UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ – NAPOCA

SCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

Ing. SANDU MARIANA ILEANA

RREEZZUUMMAATTUULL TTEEZZEEII DDEE DDOOCCTTOORRAATT

""SSttuuddiiii ddee iiggiieennăă ppee ffiilliieerraa llaappttee bbiioo îînn ffeerrmmee ddee ttaauurriinnee ddiinn DDeepprreessiiuunneeaa DDoorrnneelloorr""

""SSttuuddyy uuppoonn tthhee hhyyggiieennee ooff oorrggaanniicc mmiillkk pprroodduucceedd iinn tthhee bboovviinnee ffaarrmmss ssiittuuaatteedd iinn tthhee DDoorrnnaa DDeepprreessssiioonn""

Conducător ştiinţific Prof.univ. dr. CORNEL MAN

Cluj – Napoca 2011

2

CUPRINS

pag

INTRODUCERE........................................................................................................ 9 CAP. 1 AGRICULTURA ECOLOGIC Ă – CONCEPT ŞI TERMINOLOGIE…………………………………………………………………

15

1.1. DEFINIŢIE, TERMINOLOGIE, ISTORIC………………………………. 15 1.2 PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE GRICULTURII

ECOLOGICE………………………………………………………..................

18 1.3. MOTIVAŢIA AGRICULTURII ECOLOGICE.......................................... 19 1.4. OBIECTIVELE AGRICULTURII ECOLOGICE...................................... 23 CAP. II EVOLU ŢIA ŞI SITUAŢIA ACTUAL Ă A AGRICULTURII ECOLOGICE.............................................................................................................

25

2.1. EVOLUŢIA PE PLAN MONDIAL.............................................................. 25 2.1.1. Piaţa mondială a produselor agricole ecologice.......................................... 29 2.2. EVOLUŢIA PE PLAN NAŢIONAL............................................................ 32 2.3. LEGISLAŢIA AGRICULTURII ECOLOGICE.......................................... 38 CAP. III CONDI ŢII TEHNOLOGICE ŞI REGLEMENT ĂRI ÎN CREŞTEREA ANIMALELOR ÎN SISTEM ECOLOGIC................ ....................

40

3.1. ALEGEREA AREALULUI ECOLOGIC.................................................... 40 3.2. PRINCIPII ŞI REGLEMENTĂRI ÎN CREŞTEREA ECOLOGICĂ A

ANIMALELOR..................................................................................................

41 3.2.1. Motivaţia agriculturii ecologice....................................................... 44 3.2.2. Provenienţa animalelor.................................................................... 47 3.2.3. Conversia......................................................................................... 49 3.2.4. Densitatea animalelor...................................................................... 50 3.2.5. Alimentaţia animalelor.................................................................... 51 3.2.6. Adăposturile şi adăpostirea animalelor............................................ 52 3.2.7. Bunăstarea animalelor şi relaţia cu calitatea produselor.................. 53 3.2.8. Specificul profilaxiei şi terapiei bolilor în fermele ecologice...........

55 CAP. IV FILIERA LAPTE BIO (ECOLOGIC).............. ...................................... 57 4.1. NOŢIUNEA DE FILIERĂ; ACTORII FILIEREI....................................... 57 4.2. PRODUCĂTORII DE LAPTE ECO........................................................... 59 4.2.1. Calitatea globală a laptelui................................................................. 60 4.3. PROCESATORII DE LAPTE BIO: EXIGENŢE TEHNOLOGICE ŞI DE

IGIENĂ……………………………………………………………………….

71

3

4.3.1. Răcirea laptelui cu instalaţii frigorifice……………………………….. 72 4.3.2. Transportul laptelui................................................................................ 73 4.3.3. Depozitarea laptelui si a produselor lactate........................................... 74 4.4. COMERŢUL CU LAPTE ECO................................................................ 75 4.5. CONSUMATORII DE LAPTE ECO: MOTIVAŢIE, FACTORI

LIMITATIVI, EVOLU ŢIE, PROGNOZĂ.......................................................

77 CAP. V. SUPORTUL TEHNOLOGIC AL CALIT ĂŢII PRODUSELOR ANIMALIERE ECOLOGICE..................................................................................

80

5.1. FACTORII ECOLOGICI ŞI CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE OBŢINUTE DE LA TAURINE.........................................

80

5.2. LAPTE ECO vs LAPTE CONVENŢIONAL........................................ 81 CAP. VI. INSPECŢIA ŞI CERTIFICAREA PRODUSELOR ECOLOGICE ……………………………………………………………………..

82

6.1. CERTIFICAREA PRODUSELOR ECOLOGICE................................. 82 6.2. ORGANISME DE CERTIFICARE........................................................ 83 6.2.1. Atribuţiile organismelor de certificare din România................ 84 6.3. AUDITUL PRODUSELOR ECOLOGICE............................................ 85 6.3.1. Sedinţa de deschidere a procedurii de audit.............................. 86 6.3.2. Examinarea preliminară............................................................. 87 6.3.3. Inspecţia propriu – zisă.............................................................. 87 6.3.4. Documentaţia............................................................................. 88 6.3.5. Verificarea materiilor prime şi a ingredientelor ecologice............ 88 6.3.6. Bilanţul de materiale............................................................................... 88 6.3.7. Etichetarea produselor............................................................... 89 6.3.8. Igienizarea.................................................................................. 89 6.4. TENDINŢE ŞI EVOLUŢII VIITOARE................................................ 89

Partea a II- a Cercetări proprii Cap. 1. STUDIUL CONDIŢIILOR AGROECOLOGICE ŞI TEHNOLOGICE DE CREŞTERE A BOVINELOR ÎN DEPRESIUNEA DORNELOR........... ......

90

1.1. DEPRESIUNEA DORNELOR: CONDIŢII GEOGRAFICE ŞI AGROECOLOGICE ......................................................................................

91

1.1.2. Condiţiile climatice în Depresiunea Dornelor..................................... 94 1.2. CREŞTEREA ANIMALELOR: SPECII, RASE, POPULAŢII DE

ANIMALE......................................................................................................

94 1.3. FOLOSIREA PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A SUPRAFEŢELOR

4

ARABILE...................................................................................................... 102 1.4. SITUAŢIA UTILIZ ĂRII PĂŞUNILOR COMUNALE.......................... 104 1.5. ADĂPOSTURILE ŞI CONSTRUCŢIILE ANEXE PENTRU

CREŞTEREA BOVINELOR............................................................................

107 1.5.1. Microclimatului pe perioada de iarnă din adăposturi.............................. 109 1.5.1.1. Material şi metodă....................................................................... 109 1.5.1.2. Rezultate şi discuţii..................................................................... 109 1.6. FURAJAREA ŞI ADĂPAREA BOVINELOR ÎN FERMELE

ECOLOGICE..................................................................................................

114 1.5.1.3. Adăparea…………………………………………………………… 116 1.5.1.4. Rezultate şi discuţii........................................................................... 117 1.7. GOSPODĂRIREA GUNOIULUI DE GRAJD ŞI A

PURINULUI...................................................................................................

119 1.8. SERVICIILE SANITAR – VETERINARE............................................ 120 1.8.1. Tratamentele sanitar veterinare............................................................ 120 1.9. CONCLUZII PARŢIALE..................................................................... 123 CAP.2. CERCETĂRI PRIVIND NIVELUL DE IMPLEMENTARE A TEHNOLOGIEI ECOLOGICE ÎN FERMELE PRODUC ĂTOARE DE LAPTE......................................................................................................................

126 2.1. MATERIAL ŞI METODĂ........................................................................ 126 2.2. REZULTATE ŞI DISCUŢII...................................................................... 127 2.2.1. Suprafaţa agricolă şi încărcătura cu dejecţii............................................ 127 2.2.2. Adăposturile şi construcţiile anexe......................................................... 131 2.2.2.1. Depozitarea gunoiului de grajd................................................ 133 2.2.2.2. Colectarea purinului..................................................................... 135 2.2.3. Furajarea animalelor în fermele ecologice............................................... 137 2.2.4. Situaţia utilizării păşunilor comunale....................................................... 138 2.2.5. Managementul stării de sănătate a animalelor.......................................... 140 2.3.CONCLUZII PARŢIALE........................................................................ 142 CAP.3. STUDIUL CONDIŢIILOR TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă LA RECOLTAREA, COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL LAPTELUI.................

146

3.1. CONDIŢIILE DE IGIENĂ LA MULSUL LAPTELUI; RECEPŢIA ACESTUIA DIN GOSPODĂRII...................................................................

146

3.1.1. Igiena mâinilor mulgătorilor................................................................ 147 3.1.1.1. Date obţinute........................................................................... 148 3.1.2. Igiena glandei mamare......................................................................... 150 3.1.2.1 Rezultatele obţinute................................................................. 150

5

3.1.3. Igiena vaselor de muls şi de păstrare a laptelui (bidoane).................... 152 3.2. ORGANIZAREA ŞI DOTAREA CENTRELOR DE

COLECTARE....................................................................................................

159 3.2.1. Transportul laptelui.................................................................................. 164 3.3. CONCLUZII PARŢIALE........................................................................ 167 CAP.4. CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA GLOBAL Ă A LAPTELUI ECOLOGIC OBŢINUT ÎN DEPRESIUNEA DORNELOR...............................

