Studiul 2
In studiul 2, am efectuat o versiune modificata a Experimentul a
fost desfasurat cu copii apartinand acelorasi grupe de varsta ca in
Studiul 1.
Metoda
Participanti. Participantii au fost 254 de elevi din clasele V
VIII ale unei scoli publice diferite de cele din Studiul 1 (situate
in aceeasi regiune). Participantii au fost 68 de elevi de clasa a
V-a (34 baieti, 34 fete; varsta medie = 10 ani, variind de la 9 la
11 ani), 53 de elevi de clasa a VI-a (26 baieti, 27 fete; varsta
medie = 11 ani, variind de la 10 la 12 ani), 82 de elevi de clasa a
VII-a (34 baieti, 48 fete; varsta medie = 12 ani, variind de la 11
la 13 ani) si 61 de elevi de clasa a VIII-a (25 baieti, 36 fete;
varsta medie = 13 ani, variind de la 12 la 14 ani). Datele celor 13
participanti cu conditii particulare in ceea ce priveste imigrarea
au fost inlaturate din analiza. Datele a 7 participanti au fost
incomplete din cauza unei erori a computerului si datele a 5
participanti au fost excluse din cauza circumstantelor individuale
care au impiedicat colectarea datelor. Studiul a fost desfasurat la
inceputul anului scolar, ceea ce explica de ce elevii din aceleasi
clase erau cu apoximativ un an mai tineri in Studiul 2 decat in
Studiul 1.
Materiale si procedura. Am folosit aceleasi chestionare si
stimuli primari ca in Studiul 1. Procedura a fost similara
Studiului 1, cu urmatoarele exceptii: sarcina de primat afectiv a
fost introdusa ca un test de evaluare si clasificare a
abilitatilor. Nu a fost o sarcina de memorare, iar frecventa
primatului nu a fost revelata participantilor. Prezentarea a fost
redusa la 30 ms. Pentru a asigura participantilor neconstientizarea
prezentarii primatului, acesta a fost incorporat intr-o masca
anterioara, prezentata pentru 70 mssi intr-o masca ulterioara,
prezentata pentru 10 ms inainte de a fi inlocuita de tinta; asadar
SOA a fost de 40 ms. Deoarece se stie din studiile mascate despre
primatul afectiv ca efectele sunt mai puternice daca participantii
sunt fortati sa raspunda mai rapid decat ar avea nevoie pentru a
mentine o inalta corectitudine (Draine & Greenwald, 1998), am
utilizat o tehnica de raspuns cu termen limita. Asadar, tinta a
ramas pe ecran doar pentru 500 ms si copiii au fost intruiti sa
apese tasta corecta cat de repede cu putinta in timpul prezentarii
tintei. Daca ei nu raspundeau in timpul alocat, tinta era inlocuita
cu un semn albastru, care semnala ca raspunsul a fost prea incet.
Asemenea modificari au inlaturat pe scara larga orice varianta de
interes de la datele de latenta. Prin urmare, in acord cu alte
studii (Degner et al., 2007; Draine & Greenwald 1998),
evaluarea eroarii a fost variabila dependenta de interes in Studiul
2.Dupa sarcina primatului, au fost obtinute evaluari suplimentare
ale aprecierii pentru toate fotografiile cu primat turc si german.
Pentru a obtine aceste evaluari, aceste fotografii au fost
prezentate pe un ecran intr-o ordine aleatorie si participantii
si-au indicat preferinta pentru fiecare persoana infatisata
printr-o scala Likert variind de la 1 (nu-mi place deloc) la 7 (imi
place foarte mult). Copiii au fost intrebati despre constientizarea
primatului in procedura canalizata spre debriefing. Asadar, copiii
au fost mai intai informati despre prezentarea ascunsa a primatelor
si apoi au fost intrebati daca au observat primatul in timpul
sarcinii (da sau nu), precum si daca pot enumera continutul pozelor
pe care le-au recunoscut. Ulterior, a fost efectuat un test direct
de recunoastere a primatului. Participantii au lucrat 30 de probe
cu primat pozitiv si negativ si 30 de probe cu primat turc si
german. Ei au fost intruiti sa identifice fotografiile care au
primat si sa le clasifice ca fiind pozitive sau negative si cu
turci sau cu germani. Pentru a asigura mascarea fara a arata
conotatiile tintei in timpul sarcinii primatului, a fost prezentata
o poza neutra din IAPS ca stimul tinta in fiecare test proba.
Ulterior, chestionarele au fost completate dupa o sarcina ca cea
din Studiul 1.
RezultateMasuratori explicite.Chestionarele. Nu a fost gasit
niciun efect efect semnificativ al varstei asupra expresiilor
despre prejudecata (Fs < 1.18, ns; a se vedea Tabelul 1).
Contrar Studiului 1, elevii din toate clasele au exprimat nivele
scazute similare de prejudecata fata de turci (M = 3.01, SD = 0.52)
si atitudini in general xenofobe (M = 3.12, SD = 0.96).
Evaluarile stimulului. Evaluarile aprecierii fotografiilor au
fost supuse unei analize de varianta 2 (primatul: turc vs. german)
x 4 (clase). Am descoperit un efect semnificativ al primatului
originii asupra evaluarii, F(1, 260) = 212.39, p < 0 .001, 2p =
0.452, indicand ca stimulii germani (M =4.73, SD = 0.88) au fost
evaluat semnificativ mai placuti decat cei turci (M = 3.59, SD =
1.14). acest efect principal a fost calificat de un efect de
interactiune semnificativ cu varsta F(3, 260) = 2.17, p = 0 .09, 2p
= 0.024. In timp ce evaluarile stimulilor germani au fost pozitive
in mod egal pentru toate grupele de varsta (F
