S.C. DEA URBISDESIGN S.R.L.

J40/ 3369/ 09.03.2018, CUI 38995956

Str. Nandru nr. 46A, sector 5, București, 0735841955

Strategie Dezvoltare Spațială

pentru actualizare

Plan Urbanistic General

Municipiul Mangalia, județ Constanța

Beneficiar: Primăria Municipiului Mangalia

Proiectant: S.C. DEA Urbisdesign S.R.L.

Contract 39617/ 20.06.2018

AUGUST 2018

2

Beneficiar: Primăria Municipiului Mangalia

Proiectant: S.C. DEA Urbisdesign S.R.L.

Contract 39617/ 20.06.2018

Colectiv de elaborare:

Șef proiect specialitate dr.urb. Andreea Popa

Economist Adrian Mihai Necșulescu

3

CUPRINS

1. Strategia de dezvoltare locala si Planul Urbanistic General‐ necesitate si corelare .................................................. 5

1.1. Dezvoltarea locală durabilă 8

1.1.a. Dezvoltarea durabilă : ................................................................................................................................. 8

1.1.b. Dezvoltarea locală = dezvoltarea comunitară + planificarea dezvoltării ...................................................... 9

1.2. Strategiile locale de dezvoltare durabilă (SLDD) 10

1.2.a. Definire : Instrumente participative având drept obiectiv .......................................................................... 10

1.2.b. Metodologia elaborarii strategiilor de dezvoltare ...................................................................................... 11

2. Contextul general al dezvoltarii .................................................................................................................................... 12

2.1. Contextul European 12

2.2. Fondurile disponibile 19

2.3. Documente strategice nationale 22

3. Coordonate privind dezvoltarea comunitatilor urbane ................................................................................................ 27

3.1. Context National privind dezvoltarea municipiului Mangalia 27

3.2. Context Judetean privind dezvoltarea municipiul Mangalia 40

3.3. Context local privind dezvoltarea municipiului Mangalia 41

4. Auditul situației existente ............................................................................................................................................. 44

4.1. Identificarea factorilor dezvoltării 44

4.1.1. Dezvoltare spatiala ....................................................................................................................................... 44

4.1.2. Locuirea ......................................................................................................................................................... 58

4.1.1. Patrimoniu natural si construit .................................................................................................................... 61

4.1.4. Populatia‐ evolutie demografica si forta de munca .................................................................................... 80

4.1.3. Educatie, sanatate si asistenta sociala ......................................................................................................... 86

4.1.6. Mediul economic .......................................................................................................................................... 91

4.1.7. Infrastructura (cai de comunicatie si retele edilitare) ............................................................................... 105

4.2. Identificarea tendințelor de dezvoltare 117

4

4.3. Analiza SWOT 117

DEZVOLTARE SPAȚIALĂ‐ MEDIU‐ INFRASTRUCTURĂ ........................................................................................... 117

PATRIMONIU CULTURAL....................................................................................................................................... 119

mediu‐ spații verzi ................................................................................................................................................. 121

activități economice.............................................................................................................................................. 122

4.4. Diagnostic 123

5. Viziune și obiective strategice de dezvoltare: ............................................................................................................. 123

5.1. Conceptul strategic de dezvoltare bazat pe valorile/ identitatea comunității locale 123

5.2. Directii de dezvoltare 2018‐ 2030 – corelare Strategia de Dezvoltare Locală și Planul Urbanistic General

126

5.3. Formularea obiectivelor strategice 130

6. Planul de acțiune ......................................................................................................................................................... 132

6.1. Matricea logica: Obiective ► Programe ► Proiecte 132

6.2. Oportunități de finanțare 141

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) ................................................................................................... 150

6.3. Schema strategică de dezvoltare spațială și identificare programe/ proiecte de dezvoltare cu materializare

spațială (corelare cu prevederi PUG MUNICIPIUL MANGALIA) 156

6.4 Schemă de implementare‐ etapizare 163

7. Implementare, control și monitorizare ....................................................................................................................... 165

7.1. Parteneriate oportune 165

7.2. Monitorizare, indicatori de evaluare, analiză impact 169

5

1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA SI PLANUL URBANISTIC GENERAL‐ NECESITATE

SI CORELARE

În timp ce globalizarea devine un fenomen tot mai răspândit, în întreaga lume, noi manifestări ale

„europenizării” îşi fac simţită prezenţa pe continent. Graniţele devin din ce în ce mai puţin

importante prin procesul de unificare, iar timpul şi distanţele îşi pierd şi ele din semnificaţie.

Cetăţenii din diferite ţări vin în contact direct, iar comunităţile concurează între ele pe o scară

globală. Unele concepte cheie cum ar fi dezvoltarea durabilă, identitatea comunităţii, siguranţa,

serviciile de sănătate, asistenţă medicală, devin nişte chestiuni din ce în ce mai sensibile pentru

procesul de planificare.

O provocare importantă o reprezintă dezvoltarea proceselor inovative bazate pe noi moduri de

implicare a tuturor factorilor de decizie pentru a spori nivelul de participare şi pentru a satisface

interesele comune a tuturor grupurilor. Participarea cetăţenilor oferă o mai bună înţelegere a

cerinţelor oamenilor. Acestea pot începe o evoluţie culturală care să conducă la acceptarea unei

mari varietăţi de soluţii, pentru a rezolva necesităţile diferitelor grupuri, menţinând în acelaşi timp

o identitate comună. Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie de o strategie de dezvoltare

locală, caracterizată de cel puţin şapte trăsături care se recomandă managerilor de la nivel local

responsabili cu acest domeniu. Cele şapte caracteristici ale strategiilor sunt următoarele: imagine

asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, activitate, creare pentru acţiune, orientare spre

schimbare, orientare spre câştig durabil.

Strategia de dezvoltare locală este atât un proces de planificare, cât şi un produs care

promovează parteneriatul în rândul diferiţilor actori de pe plan local (administraţia publică locală,

comunitatea locală, sectorul privat şi reprezentanţii societăţii civile) cu scopul de a analiza

împreună problemele legate de dezvoltare, de imaginea creată pentru viitor / previziuni de viitor,

de mobilizarea resurselor, de elaborarea strategiilor de dezvoltare a proiectelor, precum şi de

implementarea, monitorizarea şi evaluarea acestora.

Orice strategie de dezvoltare locală are o etapă introductivă care constă în diagnoza şi analiza

principalilor indicatori din comunitatea pentru care se realizează strategia de dezvoltare. În

această etapă, când România trebuie să adopte standardele europene, municipiul Mangalia are

nevoie de un plan de dezvoltare care să vizeze toate domeniile şi în care să se regăsească

interesele tuturor membrilor comunităţii, un plan care să canalizeze resursele către acţiuni

integrate ce urmăresc progresul social, protejarea mediului, utilizarea eficientă a resurselor

umane şi naturale în vederea atingerii unui nivel ridicat şi sigur de creştere economică şi ocupare

a forţei de muncă.

Strategia de dezvoltare spațială a municipiului Mangalia este construită pe concluziile analizelor

socio-economice şi SWOT, pe avantajele localităţii. Strategia, prin structură şi conţinut,

urmăreşte dezvoltarea economică şi echilibrată, concomitent cu dezvoltarea capacităţii acesteia

de a se adapta şi a putea răspunde schimbărilor economice cheie.

Strategia se adresează unei game largi de probleme economice, sociale şi de mediu ale

comunităţii, care sunt relevante pentru definirea obiectivelor necesare obţinerii dezvoltării

durabile şi creşterii coeziunii economice si sociale.

6

Strategia este un cadru de planificare strategic care defineşte viziunea, căile care conduc la

obţinerea ei şi pe baza căruia sectorul public şi privat pot acţiona eficient în ceea ce priveşte

folosirea resurselor locale şi obţinerea de beneficii în folosul comunităţii. Aceasta ghidează astfel

încât intervenţiile şi activităţile necesare creării unei localităţi dinamice şi prospere să se

concentreze asupra domeniilor-cheie de dezvoltare.

Totodată, aceasta constituie baza dezvoltării planurilor de acţiune pentru administraţia publică

locală şi organizaţiile partenere în vederea prezentării de proiecte în cadrul programelor de

finanţare naţionale şi europene care sprijină dezvoltarea locală.

Strategia furnizează o abordare echilibrată şi integrată privind dezvoltarea localităţii cu accent

pe:

facilitarea creşterii economice

îmbunătăţirea infrastructurii de bază

protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu

îmbunătăţirea serviciilor (medicale, sociale, culturale) şi accesului la acestea

Strategia se concentrează pe provocările şi oportunităţile de dezvoltare caracteristice şi existente

la nivel local, urmărind totodată eliminarea barierelor cu privire la progresul economic şi social.

Elementele constitutive ale strategiei urmăresc obţinerea unei dezvoltări echilibrate şi oferirea de

oportunităţi egale pentru locuitorii acestuia.

Strategia de dezvoltare spațială a municipiului Mangalia, în corelare cu strategia de dezvoltare

locală, vizează valorificarea durabilă a resurselor umane, economice, instituţionale, financiare,

naturale, în scopul afirmării calităţilor sale distinctive, a consolidării şi dezvoltării rolurilor în

teritoriu, atât la nivel regional cât şi naţional, a extinderii şi diversificării parteneriatelor în proiecte

sustenabile potrivit potenţialului şi aspiraţiilor comunităţii.

CONSIDERATII GENERALE

În perioada de tranziţie la economia de piaţă şi spre o societate democratică deschisă,

comunităţile locale din România se confruntă cu multe probleme de ordin economic şi social.

Comunităţile sunt puse în situaţia să găsească soluţii noi pentru problemele cu care se

confruntă, lucru dificil în condiţiile schimbării continue a valorilor, în lipsa unor capacităţi şi

abilităţi necesare într-o societate liberă şi o economie de piaţă. Şi mai ales în cazul unei

infrastructuri locale aproape inexistente. Dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale reprezintă o

provocare şi o prioritate în acelaşi timp.

O provocare, pentru că o comunitate trebuie să fie receptivă la transformările şi schimbările

externe şi interne care o pot afecta, adaptându-se acestor schimbări prin acţiuni şi iniţiative

locale. O prioritate, pentru că modul în care se dezvoltă localitatea îi afectează prezentul şi

şansele de viitor.

Conceptul de Dezvoltare Durabilă reprezintă o nouă paradigmă a Dezvoltării, şi a fost promovat

în cadrul Conferinţei Mondiale pentru Dezvoltare Durabilă, organizată de Naţiunile Unite la Rio

de Janeiro în 1992. Conceptul marchează o schimbare majoră în abordarea problemelor

dezvoltării umanităţii prin opţiunile de asigurare a unui echilibru dinamic între componentele

7

capitalului natural şi sistemele socio-economice.

Dezvoltarea durabilă răspunde necesităţilor generaţiilor actuale fără a compromite abilitatea

generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor lor necesităţi" (Comisia Mondială pentru Mediu şi

Dezvoltare).

Dezvoltarea durabilă abordează conceptul calităţii vieţii în complexitate, sub aspect economic,

social şi de mediu, promovând ideea echilibrului între dezvoltarea economică, echitatea socială,

utilizarea eficientă şi conservarea mediului înconjurator.

Elementul cheie al dezvoltării durabile îl reprezintă reconcilierea între procesul de dezvoltare şi

calitatea mediului, promovarea procesului integrat de elaborare şi luare a deciziilor, atât la nivel

global, cât şi regional, naţional sau local. De asemenea, dezvoltarea durabilă depinde de

distribuirea corectă a costurilor şi beneficiilor dezvoltării.

Conceptul dezvoltării durabile este unul fluid, care va evolua în timp, însă principiile majore ce îl

caracterizează sunt următoarele:

Preocuparea pentru echitate şi corectitudine între generaţii

Viziunea de lungă durată asupra dezvoltării

Gândirea sistemică - interconexiunea între mediu, economie şi societate

Strategiile de dezvoltare durabilă evidenţiază interdependenţa între local şi global, accentuând

necesitatea cooperării în cadrul şi între sectoarele economic, social şi de mediu.

Dezvoltarea durabilă a comunităţilor are ca obiective majore protejarea mediului, eradicarea

sărăciei, îmbunătăţirea calităţii vieţii, dezvoltarea şi menţinerea unei economii locale viabile şi

eficiente.

O comunitate durabilă apreciază şi promovează ecosisteme sănătoase, utilizează eficient

resursele, dezvoltă şi asigură o economie locală viabilă. Comunitatea durabilă are o viziune

asupra dezvoltării susţinută şi promovată de toate sectoarele comunităţii, asociaţiile civice,

autorităţile locale, organizaţiile religioase, tinerii, etc.

O comunitate durabilă este cea care deţine controlul asupra procesului de dezvoltare, a deciziilor

pe care le elaborează şi le adopta, asigurând durabilitatea la nivel local. Această comunitate

durabilă posedă o structură socială activă - actori, grupuri, asociaţii şi instituţii capabile să se

mobilizeze pentru acţiuni comune de lungă durată şi să-şi asume responsabilitatea pentru acest

proces continuu de dezvoltare.

Comunităţile durabile prosperă pentru că populaţia lucrează în colaborare şi parteneriat pentru

îmbunătăţirea calităţii vieţii. Comunitatea durabilă utilizează resursele proprii pentru a asigura

necesităţile generaţiilor actuale, asigurând, în acelaşi timp, resursele necesare pentru generaţiile

viitoare. Ea îşi mobilizează capacităţile pentru a asigura servicii medicale calitative, un nivel de

viaţă ridicat pentru toţi rezidenţii săi prin limitarea deşeurilor, prevenirea poluării, maximizarea

conservării şi prin dezvoltarea resurselor locale şi a utilizării eficiente a lor pentru revitalizarea

economiei locale.

Institutul pentru Comunităţi Durabile a identificat urmatoarele componente ale unei comunităţi

durabile (vezi A Guide to implementing Local Environmental Action Programs, Regional

Environmental Centre for Central and Eastern Europe, 2000):

8

Integritate Ecologică

Securitate Economică

Responsabilitate şi împuternicire

Bunăstare socială

Dezvoltarea durabilă a comunităţii se bazează pe resursele locale şi strategiile de adaptare

elaborate şi promovate în cadrul comunităţii. Această abordare vine să consolideze realizările

comunităţilor în domeniul dezvoltării.

Astăzi în lume sunt peste 6416 comunităţi locale (municipii, sate) care elaborează şi

implementează strategii şi planuri locale de acţiuni de dezvoltare durabilă. Acest proces a fost

impulsionat de Agenda 21 - Planul Global de Acţiuni pentru Dezvoltare Durabilă în secolul

21, adoptat la Rio de Janeiro în 1992 care, reflectă consensul global şi angajamentul politic la

cel mai înalt nivel privind dezvoltarea durabilă.

Cele patru domenii ale Agendei 21:

Dimensiuni Sociale şi Economice,

Conservarea şi managementul resurselor pentru dezvoltare,

Consolidarea rolului Grupurilor Majore,

Mijloace de implementare

Evidenţiază obiectivele şi activităţile prioritare de dezvoltare la nivel global, orientând acţiunile la

nivel naţional şi local.

În anii 2001-2002, Consiliul Internaţional pentru Iniţiative Locale de Mediu (ICLEI) a realizat un

sondaj de opinie privind procesul Agenda Locala 21 la nivel global. în comparaţie cu anul 1997,

când 1812 localităţi din circa 64 de tări implementau procesul Agenda Locala 21, în anul 2002

erau angajate în proces 6416 localităţi din 113 ţări ale lumii. 80 la sută din aceste localităţi sunt

situate în Europa, alte 28 de ţări aparţin continentului African. Acelaşi sondaj menţionează că

modul în care o localitate se dezvoltă durabil îl reprezintă planificarea durabilă care integrează

domeniile economic, social şi de mediu.

1.1. DEZVOLTAREA LOCALĂ DURABILĂ

1.1.A. DEZVOLTAREA DURABILĂ :

„acea dezvoltare ce răspunde nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea

generaţiilor viitoare de a răspunde nevoilor lor”

Raportul Brundtland, 1987, reafirmat în cadrul Summitului Pământului de la Rio, 1992

9

Mult timp mediul a fost tratat ca un sector

aparte, izolat, iar sărăcia ca o problemă

socială, în loc să fie ambele considerate

ca preocupări transversale,

interdependente cu celelalte domenii ale

dezvoltării.

În cadrul conceptului de dezvoltare

durabilă, mediul este abordat din

perspectiva a trei aspecte:

resursele naturale,

poluarea

„catastrofele lente”

care par neglijabile pe termen scurt dar

care pot fi dramatice pe termen lung.

1.1.B. DEZVOLTAREA LOCALĂ = DEZVOLTAREA COMUNITARĂ + PLANIFICAREA

DEZVOLTĂRII

Dezvoltare comunitară = participare activă şi integrarea comunităţii în procesele de

dezvoltare locală în vederea atingerii bunăstării pentru toţi membrii ei

Planificarea dezvoltării = ansamblu de procese ce implică toate persoanele sau grupurile

de persoane din interiorul sau exteriorul comunităţii interesate (stakeholders), prin care se

stabileşte o strategie cu obiective clare de atins într-o anumită perioadă determinată, precum şi

măsurile ce trebuie întreprinse pentru a le atinge.

Planificarea poate fi de tip:

o expert (realizată de un grup de experţi în domeniul planificării strategice a dezvoltării,

utilizată în general atunci când strategia este cerută din exterior),

o consultativ (implicând un grup restrâns de stakeholderi) sau

o participativ (cu participarea tuturor factorilor interesaţi ai comunităţii, demers care cere timp

dar care este şi cel mai recomandat pentru a avea susţinerea întregii comunităţi şi pentru o

viziune cât mai realistă a viitorului acceptat de toţi).

10

1.2. STRATEGIILE LOCALE DE DEZVOLTARE DURABILĂ (SLDD)

1.2.A. DEFINIRE : INSTRUMENTE PARTICIPATIVE AVÂND DREPT OBIECTIV

asigurarea progresului economic,

echitabil pe plan social,

protejând, în acelaşi timp, resursele şi mediul pentru generaţiile viitoare

Caracteristici :

Reprezintă un ansamblu de procese participative care, prin analiză, dezbatere,

consolidarea capacităţilor, planificare şi mobilizarea resurselor, permit comunităţii să progreseze.

Trebuie să concentreze efortul strategic asupra unui număr restrâns de obiective prioritare :

o clare şi realiste,

o economice, sociale şi de mediu,

o complementare şi interdependente,

o pe care încearcă să le concilieze într-o viziune integrată.

Este un demers pe termen lung, un proiect de viitor. Este viziunea viitorului comunităţii,

viziune împărtăşită la nivel local şi transpusă în obiective strategice şi planuri de acţiune

concrete.

Punerea să în practică necesită timp şi se realizează progresiv, într-o manieră realistă.

Reprezintă un cadru de referinţă menit să faciliteze luarea deciziilor.

Nu reprezintă doar un plan de acţiuni şi nici un plan gravat în piatră, ci integrează sisteme

flexibile de ameliorare continuă (exemplu : evaluările continue şi cea de demi-parcurs care

permit determinarea piedicilor şi a greşelilor, precum şi îmbunătăţiri sau schimbări de direcţie).

Este necesară o coerenţă între strategiile diferitelor niveluri (naţional, regional, local).

Necesită un angajement politic puternic.

Figura 1

11

1.2.B. METODOLOGIA ELABORARII STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE

Obiectivul lucrării

Obiectivul lucrării este determinat de rolul pe care primăria şi consiliul local al municipiului

Mangalia îl au în procesul de dezvoltare locala şi, în consecinţă, lucrarea propune un instrument

de conducere a acestui proces structurat la nivel politic şi executiv.

Rezultatele prezentului demers vor fi cuantificate prin:

(1). Scanarea opţiunilor instituţionale

(2). Elaborarea planului de dezvoltare spaţială

Aceste patru rezultate vor oferi cadrul necesar creşterii în timp a eficacităţii intervenţiei prin:

Competenţă tehnică în luarea deciziei, a proiectării, a realizării investiţiilor precum şi a

activităţilor de operare şi de întreţinere a acestor investiţii;

Capacitate de analiză a veniturilor locale, în scopul îmbunătăţirii managementului financiar al

executivului primăriei;

Capacitatea de răspuns a organizaţiilor publice la cererea de funcţiuni urbane, coordonată cu

capacitatea de planificare a acestora;

Sensibilizare la nevoile populaţiei din punct de vedere al creşterii şi direcţionării ofertei de

locuri de muncă către activităţi legate de producţia de bunuri şi servicii;

Sensibilizare la aspecte de protecţia mediului şi reglementare a iniţiativelor/acţiunilor

sectorului privat/cetăţenilor în scopul prevenirii efectelor negative ale acestor iniţiative/activităţi.

Stabilirea obiectivului într-o abordare participativă permite stabilirea unor termene estimative în

care să se ajungă la unele rezultate concrete în abordare concretizate în stabilirea etapelor de

lucru a colectivului de lucru, nucleul care va agrega ulterior activitaea tuturor actorilor implicaţi şi

etapizarea activităţilor în contextul deja abordat

12

2. CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTARII

2.1. CONTEXTUL EUROPEAN

Uniunea Europeană a parcurs un drum lung de la cei 6 membri iniţiali, ce au creat Comunitatea

Europeană a Cărbunelui şi Oţelului în 1952 şi Comunitatea Economică Europeană în 1958, până

în prezent când are 27 de membri şi se întinde de la Atlantic la Marea Neagră.

Uniunea Europeană a cunoscut mai multe valuri de aderări: Danemarca, Irlanda şi Marea

Britanie în 1973, Grecia în 1981, Portugalia şi Spania în 1986, Austria, Finlanda şi Suedia în

1995, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria în

2004, Bulgaria şi Romania în 2007. Fiecare aderare a contribuit la diversitatea culturală şi

lingvistică ce reprezintă deja o marcă a Uniunii Europene.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un stat care doreşte să devină parte a UE sunt

stabilite în Tratatul de la Maastricht: respectarea principiului libertăţii, democraţiei, drepturilor

fundamentale şi drepturilor omului precum şi existenţa statului de drept. Condiţiile de baza pe

care trebuie să le îndeplinească un stat înainte de a deveni membru al UE:

Instituţii stabile ce garantează democraţia, statul de drept, drepturile omului şi protecţia

minorităţilor (criteriul instituţional);

O economie de piaţă funcţională şi capacitatea de a face faţă presiunilor concurenţiale de

pe piaţa internă (criteriul economic);

Capacitatea de a-şi asuma obligaţiile de membru precum şi existenţa unei administraţii

capabile să pună in practică legislaţia europeană (criteriul administrativ).

Uniunea Europeană nu este un spaţiu destinat numai partidelor politice, firmelor mari sau

sindicatelor. Uniunea este dedicată, în primul rând, cetăţenilor săi europeni, pentru a le oferi un

spaţiu de libertate fără de frontiere, un cadru de securitate si justiţie, precum şi o piaţă internă, în

care concurenţa să fie liberă şi garantată. Mai mult de atât, Uniunea Europeană promovează atât

coeziunea economică şi socială, cât şi solidaritatea între statele membre. Pentru ca aceste

deziderate să fie mai aproape de cetăţeni, Uniunea susţine mai multe politici de apropiere faţă de

aceştia.

Politica Agricolă Comună

Politica Agricolă Comună îşi are rădăcinile în Europa de Vest a anilor ’50, unde societatea

fusese profund marcată de anii de război şi unde agricultura fusese paralizată, impiedicând astfel

aprovizionarea cu alimente. Iniţial, PAC a pus accentul pe încurajarea creşterii productivităţii

agricole, pentru a le asigura consumatorilor o aprovizionare constantă cu produse alimentare la

preţuri accesibile, dar şi pentru a crea un sector agricol viabil pentru UE. Datorită PAC,

agricultorii beneficiau de subvenţii şi sisteme care le garantau preţuri ridicate ce îi stimulau să

producă mai mult. De asemenea, se acordau ajutoare financiare pentru restructurarea

agriculturii, de exemplu prin sprijinirea investiţiilor în ferme în scopul dezvoltării şi gestionării

capacităţilor lor tehnologice, astfel încât să se poată adapta la condiţiile economice şi sociale ale

vremii.

Anumite măsuri au fost introduse sub forma unor ajutoare pentru pensionarea anticipată, pentru

formarea profesională şi pentru regiunile defavorizate.

13

Politica Agricolă Comună şi-a atins cu succes obiectivul de autoaprovizionare a Uniunii

Europene începând cu anii ’80. Cu toate acestea, UE a ajuns să se confrunte dintr-o dată cu

excedente aproape permanente din principalele produse agricole, dintre care unele au fost

exportate (cu ajutorul subvenţiilor), în timp ce altele au trebuit depozitate sau dispersate în

interiorul UE. Aceste măsuri au atras cheltuieli bugetare ridicate, au distorsionat anumite pieţe

mondiale, nu au servit întotdeauna cel mai bine intereselor agricultorilor, devenind astfel

nepopulare în rândul consumatorilor şi contribuabililor.

În acelaşi timp, societatea a devenit tot mai preocupată de durabilitatea agriculturii în contextul

protecţiei mediului, Summit-ul mondial de la Rio (1992) fiind, în acest sens, un reper important la

începutul anilor ’90.

Multe dintre schimbările importante ale PAC avuseseră deja loc în anii ’80, dar s-au accentuat în

special la începutul anilor ’90. Limitarea producţiei a contribuit la reducerea excedentelor (cotele

de lapte din 1983) şi s-a pus un nou accent pe agricultura ecologică. Pentru a beneficia de

ajutoare directe, agricultorii au fost nevoiţi să îşi îndrepte atenţia spre piaţă şi să răspundă noilor

priorităţi ale publicului (reforma MacSharry din 1992).

Schimbarea de strategie, care a avut loc în 1999 prin reforma „Agendei 2000“ şi care favorizează

competitivitatea agriculturii europene, include, de asemenea, un element fundamental nou – o

politică de dezvoltare rurală destinată să încurajeze numeroase iniţiative rurale, ajutând totodată

agricultorii să îşi restructureze fermele şi să diversifice şi să îmbunătăţească comercializarea

produselor. S-a stabilit un plafon bugetar pentru a asigura contribuabilii că nicio cheltuială legată

de PAC nu va scăpa de sub control. În 2003 s-a convenit în cele din urmă asupra unei reforme

fundamentale noi.

Agricultorii nu mai sunt plătiţi doar pentru a produce produse alimentare. Astăzi, cererea este

principala forţă motrice a PAC. Ea ţine seama pe deplin de preocupările consumatorilor şi

contribuabililor, lăsând în acelaşi timp agricultorilor din UE libertatea de a-şi adapta producţia la

cerinţele pieţei. În trecut, cu cât agricultorii produceau mai mult, cu atât primeau mai multe

subvenţii. În viitor, marea majoritate a ajutoarelor destinate fermierilor vor fi plătite independent

de cantităţile produse. În cadrul noului sistem, agricultorii vor continua să primească plăţi directe

cu scopul de a menţine stabilitatea veniturilor, dar legătura cu producţia a fost eliminată.

În afară de aceasta, agricultorii trebuie să respecte standarde de protecţie a mediului, de

siguranţă a alimentelor şi de protecţie a plantelor şi animalelor. În cazul nerespectării acestor

standarde, vor risca reduceri ale plăţilor directe de care beneficiază (o condiţie cunoscută sub

denumirea de „eco-condiţionalitate“). Eliminarea legăturii dintre subvenţii şi producţie (denumită

de obicei „decuplare“) îi va face pe agricultorii UE mai competitivi şi mai orientaţi către piaţă.

Aceştia vor fi liberi să producă ceea ce este mai profitabil pentru ei, bucurându-se totodată de

dorita stabilitate a venitului.

Această serie de reforme a conturat un viitor mai limpede pentru PAC, evidenţiind şi mai mult

valoarea pe care o are pentru întreaga societate.

Pentru perioada 2007-2013, Directoratul General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală dispune

de două instrumente financiare pentru implementarea politicii agricole şi de dezvoltare rurală:

Fondul European pentru Garantare Agricolă (pentru plăţile directe către fermieri şi pentru măsuri

de piaţă) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru măsurile privind

dezvoltarea rurală.

14

Politica de coeziune a Uniunii Europene

Articolul 158 al Tratatului de constituire a Comunităţii Europene (CE) indică faptul că CE

urmăreşte reducerea disparităţilor dintre nivelurile de dezvoltare a diverselor regiuni, cu scopul

consolidării coeziunii în UE. Prima măsură în acest sens a fost iniţiată în 1975, odată cu

introducerea politicii regionale şi a Fondului European de Dezvoltare Regională.

Trei reforme succesive au simplificat sistemul de implementare a politicilor regionale şi au

descentralizat managementul fondurilor, în perioada 1988 – 2000. Cea de a patra reformă,

prevăzută pentru perioada 2007-2013, include tratarea celor două noi probleme majore cu care

se confruntă UE: o mai mare disparitate regională datorită extinderilor recente şi o populaţie în

curs de îmbătrânire, globalizarea şi progresul tehnologic. De asemenea, Agendele Lisabona şi

Goteborg au introdus ţinte noi în domeniile creşterii şi dezvoltării durabile.

Politica de Coeziune îşi propune trei mari obiective pentru perioada 2007-2013, fiind

reglementată de un cadru inovator legislativ şi de management, finanţat prin circa 50 de miliarde

de euro pe an.

Obiectivul de convergentă îşi propune să stimuleze creşterea şi ocuparea forţei de muncă

în cele mai slab dezvoltate regiuni, punând accentul pe inovare, societate bazată pe

cunoaştere, adaptabilitate la schimbările economice şi sociale, precum şi pe calitatea

mediului înconjurător şi eficienţa administraţiei. Obiectivul se adresează regiunilor

europene al cărui PIB pe locuitor este mai mic decât 75% din PIB-ul mediu al UE. Astfel,

8 state membre beneficiază integral de acest obiectiv (Bulgaria, Estonia, Lituania,

Letonia, Malta, Polonia, România şi Slovenia), în restul statelor membre doar unele

regiuni corespunzând criteriilor de aplicare a obiectivului.

Obiectivul de competitivitate regională şi ocupare a forţei de muncă vizează consolidarea

competitivităţii şi atractivităţii regiunilor, precum şi a gradului de ocupare, prin anticiparea

schimbărilor de natură economică şi socială. Acest obiectiv se adresează tuturor

regiunilor care nu sunt acoperite de obiectivul de convergenţă.

Obiectivul de cooperare teritorială europeană îşi propune întărirea cooperării

transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale. Acest obiectiv, completează cele două

obiective de convergenţă şi competitivitatea regională, promovând soluţii comune pentru

autorităţile din diferitele state, în domenii cum ar fi: dezvoltarea urbană, rurală şi costieră,

dezvoltarea relaţiilor economice şi a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În perioada 2007-2013, Politica de Coeziune va beneficia de 35,7% din bugetul total al Uniunii

Europene, aproximativ 347 miliarde euro. Această sumă este alocată celor trei obiective, astfel:

81.54% pentru obiectivul de convergenţă, 15.95% pentru competitivitatea regiunilor şi 2.52%

pentru obiectivul de cooperare teritorială. Finanţarea Politicii de Coeziune se realizează prin

intermediul a trei instrumente structurale, precum şi prin alte instrumente complementare:

Fondul European de Dezvoltare Regională, destinat finanţării tuturor celor trei obiective;

Fondul de Coeziune, destinat finanţării obiectivului de convergenţă, în particular ţărilor al

căror venit naţional brut este mai mic decat 90% din media în Uniunea Europeană;

Fondul Social European, pentru finanţarea obiectivelor de convergenţă şi competitivitatea

regională.

Politica de dezvoltare regională a României reprezintă o politică naţională, care are ca scop

15

diminuarea disparităţilor de dezvoltare dintre regiunile şi diferitele zone ale ţării şi

preântâmpinarea apariţiei de noi dezechilibre iar, prin aceasta, diminuarea diferenţelor de

dezvoltare dintre România, în ansamblu, şi celelalte state membre ale UE.

Politica regională a României este reflectată în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă

a României, Orizont 2013-2020-2030. Obiectivele naționale 2020 sunt următoarele:

Asigurarea funcționării eficiente și în condiții de siguranța sistemului energetic național,

atingerea nivelului mediu actual al UE în privința intensității și eficienței energetice; îndeplinirea

obligațiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ „Schimbări climatice și energie din

surse regenerabile” și la nivel internațional în urma adoptării unui nou acord global în domeniu;

promovarea și aplicarea unor m suri de adaptare la efectele schimbărilor climatice și

respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Atingerea nivelului mediu actual al UE în privința eficienței economice, sociale și de mediu a

transporturilor și realizarea unor progrese substanțiale în dezvoltarea infrastructurii de transport.

Decuplarea creșterii economice de degradarea mediului prin inversarea raportului dintre

consumul de resurse și crearea de valoare adăugată și apropierea de indicii medii de

performanță ai UE privind sustenabilitatea consumului și producției.

Atingerea nivelului mediu actual al țărilor UE la parametrii principali privind gestionarea

responsabilă a resurselor naturale.

Atingerea unor parametri apropiați de nivelul mediu actual al stării de sănătate a populației și

al calității serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea aspectelor de

sănătate și demografice în toate politicile publice ale României.

Promovarea consecvent , în noul cadru legislativ și instituțional, a normelor și standardelor

UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de șanse și sprijinirea activă a grupurilor

defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naționale pe termen lung privind

populația și fenomenele migratorii.

Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei și resurselor disponibile în România

în slujba asistenței pentru dezvoltare, și alocarea în acest scop a circa 0,50% din venitul național

brut.

Atingerea nivelului mediu de performanță al UE în domeniul educației și formării profesionale,

cu excepția serviciilor în mediul rural și pentru grupurile dezavantajate, unde țintele sunt cele ale

UE pentru 2010.

Încadrarea cercetării românești în fluxul principal al evoluțiilor științifice și tehnologice din UE;

generalizarea activităților inovative; apariția unor centre de excelență cu impact internațional.

Consolidarea structurilor din domeniul agro-alimentar și silvic concomitent cu dezvoltarea

economică și socială a zonelor rurale pentru reducerea în continuare a decalajelor și atingerea

nivelului mediu actual de performanță al țărilor membre ale UE; afirmarea României ca element

de stabilitate a securității alimentare în Europa de Sud-Est.

Constituirea la nivel regional, conform strategiilor de dezvoltare spațiala, a sistemului

policentric de arii funcționale urbane (aglomerări urbane) și de coridoare de urbanizare în lungul

arterelor de transport de interes european (policentricitate de rețea).

Finalizarea, în linii generale, a cadastrului general al României și asigurarea transparenței și

accesibilității sistemului.

16

Definitivarea procesului de reform în administrația publică și reducerea substanțială a

decalajelor față de nivelul mediu de performanță al administrației centrale și locale și al serviciilor

publice din celelalte state membre ale UE; creșterea gradului de încredere și satisfacție al

cetățenilor în raporturile cu autoritățile administrației publice centrale și locale.

Politica de Mediu

Uniunea Europeană s-a implicat în protecţia mediului înconjurător abia în anii ’70, când această

problemă a devenit de interes la nivel mondial. Primele măsuri luate la nivel European vizau

ameliorarea calităţii vieţii, limitarea poluării, introducerea principiului prevenirii poluării şi cel al

raţionalizării resurselor naturale. La început aceste măsuri erau orizontale, integrate în alte

politici comunitare, abia în 1982, devenind o politică de sine stătătoare.

Astfel, în 1990 a fost înfiinţată Agenţia Europeană a Mediului, au fost adoptate măsuri privind

tratarea deşeurilor periculoase, liberul acces la informaţia privind mediul înconjurător,

conservarea biodiversităţii. A fost de asemenea adoptat programul LIFE, ca instrument financiar

de gestiune a proiectelor privind protecţia mediului înconjurător din statele membre.

Politica europeană se concentrează în prezent pe combaterea creşterii emisiilor de gaze cu efect

de seră, pe protecţia biodiversităţii, rezolvarea problemei deşertificării, a despăduririlor abuzive, a

impactului poluării asupra sănătăţii publice.

Întreaga politică se bazează pe principiul „poluatorul plăteşte”. „Plata” poate să ia mai multe

forme: investiţii pentru alinierea la standardele de mediu, obligaţia de a lua înapoi, de a recicla

sau de a elmina produsele după utilizarea de către consumatori sau o taxă impusă

întreprinderilor sau comsumatorilor care folosesc produse neecologice, cum este cazul anumitor

ambalaje.

Politica fiscală

Politica europeană în domeniul impozitării are două mari componente: impozitarea directă – care

este responsabilitatea statelor membre şi impozitarea indirectă, ce afectează libera circulaţie a

bunurilor şi serviciilor.

Statele membre au luat deja măsuri pentru a preveni evaziunea fiscală şi dubla impozitare, iar

politica europeană în domeniu are ca scop să se asigure că pe piaţa internă concurenţa nu este

distorsionată de diferenţe între sistemele şi ratele de impozitare indirectă. În plus, au fost luate

măsuri pentru a preveni efectele negative ale competiţiei în domeniul impozitării, ce pot apărea

în cazul transferurilor de fonduri între statele membre ale Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte taxa pe valoarea adaugată există un acord între statele membre de a o fixa la

minim 15%. Evident sunt şi excepţii de la această regulă, existând bunuri exceptate de TVA sau

cărora li se aplică un TVA scăzut.

Diferenţele în nivelurile accizelor practicate de statele membre pot distorsiona foarte uşor

concurenţa, de aceea se supun unor reglementări comune. Cu toate acestea, intervin anumite

diferenţe culturale (decizia unei ţări de acciza sau nu băuturile alcoolice cum ar fi vinul şi berea)

şi diferenţele economice – spre exemplu, unei ţări care se bucură de un sector al finanţelor

publice sănătos nu i se poate impune să aplice diverse impozite doar de dragul impozitării.

În domeniul impozitării companiilor, Uniunea Europeană are două obiective majore: să evite

17

competiţia neloială în domeniul impozitării şi să asigure libera circulaţie a capitalurilor. Regulile

Uniunii împiedică statele membre să folosească sistemul impozitelor pentru a influenţa deciziile

de investiţii în detrimentul altor state membre. Mai mult, UE urmăreşte stabilirea unei baze de

impozitare comune pentru toate companiile din UE, adică acelaşi tip de tranzacţie să se supună

unui singur set de reguli, lăsând totodată la nivelul statelor membre să stabilească nivelul ratei

impozitării.

Cercetare şi inovare

Principalul motiv pentru existenţa unei acţiuni europene în domeniul cercetării şi inovării îl

constituie nevoia pentru coordonarea activităţilor ţărilor membre pentru creşterea eficacităţii şi

reducerii costurilor, precum şi consolidarea competitivităţii internaţionale a economiei europene.

Printre cele mai importante realizări în cadrul acestei politici se numără stabilirea unui sistem

uniform de standarde şi specificaţii tehnice, ceea ce a dus la diminuarea sau chiar la eliminarea

barierelor tehnologice în calea liberei circulaţii.

Principalul instrument al politicii de cercetare şi inovare îl constituie programele cadru

multianuale. În perioada 2007-2013 se desfăsoară Programul Cadru 7 (PC7) ce are un buget de

50,5 miliarde euro, cu 40% mai mult decât predecesorul sau, Programul Cadru 6.

Energie

Iniţial, politica în domeniul energiei se baza pe cărbune şi pe energia nucleară. Cele două

componente ale sectorului energetic au fost reglementate chiar de la înfiinţarea Comunităţii

Europene prin Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului şi, respectiv,

prin Tratatul Euratom.

Ca urmare a crizei energetice din 1970 şi a faptului că energia nucleară a început să devină

controversată, Uniunea Europeană a dezvoltat o altă abordare care să răspundă mai bine

necesităţilor pieţei unice europene. În acest sens, principalele obiective ale politicii în domeniul

energiei vizau crearea unei pieţe energetice interne, bazată pe concurenţă, dereglementare,

dezvoltare durabilă şi protecţia consumatorilor, o mai bună cooperare internaţională, garantarea

siguranţei furnizării energie şi micşorarea impactului negativ asupra mediului înconjurător.

În a doua jumătate a anilor ’90, Uniunea Europeană a adoptat măsuri pentru liberalizarea pieţelor

gazelor naturale şi a electricităţii şi norme pentru standardizarea utilajelor şi a produselor

energetice. Mai mult, UE a luat o serie de măsuri şi a iniţiat programe de acţiune pentru a

diminua dependenţa faţă de furnizorii externi de combustibili fosili şi de energie şi pentru a

garanta siguranţa aprovizionării.

În martie 2007, liderii UE au ajuns la concluzia că trebuie să dezvolte o politică integrată în

domeniul energiei şi a protecţiei mediului înconjurător cu scopul de a reduce consumul de

combustibili fosili (ce reprezintă o resursă naturală epuizabilă), de a pune în aplicare modalităţi

de economisire a energiei şi de a pune la punct metode alternative de producere a energiei

electrice.

În prezent 80% din nevoia de energie a Uniunii este susţinută de combustibili fosili – gaze

naturale, petrol şi cărbune, din care o mare parte este importată, făcând astfel ca Uniunea

Europeană să fie deosebit de vulnerabilă la potenţialele reduceri ale ofertei sau la creşterea

18

preţurilor pe plan internaţional. În acest sens, s-a ajuns la concluzia că o serie de măsuri trebuie

luate pană în 2020 pentru a răspunde mai bine nevoilor consumatorilor şi pentru a proteja mediul

înconjurător. Astfel, se urmăreşte:

Economisirea a 20% din consumul de energie previzionat pentru 2020;

Creşterea până la 20% a surselor energetice regenerabile (energie solară, eoliană, biomasă)

în totalul consumului de energie;

Creştere, cel puţin, până la 10% a biocombustibililor până în 2020, cu condiţia ca

biocombustibilii de „a doua generaţie” din culturi neagricole să devină disponibili pentru

comercializare;

Reducerea, până în 2020, cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră;

Realizarea unei pieţe energetice interne care să aducă beneficii în mod real şi eficient pentru

fiecare persoana şi companie în parte;

O mai bună integrare a politicii în domeniul energie cu alte politici cum ar fi politica agricolă şi

cea comercială;

O mai bună cooperare internaţională.

Transporturi

Transporturile reprezintă una dintre politicile ce au fost considerate de interes comunitar înca de

la înfiinţarea Comunităţilor Europene. De la semnarea Tratatului de la Roma, politica în acest

domeniu s-a axat pe desfiinţarea frontierelor între ţările membre, contribuind astfel la atingerea

obiectivului de liberă circulaţie a bunurilor şi personalelor. Scopul politicii în domeniul

transporturilor este de a contribui la crearea pieţei interne, de a asigura dezvoltarea durabilă a

sectorului, de a extinde reţelele de transport în toată Uniunea Europeană, de a maximiza

folosirea reţelelor de transport şi de a promova cooperarea internaţională.

Realizarea pieţei unice europene a însemnat un punct de turnură pentru politica în domeniul

transporturilor. Astfel, înlăturarea graniţelor interne ale Uniunii Europene a dus la o creştere

semnificativă a transportului de bunuri şi persoane pe distanţe lungi. Pentru ca cetăţenii europeni

şi companiile din UE să se bucure pe deplin de beneficiile pieţei interne, în ultimul deceniu

Uniunea Europeană a luat măsuri pentru liberalizarea pieţelor naţionale de transport, în special

cele privind transportul rutier şi aerian şi într-o mai mică măsură transportul pe căile ferate.

În urma deschiderii pieţelor transportului rutier, camioanele pot acţiona şi în alte ţări decât cea de

origine, astfel că nu mai sunt nevoite să parcurgă distanţe foarte lungi fără încărcătură. În 2003 a

intrat în vigoare un prim pachet de măsuri vizând liberalizarea transportului pe căile ferate,

deschizând liberei concurenţe aproximativ 70-80% din totalul traficului pe căi ferate.

Ca efect al liberalizării transportului aerian, călătorii beneficiază de tarife mai mici şi de conexiuni

mai bune între statele membre. Mai mult, în 2007, UE a semnat un acord de „cer deschis” cu

SUA conform căruia orice linie aeriană europeană poate zbura din orice municipiu al Uniuni către

orice municipiu din SUA.

De asemenea, Uniunea Europeană promovează proiecte majore de infrastructură de transport,

aşa numitele Reţele Trans-Europene ale căror obiective sunt de a elimina blocajele pe

principalele căi navigabile est-vest ce fac legătura între Rin, Main şi Dunare; de a pune în

19

aplicare un program menit să reglementeze traficul pe rutele maritime congestionate aflate de-a

lungul coastelor ţărilor UE şi de a moderniza mai multe căi ferate ce leagă nordul de sudul

Europei, respectiv estul de vest.

În 2001, prin Cartea Albă a Transporturilor, revizuită în 2006, Comisia a stabilit o serie de măsuri

pentru fiecare segment de transport în parte, din care unele sunt deja puse în aplicare (spre

exemplu perioada obligatorie de odihnă pentru şoferii de camioane a crescut de la 8 la 9 ore).

Alte obiective vizate de Cartea Albă sunt: stoparea declinului transportului de călători şi marfă pe

căile ferate; reducerea întârzierilor avioanelor prin crearea unei structuri integrate la nivel

european pentru controlul traficului aerian; investiţii mai mari în modernizarea rutelor navigabile

interne şi maritime; combinarea modalităţilor de transport pentru diminuarea blocajelor,

reducerea preţurilor şi ameliorarea calităţii aerului.

2.2. FONDURILE DISPONIBILE

Autoritatile centrale au un rol important în stabilirea strategiilor naţionale de dezvoltare, precum şi

identificarea domeniilor de excelenţă caracteristice fiecarei regiuni, în susţinerea domeniilor cu

poteţial ridicat dar şi a domeniilor deficitare ce trebuie sprijinite.

Autoritaţile locale au un rol important în realizarea strategiilor de dezvoltare economică, în

identificarea surselor de finanţare ce pot fi atrase, în atragerea investitorilor în zonă, în alocarea

de fonduri de la bugetele locale pentru domeniile deficitare.

Începând cu anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeana, România beneficiază de noi

oportunităţi pentru atragerea de surse de finanţare necesare dezvoltării proiectelor de importanţă

locală, regională şi naţională.

Sursele de finanțare posibile pentru realizarea obiectivelor Strategiei Naționale pentru Dezvoltare

Durabilă, conform Planului Național de Dezvoltare, Programelor Operaționale și planurilor de

acțiune specifice aprobate sunt:

Contribuția UE prin instrumentele structurale (Fondul European pentru Dezvoltare Regională,

Fondul Social European, Fondul de Coeziune) pentru obiectivul „Convergență” și obiectivul

„Cooperare teritorială Europeană” și cofinanțarea națională publică (buget de stat, bugete locale,

credite externe, alte surse publice) și privată aferentă.

Fondurile de tip structural ale UE (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondul

European de Pescuit) și cofinanțarea națională aferentă din surse publice și private.

Fonduri alocate de la bugetul de stat și bugetele locale destinate programelor de investiții

pentru dezvoltare, având obiective similare celor cofinanțate din fondurile comunitare sus-

menționate.

Credite externe pentru investiții din partea instituțiilor financiare internaționale (Banca

Europeană de Investiții – �BEI, Banca European pentru Reconstrucție și Dezvoltare – BERD,

Banca Mondială etc.) precum și din alte surse (fonduri suverane, fonduri private cu profil

investițional etc.) pentru susținerea unor proiecte naționale congruente cu obiectivele Strategiei

Naționale pentru Dezvoltare Durabilă și a Strategiei UE în materie.

Alte instrumente financiare (încurajarea, în continuare, a investi �țiilor str ine directe, utilizarea

mai activă a pieței de capital, în speță prin lansarea de oferte publice inițiale (IPO), lărgirea bazei

20

de creditare bancară prin stimularea economisirii interne, dezvoltarea instrumentelor de

plasament pe termen lung, concesionarea unor proiecte de infrastructură i utilități publice,

promovarea parteneriatelor public-privat etc.).

La nivel central şi local există proiecte investiţionale, pentru îmbunătăţirea condiţiilor economice,

sociale, culturale. Ordonatorii de credite sunt în căutarea surselor de finanţare necesare

dezvoltării locale, necesare creşterii competitivităţii.

Aceste surse de finanţare pot proveni din:

A. Fonduri europene

B. Finanţare prin programe guvernamentale

C. Bugetul statului

D. Bugetul judeţean

E. Bugete locale

F. Parteneriate publice-private

G. Emisiuni de obligaţiuni judeţene şi municipale

H. Credite bancare

I. Sponsorizări

J. Finanţare creativă

Fondurile structurale şi de coeziune sunt generic, a doua investiţie ca pondere, după Politica

Agricolă Comună, din bugetul Uniunii Europene. Fondurile structurale şi de coeziune sunt

instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor

economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

Instrumentele structurale cuprind:

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) care susţine investiţii în diferite tipuri de

infrastructură, unităţi de cercetare, învăţământ, medicale, dezvoltare de facilităţi de producţie şi

prelucrare, dezvoltarea turismului, îmbunătăţirea calităţii mediului, dezvoltarea reţelelor locale şi

regionale de transport şi a mijloacelor de transport în comun etc., precum şi investiţii de tip sprijin

financiar şi consultanţă pentru IMM-uri, dezvoltare de servicii pentru cercetare şi dezvoltare,

iniţiative de transfer tehnologic etc.

FEDR sprijină, de asemenea, investiţii în contextul iniţiativelor speciale de cooperare

transfrontalieră, transnaţională şi interregională în cadrul obiectivului „Cooperare Teritorială

Europeană”.

Regulamentul nr 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul European

pentru Dezvoltare Regională (FEDR) defineşte rolul şi domeniile de intervenţie, precum şi

promovarea investiţiilor publice şi private, care contribuie la reducerea disparităţilor regionale în

cadrul Uniunii Europene. FEDR susţine programe care vizează dezvoltarea regională, progresul

economic, creşterea competitivităţii şi cooperarea teritorială. Priorităţile de finanţare includ

cercetarea, inovarea, protecţia mediului şi prevenirea riscurilor, dar şi investiţiile în infrastructură

în regiunile cel mai puţin dezvoltate.

21

Fondul Social European (FSE) sprijină investiţii ce contribuie la creşterea adaptabilităţii

lucrătorilor şi a întreprinderilor, îmbunătăţirea accesului la ocupare şi participarea pe piaţa

muncii, îmbunătăţirea nivelului de incluziune socială prin combaterea discriminării şi facilitarea

accesului pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate, precum şi promovarea parteneriatului

pentru reformă în domeniile ocupării şi ale incluziunii.

Fondul Social European (regelementat prin Regulamentul nr. 1081/2006) este implementat în

conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi se concentrează pe patru

domenii principale:

- Integrarea în muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privind piaţa

muncii;

- Sprijinirea întreprinzătorilor şi măsuri de îmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţii persoanelor

angajate;

- Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor din grupurile

dezavantajate;

- Îmbunătăţirea sistemelor de învăţământ, inclusiv a învăţământului profesional şi tehnic, Fondul

de Coeziune (FC) finanţează proiectele mari de infrastructură cum ar fi construcţia şi

modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şi investiţiile majore în

infrastructura de mediu (apă, canalizare, deşeuri etc), precum şi proiecte care vizează

îmbunătăţirea traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea şi

modernizarea transportului multimodal.

Fondul de Coeziune, reglementat de Regulamentul nr. 1084/2006, susţine măsurile din domeniul

reţelelor pan-europene de transport, fiind accesibil statelor membre al căror venit naţional brut

este mai mic de 90% din media comunitară, respectiv noile state membre ca, Grecia şi

Portugalia. Investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurile Politicii Agricole

Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de Pescuit.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) are ca scop creşterea

competitivităţii în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în

zonele rurale prin promovarea diversificării activităţilor economice şi prin acţiuni specifice

destinate protecţiei mediului înconjurător. De asemenea, prin proiectele de tip LEADER, se vor

finanţa şi implementa strategii de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a

abordărilor experimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea rurală.

Fondul European pentru Pescuit (FEP) sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor

acvatice vii, modernizarea ambarcaţiunilor de pescuit şi îmbunătăţirea prelucrării şi

comercializării produselor piscicole. De asemenea, se vor sprijini şi implementarea strategiilor

pentru promovarea dezvoltării durabile a zonelor de coastă.

Un factor cheie în ceea ce priveşte provocările potenţiale legate de accesul la fondurile

structurale îl constituie capacitatea structurilor instituţionale şi administrative pentru gestionarea

acestor fonduri, precum şi pentru îmbunătăţirea capitalului fizic şi uman necesar utilizării acestor

fonduri.

Aceasta depinde de posibilităţile autorităţilor centrale şi locale de a participa la cofinanţarea

proiectelor ce beneficiază de finanţare, precum şi de capacitatea administraţiei centrale,

regionale şi locale de a accesa diferite surse de finanţare publice şi private.

22

2.3. DOCUMENTE STRATEGICE NATIONALE

Fondurile structurale sunt aplicate într-o ţară membră a Uniunii Europene prin intermediul

prevederilor cuprinse într-un Plan Naţional de Dezvoltare (PND), concept specific Politicii

Europene de Coeziune Economică şi Socială, care oferă o concepţie coerentă şi stabilă privind

dezvoltarea statelor membre UE, transpusă în priorităţi de dezvoltare, programe, proiecte, în

concordanţă cu principiul programării fondurilor structurale.

Programul Naţional de Dezvoltare (PND) reprezintă documentul de planificare strategică şi

programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat care

orientează dezvoltarea socio-economică a Romaniei în conformitate cu Politica de Coeziune a

UE.

PND este o reflectare a nevoilor dezvoltare, axându-se atât pe orientările strategice comunitare

privind coeziunea, cât şi pe priorităţile Agendei Lisabona şi obiectivele de la Goteborg, respectiv

creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului.

Obiectivul global al PND îl reprezintă reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare

socio-economică dintre Romania şi statele membre ale Uniunii Europene. Obiectivul global al

PND se sprijină pe trei obiective specifice:

Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;

Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.

Conform noului acquis privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, fiecare Stat Membru

elaborează un Cadru Strategic Naţional de Referinţă (CSNR), ca document de referinţă pentru

programarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune. Acest document nu va servi însă ca

instrument de management, ci ca document strategic prin care se stabilesc priorităţile de

intervenţie ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune în perioada de referinţă.

Obiectivele tematice pentru cadrul financiar 2014-2020 sunt urmatoarele:

1.Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării

2. Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC

3. Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului

pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM)

4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele

5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor

6. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor

7. Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor

reţelelor majore

8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de

muncă

9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare

10. Investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot

parcursul vieții

23

11. Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o

administrație publică eficientă

In perioada 2014-2020, România va investi în toate cele 11 obiective tematice ale strategiei

Europa 2020, folosind resursele fondurilor europene structurale şi de investiţii (fondurilor ESI),

prin intermediul programelor operaționale 2014-2020, prezentate mai jos în continuitate cu

programele aferente perioadei 2007-2013:

Programul Operațional Capital Uman (PO CU) stabilește prioritățile de investiții, obiectivele

specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel

investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 și contribuind, totodată,

la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014‐2020) ‐ implicit al

Fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România, şi anume, de a reduce disparităţile

de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE.

Programul Operațional Competitivitate (POC) susține investiții menite să răspundă nevoilor și

provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice, în special în ceea ce privește

(a) sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și (b) infrastructura

subdezvoltată de TIC și implicit servicii slab dezvoltate, poziționându‐se astfel ca un factor

generator de intervenții orizontale în economie și societate, de natură să antreneze creștere și

sustenabilitate.

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor

de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu

Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia

POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional

pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-se asupra creșterii

durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de

eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea unor moduri de

transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor.

Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al

Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare

identificate la nivel naţional: Infrastructura şi Resursele.

POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului,

managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică,

contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Programul Operațional Asistență Tehnică (PO AT) 2014-2020 are drept scop asigurarea unui

proces de implementare eficientă şi eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în

România în conformitate cu principiile şi regulile de parteneriat, programare, evaluare,

comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare şi control, pe baza

responsabilităţilor împărţite între Statele Membre şi Comisia Europeană.

Obiectivul global al POAT 2014-2020 este de a asigura capacitatea şi instrumentele necesare

pentru o eficientă coordonare, gestionare şi control al intervenţiilor finanţate din Fondurile

Europene Structurale şi de Investiţii, precum şi o implementare eficientă, bine orientată şi corectă

a POAT, Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Programului Operaţional

Competitivitate (POC).

24

Programul se bazează pe cadrul general descris de prevederile Acordului de Parteneriat iar

abordarea strategică POAT este corelată cu documentele strategice relevante la nivel european

şi național, respectiv cu prevederile specifice domeniului de AT reieşite din Strategia Europa

2020, Planul Naţional de Reformă 2013-2014, precum şi cu Strategia pentru consolidarea

capacității administrației publice din România 2014-2020.

POAT 2014-2020 fiind proiectat să răspundă prevederilor Regulamentului 1303/2013 stipulate la

Art. 59, va oferi sprijin pentru: pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare și

comunicare, colaborare în rețea, soluționare a reclamațiilor, control și audit.

POAT 2014-2020 este proiectat ţinând cont de noua arhitectură a sistemului de coordonare,

gestionare şi control al FESI, cu patru autorităţi de management în cadrul MFE și își propune să

sprijine aspectele orizontale pentru toate PO finanțate din FESI, iar pentru cele trei programe

finanțate din FEDR/FC aflate în directa gestionare a MFE (POIM, POC și POAT), să acorde

asistenţă aspectelor specifice implementării acestora.

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este succesorul Programului Operațional

Regional 2007-2020 și unul dintre programele prin care România va putea accesa fondurile

europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională

(FEDR), în perioada 2014-2020.

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale

și Administrației Publice în calitate de Autoritate de Management, a fost adoptat de Comisia

Europeană (CE) pe data de 23 iunie 2015.

Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014-2020

are la bază analiza situației economice și sociale a regiunilor României (în Strategia Naţională

pentru Dezvoltare Regională 2014-2020), care a dus la identificarea principalelor probleme:

Cercetare-dezvoltare și inovare: transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel

scăzut de asimilare a inovării în firme,

IMM: sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivității

economiilor regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM-urilor, în documentele de

programare strategică națională, sunt:

gradul redus de cultură antreprenorială – reflectat prin densitatea relativ scăzută a afacerilor

în toate regiunile,

reziliența scăzută a noilor afaceri – 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piață în primul

an de viață.

Eficiență energetică: consumuri energetice nesustenabile și potențial de economisire ridicat

în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice și clădiri rezidențiale.

Mediu: nivel de poluare ridicat în zonele urbane.

Dezvoltare urbană: zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător în orașele

din România.

Resurse de patrimoniu: resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate.

Turism: potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru revigorarea

zonelor mai puțin dezvoltate/izolate.

Infrastructură rutieră : gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ţării, care are drept

25

consecinţă o atractivitate scăzută şi investiţii extrem de reduse.

Infrastructura socială și pentru educație: infrastructurile educaționale, de sănătate și de

servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială și dezvoltarea capitalului uman.

Cadastru: nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea politicilor

privind dezvoltarea socio-economică a comunităților locale.

Capacitate administrativă: nevoia întăririi capacității administrative a Autorității de

Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR și a beneficiarilor, pentru o bună

implementare a POR.

Aceste direcții de acțiune au fost corelate cu direcțiile de acțiune strategică menționate de

Comisia Europeană în ceea ce privește finanțarea din Fondurile Europene Structurale și de

Investiții, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020:

Inovare şi cercetare;

Agenda digitală;

Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri);

Economie cu emisii reduse de carbon.

POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și

îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării

mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel

încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de

inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în

total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul

UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro -

contribuția națională:

Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic

Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon

Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea

durabilă a patrimoniului cultural

Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională

Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale

Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din

mediul urban

Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în

cadastru şi cartea funciară

26

Axa prioritară 12: Asistență tehnică

Programul Operațional Capacitate Administrativă (PO CA) va promova crearea unei

administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin

intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate, contribuind

astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru a putea îndeplini acest rol,

administrația publică are nevoie de resurse umane competente și bine gestionate, un

management eficient și transparent al utilizării resurselor, o structură instituțional-administrativă

adecvată, precum și de proceduri clare, simple și predictibile de funcționare. O astfel de

administrație trebuie să fie capabilă să ofere decidenților politici instrumentele necesare

fundamentării și implementării unor politici publice în interesul cetățenilor. Optimizarea

administrației este o condiție importantă pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări

structurale către o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

POCA 2014-2020 se adresează tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. În cadrul

Programului vor putea obține finanțare următoarele tipuri de beneficiari: autorități și instituții

publice centrale, autorități administrative autonome, ONG-uri, parteneri sociali, instituțiile de

învățământ superior acreditate și de cercetare, Academia Română, autorități și instituții publice

locale de la nivelul județelor și municipiilor, autorități și instituții publice locale beneficiare ITI,

instituțiile din sistemul judiciar.

Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (PO AD) asigură pe întreaga

perioadă 2014 - 2020 distribuția gratuită de ajutoare alimentare în toate localitățile din tara în

favoarea persoanelor dezavantajate. POAD este o continuare a Programului European de

Ajutorare a Defavorizaților (PEAD) derulat în perioada 2007 -2013.

Programul este finanțat în proporție de 85% din Fondul de ajutor european destinat celor mai

defavorizate persoane și în proporție de 15% din bugetul național. Categoriile beneficiare de

ajutoare alimentare în cadrul POAD sunt stabilite de Ministerul Muncii și sunt menționate în art. 3

al Hotărârii de Guvern nr. 799/2014, cu modificările și completările ulterioare.

27

3. COORDONATE PRIVIND DEZVOLTAREA COMUNITATILOR URBANE

3.1. CONTEXT NATIONAL PRIVIND DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI MANGALIA

În conformitate cu Secțiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Național pentru municipiul

Mangalia se disting următoarele:

Transporturi feroviare- linii de cale ferată convenționale cu viteza până la 160 km/h râpe trasee

existente reabilitate (Constanța- Mangalia)

Rețeaua de căi navigabile și porturi- lucrări de modernizare prevăzute pentru portul Mangalia:

port turistic și debarcader pentru nave de pasageri (portul Mangalia- 2 Mai)

Apa- Lucrări hidroedilitare de reabilitare și dezvoltare- majorare capacitate de compensare și

înmagazinare, reabilitare și extindere rețea de distribuție, extinderea rețea de canalizare,

modernizare și extindere stație de epurare.

Zone protejate- Rezervații și monumente ale naturii- Lacul fosilifer Movila Banului, Obanul Mare

și Peștera Movile

Zone protejate- Biserici și Ansambluri Mânăstirești- Geamia Esmahan Sultan

Zone protejate- orașe antice- Orașul antic Callatis

Mun. Mangalia este încadrat ca U.A.T. cu conetrare foarte mare a patrimoniului cultural cu

valoare de interes național.

În conformitate cu Planul de Dezvoltare Regiunea Sud- Est 2014-2020 principalele priorități de

dezvoltare ca vizează și mun. Mangalia sunt1:

Prioritate Domeniu de intervenție/ Obiectiv specific Operațiuni orientative/ activități

Dez

volta

re u

rban

ă du

rabi

lă in

tegr

ată

1. Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului cultural și natural O1. Creșterea atractivității și competitivității zonelor urbane în scopul conservării, protejării și dezvoltării patrimoniului istoric și cultural în vedera dezvoltării regiunii 2. Modernizarea infrastructurii din mediul urban O2. Îmbunătățirea condițiilor de locuit, a spațiilor public, a calității mediului în zonele urbane și dezvoltarea unui transport public urban ecologic

- Restaurarea, protejarea, promovarea și valorificarea monumentelor istorice - Construcția. Extinderea spațiilor din structurile muzeale - Lucrări de restaurare/ constituire arheologice, inclusiv infrastructură de acces - Construcția, reabilitarea, modernizarea locuințelor și îmbunătățirea confortului acestora - Construcția, reabilitarea, modernizarea clădirilor publice sau comerciale - Construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea tramei stradale - Construcția, reabilitarea, modernizarea, extindera aleilor/ trotuarelor (trasee pietonale) - Construcția, reabilitarea, modernizarea parărilor - Construcția, amenajarea pistelor pentru biciclete - Crearea și dezvoltarea infrasructurii de agremenet - Crearea, meținera, dezvoltarea rețelei de spații verzi

1 Au fost extrase din PDR Sud‐ Est doar prioritățile și obiectivele care se materializează spațial și pot fi implementate

prin P.U.G.

28

Dez

volta

rea

infr

astru

ctur

ii de

tra

nspo

rt l

a ni

vel r

egio

nal

1.Stimularea mobilității, accesibilității și conectivității regionale prin ivnestiții în infrastructura de transport rutier O1. Îmbunătățirea accesiilitățiii, mobilității și conectivității regionale, prin dezvoltarea unui sistem de transport rutier bazat pe principiile durabilității, inovării și securității, capabil să asigure legături rapide și eficiente cu piețele internaționale 2.Stimulara mobilității, accesibilității și conectivității regionale prin investiții în infrastructura de transport naval O2. Înbunătățirea accesibilității, mobilității și conectivității regionale prin dezvoltarea unui sistem de transport portuar competitiv

- Dezvoltarea șeselelor de centură pentru elimiarea blocajelor rutiere - Dezvoltarea porturilor ca terminale (multimodale. Intermodale) de acces la platformele logistice și/sau la parcurile industriale - Modernizarea și dezvoltarea infrstructurii maritime și pe căi navigabile pe Dunăre și pe canalele navigabile, având în vedere prmovoarea unui sistem de transport ecologic

Îmbu

nătă

țirea

co

mpe

titiv

ității

ec

onoi

ce

regi

onal

e,

în

cont

extu

l pr

omov

ării

1. Dezvoltarea centrelor de CDI, de sprijinrie a afacerilor, transfer tehnologic, inovare socială, networking, clustere în vederea promovării specializării economcie inteligente O1. Dezvoltarea infrastrcutrii de CDI și a sinergiilor între întreprinderi și aceste centre, prin utilizarea de produse și procese inovative

- Crearea, dezvoltarea (modernizarea/ extidnerea) structurilor de sprijinrie a afacerilor: incubatoare de afaceri, parcuri științifice tehnologice industriale și de afaceri, centre de competență etc.

Îmbu

nătă

țirea

cal

itții

turis

mul

ui la

niv

el r

egio

al

1. Investiții în activități/ evenimente cu potențial turistic O1. Creșterea nivelului de promovare și a gradului de valorificare econoică a potențialului turistic local 2. Investiții în infrastructura turistică pentru îmbunătățirea facilităților turistice O2. Îmbunătățirea infrastructurii de turism specifice în vedera creștereii atractivității regiunii ca destinație turistică

- Crearea, dezvoltarea și promovarea cetrelor de informare și promovare turistică - Reabilitarea monumentelor, inclisiv creare de noi puncte de atracție - Dezvoltarea turismului de croazieră - Construirea, reabilitarea modernizarea infrastructurii publice în stațiunile turistice - Construirea, reabilitarea modernizarea infrastructurii private în stațiunile turistice - Înființarea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii tursimului cultural și religios, științific - Înființarea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii specifice activitățilro de agremeent acvatic la nivel maritim și fluvial - Crearea, extinderea, modernizarea infrastructurii balneare si de tratament - Dezvoltarea rețelelor de captare și/ sau transport a izvoarelor minerale cu potențial terapeutic - Înființarea/ dezvoltarea porturilor turistice (petru ambarcațiuni și de agrement) - Crearea de locuri de campare, locuri pentru picknic - Amenajarea sporturi acvatice (ștranduri artificale și naturale etc.) - Amenajarea pistelor pentru biciclete. Trasee ciclism și a infrastructurii conexe

29

Îmbu

nătă

țirea

cal

ității

în

dom

eniil

e ed

ucaț

ie,

sănă

tate

și

incl

uziu

ne s

ocia

l

1. Investiții în educație pentru îmbunătățirea calității învățământului și dezvltarea infrastructurii din mediul urban și rural O1. Creșterea ratei participării populație în sistemul de învățământ prin îmbunătățirea serviciilor de educație și a infrastructurii din sistemul educațional 2. Investiții în sănătate pentru îmbunătățirea calității serviciilor oferite și dezovltarea infrastructurii din mediul urban și rural O2. Creșterea calității serviciilor medicale și a infrastructurii în vederea îmbunătățirii stării de sănătate a populației 3. Investiții în calitatea serviciilor sociale și a infrastructurii de servicii sociale O3. Creșterea calității serviciilor sociale și a infrastrucutrii de servicii sociale pentru combaterea sărăciei și incluziunii sociale

- Construcția/reconstucția/reabilitarea/modernizarea/ extinderea infrastructurii educaționale - Înființarea/ dezvoltarea infrastructurii de after- school - Construcția/reconstucția/reabilitarea/modernizarea/ extinderea infrastructurii culturale - Înființarea/dezvoltarea bazelor sportive, dotarea bazelor de arement și de recreere - Construcția/reconstucția/reabilitarea/modernizarea/ extinderea infrastructurii de sănătate - Construcția/reconstucția/reabilitarea/modernizarea/ extinderea infrastructurii de servicii sociale - Îmbunătățirea condițiilor de locuire (construcție. Reabilitarea/ modernizarea locuințelor sociale) petru persoanele defavorizate - Crearea/ dezvoltarea de centre sociale pentru bătrâni, persoane cu dizabilități și persoane suferind de boli incurabile

Îmbu

nătă

țire

a re

surs

elor

um

ane

la

nive

lul

1. Investiții în infrastrctura serviciilor de ocupare O1. Îmbunătățirea performanței resurselor umane ărin investiții în infrastructură

- Înființarea/ dezvoltarea centrelor de instruire și perfecționare pentru resursele umane - Înființarea/ dezvoltarea centrelor de formare profesională

Rețele de transport

Nodul rutier cel mai apropiat de Mangalia este cel al Constantei – drum care se

intersecteaza cu E60 – Urziceni – Slobozia – Constanta; E 87 – Tulcea – Constanta,

Drumul National Calarasi – Ostrov – Constanta. Retelele de drumuri ce converg municipiului

Mangalia sunt:

DN 39 – traverseaza orasul indreptandu‐se spre Bulgaria, prin localitatile Vama Veche si 2

Mai, traversand podul peste lacul Mangalia. Soseaua are 2 benzi pe sens si o parte

carosabila de 14 m.

DJ 391, Albesti‐Negru Voda;

D J 392 – Pecineaga – Amzacea, 1 banda pe sens si parte carosabila de 7m - acest drum

preia din fluxul rutier spre litoralul de la Techirghiol, si Medgidia.

Infrastructura feroviara

Aici a fost construita una din cele mai vechi magistrale de cale ferata: Constanta‐

Cernavoda. In perioada estivala, CFR suplimenteaza numarul de trenuri care asigura

transportul calatorilor. In prezent la Mangalia se ajunge pe magistrala 8 si cele doua poduri

de la Fetesti si Cernavoda. De la Medgidia se desprind 2 rute de calatorie: spre Negru Voda

(de unde continua in bulgaria) si spre Tulcea.

30

Pe langa traficul de calatori, CFR asigura legatura cu alte puncte importante ale

municipiului: Portul militar, portul comercial si santierul naval.

Infrastructura maritima

In municipiul Mangalia activitatile comerciale si turistice portuare sunt printre cele mai

importante surse de venit ale populatiei. Portul comercial Mangalia este situat la 45 km sud

de Constanta si dispune de utilaje si ateliere pentru reparatiile utilajelor portuare. Accesul

marfurilor catre port este posibil atat pe cale rutiera prin soseaua Constanta – Mangalia –

Vama Veche – Bulgaria‐ Turcia, cat si pe linia ferata.

Portul comercial are o lungime de 400 m, o adancime la cheu de 7,5 m, macarale cu

putere de ridicare la cheu de 6.3 tone, este dotat cu instalatii care asigura incarcarea

navelor cu cereale in flux continuu, spatii de depozitare acoperite, avand suprafata de 4300

mp, si spatii de depozitare descoperite cu suprafata de 15 000mp.

Portul turistic Mangalia este amplasat in partea de sud a municipiului Mangalia, la nord

de portul comercial, in imediata apropiere a unei portiuni de plaja.

Directiile de dezvoltare a activitatii portuare sunt urmatoarele: generarea unor activitati de

productie in vederea depasirii fazei de transport, transit si depozitare a marfurilor; si

delimitarea unei zone industriale complexe.

Infrastructura aeriana:

Cel mai apropiat aeroport al municipiului Mangalia este la 70 km departare – aeroportul

international Mihail Kogalniceanu. De pe Aeroportul Tuzla se efectuează aproape zilnic

zboruri offshore în Marea Neagră pentru diferiți beneficiari care operează în largul

platformei continentale a României, deservind platforme de foraj marin și vase. De

asemenea, servicii de evacuare medicală offshore, disponibile non‐stop, prin misiuni de zbor

efectuate atât ziua cât și noaptea în condiții de siguranță. Zborurile offshore sunt efectuate

cu elicoptere care reprezintă vârful tehnologiei în transportul deasupra mării.

Zone protejate

Conform listei monumentelor istorice şi de arhitectură judeţul Constanța (2015) Municipiul

Mangalia este menţionat cu următoarele monumente istorice și de arhitectură:

Cod LMI Denumire Adresă Datare

CT-I-s-A-02696 Situl arheologic "Oraşul

antic Callatis"

Între Sanatoriul balnear, Casa de

Cultură, str. Constanţei, Geamie şi

intrarea în portul comercial

CT-I-m-A-02696.01 Cetatea romană şi romano-

bizantină

Între Sanatoriul balnear, Casa de

Cultură, str. Constanţei, Geamie şi

sec. I - VII p. Chr., Epoca

romană şi bizantină CT-I-m-A-02696.02 Morminte hypogee

paleocreştine cu inscripţii

Pe DJ391 spre Albeşti, în zona

intersecţiei cu str. Vârtejan, în dreptul

Fabricii de lapte, staţia de betoane şi

sec. VI - VII, Epoca

romano-bizantină

31

CT-I-m-A-02696.03 Bazilică La SE de stadion, lângă zidul de

incintă (latura de N)

sec. V - VI p. Chr., Epoca

CT-I-m-A-02696.04 Clădire În marginea de SE a stadionului sec. V - VI p. Chr., Epoca

CT-I-m-A-02696.05 Necropolă În marginea de V a oraşului, între

calea ferată, drumul spre Albeşti şi

sec. IV - VI p. Chr., Epoca

CT-I-m-A-02696.06 Zidul de apărare al cetăţii La S de oraş, lângă staţia de

decantare

sec. VI a. Chr. - V p. Chr.,

Epoca greco-romană CT-I-m-A-02696.07 Necropola tumulară În perimetrul întregului teritoriu

administrativ Mangalia

sec. III - I a. Chr., Epoca

elenistică CT-I-m-A-02696.08 Colonia greacă Callatis Între Sanatoriul balnear, Casa de

Cultură, str. Constanţei, Geamie şi

sec. IV - I a. Chr., Epoca

greacă CT-I-m-A-02696.09 Mormântul "cu papirus” În partea de V a stadionului, lângă

Muzeu

sec. IV - I a. Chr., Latène

CT-I-m-A-02696.10 Necropolă Zona stadionului şi a Sanatoriului

TBC

sec. IV - II a. Chr., Epoca

elenistică CT-I-m-A-02696.11 Mormântul cu boltă (scitic) Pe malul lacului Mangalia, la V de

satul

sec. IV - III a. Chr., Latène

CT-I-m-A-02696.12 Zid de incintă Pe latura de S a stadionului, pe sub

hala centrală şi piaţa actuală

sec. IV a. Chr., Epoca

romană CT-II-s-B-02899 Sit urban Str. Frumoasei, Pârvan V., Mărăşeşti,

Alecsandri V., Eminescu M., 1

CT-II-m-A-02897 Casa Mehmet Hagi Ismail Str. Delfinului 12 sf. sec. XVIII

CT-II-m-B-02898 Casa Şerban Str. Delfinului 16 sf. sec. XIX

CT-II-m-B-02900 Biserica "Sf. Gheorghe” Str. Mihai Viteazul 7 1914 - 1929

CT-II-a-A-02901 Ansamblul geamiei

"Esmahan Sultan"

Str. Oituz 1 1590

CT-II-m-A-02901.01 Geamia "Esmahan Sultan" Str. Oituz 1 1590

CT-II-m-B-02902 Şcoală, corpul vechi Str. Oituz 2 înc. sec. XX

CT-III-m-B-02957 Statuie "Fata şezând" Hotel “Traian” 1945

CT-IV-m-A-02901.02 Cimitir musulman Str. Oituz 1, în curtea geamiei

Esmahan

sec. XVII

CT-I-s-A-02561 Sit arheologic subacvatic Platforma continentală a litoralului

românesc al Mării Negre (jud.

CT-I-m-A-02561.01 Vestigii arheologice

subacvatice

Platforma continentală a litoralului

românesc al Mării Negre (jud.

Epoca medievală

CT-I-m-A-02561.02 Vestigii arheologice

subacvatice

Platforma continentală a litoralului

românesc al Mării Negre (jud.

Epoca romano-bizantină

CT-I-m-A-02561.03 Vestigii arheologice

subacvatice

Platforma continentală a litoralului

românesc al Mării Negre (jud.

Epoca romană

CT-I-m-A-02561.04 Vestigii arheologice

subacvatice

Platforma continentală a litoralului

românesc al Mării Negre (jud.

Epoca elenistică

CT-I-m-A-02561.05 Vestigii arheologice

subacvatice

Platforma continentală a litoralului

românesc al Mării Negre (jud.

Epoca greacă

32

Conform Repertoriul Arheologic Național, în municipiul Mangalia există următoarele situri

arheologice :

60491.02 Aşezarea romano-bizantină

de la Mangalia-str. Mărăşeşti

12. Situl se află în centrul

oraşului la cca 150 m de

faleză.

locuire aşezare Epoca romano-

bizantină / sec. IV-

II, sec. V-VII

31.01.2017(creată)

60491.11

Necropola romano-bizantină

de la Mangalia. în marginea

de V a oraşului, între calea

ferată, drumul spre Albeşti şi

grajdurile CAP Mangalia

descoperire

funerară

necropolă

Epoca romană,

Epoca elenistică,

Epoca romano-

bizantină / sec.I-III,

sec.IV .Chr., sec.

IV-VIII

31.01.2017(verificată)

60491.15 Fortificaţia elenistică de la

Mangalia - str. Arcului nr.

3B/str. Mihai Viteazu nr. 10,

lot 2

construcţie fortificaţie

Epoca elenistică /

sec. III-II a. Chr

31.01.2017(actualizată)

60491.35

Geamia Esmahan Sultan şi

cimitirul medieval de la

Mangalia. centrul oraşului

structură de

cult/religioasă

geamie Epoca medievală /

1575 - 1590

19.11.2014(creată)

60491.03

Situl arheologic de la

Mangalia - Oraşul antic

Callatis. Între Sanatoriul

balnear, Casa de Cultură,

str. Constanţei, Geamie şi

intrarea în portul comercial

fortificaţie cetate Epoca romană,

Epoca greacă,

Epoca bizantină,

Epoca romano-

bizantină / sec. I -

IV, sec. IV a. Chr.,

sec. VI, sec. V - VI,

sec. IV - VII

19.11.2014(creată)

60491.13 Situl arheologic din perioada

romană şi romano-bizantină

de la Callatis - str. Mihai

Eminescu

locuire aşezare Epoca romană,

Epoca romano-

bizantină

15.01.2014(verificată)

60491.05 Situl arheologic romano-

bizantin de la Mangalia-Hotel

Prezident

locuire aşezare Epoca romană /

sec. II-IV

15.01.2014(creată)

33

60491.10

Mormântul cu boltă de la

Mangalia. pe malul lacului

Mangalia, la V de satul 2 Mai

descoperire

funerară

mormânt Latène / sec. IV-III

a. Chr.

13.07.2011(actualizată)

60491.08

Mormânt roman cu papirus

de la Mangalia. în partea de

V a stadionului, lângă Muzeu

descoperire

funerară

mormânt Latène / sec. IV - I

a. Chr.

12.07.2011(actualizată)

60491.31 Aşezarea Gumelniţa de la

Mangalia - Peninsulă. este

situată pe o peninsulă sudică

a Lacului Mangalia (fost golf

marin), în zona fostelor băi

sulfuroase ale oraşului.

Suprafaţa de cca. 3 ha,

limitată spre sud de piciorul

podului actual peste lac în

dreptul satului Limanu

locuire aşezare Eneolitic 09.05.2011(creată)

60491.34 Aşezarea Dridu de la

Mangalia - Insula

locuire aşezare Epoca medievală 09.05.2011(creată)

60491.09

Necropola elenistică de la

Mangalia. Situl se află în

zona stadionului, a

Sanatoriului TBC şi a

Spitalului municipal.

Delimitarea este dată de str.

Matei Basarab, la sud, la est

de faleza M. Negre, la vest

de ansamblul de locuinţe

situate pe str. Rozelor, iar la

nord de staţiunea Saturn.

descoperire

funerară

necropolă

Epoca romano-

bizantină, Epoca

elenistică / sec. IV-II

a. Chr.

12.08.2010(actualizată)

60491.27 Situl arheologic de la Callatis

- str. Ştefan cel Mare

descoperire

funerară

aşezare şi

necropolă

Epoca elenistică,

Epoca romană /

sec. I - III, sec. II-III

11.05.2010(verificată)

60491.26 Necropola romano-bizantină

de la Mangalia - str. Portului,

descoperire necropolă Epoca romano-

bizantină / sec. IV -

11.05.2010(verificată)

34

nr. 40 funerară VIII

60491.24 Necropola de la Mangalia -

str. Muncitorului nr. 10

descoperire

funerară

necropolă

Epoca modernă,

Epoca romană /

sec. XIX - XX, sec.

IV - VIII

11.05.2010(verificată)

60491.25 Necropola romană de la

Mangalia - str. N. Iorga

descoperire

funerară

necropolă

Epoca romană /

sec. I - III

11.05.2010(verificată)

60491.22 Necropola elenistică din

Mangalia - str. General

Vârtejanu, nr. 4

descoperire

funerară

necropolă

Epoca elenistică /

sec. IV-III a. Chr.

11.05.2010(verificată)

60491.17

Mormântul roman de la

Mangalia - str. Horea,

Cloşca şi Crişan nr. 3

descoperire

funerară

mormânt Epoca romană /

sec.I-III, roman

timpuriu

11.05.2010(actualizată)

60491.21 Situl arheologic de la

Mangalia - cartier Dobrogea

I. în noul cartier al Mangaliei

- Dobrogea I

locuire aşezare Eneolitic, Neolitic 25.04.2010(actualizată)

60491.19 Necropola romană târzie de

la Mangalia - B-dul 1

Decembrie 1918. În zona

bulevardului 1 Decembrie

1918

descoperire

funerară

necropolă

Epoca romană /

sec. IV - VIII

25.04.2010(verificată)

60491.14 Necropola de la Callatis - str.

G-ral Boerescu

descoperire

funerară

necropolă

Epoca romană,

Epoca romano-

bizantină / sec. I -

III, sec. IV - VIII

25.04.2010 (actualizată)

60491.20 Situl arheologic de la

Mangalia - str. Ţepeş Vodă

locuire aşezare Epoca romană,

Epoca medievală /

sec. IV - VIII, sec.

XVIII - XIX, sec. I -

III

25.04.2010 (verificată)

60491.23 Necropola romană târzie din

Mangalia - str. Mihai Viteazu,

descoperire necropolă Epoca romană / 25.04.2010 (verificată)

35

nr. 56 D funerară sec. IV - VIII

60491.33 Aşezarea elenistică de la

Mangalia- malul de Nord al

lacului

locuire aşezare Epoca elenistică 15.12.2009 (creată)

60491.32 Aşezarea romană de la

Mangalia. La cca. 3,2 km V

de Mangalia

locuire aşezare Epoca romană 15.12.2009 (creată)

60491.16

Situl arheologic de la Callatis

- str. Vasile Pârvan nr. 10.

str. Vasile Pârvan nr. 10

locuire locuire Epoca elenistică,

Epoca romană,

Epoca modernă /

sec.I-III, sec.XIX-XX

11.11.2009 (verificată)

60491.30 Aşezare urbană din epoca

greacă de la Mangalia- şos.

Constanţei. şos. Constanţei

locuire aşezare

urbană

Epoca elenistică /

sec. IV-III a.Ch

11.11.2009 (verificată)

60491.29 Situl arheologic de la

Mangalia- str. Oituz nr. 2 -

Şcoala generală nr. 5.

Şcoala generală nr. 5

locuire aşezare Epoca romano-

bizantină, Epoca

elenistică, Epoca

modernă, Epoca

romană / sec. IV-III

a.Ch

11.11.2009 (verificată)

60491.18

Casa Mehmet Hagi Ismail de

la Mangalia

construcţie casă Epoca modernă,

Epoca medievală /

sf sec XVIII,

sec.XVIII

11.11.2009 (verificată)

60491.04

Necropola tumulară de la

Mangalia. între cartierul

"Colonişti" şi Topitoria de in,

în marginea oraşului

(cuprinzând satul Blebea)

descoperire

funerară

necropolă

tumulară

Epoca romană,

Epoca elenistică /

sec. I - III, secolele

IV-III î.e.n., sec. III-I

a. Chr.

11.11.2009 (verificată)

60491.28 Mormântul dublu de la

Mangalia. în stânga şoselei

spre Albeşti, la 150 de m de

şosea

descoperire

funerară

mormânt

de

inhumaţie

Necunoscută 11.11.2009 (verificată)

36

60491.12

Morminte paleocreştine de la

Mangalia. pe şoseaua spre

Albeşti, în zona intersecţiei

cu str. Vartejan, în dreptul

Fabricii de lapte

descoperire

funerară

necropolă

Epoca romano-

bizantină / sec. VI-

VII

11.11.2009 (verificată)

Resurse turistice

Cele mai uzuale trasee turistice din municipiul Mangalia sunt urmatoarele:

- Litoralul sudic al Marii Negresi calatorii in zona costiera. Tot litoralul sudic al Marii Negre

se intinde pe o suprafata de 44 ha, in Mangalia existand 7 plaje de care se pot bucura atat

localnicii cat si turistii. Plajele litoralului din Mangalia sunt urmatoarele:

a. Plaja Laguna – forma usor circulara, se intinde pe 120 metri, intre digur de nord la

portului comercial si plaja Saturn. Marginita de o faleza inalta – de obicei locul de

promenada al turistilor. Comunicarea cu plaja Saturn se face printr‐o scurta portiune

neamenajata.

b. Plaja Saturn Diana – situata in fata hotelului Diana;

c. Plaja Adras Saturn – situata la 1 km de gara CFR si are o suprafata de 68 460 mp.

d. Plaja Venus

e. Plaja Jupiter

f. Plaja Neptun

g. Plaja Olimp)

h. Pe langa cele 7 plaje mentionate anterior, in municipiul Mangalia mai exista alte tipuri

de plaje formate artificial la baza digurilor de protectie, in urma lucrarilor hidrotehnice de

protectie.

i. Plajele aflate in proximitatea municipiului, care pot fi folosite de turistii din zona,

respectiv: 2 Mai, Vama Veche si 23 august;

- Lacul Mangalia (suprafata de aproximativ 261 ha). Format din numeroase izvoare de apa

sulfuroasa mezotermala, cunoscute inca de pe vremea romanilor. Lacul este invecinat la vest

de soseaua Constanta –Mangalia, iar la est de drumul care face legatura dintre Mangalia si

Saturn.

- Rezervatia naturala Obanul Mare formata cu scopul de a proteja Pestera Movile, are o

suprafata totala de 12 ha, rezervatie mixta speologica si geomorfologica. Are forma unei

depresiuni cu diametrul de 100‐150 m.

- Pestera Movile are aproximativ 200 m si este rezervatie speologica descoperita in 1986

intr‐un put minier, la doar cativa km de mare. Este unica in lume, pentru ecosistemul

descoperit in interiorul ei – care functioneaza pe baza chemosintezei si care a fost complet

37

izolat de mediul exterior pentru circa 5,5 milioane de ani. Aici au fost descoperite forme de

viata complet noi (peste 35 la numar), care traiesc intr‐un mediu sarac in oxigen, dar bogat

in dioxid de carbon. Pestera nu poate fi vizitata decat de catre specialisti, iar durata vizitei nu

poate depasi 2 ore, maxim 3 membri odata, insa si in aceste conditii pestera Movile

reprezinta un adevarat punct de interes turistic.

Descoperirea acestei pestere a fost un pas important in istorie, ducand la descoperirea unor

forme de viata independente de lumina si caldura soarelui.

- Padurea Comorova reprezinta un experiment silvic desfasurat intre 1890 si 1910, cu

scopul realizarii unei perdele de copaci care sa protejeze zona impotriva desertificarii.

Padurea a fost plantata pe locul unui catun de turci si bulgari, cu suprafata de peste 5 ha

teren, cu mai mult de 1 milion de puieti de salcami, gladita, frasin, dud, caisi, castani,

pruni, otetati si stejari. 100 de ani mai tarziu, 1,2 ha de padure a fost declarat rezervatie

naturala, datorita speciei de stejari plantata acolo. Aceasta este de origine balcano‐

caucaziano‐pontica, ce apartine florei abrorescentina veche, din perioada tertiaro‐ pliocena.

In zilele noastre face parte din padurea de silvostepa, dar este originara din din estul

Mediteranei. Padurea a fost populata spontan cu tapi rosii, caprioare, gainuse si cocosi de

munte, vulpi, iepuri, ulii si alte animale, fiind un loc de campare excelent atat pentru turisti cat

si pentru localnici.

- Rezervatia naturala padurea Hagieni la numai 10 km de Mangalia, este o insula de

vegetatie inconjurata de culturi agricole. In ea si‐au gasit viata diferite specii de fauna rara,

precum balti cu vegetatie acvatica si palustra, stepepietroase aflate in plin soare, coaste si

rape de calcar, palcuri de arbusti spinosi, luminisuri de vegetatie de stepa, si paduri

umbroase de diferite esente. Aceasta padure este o imagine vie a tipicelor padurilor de

odinioara ale zonei Dobrogei.

- Pestera Limanu, cu o suprafata de 5 ha, fiind compusa din galerii. Aceasta pestera a

purtat de grija localnicilor din zona in vremurile trecute. In functie de necesitati, aceasta

pestera a fost casa pentru pribegi, ascunzatoare pentru hoti, ascunzatoare pe timpul

atacurilor si loc secret de practicare a ritualurilor religioase. Aici au fost descoperite vestigii

ale civilizatiilor trecute, respectiv: desene rupestre, ceramica greceasca/romana/dacica, cruci

simple si rastunate, inscrisptii in slavona. Popular i se mai spune si pestera la icoane,

datorita unor bolovani sculptati in forme umane amplasati in fata intrarii. Din punct de

vedere speologic este o pestera de mare importanta, fiind formata din calcare sarmatiene,

cu stratificatie perfect orizontala, fragmentate de fracturi verticale. Are o lungime de 3200 m,

iar intrarea este la 25 m altitudine cu o latime de 3,4 m. Temperatura se mentine constant

la 12 grade Celsius, incurajand dezvoltarea faunei.

- Muzeul Arheologic Callatis care ilustreaza interfata spirituala a civilizatiei grecesti, cu

influente romane, pe un fond autohton geto‐dacic si cuprinde: piese arhitectonice si inscriptii,

podoabe si reprezentari statuare, epoca greaca, epoca romana si epoca romano‐bizantina,

si colectii de tezaur din epoca greaca si epoca romana. Muzeul mai detine si mormantul cu

papirus. Acesta a fost descoperit in anul 1959, este alcatuit dintr‐ un tumul cu soclu de

orthostate care formau un dreptunghi inconjurat de un cerc din blocuri de piatra cu diametru

de 14 m. Tumulul acoperea un cavou pe care era fixata o cununa din bronz aurit. In

38

interior, langa scheletul celui inmormantat s‐au descoperit vase ceramice pictate si sulul de

papirus scris in limba greaca – primul de acest gen din tara noastra. In Europa au fost

descoperite doar 3 asemenea artefacte: unul in Italia si altul in Grecia. O luna mai tarziu de

la descoperirea acestui papirus, Prezidiul Academiei Romane a hotarat ca acest papirus sa

fie transmis la centrul de restaurare stiintifica din Moscova. De atunci, pentru aproape 50

ani, de soarta acestui papirus nu s‐a mai stiut nimic. Unele teorii spuneau ca acest papirus

s‐a dezintegrat la contactul cu aerul, altele sustin ca sovieticii nu au mai vrut sa‐l dea inapoi,

iar un ziar din Rusia mentiona in 1968 ca papirusul a fost trimis inapoi in Romania. In vara

anului 2011, dupa lungi insistente ale arheologilor romani, centrul de la Moscova a

redescoperit in arhivele sale papirusul din Romania, a carui restaurare se terminase in anul

1961, si a avut loc ceremonia oficiala de predare a acestuia.

- Ruinele orasului antic grecesc Callatis:

a. Partea cea mai veche a zidului de incinta este zidul construit in perioada romana

tarzie. In cronica imperiului roman se mentioneaza ca imparatul Gallienus trimite 2 arhitecti

in bizant pentru a reface fortificatiile orasului de la malul marii negre. Constructia s‐a bazat pe

arhitectuta anterioara, avand forma trapezoidala a carei baza era constituita de tarmul marii,

la est. Celelalte trei laturi se intalneau sub unghiuri diferite, avand turnuri patrulatere

exterioare, dintre care cel de NV avea un caracter specific pentru tipul de fortificatie

construita. Zidul, gros de 2m, era construit din blocuri mari de piatra cioplita, ei erau dispuse

alternativ, pe partea lunga si apoi lata a lor, dupa regula pseudosoidomon. Pe latura de vest

era o poarta mica. Poarta principala era situata pe latura de sud.

b. Bazicila siriana – este situata pe acropola cetatii Callatis, este un monument unic in

Europa, apartinand perioadei romano‐bizantine din secolele IV‐VI d.Hr. Edificiu paleocrestin

este o constructie de tip sirian, cu plan trapezoidal, avand latura de nord de 32,30, cea de

sud de 25, 57 m, si cea de est de 20,13 m. Constructia este formata din 3 unitati: basilica,

atriumu‐ul si palatul episcopal, fiind decorat in sti ionic prin coloane, capiteluri, arhitrave –

caracteristic intregii cetati Callatis. In prezent se pot vedea doar fundatia si mici portiuni de

ziduri.

c. Coltul de nord‐vest este in apropierea muzeului, inspre centrul orasului, unde se afla si un

turn de aparare. Langa acest colt sunt expuse in parcul arheologic si coloane antice si

diverse fragmente arhitectonice, precum si sarcofage din perioada romana.

d. Zidul de incinta, latura de nord – este parte a zidului de aparare cnstruit in preajma ariei

mai importante a orasului antic Callatis – constructii de temple, piete, edificii publice si

private. Zidul era construit din forme paralelipipedice de piatra de calcar, cu lungimi

cuprinse intre 0,7 m si 1,15 m, si latini de 0,4 – 0,45 m. Acest zid de aparare construit in

epoca romana s‐a suprapus peste cel grecesc, cu o inaltime de 8‐ 9 m si latime de 3,12‐3,40

m;

e. Necropola romano‐bizantina: se afla pe partea vestica a municipiului Mangalia. Aici au

fost descoperite morminte din lespezi de piatra sau cele de tip hypogeu, precum si

mormantul cu psalmi, numit asa datorita inscriptiilor din interiorul lui.

f. Caracterul de epoca romano‐bizantin: este locul unde astazi este construit centrul de

39

afaceri Marea Neagra. Aici, in 1993, pe o suprafata de peste 1000mp au fost descoperite

dovezi de urbanism din epoca romano‐bizantina, ale unui cartier a cetatii Callatic. Cartierul

avea o alee lata de 6m care era prevazut cu un canal colector construit din pietre de calcar,

in care se revarsau canalele colectoare mai mici ale celorlalte cartiere ale cetatii. Aici a fost

descoperit un monument din epoca bizantina, care a fost inclus in cadrul Hotelului President

‐ in prezent in hotel este deschis un muzeu cu fragmente arhitecturale.

g. Necropola romano‐bizantina: centrul necropolei se afla in situl arheologic statia de

biogaz, descoperita intre anii 1992‐1996. In urma cercetarilor arheologice au fost descoperite

morminte de apoca romana si romano‐bizantina, printre care trei morminte de tip hypogeu,

dintre care, in unul din ele fiind inhumati 38 de oameni. In al doilea mormant a fost descoperit

un thurribulum, iar in al treilea, o cruce pictat cu vopsea rosie. Printre materialele descoperite

se numara si un fragment de masa de altar si un fragment de picior de masa de altar, din

marmura, ceea ce sustine teoria conform careia aici s‐a aflat basilica Coemeterialis, a marii

necropole romano‐ bizantine a Callatisului.

- Moscheea Esmahan Sultan ‐ cel mai vechi edificiu de cult musulman din Romania,

edificiu medieval, construit in stil arhitectural maur. A fost ridicata in 1953 de printesa Esma,

care primise de la tatal ei pamanturile Mangaliei. Constructia este facuta din piatra cioplita

manual de mesterii turci, cu ziduri groase de 85 cm. Zidaria a fost facuta fara a se folosi

vreun liant, ci numai scoabe din otel turnate pe loc. Moscheea are 2 randuri de ferestre:

unul la nivel inferior, de tip patrulater, si unul la nivel superior de tip arc frant. Panorama

orasului se vede foarte bine de pe terasa minaretului unde se ajunge pe o scara de piatra in

spirala, foarte ingusta.

- Herghelia Mangalia se intinde pe o suprafata de 580 ha, din care 400 ha sunt folosite ca

teren furajer pentru cei 350 cai folositi la hipodrom de trap si galop sau plimbari de

agrement; iar hipodromul are 19 ha. A fost asezata la 500 metri de malul marii tinandu‐ se

cont de conditiile geoclimaterice pentru formarea rasei arabe. Herghelia este cea mai mare

din sud‐estul europei si este populata doar de cai de rasa: pusange arab, semigrei si ponei.

- Biserica Veche Sf. Gheorghe: monument in stil bizantin cu pridvor in stil brancovenesc.

Constructia a fost inceputa din donatia Regelui Carol I, desi finalizata mult mai tarziu in 1929

in prezenta casei Regale a Romaniei.

- Farul Genovez din Mangalia ‐ simbol emblematic al municipiului, construit de o

companie engleza, numele fiindu‐i dat in amintirea negustorilor de alta data. In prezent

farul este nefunctional si necesita activitati de renovare. Cu toate acestea reprezinta un

simbol al timpurilor trecute si importantei portului de alta data.

- Mozaicul mural geneze, realizat pe fatada casei de cultura a municipiului Mangalia, era

cel mai mare mozic mural al timpului sau, din Europe de este cu un numar de 3. 150 000

piese de mozaic. Este un monument artistic in stil suprarealist, care si‐a pastrat cu,oarea in

timp, cu simbolistica elementelor vietii: apa, aer, pamant si soare.

- Monumentul eroilor‐ situat in piata revolutiei din municipiul Mangalia, inaugurat in 1998 cu

ocazia zilei Eroilor si a municipiului Mangalia.

40

- Muzeul Marinei – inaugurat in 2004 intr‐una din cladirile dezafectate ale bazei navale

din oras.

- Portul turistic – amenajat recent din fonduri nerambursabile, cu o lungime de cheu de

3,5 km, este amenajat in 4 sectiuni: o platform de promenada cu 297 m lungime, 6 m

latime si 146 de locuri de acostare; 2 sectiuni amenajate pentru acostarea vaselor de

dimensiuni medii, si o sectiune amenajata pentru acostarea vaselor de dimensiuni mari.

In timpul liber, localnicii sau turistii mai pot vizita si imprejurimile apropiate ale municipiului

Mangalia, respectiv: cetatea Sacidava‐Dunareni, asezare geto dacica si mai apoi castru

roman; asezarea Altinum – cetate getica Valea Dacilor‐Oltina, statie a flotei militare romane,

sec. I‐IV d.Hr; cetatea bizantina Ostrov, o puternica baza navala cunoscuta sub numele de

Vicina, situata pe o insula de 9 km; cetatea Durostorum, cetatea Adamclisi si Altarul

roman; cetatea Hallstattiana; cetatea romano‐bizantina Cius; excursii la asezamintele de cult

– manastirile Hagieni, Sfanta Elena si Dervent.

Pe langa vizita muzeelor si a siturilor arheologice sau monumentelor din zona, localnicii si

turistii pot opta pentru traseele pe mare, traseele de vizita a rezervatiilor naturale sau

excursii scurte de o zi la Balcik, atat pe drum de coasta cat si pe mare.

3.2. CONTEXT JUDETEAN PRIVIND DEZVOLTAREA MUNICIPIUL MANGALIA

Principalele prevederi ale Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007- 2026:

Trebuie intocmite Planuri zonale detaliate, conform prevederilor legale, pentru stațiunile, atracțiile si

zonele turistice. Planul trebuie să se restrangă la domeniul activității turistice localizat, dar să

stabilească impactul mai larg, inclusiv accesul autovehiculelor si parcarea. Planurile trebuie

intocmite pe un orizont de timp de 15 ani si revizuite o dată la 5 ani. Planurile, care trebuie realizate

de autoritățile locale sau regionale competente sau de consultanții numiți de acestea, vor trebui să

se bazeze pe informațiile de pe piață si să țină cont de proiecțiile privind sosirile vizitatorilor si

evoluția activităților turistice pe perioada planului. Zonele stațiunilor de pe litoralul Mării Negre din

Mamaia, Mangalia si Vama Veche sunt menționate c anecesitând de urgență astfel de planuri.

In esență, fiecare stațiune sau grup de stațiuni trebuie să-si dezvolte un plan de dezvoltare de mare

amploare, care să incorporeze reconstrucția slabei infrastructure existente si a unităților de cazare in

dezvoltări adaptate pieței, pentru ca stațiunea să devină viabilă. Acest gen de planuri trebuie să

cuprindă majoritatea, dacă nu chiar toate elementele următoare solicitate de piață in momentul de

față:

Porturi de ambarcațiuni si facilități de practicare a sporturilor nautice;

Facilități de practicare a sporturilor in orice anotimp;

Golf si alte sporturi de aspirație;

Călărie;

41

Wellness si tratamente de ingrijire si infrumusețare;

Atracții si distracții culturale;

Locuri amenajate pentru multiple utilizări, pentru conferințe si spectacole;

Parcuri de distracții tematice;

Diverse opțiuni pentru petreceri nocturne;

Magazine de calitate;

Activități in interiorul stațiunii;

Excursii.

Pe langă atracțiile si activitățile tradiționale menționate mai sus si actualizarea si redesignul

produselor stațiunii (inclusiv a standardelor serviciilor), este necesară dezvoltarea de facilități noi si

moduri de distracție precum:

Un ponton / faleză acoperită care să dea in mare si să ofere o serie de puncte pentru

cumpărarea produselor alimentare si de distracție care să poată fi accesate al fresco atunci

cand vremea o permite si in interior atunci cand vremea nu o permite. Aceasta va oferi

vizitatorilor o alternativă pentru petrecerea serii in stațiune.

Un centru modern de informare/interpretare cu materiale despre atracțiile , Activitățile din

zonă etc.

Masini si biciclete de inchiriat.

3.3. CONTEXT LOCAL PRIVIND DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI MANGALIA

În raport cu potențialul și resursele locale de dezvoltare existente, este necesar ca politicile de

dezvoltare locală ale municiupiului Mangalia să încurajeze următoarele direcții principale de

dezvoltare, vizând afirmarea la nivel regional și European:

- dezvoltarea unui port turistic/ port european destinat ambarcațiunilor ușoare

- constituirea unei Agenții Marine cu rol Regional/ European

- dezvoltarea unei oferte turistice complexe: turism litoral, turism cultural cu accent pe

monumentele istorice locale, siturile arheologice unice la nivel European,, arhitectura

tradițională, tradițiile și resursele naturale locale (ex. Drumul Vinului, Circuitul Cetăților Antice,

Circuitul Cetăților Grecești etc.)

- dezvoltarea unor sedii destinate funcțiunilor de interes supra-municipal: instituții europene,

construcții administrative de interes regional/ național/ european

42

În conformitate cu P.U.G. dezvoltarea localităţii se va axa pe următoarele direcții:

I. SISTEMUL DE CIRCULAȚII

Dezoltarea unui sistem de transpot integrat

Dezvoltarea unei retele pietonale si de biciclete între obiectivele turistice, zona Port Turistic

Mangalia, obiectivele de patrimoniu construit (situri arheologice și monumente istorice), zona

centrală Mangalia, faleza (relația cu Marea Neagră) și stațiunile turistice

dimesionarea, ierarhizarea și gestionarea infrastructurii de circulație rutiere și pietonale în

funcție de valorile de trafic identificate prin studiile de circulație și de trafic;

identificarea surselor de origine și destinație generatoare de trafic pe plan local - integrarea

lor în sistemul de circulații și oferirea unor alternative de transport în comun între acestea și

restul teritoriului localității;

încurajarea mijloacelor de transport alternative - biciclete, role, transport în comun etc. - prin

realizarea de căi de circulație dedicate în acest sens;

creșterea accesibilității pietonale în întregul teritoriu al municipiului Mangalia (atât trupul

central cât și stațiuni) pentru eliminarea zonelor de țesut urban neexploatate și dezvoltarea

uniformă a teritoriului;

dezvoltarea unui sistem de circulații pietonale între obiectivele de patrimoniu natural și

antropic - promovarea localității prin simbolurile specifice - creșterea potențialului turistic -

stimularea sentimentului de apartenență a cetățeanului la comunitatea locală;

încurajarea utilizării exclusiv pietonale a zonei centrale;

realizarea unui sistem de parcaje care deservesc multiple obiective publice și private situate

într-o rază de deservire definită de o izocronă de 5-15 min;

eliminarea garajelor;

reamenajarea promenadelor de pe faleza Mării Negre și articularea sa cu stațiunile, zona

centrală a orașului și cu zonele de patrimoniu;

II. FOND CONSTRUIT ȘI UTILIZAREA TERENURILOR

dezvoltarea Portului Turistic Mangalia, cu accent pe ambarcațiunile ușoare

promovarea, potecția și includerea în circuite turistice a siturilor arheologice și

monumentelor istorice

amenajarea unor spații verzi erprezentative la nivel municipal

punerea în valoare a relației cu Marea neagră prin amenajarea falezei

creșterea densității utilizării terenurilor, indiferent de funcțiune, în afara zonelor protejate,

pentru a permite sustenabilitatea localității (dezvoltarea sistemelor de transport în comun,

încurajarea dezvoltării funțiunilor urbane);

43

stabilirea unor reglementari specifice prin care se conturează un aspect uniform al localității

prin intermediul tipologiei fondului construit, a materialelor și a tehnicilor utilizate în dezvoltarea

și reabilitarea fondului construit;

interzicerea construirii pe parcelele ce nu îndeplinesc criteriile minime de construibilitate;

promovarea stilurilor arhitecturale existente pe plan local - dezvoltarea localității utilizand

materiale și tehnici disponibile pe plan local- specific dobrogene (învelitoare ceramică, culoare

tencuială exterioară – alb).

asigurarea facilitășilor portuare necesare pentru colectarea șI distribuția produselor agricole

în bazinul Mării negre (silozuri, infrstructuri portuare șI de transport etc.)

asigurarea facilităților/ instituțiilor pentru dezvoltarea cooperării transfrontaliere

III. SPAȚII PLANTATE, AGREMENT, SPORT

sporirea accesibilității pietonale și a mijloacelor de transport în comun către zonele verzi,

sport și agrement;

promovarea unui sistem de spații verzi plantate de protectie în jurul infrastructurii de

comunicație rutieră și a unităților industriale, de depozitare și agricole poluante;

interzicerea schimbării destinației zonelor stabilite ca zone verzi, agrement, sport, suprafețe

împădurite etc.

implementarea în tehnologiile de construire utilizate a conceptelor ECO: dale inierbate,

surse alternative de energie, sisteme verzi de reciclare a deseurilor menajare, Biowall,

acoperișuri verzi etc.

IV. PROBLEME DE MEDIU

măsuri de reabilitare a zonelor ce prezintă riscuri naturale;

protejarea zonelor împădurite pentru diminuarea poluării prin noxe;

reabilitarea zonelor afectate de activități de tip industrial, depozitare, zone de depozitare a

deșeurilor, etc. (zone de tip Brownfield);

limitarea extinderii teritoriului intravilan, creșterea densității de construire a localității,

prezervarea resurselor naturale și exploatarea durabila a lor;

promovarea programelor și proiectelor ce vizează regenerarea urbană și dezvoltarea

durabila: restructurări, revitalizări, reabilitari;

HA

Locuinte si functiuni complementare 334.99

Unitati industriale si depozite 143.32

Unitati agro ‐ zootehnice 71.86

Institutii si servicii de interes public 463.07

Cai de comunicatie 214.08

Cai de comunicatie si transport feroviar 38.8

44

Spatii verzi, sport, agrement, protectie 545.34

Gospodarie comunala, cimitire 54.21

Ape 141.67

Zona cu protectie speciala 182.11

TOTAL intravilan 2439.09

4. AUDITUL SITUAȚIEI EXISTENTE

4.1. IDENTIFICAREA FACTORILOR DEZVOLTĂRII

4.1.1. DEZVOLTARE SPATIALA

Municipiul Mangalia este structurat în patru zone funcţionale specifice:

I. Zona costieră a oraşului – caracterizată prîntr-o utilzare funcţională diversă, cu

fragmentări ale circulaţiei rutiere, nearticularea obiectivelor de interes public şi privat,

nevalorificarea elementelor de patrimoniu antropic şi natural. Zona costieră împreună cu zona

centrală și șantierul naval reprezintă elementele generatoare de dezvoltare ale municipiului

Mangalia. Aceste nuclee pot susține dezvoltarea durabilă a municipiului cu condiția ca viitoarele

operațiuni urbane să se adreseze diminuării disparităților existente și încurajarea unei dezvoltări

omogene bazate pe stimularea sectoarelor cu rol polarizator la nivelul local: industria navală,

turismul și comerțul.

II. Zona cartierelor rezidenţiale - zonă dezvoltată în perioada 2005-2008 pe fondul freneziei

imobiliare. Datorită crizei economice şi incapacităţii de a fi continuate proiectele, au apărut o

serie de spaţii destructurate, introduse în intravilan, gândite punctual cu grave disfuncţii de ordin

tehnic, izolate faţă de zonele rezidentiale existente ale municipiului Mangalia şi structurile sale

urbane. Zona II este pasibilă unor viitoare probleme de ordin social datorate izolării, segregării

sociale, condiţiilor de trai şi a accesibilităţii reduse faţă de obiectivele de interes public.

III. Zona staţiunilor turistice – staţiunile turistice se prezintă sub un aspect diferit faţă de

trupul principal al municipiului. Peisajul urban este dominat de ample spaţii verzi care nu sunt

accesibile publicului şi joacă mai degrabă rolul de bariere fizice în utilizarea spaţiului urban,

trama stradală nu este gândită pentru utilizarea pietonală ci mai degrabă pentru cea rutieră. Nu

există axe de circulaţie destinate special mijloacelor alternative de transport, zonele de servicii

nu sunt articulate sau sunt izolate faţă de unităţile de cazare. Traseele rutiere nu converg către

zona costieră, staţiunile fiind percepute unitar ci ca diferite subzone individuale, fapt ce scade

gradul de atractivitate. Lipsa diversităţii funcţionale şi a serviciilor de agrement contribuie la

degradarea staţiunilor.

IV. Zona șantierului naval: zona definită prin structura morfo-funcțională specifică

ansamblurilor industriale. Zona șantierului naval a avut un rol definitoriu în conturarea

configurației urbane actuale a municipiului Mangalia. Șantierul naval influențează în mod direct:

sistemul de circulații rutiere și feroviare, fluxurile principale de circulație a localității, dezvoltarea

zonelor de servicii și comerț etc.

45

Teritoriul intravilan existent reprezintă 45% din suprafața teritoriului administrativ al municipiului

Mangalia. Teritoriul intravilan este format din doua trupuri principale reprezentând structurile

urbane aferente orașului și ale stațiunilor și o suită de trupuri izolate, de dimensiuni mai mici

generate de funcțiuni aferente sectoarelor primare sau secundare, a zonelor aferente

gospodăriilor comunale sau a extinderilor teritoriului intravilan prin elaborarea de documentații

de urbanism derogatorii de tip P.U.Z. Trupurile de intravilan reglementate prin documentații de

tip PUZ au generat disfuncții majore din punctul de vedere al factorilor de mediu, infrastructură,

economică și socială, planurile fiind dezvoltate fără a avea în vedere interesul comunității și

dezvoltarea integrată a municipiului Mangalia.

Structura funcțională a intravilanului existent este definită mai pregnant în zonele dezvoltate în

timp, respectiv zona centrală a municipiului, zonele rezidențiale de locuire colectivă și

individuală, zona șantierului naval și stațiunile. Cu toate ca la nivel general, de ansamblu

structurile urbane se disting, la nivel intim aceste prezintă o serie de disfuncții morfo-funcționale

evidente. Lipsa unei continuități și a unor serii de reglementări au generat și generează în

continuare destructurarea spațiului urban, funcționarea ineficientă a acesteia, probleme de ordin

compozițional - poate una dîntre cele mai importante probleme ținând cont de caracterul turistic

al municipiului și de necesitatea acestuia de a atrage vizitatori. Disfuncțiile și problemele

municipiului sunt interconectate și interdeterminante indiferent de natura lor. Atâta timp cât

dezvoltarea sau implementarea unor operațiuni urbane care în esența lor se dorește a fi

pozitive sunt realizate individual, fără a studia impactul acestora asupra structurii majore a

municipiului, acestea vor agrava în continuarea situația prezentă a orașului și a stațiunilor.

BILANȚUL TERITORIULUI ADMINISTRATIV

TERITORIUL ADMINISTRATIV AL UNITATII DE BAZA

CATEGORII DE FOLOSINTA (ha)

Agricol

Neagricol TOTAL Paduri / Spatii verzi Ape Drumuri+CF

Curti-constructii Neproductiv (ha)

EXTRAVILAN (din care TDS- MApN 1574871,34mp)

2525.73

24.89 419.8 10.19 83.24 5.42 3069.27

INTRAVILAN EXISTENT (din care TDS- MApN 300658,00mp) 457.1 141.75 307.28 1436.13 96.83 2439.09

TOTAL GENERAL 2525.73 481.99 561.55 317.47 1519.37 102.25 5508.36

% din total 45.85 8.75 10.19 5.76 27.58 1.86 100

INTRAVILANUL EXISTENT = 2439, 09 Ha ha.

46

BILANȚUL TERITORIAL AL INTRAVILANULUI EXISTENT

ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT

Suprafata

(Ha)

Procent din

total intravilan

(%)

Locuinte si functiuni complementare 334.99 14.34

Unitati industriale si depozite 143.32 5.83

Unitati agro-zootehnice 71.86 2.93

Institutii si servicii de interes public 463.07 18.98

Cai de comunicatie si transport rutiere 268.48 10.93

Cai de comunicatie si transport feroviare 38.80 1.58

Cai de comunicatie si transport naval 6.44 0.26

Spatii verzi, sport, agrement, protectie 545.34 22.20

Gospodarie comunala, cimitire 54.21 2.21

Zone cu destinatie speciala, din care: 182.11 7.46

Zone cu destinatie speciala (TDS- MApN) 180.50 7.40

Ape 141.67 5.77

Terenuri agricole in intravilan 188.80 7.69

TOTAL INTRAVILAN 2439, 09 100.00

FOND CONSTRUIT

La nivelul municipiului Mangalia se observă o pondere ridicată a țesutului turistic (aferent

unităților de cazare) dispus în imediata continuare a zonei costiere sau parte a acesteia,

precum și a țesutului tradițional de locuințe individuale. Totodată se observă că circa 25% din

suprafața actuală a teritoriului intravilan este reprezentată de țesut cu potențial de dezvoltare

(respectiv densificare) reprezentat din zone de extindere urbană slab construite, foste zone de

activități productive, terenuri libere.

Pentru a oferi locuintele necesare dezvoltarii industriale șI turistice din perioada comunista au

fost dezvoltate cartierele de locuinte colective atît la nivelul municipiului Mangalia cât și punctual

la nivelul stațiunilor (ex. Neptun).

La nivelul Mangaliei, debutul trasformărilor are loc în 1959 – 1960 când se inălţa primele

ansambluri de blocuri, respectiv hotelurile de pe faleza, Sanatoriul Balnear (inaugurat la 1 iunie

1960), stadionul şi grădina-cinema. În 1963 este inaugurată Casa de Cultură a Sindicatelor a

cărei faţadă este decorată cu un splendid mozaic (300 mp), opera unui colectiv condus de

J.PERAHIM.

Activitatea industrială este concentrată cu precădere în domeniul construcţiilor navale. Într-

adevăr, cel mai însemnat obiectiv industrial este Şantierul Naval, cel mai tânăr din ţară.

47

Începând din ianuarie 1985 a intrat în circuitul comercial şi noul port maritim, odată cu darea în

exploatare a primelor dane. Noul port încorporează un bazin de peste 300 ha, cu diguri de

apărare, cheiuri, reţele rutiere şi de cale ferată, depozite, macarale, etc.

Suprapunerea unei multitudini de straturi de viaţă urbană pe acelaşi teritoriu, relativ restrâns ca

suprafaţă, adus, din nefericire, la dispariţia aproape totală a unora din etapele de evoluţie a

oraşului.

Trama stradală medievală se mai păstrează sporadic mai ales în două nuclee: zona bazarului

(străzile Vasile Pârvan, Vasile Alecsandri, Mărăşeşti) sau zona (acum încadrată între blocuri) a

str. Kogălniceanu şi Delfinului. În rest, sunt dominante trama şi parcelarul epocii contemporane,

care a suprapus celelalte etape istorice.

Amintirea cetăţii antice a Callatis-ului, nu se mai păstrează decât în două mici nuclee de

rezervaţie, fără a constitui prezenţe volumetrice clare, restaurate, care să dea o minimă idee

despre modul de a fi al vechilor cartiere din polis-ul grecesc, din cetatea romană sau din oraşul

bizantin.

Oraşul medieval nu mai are nici el reprezentanţi la nivelul fondului construit, cu excepţia

moscheii Esmahan Sultan şi a cimitirului din jur.

Oraşul modern, al sfârşitului de secol XIX, început de sec. XX, mai poate fi ghicit, în unele zone

din centrul Mangaliei, prin casele albe, cu fornton specific (semicircular încadrat între doi piloni

scurţi) în axul central al faţadei sud, cu acoperişurile de olane, sau prin clădirilor comercianţilor

mai înstăriţi, din zona bazarului, cu etaj, cu prăvălii la parter.

Mai bine, păstrate, şi fizic dar şi ca integrare în sit şi în peisaj sunt clădirile, cu certă valoare

arhitecturală, ridicate în perioada interbelică şi apoi în anii „60, pentru staţiune, în principal suita

de vile de pe faleză şi tronsoanele de blocuri cu trei nivele din partea sudică a b-dului

Republicii.

STAȚIUNILE COMPONENTE

SATURN

Staţiunea a intrat în componenţa lanţului de staţiuni estivale numite Mangalia Nord în vara

anului 1971, când sunt date în exploatare hotelurile „Cerna“, „Cleopatra“, „Seramis“, „Narcis“,

„Cupidon“, „Doina“, „Aida“, „Atena“, „Tosca“, pentru ca în anul următor fondul construcţiilor

hoteliere să fie completat cu cele trei hoteluri înalte din partea nordică a staţiunii. Tot în 1972 a

fost dat în funcţiune Bowlingul, iar în 1973 a fost inaugurat parcul de distracţii.

Situându-se în perimetrul nordic al Mangaliei, staţiunea resimte influenţa liniei arhitectonice

citadine. La extremităţi se înalţă construcţiile cu 14 etaje, hotelurile „Atena“ şi „Diana“ (în sud) şi

„Sirena“, „Balada“ şi „Hora“ (în nord), iar între ele se află hotelurile lamă cu 5-6 etaje, dotate cu

restaurante proprii şi alte clădiri cu funcţionalităţi sociale şi comerciale. În partea de nord-vest a

staţiunii se înşiruie căsuţele din satele de vacanţă Dunărea şi Delta.

Plaja din Saturn este alveolată în zona staţiunii propriu-zise, datorită amenajărilor hidrotehnice

(cinci diguri din stabilopozi în formă de T flanchează patru golfuleţe). Dincolo de ultimul hotel

48

(Sirena), se desfăşoară un golf larg până în Staţiunea Venus, cu o plajă lungă (1,2 km), cu nisip

fin, care ca şi la Mamaia se prelungeşte lin în mare.

VENUS

Statiunea purtand numele zeitei frumusetii si-a facut aparitia in circuitul turistic in vara anului

1969, cand in concordanta cu numele acesteia sunt inaugurate mai multe hoteluri cu nume de

fete „Florica“, „Veronica“, „Doina“, „Sanda“, „Iris“, „Zamfira“, „Corina“ si restaurantele „Orion“,

„Gambrinus“ si „Esplanada“. In anul urmator se ridica alte hoteluri „Adriana“, „Brandusa“,

„Claudia“, „Egreta“, „Nina“, „Rodica“ si restaurantele „Palas“, „Aladin“, „Calypso“, „Brates“ si

„Razelm“. In 1971 statiunea isi definitiveaza contururile prin construirea hotelurilor (cu

restaurante proprii) „Silvia”, „Carmen“, „Felicia“ si „Lidia“ toate situate in varful promotoriului,

precum si impunatoarele hoteluri-turn din centrul statiunii „Pajura“, „Vulturul“ si „Cocorul“.

Hotelurile „Nora“, „Melodia“ si „Favorit“ aflate intr-o zona mai izolata, linistita si plina de verdeata

sunt date in folosinta in 1972. In sfarsit in 1973 sunt inaugurate baile mezotermale, ce folosesc

calitatile terapeutice ale namolului de turba, aflat din abundenta in zona.

La Venus este greu de definit o linie arhitectonica unitara intalnita in general in celelalte statiuni

din Mangalia Nord. Imaginatia arhitectilor a conceput pentru fiecare zona a statiunii stiluri si

ambiante diferite. Vazuta de sus statiunea se desfasoara in jurul oglinzii unui mic ochi de apa

creat de mana omului, „Lacul Venus“, cuprinzand in interiorul ei cea mai mare zona verde, din

toate statiunile de pe litoral.

Hotelul emblema al statiunii cu un specific unic pe litoral, este „Raluca”. Particularitatile ii sunt

conferite de structura arhitectonica circulara, cu o scara exteriora, o vasta curte interioara,

asemenea unei arene romane, precum si de crearea aici a unei veritabile gradini botanice, in

mijlocul careia troneaza o „masa a tacerii”, daltuita in piatra de Codru (cariera in apropierea

Babadagului).

JUPITER

Statiunea este restransa ca intindere, avand o forma aproximativ patrata, cu o retea stradala

sinusoidala. Este impartita in mai multe zone: cele cinci hoteluri inalte sunt orientate

perpendicular pe plaja; intre aceste hoteluri si Satul de Vacanta „Zodiac“ situat spre vest,

delimitat in aceasta parte de soseaua exterioara ce face legatura intre Neptun si Venus, se

gasesc spatii aerate, restaurante si complexe comerciale; hotelurile „Tismana“, „Majestic“ (fostul

Cozia) si „Scoica“ sunt situate pe malurile sud-vestice ale celor doua lacuri din statiune, iar

complexul „Paradis” este asezat chiar pe plaja.

Jupiter a intrat in circuitul turistic in iulie 1968. Primele hoteluri construite au fost „Atlas“ si

„Olimp“, situate pe malul marii. Tot atunci au fost ridicate restaurantul „Mercur“, restaurantul si

primele casute ale Satului de Vacanta „Zodiac“. Anul 1969 marcheaza inaugurarea celor mai

multe dintre edificiile hoteliere, „Capitol“, „Cometa“, „Meteor“, „Cozia“, „Iris“, „Molda“, „Mimoza“,

„Violeta“, „Camelia“, restaurantele „Orizont“ si „Paradis“ (inclusiv piscina acestuia, prima din

sudul litoralului), posta si complexul comercial. In anul urmator, imaginea statiunii se

49

definitiveaza prin darea in folosinta a hotelurilor „Delta“, „Scoica“ si „Tismana“ (ultimile doua

devenind adevarata emblema a statiunii) si a Teatrului de Vara.

Jupiter dispune de hoteluri de mare capacitate, majoritatea de trei stele (unele sunt renovate),

amplasate perpendicular pe linia tarmului, cateva din ele cu pozitii foarte spectaculoase pe

faleza (hotelul „Capitol“ este inaltat pe un promotoriu ce ofera o splendida vedere spre nord). Pe

langa acestea, exista cateva vile noi, construite in Satul de Vacanta „Zodiac“, inconjurate de

multa verdeata.

CAP AURORA

Cap Aurora este o statiune cu o pozitie particulara pe tarmul romanesc, fiind asezata pe un

promotoriu stancos intre padurea Comorova si mare, in contrast cu nota dominanta a litoralului

nostru, de intindere neteda fara golfuri si peninsule.

Statiunea este formata din trei grupuri mari de hoteluri si restaurante ce se desfasoara in trepte,

intre 3 si 11 etaje.

Istoria statiunii incepe la 1 iulie 1973 cand cele 10 hoteluri cu denumiri de pietre pretioase

(„Agat“, „Coral“, „Cristal“, „Diamant“, „Granat“, „Onix“, „Opal“, „Rubin“, „Safir“, si „Topaz“) si 8

restaurante, construite intra in circuitul turistic.

NEPTUN - OLIMP

Apreciata ca fiind o adevarata gradina a litoralului, statiunea Neptun este situata intre Olimp si

Jupiter la 7 km nord de orasul Mangalia si 38 km de Constanta. Neptun se bucura de o

ambianta deosebita datorita padurii Comorova si a celor doua lacuri cu apa dulce (Neptun I si

Neptun II), amenajate pe fosta mlastina Comorova.

Intinsa pe o lungime de aproape 2 km, statiunea este strabatuta de o sosea interioara si de alta

de centura, ce asigura fluiditatea circulatiei si un acces usor spre hoteluri, vile, plaja si unitatile

de agrement. In statiune exista trei grupuri de hoteluri: hotelurile „Covasna“, „Prahova“,

„Caraiman“, „Apollo“, „Romanta“, „Miorita“, „Balea“ si „Doina“; hotelurile de malurile lacurilor –

„Tomis“, „Istria“, „Callatis“, „Traian“, „Ovidiu“, „Dacia“, „Delta“ si „Neptun“; hotelurile situate la

intrarea dinspre Olimp (ele poarta numele unor orase ale tarii – „Craiova“, „Slatina“, „Sibiu“,

„Galati“ (azi „Cocor“) si „Arad“).

Primele lucrari de amenajare a statiunii au inceput in toamna anului 1965, in spatiul padurii

Comorova. In iunie 1967 au intrat in circuitul turistic primele hoteluri – „Midia“ (azi hotel Sara),

„Tomis“, „Decebal“, „Delta“, „Neptun“, „Dobrogea“ si „Sulina“ (azi Complex 2D), inaltate pe malul

fostei lagune inmlastinate Comorova (44 ha), amenajata in urma unor lucrari hidrotehnice in

patru lacuri de sine statatoare: Neptun I, Neptun II (ambele insumand 15,6 ha) si cele doua

lacuri din Jupiter (Jupiter si Tismana). In urmatorii ani s-au inaltat si celelalte constructii

hoteliere, carora li s-au adaugat unitati comerciale si de agrement: in 1970 complexul comercial

„Mercur“; 1971, Crama Neptun si Bowlingul; 1972 galeriile „Neptun“ si parcul de distractii

„Prichindel“; 1973 restaurantul „Trident“.

50

Arhitectura ultimelor decenii de comunism, a lăsat exemplare de interes în noile staţiuni ridicate

la nord de oraş, care fac acum parte din teritoriul administrativ al Mangaliei: staţiunile Saturn,

Jupiter, Neptun, Olimp, Cap Aurora.

In ultimii douazeci de ani, in constructia de locuinte obiective turistice/ hoteliere s-a renuntat la

utilizarea proiectelor tipizate – fenomen generalizat la nivelul intregii tari - iar utilizarea

elementelor de constructie prefabricate s-a redus considerabil. “Varietatea” solutiilor noi, cat si o

anumita lipsa de coerenta si viziune in dezvoltarea urbana, uneori chiar la nivel de zona,

constituie elemente importante in procesul de degradare al calitatii imaginii urbane nu numai in

Mangalia, ci in toata tara.

Ca in toata tara, extinderea intravilanului municipiului Mangalia indeosebi prin PUZ-uri a creat

cadrul legal pentru aparitia cartierelor de locuinte individuale, colective si structuri de cazare.

Realizarea acestor zone edificate s-a facut prin parcelarea terenurilor de folosinta agricola, iar

asigurarea cu utilitati edilitare constituie rodul demersurilor individuale, contribuind la lipsa de

coerenta a imaginii pe care uneori cu greu o putem denumi “urbana” sau turistică.

Structura funcțională a intravilanului existent este definită mai pregnant în zonele dezvoltate în

timp, respectiv zona centrală a municipiului, zonele rezidențiale de locuire colectivă și

individuală, zona șantierului naval și stațiunile. Cu toate ca la nivel general, de ansamblu

structurile urbane se disting, la nivel de detaliu acestea prezintă o serie de disfuncții morfo-

funcționale evidente. Lipsa unei continuități și a unor serii de reglementări au generat și

generează în continuare destructurarea spațiului urban, funcționarea ineficientă a acestuia,

probleme de ordin compozițional - una dintre cele mai importante probleme ținând cont de

caracterul turistic al municipiului și de necesitatea acestuia de a atrage vizitatori.

REGIMUL DE ÎNĂLȚIME

Cinci paliere semnificative care reprezinta zone cu inaltimi relativ omogene și care contribuie la

configurația spațială :

- zona cu terenuri preponderent libere sau de mare suprafata ocupate cu constructii cu regim

mic de inaltime si procente de ocupare a terenului relativ scazut (zone cu potential de construire

și/ sau densificare)

- zona cu inaltimi cuprinse pana la P+3 etaje (până la 12m)- zona de locuințe individuale

Mangalia, zona vilelor de pe Faleză Mangalia, vilele Saturn, vilele și o parte din hotelurile din

Venus, vilele Neptun (faleză)

- zona cu înălțimi între P+3- P+5 etaje (12- 18 m)- zonele de locuințe colective Mangalia, zona

unități cazare Saturn, zona unități cazare faleză Venus, unități cazare Jupiter, Bdl. Trandafirilor

Neptun, Neptun- Olimp

- zona cu inaltimi si accente cuprinse între 5 și 9 etaje și/ sau accente de peste P+9 (între 18-

30 m și peste)- clădiri disparate, localizate preponderent pe faleză (Mangalia, Saturn, zonă

unități de cazare Cap Aurora și Jupiter, Olimp (faleză).

51

Figura 2 Localizare activități comerciale/ servicii

Olimp‐ Neptun

Figura 3 Localizare activități

comerciale/ servicii Neptun‐ Jupiter‐

Cap Aurora‐ Venus

52

Figura 4 Localizare activități comerciale/ servicii Saturn‐ Mangalia

Figura 5 Localizare structuri turistice (unități cazare,

agrement) Olimp‐ Neptun

53

Figura 6 Localizare structuri turistice (unități cazare, agrement) Neptun‐ Jupiter‐ Cap Aurora‐ Venus

Figura 7 Localizare structuri turistice (unități cazare, agrement) Saturn

54

Cultură:

La nivelul municipiului există urmtoarele dotpri culturale:

- Complexul cultural Callatis;

- Casa de cultura a tineretului;

- Cercul militar;

- Muzeul de arheologie Callatis;

- Muzeul marinei

- 6 gradini de vara in statiuni

- 2 Sali de cinema si 1 club de tineret;

Principalele activitati de cultura organizate in municipiul Mangalia sunt:

- Festivalul Callatis

- Festivalul de teatru Mangalia ART;

- Gala tanarului actor;

- Ziua Europei;

- Ziua apelor;

- Ziua marinei;

- Festivalul international „zile si nopti de literatura”;

- Targul estival „carte la nisip”;

- Caravana filmului romanesc;

- Ziua Mangaliei;

- Ceremonii militare cu ocazia zilei nationale, zilei eroilor, zilei armatei, etc.

Învăţământ:

In Mangalia exista 3 unitati de invatamant liceal – cu profil teoretic, economic si industrial.

Cele trei licee asigura pregatirea in domeniile principale cerute de economia de piata:

comert, industrie, limbi straine, turism. In Mangalia exista si 5 scoli generale si 5 gradinite

care asigura accesul la sistemul de invatamant persoanelor din municipiul Mangalia.

Institutiile de invatamant din municipiul Mangalia sunt:

- Liceul teoretic Callatis – capacitate maxima de 988 elevi;

- Colegiul economic – capacitate maxima de 1002 elevi;

- Colegiul tehnologic Ion Banescu – capacitate maxima 944 elevi;

- Scoala gimnaziala nr. 1‐ capacitate maxima de 733 elevi;

- Scoala gimnaziala SF Andrei – capacitate maxima 453 elevi;

- Scoala gimnaziala nr.3 ‐ ‐capacitate maxima 916 elevi;

- Scoala gimnaziala nr. 4 Neptun‐ capacitate maxima 87 elevi;

- Scoala gimnaziala nr.5 Gala Galaction – capacitate maxima 753 elevi;

- Gradinita PP nr.1 – 105 copii;

55

- Gradinita PP nr.2 – 148 copii

- Gradinita PP nr.3 – 283 copii;

- Gradinita PP nr.4 – 162 copii;

- Gradinita PP nr.5 Neptun – 40 copii;

- Gradinita PP nr.7 – 150 copii;

Figura 8 Localizarea unităților de învățământ la nivelul localittății Mangalia. Se observă existența unor

zone de locuințe individuale și colective slab deservite de grădinițe și școli (cu roz reprezentare

grădinițe).

56

Structura terenurilor municipiul Mangalia:

Structura terenului agricol în la nivelul municipiului Mangalia prezintă condiţii favorabile pentru

agricultură, în special pentru cultivarea plantelor. După modul de folosinţă structura suprafeţei

agricole se prezintă astfel: arabil 48,04%, păduri 9,53%.

Categorii terenuri Supraf. (ha)

Total 6230

Agricola total 3490

Arabila 2993

Pasuni 330

Vii si pepiniere viticole 167

Terenuri neagricole total 2740

Paduri si alta vegetatie forestiera 594

Ocupata cu ape balti 455

Ocupata cu constructii 1274

Cai de comunicatii si cai ferate 228

Terenuri degradate si neproductive 189

În ultimii ani se observă tendința de reducere a acestor suprafețe, prin urbanizarea lor, inclusiv

a pădurilor existente ca urmare a procesului de privatizare a acestora.

57

Figura 9 Tendințe dezvoltare la nivelul terenurilor din extravilanul mun. Mangalia.

58

Anul 2000

Anul 2010

Anul 2014

UM: Ha

Total 6226 6230 6230

Agricola 3599 3490 3490

Arabila 2911 2993 2993

Pasuni 179 330 330

Vii si pepiniere viticole 344 167 167

Livezi si pepiniere pomicole 165 : :

Terenuri neagricole total : 2740 2740

Paduri si alta vegetatie forestiera : 594 594

Ocupata cu ape, balti : 455 455

Ocupata cu constructii : 1274 1274

Cai de comunicatii si cai ferate : 228 228

Terenuri degradate si neproductive : 189 189

4.1.2. LOCUIREA

Din punct de vedere al fondului de locuințe existent, acesta a evoluat ascendent în ultimii ani

marcat de dublarea numărului de locuințe și a suprafeței locuibile în perioada 2010-2015, pe

fondul investițiilor în acest sector:

Locuinte existente la sfarsitul anului pe forme de proprietate, judete si localitati

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Total 15864 16992 17039 17049 17075 17097

© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Tabel 1 Locuinte existente la sfarsitul anului pe forme de proprietate, judete si localitati

Suprafata locuibila existenta la sfarsitul anului pe forme de proprietate, judete si localitati

Anul 1990

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

UM: M.p. arie desfasurata

Total 406000 563257 812309 815351 816406 818896 822150

© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Tabel 2 Suprafata locuibila existenta la sfarsitul anului pe forme de proprietate, judete si localitati

59

Grafic 1 Evoluție comparativă suprafață intravilan‐ suuprafață locuibilă.

Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri pe tipuri de constructii, judete si localitati

Categorii de constructii

Anul 2002

Anul 2007

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Anul 2016

Cladiri rezidentiale (exclusiv cele pentru

colectivitati) 9675

36705 6104

10082

6573

7894

13212

5583 7947

Cladiri administrative : : : : : : 51 : : Alte cladiri (hoteluri si cladiri similare, cladiri

pentru comert cu ridicata si cu

amanuntul, etc) : 4136 : : : : : : : Hoteluri si cladiri

similare : : : : : : 2225 : 3907

Cladiri pentru comert cu ridicata si cu amanuntul : : : : :

507 4188

162 6394

Alte cladiri : : 434 763

1217

710 1325

1813 1534

© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Tabel 3 Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri pe tipuri de constructii, judete si localitati

60

Grafic 2 Evoluție comparativă populației‐ locuințe existente.

Grafic 3 Evoluție comparativă dotări de interes public șI unitățI turistice.

61

4.1.1. PATRIMONIU NATURAL SI CONSTRUIT

ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Plaja Mangaliei are o forma usor circulara intinzandu‐se intre digul de nord al Portului

Comercial Mangalia si plaja Saturn cu care comunica printr‐o scurta portiune neamenajata.

Ea se impune nu atat prin dimensiunile ei (circa 600 metri lungime si 50‐150 metri latime), cat

prin nisipul matasos, foarte fin. In partea centrala plaja este marginita de o faleza inalta

folosita ca loc de promenada in serile calde de vara de turisti.

Apele litorale de aici au o particularitate: adancimea mica pe o distanta considerabila de la

tarm (sub 1 metru pana la 200 metri spre larg).

Caracteristici geofizice

Relieful este reprezentat de Podisului Dobrogei si Marea Neagra. De‐a lungul coastei

marine, trecerea dintre podis si platforma se face lin, pe o panta usoara cu numeroase

plaje, cu acces facil la apa pe distante remarcabile, fara maree semnificativa.

Partea de uscat ‐ relativ plata, cu malul de inaltimi de 4‐5 m, se deschid in partea de sud prin

o plaja formata la radacina digului de larg – care are si rol de a proteja acvariul portuar ‐

iar in nord se continua cu plaja Turbarie. In zona inalta a falezei are loc fenomenul de

eroziune – care se intalneste in intreg litoralul.

Cel mai important element hidrografic este Marea Neagra, cu o suprafata de 462.535 km

patrati. Salinitatea apei marii este cuprinsa intre 17 si 12 la mie ‐ pe litoraul romanesc.

Temperatura apei variază la suprafață: vara până la 29 de grade Celsius care ajung iarna

până la 0 grade Celsius. Lumina pătrunde în largul mării la o adâncime de 150–200 m.

Oxigenul este inexistent la adâncime [CO2,H2S]. Curenții au intensitate redusă pe verticală

și mai mare pe orizontală; iarna sau în timpul unor variații ale stării vremii, pot apărea valuri

care ating 5–10 m. Flora si fauna se dezvolta in stratul superior al apei marii – nu mai jos de

180 m adancime. Flora este compusa din alge de tipul celor verzi, rosii si brune si se dezvolta

la adancimi de maxim 75‐ 80 m, doar pana unde patrunde lumina soarelui. In Marea

Neagra se intalnesc urmatoarele tipuri de pesti: sturioni, scrumbia albastra, gingirica si

zarganul. Din categoria animalelor de mare intalnim: caluti de mare, pisica de mare, porcul

de mare si unele specii de delfin, cainele de mare din categoria rechinilor si foca – cel mai rar

specimen.

Carstul din Mangalia este bine cunoscut datorita apelor termale (26‐27 grade Celsius) si

sulfuroase (cu valoare terapeutica in subsolul orasului si al zonei invecinate, care ies la

suprafata in obanele din partea de nord‐vest a orasului) ce se intind pe o arie de 12 km

lungime si 3 km latime pe teritoriul Romaniei, si care continua in sud spre Bulgaria. Accesul

la stratul de apa mezotermala s‐a facut si in zonele unde se face valorificarea acestuia prin

foraje – la sanatoriul balnear, pe plaja Saturn in zona Neptun. Panza freatica se afla la

adancimi cuprinse intre cativa metri – in apropierea marii si 30‐40 m spre interior.

62

In partea sudica a litoralului exista numeroase izvoare sulfuroase, mezotermale a caror

existenta este legata de un sistem de falii. Din punct de vedere hidrografic, in zona

Mangalia exista 2 tipuri de orizonturi acvifere:

- Cel freatic cantonat la baza depozitului loessoid cuaternar, cu o capacitate redusa

de depozitare;

- Cel de adancime, cantonat in depozitele permeabile ale sarmatianului, eocenului,

cretacicului, jurasicului si paleozoicului care, datorita fisurilor, inregistreaza o

comunicare permanenta pe verticala. Toate apele de adancime prezinta aceleasi

caracteristici fizico‐chimice, fiind sulfuroase si avand temperatura intre 24‐26 grade

Celsius. Acestea vin cu presiune de peste 1 atm in lungul faliei Kara‐Oban si contin

pana la 32 mg/l H2S. Apele de adancime alimenteaza mai multe izvoare cu apa

sulfuroasa din zona orasului Mangalia.

In sudul teritoriului intalnim lacurile Siutghiol, Techirghiol, Tatlageac, Lacul Mangalia – in

partea de sud si Mlastina Mangalia – in partea de nord.

- Lacul Mangalia s‐a format de‐a lungul unei vai care patrunde adanc in teritoriu. Apele

lui au o salinitate variabila cu valori mai ridicate la confluenta cu marea, acestea

scazand treptat pe masura ce se inainteaza in teritoriu. Lacul este alimentat de

izvoarele existente de‐a lungul vaii precum si de apele din precipitatii. cu forma

meandrata si o latime ce variaza intre 300 s 800 m, iar adancimea ajunge la 13 m,

cu versantii asemanatori unui canion. Acest lac este alimentat de numeroase

izvoare cu apa dulce, sulfuroase si mezotermale. In extremitatea sa vestica s‐au

realizat lucrari hidrotehnice in vederea folosirii lor pentru agricultura.

- Balta Mangalia s‐a format prin inchiderea unui mic golf marin si prin depunerea de

nisip.

Balta este alimentata de un numar de 21 de izvoare cu apa mezotermala sulfuroasa.

In zona turistica Mangalia Nord exista fosta mlastina Comorova pe locul careia s‐a format:

lacul Neptun 1 (15,6 ha), Neptun 2 (14,3 ha), Tismana (15,82 ha), Mangalia (199 ha). Mlastina

Herghelia ocupa o suprafata de 110 ha si are forma relativ semicircurala fiind integral

colmatata.

Pe teritoriul Mangaliei sunt intalnite importante depozite de sedimente vechi, paleozoice, care

sunt acoperite de formatiuni mezozoice si tertiare. Straturile geologice contin diferite fisuri de

dimensiuni variabile care asigura circulatia apelor freatice prin toate straturile. Faleza este

abrupta, formata din calcar si loess, de maxim 30 m inaltime.

Clima in Mangalia este una mediteraneana cu influente marine. Din aceasta cauza,

primavara soseste foarte devreme iar toamna se prelungeste mai mult. Spre

deosebire de restul teritoriului tarii, situarea pe izoterma de 0 grade Celsius face ca acest

teritoriu sa fie cel in care se inregistreaza cele mai calde ierni.

63

Masele de aer sunt influentate iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea

cantitatilor de precipitatii, iar vara de anticiclonul Azorelor, acesta provocand temperaturi

ridicate si seceta. Vantul bate predominant din directia E‐N‐E, caracterizandu‐se printr‐o

umiditate redusa vara si viscole iarna. Datorita intinderilor mari de teren si a vanturilor

puternice din regiune, economia Mangaliei se poate dezvolta in sectorul eolian, vanturile fiind

prielnice din acest punct de vedere – frecventa mare cu viteze medii, insotite de hula,

curentul predominant fiind cel din sectorul sudic.

Datorita climatului marin, acest teritoriu prezinta o stabilitate termica ce nu depaseste 40 grade

vara. Precipitatiile sunt reduse, fovorizand dezvoltarea turismului in zona, dar defavorizand

activitatile economice precum agricultura. Numarul de zile insorite pe an este de 140, iar

soarele straluceste timp de 10‐12 ore pe zi. In acest sens se observa ca numarul de zile

de inghet pe an este de maxim 70, iar diferentele dintre sezonul cald si cel rece sunt mai

mici in Mangalia decat in restul teritoriului tarii.

Litoralul municipiului Mangalia prezinta o sursa variabila de atractii, oferind posibilitatea

turistilor de a face cure heliomarine, tratamente balneo‐medicale, talasoterapii, practicarea de

sporturi nautice, cercetari stiintifice, si nu in ultimul rand recreere la malul marii.

Geologie și hidrologie

Pe baza lucrarilor executate anterior in zona orasului Mangalia functie de pamânturile care

formeaza terenul de fundare si zona activa a viitoarelor fundatii au fost conturate urmatoarele

zone:

• Zona cu depozite loessoide grupa A care se taseaza suplimentar la umezirea suplimentara a

terenului sub actiunea incarcarilor repartizate din fundatii sau alte incarcari exterioare. A fost

identificata prin lucrarile geotehnice executate anterior in zona statiuniulor turistice Saturn,

Olimp, Jupiter si pe teritoriul orasului Mangalia

Stratul de loess se extinde pâna la adâncimi de 2.00 (statiunea Saturn) - 12.00 m (statiunea

Jupiter).

Sub stratul de loess apare un complex argilos sau zona de alterare a calcarelor sarmatiene.

Uneori in suprafata apar depozite de umplutura ce pot atinge grosimi de 4.50 m (strada

I.C.Bratianu — Mangalia).

Nivelul hidrostatic se situeaza la adâncimi de 0 (zona Mlastina Mangaliei) pâna la 19 m

(statiunea Olimp).

• Zona cu argile cafenii roscate a fost identificata pe raza localitatii Neptun, acestea regasindu-

se in adâncime pâna la cca 7.00 m unde se dispun peste calcare sarmatiene alterate la partea

superioara.

Nivelul hidrostatic apare la adâncimi de 7 — 13.00 m fiind in interdependenta cu nivelul Marii

Negre.

64

• Zona in care stratul de fundare este constituit din calcare, identificata pe raza statiunii Venus,

unde zona de alterare a calcarelor a fost interceptata la adâncimi de cca 0.50 m.

Clima

Clima in Mangalia este una mediteraneana cu influente marine. Din aceasta cauza,

primavara soseste foarte devreme iar toamna se prelungeste mai mult. Spre

deosebire de restul teritoriului tarii, situarea pe izoterma de 0 grade Celsius face ca acest

teritoriu sa fie cel in care se inregistreaza cele mai calde ierni.

Masele de aer sunt influentate iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea

cantitatilor de precipitatii, iar vara de anticiclonul Azorelor, acesta provocand temperaturi

ridicate si seceta. Vantul bate predominant din directia E‐N‐E, caracterizandu‐se printr‐o

umiditate redusa vara si viscole iarna. Datorita intinderilor mari de teren si a vanturilor

puternice din regiune, economia Mangaliei se poate dezvolta in sectorul eolian, vanturile fiind

prielnice din acest punct de vedere – frecventa mare cu viteze medii, insotite de hula,

curentul predominant fiind cel din sectorul sudic.

Datorita climatului marin, acest teritoriu prezinta o stabilitate termica ce nu depaseste 40 grade

vara. Precipitatiile sunt reduse, fovorizand dezvoltarea turismului in zona, dar defavorizand

activitatile economice precum agricultura. Numarul de zile insorite pe an este de 140, iar

soarele straluceste timp de 10‐12 ore pe zi. In acest sens se observa ca numarul de zile

de inghet pe an este de maxim 70, iar diferentele dintre sezonul cald si cel rece sunt mai

mici in Mangalia decat in restul teritoriului tarii.

Litoralul municipiului Mangalia prezinta o sursa variabila de atractii, oferind posibilitatea

turistilor de a face cure heliomarine, tratamente balneo‐medicale, talasoterapii, practicarea de

sporturi nautice, cercetari stiintifice, si nu in ultimul rand recreere la malul marii.

Soluri

Calcarele sarmațiene au constitut resurse de piatră de construcție ce au constituit obiectul

exploatării în carieră. În fostele exploatări s-au format doline în care s-a acumulat apa.

Pe teritoriul orașului Mangalia a fost identificat un zăcământ de apă mezotermală sulfuroasă

existent în zona Costinești-Mangalia cu nivelele piezometrice arteziene - 10-16 m peste nivelul

mării și depozitele de turbă cu nămol.

Pentru zona Jupiter- Mangalia se evidențiază izvoare de apă geotermală sulfuroasă atât la

suprafața terenului cât și în mare.

Centrul arealului de extindere al zăcământului îl constituie zona Mangaliei, unde au fost

evidențiate importante accidente tectonice.

Forajele care deschid acviferul intermediar eocen (captarea Neptun cu foraje de 80-90 cm) sau

cele care exploatează intensiv debite importante de apă (deși cu puțuri de mică adâncime care

65

deschid numai acviferul freatic sarmațian) furnizează apă cu conținut ridicat de hidrogen sulfurat

(2-16mg/l);

Apa prezintă proprietați farmacodinamice și terapeutice atât prin folosirea apei în cura externă

(asociat cu namolul de turbă de la Mangalia) cât și în cura internă datorată compoziției chimice:

mineralizare foarte redusă (1.030 mg/l), prezența hidrogenului în concentrație moderată

(16mg/l), prezența unor electroliți în cantități reduse (clor, sodiu, magneziu), termalitatea

moderată (24o - 26o).

