Embed Size (px)
Citation preview
1
Studiu privind impactul formei de
invatamant in mediul online al
studentilor UMF Craiova
Sociolog,
Maria Madalina Dinu
Craiova,
2021
2
CUPRINS
1. Definirea temei chestionarului si motivatia alegerii acesteia……………………………3
2. Studiul bibliografiei de specialitate- Conceptualizare..........................................3
3. Stabilirea ipotezelor de lucru..............................................................................7
4. Analiza descriptiva a rezultatelor chestionarului.................................................8
5. Interpretarea rezultatelor si concluziile cercetarii cantitative.............................16
6. Anexa 1- chestionar...........................................................................................18
7. Anexa 2- grafice raspunsuri................................................................................26
3
Studiu privind impactul formei de invatamant in mediul online
al studentilor UMF Craiova
1. Definirea temei chestionarului si motivatia alegerii accesteia
Traim in epoca in care cuvantul digitalizare se regaseste in multe dintre domeniile sociale. Este
aproape pe buzele tuturor. De la banci, producatori si comercianti la divertisment si mai nou la institutii
publice menite sa serveasca necesitatile societatii; devenim tot mai virtuali.
De mai bine de 9 luni intreaga omenire isi modifica raportarea la viata sociala, altfel decat era
anul trecut. Fiind afectate cele mai importante segmente sociale, aceasta criza generalizata se datoreaza
pandemiei de Covid19.
Cu ajutorul instrumentului folosit- chestionarul, ne propunem sa identificam nevoile studentilor
nostri din punct de vedere educational cu scopul de a eficientiza forma actuala a sistemului de predare
hibrid, interesul fiind asupra canalelor digitale.
2. Studiul bibliografiei de specialitate – Conceptualizare
Notiunea de criza prezinta o relevanta cognitiva speciala pentru stiintele despre om si
societate. Deoarce universul social-uman cuprinde o mare varietate de fenomene si procese, atunci si
aplicarea notiunii de criza inregistreaza o mare varietate de atribute. Din perspectiva sociologica, putem
sa tratam criza fie ca un fapt social, fie ca un fenomen social, fie ca un proces care se desfasoara in
cuprinsul unei societati, la un moment dat. 1
In sens larg, prin criza se intelege starea de disfunctionalitate si declin, de paralizie, de blocaj, de
recesiune, ori de regres in care ajunge o anumita instututie, structura, grupare umana ori activitate din
cuprinsul unei societati. Deficienta, lipsa, potentialul evolutionar scazut sunt atribute caracteristice starii
de criza. Orice manifestare de criza, intr-o activitate socialmente utila, debuteaza printr-o incetare (lenta
sau brusca), a ritmului anterior si instalarea elementelor de dezorganizare sau dezordine, se continua cu
reducerea si epuizarea resurselor (materiale, financiare, umane, manageriale etc.) mergand pana la
blocarea, intreruperea respectivei activitati, pe o durata temporara ori definitiva. Faptul ca orice
societate nationala si comunitate continentala functioneaza ca un tot unitar (sistem), ne obliga sa
recunoastem ca o criza partiala se poate inlantui cu alte crize sectoriale si ca, fie separat, fie impreuna
1 Gabriela Motoi, Dumitru Otovescu, Adrian Otovescu, Maria-Cristina Frasie, Criza Mondiala, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2011, p. 89
4
pot avea influente asupra comportamentului intregului sistem social si economic, afectandu-l in masuri
variabile. 2
Plecand de la o situatie epidemiologica incerta, intr-un oras din China, a ajuns sa se propage o
pandemie la nivel mondial, aceasta generand o criza medicala.
Pandemie, pandemii, s. f. Epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte mare, cuprinzând mai
multe țări, continente. – Din fr. pandémie.3
Asa s-a ajuns ca multe dintre state sa decida pentru luarea primelor masuri de gestionare a
acestei crize. Au fost stabilite reglementari in ceea ce priveste distantarea fizica, izolarea la domiciliu,
carantinarea, cu scopul de a incetini raspandirea virusului pentru ca serviciile medicale, sistemul
economic , social si politic sa nu intre in colaps.
Pentru romani efectele noii crize s-au resimtit initial prin anxietatea generala fata de
neprevazut, prin perspectiva aparitiei unor riscuri si probleme noi- pierderea veniturilor populatiei,
inchiderea marilor companii sau a micilor afaceri, a aparut problema ingrijirii copiilor ce aveau sa nu mai
mearga la gradinita sau la scoala, trebuia rezolvata cumva problema a numeroase familii de a-i izola pe
cei vulnerabili sau chiar pe cei deja infectati s.a. . 4
Deciziile luate de diferitii contribuabili la mecanismul functional al societatii au condus la
adancirea crizelor si raspandirea acestora in cat mai multe segmente din intregul sistem:
- medici care au demisionat sau au ales sa se pensioneze in urma constientizarii si temerii
acestora de agresivitatea virusului, altii care au venit in spitale pentru a ajuta fiind din categoria celor
expusi (medici pensionati),
- diferitele companii, societati comerciale care au trebui sa disponibilizeze angajati sau sa le
reduca veniturile,
- sistemul educational a trebuit sa ia masuri urgente de protectie sanitara astfel incat au fost
inchise pentru o perioada gradinitele, scolile si universitatile timp in care au gasit metode alternative de
desfasurare ale activitatilor educationale.
Asa cum am mentionat, nici sistemul educational nu a fost ferit de propagarea elementelor de
criza. O alta caracteristica specifica unei crize este aceea de a conduce la disparitia unei anumite
activitati si construirea unei alteia care sa substituie satisfacerea necesitatii rezultata din cea initiala. In
acord cu legislatia in vigoare, s-au luat decizii de functionare pentru fiecare dintre instituii, iar acestea le-
au implementat in functie de specificul fiecareia, scopul principal fiind siguranta tuturor participantilor la
activitatile desfasurate.
Altfel spus, criza poate fi un generator de schimbare sociala. Aceasta poate fi inteleasa si ca
destabilizarea unei stari sociale functionale, o caracteristica importanta a schimbarii fiind procesul de
actiuni continue care au scop principal obtinerea unei noi stari functionale.
2 Idem., pag. 90 3 https://dexonline.ro/definitie/pandemie 4 Raport Social al ICCV 2020, Stare de Urgent pentru consumul populatiei recurs la reflectie asupra trebuintelor esentiale, Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, Academia Romana, p. 4, http://bibliotecadesociologie.ro/
5
„Schimbarea sociala desemneaza modificarile permanente, relativ pe termen lung, ale
componentelor culturii, structurii sociale si ale comportamentelor sociale”5.
La fel ca in cadrul crizei, schimbarea se propaga catre toate componentele unei societati,
subsiteme ale acesteia. Conform teoriei structural- functionalista, unul dintre sociologii care au abordat
aceasta teorie, Talcott Parsons, a scos in evidenta ca „ ceea ce primeaza nu poate fi vointa individuala si
scopurile autonom stabilite ale indivizilor. Societatea ca intreg este conceptualizata intr-un sistem,
format din patru subsisteme care interactioneaza pentru a mentine ordinea sociala: social, economic,
politic si cultural. Schimbarile la nivelul oricaruia dintre subsisteme declanseaza efecte, consecinte la
nivelul celorlalte.6”
Cu toate astea, schimbarea vine la pachet si cu o tensiune psihologica la nivelul fiecarui membru
al grupului- segmentului in care aceasta se desfasoara. Astfel apare rezistenta la schimbare fiind
caracterizata prin comportamentul homeostazic, stari de confuzie si de anxietate. Aceasta rezistenta
poate fi variabila ca intensitate, in functie de factorii determinanti ai schimbarii, gradul de informare si
adaptare in etapele procesului si mai poate fi vizibila sau ascunsa, in functie de personalitatea
individului.
Avand in vedere ca ne confruntam cu o schimbare generata de o criza extinsa atat teritorial cat
si sectorial (sectoare ale societati- economic, medical, educational etc), rezistena la schimbare poate fi
cu mult mai intensa fata de situatia in care aceasta apare in urma deciziei membrilor unui grup/ societati
de a se produce schimbarea. Un alt factor al cresterii gradului de rezistenta la stres poate fi situatia
incerta, scopul care nu este definit intr-o masura concreta – Cat timp dureaza starea de criza? Atunci
cand vom depasi criza revenim la situatia de dinainte a crizei? Asta presupune o noua schimbare, deci
starea de tensiune se continua si dupa incetarea crizei.
In situatia prezenta, criza nu a fost generata de nevoia de schimbare, a aparut din cauza unor
factori biologici- medicali. Nevoia de schimbare este rezultata din starea de criza.
O consecinta a acestei crize la nivelul societatii se reflecta in modul de interactiune si
comunicare intre membri acesteia. Aportul de expresii noi in limbaj- distantare fizica, distantare sociala,
contacti, modificarea perceptiei asupra unor cuvinte – pozitiv, toti acestia pot fi indicatori de
constientizare a fenomenului social – proces, pe care il parcurgem.
Comunicarea este un proces dinamic fiind baza interactiunii sociale fara de care omul nu poate
exista. Elementele de baza ale comunicarii implica un emitator, un receptor, mesajul si canalul prin care
se transmite acesta. Luand in calcul teoria lui Albert Mehrabian, exista 3 tipuri de limbaj: verbal,
paraverbal si non verbal, acestea avand un procent diferit in comunicare – verbal 7%, paraverbal- 38%
iar nonverbal 55%.
O alta modalitate de a aborda comunicarea ne este prezentata prin doua atribute ale
emitatorului si receptorului si anume: activ- pasiv. Astfel se prezinta patru cazuri:
5 Camelia Nicoleta Morariu, Mihaela Dana Ignat, Conexiuni teoretice socioeconomice: Teoriile schimbarii sociale, p. 4, link : http://profitpentruoameni.ro/wp-content/uploads/2013/05/01-Conexiuni-teoretice-socioeconomice_teoriile-schimbarii-sociale.pdf 6 Camelia Nicoleta Morariu, Mihaela Dana Ignat, Conexiuni teoretice socioeconomice: Teoriile schimbarii sociale, p. 7, link : http://profitpentruoameni.ro/wp-content/uploads/2013/05/01-Conexiuni-teoretice-socioeconomice_teoriile-schimbarii-sociale.pdf
6
1. Transmitator activ – receptor pasiv (situatie cunoscuta drept modelul transferului
intentionat de informatie) isi regaseste exemplificarea elocventa in cadrul scolar traditional.
Astfel, intr-un invatamant de sorginte expozitiva consemnam implicarea cadrului didactic si
neimplicarea elevilor/studentilor, procesul instructiv- educativ desfasurandu-se ca act de
comunicare unidirectionala; un asemenea model se bazeaza pe eficienta transmitatorului
pentru a intretine procesul de comunicare.
2. La polul opus, intalnim cazul unui transmitator pasiv si al unui receptor activ. De data
aceasta putem incadra situatia in educatia permanenta in care persoana isi dezvolta strategii
active de cautare, isi construieste si evalueaza propriul traiect instructiv- educativ.
3. Din punct de vedere comunicational, eficienta este produsa de cazul transmitator activ-
receptor activ (caracteristic dialogului, dezbaterii, negocierii). Pentru a se realiza acest
fenomen, atat transmitatorul, cat si receptorul trebuie sa posede deprinderi de comunicare
eficienta (prezentare eficienta la emitator, ascultare eficienta la receptor)
4. Ultima situatie, caracterizata de o transmitere si o receptare deopotriva pasive o putem
intalni frecvent (in invatamant, ea poarta denumirea de educatie informala); ca intindere,
acest tip de comunicare are cea mai mare extensie. Principalele dezavantaje constau in lipsa
de selectie a transmiterii- receptarii mesajelor, preponderenta elemntelor
variabile/intamplatoare. 7
Feedback-ul este o componenta deosebit de importanta a comunicarii. T.K. Gamble si M.
Gamble definesc feedback-ul drept „toate mesajele verbale si nonverbale pe care o persoana le
transmite in mod constient sau inconstient ca raspuns la comunicarea altei persoane”. Longenecker
spune ca feedback-ul „este necesar pentru a determina masura in care mesajul a fost inteles, crezut si
acceptat”.8
Comunicarea in mediul online capata diferite forme pentru ca oamenii sa aiba acces la
informatie. Putem enumera cateva dintre ele: bloguri, videoblog-uri, podcast-uri, vodcast-uri, forumuri,
retele sociale, grupuri de discutii, comunicare instant, evenimente, magazine online. Pentru ca avem un
context special, determinat de o stare de protectie social-medicala, am dezvoltat modalitati de invatare
formala online.
In situatia prezenta- pandemica o buna parte dintre activitatile noastre si-au mutat
desfasurarea prin canalele alternative ale mediului online. Ne putem gandi la cresterea nivelului de stres
in randul populatiei dependente de sistem in asigurarea nevoilor sociale (angajati, elevi, studenti,
profesori s.a.).
Technostress – un termen in limba engleza care defineste o noua provocare a omenirii, un alt
factor al stresului cu care aproape intreaga populatie de pe pamant se confrunta. Acest termen este
definit de unii autori ca fiind stresul pe care il simti atunci cand tehnologia ocupa un loc central in viata
7 Ion-Ovidiu Panisoara, Comunicarea Eficienta, editia a IV-a, revizuita si adaugita, Polirom, 2015, cap. 1.2 – De la definitii la modele ale comunicarii 8 Idem 7, cap. 2.3. Feedback, canal si context in comunicare
7
noastra profesionala, in mediul de acasa si in distractie 9. Primle referinte despre acest termen au fost
facute in anul 1984 de catre un psiholog american pe nume Craig Brod, publicandu-si cartea
“Technostress: costul uman al revolutiei computerului”.
Autorul definea in cartea sa: Stresul tehnologic este o boala moderna de adaptare cauzata de
incapacitatea de a face fata noilor tehnologii informatice intr-un mod sanatos. Aceasta boala se poate
manifesta in lupta pentru acceptarea tehnologiei computerizate si prin supraidentificarea cu tehnologia
computerului. Cei care se lupta sa accepte tehnologia informatica se simt adesea presati sa accepte si sa
utilizeze calculatoarele. Aceasta presiune poate provoca dureri de cap, cosmaruri sau rezistanta la
invatarea despre calculator.10 Se pare ca avem tendinta de a deveni tot mai robotizati o data cu
dedicarea timpului nostru unui mediu virtual. Empatia, comunicarea, gandirea, invatarea, accesarea
emotiilor isi schimba perspectivele atunci cand ne conectam la internet.
3. Stabilirea ipotezelor de lucru
O prima ipoteza de la care pornim se refera la rezistenta la schimbare a studentilor privind
acceptarea modalitatii de lucru si predare prin intermediul canalelor digitale, in mediul online.
Astfel, primul obiectiv al cercetarii este acela de a afla nivelul de adaptare la modalitatea de
interactiune educationala, in mediul online.
A doua ipoteza reprezinta deficienta comunicarii in educatia formala, generata de forma de
predare online.
Al doilea obiectiv vizeaza nivelul de eficienta a transmiterii informatiilor, nevoia studentilor de
interactiune atat cu profesorii cat si cu colegii lor si disponibilitatea si usurina studentilor de a intersecta
mediul personal cu cel educational.
Ipoteza a treia se refera la stresul generat de utilizarea internetului si canalelor digitale un timp
mai indelungat.
Obiectivul generat de aceasta ipoteza este sa aflam daca studentii sunt sau nu afectati de timpul
petrecut in mediul online si care sunt felurile in care se exprima aceasta.
9 Michelle M. Weil Ph. D. , Larry D. Rosen Ph. D., TechoStress: coping with technology work, home, play, mai 1998, www.naspa.net – book review 10 Craig Brod, TECHNOSTRESS: The Human Cost of the Computer Revolution, 1994
8
4. Analiza descriptiva a rezultatelor chestionarului
Analizand datele demografice ale repondentilor – studenti ai Universitatii de Medicina si
Farmacie din Craiova, se observa urmatoarele: dintr-un numar de aproximativ 600 de persoane
repondente cu varste cuprinse intre 18 si 50 de ani, sunt 80% de sex feminin, nationalitate predominant
romana dar si nationalitati precum: bulgara, germana, sarba, iordaniana, albaneza,zimbabwiana , siriana
si moldoveneasca.
O prima intrebare „Ai participat la festivitatea de deschidere a noului an universitar organizata
in mediul online?”, 54% dintre repondenti nu au participat, 42% au participat. Detaliile despre aceasta
le-au aflat in proportie de 58% de pe site-ul universitatii, 20% de la colegi si 12% de pe alte canale
online. Aceste date reiesind din intrebarea a doua „Cum ai aflat detaliile despre acest eveniment?”
La intrebarea a treia „Care sunt canalele alternative pe care le accesezi in vederea informarii si
mentinerii relatiei educationale? (in afara de platforma Webex)”, modalitatea cea mai accesata pentru
mentinerea relatiei educationale este site-ul universitatii in procent de 47%, urmand chat-uri in retelele
de socializare precum Facebook si Whatsapp- 22% si site-uri ca Youtube, Facebook, Linkedin, Google etc.
fiind in procent de 19%.
9
In ceea ce priveste informarea despre reglementarile in vigoare, modalitatile de transmitere si
aprecierea calitatii primirii acestora, la intrebarile 4 si 5 – „Ai fost informat cu privire la reglementarile in
vigoare (masuri sanitare, modalitatile de functionare a noului an universitar), in contextul pandemiei?” si
„Cum apreciezi calitatea primirii informatiilor anterior mentionate (reglementarile in vigoare-masuri
sanitare, modalitatile de functionare a noului an universitar)”, cu 463 de alegeri (76%) modalitatea
cea mai des intalnita a fost cea a cadrelor didactice, urmand 373 (61%) colegii, 359 (59%) internetul,
205 (33%) secretariatul, 111 (18%) e-mail. Calitatea primirii acestor informatii a fost apreciata cu un
procent de 31% ca fiind buna- 4, 29% fiind apreciata ca satisfacatoare- 3, iar 26% apreciata ca foarte
buna- 5.
Intrebarea cu numarul sase „Ai reusit sa te acomodezi la modalitatea de predare a cursurilor si
seminarilor online? “, avand scala de evaluare tot de la 1 la 5 , 1- deloc acomodat, 5 foarte bine
acomodat , procentul cel mai mare a fost acordat lui 5- foarte bine acomodat- 36%, urmand 4- 27%, 3-
23%, 2- 10%. Gradul de acomodare in mediul online al studentilor UMFCV este unul foarte mare.
10
La intrebarea 7 „Care sunt dificultatile pe care le intampini in ceea ce priveste participarea la
activitati/cursuri online?”, la raspunsurile predefinite ( nu am acces la internet/calculator; nu am un
mediu adecvat pentru asta; nu ma pot concentra; este multa galagie in jurul meu; petrec prea mult
timp in fata calculatorului), procentul de 46% il ocupa “petrec prea mult timp in fata calculatorului”,
iar “ nu ma pot concentra” – 20%. Existenta variantei de raspuns “altele” ne aduce informatii precum
conexiunea la internet nu functioneaza mereu in parametrii optimi, dorinta de a interactiona in mod
fizic pentru a intelege mai bine si in jur de 30 de raspunsuri prin care se evidentiaza faptul ca nu
intampina nicio dificultate. O evidentiere a faptului ca la raspunsurile predefinite- Nu stiu si Nu
raspund- acestea au un procentaj destul de mare, cumulat peste 18%.
A fost confirmata cu 96% intrebarea cu numarul 8, “De cand a inceput pandemia, ai petrecut
mai mult timp in mediul online?”. Felul in care studentii au fost afectati de timpul mai mare alocat
mediului online (ma dor ochii/ ma simt stresat/ ma doare capul/ ma simt obosit/ma concentrez greu/
ma simt singur/ma simt agitat si iritat), pentru varianta DA, cu peste 300 de alegeri, au fost simptomele
: ma dor ochii (56%) si ma simt obosit(53%), intre 200 si 300 au fost: ma simt stresat (33%), ma doare
capul (42%) si ma concentrez greu (46%). Deloc de neglijat, pentru varianta NU toate simptomele au
fost intre 100 si 200 de alegeri (22%- 32%).
11
Pentru a vedea daca in afara de dificultatile subiective pe care le-ar putea avea studentii,
contextul familiei nu este de neglijat pentru cei care in aceasta perioada au fost nevoiti sa petreaca
mai mult timp impreuna sau din contra, mai putin timp in acesta. De aceea intrebarea 10 -
„Selecteaza afitmatiile corecte in contextul familiei tale”, si variantele de raspuns -
Imi respecta programul de liniste pentru activitatile educationale
Ma sustine emotional in vederea indeplinirii sarcinilor educationale
Ma sustine financiar in vederea indeplinirii sarcinilor educationale
Petrecem mai mult timp impreuna si acesta este un factor de stres pentru mine
Avem mai mult timp de interactiune si asta ma bucura
As prefera sa fiu la camin, alaturi de colegii mei
As prefera sa fiu mai mult acasa, alaturi de familia mea
12
au adus urmatoarele rezultate: 75% programul de liniste este respectat, 72% sunt sustinunti din punct
de vedere financiar, 65% sunt sustinuti din punct de vedere emotional iar 32% sustin ca petrec mai mult
timp impreuna si asta ii bucura.
Referitor la capacitatea de mentinere a atentiei in noua modalitate de predare a cursurilor, la
intrebarea 11 avem urmatoarele raspunsuri: 32% este procentul cel mai mare pentru a ramane
concentrat timp de 45 de minute, 30% pentru o ora de curs, 18% pentru o ora si jumatate, 11% intre 2 si
3 ore, iar 7 % nu stiu. In ceea ce priveste necesitatea unor pauze in timpul cursului au fost facute
urmatoarele aprecieri: 46% au nevoie de pauza dupa o ora de curs, pe locul doi cu 29 % considera ca nu
au nevoie de pauze preferand sa se termine mai repede sesiunea, iar 16 % considera ca au nevoie de
mai multe pauze.
13
Intrebarile 13 si 14 se refera la utilizarea camerei video in timpul activitatilor didactice online,
65% dintre repondenti nu considera interactiunea mai eficienta daca au camere video deschise, 20%
cred ca este eficienta iar 10% nu stiu ce sa raspunda. In proportie de 34% acestia considera ca le este
afectata intimitatea, 28% nu au nicio problema cu obligativitatea de a mentine camera deschisa pe
parcursul activitatilor, iar pe 19% dintre acestia ii deranjeaza existenta acestei obligativitati.
Atunci cand vine vorba despre elemente care le pot distrage atentia de la activitatile didactice
online observam ponderea cea mai mare ca fiind ocupata de retelele de socializare (Facebook,
Whatsapp, Instagram),- 29%, cu 22% este dorinta de a face altceva, zgomotele din jur si varianta “nu
stiu”, ocupa 14% iar 9% au ales varianta “nu raspund”. Se regasesc printre raspunsuri si: “persoanele cu
care locuiesc”, ca elemente de distragere a atentiei dar si raspunsuri multiple precum inexistenta
acestor elemente de perturbare.
La intrebarea 16 “Avand in vedere eficienta cadrelor didactice in a preda in mediul online, cat de
multumit esti?”, aprecierea acestora pe o scara de la 1 la 5, 1 – total nemultumit iar 5- foarte multumit,
este: 33% considera ca sunt multumiti – 4, 29% sunt foarte multumiti-5 iar 26% - satisfacuti- 3.
Existand diferentiere intre formele de interactiune fata in fata si cea digitala, 54% dintre
studenti sustin ca din interactiunea fata in fata le lipseste cel mai mult intalnirea cu profesorii si colegii si
un spatiu diferit menit sa separe viata profesionala de cea personala.
14
Referitor la placerea de a face cursurile online, la intrebarea 18 “Iti place sa faci cursuri si
activitati practice online?”, 47% au ales varianta DA, 38% varianta NU iar 8% varianta NU STIU.
In interesul de a cunoaste aprecierea studentilor referitor la comportamentul cadrelor didactice,
acestia sustin cu peste 400 de alegeri ca : sunt prezente in a le oferi sprijin (74%), ii invita sa puna
intrebari si primesc raspunsuri (74%), folosesc prezentari Powerpoint si alte materiale vizuale pentru
informatiile transmise(76%). Intre 250 si 400 de alegeri (45% - 65%): ii inteleg si nu pun presiune(45%),
se straduiesc sa le mentina atentia (65%), sunt interesate de nivelul lor de intelegere (59%), respecta
timpul alocat cursului (62%), explica intr-un mod coerent si usor de inteles (48%), ii invita sa relationeze
(62%). Ceea ce NU intalnesc in comportamentul cadrelor didactice, intre 250 si 300 de alegeri (42%-
46%), sunt urmatoarele: sunt dezinteresate si le dau mai multe teme.
In afara de interactiunea de la cursuri/activitati, forma cea mai intalnita de mentinere a legaturii
cu cadrele didactice este prin e-mail- apreciaza peste 500 de studenti (84%), iar peste 250 (44%),
comunica prin intermediul aplicatiei Whatsapp.
Studentii UMFCV fiind pusi sa se gandeasca la ceea ce ar vrea sa schimbe la modalitatea de
desfasurare a cursurilor/activitatilor online, surprinzator, un procent de 38% au spus ca nu stiu. 25%
dintre acestia ar schimba programul , peste 13% ar schimba modalitatea de predare a profesorilor sau a
15
anumitor profesori, 10% au ales varianta Nu raspund. Ar mai schimba aceasta modalitate online in cea
fizica iar altii nu ar schimba nimic.
Atunci cand au nevoie de clarificari sau de pareri cu privire la cursuri si activitati, studentii
apeleaza la colegii acestora 34%, la cadrele didactice 28%, 16 % cauta pe internet, 15% se documenteaza
din carti sau in functie de situatie apeleaza la toate aceste variante.
Intrebati cat de des interactioneaza cu colegii din grupa lor, studentii UMFCV au raspuns in
proportie de 53% ca o fac zilnic, 25% doar atunci cand este nevoie iar 19% interactioneaza de cateva ori
pe saptamana. Atunci cand vine vorba despre interactiunea cu cei din seria sau anul acestora, lucrurile
stau putin diferit. 56% spun ca o fac doar atunci cand este nevoie, 17% zilnic, alti 17% de cateva ori pe
saptamana iar 8 % nu interactioneaza deloc.
Dintr-un total de 598 de raspunsuri la intrebarea 25- „Faci parte dintr-o organizatie/ asociatie a
studentilor?”, 79% dintre acestia NU sunt membri ai unei astfel de organizatii/asociatii, pe cand doar
19% dintre ei au raspuns DA. Intrebarile 26 si 27 se adreseaza doar celor care au raspuns DA la
intrebarea 25. Pentru modalitatea de inscriere in organizatie/asociatie exista o diferenta de numar de
raspunsuri, astfel ca numarul celor care au raspuns ca fac parte dintr-o organizatie este de 115 iar la
intrebarea „Care au fost modalitatile prin care te-ai inscris?”, sunt 170 de raspunsuri. Modalitatile sunt
exprimate in felul urmator: 41% au solicitat membrilor sa fie inclusi, 25% au fost prezentati de catre
colegi, 19% au ales varianta „NU RASPUND” iar alte variante de inscriere au fost: prin intermediul
facebook, completand un formular sau atunci cand s-au inscris la facultate au completat un formular de
inscriere in asociatia studenteasca. Evaluarea studentilor care fac parte dintr-o organizatie pe o scala de
la 1 la 5, privind nivelul de integrare in aceasta (1 deloc integrat, 5 foarte bine integrat), din 157 de
raspunsuri avem urmatoarele procente: 1- 12%, 2- 8%, 3- 20%, 4- 21% si 5- 37%.
Chiar daca procentul de interactiune zilnica si de cateva ori pe saptamana cu cei din seria/anul
lor, este unul mai mic fata interactiunea „ atunci cand este nevoie”, in procent de 57% studentii sustin ca
este necesar sa interactioneze cu toate seriile, 19% considera necesara interactiunea cu cei din aceeasi
serie iar 17% cu cei din ani diferiti.
16
Intrebarile 29 si 30 fac referire la dezvoltarea relatiilor profesionale inca din perioada facultatii si
in proportie de 92% studentii considera folositoare pe viitor legaturile dintre ei si colegii lor, iar
beneficiile cele mai mari pe care le pot avea din aceste legaturi profesionale formate din facultate sunt:
47% un stil de lucru in echipa deja format, 24% incredere in profesionalismul echipei, 10% relatia de
prietenie, 9% maturitatea relatiei castigata in timp.
Iar in ceea ce priveste interesul studentilor UMFCV de a deveni voluntari pentru a sustine
sistemul medical sau pentru a ajuta persoanele izolate la domiciliu in timpul pandemiei, in proportie de
38% au raspuns cu DA- sunt interesati, 30-31% - Nu, 23-24% Nu stiu.
17
5. Interpretarea rezultatelor si concluziile cercetarii cantitative
In urma interpretarii rezultatelor din chestionar, prima ipoteza formulata care se refera la
rezisenta la schimbare a studentilor privind modalitatile de lucru si predare prin intermediul canalelor
digitale, in mediul online, se infirma. Repondentii, in proportie de 35,9% au reusit sa se adapteze foarte
bine la modalitatea de predare online, in proportie de 27% s-au adaptat bine iar 23,6% au ales nivelul
mediu de adaptare. In ciuda faptului ca acestia au intampinat dificultati precum : „Prea mult timp
petrecut in fata calculatorului” – 46,8%, „nu ma pot concentra” – 20%, sau situatii particulare precum
„nu inteleg bine anumite informatii daca nu sunt demonstrate”, „lipsa contactului direct cu materialele
de lucru (anatomie)”, „conexiunea la internet slaba”, „lipsa relatiei interumane”, „Uneori ni se cere
camera web insistent si astfel simt o invadare a spatului personal. Este jenant pentru ca nu am un decor
al incaperii placut.” , peste 65% au ales bine si foarte bine la intrebarea „Ai reusit sa te acomodezi la
modalitatea de predare a cursurilor si seminarilor online
Intrebati daca le place sa faca activitati si cursuri online 47,9% au raspuns DA, iar 38,6 au
raspuns NU. Procentul celor carora nu le place sa urmeze cursuri online, desi este mai mic decat al celor
carora le place, nu este de neglijat.
Pentru validarea celei de-a doua ipoteza – „deficienta comunicarii in educatia formala generata
de forma de predare online”, am urmarit sa aflam care sunt canalele de transmitere a informatiei pe
care le acceseaza studentii , in afara de platforma de predare. Pentru aceasta avem informatii precum:
58,5% dintre repondenti au aflat detaliile despre festivitatea de deschidere a anului universitar de pe
site-ul universitatii iar 20% de la colegi. Pentru mentinerea relatiei educationale si informarii, in
proportie de 46,9% este accesat site-ul Universitatii, 22,6% dintre sudenti folosesc chat-uri in retele de
socializare (Facebook, Whatsapp), 19,3% site-uri precum: Youtube, Facebook, Instagram, Google,
Linkedin etc., iar 9,5% folosesc E-mail-ul.
Informatii precum cele legate de reglementarile in vigoare (masuri sanitare, modalitati de
functionare a noului an universitar), in contextul pandemiei, primele 3 canale de furnizare a acestora au
fost cadrele didactice (463 alegeri- 76%), colegii (375 alegeri- 61%), internetul (359 alegeri- 59%).
Aprecierea calitatii primirii acestor informatii au fost bune (31,4%), satisfacatoare (30,1%) si foarte bune
(26,5%).
Referitor la nevoia de clarificare si feedback cu privire la cursuri si activitati, studentii apeleaza
cel mai des la colegii acestora (35%), urmat de interactiunea cu profesorii (28,5%). Avand in vedere
16,5% cauta pe internet si 15,5% se documenteaza din carti, putem observa ca interactiune cu profesorii
si colegii este o nevoie importanta pe care acestia o gestioneaza folosind mijloacele de comunicare la
distanta.
Aceasta interactiune intre colegi se face intr-un procent ridicat cu cei din grupa lor, comunicand
zilnic 53,2%, de mai multe ori pe saptamana- 19,6%. 25,7% comunica doar atunci cand este nevoie.
18
Pentru aceia care fac parte din seria/anul lor interactiunea se modifica avand 56,2% atunci cand este
nevoie, 17,2 % zilnic si 17,1% de mai multe ori pe saptamana iar 8% nu comunica deloc.
Spatiul diferit menit sa separe viata profesionala de cea educationala, colegii si intalnirea cu
profesorii, toate acestea ocupa 54,7% in ceea ce le lipseste stundentilor din interactiunea fata in fata.
17,3% au nevoie de spatiu delimitat iar 14,8% duc dorul colegilor. Privind din prisma comunicarii
eficiente aceste informatii ne indica nevoia studentului de a separa planurile pentru eficientizarea
invatarii.
A doua ipoteza legata de deficienta de comunicare in educatia formala, generata de forma de
predare online, este invalidata. Studentii au reusit sa se adapteze la modalitatile de comunicare si
predare in mediul online. Existand diferente intre modalitatea convetionala (fata in fata), si cea
digitalizata, nevoia de diferentiere a spatiului destinat invatarii si nevoia de interactiune fizica cu
oamenii si materialele specifice practicarii medicinei, totusi nivelul de eficienta a comunicarii este de
peste 50%.
Cea de-a treia ipoteza care se refera la stresul generat de utilizarea internetului si canalelor
digitale un timp mai indelungat. Este confirmata prin simptomele pe care acestia le prezinta :oboseala si
dureri de ochi – cu peste 300 de alegeri (53%-56%) , se concentreaza greu - peste 250 de alegeri (46%),
iar cand vine vorba de perioada pe care reusesc sa ramana concentrati in jur de 60% spun ca intre
45minute si o ora. Totusi intrebati daca se simt stresati din cauza timpului alocat mediului online 201
(33%), persoane au raspuns DA iar 193 (31%), NU.
19
ANEXA 1- chestionar
Centrul de consiliere si orientare profesionala din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie
din Craiova si-a propus sa ajute la optimizarea relatiei dintre student si universitate. Avand in vedere ca
este o perioada dificila pentru noi toti, prin acest chestionar dorim sa aflam care este impactul predarii
prin canale digitale asupra voastra, studenti in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova.
Scopul este de a eficientiza aceasta forma de predare in mediul online.
Completarea acestui chestionar se face in mod anonim. Te rugam sa citesti intrebarile si
raspunsurile de mai jos si sa bifezi casuta din dreptul raspunsurilor care ti se par cele mai potrivite. Prin
completarea chestionarului iti exprimi acordul de a participa la cercetarea noastra. Iti garantam
confidentialitatea si vom folosi raspunsurile in scopul mai sus mentionat.
Varsta:
Sex:
Nationalitate:
An universitar:
Serie:
Grupa:
1. Ai participat la festivitatea de deschidere a noului an universitar organizata in mediul online?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
d. Nu raspund
2. Cum ai aflat detaliile despre acest eveniment?
a. De pe site-ul Universitatii
b. De pe alte canale din online (Youtube, Facebook, Instagram, Google, Linkedin)
c. De la colegi
d. Din acest chestionar
e. Nu stiu
f. Nu raspund
3. Care sunt canalele alternative pe care le accesezi in vederea informarii si mentinerii relatiei
educationale pentru a te informa si a ramane activ? (in afara de platforma Webex)
a. Site-uri precum: Youtube, Facebook, Instagram, Google, Linkedin etc.
b. Site-ul Universitatii
20
c. Chat-uri in retelele de socializare: Facebook, Whatsapp
d. E-mail
e. Nu stiu
f. Nu raspund
4. Ai fost informat cu privire la reglementarile in vigoare (masuri sanitare, modalitatile de functionare a
noului an universitar), in contextul pandemiei?
a. Da (bifati mediile prin care v-au fost transmise)
Cadre didactice
Colegi Secretariat Internet Telefonic E-mail Altele
b. Nu
c. Nu stiu
d. Nu raspund
5. Cum apreciezi calitatea primirii informatiilor anterior mentionate (reglementarile in vigoare-masuri
sanitare, modalitatile de functionare a noului an universitar):
a.
Foarte slaba Slaba Satisfacatoare Buna Foarte buna
b. Nu stiu
c. Nu raspund
6. Ai reusit sa te acomodezi la modalitatea de predare a cursurilor si seminarilor online?
a.
Deloc Putin Mediu Bine Foarte Bine
b. Nu stiu
c. Nu raspund
7. Care sunt dificultatile pe care le intampini in ceea ce priveste participarea la activitati/cursuri online?
a. Nu am acces la internet/calculator
b. Nu am un mediu adecvat pentru asta
c. Nu ma pot concentra
d. Este multa galagie in jurul meu
e. Petrec prea mult timp in fata calculatorului
f. Altele: __________________________
g. Nu stiu
h. Nu raspund
8. De cand a inceput pandemia, ai petrecut mai mult timp in mediul online?
21
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
d. Nu raspund
9. Consideri ca timpul alocat mediului online te afecteaza?
a. Da (bifati afirmatiile adevarate cu DA si cele false cu NU)
Ma dor ochii
Ma simt stresat
Ma doare capul
Ma simt obosit
Ma concentrez greu
Nu pot sa devin creativ
Ma simt singur/ izolat
Ma simt agitat si iritat
b. Nu
c. Nu stiu
d. Nu raspund
10. Selecteaza afirmatiile corecte in contextul familiei tale:
a.
Imi respecta programul de liniste pentru activitatile educationale
Ma sustine emotional in vederea indeplinirii sarcinilor educationale
Ma sustine financiar in vederea indeplinirii sarcinilor educationale
Petrecem mai mult timp impreuna si acesta este un factor de stres pentru mine
Avem mai mult timp de interactiune si asta ma bucura
As prefera sa fiu la camin, alaturi de colegii mei
As prefera sa fiu mai mult acasa, alaturi de familia mea
b. Nu stiu
c. Nu raspund
11. Pe ce perioada reusesti sa ramai concentrat dintr-o sesiune online de curs sau activitate practica?
a. 45 min
b. 1h
c. 1h30min
d. 2-3 h
e. Nu stiu
f. Nu raspund
12. Consideri ca sunt necesare pauzele in timpul unei sesiuni video de curs/ activitate?
a. Pauza dupa o ora
b. Mai multe pauze
c. Nu este nevoie de pauze, prefer sa se termine mai repede
22
d. Nu stiu
e. Nu raspund
13. Pentru o interactiune mai eficienta, este nevoie ca studentii sa aiba camerele video deschise, pe
parcursul unei activitati didactice?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
d. Nu raspund
14. Daca este obligatorie camera video deschisa in timpul activitatii didactice:
a. Ma deranjeaza
b. Mi se pare ca imi afecteaza intimitatea
c. Nu am nicio problema cu asta
d. Ma ajuta sa fiu atent(a)
e. Consider ca este necesara aceasta obligativitate
f. Nu stiu
g. Nu raspund
15. Care sunt elementele care iti distrag atentia de la curs, cel mai des?
a. Facebook, Whatsapp, Instagram
b. Zgomotele din jurul meu
c. Televizorul
d. Dorinta de a face altceva
e. Persoanele cu care locuiesc
f. Altele________________
g. Nu stiu
h. Nu raspund
16. Avand in vedere eficienta cadrelor didactice in a preda in mediul online, cat de multumit esti?
a.
Total nemultumit Nemultumit Satisfacut Multumit Foarte Multumit
b. Nu stiu
c. Nu raspund
17. Ce iti lipseste cel mai mult din interactiunea fata in fata, de la universitate?
a. Intalnirea cu profesorii
b. Colegii
c. Un spatiu diferit menit sa separe viata persoanala de cea educationala
23
d. Toate variantele de mai sus (a-c)
e. Nu stiu
f. Nu raspund
18. Iti place sa faci cursuri si activitati practice online?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
d. Nu raspund
19. Comportamentul cadrelor didactice in general poate fi caracterizat de urmatoarele afirmatii:
a.
Sunt dezinteresate
Sunt prezente in a ne oferi sprijin
Ne dau mai multe teme
Ne inteleg si NU pun presiune pe noi
Se straduiesc sa ne mentina antentia
Ne invita sa punem intrebari si ne raspund
Sunt interesate de nivelul nostru de intelegere
Respecta timpul alocat cursului
Folosesc prezentari powerpoint sau alte suporturi vizuale pentru informatiile transmise
Explica intr-un mod coerent si usor de inteles
Ne invita sa relationam
b. Nu stiu
c. Nu raspund
20. In afara de interactiunea de la cursuri/activitati, exista si alte forme de mentinere a legaturii cu
cadrele didactice?
a. Da
Telefon
Grupuri in retelele de socializare
Altele
b. Nu
c. Nu stiu
d. Nu raspund
21. Daca ai putea schimba ceva la modalitatea de desfasurare a cursurilor/activitatilor online, ar fi?
a. Schimbarea platformei de predare actuale
b. Modul in care predau profesorii
c. Programul
24
d. Altul ________________
e. Nu stiu
f. Nu raspund
22. Atunci cand ai nevoie de clarificari sau de feedback cu privire la cursuri/activitati:
a. Intreb profesorii
b. Apelez la colegi
c. Caut pe internet
d. Ma documentez din carti
e. Vorbesc cu prieteni
f. Altele __________________
g. Nu stiu
h. Nu raspund
23. Cat de des interactionezi cu colegii de la grupa ta?
a. Zilnic
b. De mai multe ori pe saptamana
c. Atunci cand este nevoie
d. Nu interactionez
e. Nu stiu
f. Nu raspund
24. Cat de des interactionezi cu colegii din seria/anul tau?
a. Zilnic
b. De mai multe ori pe saptamana
c. Atunci cand este nevoie
d. Nu interactionez
e. Nu stiu
f. Nu raspund
25. Faci parte dintr-un organizatie/ asociatie a studentilor?
a. Da
b. Nu ( mergi la intrebarea 28)
c. Nu stiu
d. Nu raspund
26. Care au fost modalitatile prin care te-ai inscris?
a. Colegii m-au prezentat
b. Cu ajutorul profesorilor
c. Am solicitat membrilor sa fiu inclus in grup
d. Altele____________________
25
e. Nu stiu
f. Nu raspund
27. In ce masura consideri ca ai reusit sa te integrezi in organizatie/asociatie?
a.
Deloc integrat Putin integrat Integrat Bine integrat Foarte bine integrat
b. Nu stiu
c. Nu raspund
28. Crezi ca este necesar ca studentii sa interactioneze :
a. Cu cei din aceeasi serie
b. Cu toate seriile
c. Cu cei din ani diferiti
d. Nu este necesar
e. Nu stiu
f. Nu raspund
29. Consideri ca sunt folositoare pe viitor, in viata profesionala, legaturile dintre tine si colegii tai?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
d. Nu raspund
30. Care crezi ca sunt cele mai mari beneficii ale unor legaturi profesionale formate in facultate?
a. Familiaritatea din relatie
b. Un stil de lucru in echipa deja format
c. Maturitatea relatiei, castigata in timp
d. Increderea in profesionalismul echipei
e. Relatia de prietenie
f. Nu stiu
g. Nu raspund
31. Ai fi interesat sa devii voluntar pentru a sustine sistemul medical in timpul pandemiei?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
d. Nu raspund
32. Ai fi interesat sa devii voluntar pentru a ajuta persoanele izolate la domiciliu in timpul pandemiei?
26
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
d. Nu raspund
33. OBSERVATII! - Daca vrei sa ne transmiti observatiile tale, alegeti una dintre temele urmatoare :
a. Cel mai important lucru invatat in perioada pandemiei
b. Cel mai important lucru pe care vrei sa il stie profesorii despre tine
c. Cum vrei sa se desfasoare evaluarea cunostintelor
27
ANEXA 2 –grafice raspunsuri
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
