6<43=537

?

Săcălaia 5145amonte

lac6< 6=3= < >375 663;7 73 61.?0 43>? 53;? //.72 7=345 <3<4

Săcălaia 451=5amonte

lac6; 6;3?> <36 >3=; 6536> 736= 6/.0 3;5 53<< /2.80 65>355 ?36

Săcălaia 5145 aval lac 67= 643>6 <36 >36< ;3=6 =377 66.70 63?> 53>< /7.?0 ?43?5653?

>

Săcălaia 451=5 aval lac 645 6=3 <36 73>4 73= ;36? 62.70 357 53;> /8.0 <<375 <3=?

Săcălaia 17.68 .?7 ;3?> <3=4 735 37 43<7 53>; 4=3?6 <73;7 ?37

Val)!i n)!'al 100 60 /0 /0 1 /0 ?00 12F)l)sin,%'ai p",insnsi9il%

00 600 /20 /20 2 /00 /000 100

F)l)sin,%'ai p",insnsi9il%

1200 800 200 1000 10 200 7000 /20

<;



Datele sintetice din tabelul 3? sunt transpuse -rafic in fi-urile 3; 11136 pentru o mai

buna vi8uali8are a poluanţilor, astfel in fi-ura 3; este pre8entat -raficul pentru conţinutul de 8inc

în Eudeţul CluE, in fi-ura 3> este pre8entat -raficul pentru conţinutul de crom în Eudeţul CluE, in

fi-ura 3< este pre8entat -raficul pentru conţinutul de cupru în Eudeţul CluE, in fi-ura 3? este

pre8entat -raficul pentru conţinutul de plumb în Eudeţul CluE, in fi-ura 365 este pre8entat-raficul pentru conţinutul de cadmiu în Eudeţul CluE, in fi-ura 366 este pre8entat -raficul pentru

conţinutul de nicel în Eudeţul CluE, in fi-ura 364 este pre8entat -raficul pentru conţinutul de

man-an în Eudeţul CluE, in fi-ura 36 este pre8entat -raficul pentru conţinutul de cobalt în

Eudeţul CluE3

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

Zn

Zn

'i-ura 3; Grafic pentru conţinutul de 8inc în Eudeţul CluE

<>



0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

Cr

Cr

'i-ura 3> Grafic pentru conţinutul de crom în Eudeţul CluE

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

Cu

Cu

<<



'i-ura 3< Grafic pentru conţinutul de cupru în Eudeţul CluE

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

Pb

Pb

'i-ura 3? Grafic pentru conţinutul de plumb în Eudeţul CluE

0.000

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

9.000

10.000

Cd

Cd

<?



'i-ura 365 Grafic pentru conţinutul de cadmiu în Eudeţul CluE

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

Ni

Ni

'i-ura 366 Grafic pentru conţinutul de nicel în Eudeţul CluE

0.00

100.00

200.00

300.00

400.00

500.00

600.00

Mn

Mn

?5



'i-ura 364 Grafic pentru conţinutul de man-an în Eudeţul CluE

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

Co

Co

'i-ura 36 Grafic pentru conţinutul de cobalt în Eudeţul CluE

?6



CAPITOLUL IV

CONCLUZII 3I RECOMANDĂRI

Datorită faptului ca maEoritatea terenurilor a-ricole se află în pantă, -radul de erodare este

pronuntat, coroborat cu alte fenomene de versanţi alunecări de teren, i8voare de coastă,

ve-etaţie tipică e.cesului de umiditate în 8onele i8voarelor de coastăO3

Solurile în maEoritate au reacţie acida e.cepţie face 8ona Turda, Câmpia 1Tur8ii, 9iai1

)itea8u, 9oldoveneşti, Luna, Călăraşi, )iişoara, Câmpia Transilvaniei, )alea Someşului,

atât datorită particularităţilor cimice ale tipurilor de sol, cât şi datorită influenţei atropice

e., aportul rume-uşului în 8onele montaneO3

Fn 8onele De8mir, CoEocna, )alea 'lorilor, (ăile Sărate Turda a fost deEa locali8at

fenomenul de sărăturare a solurilor3

Situaţia financiară precară a producătorilor a-ricoli individuali face imposibilăcombaterea buruienilor din culturi, fapt ce a dus la fenomenul de poluare verde ,respectiv

de îmburienare a tuturor terenurilor, dar în special a celor ramase necultivate3

%n 8ona Câmpiei Transilvaniei, mai ales pe versanţii cu e.po8iţie sudică, sud 1 estică şi

vestică se resimte lipsa apei3

Starea redusă a fertilităţii solului, mai ales pe terenurile a-ricole în ceea ce priveşte

conţinutul de umus şi aprovi8ionarea cu fosfor, face ca din totalul suprafeţei a-ricole

;7 <74,5 a să fie slab aprovi8ionate cu fosfor, iar 6? <6; a sunt foarte slabaprovi8ionate cu fosfor3Suprafaţa solurilor bine aprovi8ionare cu fosfor este ; ?; a3

Fn ceea ce priveşte conţinutul de umus al solurilor < 77 a au un conţinut slab de

materie or-anic umusO, iar =4>6,> a au un conţinut foarte slab de umus3 Suprafaţa

solurilor bine aprovi8ionare cu umus este ; ?; a3

Fn Eudeţul CluE sunt pre8ente o serie de posibile surse de poluare a solului cu metale -rele,

atât direct cât i indirect, prin emiterea poluan ilor în atmosferă i apoi depo8itarea lor peș ț ș

sol3

?4



Condi iile -eo-rafice i climatice, caracterul depresionar asimetric al reliefului, numărulț ș

mare de 8ile în care se manifestă fenomenul de cea ă sau de aer ce os favori8ea8ăț ț

depunerea poluan ilor atmosferici3ț

9etalele -rele au un efect potenţial to.ic asupra tuturor or-anismelor vii, fiecare dintre

ele fiind periculoase în afara unui anumit domeniu de valori3

Traficul rutier a fost identifica ca fiind principalul factor de influen ă asupraț ț

concentra iei de plumb în sol3Deoarece ben8ina cu plumb este inter8isă spreț

comerciali8are din 455=, se poate conclu8iona că poluarea remanentă este principala

sursă de poluare activă cu plumb3

Anali8ând -raficele pre8entate anterior putem spune că principalele probleme în cea ce

priveşte conţinutul de plumb apar doar în oraşele: CluE1Napoca,/uedin,DeE,Gerla3 Spre

deosebire de celelalte 8one anali8ate, aici avem o valoare ridicată a traficului rutier şi

unită ile industriale posibil poluatoare cu plumb3ț

Fn 8ona terenurilor a-ricole valorile pentru plumb măsurate sunt sub pra-ul valorii

normale, deci se poate conclu8iona că din punct de vedere a biodisponibilită ii plumbuluiț

nu e.istă pericolul de a fi absorbit în e.ces de către plante3

La fel ca în ca8ul plumbului,avem depăşiri ale valorilor normale în oraşele: CluE1Napoca,

Gerla,DeE,/uedin şi în cea ce priveşte conţinutul de cupru3

Fn componenţa plăcuţelor de frână,pe lân-ă alte materiale se re-ăseşte şi cupru3 Fn urma

procesului de frânare se eliberea8ă particulele de cupru ,urmând ca ele să se depună pe

sol3P?Q

Nivelul ridicat al conţinutului de cupru în sol în oraşele CluE1Napoca,/uedin,Gerla,DeE

şi în 8ona A-iresului se datorea8ă şi traficului feroviar3Fn urma frecărilor din timpul

mersului se eliberea8ă particule de cupru şi man-an care apoi aEun- să se depună pe sol3

Fn oraşele CluE1Napoca,/uedin,DeE avem o valoare ridicată a conţinutului de nicel3

2osibilele sursele care au dus la această creştere sunt unităţile de prelucrare a metalelor

care funcţionau în aceste 8one, arderea combustibililor şi utili8area deter-enţilor3

?



Nivelul ridicat de nicel din 8ona Săcălaia poate fi datorat utili8ării fertili8anţilor în

a-ricultură dar şi depo8itării necontrolate a unor deşeuri din municipiul Gerla3

Având în vedere valorile scă8ute ale concentra iilor de cadmiu, se poate conclu8iona, căț

din punct de vedere al biodisponibilită ii pericolul ca plantele, ciar i cele de8voltate peț ș

terenurile a-ricole cu p/ în domeniul acid, să preia cantită i în e.ces de cadmiu din solț

este foarte scă8ut3

9unicipiul CluE1Napoca a fost caracteri8at în ultimii 75 de ani de o puternică industrie

metalur-ică i constructoare de ma ini, precum i prin combinatele, tipuri de industrieș ș ș

recunoscute în literatura de specialitate ca poluatoare cu metale -rele3

Circula ia Eoasă a aerului pe fundul depresiunii, scăderea vite8ei vântului de la mar-inileț

ora ului către centru sus in considerarea transferului aerian al particulelor de metale -releș ț

din solul de suprafa ă un factor de influen ă3ț ț

!tili8area fertili8atorilor i a altor substan e cimice în a-ricultură vi8ea8ă cadmiu,ș ț

man-an, plumb pentru culturile de cereale i cupru pentru suprafe ele cultivate cu vi ă deș ț ț

vie3

Fn 8ona )alea 'i8eşului s1a constatat o valoare ridicată în cea ce priveşte conţinutul de

cobalt3 cau8a posibilă pentru e.cesul de cobalt din sol poate fi faptul că solul din 8onă

este mai ar-ilos,funcţionarea unei fabrici de cărămi8i la ieşirea din municipiul Gerla

către 'i8eş precum şi depo8itarea necontrolată a unor deşeuri în această 8onă3

Studiile reali8ate până în pre8ent asupra concentra iilor de metale -rele în solul din 8onaț

Eudetului CluE nu sunt suficiente pentru a putea conclu8iona asupra distribu iei acestora iț ș

nici asupra posibilei influen e pe care o pot avea asupra sănătă ii locuitorilor ora ului3ț ț ș

2entru toate metalele -rele anali8ate e.istă cel pu in o sursă de poluare activă sauț

remanentă, influen a manifestându1se cel mai puternic la nivel local3ț

#e8ultatele pre8entate în lucrarea de licenţă pot fi folosite de cei care lucrea8ă sau vor

lucre teren a-ricol în această 8onă,operaţia de cultivare a terenului trebuind a fi precedatăde anularea poluanţilor e.istenţi în sol3

?=



;I;IO<RAFIE

63(*#CA 93, 6??< R Teoria -estiunii mediului şi a resurselor naturale, *d3 Grand, (ucureşti

43(*#CA 93, 4555 R *colo-ie -enerală şi protecţia mediului, *d3 Ceres, (ucureşti

3(*#CA 93, 455< R 2robleme de ecolo-ia solului, *d3 Ceres, (ucureşti

=3 C2CA#! %3, 6??7 R Surse, procese şi produse de poluare, *d3 0unimea, %aşi

73%)AN %3, 455; R Tenolo-ia producţiei a-ricole3 *d3 Academic2ress, CluE1Napoca3

;3 [[[ ttp:++JJJ3cEcluE3ro1 site1ul Consiliului 0udeţean CluE accesat 4< mai 4567O

>3 [[[ttp:++apmcE3anpm3ro+1 site1ul A-enţiei Naţionale 2rotecţia 9ediului accesat 4= mai

4567O

<3 [[[ ttp:++JJJ3ospacluE3ro1 site1ul ficiului pentru Studii 2edolo-ice şi A-rocimice accesat

4; mai 4567O

?3 [[[ ttp:++JJJ3turatii3ro+456=+66+5?+daimler1ale-e1placutele1de1frana1ferodo1fara1cupru1ca1

oe accesat 4? mai 4567O

653[[[ prea 3A 1 X2oluareaX accesat 47 aprilie 4567O

ttps:++andreeaoprea3Jordpress3com+cate-orH+poluarea+

663[[[ ttp:++learnin-fromdo-s3com+ta-+erosion+ accesat 44 mai 4567O

643[[[ttp:++JJJ3cursuri3fle.form3ro+courses+L4+document+CluE1Napoca+-rupa+

2op\#odica\livia+site+apa3tm

?7

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/http:%2F%2Fwww.cjcluj.ro-

http://apmcj.anpm.ro/-

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/http:%2F%2Fwww.ospacluj.ro-

http://www.turatii.ro/2014/11/09/daimler-alege-placutele-de-frana-ferodo-fara-cupru-ca-oe


https://andreeaoprea.wordpress.com/category/poluarea/

http://learningfromdogs.com/tag/erosion/


http://www.cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/Cluj-Napoca/grupa3/%20Pop_Rodica_Olivia/site/apa.htm


http://apmcj.anpm.ro/-



https://andreeaoprea.wordpress.com/category/poluarea/




http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/http:%2F%2Fwww.ospacluj.ro-

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/http:%2F%2Fwww.cjcluj.ro-



63[[[ ttp:++HrHna5>3bHetost673com+2oluarea1aerului1efecte3tmlaccesat 44 mai 4567O

6=3[[[ ttps:++profude-eo-ra3Jordpress3com+4566+57+5>+despre1incal8irea1-lobala+ accesat 4=

mai 4567O

673[[[ ttp:++JJJ3descopera3ro+stiinta+?74;5<1ploile1acide1moartea1care1vine1din1cer accesat

45 martie 4567O

6;3[[[ ttp:++JJJ3comune3ro+]+tema\consultanta+icon;+ accesat 67 aprilie 4567O

Curriculum vitae

Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume Pop Sorin NicolaeAdresă 25, Ecaterina teodoroiu, 401098, Turda, Rom

Telefon 04!05""1!

E#mail $orin1!1992%&a'oo(com

Na)ionalitate Rom*nă

+ata naterii 1!/0"/1992

$e- .asculin

?;

http://yryna07.byethost15.com/Poluarea-aerului-efecte.html

https://profudegeogra.wordpress.com/2011/05/07/despre-incalzirea-globala/

http://www.descopera.ro/stiinta/9352608-ploile-acide-moartea-care-vine-din-cer

http://www.comune.ro/?/tema_consultanta/icon6/


http://yryna07.byethost15.com/Poluarea-aerului-efecte.html

https://profudegeogra.wordpress.com/2011/05/07/despre-incalzirea-globala/

http://www.descopera.ro/stiinta/9352608-ploile-acide-moartea-care-vine-din-cer




Experienţa profesională

Perioada 02/2014#0"/2014

unc)ia sau ostul ocuat Practicant#.ecanic

Actiită)i i resonsa3ilită)i rinciale Reara)ii i ntre)inere maini/utilae a6ricole

Numele i adresa an6aatorului

Perioada

$ta)iunea de 7ercetări A6ricole Turda $tr( A6riculturii, 2, Turda, 7lu

0"/201!#09/201!

unc)ia sau ostul ocuat Practicant#.ecanic

Actiită)i i resonsa3ilită)i rinciale Reara)ii i ntre)inere maini/utilae a6ricole

Numele i adresa an6aatorului Ne :olland Romania $trada Ale-andru ;aida ;oieod 597lu#Naoca, 7lu

Educaţie şi formare

Perioada

2011#re<ent$tudent al acultă)ii de .ecanică din 7lu =Naoca, seciali<are .iA>A

+iloma o3)inută +ilomă de a3solire

Numele i tiul institu)iei de nă)ăm*nt ?niersitatea Te'nica din 7lu#Naoca

Perioada

+iloma o3)inuta

Numele i tiul institu)iei de nă)ăm*nt

200#2011

+ilomă de 3acalaoreat

7ole6iul Na)ional .i'ai ;itea<ul,Turda

Aptitudini şi competenţepersonale

@im3a maternă Română

@im3ai străinăe cunoscutăe

Autoealuare Înţeleere !or"ire Scriere

Nivel european (*) Ascultare 7itire Particiare laconersa)ie

+iscurs oral E-rimare scrisă

EN#$E%A B2 B1 B1 B1 A2

#ER&ANA B1 A2 A2 A2 A2

?>



(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Permis de conducere Cateoria '

Documents

Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj