11
Bacteriile: Bacteriile: morfologie, morfologie, structuri structuri interne si interne si externe. externe.

Structura bacteriilor

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Microbiologie

Citation preview

Page 1: Structura bacteriilor

Bacteriile: Bacteriile: morfologie, morfologie,

structuri interne structuri interne si externe.si externe.

Page 2: Structura bacteriilor

Bacteriile: Bacteriile: morfologiemorfologieDimensiuniDimensiuni: : Dimensiunile bacteriilor variazDimensiunile bacteriilor variază întreă între 0.2 micromet 0.2 micrometriri şi şi

10 micromet10 micrometriri , , având de obiceiavând de obicei unun diamet diametru de ru de 1-2 micromet1-2 micrometririForma bacteriilorForma bacteriilorBacteriile sunt organisme monocelulare.Bacteriile sunt organisme monocelulare. In functie de forma celulei, se clasifica in :In functie de forma celulei, se clasifica in : coci,coci, cu forma sfericacu forma sferica bacilibacili, cu forma de bastonas, cu forma de bastonas bacterii cu forma bacterii cu forma spiralata: treponemele si leptospirele.spiralata: treponemele si leptospirele. CoccobacilCoccobacilii – – forme intermediare între coci şi baciliforme intermediare între coci şi bacili Bacterii pBacterii pleomorleomorfefe – – forma sau colorabilitate variabile Pot fi foarte forma sau colorabilitate variabile Pot fi foarte

tinere sau foarte bătrânetinere sau foarte bătrâne. . Bacteriile pot fi:Bacteriile pot fi: izolateizolate sau grupate in aranjamente caracteristice : sau grupate in aranjamente caracteristice : perechi perechi

( diplo), lanturi ( strepto), gramezi ( stafilo), tetrade,( diplo), lanturi ( strepto), gramezi ( stafilo), tetrade, etc. etc. Aceste aranjamente rezulta datorita planurilor dupa care se face Aceste aranjamente rezulta datorita planurilor dupa care se face diviziunea celulara si a faptului ca bacteriile rezultate nu se diviziunea celulara si a faptului ca bacteriile rezultate nu se separa complet decat dupa mai multe diviziuni.separa complet decat dupa mai multe diviziuni.

Page 3: Structura bacteriilor

Morfologie bacterianăMorfologie bacteriană

Forme şi grupare Forme şi grupare la bacteriila bacterii

Page 4: Structura bacteriilor

StructurStructuraa cel celuleiulei bacteribacterieneene

Page 5: Structura bacteriilor

Structurile interne ( obligatorii)

1. 1. NUCLEOIDULNUCLEOIDUL este constituit dintr-o molecula circulara de ADN, pliata, avand aspectul unor fibrile de este constituit dintr-o molecula circulara de ADN, pliata, avand aspectul unor fibrile de

DNA. In stare nepliata are lungimea de 1 DNA. In stare nepliata are lungimea de 1 m. Se considera astfel ca formeaza m. Se considera astfel ca formeaza un un singur cromozomsingur cromozom. .

Rolul sau este de Rolul sau este de codificare a informatiei genetice a celulei.codificare a informatiei genetice a celulei.PlasmidPlasmideleele MMici molecule circulare de DNA extracromozomialici molecule circulare de DNA extracromozomial Se pot replica independent de Se pot replica independent de

nucleu. Poartă informaţie genetică referitoare la rezistenţa la antibiotice ( plasmide R), nucleu. Poartă informaţie genetică referitoare la rezistenţa la antibiotice ( plasmide R), producerea de toxine, etc.producerea de toxine, etc.

2. 2. CCITOPLASMAITOPLASMA contine apa si un numar mare de tipuri de moecule organice si contine apa si un numar mare de tipuri de moecule organice si anorganice . Ea este puternic bazofila, datorita numarului mare de ribozomi si anorganice . Ea este puternic bazofila, datorita numarului mare de ribozomi si molecule de molecule de ARN. ARN. Organitele celulare sunt absente. Frecvent, in citoplasma Organitele celulare sunt absente. Frecvent, in citoplasma bacteriilor se gasesc granule de depozit ( amidon, glicogen , sulf, acid bacteriilor se gasesc granule de depozit ( amidon, glicogen , sulf, acid --hidroxi-butiric), vacuole ( lichide si gazoase). Unele bacterii prezinta incluziuni hidroxi-butiric), vacuole ( lichide si gazoase). Unele bacterii prezinta incluziuni specifice ( corpusculii Babes-Ernst sau granule de poli-metafosfat, la specifice ( corpusculii Babes-Ernst sau granule de poli-metafosfat, la Corynebacterium diphteriae).Corynebacterium diphteriae).

RiboRibozomiizomii Numeroşi în citoplasma celulelor bacteriene; Sunt de tip Numeroşi în citoplasma celulelor bacteriene; Sunt de tip synthesis 70 S synthesis 70 S formaţi din formaţi din

subunităţile subunităţile 50 S 50 S şi şi and 30S . and 30S . Sunt sediul sintezei proteiceSunt sediul sintezei proteice

Page 6: Structura bacteriilor

Structurile interne3. 3. Membrana celularăMembrana celulară ( citoplasmatică) ( citoplasmatică) Dublu strat fosfolipidic şi proteic ,cu grosimea de Dublu strat fosfolipidic şi proteic ,cu grosimea de 4-5nm , 30-40% 4-5nm , 30-40%

fosfolipide şi fosfolipide şi 60-70% protein 60-70% proteine,e, organi organizat zat după după model modelul ul “mosai“mosaicc fluid“ fluid“ MeMezzoozzomomii: ii: Invaginatii ale mambranei formeaza structuri functionale Invaginatii ale mambranei formeaza structuri functionale

numite numite mezozomi.mezozomi. Rolul lor este de ataşare a Rolul lor este de ataşare a DNA DNA în timpul diviziunii în timpul diviziunii celularecelulare

Fuctiile membranei celulare sunt Fuctiile membranei celulare sunt :: bariera osmotica si membrana selectiva, care prin sistemele de bariera osmotica si membrana selectiva, care prin sistemele de

transport realizeaza concentrarea intracelulara a substantelor transport realizeaza concentrarea intracelulara a substantelor nutritive.nutritive.

Sediul transportului de electroni si a fosforilarii oxidative, continand Sediul transportului de electroni si a fosforilarii oxidative, continand enzimele ciclului acizilor tricarboxilici.enzimele ciclului acizilor tricarboxilici.

Excretia exoenzimelor hidrolitice.Excretia exoenzimelor hidrolitice. Rol in diviziune, prin formarea septului de diviziune si prin intermediul Rol in diviziune, prin formarea septului de diviziune si prin intermediul

mezozomilor .mezozomilor . Rol in sinteza peretelui celular.Rol in sinteza peretelui celular.

Page 7: Structura bacteriilor

4. 4. Peretele celularPeretele celularFormat din Format din peptidoglycan (mureinpeptidoglycan (mureinăă)) polimer specific polimer specific

bacteriilor, format din dizaharide bacteriilor, format din dizaharide NAG (N-actylemuramic NAG (N-actylemuramic acid)acid)şişi NAM (Nacetylglucosamine), NAM (Nacetylglucosamine), de care sunt ataşate de care sunt ataşate tetrapeptidetetrapeptide unite prin lanturi polipeptidiceunite prin lanturi polipeptidice

Conferă formă şi rigiditate bacteriilorConferă formă şi rigiditate bacteriilor Previne liza osmoticăPrevine liza osmotică Bacteriile Gram-pozBacteriile Gram-poziitivetive au peretele celular alc au peretele celular alcăătuit din 40-tuit din 40-

50 straturi de peptidoglican, precum si din acizi 50 straturi de peptidoglican, precum si din acizi teichoici.teichoici.

Bacteriile Gram negativeBacteriile Gram negative au peretele alcatuit din au peretele alcatuit din - 1-2 straturi de peptidoglican, - 1-2 straturi de peptidoglican, - - membrana externamembrana externa fosfolipidica, fosfolipidica, - lipopolizaharidul- lipopolizaharidul ( endotoxina). ( endotoxina). Spatiul dintre peptidoglican si membrana externa se numeste Spatiul dintre peptidoglican si membrana externa se numeste

spatiu periplasmic.spatiu periplasmic.

Page 8: Structura bacteriilor

Peretele Peretele bacteriilorbacteriilorGram Gram pozitive pozitive şi şi Gram Gram

negativenegative Coloratia GramInventata in 1884 de Hans

Christian Gram.

Etape I colorare-Frotiul uscat si

fixat se acopera cu solutie violet de gentiana sau Cristal violet 2-3 minute

Iodo-iodura de potasiu =Lugol (mordant) 1 minut

Decolorare: Se varsa si se acopera cu alcool-acetona 25-30 sec.

Spalare cu apa A doua colorare

(contracolorare) cu solutie fuxina 1:10 preparata extemporaneu, 1 minut

Bacterii Gram Positive - VioletBacterii Gram Negative - Roz

Page 9: Structura bacteriilor

Structuri externeStructuri externe ( Facultative)( Facultative)

Cilii sau flageliiCilii sau flagelii sunt formatiuni filamentoase, lungi si subtiri, cu structura sunt formatiuni filamentoase, lungi si subtiri, cu structura

proteica, alcatuite din subunititati numite proteica, alcatuite din subunititati numite flageline flageline ( ( proteine contractile).proteine contractile).

Dupa numarul si dispozitia flagelilor, bacteriile pot fi : Dupa numarul si dispozitia flagelilor, bacteriile pot fi : monotriche ( un singur flagel polar), amfitriche ( doi monotriche ( un singur flagel polar), amfitriche ( doi flageli ) lofotriche ( un grup de flageli la o extremitate), flageli ) lofotriche ( un grup de flageli la o extremitate), peritriche ( mai multi flageli pe toata suprafata bacteriei).peritriche ( mai multi flageli pe toata suprafata bacteriei).

Rolul cililor este de a asigura mobilitatea bacteriilorRolul cililor este de a asigura mobilitatea bacteriilor.. PiliPilii i (fimbri(fimbriileile)    )    Formaţiuni ultramicroscopice, alcătuite din proteine-pillineFormaţiuni ultramicroscopice, alcătuite din proteine-pilline funcţiifuncţii: : A. A. Pilii comuniPilii comuni, , cu rol în aderenţa la ţesuturicu rol în aderenţa la ţesuturi B. sex pilli: B. sex pilli: ataşare şi transfer de material genetic între ataşare şi transfer de material genetic între

bacteriibacterii

Page 10: Structura bacteriilor

Structuri externeStructuri externe ( Facultative) ( Facultative)CapsulCapsula a (slime) (slime)

- - invelis extern , sintetizat de unele bacterii in mediul natural de invelis extern , sintetizat de unele bacterii in mediul natural de viata ( conditii favorabile). De cele mai multe ori are viata ( conditii favorabile). De cele mai multe ori are structura structura polizaharidica polizaharidica ( pneumococ, Klebsiella), dar ( pneumococ, Klebsiella), dar poate fi si poate fi si polipeptidica polipeptidica ( Bacillus anthracis), sau din ( Bacillus anthracis), sau din acid acid hialuronic hialuronic ( Streptococcus pyogenes ).( Streptococcus pyogenes ).

- - Capsula are rol major in invazivitatea bacteriilor patogene, Capsula are rol major in invazivitatea bacteriilor patogene, prin protectia impotriva fagocitozei si a actiunii unor prin protectia impotriva fagocitozei si a actiunii unor antibiotice.antibiotice.

Page 11: Structura bacteriilor

Sporul bacterianFormă de rezistenţă la bacterii, , în condiţii nefavorabile de mediu Metabolic inactive, se pot transforma în forme vegetativeMetabolic inactive, se pot transforma în forme vegetativeÎn condiţii favorabileÎn condiţii favorabile ExosporExosporii– spor– spori externii externi EndosporesEndosporesFormarea endosporilorFormarea endosporilor:: 1)reali1)realinierea nierea ADNADN 2)2) dezvoltarea învelişului gros, rezistent dezvoltarea învelişului gros, rezistent 3) 3) eliberarea sporului, prin liza bacterieieliberarea sporului, prin liza bacteriei Învelişul sporului Învelişul sporului este alcătuit dineste alcătuit din: : acidacid dipicolinic—5 to 10%dipicolinic—5 to 10% şişi calciu calciu datorită cantităţii mici de apă şi dipicolinatului de calciudatorită cantităţii mici de apă şi dipicolinatului de calciuEste foarte rezistent la variaşiile de temperatură şi umiditateEste foarte rezistent la variaşiile de temperatură şi umiditateLocalizarea şi mărimea endosporilor:Localizarea şi mărimea endosporilor: centralcentral terminalterminal subterminalsubterminal Nedeformant sau deformantNedeformant sau deformantEg. Bacillus anthracis, Clostridium spp.