170

4.1. IPOTEZA ŞI CONDIŢIILE DE LUCRU................................................. 170 4.2. OBIECTIVELE URMĂRITE ŞI TEHNICILE DE LUCRU

UTILIZATE.....................................................................................................

174 4.3. REZULTATE ŞI DISCUŢII....................................................................... 177 4.3.1. Calitatea nutriţională a laptelui................................................................ 177 4.3.1.1. Evoluţia substanţei uscate totale din lapte (SUT)......................... 178 4.3.1.2. Substanţa uscată degresată din lapte (SUN)................................. 181 4.3.1.3. Grăsimea din lapte........................................................................ 184 4.3.1.4. Evoluţia proteinei din lapte.......................................................... 191 4.3.1.5. Raportul şi simultaneitatea grăsime-proteină................................ 202 4.3.1.6. Lactoza din lapte.......................................................................... 206 4.3.1.7. Concluzii privind calitatea nutriţională a laptelui......................... 212 4.3.2. Calitatea bacteriologică a laptelui............................................................ 215 4.3.2.1. Concluzii parţiale privind calitatea bacteriologică a

laptelui……………………………………………………………………

224 4.3.3. Calitatea tehnologică a laptelui................................................................ 225 4.3.3.1. Concluzii parţiale privind calitatea tehnologică a laptelui............ 228 4.3.4. Calitatea sanitară a laptelui....................................................................... 230 4.3.5. Calitatea senzorială a laptelui................................................................... 230 4.3.5.1. Concluzii parţiale privind calitatea senzorială a laptelui............... 232 4.3.6. Calitatea psihosocială a laptelui................................................................ 233 CAP.5. DIFERENŢE ESENŢIALE ÎNTRE SISTEMUL CONVEN ŢIONAL INTENSIV ŞI SISTEMUL ECOLOGIC DE PRODUCŢIE A LAPTELUI. MOTIVA ŢIA PRODUCŢIEI DE LAPTE ECOLOGIC.....................................

235 5.1. CONCEPTUL DE CALITATE ÎN ALIMENTAŢIA

PUBLICĂ.......................................................................................................

235 5.2. PRODUSE ANIMALIERE ECOLOGICE VS. PRODUSE

CONVENŢIONALE.......................................................................................

238 5.3. ELEMENTE TEHNOLOGICE DE INFLUENŢĂ MAJORĂ ASUPRA

CALITĂŢII PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE

6

ANIMAL Ă....................................................................................................... 240 5.4. LAPTE ECOLOGIC VS. LAPTE CONVENŢIONAL............................ 246 5.4.1. Calitatea nutriţională a laptelui..................................................... 246 5.4.2. Calitatea igienică – contaminarea bacteriologică.......................... 251 5.4.3. Calitatea sanitară – reziduuri chimice........................................... 251 5.4.4. Calitatea senzorială...................................................................... 254 5.5. MOTIVAŢIA SISTEMULUI ECOLOGIC DE PRODUCŢIE A

LAPTELUI ÎN ROMÂNIA ÎN GENERAL, ÎN DEPRESIUNEA DORNELOR ÎN SPECIAL.....................................................................................................

254 5.6. CONCLUZII PARŢIALE.......................................................................... 260 CONCLUZII GENERALE....................................................................................... 263 BIBLIOGRAFIE........................................................................................................ 282 REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT............................................................... 301 SUMMARY OF DOCTORAL THESIS.................................................................. 317

7

TABLE OF CONTENT

pag INTRODUCTION................................................................................................ 9 CAP. 1 ORGANIC AGRICULTURE – CONCEPT AND TERMINOLOGY……………………………………………..…………..........

15

1.1. DEFINITION, TERMINOLOGY, HISTORY……………… 15 1.2. FUNDAMENTAL PRINCIPLES OF ORGANIC

AGRICULTURE………………………………………………….

18 1.3. MOTIVATION OF ORGANIC AGRICULTURE…………… 19 1.4. OBJECTIVES OF ORGANIC AGRICULTURE…………… 23 CAP. II THE EVOLUTION AND ACTUAL SITUATION OF ORGAN IC AGRICULTURE..................................................................................................

25

2.1. EVOLUTION AT THE WORLD LEVEL.................................. 25 2.1.1. World market of organic food……………………………… 29 2.2. EVOLUTION OT THE NATIONAL LEVEL…………………. 32 2.3. ORGANIC AGRICULTURAL LEGISLATION........................ 38 CAP. III TECHNOLOGICAL AND REGULATORY CONDITIONS FO R ANIMALS IN ORGANIC SYSTEM…………………………………………..

40

3.1. CHOICE OF ECOLOGICAL AREA.......................................... 40 3.2. PRINCIPLES AND RULES OF ANIMALS ORGANIC

GROWTH……………………………………………………………

41 3.2.1. Motivation of organic agricultural.......................................... 44 3.2.2. Animal origin.......................................................................... 47 3.2.3. Conversion.............................................................................. 49 3.2.4. Stocking density……………………………………………. 50 3.2.5. Animals feed........................................................................... 51 3.2.6. Animal shelters and housing……………………………….. 52 3.2.7. Animal welfare and the ralation with the products

quality..............................................................................................

53 3.2.8. The specific prevention and treatment of diseases in organic

farming……………………………………………………………

55 CAP. IV ORGANIC MILK CHAIN………………………………………….. 57 4.1 CONCEPT OF CHAIN, THE ACTORS OF THE MILK

CHAIN………………………………………………………………. 57

4.2.PRODUCERS OF ORGANIC MILK…………………………… 4.2.1.The global quality of milk…………………………………..

59 60

4.3. MILK PROCESSORS BIO: DEMAND TECHNOLOGY AND HYGIENE…………………………………………………………….

71

4.3.1. Milk cooling refrigeration…………………………………… 72 4.3.2. Milk transport……………………………………………….. 73 4.3.3. Storage of milk and dairy products…………………………. 74 4.4. TRADE WITH ORGANIC MILK……………………………… 75

8

4.5. ORGANIC MILK CONSUMERS: MOTIVATION, LIMITING FACTORS, EVOLUTION, PROGNOSIS…………………………..

77

CAP. V. TECHNOLOGICAL SUPPORT OF PRODUCT QUALITY ORGANIC LIVESTOCK……………………………………………………….

80

5.1. ECOLOGICAL FACTORS AND FOOD QUALITY OBTAINED FROM COWS………………………………………….

80

5.2. ORGANIC MILK vs CONVENTIONAL MILK.......................... 81 CAP. VI. INSPECTION AND CERTIFICATION OF ORGANIC PRODUCTS…………………………………………………………..……..……

82

6.1. CERTIFICATION OF ORGANIC PRODUCTS…………..…… 82 6.2. CERTIFYING ORGANISM………………………………..…… 83 6.2.1. Powers of organism certifying in Romania…………….….. 84 6.3. AUDIT OF ORGANIC PRODUCTS………………………..….. 85 6.3.1. Opening session of the audit…………………………............ 86 6.3.2. Preliminary examination………………………………….…. 87 6.3.3. Inspection own – called…………………………………….... 87 6.3.4. Documentation………………………………………………. 88 6.3.5. Checking the raw materials and organic ingredients………... 88 6.3.6. Balance of materials…………………………………............. 88 6.3.7. Labeling products……………………………………............. 89 6.3.8. Sanitation………………………………………..…………… 89 6.4. TRENDS AND FUTURE DEVELOPMENTS………………….

Second part – Own research

89

CAP. 1. STUDY CONDITIONS OF GROWTH AND TECHNOLOGICA L AGROECOLOGY FOR CATTLE IN DORNA DEPRESSION…………..

90

1.1. DORNA DEPRESSION: ENVIRONMENTAL CONDITIONS AND AGROECOLOGY……………………………………………..

91

1.1.2. The climate conditions in Dorna Depression......................... 94 1.2. ANIMAL HUSBANDRY: SPECIES, BREEDS, ANIMAL

POPULATIONS…………………………………………..................

94 1.3. USE OF ARABLE LAND NATURAL MEADOWS………….. 102 1.4. STATE USE OF COMMON MEADOWS……………………… 104 1.5. SHELTERS AND ADDITIONAL BUILDINGS FOR

REARING BOVINE ANIMALS…………………………………….

107 1.5.1. Microclimate during winter in shelters……………………… 109 1.5.1.1. Materials and methods………………………………….. 109 1.5.1.2. Results and discussion………………………………….. 109 1.6. FEEDING AND WATERING CATTLE IN ORGANIC

FARMS………………………………………………………………

114 1.5.1.3. Watering………………………………………………….. 116 1.5.1.4. Results and discussion……………………………………. 117

9

1.7. MANURE MANAGEMENT AND PURINA…………………. 119 1.8. HEALTH SERVICES – VETERINARY………………………. 120 1.8.1. Veterinary treatments……………………………………… 120 1.9.PARTIAL CONCLUSIONS…………………………………… 123 CAP.2. RESEARCH ON THE IMPLEMENTATION LEVEL OF ENVIRONMENTAL TECHNOLOGY DAIRY COWS FARMS……………

126

2.1. MATERIALS AND METHODS……………………………….. 126 2.2. RESULTS AND DISCUSSION………………………………… 127 2.2.1. Research on the agricultural area and loads of manure……… 127 2.2.2. Housing and construction related…………………………… 131 2.2.2.1. Manure storage…………………………………………. 133 2.2.2.2. Collection purine……………………………………….. 135 2.2.3. Animals feeding on organic farms………………………….. 137 2.2.4. Use of communal grazing situation…………………………. 138 2.2.5. Animal health management…………………………………. 140 2.3. PARTIAL CONCLUSIONS………………………………… 142 CAP.3. STUDY OF TECHNOLOGICAL AND HYGIENE CONDITION S FOR COLLECTION, COLLECTION AND TRANSPORT OF MILK……

146

3.1. MILKING HYGIENE IN MILKING, ITS RECEPTION OF HOUSEHOLDS………………………………………………………

146

3.1.1. Milkers’ hand hygiene……………………………………… 147 3.1.1.1. Data obtained……………………………………………. 148 3.1.2. Udder hygiene……………………………………………….. 150 3.1.2.1 Results obtained………………………………………….. 150 3.1.3. Milking hygiene and milk storage vessels (cans).................... 152 3.2. ORGANIZATION AND EQUIPMENT OF COLLECTION

CENTERS……………………………………………………………

159 3.2.1. Milk transport.......................................................................... 161 3.3. PARTIAL CONCLUSIONS....................................................... 167 CAP.4. RESEARCH REGARDING THE GLOBAL QUALITY OBTAIN ED IN DORNA DEPRESSION.................................................................................

170

4.1. HYPOTHESIS AND WORKING CONDITIONS……………… 171 4.2. THE OBJECTIVES AND TECHNIQUES USED …………… 174 4.3. RESULTS AND DISCUSSION…………………………………. 177 4.3.1. Nutritional quality of milk………………………………….. 177 4.3.1.1. Evolution of total dry matter from milk (SUT)................ 178 4.3.1.2. The dry defatted matter from milk (SUN)....................... 181 4.3.1.3. Evolution of milk fat……………………………………. 184 4.3.1.4. Evolution of milk protein……………………………….. 191 4.3.1.5. Fat-protein ratio and simultaneity………………………. 202 4.3.1.6. Evolution of lactose in milk.............................................. 206 4.3.1.7.Conclusio.ns on the nutritional quality of milk………….. 212 4.3.2. Bacteriological quality of milk………………………............ 215

10

4.3.2.1.Partial conclusions on bacteriological quality of milk……………………………………………………………..

224

4.3.3. Technological quality of milk………………………………. 224 4.3.3.1.Partial conclusions on the technological quality of

milk………………………………………………………………. 228

4.3.4. Sanitary quality of milk……………………………………… 230 4.3.5. Sensorial quality of milk…………………………………….. 230 4.3.5.1.Partial conclusions on the sensorial quality of milk……... 232 4.3.6. Psychosocial quality of milk………………………………… 233 CAP.5 ESSENTIAL DIFFERENCE BETWEEN THE CONVENTIO NAL ORGANIC INTENSIVE SYSTEM AND MILK PRODUCTION MOTIVATION ORGANIC MILK PRODUCTION………………………….

235 5.1. THE CONCEPT OF QUALITY IN PUBLIC

ALIMENTATION…………………………………………........... 235

5.2. ORGANIC LIVESTOCK PRODUCTS.VS. CONVENTIONAL PRODUCTS...................................................

238

5.3. TECHNOLOGICAL FACTORS INFLUENCE THE QUALITY OF FOOD OF ANIMAL ORIGI……….……….……

240

5.4. ORGANIC MILK vs.. CONVENTIONAL MILK.................. 246 5.4.1. Nutritional quality of milk……………………………..…… 246 5.4.2. Hygienic quality - bacteriological contamination…………… 251 5.4.3. The quality of health - chemical residues……………............ 251 5.4.4. Sensory quality………………………………………………. 254 5.5. MOTIVATION OF ORGANIC MILK PRODUCTION

SYSTEM IN ROMANIA IN GENERAL, ESPECIALLY DORNA DEPRESSION…………………………………………………….

254 5.6. PARTIAL CONCLUSIONS…………………………………. 260 GENERAL CONCLUSION............................................................................... 263 BIBLIOGRAPHY……………………………………………………………...... 282 ABSTRACT ……………………………………………………………………. 301

11

REZUMAT

Lucrarea “Studii de igienă pe filiera lapte bio în ferme de taurine din Depresiunea

Dornelor” s-a dovedit a fi în final o cercetare complexă, multi şi interdisciplinară. Problemele

tehnico-organizatorice s-au împletit cu cele de igienă şi lucrându-se în peste 1.600 de ferme

mici ecologice (FME), în 35 Euroferme ecologice (EFE) şi în peste 300 ferme convenţionale

(FC), s-au abordat principalii actori ai filierei lapte bio; producători, colectori, procesatori,

consumatori, precum şi factorii ce influenţează filiera, din amonte de produs, pe timpul

obţinerii acestuia şi în aval de el.

Lucrarea scoate în evidenţă, prioritar în bibliografia de specialitate din România, o

paletă largă de aspecte concrete, de ridicată valoare ştiinţifică şi practic aplicativă, ce vor fi

expuse sintetic şi în ordinea cronologică a menţionării lor în teză.

Datele cuprinse în capitolul “Studiul condiţiilor agroecologice şi tehnologice de

creştere a bovinelor în Depresiunea Dornelor”, studiu efectuat prin cercetarea a numeroase

surse de documentare de la nivel zonal, judeţean, comunal şi al fermelor existente, prin

observaţii, analize şi determinări la faţa locului, scot în evidenţă că:

Mirifica zonă ecologică din N-E-stul

României ce acoperă judeţul Suceava,

denumită „Depresiunea Dornelor” (Ţara

Dornelor), include o suprafaţă totală de peste

1000 km2 oferă condiţii excepţionale şi are

tradiţii multiseculare în creşterea bovinelor

pentru lapte şi carne, având în vedere

principalele elemente agroecologice,

economice şi tehnologice care se prezintă

astfel:

Sub aspect climatic, Depresiunea

Dornelor are o climă montană, cu temperatură anuală de +4 + 80C, amplitudinea anuală de

18oC, temperatură minimă de -25oC, maximă de +33oC; t<0oC peste 200 zile, regim

Fig. 1 Sursa/source:http://harta-suceava.ro/harta-ro-Suceava-619-Harta_Geografica.html

12

pluviometric 1000-1500 mm/m2. Aer curat, parfumat de esenţele de conifere, zonă ferită de

vânturi puternice. Relief muntos, cu altitudine de 800-900m şi punctul cel mai înalt 1639m.

Sub aspect agroecologic, ne referim la judeţul Suceava care include Depresiunea

Dornelor. Din suprafaţa totală (tabel 1) de 855.350 ha, suprafaţa agricolă deţine 349.810 ha din

care: 180.620 ha arabil; 90.430 ha păşuni; 75.700 ha fâneţe.

Tabel 1

Suprafaţa şi modul lor de întrebuinţare precum şi suprafaţa destinată culturilor pe categorii în judetul Suceava

The surface and how to use crop area by category in Suceava County Suprafaţa

cultivată/acreage

Total/total 2008

Cereale

pt.boabe/cereal

grains

Grâu,

secară/wheat,

rye

Orz,

orzoaică/barley

Porumb

Corn

Uleioase/oil

plants

Floarea

Soarelui

/Sun

flower

Sfeclă

beets

Cartofi

potatoes

162.343 83.704 26.030 4.971 38.827 1.134 882 1077 27.958

Fond funciar după modul

de folosire 2008

S. totală

total surface

S. agricolă

agricultural area

Arabilă

Arable land

Păşuni

Pastures

Fâneţe

Hay area

Vi ţă de vie

Vinegard area

855.350 349.810 180.620 90.430 75.700 3.060

sursa Anuarul judeţului Suceava – source: Suceava County Directory

Fermele din zonă cuprind în medie 2-10 ha păşune, 1-8 ha fâneţe şi 0,04-0,5 ha arabil.

Din punct de vedere zootehnic, judeţul Suceava este o zonă cu lungă tradiţie în

creşterea animalelor, deţinând la ora actuală efective importante de taurine (178.113 capete din

care 112.000 capete vaci şi juninci), suine (123.000 capete din care 7500 scroafe), ovine

(250.000 capete din care 216.000oi şi mioare) şi caprine (10.278 capete).

Din Zootehnia judeţului se obţin anual cca 17.000 t carne de bovine, 2200 t carne de

ovine şi caprine, 3500 mii hl lapte şi 350 t miere de albine, de o calitate excepţională.

Pajiştile naturale (păşunile şi fâneţele naturale), atât ca suprafaţă (90.430 ha păşune şi

75.700 ha fâneţe) cât mai ales sub aspectul compoziţiei floristice excepţionale, reprezintă un

adevărat tezaur pentru Depresiunea Dornelor, încă incomplet exploatat. În compoziţia floristică

domină păiuşul (Festuca rubra) ce face asociaţii cu specii de bună valoare nutritivă şi care

imprimă laptelui însuşiri senzoriale excepţionale.

13

Producţia este cuprinsă între 2-8 tone masă verde cu un coeficient de utilizare de 30-75

% şi 30-40 kg PD./ha. Se obţin 1300 –

2400 kg fân şi otavă, în 2 coase pe an/ ha.

Exploatarea păşunilor şi fâneţelor

(fig2 ) este extensivă; indiferent de

proprietate (particulară, comunală, ori a

parohiilor bisericeşti, Ocol silvic), gradul

de încărcare cu animale a păşunilor este cel

mult 50% din cel admis de Reg. 834/2007,

adică dejecţiile depuse de animale nu

realizează echivalentul a 170 kg azot pe ha

şi pe an.

Fermele ecologice şi cele convenţionale sunt de mici dimensiuni, deţin între 2-20

capete taurine dar sunt şi ferme noi cu 20-60 vaci de lapte. Materialul biologic este reprezentat

de vaci din rasele Pinzgau, varietatea roşie şi neagră (vaca de Dorna), Bruna de Maramureş,

Bălţata românească şi metişi între ele. Se obţine în cele mai bune condiţii o producţie pe

lactaţie de 3000-3200, rar 3500 litri lapte de o calitate excepţională.

Sub aspect tehnologic şi de igienă. Studiul relevă condiţii tehnologice şi de igienă

favorabile creşterii bovinelor pentru lapte şi carne cu parametrii ce se pot converti cu multă

uşurinţă spre sistemul ecologic. Principalele verigi tehnologice din fermele convenţionale şi

cele ecologice sunt foarte asemănătoare, în multe cazuri identice, fapt ce ne permite să afirmăm

"că în zona Dornelor toate fermele de taurine şi ovine pot trece la sistemul ecologic de creştere

şi exploatare". Menţionăm dintre aceste verigi tehnologice favorabile pentru sistemul ecologic:

* Adăposturile sunt construite preponderent din lemn, prezintă anexele constructive

necesare, asigură animalelor în general confort de cazare.

* Pe timp de vară, taberele de vară (văcăriile) sunt bine organizate sub toate aspectele.

* Se asigură animalelor mişcare pe tot parcursul anului, în padoc şi pe păşune.

fig. 2Metode de uscare şi fânar pentru depozitare a fânului – foto originală /Drying methods and storing hay- original picture

14

* Microclimatul pe perioada de stabulaţie se realizează la nivel de la satisfăcător (72-75

puncte în Cheia Petkov) până la excelent (90-96 puncte) dar există încă unele deficienţe la

iluminarea şi ventilaţia adăposturilor.

* Furajarea animalelor, indiferent dacă este sistem ecologic sau convenţional, este foarte

asemănătoare, bazată pe iarbă de păşune vara şi fân pe timp de iarnă, la care se adaugă cantităţi

mici de concentrate, în special tărâţe de grâu.

Sigur că în zonele ecologice, furajarea este atent controlată de organele de inspecţie şi

certificare, excluzându-se nutreţurile ce nu sunt indicate în lista pozitivă.

*Dejecţiile din ferme (gunoiul de grajd) sunt atent gospodărite, pentru a reduce impactul

asupra mediului ambiant.

Serviciul Sanitar-veterinar este bine organizat. Fermele beneficiază de asistenţă sanitar

veterinară corespunzătoare, verificându-se normele prevăzute în Regulamentul U.E nr.

834/2007 pentru fermele ecologice. Există încă unele probleme incomplet rezolvate în ceea ce

priveşte igiena generală a fermelor şi asigurarea biosecurităţii acestora.

Din "Cercetările privind nivelul de implementare a tehnologiei ecologice pe filiera

lapte în Depresiunea Dornelor" incluse în capitolul 2 al lucrării, principalele aspecte

desprinse fac referire la:

Tehnologia ecologică s-a implementat în perioada studiată în 1.600 ferme de mici

dimensiuni (1-20 capete vaci) şi 35 de Euroferme cu peste 20 de vaci pe fermă

certificându-se un efectiv total de 3115 – 3965 vaci de lapte în fermele mici ecologice şi

460 – 1200 vaci în Eurofermele ecologice şi o suprafaţă de păşuni şi fâneţe de 6051 –

8309 ha în fermele mici şi 493 – 1104 ha în Eurofermele ecologice.

Pe întreaga perioadă studiată nu se constată abateri sub aspectul obiectivelor

urmărite pe timpul conversiei sau a producţiei certificate ecologic, toate problemele

încadrându-se în exigenţele Reg. UE 2092/91; Ordonanţa 34/2000 şi Reg.U.E.384/2007.

Sub aspectul asigurării bunăstării animalelor din fermele ecologice, cercetările

efectuate conduc la următoarele observaţii:

15

Fig.4 Adapost nou in acord cu cerintele zootehniei ecologice /new housing livestock

according to ecological requirements

Furajarea animalelor se face în general după norme igienice, evitându-se

înfometarea animalelor. În toate fermele inspectate, furajele provin de pe păşuni şi fâneţe

certificate eco, raţiile bazându-se pe sortimente vegetale de volum: iarbă verde, fân, otavă.

Concentratele (tărâţele de grâu) nu depăşesc niciodată 40% din S.U. a raţiei anuale

sau 25% din S.U. din raţia zilnică, încadrându-se în Reglementările 2092/91 Anexa II C,

1,3. Fermierii din zonă nu utilizează borhoturi, silozuri, reziduuri industriale în furajare

nici produse pe bază de OGM.

Adăparea animalelor se face la surse diferite (fântâni, izvoare captate, pâraie,

râuri), dar animalele nu suferă de sete. Eurofermele dispun de adăpători automate în

grajduri.

Adăposturile asigură în general confortul de cazare, sub aspectul normelor de

volum, de suprafaţă, microclimat, odihnă şi mişcare, dar sunt şi unele lipsuri în această

direcţie după cum urmează:

• Adăposturile construite înainte de anul

2000, sunt din lemn, dar unele au acoperiş

din azbociment, nerecomandat pentru

fermele ecologice (fig. 3). Adăposturile noi,

sunt în concordanţă cu cerinţele zootehniei

ecologice (fig.4).

• În marea majoritate a adăposturilor se asigură 4-6 m2 pe vacă şi un volum de 20-

25m3/cap, pardoseala este fără grătar şi se utilizează aşternut. Vacile sunt legate la

iesle, dar având padoc şi ieşire directă

la păşune fac mişcare suficientă.

• Elementele de iluminare naturală

(geamurile) sunt subdimensionate în

cca. 50-60% din cele 1600 examinate,

luminozitatea medie fiind sub 60 lx,

coeficientul de luminozitate mai mic de

Fig. 3 Shelter from wood

16

1/20. În fermele noi, lumiozitatea este bună.

• Elementele de ventilaţie naturală (guri de admisie şi coşuri de evacuare) ori lipsesc

ori sunt subdimensionate în 60-70% din cele 1553 adăposturi controlate. În

Euroferme ventilaţia este bine dimensionată.

• Taberele de vară din păşuni sunt bine amenajate având umbrare, surse de apă şi

posibilităţi de protecţie.

Managementul stării de sănătate a animalelor se face cu măsuri preventive şi curative

admise în zootehnia ecologică, Raportul anual de inspecţie constatând printre altele

următoarele:

Nu se utilizează antibiotice sau alte medicamente alopatice de sinteză cu scop

profilactic.

Serviciul sanitar veterinar este bine organizat şi în caietele de fermă sunt înregistrate

toate tratamentele cu antibiotice sau cu medicamente de sinteză, atunci când viaţa

animalelor este în pericol. Nu s-au găsit nereguli care ar contraveni Reglementărilor din

Anexa T.B/5 CEE 2092/91 şi Reg.384/2007.

În perioada studiată, au fost înregistrate 6 vaci care au trebuit reintroduse în perioada

de conversie, datorită tratamentelor repetate cu antibiotice pentru combaterea mamitei.

Într-o zonă aşa de mare, cu zootehnie ecologică dezvoltată şi care poate încă cuprinde

noi ferme, este nevoie de instruirea şi perfecţionarea unor medici veterinari în domeniul

fitoterapiei şi homeoterapiei animalelor de fermă.

În ceea ce priveşte impactul fermelor ecologice cu mediul ambiant, se constată

următoarele:

Toate fermele ecologice mici şi Eurofermele ecologice din Depresiunea Dornelor se

încadrează în limitele impuse de Directiva 91/676/CEE, Reglementările: UE 2092/1991;

834/2007; 1804/1999, Anexa VII, parte integrantă a CEE 2092/1991, OUG 34/2000 cu

privire la cantitatea de azot ce rezultă din dejecţiile animale, pe ha şi an (sub 170 kg

echivalent azot).

17

Zona ecologică Depresiunea Dornelor este practic liberă de Organisme Modificate

Genetic şi aproape liberă de pesticide de sinteză, condiţie ce trebuie menţinută şi protejată

în continuare.

În ceea ce priveşte impactul social al zootehniei ecologice, el este excepţional.

Prin trecerea la sistemul ecologic de creştere a vacilor şi producerea de lapte ecologic,

s-a dat şansă la peste 1600 de ferme de subzistenţă, fără alte surse de venit. Paralel, s-au

dezvoltat ferme mari de vaci, comerciale, si s-a ridicat mult nivelul tehnologic al creşterii

animalelor din zonă.

In capitolul "Studiul condiţiilor tehnologice şi de igienă la recoltarea, colectarea şi

transportul laptelui ecologic", incluzând igiena mulgerii în ferme, colectarea în centrele

de colectare, recepţia, depozitarea, răcirea şi transportul laptelui spre unităţile de

procesare se constată:

Igiena mâinilor mulgătorilor s-a îmbunătăţit semnificativ în perioada 2005-2008 după cum

remarcăm din tabelul 2

Din 120 mulgători testaţi, în 2005 erau 32% cu igienă bună şi foarte bună, în anul 2007

erau 70% şi în 2008 erau 83% din această categorie. Numărul şi proporţia celor cu igienă

precară a scăzut de la 42% în 2005 la 9% în 2007 şi 1% în 2008.

18

Tabel 2 Rezultatele de laborator cu privire la modalităţile de igienizare a mâinilor mulgătorilor/

Laboratory results on how farmers cleaning hands

Anul de referinta 2005 2007 2009

Igienă foarte bună (%) 8 21 42 Igienă bună (%) 4 49 41

Igienă satisfacătoare (%) 26 21 16 Igiena precară (%) 42 9 1

În ce privesc condiţiile de igienă a glandei mamare înainte de muls, cercetările efectuate pe

160 vaci în 3 variante experimentale, au condus la următoarele rezultate:

• Igiena glandei mamare înainte de muls s-a îmbunătăţit continuu, la ora actuală acestei

operaţii acordându-i-se o atenţie deosebită;

• În ceea ce privesc cele 3 variante aplicate, apreciate după prezenţa B. coliformi, a

Salmonellei şi a stafilococilor coagulazo-pozitivi în 1; 5 şi respectiv 4 ml lichid de

spălare , rezultatele au fost următoarele (tabel 3):

Tabel 3

Rezultatele de laborator privind igiena glandei mamare/Laboratory results on

udder hygiene

160 vaci Modalitatea de igienizare Bact coliforme / 1ml Salmonella /5ml Stafilococi CP/4 ml

Vm Igienizare obisnuita fara anuntarea controlului bacteriologic

25 / 17,5% 0 / 0 6 / 3,33 %

Ve1 Spalare cu apa, stergere cu prosop de hartie de unica folosinta

3 / 1,87% 0 / 0 2 / 1,25%

Ve2 Spalare, dezinfectie cu sol Prefoam

1 / 0,62% 0 / 0 0 / 0

120 mulgatori Modalităţile de igienizare a mâinilor

mulgătorilor

Bacterii coliforme

/ 1ml

Salmonella /5ml

Stafilococi coagulazo pozitivi

/4 ml

Vm Spălare 8 / 6,66% 0 / 0 5 / 4,16 %

Ve1 Spalare, stergere

cu prosop

4 / 3,33% 0 / 0 2 / 1,66%

Ve2 Spălare cu sapun;stergere cu servet de unica

folosinta

2 / 1,66%

0 / 0

0 / 0

19

-Vm (spălare simplă): 17,5% probe pozitive pentru B. coliformi, 3,33% pozitive pentru

stafilococi coagulazo-pozitivi, 0% pentru Salmonella;

-Ve1 (spălare şi ştergere): 1,87% probe pozitive pentru prezenţa B. coliformi, 1,25%

pozitive pentru prezenţa stafilococilor coagulazo-pozitivi, 0% pentru Salmonella;

-Ve2 (spălare, dezinfecţie, uscare prin ştergere): 0,62% probe pozitive pentru B.

coliformi, 0% pentru stafilococi şi Salmonella.

Diferenţele între variante au fost foarte semnificative statistic (p<0,001).

Evoluţia pozitivă în timp a igienei mâinilor mulgătorilor, a glandei mamare înainte de

muls şi a vaselor de muls se reflectă de o manieră foarte semnificativă statistic (p<0,001) în

scăderea NTG /ml lapte obţinut în fermele ecologice mici, de la valori medii de 242.000

UFC/ml la valori de sub 100.000 UFC/ml, chiar sub 50.000 UFC / ml, adică se obţine lapte de

calitate bacteriologică excepţională.

Condiţiile de igienă pe filiera muls în Eurofermele ecologice, care practică mulsul

mecanic, sunt foarte bune, practicându-se igienizarea prin spălare, dezinfecţie şi uscare a

glandei mamare, dezinfecţia după protocol a aparaturii de muls şi a bidoanelor de colectare a

laptelui.

În ce priveşte organizarea, dotarea, condiţiile tehnologice şi de igienă a centrelor de

colectare a laptelui ecologic provenit din fermele ecologice mici, studiul arată următoarele:

Pentru colectarea laptelui ecologic din peste 1.600 de ferme mici ecologice, situate în

peste 40 de comune şi sate din zonă, s-au organizat 6 centre de colectare: Dorna Candreni,

Coşna, Neagra Şarului, Panaci, Poiana Stampei şi Şaru Dornei, stabilindu-se cele mai

corespunzătoare rute din zonă.

Fiecare centru de colectare dispune de spaţii, dotări şi instalaţii, personal calificat, penru

a se face recepţia cantitativă şi calitativă a laptelui brut colectat de la fermieri, răcirea şi

depozitarea temporară a laptelui.

În ce priveşte transportul laptelui de la fermieri la centrele de colectare, acesta se

realizează în vase de oţel inox, transportul cu mijloace hipo fiecărei rute corespunzând-ui un

achizitor salariat al unităţii de procesare.

20

• Transportul laptelui, de la centrele de colectare la unităţile de procesare se face zilnic,

cu autocisterne izoterme, în perfecte condiţii tehnologice şi de igienă.

• Din Eurofermele ecologice, laptele stocat temporar şi răcit în tancuri proprii, este

transportat zilnic la unitatea de procesare cu ajutorul autocisternelor.

Pe filiera lapte ecologic, unitatea a implementat cu succes standardul de management al

calităţii SR EN ISO 22000:2005.

Cercetările privind "Calitatea globală a laptelui ecologic şi a celui convenţional obţinut în

Depresiunea Dornelor", incluzând calitatea nutriţională, calitatea bacteriologică, calitatea

tehnologică, calitatea sanitară şi calitatea senzorială, au condus la rezultate interesante.

Obiectivele acestui capitol constau în: prelevarea şi determinarea componentelor

nutritive ale laptelui, examenul bacteriologic sub aspectul NTG/ml lapte, calitatea tehnologică:

NCS/ml lapte obţinut din ferme bio, exploataţii cu sistem de creştere bio comparativ cu

calitatea globală a laptelui obţinut de la vaci crescute în sistem convenţional. S-a lucrat după

schema generală de apreciere a calităţii globale a laptelui crud, propusă de C.Man (1995, 1997)

(fig. 5).

Cercetările efectuate pentru determinarea şi aprecierea calităţii nutri ţionale a laptelui

obţinut în ferme ecologice şi ferme convenţionale din Depresiunea Dornelor, incluzând

conţinutul laptelui în SUT, SUN, grăsime, proteine, raportul şi simultaneitatea grăsime-

proteină şi conţinutul în lactoză, arată că:

21

Deşi nu este un parametru esenţial în selecţionarea vacilor SUT are importanţă vazută din

prisma celorlaţi parametrii din compoziţia laptelui şi în special proteină şi grasime

Sub aspectul conţinutului laptelui în substanţă uscată totală (SUT), valorile multianuale au

fost de 12,2±0,18% pentru laptele convenţional din ferme mici (FC); 12,26±0,17% pentru

Fig. 5 Criterii principale şi ajutătoare pentru stabilirea calităţii globale a laptelui crud şi a laptelui materie primă (C. MAN, 1995, 1996, 2007)/ Main and auxiliary criteria for determining the overall quality of raw

milk (C. MAN, 1995, 1996, 2007)

22

laptele ecologic din ferme mici (FME) şi 12,34±0,17% pentru laptele ecologic din Eurofermele

ecologice (EFE). Calculate statistic, diferenţele sunt foarte semnificative (p<0,001) între EFE

şi FC; foarte semnificative între EFE şi FME (p<0,001) şi nesemnificative între FME şi FC

(tabel 4).

Sub aspectul conţinutului laptelui în substanţă uscată negrasă (SUN), se constată

următoarele: (tabel 5)

• Valoarea multianuală a SUN a fost de 8,54% în FME 8,47% în EFE şi 8,56% în FC; mediile

obţinute diferă în funcţie de fermă, centru de colectare şi sezon, dar în general se încadrează

între 8,25 – 8,80%, valori medii competitive cu datele bibliografice.

• Mediile SUN se corelează cu SUT şi cu principalii componenţi nutriţionali ai laptelui.

Sub aspectul conţinutului laptelui în grăsime, cercetările arată următoarele (tabel.....):

• Valorile multianuale ale grăsimii din lapte au fost de 3,63±0,09% în laptele din FME, de

4,07±0,13% în laptele din EFE şi de 3,93±0,10% în cel din FC.

• Mediile obţinute se corelează cu managementul general al fermelor, posibilităţile lor de

furajare, rasele exploatate.

• Diferenţele între medii sunt foarte

semnificative statistic (p<0,001) dar chiar

în cadrul FME există diferenţe în funcţie de

zona (centrul de colectare), anii de studiu şi

sezon (mai mare iarna decât vara).

Pe un număr de 22684 probe de lapte ecologic

analizate (figggg), distibuţia pe tranşe de grăsime

a fost următoarea: 79% între 2,5-3,5%; 18 % între

3,5-4,5% şi 3% peste 4,5% grăsime. Procentul de grăsime din lapte ecologic se corelează cu

potenţialul rasei Pinzgau în condiţiile furajării aproape exclusiv cu iarbă vara şi cu fân iarna,

disponibilul de concentrate ecologice fiind foarte redus în zonă.

3,6-4,5%; 902; 3%

peste 4,5%; 5348; 19%

2,5-3,5%; 22648; 79%

2,5-3,5% 3,6-4,5% peste 4,5%

Fig 6. Conţinutul mediu a laptelui în grăsime pe tranşe/Averange milk fat content in batches

23

Tabel 4 Substanţa uscată totală valori multianuale

The multi annuale value for dry matter Medii multianuale

Multiannual average X±sd FBM 08 FBM 09 FBM 10 media

FBM EuroF 08 EuroF 09 EuroF 10 media

EuroF FC 08 FC 09 FC 10 media

FC media FME 12.26 0.17 ***

P<0.001 *** P<0.001

*** P<0.001

- ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 *** P<0.001

ns P>0.05

ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05

media EFE 12.34 0.17 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

- ns P>0.05

ns P>0.05 ns P>0.05 *** P<0.001

media FC 12.20 0.18 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 *** P<0.001

ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 *** P<0.001

ns P>0.05

*** P<0.001

*** P<0.001

-

legenda/legend: FME – ferme mici bio/ small organic farms, EFE- Euroferme/ EFEarms , FC-ferme conventionale/conventionale farms

Tabel 5 Substanţa uscata negrasa valori multianuale

The multi annuale value for matter Medii multianuale

Multiannual average X±sd FBM 08 FBM 09 FBM 10 media FBM EuroF 08 EuroF 09 EuroF 10 media

EuroF FC 08 FC 09 FC 10 media FC

media FME 8.63 0.13 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

-

*** P<0.001

*** P<0.001 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

media EFE 8.30 0.15 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001 *** P<0.001

- *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

media FC 8.04 0.14 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001 *** P<0.001

ns P>0.05

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

-

legenda/legend: FME – ferme mici bio/ small organic farms, EFE- EuroFerme/ Eurofarms , FC-ferme conventionale/convenţionale farms

Tabel 6 Grasime valori multianuale

The multi annuale value for fat from milk Medii multianuale

Multiannual average X±sd FME 08 FME 09 FME 10 media

FME EFE 08 EFE 09 EFE 10 media EFE FC 08 FC 09 FC 10 media FC

media FME 3.63 0.09 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

- ns P>0.05 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

media EFE 4.10 0.13 ns P>0.05 *** P<0.001

*** P<0.001

ns P>0.05 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

- ns P>0.05 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

media FC 3.93 0.10 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

ns P>0.05 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

-

legenda/legend: FBM – ferme mici bio/ small organic farms, EFE- EuroFerme/ Eurofarms , FC-ferme convenţionale/conventionale farms

24

În ce priveşte conţinutul laptelui în proteină, se constată următoarele:

• Valorile medii multianuale ale conţinutului laptelui în proteină au fost de 3,192±0,08%

pentru FME, 3,212±0,07% pentru EFE şi 3,204±0,09% pentru FC. Diferenţele între

mediile multianuale din cele 3 tipuri de ferme este nesemnificativă statistic (p<0,05)

(tabel 7).

Tabel 7

Evoluţia mediilor multianuale ale parametrului proteină, obţinut FME, EFE şi ferme convenţionale în anii 2008-2010/

Dinamics of annual averange at protein from milk obtained in organic small farms, organic Eurofarms and conventional farms during 2008-2010

medii multianuale

X±sd FME 08

FME 09

FME 10

media FME

EFE 08 EFE 09 EFE 10

media EFE

FC 08 FC 09 FC 10 media FC

media FME

3.19

0.08

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

- *** P<0.001

*** P<0.001

ns P>0.05

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

ns P>0.05

media EFE

3.21

0.10

*** P<0.001

ns P>0.05

ns P>0.05

*** P<0.001

*** P<0.001

ns P>0.05

ns P>0.05

- *** P<0.001

ns P>0.05

ns P>0.05

ns P>0.05

media FC 3.20

0.09

ns P>0.05

ns P>0.05

ns P>0.05

ns P>0.05

ns P>0.05

ns P>0.05

ns P>0.05

ns P>0.05

ns P>0.05

ns P>0.05

ns P>0.05

-

legenda/legend: FME – ferme mici bio/ small organic farms, EFE- EFEERME/ EFEarms , FC-ferme conventionale/conventionale farms

• Pe un total de 27.488 probe lapte ecologic analizate (tabel 8 ), distribuţia pe tranşe de

proteină, s-a prezentat astfel: 9,33% din probe sub 3% proteină; între 3,01-3,20% ,

29,45% din probe, între 3,12-3,80% proteină 60,37% şi peste 3,8%, 0,85% din probe.

Tabel 8 Repartizarea probelor de proteine pe tranşe în fermele mici ecologice (FME)/

Distribution of protein samples in small farms organic portions Anul-year / Tranşa-trance <3,00 3,01 – 3,20 3,21 – 3,80 >3,80

2008 290 2,838 5,860 42 2009 1,258 2,728 5,278 108 2010 1,014 2,530 5,457 89 Total 2,562 8,096 16,595 0, 235

% 0,93 29,45 60,37 0,85 Total probe analizate din FME/ Total samples analyzed 27.488

• Există diferenţe, uneori semnificative statistic între valorile pe centre de colectare a

laptelui din FME, între sezoane, ani de studiu, dar în general cantitatea de proteină din

laptele ecologic are valoarea medie de 3,20%, care este caracteristică pentru laptele

ecologic şi se corelează cu SUT, SUN şi procentul de grăsime din lapte.

25

Datele privind simultaneitatea grăsime-proteină din laptele ecologic, prelucrate în premieră

pentru bibliografia românească de specialitate, arată următoarele:

• Pe întreaga perioadă, la un număr de 26.209 analize simultane, valorile de simultaneitate

maximă au fost de 3,10-3,20% pentru proteină şi 3,60-3,70% pentru grăsime (fig 7).

• Valorile maxime ale simultaneităţii depind de anotimp: vara, simultaneitatea maximă

este pentru 3,15% proteină şi 3,5-3,6% grăsime; iarna, simultaneitatea maximă este

pentru valori ceva mai mari, de

3,1-3,3% proteină cu 3,7%

grăsime.

Referitor la raportul

grasime/proteină, care de altfel

reprezintă un indicator important al

expresiei unei bune furajări şi întreţineri

optime, valorile obţinute exprimate

grafic (figura 8 ) indică faptul că: din

probele analizate/ferma calitatea

Simultaneitatea grasime/proteiSimultaneitatea grasime/protei nănă

FB

200

5

FC

200

5

FB

200

6

FC

200

6

FB

200

7

FC

200

7

To

tal

iarn

a/

tota

l

win

ter

To

tal

pri

mă

va

ra/

tota

l

spri

ng

To

tal

toa

mn

a/

tota

l

au

tum

n

To

tal

va

ra/

to

tal

sum

mer

3,25

3,25

3,19

3,06

3,09

3,16

3,243,2

3,19

3,24

3,2

3,25

3,19

3,25

3,11

3,07

3,16

3,13

3,25

3,33

3,12 3,183,16

3,25

2,9

2,95

3

3,05

3,1

3,15

3,2

3,25

3,3

3,35

Total iarna/total w inter Total primăvara/total springTotal toamna/total autumn Total vara/ total summer

Fig.7 Simultaneitatea proteină/grăsime/ Simultaneous protein / fat

3,23,1 3,1 3,2

3,1 3,1 3,23,1 3,1

1,13

1,19

1,16 1,

251,

321,

321,

271,

321,3

9

3,6 3,7 3,64 4,1 4,1 4,07 4,1 4,3

0

0 ,5

1

1 ,5

2

2 ,5

3

3 ,5

4

4 ,5

F ME

08

F ME

09

F ME

10

EF E

08

EF E

09

EF E

10

F C

08

F C

09

F C

10

g ras im e

r ap o r t g r as im e/ p ro tein a

p r o te in a

gra s im e

ra port gra s im e / prote ina

pro te ina

Fig. 8.Raportul grăsime/proteină /fat/protein ratio

26

nutritionala sub raportul celor doi parametrii studiati este buna, valorile fiind cuprinse între 1,32 -

1,39 (FC), uşor mai scăzute în cazul Eurofermelor !,32-1,35 şi sub raportul de referinţă în cazul

fermelor mici bio, unde per ansamblu, raportul este se încadrează între 1,13-1,19.

Studiile privind conţinutul laptelui în lactoză au condus la următoarele concluzii:

• Valorile medii multianuale au fost: 4,77±0,10% pentru laptele ecologic din fermele

mici; 4,89±0,13% pentru laptele din Eurofermele ecologice şi 4,93±0,09% pentru laptele

convenţional.

• Există diferenţe între ferme, centrele de colectare şi sezon, dar în general lactoza este la

valori între 4,6-5,1%, ce se încadrează în cerinţe şi atestă un lapte de bună compoziţie

chimică pretabil la procesare cu randament mediu spre bun.

Privită în ansamblu calitatea nutriţională a laptelui ecologic, sub aspectul conţinutului

laptelui în SUT, SUN, grăsime, proteină şi lactoză este medie spre bună. Mult mai importantă

este calitatea nutriţională a laptelui ecologic apreciată calitativ, prin ponderea şi rapoartele între

acizii graşi din lapte, cantitatea şi ordinea aminoacizilor esenţiali, conţinutul laptelui în

vitamine, hormoni, enzime şi alte biomolecule cu rol biologic pentru om.

Sub aspect cantitativ, calitatea nutriţională nu depinde direct de sistemul ecologic ori

convenţional de creştere şi exploatare a vacilor de lapte, pe când sub aspect calitativ, suportul

tehnologic, bunăstarea animalului, tipul ecologic de alimentaţie şi management, sunt

hotărâtoare.

În ce priveşte calitatea bacteriologică a laptelui, studiile arată următoarele :

Implementarea programului de igienă pe filiera lapte în zona de colectare a laptelui de către

SC DORNA LACTATE SA, scoaterea din sistem a sute de exploataţii mici, aflate la distanţă

mare de rutele de colectare sau în imposibilitate de a îndeplini cerinţele de igienă, a condus în

ultimii 3 ani la rezultate excepţionale pe linia calităţii bacteriologice a laptelui, reflectate în

următoarele :

• În toate cele 3 tipuri de ferme producătoare de lapte (ferme mici ecologice, Euroferme

ecologice, ferme convenţionale), media NTG/ml este sub 100.000 pentru laptele de la

27

nivelul fermelor şi a centrelor de colectare, valoare foarte bună, cea mai bună citată în

bibliografia românească de specialitate.

• În Eurofermele ecologice, ferme noi, cu aparatură de muls modernă, cu proprietari

instruiţi, dotate cu tancuri de răcire şi echipamente, detergenţi, dezinfectanţi admişi în

agricultura ecologică, NTG /ml lapte are valori medii de 61.070±12,50 cu o proporţie de

peste 60% a probelor sub 50.000 germeni/ ml, îndeplinesc cerinţele UE şi cele impuse

de ANSVSA (tabel 9 ).

Tabel 9 Medii multianuale ale parametrului NTG/ml lapte/ Multi annual average at NTG/ml milk parameter

• În fermele mici ecologice, cu 2-20 vaci, media NTG / ml lapte a fost de 77.810±3,23,

deci sub 100.000 / ml, cu o proporţie de 40-50% din analize având valori sub 50.000

germeni/ml (tabel 10).

Tabel 10 Evoluţia mediilor anuale ale parametrului NTG/ml lapte,

obţinut FME EFE şi FC în anii 2008-2010 Dinamics of annual averange bacteriological quality of the milk NTG/ml milk, obtained in

small organic farms, organic Eurofarms and conventional farms during 2008-2010

NTG/ml lapte (milk)

X x 1000 sd FME FC 08 09 10 08 09 10

FME 08 78.41 2.8 *** P<0.001 nsP>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 nsP>0.05 FME 09 79.34 2.5 ns P>0.05 *** P<0.001 nsP>0.05 nsP>0.05 ns P>0.05 nsP>0.05 FME10 75.67 4.4 nsP>0.05 nsP>0.05 *** P<0.001 ns P>0.05 nsP>0.05 ns P>0.05 EFE 08 49.71 17.3 nsP>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 *** P<0.001 nsP>0.05 nsP>0.05 EFE 09 69.9 11.4 ns P>0.05 nsP>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 *** P<0.001 nsP>0.05 EFE 10 63.6 8.8 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 *** P<0.001 FC 08 81.0 8.9 ns P>0.05 nsP>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 FC 09 80.4 4.4 nsP>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 FC 10 81.083 7.1 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05 ns P>0.05

medii multianuale

X±sd Diferenţele calculate statistic sunt foarte semnificative statistic (p<0,001) între fermele ecologice mici vs. Eurofermele ecologice; ferme mici vs. ferme convenţionale; Euroferme ecologice vs. ferme convenţionale. Există de asemenea diferenţe semnificative statistic între valorile sezonale şi între mediile anuale, dar toate valorile se situează sub 100.000 germeni / ml, adică la nivel bun.

media FME 77.81 x 1000 3.23

media EFE 61.07 x 1000 12.50 media FC 80.83 x 1000 6.80

28

• În fermele mici convenţionale, care includ exploataţii foarte asemănătoare cu cele mici

ecologice (FME), media multianuală a NTG/ml a fost de 80.830±6,80 germeni/ml, adică

tot sub 100.000 / ml, dar proporţia analizelor cu rezultate de sub 50.000 germeni / ml a

fost mai mică : 20-30%.

• Diferenţele calculate statistic sunt foarte semnificative statistic (p<0,001) între fermele

ecologice mici vs. Eurofermele ecologice; ferme mici vs. ferme convenţionale;

Euroferme ecologice vs. ferme convenţionale. Există de asemenea diferenţe

semnificative statistic între valorile sezonale şi între mediile anuale, dar toate valorile se

situează sub 100.000 germeni / ml, adică la nivel bun (tabel 11).

Calitatea bacteriologică a laptelui nu este influenţată direct de sistemul ecologic ori

convenţional de creştere şi exploatare a vacilor, ci de dotarea tehnică, instruirea personalului,

de modul de aplicare a măsurilor de igienă pe filiera lapte.

În perioada studiului, nu s-au identificat agenţi biotici patogeni în lapte, nici în cel ecologic,

nici în cel convenţional, starea sanitară a efectivului de vaci din zonă fiind foarte bună.

Cercetările efectuate pentru caracterizarea laptelui ecologic şi al celui convenţional sub

aspectul calităţii tehnologice, incluzând determinarea NCS / ml, a numărului de spori butirici /

l şi a punctului crioscopic, au condus la rezultatele care atestă următoarele:

29

Tabel 11 Calitate bacteriologica NTG/ml lapte- Valori multi anuale

The multi annuale value for NTG/ml milk medii

multianuale X±sd FME 08 FME 09 FME 10 media

FME EFE 08 EFE 09 EFE 10 media

EFE FC 08 FC 09 FC 10 media FC

media FME 77.81 x1000

3.23 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

- *** P<0.001

*** P<0.001

ns P>0.05 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

media EFE 61.07 x1000

12.50 *** P<0.001

*** P<0.001

ns P>0.05 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

- *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

media FC 80.83 x1000

6.80 ns P>0.05 ns P>0.05 *** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

*** P<0.001

ns P>0.05 *** P<0.001

ns P>0.05 *** P<0.001

*** P<0.001

-

legenda/legend:FME – ferme mici bio/ small organic farms, EFE- EUROFERME/ Eurofarms , FC-ferme conventionale/conventionale farms

Tabel 12

Valorile multianuale ale NCS / ml lapte /Multi annual values of NCS/ml milk

Tipul de fermă/kind of farm X ± sx (x1000) % probe cu sub100.000 NCS / ml % samples with under 100000 NCS/ml milk

Ferme mici ecologice /small organic farms (FME)

182,4±22 63,2 %

Euroferme ecologice/organic Eurofarms (EFE)

196,2±31 59,8%

Ferme convenţionale/ conventional farms (FC)

206,4±25 51,6%

30

Calitatea tehnologică a laptelui obţinut în fermele ecologice şi în cele convenţionale de pe

raza de colectare a SC DORNA LACTATE SA se încadrează în ţinta UE stipulată în Directiva

UE 92/ 46 şi în Normele ANSVSA pentru „laptele conform”, la clasa I-a de calitate, atât la

NCS / ml, număr de spori butirici / l cât şi la valoarea punctului crioscopic.

Faţă de perioada 2005-2006 când

NCS / ml a fost în medie 262.000 la

laptele ecologic şi 367.000 la laptele

convenţional (diferenţă foarte

semnificativă statistic, p<0,001) şi

numărul probelor cu sub 200.000 NCS/ml

avea o proporţie de 47,2% din total

(grafic 9), în ultimii 2-3 ani, situaţia s-a

îmbunătăţit simţitor, după cum urmează

(tabel 12):

În fermele mici ecologice (FME),

NCS / ml a avut o medie de 182,4±22

mii, cu o pondere a probelor cu sub 100.000 NCS / ml de 63,2%, apropiindu-se de cel mai bun

lapte obţinut în Europa de către fermierii austrieci .

În Eurofermele ecologice, valoarea medie a NCS / ml este ceva mai mare decât cea din

fermele mici ecologice atingând 196,2±31 mii NCS / ml, adică sub 200.000 NCS / ml cu o

pondere a probelor sub 100.000 NCS / ml de 59,8%.

În fermele convenţionale, valoarea medie a NCS / ml a fost de 206,4±25 x 103, ceva mai

mare, distinct semnificativ statistic faţă de fermele mici ecologice (p<0,01), dar numai

semnificativ statistic (p<0,01) faţă de Eurofermele ecologice. Acest fapt arată unele diferenţe

între managementul fermelor, cu defecţiuni în sistemul convenţional de creştere a vacilor de

lapte. Totuşi media NCS / ml este în apropierea valorii de 200.000, apreciată ca foarte bună pe

plan naţional şi european. Peste 51,6% din analize au avut valori de sub 100.000 NCS / ml, fapt

remarcabil.

sub 50.000 ;

2,00%; 2%

între 50.000 –

200.000; 45,20%;

45%

  între 200.000 -

400.000 ; 35,50%;

36%

peste 400.000 ;

17,30%; 17%

sub 50.000 între 50.000 – 200.000 între 200.000 - 400.000 peste 400.000

Fig.9. Repartizarea pe tranşe a probelor NCS/ml lapte 2005-2006 Breakdown installments evidence NCS /

ml milk

31

In privinţa calităţii senzoriale a laptelui incluzând aspectul, consistenţa, culoarea,

mirosul şi gustul acestuia, testat pe grupuri de degustători avizaţi, concluzionăm următoarele:

In Depresiunea Dornelor, se obţine un lapte cu calităţi senzoriale deosebite, indiferent

de tipul de fermă studiată.

Pe baza punctelor acordate de grupul de degustători, ierarhizarea probelor de lapte a fost

următoarea:

• I – lapte ecologic din ferme mici - 496 puncte din 500 posibile

• II- lapte ecologic din Eurofermme – 482 puncte;

• III – lapte convenţional din ferme mici – 472 puncte;

• IV – lapte convenţional din fermă preorăşenească cu vaci Holstein şi furajare cu borhot

- 460 puncte

Referitor la capitolul " Diferenţele esenţiale între sistemul ecologicc şi cel convenţional

de creştere a vacilor şi de obţinere a laptelui, diferenţele între calitatea globală a laptelui

ecologic comparativ cu cel convenţional" cercetările noastre coroborate cu datele din

bibliografia mondială, arată următoarele:

Există deosebiri importante între cele două sisteme de creştere a vacilor de lapte.

Acestea se referă în principal la: rasele utilizate, întreţinere, furajare, bunăstare, managementul

stării de sănătate, condiţiile de comportament.

Între cele două sisteme de creştere există diferenţe în ceea ce priveşte productivitatea şi

economicitatea producţiei de lapte. De regulă în sistemul convenţional producţia pe cap de

animal este mai mare ca în cel ecologic şi cheltuielile mai mici.

Pe suportul tehnologic diferenţiat, există importante diferenţe între calitatea globală a

laptelui ecologic comparativ cu cel convenţional.

Toate cercetările scot în evidenţă calitatea globală superioară a laptelui ecologic

comparativ cu cel convenţional.

Dacă în ce priveşte conţinutul total în grăsimi şi proteine datele sunt variabile şi uneori

contradictorii, cercetările sunt de acord cu următoarele: laptele ecologic conţine o proporţie mai

mare de acizi graşi polinesaturaţi, de acizi graşi ω-3 totali, de vitamine liposolubile (vit. E), β-

caroten, luteină şi zeaxantină şi mai puţin colesterol decât laptele convenţional.

32

Pe de altă parte, laptele ecologic nu conţine sau este mai sărac în componenţi

indezirabili: antibiotice, medicamente, metale grele, pesticide, micotoxine, comparativ cu

laptele convenţional.

Cercetările arată că diferenţele de calitate ale laptelui îşi au originea în sistemul diferit

de alimentaţie, bunăstare, management al sănătaţii, la care sunt supuse animalele.

Extinderea pieţei şi creşterea producţie de lapte ecologic în România este necesară,

recomandată şi susţinută de argumente obiective şi subiective:

• Cererea în creştere pentru produse ecologice;

• Laptele ecologic mai valoros şi mai apreciat de consumatori;

• Laptele ecologic mai bun pentru sănătatea consumatorilor;

• Sistemul ecologic promovează bunăstarea animalelor şi protecţia lor;

• Sistemul ecologic mai bun pentru mediul ambiant

• Sistemul ecologic mai bun pentru economia rurală, locală.

În condiţiile specifice ale Depresiunii Dornelor, ar trebui ca în acest teritoriu, să se practice

numai agricultura ecologică, asociată la zootehnie, piscicultură, culegerea ciupercilor şi a

fructelor de pădure. Depresiunea Dornelor ar trebui să rămână „ o oază verde, ecologică” în

România, recunoscută în Europa şi în lume, liberă de pesticide de sinteză, liberă de OMG, care

împleteşte hărnicia, priceperea, inspiraţia oamenilor cu bogăţiile naturale din zonă.

Produsele lactate ecologice obţinute în Depresiunea Dornelor completează în mod fericit

gama produselor tradiţionale zonale ce poartă brandul " Produs în Bucovina".

33

BIBLIOGEAFIE

1. BANU C., CAMELIA VIZIREANU (1998) – Procesarea industrială a laptelui, Ed. Tehnică, Bucureşti

2. BANU, C. şi colab., (1993) - Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, vol. I, Editura tehnică, Bucuresti

3. COSTIN GH. MIRON şi colab. (2003) – Ştiinţa şi ingineria fabricării brânzeturilor, Ed. Academică, Galaţi

4. COSTIN M.G. (2008) – Alimente ecologice, Ed. Academică, Galaţi

5. DECUN M. (2004) - Etologia, bunăstarea şi protecţia animalelor. Ed. Mirton, Timişoara

6. DECUN M., H.W. KRUTSCH (2001) - Vulnerabilitatea şi protecţia animalelor. Ed. Mirton, Timişoara

7. DRĂGHICI C. (1991) – Microclimatul adăposturilor pentru animale şi mijloacele de dirijare. Ed. Ceres, Bucureşti

8. DRĂGHICI C. (2002) – Igiena animalelor şi protecţia mediului, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca

9. FIŢIU A. (2003) – Ecologie şi protecţia mediului, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca

10. HUSZTI SAROLTA (2009) - Cercetări preliminare pentru producerea brânzeturilor organice. Teză de dolctorat, Univ.Dunărea de Jos, Galaţi

11. IVANCIA MIHAELA, MARIANA SANDU (2004) – Studiu asupra conţinutului în celule somatice al laptelui provenit din ferme obişnuite comparativ cu cel de la fermele bio, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice, Iaşi

12. MAN C., I.BELDEAN (1996) - Laptele de "nişă ecologică" din România şi perspectivele de export în Piaţa Comunităţii Europene. Lucr.Simp."Actualităţi şi perspective în zootehnie şi biotehnologii agricole", Cluj-Napoca, 14-15 nov., vol.XXII, p.54

13. MAN C., ROMAN M., LASLO C., MIHAIU M. (1998) - Relaţii între unii factori de igienă şi calitatea globală a laptelui obţinut în ferme de vaci. Simp."Realizări şi perspective în zootehnie şi biotehnologii agricole", Cluj-Napoca, 4-5 dec., vol.XXIV, p.47-51

14. MAN C., O. NEGREA, C.A. MAN (2003) – Principii fundamentale în alegerea speciilor, raselor şi hibrizilor pentru producţia zootehnică bio. Revista Biotera, nr.4., p.19-23

15. MAN C., ALDESCU TEODORA, BODIŞ A., IMRE A. (2004)- Ghid legislativ pentru agricultura ecologică. Ed. Risoprint, Cluj - Napoca

16. MAN C., ANDREI BODIŞ, IMRE ALBERT (2004) – Tehnologii ecologice pentru creşterea şi exploatarea bovinelor şi porcinelor, Ed. Risoprint, Cluj Napoca

34

17. MAN C. (2007) – Zootehnie ecologică – principii, tehnici, reglementări, studii de caz. Ed. Risoprint, Cluj –Napoca

18. MIHAI GHE. (2002) - Valorificarea pajiştilor prin păşunat, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca

19. MIHAIU M., MIHAIU RAMOLICA (1998) - Laptele şi controlul calităţii sale, Ed. Risoprint, Cluj Napoca

20. ROTARU O., CAMELIA GUŞ, MIHAIU M. (1999) – Controlul sănătăţii produselor de origine animală, Ed. Seso Hipparion

21. ROTARU O., MIHAIU M. (2002) – Igiena veterinară a produselor alimentare - Patologie prin alimente, Ed. Todesco, Cluj Napoca

22. SANDU MARIANA, MAN C. (2009) – Research on the hygienic quality of cow milk obtained in organic farms, Bulletin USAMV Animal Science and Biotechnologies, 66 (1-2)/2009

23. SAVU C., MIHAI GABRIELA (1997) - Controlul sanitar veterinar al alimentelor, Ed. Ceres, Bucureşti

24. SEGAL, B., BALINT, C. (1982)- Procedee de îmbunătăţire a calităţii şi stabilităţii produselor alimentare, Ed. Tehnică, Bucureşti

25. ŞINDILAR E. (1998) – Controlul igienic al produselor şi subproduselor de origine animală, Ed. Moldogrup, Iaşi

26. TOLEDO – ALONZO PATRICIA (2003) -Studies of Raw Milk from Sustainable / Organic Production Systems. Licentiale thesis Univ. Agr. Sci. Uppsala

27. TONCEA I. (2002) - Ghid practic de agricultură ecologică, Ed. Academicpres, Cluj Napoca

28. VELEA C., MĂRGINEAN G. (2009) – Producţia, reproducţia şi ameliorarea taurinelor, Vol. IV, Ed. AgroTehnica

29. VÎNTU V. (coord), MOISUC Al., MOTCĂ GH., ROTAR I. (2004) - Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere, Editura "Ion Ionescu de la Brad", Iaşi

30. *** Regulamentul CE 834/ 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice