STUDIU DE FUNDAMENTARE A DECIZIEI DE DELEGARE DE … · 2009. 7. 4. · Iluminatul electric artificial constituie în prezent una dintre componentele esen Ńiale realiz ării unor

19

ANEXA 1

PRIMARIA MUNICIPIULUI SATU MARE

Nr. 41363 din 17.10.2008

STUDIU DE FUNDAMENTARE A DECIZIEI DE DELEGARE DE GESTIUNE PRIN

CONCESIONARE A SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC AL MUNICIPIULUI SATU

MARE

- SATU MARE, octombrie 2008 –

20

CUPRINS 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND ILUMINATUL PUBLIC ..................................................3

1.1. Temei legal.Legislatie aplicată.................................................................................................3 1.2. Scurt istoric...............................................................................................................................4 1.3. DefiniŃii. NoŃiuni tehnice privind iluminatul public.................................................................4 1.4. Reglementari tehnice actuale privind iluminatul public...........................................................6 1.5. Aspecte juridice ale exploatării şi dezvoltării sistemelor de iluminat public..........................9

2. FEZABILITATEA TEHNIC Ă A PROIECTULUI DE CONCESIONARE A ILUMINATULUI PUBLI C AL MUNICIPIULUI SATU MARE ...............................................................................................................................................11

2.1. SituaŃia tehnică actuală ...........................................................................................................11 2.2. Măsuri tehnico-organizatorice privind dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public 14

3. FEZABILITATEA ECONOMIC Ă ŞI FINANCIAR Ă A PROIECTULUI DE CONCESIONARE A ILUMINATULUI PUBL IC AL MUNICIPIULUI SATU MARE ................................................................................................16 3.1. SituaŃia financiară (analiza costurilor) ...................................................................................16 3.2. Prognoza costurilor iluminatului în condiŃiile aplicării măsurilor tehnico-organizatorice propuse 19

4. ASPECTE DE MEDIU, ASPECTE SOCOALE ŞI ASPECTE INSTITU łIONALE ALE PROIECTULUI DE CONCESIONARE A ILUMINATULUI PUBLIC DIN MUNICIPIUL SATU MARE .............................................49

5. CONCLUZII ŞI RECOMAND ĂRI ..........................................................................................50

ANEXE

Anexa 1- Detalii din sistemul de iluminat public existent in Municipiul Satu Mare.................53 Anexa 2- Matricea preliminară de repartiŃie a riscurilor de proiect...........................................53

21

Capitolul 1

ASPECTE GENERALE PRIVIND ILUMINATUL PUBLIC

1.1. Temei legal. Legisla Ńie aplicat ă

- Legea nr. 215/2001, actualizată şi republicată, privind administraŃia publică locală;

- Legea nr. 213/1993, actualizată, privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;

- H.G. nr. 967/2002 privind atestarea inventarului domeniului public al municipiului Satu Mare;

- O.U.G. nr. 34/2006, actualizată, privind atribuirea contractului de achiziŃie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a

contractelor de concesiune de servicii;

- H.G. nr. 925/2006, pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziŃie publică din

O.U.G. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziŃie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de

concesiune de servicii;

- H.G. nr. 1337/2006 privind completarea H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea

contractelor de achiziŃie publică din O.U.G. nr. 34/2006;

- ORDINUL nr. 155/2006 al Preşedintelui A.N.R.M.A.P. privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziŃie publică;

- H.G. nr. 71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări

publice şi a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziŃie publică, a

contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii

- O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică

22

- Legea nr. 230 din 07 iunie 2006 - Legea serviciului de iluminat public.

- Ordinul 86 din 20 martie 2007 – pentru aprobarea regulamentului cadru al serviciului de iluminat public

1.2. Scurt istoric

Unul din cele mai vechi oraşe din nord-vestul Ńării, situat la 13 km de graniŃa cu Ungaria şi la 27 km de graniŃa cu Ucraina, Municipiul Satu Mare îşi are originile în negura vremurilor, primele dovezi datând din epoca pietrei şi a bronzului. În secolul X d.c., Satu Mare este menŃionat în cronica lui Anonimus sub numele de Castrum Zotmas în care, la 1006, s-au aşezat colonişti teutoni şi puŃin mai târziu, colonişti germani. După anul 1543, cetatea Satu Mare intră în posesia familiei Bathory, iar în 1562 este asediată de armatele otomane care veneau de la Buda şi de la Timişoara. Urmează, apoi, asediul habsburgilor, care după cucerirea cetăŃii, o reconstruiesc după modelul fortificaŃilor italiene în formă de pentagon cu cinci bastioane. Începutul secolului al XVIII-lea reprezintă şi începutul urbanizării cetăŃii medievale, care primeşte, în anul 1721, titlul de oraş liber crăiesc. Dezvoltarea urbanistică impune, în 1823, înfiinŃarea Comisiei de sistematizare a oraşului, iar după anul 1850 apar primele intreprinderi industriale, între care şi cunoscuta Fabrică Unio. Tot în această perioadă se construiesc căi ferate, Satu Mare devenind un important nod feroviar.

După încheierea primului război mondial, oraşul Satu Mare se dezvoltă ca oraş românesc în toate domeniile vieŃii economice, sociale şi culturale, iar municipialitatea investeşte în şcoli, spitale, construcŃii publice şi căi de comunicaŃii. Se dezvoltă şi comerŃul şi sistemul bancar, iar în 1929 se înfiinŃează Camera de ComerŃ şi Industrie şi Bursa de Mărfuri. După ocupaŃia hortistă dintre anii 1940 – 1944, oraşul Satu Mare a revenit pe teritoriul României cunoscând o dezvoltare tipic comunistă până în anul 1989. După anul 1990 şi în Municipiul Satu Mare a început reconstrucŃia instituŃiilor democratice şi dezvoltarea economiei de piaŃă, oraşul devenind în prezent un puternic centru economic, social – cultural şi educaŃional. Dar, cum pentru un oraş modern, iluminatul public reprezintă unul dintre criteriile de calitate ale civilizaŃiei, reabilitarea iluminatului public în Municipiul Satu Mare, realizarea unui iluminat public modern va crea o mai bună exprimare estetică a personalităŃii acestui vechi şi frumos oraş şi va genera condiŃii mai bune pentru desfăşurarea activităŃii populaŃiei atât prin scăderea riscurilor de accidente rutiere, cât şi prin scăderea numărului de agresiuni împotriva cetăŃenilor. Totodată, modernizarea iluminatului public va conduce la substanŃiale economii în bugetul municipalităŃii, banii câştigaŃi prin reducerea consumului de energie electrică putând fi dirijaŃi spre alte sectoare ale administraŃiei municipale.

23

1.3. Defini Ńii. No Ńiuni tehnice privind iluminatul public

În conformitate cu Legea serviciului de iluminat public nr. 230/7 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial nr.517/ 15 iunie 2006 si ordinul 86 din 20 martie 2007 pentru aprobarea regulamentului cadru al serviciului de iluminat public, publicat în Monitorul oficial nr. 320 din 14 mai 2007, se defineşte următoarea terminologie specifică serviciului de iluminat public. a) Aparat/corp de iluminat – aparat care serveşte la distribuŃia, filtrarea şi transmisia luminii produse de una sau mai multe lămpi către

exterior, care cuprinde toate dispozitivele necesare fixării şi protejării l ămpilor, circuitelor auxiliare şi componentelor electrice de conectare la reŃeaua de alimentare, care asigură amorsarea şi funcŃionarea stabilă a surselor de lumină.

b) Autoritate competentă – Autoritatea NaŃională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, denumită A.N.R.S.C.

c) Autoriza Ńie – act juridic, eliberat de autoritatea competentă, prin care se certifică capabilitatea unei persoane juridice de a desfăşura activităŃi specifice serviciului public de iluminat, în vederea participării la o licitaŃie publică, pentru concesionarea unui serviciu public de iluminat.

d) Caracteristici tehnice – totalitatea datelor şi elementelor de natură tehnică, referitoare la o instalaŃie sau la un sistem de iluminat. e) Echipament de măsurare – aparatura şi ansamblul instalaŃiilor care servesc la măsurarea parametrilor serviciului furnizat. f) Exploatarea/utilizarea sistemului de iluminat public – ansamblu de operaŃiuni şi activităŃi executate pentru asigurarea continuităŃii şi

calităŃii serviciului de iluminat public în condiŃii tehnico – economice şi de siguranŃă corespunzătoare. g) Grad de asigurare în furnizare – nivel procentual de asigurare a furnizării serviciului necesar utilizatorului, într-un interval de timp,

precizat în anexa la contractul de furnizarea / prestarea serviciilor de iluminat public. h) Indicatori de performan Ńă generali – parametri ai serviciului prestat, pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate, urmăriŃi de

la nivelul operaŃiunilor şi care reprezintă condiŃii de acordare sau de retragere a licenŃei, dar pentru care nu sunt prevăzute penalizări în contractele de delegare de gestiune în cazul nerealizării lor.

i) Indicatori de performan Ńă garantaŃi – parametri ai serviciului prestat pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate şi pentru care sunt prevăzute penalizări în licenŃă sau în contractele de delegare de gestiune sau de concesiune, în cazul nerealizării lor.

j) LicenŃă – act juridic şi tehnic, emis de autoritatea competentă, prin care se acordă o permisiune unei persoane juridice română sau străină, de exploatare comercială a iluminatului public şi/sau de furnizare a serviciului de iluminat public.

k) Operator (prestator) – persoană juridică titulară a unei licenŃe de furnizare – prestare, emisă de ANRSC care asigură prestarea serviciului de iluminat public.

24

l) Servicii de iluminat public – activităŃi de utilitate publică şi de interes economic şi social general, aflate sub autoritatea administraŃiei publice locale, care au drept scop asigurarea iluminatului căilor de circulaŃie auto, arhitectural, pietonal, ornamental festiv, prestate în perimetrul unei unităŃi administrativ-teritoriale.

m) Sistem de iluminat al căilor de circulaŃie – sistem de iluminat destinat exclusiv căilor de circulaŃie mixte (auto, ciclişti, pietoni) sau separate, pentru cele trei categorii.

n) Sistem de iluminat arhitectural – sistem de iluminat destinat exclusiv pentru valorificarea prin iluminat a unor monumente de artă sau istorice ori a unor obiective de importanŃă publică şi / sau culturală pentru o comunitate locală.

o) Sistem de iluminat pietonal – sistem de iluminat destinat exclusiv căilor de circulaŃie pietonală. p) Sistem de iluminat ornamental pentru parcuri şi zone similare – sistem de iluminat funcŃional destinat, în principal, asigurării

circulaŃiei şi securităŃii pietonilor în parcuri, spaŃii de agrement, pieŃe, târguri, care poate fi uneori combinat şi cu componente decorative, de efect vizual.

q) Sistem de iluminat ornamental festiv – sistem de iluminat utilizat cu precădere în perioada sărbătorilor legale, la comemorări şi alte evenimente festive, având ca rol punerea în valoare a unor aspecte semnificative proprii acestora.

r) Sursă de lumină / lampă – obiectul sau suprafaŃa care emite radiaŃii optice în mod vizual vizibile produse prin conversie de energie şi care se caracterizează printr-un ansamblu de proprietăŃi energetice, fotometrice şi/sau mecanice.

s) Tablou electric de alimentare, distribuŃie, conectare/deconectare – ansamblu fizic unitar ce poate conŃine, după caz, echipamentul de protecŃie, comandă, automatizare, măsură şi control, protejate împotriva accesului accidental, destinat sistemului de iluminat.

t) Utilizatori – autorităŃile administraŃiei publice locale în calitate de reprezentanŃi ai membrilor comunităŃii locale. Iluminatul electric artificial constituie în prezent una dintre componentele esenŃiale realizării unor condiŃii normale de viaŃă (muncă,

odihnă, divertisment, circulaŃie etc. ). Criteriul principal de apreciere a unui sistem de iluminat modern este realizarea unui microclimat luminos confortabil şi eficient, în

condiŃiile unui consum minim de energie electrică, unei utilizări intensive a iluminatului natural, unor costuri de investiŃie minime etc. Iluminatul public al unei localităŃi urbane - ca activitate de utilitate publică şi de interes economic şi social general - are drept scop

asigurarea iluminatului căilor de circulaŃie auto (rutiere) şi pietonale precum şi iluminatul arhitectural, ornamental şi ornamental festiv în perimetrul unităŃii administrativ-teritoriale respective.

1.4. Reglement ări tehnice actuale privind iluminatul public

25

Principalele obiective ale iluminatului public urban sunt (Tab. 2.1): - securitatea traficului rutier nocturn; - securitatea persoanelor şi bunurilor; - ambianŃă plăcută şi confort luminos în absenŃa luminii naturale; - estetica urbană.

Tabel 2.1. Obiective ale iluminatului exterior

Obiectiv Zona de iluminat Securitatea

traficului Securitatea persoanelor

AmbianŃă şi confort

Estetica urbană

Artere rutiere principale *** *** * * Artere rutiere

locale *** *** ** * Zone

rezidenŃiale Parcări *** *** * *

Acces pietoni * *** ** ** Complexe comerciale Acces pietoni şi

vehicule *** *** ** **

Străzi comerciale; Terase

** ** *** **

Parcuri şi grădini * *** *** *** Fântâni * * *** ***

Zone publice

Clădiri şi monumente

* * ** ***

Zone industriale ** *** * * Ponderea şi importanŃa acestor obiective diferă în funcŃie de zona iluminată: pentru artere rutiere principale, secundare, locale, parcări,

căi de circulaŃie pietonală etc securitatea traficului auto şi siguranŃa persoanelor (pietonilor) sunt primordiale. Pentru zone publice:

26

complexe comerciale, terase, parcuri şi grădini, fântâni, clădiri şi monumente, obiectivele privind asigurarea ambianŃei şi confortului luminos, realizarea cerinŃelor de estetică urbană predomină.

Din punct de vedere luminotehnic, calitatea unei instalaŃii de iluminat exterior este determinată de următorii parametrii: - nivelul de luminanŃă (L) şi de iluminare (E); - uniformitatea repartiŃiei luminanŃelor şi iluminării; - factorul de orbire; - redarea culorilor. În conformitate cu prevederile normativelor tehnice internaŃionale (CIE 115/1995) şi naŃionale (SR 13433/1999 ) actuale în vigoare,

parametrii luminotehnici recomandaŃi pentru căile de circulaŃie rutieră, pentru fiecare dintre clasele de trafic (M1÷M5) sunt prezentaŃi în Tab. 2.2, iar pentru căile de circulaŃie pietonală, corespunzător claselor (P1÷P7), în Tab. 2.3.:

Tabelul 2.2. Clasele de iluminat în funcŃie de caracteristicile drumurilor şi parametrii luminotehnici

Nr. crt.

Caracteristicile drumului Trafic Clasa Lmed

minim [cd/m2]

U0(L) minim

Ul(L) minim

1 Drum cu trafic de mare viteză.

Densitatea de trafic.

mare mediu mic

M1 M2 M3

2 1.5 1

0.4 0.4 0.4

0.7 0.7 0.7

2 Drum cu trafic de viteză mărită. Controlul traficului şi separarea

diferitelor tipuri de trafic.

slab bun

M1 M2

2 1.5

0.4 0.4

0.7 0.7

3 Drumuri urbane importante.

Controlul traficului şi separarea diferitelor tipuri de trafic.

bun slab

M1 M3

2 1

0.4 0.4

0.7 0.7

4

Străzi de acces la străzi şi şosele importante. Controlul traficului şi separarea diferitelor tipuri de

trafic.

bun slab

M4 M5

0.75 0.5

0.4 0.4

- -

27

Tabelul 2.3. Clase de iluminat şi parametrii luminotehnici pentru traficul pietonal

Nivelul ilumin ării Nr.

crt. Caracteristicile arterei Clasa de

iluminat Emed Emin

- - [lx] [lx] 1 Străzi foarte circulate P1 20 7.5

2 Străzi cu trafic intens pietonal sau cu ciclişti P2 10 3

3 Străzi cu trafic mediu pietonal sau cu ciclişti P3 7.5 1.5

4 Străzi cu trafic redus pietonal sau cu ciclişti P4 5 1

5 Străzi cu trafic pietonal redus, dar cu zone

arhitecturale deosebite P5 3 0.6

6 Străzi cu trafic pietonal foarte redus, dar cu zone

arhitecturale deosebite P6 1.5 0.2

7 Străzi pe care este necesară numai o orientare

generală P7 - -

unde: Lmed = luminanŃa medie pe suprafaŃa de rulare

U0(L) = Lmin/Lmed = uniformitatea generală a luminanŃei Ul(L) = Lmin/Lmax = uniformitatea longitudinală a luminanŃei. Emed/Emin = iluminarea medie/minimă.

Pentru evitarea efectului de orbire fiziologică asupra observatorului, la dimensionarea instalaŃiilor de iluminat este necesar să se ia

următoarele măsuri: - limitarea intensităŃii luminoase a corpurilor de iluminat în direcŃia observatorului; - adoptarea unor valori corespunzătoare pentru unghiul de protecŃie vizuală (min. π/6); - amplasarea corpurilor de iluminat la înălŃimi corelate cu tipul sursei de lumină şi cu valoarea fluxului luminos emis (Tab. 2.4).

28

Tabelul 2.4. ÎnălŃimile minime de montare a surselor de iluminat [m]

Distribu Ńia luminoasă a surselor de lumină Fluxul luminos

[[[[lm]]]] Concentrată Semiconcentrată Largă

<5000 6 6 7.5

5000...10000 6 7.5 9

10000...15000 7.5 9 10.5

>15000 9 10.5 12

Alegerea adecvată a spectrului de culoare a surselor de lumină utilizate are o importanŃă deosebită doar la iluminarea cu caracter

decorativ-arhitectural a arterelor comerciale, a monumentelor, clădirilor istorice etc, în scopul redării corecte a culorilor. Din punct de vedre constructiv, iluminatul public se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, numită

sistem de iluminat public şi compusă din: - corpuri de iluminat echipate cu surse electrice de lumină corespunzătoare; - console şi accesorii de montaj-fixare; - stâlpi de susŃinere a corpurilor de iluminat, respectiv a reŃelei de alimentare cu energie electrică; - reŃea electrică de joasă tensiune supraterană sau subterană, destinată iluminatului public; - posturi de transformare şi cutii de distribuŃie, echipamente de comandă, automatizare, măsurare şi control.

Corespunzător destinaŃiei, sistemele de iluminat public sunt: - sistem de iluminat pentru căi de circulaŃie mixte (auto, ciclişti, pietoni) sau separat pentru cele trei categorii de participanŃi la trafic; - sistem de iluminat arhitectural - destinat exclusiv pentru valorificarea prin iluminare a unor monumente de artă sau istorice, a unor

obiective de importanŃă publică şi/sau culturală; - sistem de iluminat ornamental pentru parcuri, spaŃii de agrement, pieŃe şi zone similare, asigurând circulaŃia şi siguranŃa pietonilor pe

timp de noapte; - sistem de iluminat ornamental festiv utilizat cu precădere în perioada sărbătorilor legale şi cu prilejul altor evenimente festive.

1.5. Aspecte juridice ale exploat ării şi dezvolt ării sistemelor de iluminat public

29

Gestiunea şi administrarea serviciilor de iluminat public, precum şi funcŃionarea, exploatarea şi întreŃinerea sistemelor de iluminat public intră în atribuŃia şi responsabilitatea exclusivă a autorităŃilor administraŃiei publice locale, conform prevederilor legale în vigoare: Legea Nr. 230 din 7 iunie 2006.

În sensul ordonanŃei menŃionate: • Serviciile de iluminat public, sunt activităŃile de utilitate publică şi de interes economic şi social general, aflate sub autoritatea

administraŃiei publice locale, care au drept scop asigurarea iluminatului rutier, arhitectural, pietonal, ornamental (parcuri, pieŃe, zone de agrement etc.) şi ornamental festiv, prestate în perimetrul unei unităŃi administrativ-teritoriale;

• Sistemul de iluminat public, este ansamblul alcătuit din aparate/corpuri de iluminat echipate cu surse de lumină corespunzătoare, amplasate într-o dispunere logică în scopul realizării unui mediu luminos confortabil şi/sau funcŃional şi/sau estetic, capabil să asigure desfăşurarea în condiŃii optime a unei activităŃi / a unui spectacol / a unui sport / a circulaŃiei / a unui efect luminos estetic – arhitectural şi altele.

Organizarea serviciilor de iluminat public, condiŃiile tehnice de funcŃionare, exploatare şi întreŃinere, drepturile şi obligaŃiile operatorilor şi utilizatorilor etc., sunt reglementate prin Ordinul 86 din 20 martie 2007, pentru aprobarea REGULAMENTULUI-CADRU AL SERVICIILOR DE ILUMINAT PUBLIC.

Conform reglementărilor legislative în vigoare (Legea 230 din 7 iunie 2006 şi Ordinul 86 din 20 martie 2007), serviciile de iluminat public trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii de funcŃionare:

- continuitatea atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ; - adaptabilitatea la cerinŃele concrete, diferenŃiate în timp şi spaŃiu, ale comunităŃii locale; - satisfacerea judicioasă, echitabilă şi nepreferenŃială a tuturor membrilor comunităŃii locale; - respectarea standardelor minimale privind iluminatul public prevăzute de normele interne (SR 13433) şi ale UE (CIE 115/1995); - respectarea reglementărilor specifice în vigoare din domeniul transportului , distribuŃiei şi utilizării energiei electrice; - tarifarea pe bază de competiŃie; - administrarea şi gestionarea serviciului de iluminat public în interesul comunităŃii locale.

Organizarea şi desfăşurarea serviciilor de iluminat public urmăresc satisfacerea unor cerinŃe/nevoi de utilitate publică ale comunităŃii locale, şi anume:

- ridicarea gradului de civilizaŃie, a confortului şi a calităŃii vieŃii; - creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă în cadrul comunităŃii locale; - asigurarea siguranŃei circulaŃiei rutiere şi pietonale; - punerea în valoare a patrimoniului arhitectonic şi peisagistic al localităŃii;

30

- realizarea unei infrastructuri edilitare moderne; - funcŃionarea şi exploatarea în condiŃii de siguranŃă, rentabilitate şi eficienŃă economică a infrastructurii aferente.

Gestionarea serviciilor de iluminat public se poate face fie prin gestiune directă, fie prin gestiune delegată. Alegerea formei de gestiune se face prin hotărâri ale consiliilor locale; promovarea formelor de gestiune delegată constituie unul dintre obiectivele care se vor urmări cu precădere de către consiliile locale, conform Legii 230 din 7 iunie 2006, Art.9, lit.L.

Forma de gestiune delegată a serviciului de iluminat public prin concesionare asigură anumite avantaje tehnico-economice: - posibilitatea elaborării unei strategii unitare, pe termen lung, pentru exploatarea, întreŃinerea, modernizarea şi extinderea / dezvoltarea

sistemului de iluminat public; - optimizarea consumului de energie electrică în paralel cu îmbunătăŃirea calităŃii iluminatului public şi reducerea impactului asupra

mediului; - garantarea permanenŃei şi continuităŃii în funcŃionarea iluminatului public.

31

Capitolul 2

FEZABILITATEA TEHNIC Ă A A PROIECTULUI DE CONCESIONARE A ILUMINATULUI PUBLIC AL MUNICIPIULUI SATU MARE

2.1. Situa Ńia tehnic ă actual ă

Sistemul de iluminat public existent în municipiul Satu Mare a fost proiectat şi realizat în conformitate cu prescripŃiile Normativului republican PE.136/1988 (în vigoare înainte de anul 1990), la parametrii tehnico funcŃionali inferiori cerinŃelor de performanŃă actuale agreate pe plan internaŃional (Normativul CIE 115/1995).

Deoarece diferenŃele între criteriile CIE standardizate în România prin SR EN 13433/1999, şi normativul PE 136 sunt esenŃiale, abordarea unor ample acŃiuni de modernizare şi reabilitare a iluminatului public din Municipiul Satu Mare era absolut necesară. Dar, în perioada de după 1990 şi până în prezent, procesul de modernizare a iluminatului public a cunoscut o evoluŃie destul de lentă şi sporadică în cadrul contractelor încheiate de Primăria Municipiului Satu Mare pentru mentenanŃa şi întreŃinerea în exploatare a sistemului de iluminat public existent.

În prezent, sistemul de iluminat public din Municipiul Satu Mare este un ansamblu de instalaŃii şi echipamente vechi şi noi (reabilitate şi/sau modernizate), caracterizat prin neomogeniate, diversitate şi neuniformitate atât din punct de vedere constructiv cât şi din punct de vedere funcŃional.

Principalele aspecte relevante din punct de vedere tehnic şi cantitativ pentru evaluarea stadiului actual al sistemului de iluminat public din Municipiul Satu Mare sunt următoarele:

1. Lungimea totală a reŃelelor de iluminat public existente : cca. 288 km; 2. Număr total de artere, străzi, alei, pieŃe, parcuri etc. : 368 încadrate – funcŃie de caracteristicile drumului şi parametrii luminotehnici

prescrişi, având aparatele de iluminat împărŃite pe clase de iluminat, după cum urmează: • 755 aparate de iluminat pentru clasa ME1 • 590 aparate de iluminat pentru clasa ME2

32

• 920 aparate de iluminat pentru clasa ME3 • 1230 aparate de iluminat pentru clasa ME4 • 860 aparate de iluminat pentru clasa ME5 • 770 aparate de iluminat (15%) – iluminat parcuri, gradini publice şi alte trasee pietonale

fără clasificare – 27 pieŃe, parcuri, faleza, pasarela CF etc. Din numărul total de străzi ale Municipiului Satu Mare, un număr de 25 de străzi nu beneficiază în prezent de iluminat public,

respectiv: - fără reŃea de iluminat – 19 străzi; - cu reŃea de iluminat incompletă, nefuncŃională – 6 străzi

(fără corpuri de iluminat, fără surse electrice de lumină).

2. Număr total de stâlpi de susŃinere : 5496 buc., din care: - stâlpi din beton (tip SV,SE,SCP etc) : 4033 buc - stâlpi din metal (tip Rutier, Ornamental. etc.) : 1325 buc. - Stâlpi din lemn : 53 buc - Stâlpi (alte tipuri): 85 buc.

3. Număr total de corpuri de iluminat existente: 5126 buc., din care :

- corpuri de iluminat rutier (stradal): - tip NORIS - 1030 buc. - tip MALAGA – 549 buc - tip PVB - 1126 buc - tip ESTORIL - 120 buc - tip PVSB - 1181 buc - tip TRAFIC VISION –156 buc.

TOTAL CIL. VECHI : 3337 BUC (65%) - tip MEDIO - 74 buc. - tip LUXTEN – 2 buc.

TOTAL CIL.NOI : 901 buc (17,6%) şi respectiv corpuri de iluminat ornamental:

- tip TRONCONIC – 472 buc. - tip GLOBULUX – 209 buc. - alte tipuri – 207 buc.

TOTAL CIL. ORNAMENTAL : 888 buc (17,4%)

33

Corpurile de iluminat existente – în majoritate de tip vechi (65%), unele cu o vechime de peste 30 de ani, au parametrii optici,

electrici şi mecanici total necorespunzători pentru cerinŃele actuale: - dispersoare opacizate, crăpate sau lipsă; - grad de protecŃie foarte scăzut (IP 23 – compartiment aparataj /IP 43 – compartiment optic) la pătrunderea prafului şi apei de

ploaie. - Randament cu valori modeste (72% - 78%). - Eficacitate luminoasă scăzută (cca.50 lm/W, caracteristică lămpilor cu descărcări în vapori de mercur la înaltă presiune, care le

echipează; - Cheltuieli de întreŃinere inacceptabil de mari, lămpile înlocuindu-se chiar de patru ori pe an . Procesul de modernizare – abordat zonal, pe anumite tronsoane – a constat în principal în înlocuirea a cca. 17,5 % din vechile

corpuri de iluminat cu o nouă generaŃie de corpuri de iluminat având caracteristici optice, electrice şi mecanice în concordanŃă cu cerinŃele actuale:

- dispersoare din termoplaste (policarbonat) sau sticlă termorezistentă rezistente la radiaŃii UV; - reflectoare metalizate, cu geometrie complexă, capabile să realizeze curbe fotometrice optimizate; - carcase din materiale uşoare şi rezistente (termoplaste armate cu fibre); - grad de protecŃie ridicat (IP 43 – compartiment aparataj / IP 65 – compartiment optic) la pătrunderea prafului şi apei de ploaie; - randamente ridicate (85 % - 90%); - eficacitate luminoasă ridicată (cca. 100 lm/W) caracteristică lămpilor cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune care le

echipează; - cheltuieli de întreŃinere scăzute, corespunzător ratei de înlocuire a lămpilor arse la fiecare 3 – 4 ani;

4. Număr total de surse electrice de lumină (lămpi) existente : 5098 buc. Din care: - lămpi cu descărcări în vapori de Hg la înaltă presiune : 3095 buc (60,7%)

(PN=80 W – 15 buc.; 125 W – 995 buc.; 250 W – 2085 buc.) - lămpi cu descărcări în vapori de Na la înaltă presiune: 2003 buc (39,3%)

(PN=70 W – 78 buc.; 100 W – 170 buc.; 150 W – 1410 buc.; 250 W – 345 buc. Deşi lămpile cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune se caracterizează prin performanŃe funcŃionale ridicate:

- eficacitatea luminoasă : (90 – 100 – 120) lm/W;

34

- durata de funcŃionare (de viaŃă): (16.000 – 24.000) ore, în structura actuală a sistemului de iluminat public din Municipiul Satu Mare ponderea acestora este de numai 39,3 %.

Această situaŃie influenŃează negativ asupra costurilor de exploatare (consum mărit de energie electrică pentru realizarea microclimatului luminos corespunzător) şi asupra costurilor de întreŃinere (prin rata accelerată de înlocuire a lămpilor cu mercur ieşite din funcŃiune la expirarea duratei de viaŃă caracteristice de 6000 – 7500 ore).

5. Puterea electrică instalată reală (în funcŃiune) a sistemului de iluminat existent: 1.092 kW din care: - puterea electrică instalată reală aferentă lămpilor cu descărcări în vapori de Hg la înaltă presiune : 731 kW (67 %); - puterea electrică instalată reală aferentă lămpilor cu descărcări în vapori de Na la înaltă presiune: 361 kW (33 %).

În condiŃiile funcŃionării sistemului de iluminat public o durată medie anuală de : cca. 4000 ore/an (vezi Fig.3.1), consumul mediul anual de energie electrică se evaluează la : cca. 4.368 MWh., din care:

- cca. 2.924 MWh – aferent lămpilor cu Hg; - cca. 1.444 MWh – aferent lămpilor cu Na.

35

Durata medie zilnica de functionare

0

4

8

12

16

20

24

Luna

Ore

/zi

ORE/ZI 14 12,83 11,33 9,75 8,33 7,5 7,83 9,08 10,58 12,17 13,58 14,42

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

(durata medie anuala-Tfmed = 4000 ore/an)

Fig. 3.1. EvoluŃia anuală a duratei medii zilnice de funcŃionare a iluminatului public.

Componentele (corpuri de iluminat echipate cu surse corespunzătoare) sistemului de iluminat public din Municipiul Satu Mare sunt alimentate prin intermediul reŃelelor electrice de distribuŃie (tip LEA – aeriene şi respectiv LES – subterane) de la 101 puncte de aprindere care conŃin aparatajul electric aferent pentru alimentare, protecŃie, măsură (contorizare), comandă şi semnalizare.

Puterea electrică instalată totală (evaluată) la nivelul punctelor de aprindere este de: 1.929 kVA ceea ce evidenŃiază că, din punct de vedere electroenergetic, sistemul de iluminat din Muncipiul Satu Mare funcŃionează cu un factor de putere mediu, global, extrem de scăzut: cosϕϕϕϕ = 0,566.

ReŃelele electrice existente care deservesc sistemul de iluminat public din Muncipiul Satu Mare prezintă, în bună măsură, o stare tehnică necorespunzătoare, caracterizată prin frecvente defecŃiuni datorate vechimii şi subdimensionării acestora.

36

De asemenea, punctele de aprindere sunt frecvent sediul unor deranjamente la pornirea în cascadă sau în cursul funcŃionării iluminatului public, datorită vechimii aparatajului electric, având o stare avansată de uzură fizică şi morală.

În completarea datelor tehnice cantitative şi calitative prezentate pe parcursul acestui capitol, în ANEXA 1 sunt prezentate câteva imagini reale, recente şi relevante privind stadiul actual al sistemului de iluminat public din municipiul Satu Mare.

2.2. Măsuri tehnico-organizatorice privind dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public

Asigurarea unui iluminat public civilizat, confortabil şi util pentru cetăŃeni, calitativ şi eficient din punct de vedere tehnico-funcŃional, cu costuri de exploatare şi întreŃinere minime din punct de vedere economic, în toate zonele Municipiului Satu Mare impune abordarea unor măsuri tehnico-organizatorice adecvate, în cadrul unei strategii pe termen lung a autorităŃilor administraŃiei publice locale.

În conformitate cu structura şi starea tehnică actuală a sistemului de iluminat public din Municipiul Satu Mare, se recomandă următoarele măsuri tehnice corespunzătoare atingerii indicatorilor de performanŃă specificaŃi în documentele normative în vigoare (SR EN 13433/1999, Legea serviciului de iluminat 230 din 7 iunie 2008, Ordinul 86 din 20 martie 2008): 1.– continuarea şi amplificarea procesului de modernizare prin înlocuirea corpurilor de iluminat vechi inclusiv armăturile mecanice

aferente (console, bride etc.) dacă este cazul, cu corpuri de iluminat noi, performante pentru un număr de cca. 3800 puncte luminoase. 2.– echiparea stâlpilor existenŃi (fără corpuri de iluminat la ora actuală) cu armăturile mecanice necesare (console, bride etc.), după caz, şi cu corpuri de iluminat corespunzătoare pentru un număr de cca. 370 puncte luminoase. 3.– continuarea şi amplificarea procesului de modernizare, prin înlocuirea pe scară largă a lămpilor cu descărcări în vapori de mercur la

înaltă presiune (LV Hg ÎP) (şi a corpurilor de iluminat, dacă este cazul), cu lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune (LV Na ÎP), inclusiv aparatajul electric/electronic aferent pentru un număr de cca. 3100 puncte luminoase. 4.– extinderea reŃelelor de iluminat în zonele deficitare (zone de blocuri/locuinŃe, parcări, parcuri, zone rezidenŃiale noi, penetrări rutiere

etc.) pentru: 4.1. – zone rezidenŃiale (cartiere):

- număr puncte luminoase : cca. 27; - reŃea electrică subterană (LEDS 0,4 kV) : cca. 8 km; - corpuri de iluminat ornamentale, antivandal (IK 10) echipate cu lămpi cu sodiu de înaltă presiune.

4.2. – penetrări rutiere (spre exteriorul oraşului):

37

- număr puncte luminoase: cca. 750; - reŃea electrică aeriană (LEA 0,4 kV) : cca. 30 km .; - corpuri de iluminat stradal (ÎP 65/66, IK 08) echipate cu lămpi cu sodiu de înaltă presiune.

În principiu, în funcŃie de mărimea localităŃii (120.000 de locuitori), sistemul de iluminat public aferent trebuie să dispună de cca. 12.000 puncte luminoase. 5.– dezvoltarea sistemului de iluminat public din municipiul Satu Mare în direcŃia iluminatului ornamental – decorativ de accentuare şi

punere în valoare a unor obiective arhitectonice reprezentative. Subsistemul de iluminat arhitectural este destinat exclusiv pentru valorificarea prin iluminat a unor monumente de artă sau istorice ori a unor obiective de importanŃă publică şi/sau culturală pentru comunitatea locală (Ordinul 86 din 20 martie 2007). 6.– reabilitarea şi redimensionarea (după caz) reŃelelor electrice existente (LEA şi/sau LES) destinate iluminatului public, în condiŃiile

separării fizice de reŃelele de distribuŃie a energiei electrice ale operatorilor locali (vezi şi pct.12). 7.– reabilitarea şi modernizarea echipamentelor de comandă, automatizare, măsură şi control din punctele de aprindere şi de măsură, în

condiŃiile separării fizice de reŃelele furnizorilor de energie electrică (vezi şi pct.12). 8.– compensarea suplimentară centralizată (în punctele de aprindere şi de măsură) a circulaŃiei puterii reactive în vederea îmbunătăŃirii

factorului de putere (cos ϕ > 0,92), ameliorarea bilanŃului energetic şi reducerea – şi pe această cale – a cheltuielilor de exploatare. 9.– introducerea şi extinderea utilizării modulelor electronice destinate scăderii automate a fluxului luminos pe durate programabile, în

cursul nopŃii, pentru reducerea consumului de energie electrică şi diminuarea – şi prin aceasta – a cheltuielilor de exploatare. 10.– introducerea graduală a celor mai recente produse luminotehnice : lămpile solare (cu LED – uri de mare intensitate) pentru iluminat

public în zone rezidenŃiale, parcări, parcuri, alei, etc., unde se pot realiza parametrii luminotehnici necesari în condiŃii extrem de avantajoase: autonomie faŃă de reŃeaua de alimentare cu energie electrică, absenŃa cablajului, fiabilitate ridicată şi – desigur – economii importante în cheltuielile de exploatare.

Din punct de vedere administrativ – organizatoric, măsura esenŃială capabilă să ducă la atingerea indicatorilor de performanŃă preliminaŃi este: 11.– delegarea gestiunii prin una din formele legale agreate de Consiliul Local (concesionare, leasing etc.) către operatori specializaŃi capabili să asigure exploatarea, întreŃinerea, reabilitarea, modernizarea, extinderea şi mentenanŃa sistemului de iluminat public din Municipiul Satu Mare în ansamblu, ca un tot unitar, pe baza unei strategii adecvate elaborate pe termen lung.

O altă măsură administrativ – organizatorică necesară şi dependentă de prima (pct.11) este: 12.– separarea fizică a reŃelelor de iluminat public, inclusiv punctele de aprindere şi de măsură, faŃă de reŃelele de distribuŃie a energiei

electrice ale operatorilor locali.

38

Capitolul 3

FEZABILITATEA ECONOMIC Ă ŞI FINANCIARĂ A PROIECTULUI DE CONCESIONARE A ILUMINATULUI PUBLIC AL MUNICIPIULUI SATU MARE

3.1. Situa Ńia financiar ă (analiza costurilor)

În conformitate cu prescripŃiile legislaŃiei în vigoare (Legea serviciului de iluminat public nr.230 din 7 iunie 2006) administraŃiile

publice locale au obligaŃia să asigure gestiunea şi administrarea serviciilor de iluminat public, precum şi exploatarea, întreŃinerea, menŃinerea în funcŃiune şi reabilitarea sistemelor de iluminat public astfel încât acestea să corespundă cerinŃelor tehnico-funcŃionale stipulate în normele europene (CIE 115/1995) şi standardele naŃionale (SR EN 13433/1999).

În acest sens, Primăria Municipiului Satu Mare a încheiat contracte cu furnizori/executanŃi specializaŃi, având ca obiect achiziŃionarea de bunuri şi servicii pentru exploatarea întreŃinerea şi reabilitarea sistemului de iluminat public existent.

Realizarea lucrărilor de exploatare, întreŃinere şi reabilitare au constat în: - executarea de manevre şi activităŃi operative pentru asigurarea şi supravegherea funcŃionării instalaŃiilor aferente sistemului de

iluminat public; - executarea reviziilor tehnice periodice pentru verificarea, curăŃarea, reglarea, eliminarea defecŃiunilor şi înlocuirea unor

componente uzate (lămpi); - executarea reparaŃiilor curente planificate pentru readucerea tuturor părŃilor instalaŃiei la parametrii proiectaŃi prin remedierea

tuturor defecŃiunilor şi înlocuirea componentelor uzate; - executarea activităŃilor de reabilitare prin înlocuirea componentelor având uzură fizică şi morală avansată cu componente noi

având indicatorii de performanŃă compatibili cu cerinŃele tehnico-funcŃionale actuale. În anii 2003 – 2005 s-au efectuat cheltuieli cu manopera, materialele şi energie electrică evidenŃiate, sintetic, în Tabelul 3.1.

39

Tabelul 3.1. Cheltuieli cu iluminatul public între anii 2003 – 2005.

Manopera Materiale Energie electrică AN

[RON] [%] [RON] [%] [RON] [%]

TOTAL ANUAL

[RON]

2003 168.687 10,4 77.039 4,75 1.375.685 84,85 1.621.411

2004 160.994 7,7 91.277 4,4 1.831.170 87,9 2.083.441

2005 170.868 6,7 168.402 6,5 2.234.629 86,8 2.573.899

MED 166.850 8,0 112.239 5,4 1.813.828 86,6 2.092.917

Dinamica cheltuielilor anuale pentru exploatarea întreŃinerea şi reabilitarea sistemului de iluminat public din Municipiul Satu Mare

în perioada 2003-2005 menŃionată se prezintă în Fig.3.2, cu defalcare pe cheltuieli cu manopera, cheltuieli materiale şi respectiv cheltuieli cu energia electrică consumată pentru funcŃionare.

40

Cheltuieli exploatare-intretinere

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

An

Mii

RO

N

Manopera 168,687 160,994 170,868

Materiale 77,039 91,277 168,402

Energie el. 1375,685 1831,17 2234,629

Total 1621,411 2083,441 2573,899

2003 2004 2005

Figura 3.2. Dinamica cheltuielilor anuale de întreŃinere – exploatare sistem iluminat public

Cheltuielile anuale medii aferente funcŃionării unui punct luminos rezultă în sumă de : 410,54 RON/an. Evident, ponderea majoritară (86,6%) în ansamblul cheltuielilor anuale pentru exploatarea şi întreŃinerea sistemului de iluminat

public din municipiul Satu Mare o deŃine contravaloarea energiei electrice consumate în cursul funcŃionării. EvoluŃia anuală a cheltuielilor cu energia electrică consumată pentru funcŃionarea sistemului de iluminat public, reprezentată în Fig.3.3, prezintă variaŃii lunare care se abat mult de la curba evoluŃiei astronomice a duratei medii de funcŃionare nocturnă a sistemului de iluminat public (vezi Fig.3.1). Aceste abateri pot avea cauze multiple: modificarea tarifării energiei electrice, restanŃe de plată, penalizări etc.

41

Cheltuieli anuale energie consumata

0

50

100

150

200

250

300

350

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Luna

Mii

RO

N

Estimat200320042005

Fig. 3.3. EvoluŃia (variaŃia) anuală a cheltuielilor cu energia electrică connsumată.

(EvoluŃia estimată s-a obŃinut pe baza graficului din Fig. 1, înmulŃind cu 10 nr. mediu de ore

Economii substanŃiale în cheltuielile de exploatare pot fi obŃinute prin implementarea unor soluŃii tehnice care să conducă – în principal – la reducerea consumului de energie electrică. Astfel, prin înlocuirea lămpilor cu descărcări în vapori de mercur la înaltă presiune, cu lămpi cu sodiu de înaltă presiune (vezi Tabelul 3.2) având acelaşi flux luminos, rezultă o reducere cu 40 % a consumului de energie / punct luminos. Cheltuielile anuale medii aferente funcŃionării unui punct luminos ar scădea astfel de la 410,54 RON/an la 315,25 RON/an, adică la 87,6%.

Tabelul 3.2. ComparaŃie între lampa cu vapori de Hg şi lampa cu vapori de Na.

42

Tip lamp ă PN[W] ΦN[lm] Ηl[lm/W] Consum en.el.anual

[kWh/an]1 (Tg med=4000 ore/an)

LV Hg ÎP: HPL – N 250 250 12.700 50,8 1000

LV Na ÎP SON 150 150 14.500 96,67 600

Per ansamblu, consumul anual de energie electrică a sistemului de iluminat public din Satu Mare (Vezi Cap.2.1, pct.6) ar scădea de

la cca. 4368 MWh la cca. 3198 MWh (adică la 73 %) rezultând o reducere în cheltuielile de exploatare medii anuale de cca. 485.847 RON/an, fără a mai lua în considerare şi economiile suplimentare datorate duratei de viaŃă mai mari a lămpii cu vapori de Na. 3.2. Prognoza costurilor iluminatului în condi Ńiile aplic ării m ăsurilor tehnico-organizatorice propuse

Pentru o analiză din punct de vedere al eficienŃei economice a modernizării iluminatului pentru un număr de 5126 de puncte de iluminat (PIL) s-a apelat la doi indicatori specifici: Rata Internă de Recuperare a investiŃiei (RIR) şi Valoarea Netă Actualizată (VNA), definite în diverse lucrări de specialitate, de exemplu [1], [2].

În ceea ce priveşte valoarea minimă a RIR pentru care se poate considera că un proiect este fezabil, literatura recomandă valoarea dată de dobânda medie interbancară. Din acest motiv s-au considerat pentru RIR valori de analiză de 6.5% şi 8.5%. Aceste valori influenŃează şi valoarea VNA în a cărei relaŃie de calcul intervine.

Totuşi, plecând de la ipoteza că se doreşte realizarea investiŃiei în primii 2 ani ai perioadei de 10 ani de analiză, şi de la datele medii istorice din anii 2003 - 2005, se constată că (repartizând egal numărul de PIL modernizate) investiŃia practic nu se recuperează în perioada de analiză. Din acest motiv s-a pornit de la ipoteza inversă, respectiv să se determine care este numărul maxim de PIL modernizate pentru care se obŃine RIR propusă, şi minim acceptabilă conform recomandărilor. În toate celelalte variante s-a menŃinut acest număr de PIL modernizate, astfel încât să se poată realiza o analiză coerentă a sensibilităŃii la factorii variabili.

43

Abordarea economică încearcă să măsoare performanŃa unei investiŃii prin evaluarea contribuŃiei sale la "bogăŃia investitorului" (sau a firmei care face investiŃia) [1] analiza realizându-se, în general, pentru un orizont de timp egal cu durata de viaŃă a investiŃiei.

Metoda valorii nete actualizate (VNA) compară fluxurile viitoare de bani (venituri şi cheltuieli), actualizate în prezent, cu valoarea investiŃiei iniŃiale. Sub forma generală, se poate scrie:

( )1t

tt

AVNA

a=

+∑

unde: At - fluxul anual de bani din anul t ("anuitatea"), care poate fi pozitiv sau negativ, în unităŃi monetare/an; a - rata de actualizare [% / an]; t - perioada de studiu, de la 0 la n ani.

Se atrage atenŃia că VNA este un concept general, care ia în considerare - în cadrul fluxului de bani - atât veniturile, cât şi cheltuielile, inclusiv investiŃiile iniŃiale. Prin convenŃie, se consideră veniturile pozitive şi costurile negative.

Regula de decizie a metodei VNA este: • dacă VNA > 0, atunci compania poate să investească în acel proiect, • dacă VNA < 0, atunci compania nu trebuie să investească în acel proiect. Dacă sunt posibile mai multe proiecte alternative, atunci se

alege proiectul cu VNA maxim, pozitiv. Deşi sunt posibile diferite interpretări asupra criteriului VNA, cea mai importantă este aceea că VNA stabilit pentru un proiect reprezintă

creşterea de bunăstare (de valoare) la investitor, creştere ce se aşteaptă să se producă prin acceptarea şi realizarea proiectului. Datele generale necesare pentru utilizarea criteriului VNA sunt:

• costul iniŃial al investiŃiei; • costurile şi veniturile viitoare asociate cu procesul de investiŃie; • durata de viaŃă aşteptată pentru un proiect; • rata de actualizare.

Rata internă de rentabilitate (RIR), a unui proiect se defineşte ca fiind rata de actualizare care, aplicată fluxului anual de bani al unui

proiect, conduce la VNA = 0. Adică:

( )

01

tt

t

A

RIR=

+∑

Pentru a determina RIR pentru proiecte care se desfăşoară pe mai mulŃi ani, este necesar să se rezolve ecuaŃii polinomiale dificile. Ca metodă practică, se poate obŃine o bună aproximare prin interpolare liniară.

44

Pentru promovarea proiectelor (estimarea eficienŃei economice a acestora), nu este necesară o precizie foarte mare în estimarea RIR, aşa că interpolarea liniară oferă valori acceptabile.

Regula generală aproximativă de decizie pe baza criteriului RIR este: se promovează acele proiecte care au RIR > alimită care de obicei, este rata dobânzii pe piaŃă; dacă mai multe proiecte se află în competiŃie, trebuie selectat proiectul cu RIR cea mai mare şi mai mare decât valoare minimă acceptată.

Scenariu de baza A, cu rata de actualizare de 6.5% S-au considerat următorii parametri de influenŃă pentru calculul VNA:

Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. CIL = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 5.00% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost manop. 15.0% Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. CIL din total Rata de actualizare: 6.5% Cost moderniz. / stalp: 0 260 € Nr. minim CIL moderniz. 1548 Cost extindere / stalp: 0 650 € Venituri asociate minime [€] 0 [€]

Pentru costul modernizării unui CIL s-a considerat o valoare medie obŃinută din datele istorice disponibile pe anii 2003 - 2005. La fel s-a procedat şi pentru alŃi parametri cum sunt puterea medie pe CIL (utilizată la calculul consumului de en.el.), sau reducerea

costurilor de întreŃinere pentru CIL modernizate.

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Curs mediu EURO [€/ROL] 3.50 3.50 3.51 3.51 3.51 3.52 3.52 3.52 3.53 3.53 3.54

Nr. total CIL 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.320 0.336 0.353 0.370 0.389 0.408 0.429 0.450 0.472 0.496

Nr. stalpi modernizati 1548 1548 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nr. stalpi noi 250 250 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Flux financiar f ără modernizare [€]: -666,801 -691,286 -554,070 -572,218 -591,263 -611,249 -632,222 -654,231 -677,327 -701,562 -726,992

Flux financiar cu modernizare [€]: -974,108 -791,043 -490,432 -507,708 -525,837 -544,860 -564,820 -585,765 -607,741 -630,800 -654,994

45

Venituri anualizate asociate necesare [€] 99,420 99,420 99,420 99,420 99,420 99,420 99,420 99,420 99,420 99,420 99,420

Flux financiar f ără venituri asociate [€] = -307,307 -99,757 63,638 64,509 65,426 66,389 67,402 68,467 69,586 70,762 71,998

Flux financiar total [€] = -207,887 -337 163,058 163,929 164,846 165,809 166,822 167,887 169,006 170,182 171,418

Valoare netă actualizată VNA fără venituri asociate: 17,512 € Valoare netă actualizată VNA cu venituri asociate: 781,956 € Wcons_med_fm = 3,910,369 kWh/an Wcons_med_cm = 3,714,851 kWh/an Tarif mediu en.el.= 0.30 lei / kWh Ziua: 3.3 Noaptea: 7.7 Tarif E1: 0.4685 0.2343 lei / kWh

Rata internă de recuperare (RIR) fără venituri asociate: 6.5% se obŃine doar pentru un număr mai redus de CIL modernizate = 106 Rata internă de recuperare (RIR) cu venituri asociate 6.5% pentru numărul propus de stâlpi modernizaŃi se obŃine pentru valoarea veniturilor asociate: 151,700 €. Practica recomandă în cazul unor necorelări între rezultatele date de VNA şi RIR acordarea creditului şi luarea deciziei pe baza VNA.

Scenarii considerate (dezvoltate după variaŃia unui singur parametru din cei consideraŃi variabili)

Pentru a putea analiza sensibilitatea faŃă de parametri variabili consideraŃi, sunt considerate, faŃă de cazul de bază, şi câte un scenariu "pesimist" (faŃă de evoluŃia acelui parametru) şi câte un scenariu "optimist".

Pentru aceste scenarii sunt considerate variaŃii unice, doar faŃă de cazul de bază, a unuia din parametrii consideraŃi variabili. Aceste variaŃii şi modul lor de identificare, precum şi valorile celorlalŃi parametri variabili la fiecare dintre scenariile considerate sunt prezentate în cele ce urmează.

Setul de scenarii este împărŃit pe două categorii, în raport cu rata de actualizare de 6.5% şi respectiv de 8.5%. Scenariul A: cel de bază, cu: Cost moderniz. / stalp: 260 € Cost extindere / stalp: 650 € Trend pret en.el.: 5.00% mediu pesimist optimist VariaŃii considerate: Cost moderniz. / stalp: 1 0% 15% -15%

46

Cost extindere / stalp: 2 0% 15% -15% Trend pret en.el.: 3 5% 10% 2.5% Scenarii derivate

A12 Cost moderniz. / stalp: 15% A13 Cost moderniz. / stalp: -15% Cost extindere / stalp: 0% Cost extindere / stalp: 0% Trend pret en.el.: 5% Trend pret en.el.: 5% A22 Cost moderniz. / stalp: 0% A23 Cost moderniz. / stalp: 0% Cost extindere / stalp: 15% Cost extindere / stalp: -15% Trend pret en.el.: 5% Trend pret en.el.: 5% A32 Cost moderniz. / stalp: 0% A33 Cost moderniz. / stalp: 0% Cost extindere / stalp: 0% Cost extindere / stalp: 0% Trend pret en.el.: 10% Trend pret en.el.: 2.5% Pentru scenariul de bază A, s-a considerat impusă o rată de recuperare RIR = 6.5%, pentru care s-a determinat numărul maxim de PIL modernizate pentru care s-ar obŃine această rată de recuperare.

Scenariul A12, Cu rata de actualizare de 6.5% Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 5.00% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0% Pondere modernizări: 0% 60% nr. CIL din total Rata de actualizare: 6.5% Cost moderniz. / stalp: 0 299 € Obs.: + 15% Cost extindere / stalp: 0 650 €

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.320 0.336 0.353 0.370 0.389 0.408 0.429 0.450 0.472 0.496


47


Flux financiar cu modernizare [€]: -1,034,480 -971,442 -490,432 -507,708 -525,837 -544,860 -564,820 -585,765 -607,741 -630,800 -654,994

Venituri anualizate asociate

necesare [€] 25,780 25,780 25,780 25,780 25,780 25,780 25,780 25,780 25,780 25,780 25,780


Cost energie economisită [€] = DiferenŃa modernizare[€]: -341,898 -254,376 89,418 90,290 91,206 92,170 93,183 94,247 95,366 96,542 97,778

Valoare netă actualizată VNA fără venituri asociate: -198,226 Valoare netă actualizată VNA cu venituri asociate: 0 Wcons_med_fm = 3,910,369 kWh/an Wcons_med_cm = 3,714,851 kWh/an Tarif mediu en.el.= 0.30 lei / kWh Ziua: 3.3 Noaptea: 7.7 Tarif E1: 0.4685 0.2343 lei / kWh

Rezultatul arată că în situaŃia în care costurile de modernizare cresc cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -215,738 EURO, în situaŃia neconsiderării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă o scădere importantă raportată la valoarea proiectului şi că în situaŃia în care costurile de modernizare cresc cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -781,956 EURO, în situaŃia considerării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă un avantaj important raportat la valoarea proiectului. Rata internă de recuperare (RIR) fără venituri asociate: 6.5% se obŃine doar pentru un număr mai redus de CIL modernizate = 83 Rata internă de recuperare (RIR) cu venituri asociate: 6.5% pentru valoarea veniturilor asociate: 202,000

Scenariul A13, cu rata de actualizare de 6.5% Pentru scenariul A13 s-a considerat ca variaŃie scăderea cu 15% a costurilor de modernizare a punctelor de iluminat. ToŃi ceilalŃi

parametri au valorile din cazul de bază. Parametri consideraŃi Parametri variabili

48

fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 5.00% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0% Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. stalpi din total Rata de actualizare: 6.5% Cost moderniz. / stalp: 0 221 € Obs.: - 15% Cost extindere / stalp: 0 650 €

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.320 0.336 0.353 0.370 0.389 0.408 0.429 0.450 0.472 0.496



Flux financiar cu modernizare

[€]: -913,736 -850,698 -490,432 -507,708 -525,837 -544,860 -564,820 -585,765 -607,741 -630,800 -654,994

Venituri anualizate asociate necesare [€] -2,810 -2,810 -2,810 -2,810 -2,810 -2,810 -2,810 -2,810 -2,810 -2,810 -2,810



Valoare netă actualizată VNA fără venituri asociate: 21,603 Valoare netă actualizată VNA cu venituri asociate: 0 Wcons_med_fm = 3,910,369 kWh/an Wcons_med_cm = 3,714,851 kWh/an Tarif mediu en.el.= 0.30 lei / kWh Ziua: 3.3 Noaptea: 7.7 Tarif E1: 0.4685 0.2343 lei / kWh

49

Rezultatul arată că în situaŃia în care costurile de modernizare cresc cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de 4,092 EURO, în situaŃia neconsiderării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă o creştere importantă raportată la valoarea proiectului şi că în situaŃia în care costurile de modernizare cresc cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -781,956 EURO,

în situaŃia considerării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă un avantaj important raportat la valoarea proiectului. Rata internă de recuperare (RIR) fără venituri asociate: 6.5% se obŃine doar pentru un număr mai redus de CIL modernizate = 93 Rata internă de recuperare (RIR) cu venituri asociate: 6.5% pentru valoarea veniturilor asociate: 192,225

50

Scenariul A22, cu rata de actualizare de 6.5% Pentru scenariul A22 s-a considerat ca variaŃie creşterea cu 15% a costurilor de extindere a punctelor de iluminat. ToŃi ceilalŃi

parametri au valorile din cazul de bază. Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 5.00% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0% Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. stalpi din total Rata de actualizare: 6.5% Cost moderniz. / stalp: 0 260 € Cost extindere / stalp: 0 748 € Obs.: + 15%

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.320 0.336 0.353 0.370 0.389 0.408 0.429 0.450 0.472 0.496




[€]: -998,483 -935,445 -490,432 -507,708 -525,837 -544,860 -564,820 -585,765 -607,741 -630,800 -654,994




51


Rezultatul arată că în situaŃia în care costurile de modernizare cresc cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -105,823 EURO, în situaŃia neconsiderării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă o creştere importantă raportată la valoarea proiectului şi că în situaŃia în care costurile de modernizare cresc cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -781,956 EURO, în situaŃia considerării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă un avantaj important raportat la valoarea proiectului. Rata internă de recuperare (RIR) fără venituri asociate: 6.5% se obŃine doar pentru un număr mai redus de CIL modernizate = 93 Rata internă de recuperare (RIR) cu venituri asociate: 6.5% pentru valoarea veniturilor asociate: 186,334

Scenariul A23, cu rata de actualizare de 6.5% Pentru scenariul A12 s-a considerat ca variaŃie scăderea cu 15% a costurilor de extindere a punctelor de iluminat. ToŃi ceilalŃi

parametri au valorile din cazul de bază. Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 5.00% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0% Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. stalpi din total Rata de actualizare: 6.5% Cost moderniz. / stalp: 0 260 € Cost extindere / stalp: 0 553 € Obs.: - 15%

52

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.320 0.336 0.353 0.370 0.389 0.408 0.429 0.450 0.472 0.496




[€]: -949,733 -886,695 -490,432 -507,708 -525,837 -544,860 -564,820 -585,765 -607,741 -630,800 -654,994





Rezultatul arată că în situaŃia în care costurile de extindere scad cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -105,823 EURO, în situaŃia neconsiderării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă o creştere importantă raportată la valoarea proiectului .şi că în situaŃia în care costurile de extindere scad cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -781,956 EURO, în situaŃia considerării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă un avantaj important raportat la valoarea proiectului.

Rata internă de recuperare (RIR) fără venituri asociate: 6.5% se obŃine doar pentru un număr mai redus de CIL modernizate = 81 Rata internă de recuperare (RIR) cu venituri asociate: 6.5% pentru valoarea veniturilor asociate: 186,386

53

Scenariul A32, cu rata de actualizare de 6.5%

Pentru scenariul A32 s-a considerat ca variaŃie o tendinŃă de creştere cu 10% a preŃului la energie electrică, ipoteză plauzibilă în contextul energetic actual, atât cel global, cât şi cel naŃional. ToŃi ceilalŃi parametri au valorile din cazul de bază. Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 10.00% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0% Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. stalpi din total Rata de actualizare: 6.5% Cost moderniz. / stalp: 0 260 € Cost extindere / stalp: 0 650 €

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.335 0.369 0.405 0.446 0.490 0.540 0.594 0.653 0.718 0.790


Nr. stalpi noi 250 250 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Flux financiar f ără modernizare [€]: -666,801 -708,282 -590,576 -631,035 -675,514 -724,410 -778,159 -837,242 -902,186 -973,572 -

1,052,035





54


Rezultatul arată că în situaŃia în care preŃul energiei electrice creşte cu 10%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -58,787 EURO, în situaŃia neconsiderării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă o creştere importantă raportată la valoarea proiectului. şi că în situaŃia în care preŃul energiei electrice creşte cu 10%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -781,956 EURO, în situaŃia considerării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă un avantaj important raportat la valoarea proiectului.


Scenariul A33, cu rata de actualizare de 6.5% Pentru scenariul A33 s-a considerat ca variaŃie o tendinŃă de creştere cu doar 2.5% a preŃului la energie electrică, ipoteză foarte posibil

supraoptimistă în contextul energetic actual, atât cel global, cât şi cel naŃional. ToŃi ceilalŃi parametri au valorile din cazul de bază. Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 2.50% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0% Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. stalpi din total Rata de actualizare: 6.5% Cost moderniz. / stalp: 0 260 € Cost extindere / stalp: 0 650 €

55

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.312 0.320 0.328 0.336 0.345 0.353 0.362 0.371 0.380 0.390


Nr. stalpi noi 250 250 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Flux financiar f ără modernizare [€]: -666,801 -682,788 -536,454 -544,829 -553,409 -562,199 -571,204 -580,430 -589,881 -599,564 -609,483






Rezultatul arată că în situaŃia în care preŃul energiei electrice creşte cu 2.5%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -125,163 EURO, în situaŃia neconsiderării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă o creştere importantă raportată la valoarea proiectului şi că în situaŃia în care preŃul energiei electrice creşte cu 2.5%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -781,956 EURO, în situaŃia considerării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă un avantaj important raportat la valoarea proiectului. Rata internă de recuperare (RIR) fără venituri asociate: 6.5% se obŃine doar pentru un număr mai redus de CIL modernizate = 80 Rata internă de recuperare (RIR) cu venituri asociate: 6.5% pentru valoarea veniturilor asociate: 208,960

56

Scenariu de baza B, cu rata de actualizare de 8.5%

În acest caz s-au considerat următorii parametri de influenŃă pentru calculul VNA: Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 5.00% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0% Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. stalpi din total Rata de actualizare: 8.5% Cost moderniz. / stalp: 0 260 € Cost extindere / stalp: 0 650 €

Pentru costul modernizării unui CIL s-a considerat o valoare medie obŃinută din datele istorice disponibile pe anii 2003 - 2005. La fel s-a procedat şi pentru alŃi parametri cum sunt puterea medie pe CIL (utilizată la calculul consumului de en.el.), sau reducerea

costurilor de întreŃinere pentru CIL modernizate.

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.330 0.359 0.389 0.422 0.458 0.497 0.539 0.585 0.635 0.689


Nr. stalpi noi 225 225 0 0 0 0 0 0 0 0 0




Flux financiar f ără venituri asociate [€] = -471,339 -388,224 -114,766 -112,954 -111,001 -108,896 -106,626 -104,176 -101,533 -98,679 -95,597


57

Valoare netă actualizată VNA fără venituri asociate: -1,321,929 Valoare netă actualizată VNA cu venituri asociate: 0 Wcons_med_fm = 3,910,369 kWh/an Wcons_med_cm = 3,714,851 kWh/an Tarif mediu en.el.= 0.30 lei / kWh Ziua: 3.3 Noaptea: 7.7 Tarif E1: 0.4685 0.2343 lei / kWh

Rezultatul arată că în situaŃia în care rata de actualizare considerată este 8.5%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -1,339,441 EURO, în situaŃia neconsiderării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă o creştere importantă raportată la valoarea proiectului şi că în situaŃia în care rata de actualizare considerată este 8.5%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -781,956 EURO, în situaŃia considerării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă o creştere mai redusă raportat la valoarea proiectului.


Scenarii considerate (dezvoltate după variaŃia unui singur parametru din cei consideraŃi variabili)

Pentru a putea analiza sensibilitatea faŃă de parametri variabili consideraŃi, sunt considerate, faŃă de cazul de bază, şi câte un scenariu "pesimist" (faŃă de evoluŃia acelui parametru) şi câte un scenariu "optimist

Pentru aceste scenarii sunt considerate variaŃii unice, doar faŃă de cazul de bază, a unuia din parametrii consideraŃi variabili. Aceste variaŃii şi modul lor de identificare, precum şi valorile celorlalŃi parametri variabili la fiecare dintre scenariile considerate sunt prezentate în cele ce urmează.

Setul de scenarii este împărŃit pe două categorii, în raport cu rata de actualizare de 12% şi respectiv de 15%, în cele ce urmează fiind prezentat setul B, bazat pe rata de actualizare 15%.

58

Scenariul B: cel de bază, cu: Cost moderniz. / stalp: 260 € Cost extindere / stalp: 650 € Trend pret en.el.: 5.00% mediu pesimist optimist VariaŃii considerate: Cost moderniz. / stalp: 1 0% 15% -15% Cost extindere / stalp: 2 0% 15% -15% Trend pret en.el.: 3 5% 10% 2.5% Scenarii derivate B12 Cost moderniz. / stalp: 15% B13 Cost moderniz. / stalp: -15% Cost extindere / stalp: 0% Cost extindere / stalp: 0% Trend pret en.el.: 5% Trend pret en.el.: 5% B22 Cost moderniz. / stalp: 0% B23 Cost moderniz. / stalp: 0% Cost extindere / stalp: 15% Cost extindere / stalp: -15% Trend pret en.el.: 5% Trend pret en.el.: 5% B32 Cost moderniz. / stalp: 0% B33 Cost moderniz. / stalp: 0% Cost extindere / stalp: 0% Cost extindere / stalp: 0% Trend pret en.el.: 10% Trend pret en.el.: 2.5% Pentru scenariul de bază B, s-a considerat impusă o rată de actualizare de 8.5%, pentru care s-a determinat numărul maxim de PIL modernizate pentru care s-ar obŃine această rată de recuperare.

Scenariul B12, cu rata de actualizare de 8.5%

Pentru scenariul B12 s-a considerat ca variaŃie creşterea cu 15% a costurilor de modernizare a punctelor de iluminat. ToŃi ceilalŃi parametri au valorile din cazul de bază B. Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 5.00% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0% Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. stalpi din total Rata de actualizare: 8.5% Cost moderniz. / stalp: 0 299 € Obs.: + 15% Cost extindere / stalp: 0 650 €

59

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.320 0.336 0.353 0.370 0.389 0.408 0.429 0.450 0.472 0.496


Nr. stalpi noi 225 225 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Flux financiar f ără modernizare

[€]: -486,519 -503,176 -374,398 -392,725 -411,949 -432,114 -453,267 -475,455 -498,729 -523,142 -548,750






Rezultatul arată că în situaŃia în care costurile de modernizare cresc cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -

134,446 EURO, în situaŃia neconsiderării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă o scădere importantă raportată la valoarea proiectului şi că în situaŃia în care costurile de modernizare cresc cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de 0 EURO, în situaŃia considerării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă un avantaj important raportat la valoarea proiectului. Rata internă de recuperare (RIR) fără venituri asociate: 8.5% se obŃine doar pentru un număr mai redus de CIL modernizate = 68 Rata internă de recuperare (RIR) cu venituri asociate: 8.5% pentru valoarea veniturilor asociate: 227,478

60


Pentru scenariul B13 s-a considerat ca variaŃie scăderea cu 15% a costurilor de modernizare a punctelor de iluminat. ToŃi ceilalŃi parametri au valorile din cazul de bază B. Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 5.00% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0% Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. stalpi din total Rata de actualizare: 8.5% Cost moderniz. / stalp: 0 221 € Obs.: - 15% Cost extindere / stalp: 0 650 €

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.320 0.336 0.353 0.370 0.389 0.408 0.429 0.450 0.472 0.496


Nr. stalpi noi 225 225 0 0 0 0 0 0 0 0 0






61


Rezultatul arată că în situaŃia în care costurile de modernizare scad cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de 79,405

EURO, în situaŃia neconsiderării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă o scădere importantă raportată la valoarea proiectului şi că în situaŃia în care costurile de modernizare scad cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de 0 EURO, în situaŃia considerării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă un avantaj important raportat la valoarea proiectului. Se poate observa că în situaŃia în care costurile de modernizare scad cu 15%, VNA are o creştere, dar mult diferită (în valoare absolută) de scăderea observată la scenariul B12. Ceea ce este din nou important de subliniat este că acest lucru se produce ca urmare a modificării unui parametru cu o componentă internă importantă. Rata internă de recuperare (RIR) fără venituri asociate: 8.5% se obŃine doar pentru un număr mai redus de CIL modernizate = 83 Rata internă de recuperare (RIR) cu venituri asociate: 8.5% pentru valoarea veniturilor asociate: 197,106

Scenariul B22, cu rata de actualizare de 8.5% Pentru scenariul B22 s-a considerat ca variaŃie creşterea cu 15% a costurilor de extindere a punctelor de iluminat. ToŃi ceilalŃi

parametri au valorile din cazul de bază B. Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 5.00% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0% Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. stalpi din total Rata de actualizare: 8.5% Cost moderniz. / stalp: 0 260 € Cost extindere / stalp: 0 736 € Obs.: + 15%

62

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.320 0.336 0.353 0.370 0.389 0.408 0.429 0.450 0.472 0.496


Nr. stalpi noi 225 225 0 0 0 0 0 0 0 0 0







Rezultatul arată că în situaŃia în care costurile de extindere cresc cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -27,521 EURO, în situaŃia neconsiderării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă o scădere importantă raportată la valoarea proiectului şi că în situaŃia în care costurile de extindere cresc cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de 0 EURO, în situaŃia considerării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă un avantaj important raportat la valoarea proiectului.

Se poate observa că în situaŃia în care costurile de extindere cresc cu 15%, VNA rămâne la valoarea din cazul de bază, ceea ce se datorează ipotezei că extinderile trebuie realizate atât în situaŃia în care se face modernizare, cât şi dacă nu se realizează modernizarea. Rata internă de recuperare (RIR) fără venituri asociate: 8.5% se obŃine doar pentru un număr mai redus de CIL modernizate = 78 Rata internă de recuperare (RIR) cu venituri asociate: 8.5% pentru valoarea veniturilor asociate: 212,459

63


Pentru scenariul B23 s-a considerat ca variaŃie scăderea cu 15% a costurilor de extindere a punctelor de iluminat. ToŃi ceilalŃi parametri au valorile din cazul de bază B. Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 5.00% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0% Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. stalpi din total Rata de actualizare: 8.5% Cost moderniz. / stalp: 0 260 € Cost extindere / stalp: 0 544 € Obs.: - 15%

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.320 0.336 0.353 0.370 0.389 0.408 0.429 0.450 0.472 0.496


Nr. stalpi noi 225 225 0 0 0 0 0 0 0 0 0






64


Rezultatul arată că în situaŃia în care costurile de extindere scad cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de -27,521 EURO, în situaŃia neconsiderării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă o scădere importantă raportată la valoarea proiectului şi că în situaŃia în care costurile de extindere scad cu 15%, Valoarea Netă Actualizată VNA are o variaŃie de 0 EURO, în situaŃia considerării unor venituri anualizate asociate sistemului de iluminat public, ceea ce reprezintă un avantaj important raportat la valoarea proiectului. Se poate observa din nou că în situaŃia în care costurile de extindere scad cu 15%, VNA rămâne la valoarea din cazul de bază, ceea ce se datează ipotezei că extinderile trebuie realizate atât în situaŃia în care se face modernizare, cât şi dacă nu se realizează modernizarea.


Scenariul B32, cu rata de actualizare de 8.5% Pentru scenariul B32 s-a considerat ca variaŃie o tendinŃă de creştere cu 10% a preŃului la energie electrică, ipoteză plauzibilă în

contextul energetic actual, atât cel global, cât şi cel naŃional. ToŃi ceilalŃi parametri au valorile din cazul de bază. Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 10.00% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0% Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. stalpi din total Rata de actualizare: 8.5% Cost moderniz. / stalp: 0 260 € Cost extindere / stalp: 0 640 €

65

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.335 0.369 0.405 0.446 0.490 0.540 0.594 0.653 0.718 0.790


Nr. stalpi noi 225 225 0 0 0 0 0 0 0 0 0







Se poate observa că în situaŃia în care preŃul energiei electrice are trendul de creştere cu 10%, VNA are o creştere de 15564, ceea ce

reprezintă o creştere importantă (totuşi mai redusă ca în cazul A32), ca rezultat al unui factor extern al proiectului. Acest rezultat poate fi extrem de important pentru beneficiarul unei astfel de lucrări. Rata internă de recuperare (RIR) fără venituri asociate: 8.5% se obŃine doar pentru un număr mai redus de CIL modernizate = 81 Rata internă de recuperare (RIR) cu venituri asociate: 8.5% pentru valoarea veniturilor asociate: 206,753

66

Scenariul B33, c u rata de actualizare de 8.5% Pentru scenariul B33 s-a considerat ca variaŃie o tendinŃă de creştere cu doar 2.5% a preŃului energie electrică, ipoteză foarte posibil

supraoptimistă în contextul energetic actual, atât cel global, cât şi cel naŃional. ToŃi ceilalŃi parametri au valorile din cazul de bază. Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 2.50% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0% Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. stalpi din total Rata de actualizare: 8.5% Cost moderniz. / stalp: 0 260 € Cost extindere / stalp: 0 640 €

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.312 0.320 0.328 0.336 0.345 0.353 0.362 0.371 0.380 0.390


Nr. stalpi noi 225 225 0 0 0 0 0 0 0 0 0






67

Valoare netă actualizată VNA fără venituri asociate: -1,366,358 Valoare netă actualizată VNA cu venituri asociate: 0 Rata internă de recuperare (RIR) fără venituri asociate: 8.5% se obŃine doar pentru un număr mai redus de CIL modernizate = 78 Rata internă de recuperare (RIR) cu venituri asociate: 8.5% pentru valoarea veniturilor asociate: 214,800 Wcons_med_fm = 3,910,369 kWh/an Wcons_med_cm = 3,714,851 kWh/an Tarif mediu en.el.= 0.30 lei / kWh Ziua: 3.3 Noaptea: 7.7 Tarif E1: 0.4685 0.2343 lei / kWh

Se poate observa că în situaŃia în care preŃul energiei electrice are trendul de creştere cu doar 2.5%, VNA are o scădere de 6606 EURO, ceea ce reprezintă o scădere importantă (totuşi mai redusă decât scenariul corespunzător pentru rata de actualizare de 6.5%) faŃă de variaŃia trendului, ca rezultat al unui factor extern al proiectului. Acest rezultat poate fi extrem de important pentru beneficiarul unei astfel de lucrări. O astfel de tendinŃă (de reducere a trendului de creştere a preŃului energiei electrice) este ceva mai puŃin probabilă însă.

Evolu Ńie VNA la modificarea parametrilor variabili consid eraŃi

Pentru o vizualizare mai intuitivă a influenŃei parametrilor variabili asupra RIR este prezentată grafic evoluŃia influenŃei fiecărui parametru asupra VNA pentru cele trei scenarii implicate de fiecare parametru.

Graficul corespunzător pentru rata de actualizare de 6.5% este prezentat mai jos. Rata de actualizare 6.5% fără considerarea veniturilor asociate cu considerarea veniturilor asociate VNA Cost modern. Trend pre Ń en.el. Cost extindere Venituri asociate - VNA =0 C ost modern. Trend pre Ń en.el. Cost extindere optimist 21,603 -107,651 -88,311 optimist -2,810 0 0 mediu 17,512 17,512 17,512 mediu 781,956 781,956 781,956 pesimist -198,226 -41,276 -88,311 pesimist 0 0 0

68

Se observă lipsa influenŃei parametrului cost de extindere, datorită ipotezei obligativităŃii extinderii, precum şi influenŃa inversă de la conjunctură optimistă spre conjunctura pesimistă a celorlalŃi doi parametri.

Graficul corespunzător pentru rata de actualizare de 8.5% este următorul.

Rata de actualizare 8.5%

VNA Cost modern. Trend pre Ń en.el. Cost extindere

optimist -1,242,524 -1,366,358 -1,349,450

mediu -1,321,929 -1,321,929 -1,321,929

pesimist -1,456,375 -1,308,556 -1,349,450

69

Concluziile calitative sunt aceleaşi ca şi cele de la rata de actualizare de 6.5%. Pentru o imagine cât mai sugestivă asupra unor posibile situaŃii extreme sunt prezentate mai jos şi valorile VNA care se obŃin dacă se

selectează valorile parametrilor variabili pentru situaŃiile cele mai favorabile proiectului, respectiv cele mai defavorabile proiectului.

Cazul cel mai favorabil

Rata de actualizare: 12% Cost modernizare: 221 - 15%

Cost extindere: 650 indiferent Trend preŃ en.el.: 10%

Cu rata de actualizare de 6.5%

Din rezultatele prezentate mai sus rezultă ca valori ce conduc la situaŃia cea mai defavorabilă (pentru parametrii variabili consideraŃi), valorile de mai jos:

70

Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1%Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 10.00%Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0%Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0%Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. stalpi din total Rata de actualizare: 6.5%Cost moderniz. / stalp: 0 221 € Cost extindere / stalp: 0 650 €

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.335 0.369 0.405 0.446 0.490 0.540 0.594 0.653 0.718 0.790


Nr. stalpi noi 250 225 0 0 0 0 0 0 0 0 0






Valoare netă actualizată VNA fără venituri asociate: -911,502 Valoare netă actualizată VNA cu venituri asociate: 455,160

71

Rata internă de recuperare (RIR) fără venituri asociate: 6.5% se obŃine doar pentru un număr mai redus de CIL modernizate = 172 Rata internă de recuperare (RIR) cu venituri asociate: 6.5% pentru valoarea veniturilor asociate: 147,673 Wcons_med_fm = 3,910,369 kWh/an Wcons_med_cm = 3,714,851 kWh/an Tarif mediu en.el.= 0.30 lei / kWh Ziua: 3.3 Noaptea: 7.7 Tarif E1: 0.4685 0.2343 lei / kWh Pentru această cea mai favorabilă situaŃia se poate observă că din cumularea efectelor favorabile ale parametrilor variabili consideraŃi se poate ajunge la o valoare a VNA pronunŃat mai mare. Cazul cel mai defavorabil Din rezultatele prezentate mai sus rezultă ca valori ce conduc la situaŃia cea mai defavorabilă (pentru parametrii variabili consideraŃi), valorile de mai jos: Rata de actualizare: 15% Cost modernizare: 299 + 15% Cost extindere: 650 indiferent Trend preŃ en.el.: 2.5% Cu rata de actualizare de 8.5% Parametri consideraŃi Parametri variabili fără modern. cu modern. Nr. stalpi = 5,126 5,126 buc Trend EURO /ROL : 0.1% Dur. med. ziln. ilum. 11 11 ore Trend pret en.el.: 2.50% Pmed = 190 181 W Trend red. Pmed: 5.0% Cost med. intr. 410 348 lei / buc Trend red. cost man. 15.0% Pondere inlocuiri: 0% 60% nr. stalpi din total Rata de actualizare: 8.5% Cost moderniz. / stalp: 0 299 € Cost extindere / stalp: 0 650 €

72

Anul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nr. total stalpi 5126 5376 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626 5626

Cost mediu en.el. 0.305 0.312 0.320 0.328 0.336 0.345 0.353 0.362 0.371 0.380 0.390


Nr. stalpi noi 250 225 0 0 0 0 0 0 0 0 0






Valoare netă actualizată VNA fără venituri asociate: -1,134,636 Valoare netă actualizată VNA cu venituri asociate: 599,058 Rata internă de recuperare (RIR) fără venituri asociate: 8.5% se obŃine doar pentru un număr mai redus de CIL modernizate = 172 Rata internă de recuperare (RIR) cu venituri asociate: 8.5% pentru valoarea veniturilor asociate: 162,440 Wcons_med_fm = 3,910,369 kWh/an Wcons_med_cm = 3,714,851 kWh/an Tarif mediu en.el.= 0.30 lei / kWh Ziua: 3.3 Noaptea: 7.7 Tarif E1: 0.4685 0.2343 lei / kWh

Pentru această cea mai defavorabilă situaŃie se poate observa că din cumularea efectelor defavorabile ale parametrilor variabili consideraŃi se poate ajunge la o valoare a VNA pronunŃat mai mică, dar mai mică în valoare absolută decât cea din cazul cel mai favorabil.

73

Capitolul 4

ASPECTE DE MEDIU, ASPECTE SOCIALE ŞI ASPECTE INSTITUłIONALE

În România, progresele realizate în ultimii ani sunt deosebite în aplicarea sistemelor moderne de iluminat pentru obtinerea unui

mediu luminos urban de nivel european, prin utilizarea exclusiva a lampilor cu descarcari în vapori de sodiu la înalta presiune montate în aparate moderne de înalta calitate atât pentru strazile principale, cât si pentru cele secundare.

Eliminarea treptata a sistemelor de iluminat depaşite este o necesitate în curs de realizare, coroborată şi cu o pregatire corespunzatoare a celor care concep, realizează şi menŃin sistemele de iluminat, pentru a evita greşeli care şi azi se mai produc în anumite zone, dar care se pot şi trebuie eliminate.

În concluzie, problema importanta la ora actuală în iluminatul urban din România este alegerea corectă a sursei de lumină cea mai modernă, cea mai adecvată vederii şi cea mai eficientă din punct de vedere economic, evitând alte surse depaşite tehnic, care nu fac altceva decât să degradeze mediul luminos.

Iluminatul public are implicaŃii directe în protecŃia mediului prin mai multi factori:

• prin utilizarea eficientă a energiei (reducerea consumurilor nejustificate – utilizarea de echipamente performante cu consumuri reduse de energie).

• prin utilizarea echipamentelor cu componente reciclabile (ex.: excluderea utilizării surselor cu vapori de mercur). • reducerea poluării luminoase prin orientarea aparatelor de iluminat spre suprafaŃa căii de circulaŃie (aparatele de iluminat nu pot fi

utilizate pe post de “reflectoare”).

Din punct de vedere social şi instituŃional, realizarea unui iluminat public de calitate se reflecta în : • cresterea gradului de civilizatie, a confortului si a calitatii vietii; • cresterea gradului de securitate individuala si colectiva in cadrul comunitatilor locale ; • asigurarea siguranŃei circulaŃiei rutiere si pietonale ;

74

• realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ; • funcŃionarea si exploatarea în condiŃii de siguranŃa, rentabilitate şi eficientă economico- financiară; • crearea unei personalitaŃi urbane atât pe timpul zilei cât şi pe timpul nopŃii, va aduce cu siguranŃă mari beneficii în sfera serviciilor, şi,

de ce nu, bucuria si mândria de a trăi într-un oraş civilizat aşa cum locuitorii ş-au dorit întodeauna.

Capitolul 5

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

• Analiza datelor referitoare la stadiul actual al sistemului de iluminat public al Municipiului Satu Mare , coroborat cu cerinŃele stipulate în documentele tehnice şi în legislaŃia actuală privind indicatorii de calitate, arată necesitatea, dar şi posibilitatea efectuării unor acŃiuni ample de reabilitare, modernizare şi extindere a sistemului de iluminat public în scopul realizării unui Serviciu de iluminat public performant atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere economic, în Municipiul Satu Mare.

• În cadrul acŃiunilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de iluminat public se impun, într-o primă etapă, următoarele:

� înlocuirea corpurilor de iluminat vechi, depreciate cu corpuri de iluminat noi, performante, pentru un număr de cca. 3800 de puncte luminoase;

� înlocuirea lămpilor cu descărcări în vapori de mercur la înaltă presiune cu lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune, mult mai performante, pentru un număr de cca. 3100 de puncte luminoase;

� reabilitarea şi redimensionarea, după caz, a reŃelelor electrice existente (LEA şi/sau LES) destinate iluminatului public; � reabilitarea şi modernizarea echipamentelor de comandă, automatizare, măsură şi control din punctele de aprindere.

În a doua etapă, măsurile care se impun în vederea modernizării şi eficientizării sistemului de iluminat public sunt:

� introducerea graduală a lămpilor solare cu LED-uri de mare intensitate, pentru iluminarea ornamentală şi decorativă; � introducerea modulelor electronice de destinate scăderii automate a fluxului luminos pe durate programabile;

75

� compensarea suplimentară, centralizată în punctele de aprindere, a circulaŃiei de putere reactivă; � separarea fizică a reŃelelor de iluminat public faŃă de reŃelele de distribuŃie a energiei electrice; � realizarea unei contorizări care să permită individualizarea consumului de energie electrică a iluminatului public.

• În cadrul acŃiunilor necesare pentru extinderea sistemului de iluminat public se impun: � extinderea reŃelelor de iluminat public în zonele deficitare, pe o lungime totală de cca. 38 km; � înfiinŃarea unui număr de cca. 1020 puncte luminoase.

• În viitor, măsurile tehnico-organizatorice de extindere şi dezvoltare vor trebui să conducă la realizarea unui sistem de iluminat public care să dispună în total de un număr de cca. 12.000 de puncte luminoase, faŃă de cele aproximativ 5.000 care există în prezent.

• Din analiza datelor istorice se evidenŃiază faptul că cheltuielile medii lunare de exploatare – întreŃinere a unui punct luminos sunt de cca. 10 EURO.

• Dacă se analizează influenŃa creşterii eficienŃei energetice şi cea a reducerii costurilor pe o durată de 10 ani, investiŃia în modernizarea a 5126 de puncte luminoase nu îndeplineşte criteriile de fezabilitate economică. Creşte însă calitatea iluminatului, ajungându-se la atingerea parametrilor luminotehnici impuşi de Uniunea Europeană. Acest lucru demonstrează că pentru Primăria Municipiului Satu Mare este avantajos atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere urbanistic - calitativ să concesioneze serviciul de iluminat public pe intervalul de minim 10 ani. Pornind de la faptul că atât VNA, cât şi RIR nu conduc la validarea fezabilităŃii economice stricte (fără a Ńine cont de criteriile minime luminotehnice) s-a apelat le evaluarea numărului maxim de puncte luminoase care pot fi modernizate pentru a îndeplinii criteriile RIR minime. Valorile obŃinute rezultă mult mai mici decât cele necesare din punct de vedere tehnic. Cât priveşte VNA, aceasta s-a determinat direct, valorile obŃinute fiind, însă, negative. Ca urmare s-a investigat posibilitatea considerării unor venituri suplimentare asociate exploatării sistemului de iluminat public (taxe de ocupare a terenului pentru stâlpii liniilor electrice aeriene, taxe de ocupare a domeniului public de cablurile de telefonie fixă şi de televiziunea prin cablu, reclame etc.) şi s-a determinat valoarea minimă necesară pentru a amortiza investiŃia în perioada de studiu (10 ani). Rezultatele demonstrează că prin asigurarea unor venituri suplimentare de aproximativ 3 – 5 EURO/lună pe punct luminos, investiŃiile realizate în sistemul de iluminat public pot fi amortizate pe durata de studiu, de 10 ani.

• Ambele criterii de eficienŃă economică a investiŃiei arată că în situaŃia în care preŃul energiei electrice are tendinŃe de creştere mai rapidă (mai pronunŃată), investiŃia în modernizarea iluminatului este mai eficientă economic.

76

• Rata Internă de Recuperare (RIR) evidenŃiază posibilitatea şi gradul de recuperare a investiŃiilor, fiind strâns legată de nivelul dobânzilor din sistemul bancar. Având în vedere tendinŃa de adaptare a dobânzilor bancare spre nivelurile pieŃei libere europene, este de aşteptat ca rentabilitatea investiŃiei să fie mai mare decât cea estimată în momentul prezentei analize, fapt ce este avantajos atât pentru investitori cât şi pentru beneficiar (Primăria Municipiului Satu Mare).

• Din analiza RIR şi VNA se constată că costurile de extindere nu influenŃează decizia asupra investiŃiei în modernizare, deoarece extinderea trebuie luată în considerare în toate variantele considerate, ea fiind obligatorie din punct de vedere tehnic şi social.

• Din analiza Venitului Net Actualizat (VNA) rezultă că există doi factori cu influenŃă pronunŃată asupra recuperării investiŃiei: � preŃul energiei electrice, � preŃul unitar (costul pe punctul de iluminat) pentru modernizare.

• PreŃul energiei electrice este un factor extern, necontrolabil, în timp ce preŃul unitar pentru modernizare poate fi controlat de către investitor. Este avantajos să se acŃioneze pentru reducerea preŃului unitar al modernizării (utilizându-se inclusiv tehnici şi tehnologii moderne de iluminat), avându-se în vedere faptul că orice reducere a preŃului unitar se transformă în profit pentru investitor. PreŃul energiei electrice ca factor extern, conform previziunilor actuale, are tendinŃa de creştere pe care piaŃa liberă o poate accentua.

• Din prognoza de eficienŃă economică a investiŃiei rezultă că Primăria Municipiului Satu Mare nu poate să suporte pe termen scurt o investiŃie atât de mare, dar prin concesionarea serviciului de iluminat cu repartizarea costurilor pe mai mulŃi ani (minimum 10 ani) costurile devin suportabile şi în acelaşi timp se realizează un iluminat public performant încă de la începutul perioadei. Având în vedere aceasta, prezentul Studiu demonstrează că pentru soluŃionarea integrală şi sistematică a problemei este necesară delegarea de gestiune prin concesionarea serviciului de iluminat public unor operatori specializaŃi. Operatorii serviciilor de iluminat public trebuie să posede capacitatea tehnică şi organizatorică, dotarea şi experienŃa managerială, bonitatea şi capacitatea financiară necesare prestării serviciului de iluminat public încredinŃat.

• Definirea şi cuantificarea în termeni economici şi financiari a riscurilor de proiect, luând în considerare şi variantele identificate de repartiŃie a riscurilor între părŃile viitorului contract, sunt conforme cu cele prezentate în anexă.

Intocmit,

77

Colectivul de coordonare şi supervizare

Ing. Pop Mircea

Ing. Pop Sorin

Ing. Magureanu Liliana

Documents

STUDIU DE FUNDAMENTARE A DECIZIEI DE DELEGARE DE … · 2009. 7. 4. · Iluminatul electric artificial constituie în prezent una dintre componentele esen Ńiale realiz ării unor