PATRIMONIU CONSTRUIT

Conform listei monumentelor istorice şi de arhitectură judeţul Constanța (2015) Municipiul

Mangalia este menţionat cu următoarele monumente istorice și de arhitectură:

Cod LMI Denumire Adresă Datare

CT-I-s-A-02696 Situl arheologic "Oraşul

antic Callatis"

Între Sanatoriul balnear, Casa de

Cultură, str. Constanţei, Geamie şi

intrarea în portul comercial

CT-I-m-A-02696.01 Cetatea romană şi romano-

bizantină

Între Sanatoriul balnear, Casa de

Cultură, str. Constanţei, Geamie şi

sec. I - VII p. Chr., Epoca

romană şi bizantină CT-I-m-A-02696.02 Morminte hypogee

paleocreştine cu inscripţii

Pe DJ391 spre Albeşti, în zona

intersecţiei cu str. Vârtejan, în dreptul

Fabricii de lapte, staţia de betoane şi

sec. VI - VII, Epoca

romano-bizantină CT-I-m-A-02696.03 Bazilică La SE de stadion, lângă zidul de

incintă (latura de N)

sec. V - VI p. Chr., Epoca

CT-I-m-A-02696.04 Clădire În marginea de SE a stadionului sec. V - VI p. Chr., Epoca

CT-I-m-A-02696.05 Necropolă În marginea de V a oraşului, între

calea ferată, drumul spre Albeşti şi

sec. IV - VI p. Chr., Epoca

CT-I-m-A-02696.06 Zidul de apărare al cetăţii La S de oraş, lângă staţia de

decantare

sec. VI a. Chr. - V p. Chr.,

Epoca greco-romană CT-I-m-A-02696.07 Necropola tumulară În perimetrul întregului teritoriu

administrativ Mangalia

sec. III - I a. Chr., Epoca

elenistică CT-I-m-A-02696.08 Colonia greacă Callatis Între Sanatoriul balnear, Casa de

Cultură, str. Constanţei, Geamie şi

sec. IV - I a. Chr., Epoca

greacă CT-I-m-A-02696.09 Mormântul "cu papirus” În partea de V a stadionului, lângă

Muzeu

sec. IV - I a. Chr., Latène

CT-I-m-A-02696.10 Necropolă Zona stadionului şi a Sanatoriului

TBC

sec. IV - II a. Chr., Epoca

elenistică CT-I-m-A-02696.11 Mormântul cu boltă (scitic) Pe malul lacului Mangalia, la V de

satul

sec. IV - III a. Chr., Latène

CT-I-m-A-02696.12 Zid de incintă Pe latura de S a stadionului, pe sub

hala centrală şi piaţa actuală

sec. IV a. Chr., Epoca

romană CT-II-s-B-02899 Sit urban Str. Frumoasei, Pârvan V., Mărăşeşti,

Alecsandri V., Eminescu M., 1

CT-II-m-A-02897 Casa Mehmet Hagi Ismail Str. Delfinului 12 sf. sec. XVIII

CT-II-m-B-02898 Casa Şerban Str. Delfinului 16 sf. sec. XIX

CT-II-m-B-02900 Biserica "Sf. Gheorghe” Str. Mihai Viteazul 7 1914 - 1929

CT-II-a-A-02901 Ansamblul geamiei

"Esmahan Sultan"

Str. Oituz 1 1590

66

CT-II-m-A-02901.01 Geamia "Esmahan Sultan" Str. Oituz 1 1590

CT-II-m-B-02902 Şcoală, corpul vechi Str. Oituz 2 înc. sec. XX

CT-III-m-B-02957 Statuie "Fata şezând" Hotel “Traian” 1945

CT-IV-m-A-02901.02 Cimitir musulman Str. Oituz 1, în curtea geamiei

Esmahan

sec. XVII

CT-I-s-A-02561 Sit arheologic subacvatic Platforma continentală a litoralului

românesc al Mării Negre (jud.

CT-I-m-A-02561.01 Vestigii arheologice

subacvatice

Platforma continentală a litoralului

românesc al Mării Negre (jud.

Epoca medievală

CT-I-m-A-02561.02 Vestigii arheologice

subacvatice

Platforma continentală a litoralului

românesc al Mării Negre (jud.

Epoca romano-bizantină

CT-I-m-A-02561.03 Vestigii arheologice

subacvatice

Platforma continentală a litoralului

românesc al Mării Negre (jud.

Epoca romană

CT-I-m-A-02561.04 Vestigii arheologice

subacvatice

Platforma continentală a litoralului

românesc al Mării Negre (jud.

Epoca elenistică

CT-I-m-A-02561.05 Vestigii arheologice

subacvatice

Platforma continentală a litoralului

românesc al Mării Negre (jud.

Epoca greacă

Conform Repertoriul Arheologic Național, în municipiul Mangalia există următoarele situri

arheologice :

60491.02 Aşezarea romano-bizantină

de la Mangalia-str. Mărăşeşti

12. Situl se află în centrul

oraşului la cca 150 m de

faleză.

locuire aşezare Epoca romano-

bizantină / sec. IV-

II, sec. V-VII

31.01.2017(creată)

60491.11

Necropola romano-bizantină

de la Mangalia. în marginea

de V a oraşului, între calea

ferată, drumul spre Albeşti şi

grajdurile CAP Mangalia

descoperire

funerară

necropolă

Epoca romană,

Epoca elenistică,

Epoca romano-

bizantină / sec.I-III,

sec.IV .Chr., sec.

IV-VIII

31.01.2017(verificată)

60491.15 Fortificaţia elenistică de la

Mangalia - str. Arcului nr.

3B/str. Mihai Viteazu nr. 10,

lot 2

construcţie fortificaţie

Epoca elenistică /

sec. III-II a. Chr

31.01.2017(actualizată)

60491.35

Geamia Esmahan Sultan şi

cimitirul medieval de la

Mangalia. centrul oraşului

structură de

cult/religioasă

geamie Epoca medievală /

1575 - 1590

19.11.2014(creată)

60491.03 Situl arheologic de la fortificaţie cetate Epoca romană, 19.11.2014(creată)

67

Mangalia - Oraşul antic

Callatis. Între Sanatoriul

balnear, Casa de Cultură,

str. Constanţei, Geamie şi

intrarea în portul comercial

Epoca greacă,

Epoca bizantină,

Epoca romano-

bizantină / sec. I -

IV, sec. IV a. Chr.,

sec. VI, sec. V - VI,

sec. IV - VII

60491.13 Situl arheologic din perioada

romană şi romano-bizantină

de la Callatis - str. Mihai

Eminescu

locuire aşezare Epoca romană,

Epoca romano-

bizantină

15.01.2014(verificată)

60491.05 Situl arheologic romano-

bizantin de la Mangalia-Hotel

Prezident

locuire aşezare Epoca romană /

sec. II-IV

15.01.2014(creată)

60491.10

Mormântul cu boltă de la

Mangalia. pe malul lacului

Mangalia, la V de satul 2 Mai

descoperire

funerară

mormânt Latène / sec. IV-III

a. Chr.

13.07.2011(actualizată)

60491.08

Mormânt roman cu papirus

de la Mangalia. în partea de

V a stadionului, lângă Muzeu

descoperire

funerară

mormânt Latène / sec. IV - I

a. Chr.

12.07.2011(actualizată)

60491.31 Aşezarea Gumelniţa de la

Mangalia - Peninsulă. este

situată pe o peninsulă sudică

a Lacului Mangalia (fost golf

marin), în zona fostelor băi

sulfuroase ale oraşului.

Suprafaţa de cca. 3 ha,

limitată spre sud de piciorul

podului actual peste lac în

dreptul satului Limanu

locuire aşezare Eneolitic 09.05.2011(creată)

60491.34 Aşezarea Dridu de la

Mangalia - Insula

locuire aşezare Epoca medievală 09.05.2011(creată)

60491.09 Necropola elenistică de la

Mangalia. Situl se află în

descoperire necropolă Epoca romano-

bizantină, Epoca

12.08.2010(actualizată)

68

zona stadionului, a

Sanatoriului TBC şi a

Spitalului municipal.

Delimitarea este dată de str.

Matei Basarab, la sud, la est

de faleza M. Negre, la vest

de ansamblul de locuinţe

situate pe str. Rozelor, iar la

nord de staţiunea Saturn.

funerară elenistică / sec. IV-II

a. Chr.

60491.27 Situl arheologic de la Callatis

- str. Ştefan cel Mare

descoperire

funerară

aşezare şi

necropolă

Epoca elenistică,

Epoca romană /

sec. I - III, sec. II-III

11.05.2010(verificată)

60491.26 Necropola romano-bizantină

de la Mangalia - str. Portului,

nr. 40

descoperire

funerară

necropolă

Epoca romano-

bizantină / sec. IV -

VIII

11.05.2010(verificată)

60491.24 Necropola de la Mangalia -

str. Muncitorului nr. 10

descoperire

funerară

necropolă

Epoca modernă,

Epoca romană /

sec. XIX - XX, sec.

IV - VIII

11.05.2010(verificată)

60491.25 Necropola romană de la

Mangalia - str. N. Iorga

descoperire

funerară

necropolă

Epoca romană /

sec. I - III

11.05.2010(verificată)

60491.22 Necropola elenistică din

Mangalia - str. General

Vârtejanu, nr. 4

descoperire

funerară

necropolă

Epoca elenistică /

sec. IV-III a. Chr.

11.05.2010(verificată)

60491.17

Mormântul roman de la

Mangalia - str. Horea,

Cloşca şi Crişan nr. 3

descoperire

funerară

mormânt Epoca romană /

sec.I-III, roman

timpuriu

11.05.2010(actualizată)

60491.21 Situl arheologic de la

Mangalia - cartier Dobrogea

I. în noul cartier al Mangaliei

- Dobrogea I

locuire aşezare Eneolitic, Neolitic 25.04.2010(actualizată)

60491.19 Necropola romană târzie de

la Mangalia - B-dul 1

descoperire

funerară

necropolă

Epoca romană /

sec. IV - VIII

25.04.2010(verificată)

69

Decembrie 1918. În zona

bulevardului 1 Decembrie

1918

60491.14 Necropola de la Callatis - str.

G-ral Boerescu

descoperire

funerară

necropolă

Epoca romană,

Epoca romano-

bizantină / sec. I -

III, sec. IV - VIII

25.04.2010 (actualizată)

60491.20 Situl arheologic de la

Mangalia - str. Ţepeş Vodă

locuire aşezare Epoca romană,

Epoca medievală /

sec. IV - VIII, sec.

XVIII - XIX, sec. I -

III

25.04.2010 (verificată)

60491.23 Necropola romană târzie din

Mangalia - str. Mihai Viteazu,

nr. 56 D

descoperire

funerară

necropolă

Epoca romană /

sec. IV - VIII

25.04.2010 (verificată)

60491.33 Aşezarea elenistică de la

Mangalia- malul de Nord al

lacului

locuire aşezare Epoca elenistică 15.12.2009 (creată)

60491.32 Aşezarea romană de la

Mangalia. La cca. 3,2 km V

de Mangalia

locuire aşezare Epoca romană 15.12.2009 (creată)

60491.16

Situl arheologic de la Callatis

- str. Vasile Pârvan nr. 10.

str. Vasile Pârvan nr. 10

locuire locuire Epoca elenistică,

Epoca romană,

Epoca modernă /

sec.I-III, sec.XIX-XX

11.11.2009 (verificată)

60491.30 Aşezare urbană din epoca

greacă de la Mangalia- şos.

Constanţei. şos. Constanţei

locuire aşezare

urbană

Epoca elenistică /

sec. IV-III a.Ch

11.11.2009 (verificată)

60491.29 Situl arheologic de la

Mangalia- str. Oituz nr. 2 -

Şcoala generală nr. 5.

Şcoala generală nr. 5

locuire aşezare Epoca romano-

bizantină, Epoca

elenistică, Epoca

modernă, Epoca

romană / sec. IV-III

11.11.2009 (verificată)

70

a.Ch

60491.18

Casa Mehmet Hagi Ismail de

la Mangalia

construcţie casă Epoca modernă,

Epoca medievală /

sf sec XVIII,

sec.XVIII

11.11.2009 (verificată)

60491.04

Necropola tumulară de la

Mangalia. între cartierul

"Colonişti" şi Topitoria de in,

în marginea oraşului

(cuprinzând satul Blebea)

descoperire

funerară

necropolă

tumulară

Epoca romană,

Epoca elenistică /

sec. I - III, secolele

IV-III î.e.n., sec. III-I

a. Chr.

11.11.2009 (verificată)

60491.28 Mormântul dublu de la

Mangalia. în stânga şoselei

spre Albeşti, la 150 de m de

şosea

descoperire

funerară

mormânt

de

inhumaţie

Necunoscută 11.11.2009 (verificată)

60491.12

Morminte paleocreştine de la

Mangalia. pe şoseaua spre

Albeşti, în zona intersecţiei

cu str. Vartejan, în dreptul

Fabricii de lapte

descoperire

funerară

necropolă

Epoca romano-

bizantină / sec. VI-

VII

11.11.2009 (verificată)

Principalele obiectiv de interes sunt:

- Muzeul Arheologic Callatis care detine si mormantul cu papirus, descoperit in anul 1959 - Ruinele orasului antic grecesc Callatis: zidul de incintă, bazilica siriană, turnul de apărare,

Necropola romano‐bizantina

- Moscheea Esmahan Sultan ‐ cel mai vechi edificiu de cult musulman din Romania, edificiu

medieval, construit in stil arhitectural maur. A fost ridicata in 1953 de printesa Esma, care

primise de la tatal ei pamanturile Mangaliei.

- Biserica Veche Sf. Gheorghe: monument in stil bizantin cu pridvor in stil brancovenesc.

Constructia a fost inceputa din donatia Regelui Carol I, desi finalizata mult mai tarziu in

1929 in prezenta casei Regale a Romaniei.

- Farul Genovez din Mangalia ‐ simbol emblematic al municipiului

- Mozaicul mural Geneza, realizat pe fatada casei de cultura a municipiului Mangalia

- Muzeul Marinei – inaugurat in 2004 intr‐una din cladirile dezafectate ale bazei navale din

oras.

71

- Portul turistic –cu o lungime de cheu de 3,5 km, este amenajat in 4 sectiuni: o platformă

de promenada cu 297 m lungime, 6 m latime si 146 de locuri de acostare; 2 sectiuni

amenajate pentru acostarea vaselor de dimensiuni medii, si o sectiune amenajata pentru

acostarea vaselor de dimensiuni mari.

PATRIMONIU NATURAL

Spatii verzi și zone de agrement

La nivelul municipiului (mai ales în cadrul stațiunilor) spațiile verzi ocupă o pondere importantă,

asigurând o ambianta placuta, contribuind la ameliorarea climatului, la reducerea nivelului de

zgomot si a poluantilor atmosferici.

In prezent in zonele turistice exista spatii neconstruite si neocupate de accese si trotuare de

garda neamenajate. Pentru cresterea suprafetei spatiilor verzi, spatiile libere vizibile mai mult

sau mai putin din circulaţiile publice ar trebui amenajate ca gradini de fatada. Pentru

imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiilor este de preferat sa se evite

impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.

Tipurile de spații verzi existente la nivelul muncipiului sunt:

- scuaruri și parcuri aferente zonelor de locuințe colective

- zonele verzi cu caracter protejat (Balta Mangalia)

- zonele de pădure (Pădurea Comorova)

- zonele verzi aferente circulațiilor

- zonele verzi aferente unităților de cazare și dotărilor turistice, în cazul cărora se recomandă

menținerea acestora conform proiectului inițial

- taluzul falezei

- zonele verzi aferente dotărilor de interes public ( grădini de vară, dotări de alimentație

publică, cimitire, instituții publice etc.)

- zone verzi private cu prevădere aferente locuințelor individuale, platformelor indusriale etc.

Analiza principalelor spatii verzi existente reliefeaza faptul ca orasul dispune de spatii

verzi, insa ele nu sunt conectate intre ele, evidentiate sau uniform repartizate la nivel

urban. Exista poli urbani verzi, dar se simte lipsa unui sistem coerent de spatii verzi

marcat prin gradul de reprezentativitate al acestora la nivelul stațiunilor. Faleza este

insuficient valorificata din punct de vedere al amenajarii peisagistice, in ciuda

oportunitatilor si a disponibilitatilor de teren.

Se constata lipsa unui sistem organizat de spatii verzi la nivelul orasului si de asemeni

se remarca necesitatea amplificarii falezei ca element cu rol structurant pentru

dobandireaunei imagini caracteristice la nivelul structurii urbane.

72

Suprafața spațiilor verzi a crescut constant în ultimii ani, aspect subliniat și în graficul următor:

Spaţiile verzi în intravilanul localităţilor cuprind categoriile cuprinse în tabelul de mai jos:

Spatii verzi Supraf (ha) %

Scuaruri, pastile 14.99 1.90

Parcuri 5.24 0.66

Spatii verzi cu acces

limitat 525.78 66.49

Cimitire 3.71 0.47

Paduri in intravilan 241.01 30.48

Total 790.73 100.00

La spațiile verzi pulice se adaugă și spațiile verzi private aferente unităților de cazare, precum și

incintele instituțiilor publice.

73

Se constată că la nivelul municipiului în prezent suprafaţa spaţiilor verzi este suficientă în

aceasta fiind ncluse suprafeţele cimitirelor precum şi a terenurilor de sport, realizând astfel cca.

217 mp/locuitor.

Figura 10 Localizare spații verzi

conform proiect inițial și spații verzi

publice (verde închis)- Olimp

74

Figura 11 Localizare

spații verzi conform

proiect inițial și spații

verzi publice (verde

închis)- Neptun

Figura 12 Localizare

spații verzi conform

proiect inițial și

spații verzi publice

(verde închis)-

Jupiter

75

Figura 13 Localizare

spații verzi conform

proiect inițial și

spații verzi publice

(verde închis)- Cap

Aurora

Figura 14 Localizare

spații verzi conform

proiect inițial și

spații verzi publice

(verde închis)-

Venus

76

Figura 15 Localizare

spații verzi conform

proiect inițial și spații

verzi publice (verde

închis)- Saturn

Figura 16 Localizare

spații verzi conform

proiect inițial și spații

verzi publice (verde

închis)- Mangalia

77

ARII NATURALE PROTEJATE

La nivelul municipiului se regăsesc următoarele rezervații naturale:

- Mlaștina Hergheliei

(ROSCI 0114)

- Obanul Mare și Peștera

Movile (ROSCI 0114)

- Lacul Mangalia/

Limanu- Herghelia (ROSPA

0066)

- Marea Neagră (ROSPA

0076)

- Izvoarele sulfuroase

submarine de la Mangalia

ROSCI 0094

- Cap Aurora ROSCI

0281

Figura 17 Localizare arii

naturale protejate la nivelul

municipiului Mangalia

Pe lângă acestea, alte obiective naturale valoroase sunt:

- Rezervația Stejarii Brumării

- Pădurea Comorova

LACUL MANGALIA Între mlaştina Mangalia şi Saturn se află o porţiune de plajă lată şi

primitoare. La vest, în imediata sa vecinătate se întinde o vastă oglindă de apă, cu numeroase

cordoane şi insule de stuf. Este Mlaştina Mangalia care, după amenajarea şi dragarea sa, a

devenit Lacul Mangalia. Lacul este foarte accesibil, fiind flancat spre vest de şoseaua Mangalia-

Constanţa, iar spre est de drumul asfaltat ce face legătura dintre Mangalia şi Saturn, iar

suprafaţa ei de 99 ha face din ea un obiectiv important şi vizibil din orice direcţie. O plimbare cu

barca vara pe mlaştină prilejuieşte întâlniri cu chire, egrete, lebede şi alte câteva specii de

păsări, cu broaşte ţestoase de apă (Emys orbicularis) dar şi cu banalele broaşte orăcăitoare şi

numeroşi şerpi de apă. Pe maluri întâlnim mereu pescari, de unde deducem că în mlaştină se

găsesc şi peşti. Pe timpul anotimpului rece mlaştina constituie adăpost pentru multe specii de

păsări care preferă mediul deltaic: lişiţe, pelicani, raţe, gâşte sălbatice, cormorani, lebede. Pe

fundul mlaştinii sunt mai multe puţuri adânci (cel mai adânc are 18 m, în timp ce apa de lângă el

78

măsoară doar 1-2 m adâncime) ale izvoarelor de apă termală şi sulfuroasă. S-au semnalat

aproximativ 25 de astfel de puţuri, cu un debit estimat de 250 litri/secundă, care conţin bule de

metan, hidrogen sulfurat şi au o temperatură de circa 25 grade Celsius.

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr.2151 din 30

noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.38 din 12 ianuarie 2005 (privind

instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 98

hectare.

Aria naturală reprezintă o zonă umedă (ochiuri de apă, mlaștini eutrofe, turbării, izvoare

sulfuroase, stuf și păpuriș) din Podișul Dobrogean ce adăpostește o gamă variată de floră (cu

specii halofile, higrofile, mezohigrofile) și asigură condiții de găzduire, hrană și cuibărit pentru

mai multe specii de păsări. Aria naturală se suprapune sitului Natura 2000 - Mlaștina Hergeliei -

Obanul Mare și Peștera Movilei.

Aria naturală are o importanță mare datorită prezenței în arealul său a mai multor specii

de păsări migratoare: lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), barză albă(Ciconia ciconia), egretă

mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba), chiră neagră (Chlidonias

niger), ciocântors (Recurvirostra avosetta), gârliță mare(Anser albifrons), gâsca cu piept

roșu (Branta ruficollis), prundaș de sărătură (Charadrius alexandrinus), piciorongul (Himantopus

himantopus), bătăuș(Philomachus pugnax), chiră de baltă (Sterna hirundo), ferestraș

mic (Mergus albellus), stârcul purpuriu (Ardea purpurea) și rața roșie (Aythya

nyroca), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), țigănușul (Plegadis falcinellus).

Obanul Mare și Peștera Movile

Dobrogea este o regiune săracă în peşteri. Dintre cele peste 12000 de cavităţi înregistrate în

cadastrul peşterilor din România, Dobrogea deţine sub 1%. Cauza o constituie constituţia

geologică. Lângă Mangalia se află cea mai vestită peşteră din lume: Peştera Movile. Abia

descoperită în 1986, într-un puţ minier, peştera nu părea să prezinte caracteristici deosebite.

Avea doar o galerie, lungă de 200 m, scundă şi nespectaculoasă. Primii exploratori au găsit în

capătul peşterii un mic lac cu apă termală sulfuroasă. Prin explorarea lacului cu scafandru

autonom, membrii echipei GESS au mai găsit câteva încăperi mici, parţial inundate, cu

numeroase vieţuitoare nevertebrate: viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori,

miriapode. Toate sunt depigmentate şi lipsite de ochi, dar înzestrate cu antene lungi şi cu alte

adaptări specifice mediului cavernicol. Cercetându-le cu atenţie, zoologii au putut descoperi

printre ele 35 de specii noi, necunoscute lumii ştiinţifice până atunci. Doar în Peştera Mammoth

din America s-au mai găsit atâtea specii! Dar aceea are 550 km, nu doar 200 m. S-a constatat

că fauna din Peştera Movile nu seamănă cu fauna din nicio peşteră din România. Unele rude

ale insectelor troglobionte trăiesc azi în lacurile sulfuroase de la Mangalia. Fauna are un

caracter meridional, de climă caldă. Când şi cum s-au adaptat vieţuitoarele mediului relativ ostil

al peşterii a rămas o întrebare fără răspuns. O altă enigmă a fost sursa de hrană care alimenta

bogata comunitate biologică subterană, deoarece în această cavernă nu se infiltrează apă de la

suprafaţă care să transporte frunze şi lemne putrede, guano sau alte substanţe organice cu

care se mulţumesc de obicei nepretenţioasele vieţuitoare subterane. Apa sulfuroasă şi termală

din peşteră (21 grade Celsius) circulă prin canale carstice închise, venind direct din adâncul

pământului, pe o falie profundă. Ea conţine doar mici cantităţi de hidrogen sulfurat şi metan. Pe

79

suprafaţa apei sulfuroase din peşteră s-a observat prezenţa unui strat de câţiva milimetri

grosime de substanţă albă, cremoasă. S-a constatat că era vorba despre o substanţă organică

nutritivă, în care se aflau numeroase organisme, îndeosebi melci mici şi viermi. Apărea astfel

ideea că Peştera Movile adăposteşte un adevărat ecosistem subteran care nu depinde de

energia solară, caz unic pe Terra. Realizând importanţa ştiinţifică deosebită, pe baza referatelor

de specialitate întocmite de speologi, Primăria Municipiului Mangalia a declarat Peştera Movile

rezervaţie speologică. Intrarea a fost închisă cu o poartă masivă de beton armat pentru a izola

mediul interior de influenţele climatice şi biologice de la suprafaţă. Peştera nu poate fi vizitată

decât de specialişti, în echipe de 2-3 persoane, iar durata unei vizite nu trebuie să depăşească

două ore. (p.24) Cea mai comodă şi instructivă formă de „vizitare” este vizionarea filmelor

documentare existente la sediul GESS Mangalia.

Pădurea Comorova

La sfârşitul secolului al XIX-lea în zona Pădurii Comorova de astăzi era un cătun cu acelaşi

nume. Populaţia lui era formată din 4 familii, numărând 14 suflete, turci şi bulgari pescari. Lacul

Comorova avea o suprafaţă de 60 ha şi era acoperit de stuf. Între anii 1903-1906 au fost

însămânţate la Comorova peste 5 ha de teren cu mai mult de un milion de puieţi de salcâmi,

glădiţă, frasin, dud, caişi, castani, pruni, oţetari şi stejari. Peste 100 de ani, un pâlc dintre stejarii

brumării plantaţi la începutul secolului XX – circa 60 de exemplare pe o suprafaţă de 1,2 ha,

aflaţi la diferite vârste şi dimensiuni – a fost declarat rezervaţie naturală şi ocrotit de lege.

Această specie de stejar de origine balcano-caucaziano-pontică aparţine florei arborescente

vechi, din perioada terţiaro-pliocenă. Ea a pătruns din estul Mediteranei de-a lungul zonei

externe carpatice, alături de stejarul pufos, cer şi gârniţă, întrând în alcătuirea pădurilor de

silvostepă din zilele noastre. Pădurea a fost populată spontan cu ţapi roşii şi căprioare, găinuşe

şi cocoşi de munte, vulpi, iepuri, ulii şi alte animale. În prezent, Pădurea Comorova ascunde o

faună de invidiat şi este locul preferat de campare pentru localnici şi turişti. În mijlocul vegetaţiei

luxuriante, s-au ridicat în ultimii ani vile de lux, înconjurate de brazi. Răcoarea lor, mirosul

specific pădurilor de răşinoase te duce cu gândul la munte, dar la doar 4 km ai o plajă fierbinte,

Plaja Neptun.

Stejarii Brumării

Statiunea Neptun, din nordul orasului Mangalia, se bucura de cea mai bogata si frumoasa zona

verde - padurea Comorova - care ascunde, printre altele, nu mai putin de 60 de stejari brumarii

de diferite varste si dimensiuni, dintre care unii de varsta seculara. Sunt singurele exemplare

ramase in picioare ale intinsei paduri de stejari care acoperea odinioara aceste meleaguri.

Ocrotit de lege, acest palc de stejari care-si intinde umbra deasa pana aproape de plaja insorita

a marii, constituie un important monument al naturii din judetul Constanta.

Suprafata de 1,2 ha, ocupata de ei, face parte din parcul statiunii, iar impunatoarele lor coroane

se transforma intr-un decor natural inimitabil pentru gradinile de vara amenajate. Aceasta

specie de stejar de origine balcano-caucazic-pontica, prefera tinuturile mai calduroase din estul

si sudul tarii si tine de flora arborescenta veche.

80

Principalele disfuncții vizînd spațiile verzi existente sunt:

- Spațiile verzi nu creaază o rețea articulată la nivelul municipiului

- Spațiile verzi la nivelul stațiunilor nu sunt amenajate și întreținute corespunător

- Spațiile verzi aferente stațiunilor sunt aflat în proprietate privată

- Faleza neamenajată și discontinuă

4.1.4. POPULATIA‐ EVOLUTIE DEMOGRAFICA SI FORTA DE MUNCA

La data de 1 ianuarie 2018, Mangalia avea o populatie de 41416locuitori din care 51,7% femei

si 48,3% barbati.

Anul 2018

Numar persoane

Total Total 41414

‐ Masculin 19989

‐ Feminin 21425

0‐ 4 ani Total 1689

‐ Masculin 867

‐ Feminin 822

5‐ 9 ani Total 1993

‐ Masculin 1006

‐ Feminin 987

10‐14 ani Total 2027

‐ Masculin 1048

‐ Feminin 979

15‐19 ani Total 1965

‐ Masculin 995

‐ Feminin 970

20‐24 ani Total 1862

‐ Masculin 929

‐ Feminin 933

25‐29 ani Total 2712

‐ Masculin 1324

‐ Feminin 1388

30‐34 ani Total 3277

‐ Masculin 1659

‐ Feminin 1618

35‐39 ani Total 3570

‐ Masculin 1755

‐ Feminin 1815

40‐44 ani Total 3996

81

‐ Masculin 1974

‐ Feminin 2022

45‐49 ani Total 3798

‐ Masculin 1911

‐ Feminin 1887

50‐54 ani Total 2889

‐ Masculin 1375

‐ Feminin 1514

55‐59 ani Total 2857

‐ Masculin 1329

‐ Feminin 1528

60‐64 ani Total 3339

‐ Masculin 1456

‐ Feminin 1883

65‐69 ani Total 2547

‐ Masculin 1194

‐ Feminin 1353

70‐74 ani Total 1211

‐ Masculin 546

‐ Feminin 665

75‐79 ani Total 878

‐ Masculin 360

‐ Feminin 518

80‐84 ani Total 459

‐ Masculin 158

‐ Feminin 301

85 ani si peste Total 345

‐ Masculin 103

‐ Feminin 242

Structura populatiei dupa etnie:

Etnie Procent

Romani 82.4

Maghiari 0.2

Romi 0.5

Turci 4.1

Rusi‐Lipoveni 0.3

Tatari 3.3

Alta etnie 0.1

Informatie nedisponibila 9.2

82

Populatia Mangaliei a avut o crestere abrupta după 1990, în 2002 a atins un maxim de

aproximativ 44600 persoane, scazand apoi cu aproximativ 5% pana in 2018.

Din anii '90, si pana in prezent populatia in varsta de 60 de ani si peste cunoaste o

crestere abrupta, pe masura imbatranirii migrantilor stabiliti in Mangalia in timpul

socialismului. Numarul varstnicilor din a crescut de 4 ori, de la 2000 in 1992, la 8000 in 2016.

Numarul deceselor a cunoscut o crestere in postsocialism, ca urmare a imbatranirii populatiei,

iar numarul nasterilor a scazut, dar a cunoscut si ani de crestere. Ulterior crizei economice din a

scazut constant.

Sporul natural al populatiei a fost intotdeauna unul pozitiv, dar se poate anticipa aparitia unui

spor negativ in anii imediat urmatori.

83

Rata mortalitatii infantile (copii sub un an) a cunoscut valori foarte mari in anii '90. In aproape

toti anii de dupa 1989, rata mortalitatii infantile in Mangalia a fost superioara mediei din mediul

urban. Lucru ingrijorator, rata mortalitatii infantile in Mangalia inregistreaza o tendinta

crescatoare incepand din anul 2010.

In 2015 s‐au inregistrat 4 decese ale unor copii sub un an, la 325 de nascuti vii. La

aceasta valoare, scaderea mortalitatii la media urbana nationala ar insemna reducerea

numarului deceselor copiilor sub un an cu 2 cazuri, in fiecare an. Ulterior declansarii crizei

economice, numarul casatoriilor a scazut. Divorturile, ulterior valorii maxime din 1998, au avut

valori relativ constante, dar asta in conditiile descresterii populatiei Mangaliei.

Incepand din anul 2000, numarul plecarilor cu domiciliul l‐a depasit pe cel al stabilirilor.

84

Evoluţia şi structura forţei de muncă

Populatia cu varsta de munca este in descrestere, incepand din anul 2010. Descresterea pe

aceasta categorie de varsta este mai mare decat cea a populatiei totale a Mangaliei.

Anul 2000 Anul 2005 Anul 2010 Anul 2018

UM: Numar persoane

20‐24 ani 4645 3724 3787 1862

25‐29 ani 3934 4662 3603 2712

30‐34 ani 4246 4020 4469 3277

35‐39 ani 3240 4184 3845 3570

40‐44 ani 4437 3077 4013 3996

45‐49 ani 4164 4089 2865 3798

50‐54 ani 2603 3789 3723 2889

55‐59 ani 1619 2343 3451 2857

60‐64 ani 1254 1443 2125 3339

Somajul este un indicator social care caracterizeaza gradul de neocupare a fortei de

munca. Gradul de incarcatura de munca este influentat de sezonalitatea activitatii turistice.

Situatia somerilor la nivelul municipiului Mangalia (2017):

Anul 2017 Luna ianuarie

2017 Luna iulie 2017

Luna decembrie 2017

UM: Numar persoane

698 901 303 698

Capitalul uman este in declin, operatorii din turism confruntandu‐se cu lipsa

personalului in perioada sezonului.

85

Numarul somerilor inregistrati in luna decembrie a scazut constant intre anii 2010‐2017. Pe

parcursul anului exista fluctuatii mari ale numarului somerilor, datorita activitatilor turistice

sezoniere. Somajul in randul femeilor are ponderea cea mai mare din total. In decembrie

2017, 82.6% din numarul total al somerilor erau femei.

una decembrie

2010

Luna decembrie

2011

Luna decembrie

2012

Luna decembrie

2013

Luna decembrie

2014

Luna decembrie

2015

Luna decembrie

2016

Luna decembrie

2017

UM: Numar persoane

1488 1091 1066 1044 734 655 886 698

Dupa scaderea din perioada tranzitiei, numarul mediu al salariatilor a crescut pana in anul

2008. Criza economica a adus o scadere cu aproximativ 2000 a numarului angajatilor, in

perioada 2008‐2011. Intre anii 2011‐2014, numarul mediu al angajatilor a crescut atingă cotele

din anul 2008.

86

4.1.3. EDUCATIE, SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

EDUCAŢIE

In Mangalia exista 3 unitati de invatamant liceal – cu profil teoretic, economic si industrial. Cele

trei licee asigura pregatirea in domeniile principale cerute de piata: comert, industrie, limbi

straine, turism. In Mangalia exista si 5 scoli generale si 5 gradinite.

Capacitatea maximă de școlarizare pe tipuri de unități de învățământ este următoarea:

- Unități liceale 2934 elevi

- Școli 2942 elevi

- Grădinițe 605 elevi

Comparativ cu populația pe grupe de vîrstă nu mărul locurilor este insuficient pentru grădinițe

(4020 persoane) și școli (4020 persoane).

Efectivul de elevi arată o scădere în ultimii zece ani.

Anul 2000 Anul 2005 Anul 2010 Anul 2015 Anul 2016

UM: Numar persoane

8999 7934 7095 6610 6521

Structura elevilor înscrși pe tipuri de învățământ arată o scădere a elevilor înscriși în

învîțîmântul gimnazial și liceal și o ușoară ceștere a elevilor înscriși în învățământ postlieal și

profesional.

87

Anul 2000 Anul 2005 Anul 2010 Anul 2015 Anul 2016

UM: Numar persoane

Total 8999 7934 7095 6610 6521

Copii inscrisi in crese : : : 43 59

Copii inscrisi in gradinite 922 1060 1218 992 943

Elevi inscrisi in invatamantul primar (inclusiv invatamantul

special) 2093 1650 1635 1795 1754

Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial (inclusiv

invatamantul special) 2754 1749 1574 1481 1451

Elevi inscrisi in invatamantul liceal 2136 2526 2376 1774 1731

Elevi inscrisi in invatamantul profesional 786 870 208 237 303

Elevi inscrisi in invatamantul postliceal (inclusiv

invatamantul special) 283 79 55 229 232

Elevi inscrisi in invatamantul de maistri 25 : 29 59 48

Numărul cadrelor didactice este în continuă scădere comprativ cu anul 2000.

Anul 2000 Anul 2005 Anul 2010 Anul 2015 Anul 2016

UM: Numar persoane

535 469 415 401 378

88

Anul 2016

UM: Numar persoane

Invatamant prescolar 68

Invatamant primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) 179

Invatamant primar (inclusiv invatamantul special) 71

Invatamant gimnazial (inclusiv invatamantul special) 108

Invatamant primar si gimnazial 179

Invatamant primar 71

Invatamant gimnazial 108

Invatamant liceal 118

Invatamant postliceal (inclusiv invatamantul special) 13

SANATATE

Spitalul Municipal Mangalia este o unitate sanitară de tip pavilionar, înfiinţată în anul 1973 prin Decizia nr. 230 din 28 iunie 1973, şi deserveşte o populaţie de aproximativ 60.000 de locuitori ai oraşului şi ai localităţilor limitrofe. Spitalul furnizează servicii medicale în regim de spitalizare continuă, spitalizare de zi şi ambulatorie, fiind organizat în conformitate cu prevederile Legii Nr. 95/2006 – Legea Spitalelor.

Deoarece spitalul este situat la ţărm de mare, în timpul sezonului estival adresabilitatea este cu mult mai mare, prezentându‐se pentru acordarea de ingrijiri medicale de urgenţă şi turiştii aflaţi în concedii pe litoral. Capacitatea este de 295 de paturi spitalizare continuă şi 20 paturi spitalizare de zi. Spitalul cuprinde următoarele secții: obstetrică- ginecologie, neonatologie, ATI, pediatrie, medicină internă, ortopedie și traumatologie, secția TBC, recuperare, chirugie generală ,neurologie, primiri urgențe, laborator analize și radiologie, dispensar TBC, oncologie medicală, endocrinologie, oftalmologie, dermatovenerologie, ORL , anatomie patologică.

Din total de 295 de paturi, 215 de paturi sunt pentru pacienti cu afectiuni acute a caror decontare se efectueaza in system DRG iar diferenta de 80 de paturi este pentru pacienti cu afectiuni cornice (sectia recuperare traumatologica vertebra‐medulara si neuromotorie – 55 paturi si sectia sanatoriala TBC osteoarticular copii ‐25 paturi; Populatia arondata spitalului municipal Mangalia reprezinta aproximativ 60 000, rezultand o medie a paturilor de 3,66 /1000 locuitori, fata europeana a paturilor care este de 5,6 /1000 locuitori.

Numărul total al paturilor ăn unități spitalicești la nivelul anului 2017:

Anul 2017

UM: Numar

In spitale (inclusiv in centre de sanatate) 420

In sanatorii TBC 25

In sanatorii balneare 200

89

Personalul sanitar se menține constant, înregistrînd o ușoară creștere pentru medici față de anul 2000 și o scădere a personalului sanitar mediu:

Anul 2000 Anul 2010 Anul 2015 Anul 2016

UM: Numar persoane

Medici 67 54 69 80

din total medici: medici de familie : 3 : :

Stomatologi 10 1 1 1

Farmacisti 1 1 1 1

Personal sanitar mediu 338 239 251 259

Serviciu social din municipiul Mangalia asigura prin intermediul Consiliului Local Mangalia –

Serviciul Public de Asistenta sociala urmatoarele tipuri de servicii:

- Ajutor social acordat in baza Legii Venitului minim garantat persoanelor defavorizate;

- Pentru persoanele pensionare – ajutor pentru incalzire/transport gratuit/pachete cu

alimente, tichete sociale pentru medicamente sau incalzire sau apa;

- Pentru persoanele cu dizabilitati grave: asistenti personali, transport gratuit, cartele

cantina sociala sau pachele alimente;

- Pentru persoanele in varsta, cazare in caminul de batrani;

- Pentru persoane cu venituri foarte mici: masa la cantina sociala;

Municipiul Mangalia are un numar de 26 locuinte sociale cu toate utilitatile aferente.

Beneficiarii acestor case sunt 26 de familii rrome, care fac parte din proiectul de integrare a

rromilor in societate. Dintre acestia se numara: 16 familii a caror locuinte au fost devastate de

calamitati naturale (inundatii/foc); si 10 familii care locuiau in case nationalizate degradate.

CULTURA

In Mangalia exista urmatoarele centre de cultura:

- Complexul cultural Callatis;

- Casa de cultura a tineretului;

- Cercul militar;

- Muzeul de arheologie Callatis;

- Muzeul marinei

- 6 gradini de vara in statiuni

- 2 Sali de cinema si 1 club de tineret;

Principalele activitati de cultura organizate in municipiul Mangalia sunt: Festivalul Callatis,

Festivalul de teatru Mangalia ART; Gala tanarului actor; Ziua Europei; Ziua apelor; Ziua

marinei; Festivalul international „zile si nopti de literatura”; Targul estival „carte la nisip”;

Caravana filmului romanesc; Ziua Mangaliei; Ceremonii militare cu ocazia zilei nationale, zilei

eroilor, zilei armatei, etc.

90

La nivelul municipiului se observă o creștere a numărului de bilbioteci, dintre care doar una

publică:

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2010

Anul 2015

Anul 2016

Anul 2017

UM: Numar

Total 10 11 11 13 13 13

Totodată se observă o scădere semnificativă a numrului de vizitatori ai muzeelor:

Anul 2005 Anul 2010 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017

UM: Numar persoane

20206 7523 10047 9319 10835

91

4.1.6. MEDIUL ECONOMIC

Municipiul Mangalia este cel de‐al doiJea centru econornic din zona de sud‐est a ţării,

dupa Constanţa. Principalele sectoare de activitate din zona costieră Mangalia sunt:

‐ domeniul industrial ‐ constructii, cu reparaţii de nave, activitate portuara, confecţii

textile,

‐ agricultura ‐ producţie si prelucrare de seminţe, legumicultură, producţie plante

decorative şi pescuit maritim

‐ servicii: turism, transporturi si comunicatii

‐ – comertul in detaliu;

In Mangalia exista un numar mare de agenti economici (peste 700) insa distribuirea pe piata a acestora nu este uniforma.

Spre deosebire de domeniul indistrial, in domeniul turismului numarul locurilor de munca sunt mai mici decat cele din domeniul industrial si mai slab platite, generand in acelasi timp cheltuieli din partea autoritatilor publice.

Municipiul Mangalia se remarca printr‐o lipsa acuta de unitati de productie si prelucrare a

materiilor prime din zona costiera, respectiv: unitati functionale de procesare a carnii, a pestelui, a laptelui, brutarii, unitati de procesare a legumelor si fructelor, unitati de productie bauturi alcoolice, de imbuteliere a apei, etc. Din acest punct de vedere se poate observa o vulnerabilitate a economiei locale in privinta produselor alimentare ceea ce conduce la cresterea preturilor acestor tipuri de produse, conducand in acest sens la cresterea tarifurilor din turism.

AGRICULTURA

Agricultura detine o mare parte a economiei municipiului Mangalia, reprezentand: cultura

cerealelor, si cresterea animalelor. Agricultura este bine reprezentata in teritoriu datorita

solurilor fertile, bogate in humus, cat si datorita faptului ca intreaga suprafata agricola este

amenajata pentru irigat. Microclimatul din aceasta zona este propice pentru intreaga varietate

de soiuri cultivate in domeniul horticulturii si a culturilor de camp.

Structura terenului agricol în la nivelul municipiului Mangalia prezintă condiţii favorabile pentru

agricultură, în special pentru cultivarea plantelor. După modul de folosinţă structura suprafeţei

agricole se prezintă astfel: arabil 48,04%, păduri 9,53%.

Potentialul piscicol este exploatat de societati de pescuit si de societati axate pe cresterea

pestilor in helestee si lacuri naturale. Recent, pescuitul maritim s‐a revigorat, pescuindu‐se

cantitati mai mari de peste decat in anii trecuti, ca urmare a eficacitatii masurilor de reducere

a poluarii in Marea Neagra luate cu ani buni in urma.

92

Categorii terenuri Supraf. (ha)

Total 6230

Agricola total 3490

Arabila 2993

Pasuni 330

Vii si pepiniere viticole 167

Terenuri neagricole total 2740

Paduri si alta vegetatie forestiera 594

Ocupata cu ape balti 455

Ocupata cu constructii 1274

Cai de comunicatii si cai ferate 228

Terenuri degradate si neproductive 189

Anul 1990

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2010

Anul 2014

UM: Ha

Total 7180 6226 6224 6230 6230

Agricola 4296 3599 3597 3490 3490

Arabila 3285 2911 2935 2993 2993

Pasuni 156 179 330 330 330

Vii si pepiniere viticole 613 344 167 167 167

Livezi si pepiniere pomicole 242 165 165 : :

Paduri si alta vegetatie forestiera : : : 594 594

93

Comparativ cu anul 1990 și 200 se remarcă scăderea constantă suprafeței agricole, respectiv a

terenurilor arabile și viticole.

O parte importanta a populatiei practica inca agricultura de subzistenta in gospodarii personale sau ferme de mici dimensiuni. Exista si firme care practica agricultura de performanta pe baze stiintifice. Una dintre cele mai performante este AGRICOLA HOLDING Mangalia, care prin implementarea unui proiect cu fonduri nerambursabile produce, prelucreaza si comercializeaza competitiv seminte de grau, ovaz, mazare, mustar. De asemenea, exista preocupari importante pentru producerea strugurilor de masa, in special in statiunea Olimp. Sectorul legumicol, odinioara foarte dezvoltat a suferit prin dezafectarea serelor in perioada de tranzitie.

INDUSTRIE ŞI CONSTRUCŢII

In domeniul industrial sunt relativ putine intreprinderi care sa activeze in acest domeniu, dar suporta un numar mare de angajati. Acestia sunt cei mai siguri platitori la contributiile de stat fara a genera cheltuieli din bugetul local. In municipiul Mangalia a fost înființat un parc industrial.

Ramura industriala este reprezentativa pentru industria municipiului Mangalia, fiind cel mai mare santier de profil din Romania. Din punct de vedere al sursei de finantare, aceasta este cea mai mare investitie cu capital strain din Romania, cu capacitate de productie si reparatii nave de mare tonaj, cu infrastructura bine pusa la punct si tehnologie de varf. Din categoria investitiilor cu capital strain mai face parte si intreprinderea LUMOTEX, avand capital predominant german, activand in domeniul industriei textile.

Topul societatilor comerciale din Mangalia, conform cifrei de afaceri:

‐ Daewoo Mangalia heavy industries: 989.851.265 lei;

‐ Bitumtrading: 147.112.435 lei;

‐ PNP impex: 33 793 780 lei;

‐ Compact trading: 22 206 454 lei;

‐ Rominservices Therm: 14 890 690 lei;

‐ I&M polux: 13 503 432 lei;

‐ IM construct: 11 641 393 lei;

‐ Uranus: 10 842 219 lei;

‐ Simpa trans: 9.241. 329 lei;

‐ Bia Mary: 9 230 282 lei;

Parcul industrial Mangalia

Exploatarea eficientă a zonei dezafectate de reducerea masivă a activităţii Şantierului Naval Mangalia (fostul şantier militar), a dus la realizarea Parcului Industrial Mangalia. Astfel a fost încurajat mediul de afaceri local şi nu numai, s-a impulsionat producţia şi s-au creat locuri de muncă noi.

94

Parcul Industrial Mangalia are o suprafaţă de 13,1 ha şi este plasat la o distanţă de 1,5 km de vestul oraşului. Terenul este proprietatea Municipiului Mangalia. Parcul are un acces facil la drumul judeţean DJ 391, Mangalia Negru-Vodă, dar şi la drumul european E 85 (DN 39) Constanţa- Mangalia. Are acces la calea ferată şi la portul Mangalia. Apropierea de graniţa cu Bulgaria creează oportunităţi de dezvoltare a activităţilor de import-export şi cooperare transfrontalieră.

COMERȚ‐ SERVICII

Comertul in Mangalia este limitat la magazinele mici si comert stradal cu tarabe si bazar, atat

in oras cat si in statiuni, care vand in principal marfa din import din Turcia sau China,

neasigurandu‐ se varietate prea mare a produselor comercializate. De asemenea mai exista

cateva depozite cu materiale de constructii si bricolaj .

Pe segmentul alimentatiei publice, exista 3 supermarketuri de firme cunoscute: Lidl, Billa si

Penny Market. La acestea se adauga un numar de magazine alimentare de cartier dispuse

in toate zonele municipiului. Segmentul restaurantelor este foarte bine reprezentat, cu mult

peste cererea din sezonul rece, dar neincapatoare in perioada estivala. In ultimii ani s‐a

dezvoltat foarte bine sectorul fast food‐ului, al patiseriilor, cofetariilor si covrigariilor, prin unitati

comerciale diferite cu francize sau fara, care asigura servicii continue de buna calitate intreg

anul.

Sectorul bancar este b ine reprezentat in Mangalia asigurand intreaga gama de servicii

diversificate specifice, astfel: Servicii bancare: BCR, BRD, Unicredit Tiriac Bank, Reiffeisen

Bank, Garanti Bank, Alfa Bank, Banca Transilvania, ING Bank, Bancpost; Servicii de

asigurari: ING, Generali, Allianz Tiriac, Asirom, Astra.

Comunicatiile din municipiul Mangalia se realizeaza in continuare prin serviciile Postei

Romane, mai restranse decat in anii precedenti. Limitarea activitatii la un singur oficiu postal

din doua, precum si inchiderea unor oficii postale din statiuni, a facut loc pe piata a agentilor

privati de curierat, Fan Courier si Urgent Courier, fiind cei mai importanti operatori in zona

Costiera Mangalia.

Segmentul comunicatiilor voce, televiziune prin cablu si internet este foarte bine acoperit de

operatori la nivel national: Romtelecom, UPC si NextGen. De asemenea exista in municipiu

puncte de lucru ale operatorilor de telefonie mobila Orange, Vodafone si Cosmote, asigurand

intreaga gama de srevicii catre populatia locala si turistii din zoa costiera de sud.

Transporturile sunt foarte bine dezvoltate in municipiul Mangalia, datorita activitatii santierului

naval pentru constructiile de mare tonaj, acesta realizandu‐se prin Portul Comercial Mangalia.

Anual, sute de nave incarca si descarca in si din port tone de marfa.

Construirea si operarea terminalului de combustibili gazosi de catre Callatis Gas Mangalia

in portul maritim Mangalia permite transportul pe mare cu nave gaziere a combustibililor

gazosi, depozitarea acestora in capacitati de stocare foarte mari (cea mai mare capacitate

de stocare operationala de acest fel din tara) precum si distributia acestora rutiera catre

95

beneficiarii din sud‐estul europei. Asemenea portului Constanta, portul Comercial Mangalia

constituie unul din punctele de legatura cu marile centre economice internationale. Existenta

canalului Dunare‐ Marea Neagra asigura o legatura directa cu centrul Europei pentru navele

de turism si croaziera.

TURISM

Turismul este unul din cele mai importante sectoare de activitate din municipiul Mangalia. Cadrul natural, facilitatile, climatul si resursele naturale fac din municipiul Mangalia o destinatie turistica de exceptie la malul marii Negre. Fiind atat o statiune balneo‐climaterica de tratament cat si o locatie cu atractii turistice pentru tineri, sudul litoralului romanesc reprezinta un pol de dezvoltare a turismului pana la cele mai inalte standarde. In ciuda dezvoltarii turismului, acesta nu participa la strangerea de fonduri la bugetul local prin promovarea locurilor de munca, datorita sezonalitatii activitatii.

Principalele resurse turistice sunt:

- Litoralul sudic al Marii Negresi calatorii in zona costiera. Tot litoralul sudic al Marii Negre

se intinde pe o suprafata de 44 ha, in Mangalia existand 7 plaje de care se pot bucura atat

localnicii cat si turistii. Plajele litoralului din Mangalia sunt urmatoarele: Plaja Laguna, P laja

Saturn Diana – situata in fata hotelului Diana; Plaja Adras Saturn – situata la 1 km de gara

CFR si are o suprafata de 68 460 mp, Plaja Venus , Plaja Jupiter, Plaja Neptun, Plaja Olimp;

Pe langa cele 7 plaje mentionate anterior, in municipiul Mangalia mai exista alte tipuri de

plaje formate artificial la baza digurilor de protectie, in urma lucrarilor hidrotehnice de protectie.

- Lacul Mangalia (suprafata de aproximativ 261 ha). Format din numeroase izvoare de apa

sulfuroasa mezotermala, cunoscute inca de pe vremea romanilor. Lacul este invecinat la vest

de soseaua Constanta –Mangalia, iar la est de drumul care face legatura dintre Mangalia si

Saturn.

- Rezervatia naturala Obanul Mare formata cu scopul de a proteja Pestera Movile, are o

suprafata totala de 12 ha, rezervatie mixta speologica si geomorfologica. Are forma unei

depresiuni cu diametrul de 100‐150 m.

- Pestera Movile are aproximativ 200 m si este rezervatie speologica descoperita in 1986

intr‐un put minier, la doar cativa km de mare. Este unica in lume, pentru ecosistemul

descoperit in interiorul ei – care functioneaza pe baza chemosintezei si care a fost complet

izolat de mediul exterior pentru circa 5,5 milioane de ani. Aici au fost descoperite forme de

viata complet noi (peste 35 la numar), care traiesc intr‐un mediu sarac in oxigen, dar bogat

in dioxid de carbon. Pestera nu poate fi vizitata decat de catre specialisti, iar durata vizitei nu

poate depasi 2 ore, maxim 3 membri odata, insa si in aceste conditii pestera Movile

reprezinta un adevarat punct de interes turistic.

- Padurea Comorova reprezinta un experiment silvic desfasurat intre 1890 si 1910, cu

scopul realizarii unei perdele de copaci care sa protejeze zona impotriva desertificarii.

Padurea a fost plantata pe locul unui catun de turci si bulgari, cu suprafata de peste 5 ha

teren, cu mai mult de 1 milion de puieti de salcami, gladita, frasin, dud, caisi, castani,

96

pruni, otetati si stejari. 100 de ani mai tarziu, 1,2 ha de padure a fost declarat rezervatie

naturala, datorita speciei de stejari plantata acolo. Aceasta este de origine balcano‐

caucaziano‐pontica, ce apartine florei abrorescentina veche, din perioada tertiaro‐ pliocena.

In zilele noastre face parte din padurea de silvostepa, dar este originara din din estul

Mediteranei. Padurea a fost populata spontan cu tapi rosii, caprioare, gainuse si cocosi de

munte, vulpi, iepuri, ulii si alte animale, fiind un loc de campare excelent atat pentru turisti cat

si pentru localnici.

- Muzeul Arheologic Callatis care ilustreaza interfata spirituala a civilizatiei grecesti, cu

influente romane, pe un fond autohton geto‐dacic si cuprinde: piese arhitectonice si inscriptii,

podoabe si reprezentari statuare, epoca greaca, epoca romana si epoca romano‐bizantina,

si colectii de tezaur din epoca greaca si epoca romana. Muzeul mai detine si mormantul cu

papirus. Acesta a fost descoperit in anul 1959, este alcatuit dintr‐ un tumul cu soclu de

orthostate care formau un dreptunghi inconjurat de un cerc din blocuri de piatra cu diametru

de 14 m. Tumulul acoperea un cavou pe care era fixata o cununa din bronz aurit. In

interior, langa scheletul celui inmormantat s‐au descoperit vase ceramice pictate si sulul de

papirus scris in limba greaca – primul de acest gen din tara noastra. In Europa au fost

descoperite doar 3 asemenea artefacte: unul in Italia si altul in Grecia. O luna mai tarziu de

la descoperirea acestui papirus, Prezidiul Academiei Romane a hotarat ca acest papirus sa

fie transmis la centrul de restaurare stiintifica din Moscova. De atunci, pentru aproape 50

ani, de soarta acestui papirus nu s‐a mai stiut nimic. Unele teorii spuneau ca acest papirus

s‐a dezintegrat la contactul cu aerul, altele sustin ca sovieticii nu au mai vrut sa‐l dea inapoi,

iar un ziar din Rusia mentiona in 1968 ca papirusul a fost trimis inapoi in Romania. In vara

anului 2011, dupa lungi insistente ale arheologilor romani, centrul de la Moscova a

redescoperit in arhivele sale papirusul din Romania, a carui restaurare se terminase in anul

1961, si a avut loc ceremonia oficiala de predare a acestuia.

- Ruinele orasului antic grecesc Callatis: zidul de incintă, bazilica siriană, turnul de apărare,

necropola romano- bizantină, muzeul President.

- Moscheea Esmahan Sultan ‐ cel mai vechi edificiu de cult musulman din Romania,

edificiu medieval, construit in stil arhitectural maur. A fost ridicata in 1953 de printesa Esma,

care primise de la tatal ei pamanturile Mangaliei. Constructia este facuta din piatra cioplita

manual de mesterii turci, cu ziduri groase de 85 cm. Zidaria a fost facuta fara a se folosi

vreun liant, ci numai scoabe din otel turnate pe loc. Moscheea are 2 randuri de ferestre:

unul la nivel inferior, de tip patrulater, si unul la nivel superior de tip arc frant. Panorama

orasului se vede foarte bine de pe terasa minaretului unde se ajunge pe o scara de piatra in

spirala, foarte ingusta.

- Herghelia Mangalia se intinde pe o suprafata de 580 ha, din care 400 ha sunt folosite ca

teren furajer pentru cei 350 cai folositi la hipodrom de trap si galop sau plimbari de

agrement; iar hipodromul are 19 ha. A fost asezata la 500 metri de malul marii tinandu‐ se

cont de conditiile geoclimaterice pentru formarea rasei arabe. Herghelia este cea mai mare

din sud‐estul europei si este populata doar de cai de rasa: pusange arab, semigrei si ponei.

- Biserica Veche Sf. Gheorghe: monument in stil bizantin cu pridvor in stil brancovenesc.

97

Constructia a fost inceputa din donatia Regelui Carol I, desi finalizata mult mai tarziu in 1929

in prezenta casei Regale a Romaniei.

- Farul Genovez din Mangalia ‐ simbol emblematic al municipiului, construit de o

companie engleza, numele fiindu‐i dat in amintirea negustorilor de alta data. In prezent farul

este nefunctional si necesita activitati de renovare. Cu toate acestea reprezinta un simbol al

timpurilor trecute si importantei portului de alta data.

- Mozaicul mural geneze, realizat pe fatada casei de cultura a municipiului Mangalia, era

cel mai mare mozic mural al timpului sau, din Europe de este cu un numar de 3. 150 000

piese de mozaic. Este un monument artistic in stil suprarealist, care si‐a pastrat cu,oarea in

timp, cu simbolistica elementelor vietii: apa, aer, pamant si soare.

- Monumentul eroilor‐ situat in piata revolutiei din municipiul Mangalia, inaugurat in 1998 cu

ocazia zilei Eroilor si a municipiului Mangalia.

- Muzeul Marinei – inaugurat in 2004 intr‐una din cladirile dezafectate ale bazei navale

din oras.

- Portul turistic – amenajat recent din fonduri nerambursabile, cu o lungime de cheu de

3,5 km, este amenajat in 4 sectiuni: o platformă de promenada cu 297 m lungime, 6 m

latime si 146 de locuri de acostare; 2 sectiuni amenajate pentru acostarea vaselor de

dimensiuni medii, si o sectiune amenajata pentru acostarea vaselor de dimensiuni mari.

Mangalia Marina este un port turistic situat pe ţărmul de Vest al bazinului Mării Negre, într-o zonă de trafic maritim comercial şi turistic constant. Portul reprezintă o reîmprospătare a trecutului maritim al zonei, Mangalia având o atestare documentară în materie de navigaţie de peste 1500 de ani.

Pe o lungime de cheu de 3,5 km, Portul Turistic Mangalia este compartimentat pe 4 secţiuni şi o secţiune de marină, dupa cum urmează:

Secţiunea 1 – cheu la -1.0 m, pe o lungime de 297 m cu o platformă de promenadă aferentă, de 6.0 m lăţime pe latura de vest şi o platformă de 13.0 m lăţime pe latura de nord. Marina este prevăzută cu pontoane într-un număr comparabil cu al celor mai mari porturi turistice europene, după cum urmează : 22 locuri pentru nave cu lungimi de 8 m, 22 locuri pentru nave cu lungimi de 9 m, 30 locuri pentru nave cu lungimi de 11 m, 42 locuri pentru nave cu lungimi de 13 m, 20 locuri pentru nave cu lungimi de 15 m, 10 locuri pentru nave cu lungimi de 18 m

Secţiunile 2 si 3 – secţiuni amenajate sub forma unui cheu la -3,0 m, asigură condiţii pentru acostarea ambarcaţiunilor de dimensiuni medii dar şi navelor de croazieră de capacităţi mari. Ca şi pe trosonul 2, amenajarea acestui tronson va asigura condiţii pentru acostarea ambarcaţiunilor de dimensiuni medii, destinate transportului de persoane precum navele de croazieră de capacităţi mari, şi în situaţii excepţionale pescadoarelor, navelor poliţiei de frontieră şi capităniei şi, în general, altor nave care au un pescaj de 2.5 m.

Secţiunea 4 – secţiune amenajată sub forma unui cheu la – 7,0 m destinat acostării navelor de pasageri de mari capacităţi (nave de croazieră de până la 450 locuri).

98

Principalele tipuri de turism practicabil:

- Turismul gastronomic – este reprezentat în zonă de numeroase restaurante tradiţionale, cu specific pescăresc, cu influenţă orientală. La Mangalia şi în staţiunile din sudul litoralului se găsesc preparate specifice bucătăriei dobrogene: ciorbe pescăresti, ciorbă de burtă, marinate din peşte, saramură de crap, peşte la proţap, crap umplut, cârnaţi de oaie, miel la proţap, chebab, chefir, baclavale, sarailii, dulciuri.

- Turismul istoric- prin posibilitatea de vizitare a numeroase obiective de patrimoniu cultural, construit etc.

- Turismul nautic– a devenit recent o componentă reprezentativă pentru municipiul Mangalia, prin amenajarea din fonduri europene prin intermediul Programului Phare CES 2004 –Proiecte Mari de Infrastructura Regională, a unui port turistic de anvergură, singurul port turistic la Marea Neagră din România, care beneficiază de fonduri din partea Uniunii Europene pentru amenajări la standarde tehnice şi de calitate europene, care îi vor permite includerea în cele mai prestigioase reţele de porturi turistice mediteraneene şi la Marea Neagră.

- Turismul de recreere și divertisment – este reprezentat de oportunităţile în vederea evidenţierii potenţialului turistic al zonei. Principalele acţiuni culturale demarate şi organizate de municipalitate în ultimii ani, care au atras interesul turiştilor şi nu numai, devenite deja tradiţionale sunt: Festivalul Mangalia, Festivalul Internaţional “Zile şi Nopţi de Literatură”, “Dobroge mândră grădină”, “Liberty parade”, “Lumina de la Malul Mării”.

- Turismul de litoral dezvoltat în zona se datorează avantajelor oferite de factori naturali precum:

– clima continentală, moderată, cu influenţă pontică, temperatura medie anuală 11.3 grade C (ianuarie 0 grade C, iulie 22 grade C). Faptul că plaja întinsă pe toată lungimea litoralului este orientată către est garantează maxima expunere la razele ultraviolete, cu soare continuu 12 ore pe zi vara. Aerul este bogat ionizat, plin de aerosoli marini, datorită valurilor marine şi brizei. – marea care prezintă salinitate bună pentru organismul uman (16 g/l) nu produce iritaţii ochilor. Temperatura medie a apei în plin sezon 21-23 grade C. Lipsa mareei şi a valurilor mării la ţărm, adâncimea graduală a apei, elimină pericolele pentru copii şi pentru cei care nu ştiu să înoate.

– plajele formate numai din nisip foarte fin sau de granulaţie medie, destul de largi, lipsite în general de stânci.

- Turismul de afaceri – reprezentat prin existența hoteluri în incinta cărora se află atât săli de conferinţe cât şi săli expoziţionale care se constituie într-o ofertă concretă pentru organizatorii unor evenimente de anvergură pe segmentul turismului de afaceri şi nu numai.

- Turismul balnear - Mangalia este cunoscută din cele mai vechi timpuri pentru efectul curativ al izvoarelor sale termale, aici fiind tratate numeroase afecţiuni, de mare succes fiind tratamente care au la bază factori naturali de cură, precum: apa mării, nămol sapropelic extras din Lacul Techirghiol, ape mezotermale sulfuroase, bioclimat marin bogat în aerosoli salini. Compoziţia resurselor minerale reprezintă un alt avantaj al zonei în sensul că nămolul sapropelic extras din Lacul Techirghiol conţine 70.2 la sută apă; ape mezotermale la 21-22oC; apă de mare cu mineralizare de 15,5g o/oo. Ca tipuri de proceduri TERAPEUTICE renumite pentru efectul lor spectaculos sunt: hidroterapie, kinetoterapie, termoterapie (băi sulfuroase, băi de nămol, băi de plante, băi galvanice,

99

gimnastică medicală, gimnastică în piscina cu apă de mare sau cu apă sulfuroasă, duş subacval, împachetări cu nămol sau cu parafină, masaje uscate sau cu nămol), “Cura geriatrică” (pell – amar, gerie-royal, produse gerovital, acupunctură, infiltraţii cu “boicil” şi “aflutop”).

Activitatea turistică:

- În prezent activitățile turisitice sunt concentrare în special pe turismul sezonier, estival și pe turismul balnear; cu toate ca există o infrastructură de primire și de cazare a turiștilor și extinderea acesteia este continuă, numărul de înnoptări este în scădere. Între anii 2000 și 2010, conform statisticilor preluate de la Institutul Național de Statistică, numărul total de unități de cazare a crescut cu 25%, de la 203 în anul 2000 la 252 în anul 2009, în timp ce capacitatea de cazare a scăzut cu 22,04% de la 12250 în anul 2000 la 9550 în anul 2009, acest fenomen datorânduse degradării și scoaterea din uz a unităților de cazare vechi. Proporțional cu scăderea capacității de cazare, numărul de înnoptări a scăzut de asemenea în perioada 2000-2009 cu 28,27%, de la 2044617 la 1466544.

- Un aspect relevant pentru funcționarea și dezvoltarea turismului în Mangalia este Procentul de ocupare a locurilor – zile de cazare în structurile de cazare existente, care a rămas constant în jurul mediei de 42%. Raportat la durata sezonului estival de 6 luni și considerând un grad de ocupare al unităților de cazare de 60% în această perioadă, rezultă un procent de ocupare de 20% din totalul de 42% existent, datorat acestei perioade și a turismului sezonier, estival. Diferența rămasă de 22% reprezintă activități turistice rezultate din turismul balnear, itinerar, de afaceri și de tranzit, sectoare ale turismului cu un potențial ridicat de dezvoltare, care în prezent există din inerție, existând puține facilități turistice specilizate pentru aceste sectoare.

Capacitatea de cazare și numărul de turiști:

Din punct de vedere al structurilor de cazare turistică, raprtat la anul 1990 se înregistrează o descreștere a acestora (cu o ușoară creștere înregistată până în anul 2010):

Anul 1990

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2010

Anul 2015

Anul 2016

Anul 2017

UM: Numar

Total 286 203 238 309 161 177 247

Hoteluri 110 110 116 117 92 88 90

Hosteluri : : 3 7 10 9 8

Hoteluri apartament : : : 1 1 1 1

Moteluri : : : 1 : : :

Vile turistice 165 64 82 145 45 43 42

Bungalouri : : 19 16 5 29 100

Campinguri 10 6 6 6 4 3 2

Casute turistice : : 6 6 2 2 3

Pensiuni turistice : : 6 10 2 2 1

Din punct de vedere al structurilor de primire turistică, la nivelul global al U.A.T. Mangalia se

observă o scădere substanțială a acestora, comparativ cu anul 1990 (categoria hoteluri,, vile

turistice, pensiuni) și apariția unor noi forme de structuri turistice (hosteluri, hoteluri apartament,

moteluri, bungalouri, căsuțe și pensiuni).

100

0

50

100

150

200

250

300

350

Anul 1990

Anul 2000

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Anul 2016

Principalele structuri turistice care au înregitrat descreșteri sunt: hotelurile, vilele turistice, campingurile, în timp ce a crescut numărul hosteluri și bungalourilor (2016).

Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri

de primire turistica, judete si localitati

Anul 2016

Numar locuri‐zile

Total 3199423

Hoteluri 2956563

Hosteluri 29904

Moteluri 10688

Vile turistice 75448

Bungalouri 6696

Campinguri 111296

Casute turistice 5332

Pensiuni turistice 3496

Segmentele cele mai bine reprezentate din punct de vedere al stucturilor turistice sunt hotelurile (37%), bungalurile (41%), vilele turistice (17%).

101

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica, judete si localitati

Anul

1990

Anul

2000

Anul

2010

Anul

2015

Anul

2016

UM: Locuri

Total 57623 51444 51663 33696 32316

Hoteluri 39804 38828 38506 28436 28228

Hosteluri : : 310 403 365

Hoteluri apartament : : 48 48 48

Moteluri : : 26 : :

Vile turistice 2869 769 2467 945 811

Bungalouri : : 624 60 156

Campinguri 12024 9231 8286 3650 2554

Casute turistice : : 1150 116 116

Pensiuni turistice : : 246 38 38

Se observă o descreștere a capacități ide cazare turistică aproximativ cu 50%, cu precădere după

2010, mai ales pentru numrul locurilor de cazar în hoteluri, vile turistice și bungalouri.

Se observă o creștere a numărulu ide sosiri turistice în intervalul 2001- 2016 (cu o scădere

înregistrată în 2010).

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, pe judete si localitati

Anul 2001 Anul 2010 Anul 2016

UM: Numar persoane

Total 267039 210722 332437

Hoteluri 251373 195224 316050

Hosteluri : 567 2836

Hoteluri apartament : 74 :

102

Moteluri : 1083 1833

Vile turistice 2227 4936 7566

Bungalouri 1269 : 1315

Campinguri 8970 8108 1611

Casute turistice 3200 345 361

Pensiuni turistice : 385 865

103

104

Turismul are un varf in lunile iulie si august, sezonul fiind unul relativ scurt. In lunile iunie si septembrie se inregistreaza un numar al innoptarilor superior celorlalte luni, dar mult inferior celui din iulie‐august

Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, judete si localitati, pe luni

Tipuri de

structuri de

primire

turistica

Luni

ian2016 febr 2016 martie

2016

aprilie

2016

mai

2016

iunie

2016 iulie 2016

August

2016

septembrie

2016

Oct

2016

Noi

2016

dec

2016

UM: Numar

Total 1367 1726 2667 5939 30746 159024 551973 665323 144506 22037 13199 5184

105

4.1.7. INFRASTRUCTURA (CAI DE COMUNICATIE SI RETELE EDILITARE)

INFRASTRUCTURA DE COMUNICAȚIE

Infrastructura rutieră

Reţeaua de transport şi circulaţie rutieră este puternic dezvoltată, municipiul fiind străbătut de

la Nord la Sud de DE87 şi de la Est la Vest de Dj391 și Dj392. Reţeaua de circulaţie rutieră este

completată de drumurile comunale de importanţă locală ce permit accesul către zonele

extravilane ale municipiului. Infrastructura rutieră are o lungime de 80 km. Circulaţia feroviară se

desfăşoară pe magistrala CF Constanta-Mangalia cu staţie în Gara Mangalia. Zona industrială a

municipiului beneficiază de racord la magistrala de cale ferată, permiţând efectuarea de

transporturi feroviare.

Nodul rutier cel mai apropiat de Mangalia este cel al Constantei – drum care se

intersecteaza cu E60 – Urziceni – Slobozia – Constanta; E 87 – Tulcea – Constanta,

Drumul National Calarasi – Ostrov – Constanta. Retelele de drumuri ce converg municipiului

Mangalia sunt:

DN 39 – traverseaza orasul indreptandu‐se spre Bulgaria, prin localitatile Vama Veche si 2

Mai, traversand podul peste lacul Mangalia. Soseaua are 2 benzi pe sens si o parte

carosabila de 14 m.

DJ 391, Albesti‐Negru Voda;

D J 392 – Pecineaga – Amzacea, 1 banda pe sens si parte carosabila de 7m - acest drum

preia din fluxul rutier spre litoralul de la Techirghiol, si Medgidia.

Structura tramei stradale este neierarhizată, existand zone cu diferite tipologii: trama stradala

ortogonala în zonele de locuire individuala din vestul localității, trama stradala rezultata din

dezvoltarea în timp a localității în zona centrala, modificata prin interventiilede insertie a locuirii

colective și de realizare a zonei centrale şi zonele în care au fost elaborate Planuri Urbanistice

Zonale, trama a fost gândită punctual pentru fiecare ansamblu rezidenţial, subdimensionată, în

prezent având îmbrăcăminte temporară de pământ.

O difuncţie majoră a sistemului de circulaţii rutiere şi feroviare o reprezintă gestionarea

intersecţiilor rutiere. Datorită fluxului mare de vehicule şi actuala gestiune a intersecţiilor rutiere se

produc ambuteiaje. Intensitatea traficului rutier şi poziţionarea lui vis-à-vis de teritoriul intravilan al

localităţii au determinat un rol negativ al acestuia ca element restrictiv în dezvoltarea şi

funcţionarea localităţii.

106

Infrastructura feroviară

Sistemul de circulații feroviare reprezintă un element cu influență bivalentă în cadrul municipiului Mangalia. Datorită existenței magistralei feroviare M800 care leagă municipiul Mangalia de municipiul Constanța și mai departe capitala București, orașul se bucură de o accesibilitate feroviară ridicată.

Aici a fost construita una din cele mai vechi magistrale de cale ferata: Constanta‐

Cernavoda. In perioada estivala, CFR suplimenteaza numarul de trenuri care asigura

transportul calatorilor. In prezent la Mangalia se ajunge pe magistrala 8 si cele doua poduri

de la Fetesti si Cernavoda. De la Medgidia se desprind 2 rute de calatorie: spre Negru Voda

(de unde continua in bulgaria) si spre Tulcea.

Pe langa traficul de calatori, CFR asigura legatura cu alte puncte importante ale

municipiului: Portul militar, portul comercial si santierul naval.

Teritoriul administrativ este deservit de urmatoarele linii ferate si statii CF:

- Magistrala feroviară Constanța-Mangalia;

- Gara Mangalia

- Halta Neptun

Magistrala M800 intră în teritoriul administrativ al municipiului Mangalia dinspre municipiul Constanța ieșind ulterior în comuna Limanu și având punctul terminus Șantierul și Portul Naval Daewoo.

Prin intermediul circulației feroviare există o alternativă durabilă a circulației rutiere de pasageri și industriale - de transport de marfă. Se poate afirma că sistemul de circulații feroviare reprezintă coloana vertebrală a activităților industrial-navale existente în municipiul Mangalia datorită racordului direct al șantierului naval la magistrala M800 și datorită capacității ridicate de transport

Intersecțiile succesive ale circulațiilor rutiere și feroviare și dificultatea deosebită de a le gestiona au dat naștere unor situații deosebite reflectate sub forma de puncte de aglomerare a circulațiilor rutiere și pietonale.

Infrastructura maritima

In municipiul Mangalia activitatile comerciale si turistice portuare sunt printre cele mai

importante surse de venit ale populatiei. Portul comercial Mangalia este situat la 45 km sud

de Constanta si dispune de utilaje si ateliere pentru reparatiile utilajelor portuare. Accesul

marfurilor catre port este posibil atat pe cale rutiera prin soseaua Constanta – Mangalia –

Vama Veche – Bulgaria‐ Turcia, cat si pe linia ferata.

Portul comercial are o lungime de 400 m, o adancime la cheu de 7,5 m, macarale cu

putere de ridicare la cheu de 6.3 tone, este dotat cu instalatii care asigura incarcarea

navelor cu cereale in flux continuu, spatii de depozitare acoperite, avand suprafata de 4300

mp, si spatii de depozitare descoperite cu suprafata de 15 000mp.

Portul turistic Mangalia este amplasat in partea de sud a municipiului Mangalia, la nord

de portul comercial, in imediata apropiere a unei portiuni de plaja.

107

Mangalia Marina este un port turistic situat pe ţărmul de Vest al bazinului Mării Negre, într-o zonă de trafic maritim comercial şi turistic constant. Portul reprezintă o reîmprospătare a trecutului maritim al zonei, Mangalia având o atestare documentară în materie de navigaţie de peste 1500 de ani.

Pe o lungime de cheu de 3,5 km, Portul Turistic Mangalia este compartimentat pe 4 secţiuni şi o secţiune de marină, dupa cum urmează:

Secţiunea 1 – cheu la -1.0 m, pe o lungime de 297 m cu o platformă de promenadă aferentă, de 6.0 m lăţime pe latura de vest şi o platformă de 13.0 m lăţime pe latura de nord. Marina este prevăzută cu pontoane într-un număr comparabil cu al celor mai mari porturi turistice europene, după cum urmează : 22 locuri pentru nave cu lungimi de 8 m, 22 locuri pentru nave cu lungimi de 9 m, 30 locuri pentru nave cu lungimi de 11 m, 42 locuri pentru nave cu lungimi de 13 m, 20 locuri pentru nave cu lungimi de 15 m, 10 locuri pentru nave cu lungimi de 18 m

Secţiunile 2 si 3 – secţiuni amenajate sub forma unui cheu la -3,0 m, asigură condiţii pentru acostarea ambarcaţiunilor de dimensiuni medii dar şi navelor de croazieră de capacităţi mari. Ca şi pe trosonul 2, amenajarea acestui tronson va asigura condiţii pentru acostarea ambarcaţiunilor de dimensiuni medii, destinate transportului de persoane precum navele de croazieră de capacităţi mari, şi în situaţii excepţionale pescadoarelor, navelor poliţiei de frontieră şi capităniei şi, în general, altor nave care au un pescaj de 2.5 m.

Secţiunea 4 – secţiune amenajată sub forma unui cheu la – 7,0 m destinat acostării navelor de pasageri de mari capacităţi (nave de croazieră de până la 450 locuri).

Directiile de dezvoltare a activitatii portuare sunt urmatoarele: generarea unor activitati de

productie in vederea depasirii fazei de transport, transit si depozitare a marfurilor; si

delimitarea unei zone industriale complexe.

Infrastructura aeriana:

Cel mai apropiat aeroport al municipiului Mangalia este la 70 km departare – aeroportul

international Mihail Kogalniceanu. De pe Aeroportul Tuzla se efectuează aproape zilnic

zboruri offshore în Marea Neagră pentru diferiți beneficiari care operează în largul

platformei continentale a României, deservind platforme de foraj marin și vase. De

asemenea, servicii de evacuare medicală offshore, disponibile non‐stop, prin misiuni de zbor

efectuate atât ziua cât și noaptea în condiții de siguranță. Zborurile offshore sunt efectuate

cu elicoptere care reprezintă vârful tehnologiei în transportul deasupra mării.

TRANSPORTUL ÎN COMUN

Transportul în comun între Mangalia și stațiunile componente precum și localitățile învecinate

se realizează prin sistemul de microbuze și autobuze/ autocare în sistem privat. În sezonul

estival există și serviciul de minicar/ titicar care fsace legătura între stațiuni.

108

ALIMENTARE CU APĂ

Lucrarile edilitare de importanta majora pentru municipiul Mangalia sunt:

a) digurile – cu rol de a dispersa energia valurilor, de a stopa eroziunea plajelor, si de a delimita si mentine anumite zone de plaje. In municipiul Mangalia avem digul de larg al portului Mangalia si digul nr. 1 care protejeaza zonele de plaja si digurile 2 si 3 – tot cu rol de protectie. Mai gasim de asemenea digurile din Neptun (2 diguri debarcader, unul perpendicula pe mal, de 20 m lungime, iar celalalt in forma de L de 200 m lungime), Olimp( 4 diguri de 20 m lungime, paralele cu malul pentru acostarea vaselor), Saturn (5 diguri in forma de T care creaza felii de plaja de 35‐40 m), Venus (3 diguri de protectie a plajelor), Aurora (3 diguri de protectie a plajelor) si Jupiter (5 diguri de aparare a plajelor).

b) Bazinele de apa din: Balta Mangalia – localizat intre Saturn si Venus, care a fost indiguita cu scopul protejarii plajei dintre cele doua statiuni si pentru conservare namolului de turba folosit la tratamentul anumitor boli reumatice. Balta comunica cu marea prin intermediul unui stavilar si a unei conducte de descarcare. Au fost dezvoltate proiecte din fonduri nerambursabile pentru realizarea unor bazine cu apa mezotermala, care sa fie puse la dispozitia turistilor. In aceasta categorie se mai gaseste si lacurile Venus – amenajat din taluz neierbat si Neptun (1 si 2) ‐ amenajate din trotuar din beton, ambele avand scop de agrement. Au fost implementae proiecte care prevad amenajarea acestor lacuri si transformarea lor in lacuri pentru sporturile nautice. Mai gasim lacul Tatlageac – amenajat prin accesarea de fonduri nerambursabile cu scop piscicol, cu diguri de pamant si piatra, precum si cu statii de pompare si guri de evacuare.

c) Resurse de apa potabila – obtinuta prin foraje de adancime (100‐150m). In municipiul Mangalia sunt 8 surse de apa (Pecineaga, Dulcesti, Tatlageac, Neptun, Albesti 1 si 2, Cotu Vaii, Vartop) asigurand un debit de circa 4520 mc/h. In acest fel este asigurat necesarul populatiei, a turistilor si a agentilor economici. Singura sursa de apa din cele prezentate anterior care este una sulfuroasa si detine statie de desulfuralizare este sursa Neptun. Dupa tratare, apa indeplineste caracteristicile apei potabile, conform prevederilor STAS 1342/91. Celelalte surse de apa indeplinesc conditiile STAS 1342/91 fara a avea nevoie de alte proceduri inafara de clorinare.

d) Irigatii: aceste tipuri de lucrari exista in dreptul statiunilor turistice si in partea de vest a Mangaliei si provin din sursa de apa a municipalitatii, trimisa prin pompare catre canalele de irigatii.

Alimentarea cu apă a oraşului se realizează din sistemul Mangalia, care asigură apă potabilă în

oraş şi în staţiunile turistice aparţinătoare, precum şi în localităţile 23 August, Albeşti, Dulceşti,

Pecineaga, Moşneni, Limanu, 2 Mai şi Vama Veche. Populaţia alimentată cu apă prin sistem

centralizat este de cca. 55.902 persoane.

Sursa de apă a sistemului este apa subterană, captată prin puţuri de adâncime (100 – 150m)

care are un debit total de 6.930 m3/h (1.925 l/s), distibuit astfel:

Pecineaga – 8 puţuri forate cu capacitate 640 m3/h;

Dulceşti – 13 puţuri forate cu capacitate 1.285 m3/h;

Tatlageac – 6 puţui forate cu capacitate 715 m3/h;

109

Neptun – 10 puţuri forate cu capacitate 720 m3/h;

Albeşti I – 15 puţuri forate, cu capacitate 2.025 m3/h;

Albeşti II – 4 puţuri forate, cu capacitate 380 m3/h;

Cotu Văii – 5 puţuri forate, cu capacitate 540 m3/h;

Vârtop – 5 puţuri forate, cu capacitate 625 m3/h.

Debitul total prelevat asigură necesarul de apă pentru populaţie, staţiuni turistice şi agenţii

economici, astfel:

Pecineaga, Dulceşti, Tatlageac - alimentează staţiunile turistice;

Albeşti I + II, Cotu Văii, Vârtop - alimentează oraşul, şantierul naval şi parţial staţiunea Saturn;

Neptun - poate alimenta staţiunile şi oraşul, funcţie de necesităţile consumatorilor. Apa captată din această sursă este apă sulfuroasă, care după un proces de desulfurizare, capătă proprietăţi potabile care o înscriu în prevederile normelor în vigoare. Înainte de distribuire către consum apa este şi clorinată.

Sursele de apă asigură necesarul urban al zonei Mangalia în procent de 100%, iar populaţia este

servită cu apă în întregime.

Aducţiunile de apă de la surse la complexele de înmagazinare-tratare ale oraşului (Tatlageac şi

Mangalia) au conductele din oţel şi PREMO şi diametre cuprinse între 400 – 800mm.

Complexul Tatlageac primeşte apă brută de la sursele:

Pecineaga printr-o conductă de oţel cu Dn=500mm;

Dulceşti printr-o conductă de oţel cu Dn=400mm;

Tatlageac printr-o conductă din PREMO cu Dn=600mm;

Costineşti printr-o conductă din PREMO cu Dn=600mm.

Între complexele Tatlageac şi Mangalia există două conducte: o conductă de oţel cu Dn=500mm,

care este vechea aducţiune a oraşului în care pompează şi sursa de apă Neptun, în funcţie de

necesităţile oraşului, şi o conductă din PREMO cu Dn=600mm, care alimentează staţiunile

Venus, Jupiter, Saturn, cu posibilitatea circulaţie cu dublu sens a apei pe conductă.

Între captarea Cotu Văii şi complexul de apă Albeşti există o conductă de aducţiune din oţel cu

Dn=400mm, iar de la complexul Albeşti la rezervoarele Mangalia sunt două conducte din PREMO

cu Dn=600mm şi Dn=800mm. De la complexul Albeşti până la rezervoarele Limanu (2x1.000m3)

există o conductă de aducţiune din oţel cu Dn=400mm, iar de la staţia de pompare Mangalia

până la complexul Limanu există o conductă Dn=500mm, care traversează partea de vest a

lacului Mangalia. De la rezervoarele Limanu (2x1000m3) către şantierul naval Mangalia pleacă trei

conducte din oţel, cu diametre de 850mm, 850mm şi 400mm.

Înmagazinarea apei se realizează astfel:

complexul Tatlageac, se află la aproximativ 8,0km nord de oraş, în zona sursei de apă cu acelaşi nume. În principal acesta deserveşte staţiunile turistice Neptun, Olimp, Cap Aurora, Jupiter, Venus şi parţial Saturn. Capacitatea totală a rezervoarelor este de 22.300m3, distribuită

110

în: rezervoare cu capacitatea de 2x10.000m3, 2x1.000m3 şi un castel de apă de 300m3. Complexul este dotat cu două staţii de pompare apă pentru un debit 7.150m3/h.

complexul Mangalia, se află la cca. 1,5km în vestul oraşului şi asigură apă pentru oraş, parţial staţiunea Saturn, rezervoarele Limanu (2x1.000m3) şi unităţile industriale din partea de vest a oraşului. Capacitatea totală de înmagazinare a complexului este de 13.100m3 şi este distribuită astfel: 2x5.000m3, 1x2.000m3, 2x500m3 şi un castel de apă de 100m3. Complexul are două staţii de pompare a apei pentru un debit de 2.470m3/h;

staţia de desulfurizare de la Neptun, are o capacitate de înmagazinare de 2.000m3 şi o staţie de pompare a apei pentru un debit de 150 l/s, care are conducta de refulare branşată la aducţiunea Tatlageac – Mangalia;

complexul Albeşti, are un rezervor tampon cu capacitatea de 1.000m3, din care se pompează apă în rezervoarele Limanu şi la camera de punere sub presiune;

rezervoarele de la Limanu, 2x1.000m3 sunt alimentate de la sursa de apă Albeşti şi din complexul de înmagazinare – pompare Mangalia.

Distribuţia apei potabile se face printr-o reţea cu o singură zonă de presiune, având în vedere

că terenul oraşului şi al staţiunilor aparţinătoare are variaţii de cotă între 5,0 – 30,0m. Reţeaua

este comună pentru uzul menajer şi cel industrial al oraşului. Pentru irigaţii apa necesară este

prelevată din sistemul zonal şi distribuită prin reţea separată.

Reţeaua de apă potabilă a oraşului este din oţel şi fontă, iar conductele secundare din

azbociment. Distribuţia apei potabile în oraş şi în staţiunile turistice aparţinătoare se realizează

astfel:

în oraş este distribuită de la complexul Mangalia prin trei conducte cu diametre de 250mm, 500mm şi 600mm. În oraş reţeaua este inelară şi acoperă toate străzile, are diametre de 80-100-150-250-400-500mm, este din tuburi de oţel şi azbociment. Reţeaua este veche, în centrul oraşului fiind realizată de peste 30 de ani, din această cauză sunt avarii dese cu întreruperi ale alimentării cu apă a populaţiei şi unităţilor industriale;

staţiunile turistice sunt alimentate de la complexul Tatlageac astfel: Neptun-Olimp prin două conducte de 400mm (fontă de presiune) şi 600mm (oţel) şi Venus - Jupiter - Saturn printr-o conductă de 600mm (PREMO - amplasată paralel cu DN 39). În Saturn această conductă se racordează cu conducta de apă de la complexul Mangalia. În staţiuni reţeaua este inelară, are diametre între 80 – 500mm şi este echipată cu hidranţi de incendiu exterior şi cămine de vane pentru izolare în caz de avarie.

Conductele de apă care alimentează zona Mangalia au o lungime totală de 126,0km, din care

97,0km sunt reţele de distribuţie amplasate pe străzi.

CANALIZARE

Canalizarea apelor uzate din municipiul Mangalia şi din staţiunile turistice aparţinătoare se

realizează în sistem divizor.

Apele uzate menajere sunt colectate printr-o reţea de canale care le dirijează către bazinele unor

staţii de pompare pentru ape uzate, din care prin conducte de refulare şi colectoare principale

111

ajung în staţia de epurare. După o epurare mecano – biologică apele epurate sunt deversate în

Marea Neagră.

Apele pluviale sunt captate prin guri de scurgere şi sunt dirijate printr-o reţea de canalizare către

Marea Neagră. Descărcarea în emisar se face prin mai multe guri de evacuare, funcţie de relieful

şi configuraţia terenului.

Reţele de canalizare a apelor uzate menajere au lungimea totală de 65,2km, din care 32,0km

este lungimea reţelei din municipiul Mangalia, iar 33,2km este lungimea reţelelor din staţiuni.

Canalizarea menajeră în Mangalia acoperă o mare parte din străzile principale ale oraşului,

zonele cu blocuri de locuinţe şi partea de nord – vest (către fabrica de in) unde se găsesc numai

locuinţe cu parter. Reţelele de canalizare sunt din azbociment, beton şi PREMO şi au diametre

între 25 – 80cm. În partea central şi de sud a oraşului canalizarea menajeră funcţionează

gravitaţional, iar în partea de nord şi est prin pompare, şi anume:

în nord prin intermediul staţiei de pompare SPU 1 (oraş);

în est, până la hotel Mangalia, prin intermediul staţiei de pompare SPU 10.

Staţiunile turistice au reţele de canalizare din azbociment, beton şi PREMO şi diametre între 25 –

60cm. Datorită reliefului apele uzate colectate sunt pompate către staţia de epurare a oraşului.

Din staţiunea Saturn reţeaua de canalizare se descară în staţia SPU 4, iar cele din staţiunea

Venus în staţiile SPU 7 şi SPU 3. Staţiunea Jupiter evacuează apele uzate prin staţia SPU 5 şi

prin alte două staţii mai mici. Staţiunile Neptun şi Olimp evacuează apele uzate prin staţiile SPU

1, SPU 6 şi SPU 9.

Printr-un colector principal din PREMO, cu diametrul de 60cm, cu traseu paralel cu DN 39 şi cu

punct incipient în zona barierei Mangalia, apele uzate din staţiuni sunt dirijate către staţia

principală de pompare SPU 2, de unde sunt pompate în staţia de epurare a oraşului. Reţeaua de

canalizare menajeră funcţionează la parametrii proiectaţi.

Canalizarea pluvială are o lungime totală de 49,6km, din care 21,5km reprezintă reţeaua din oraş,

iar 28,1km reţeaua din staţiuni.

În oraş, apa pluvială este evacuată în Marea Neagră prin două colectoare principale:

colectorul din zona centrală şi cea de sud are dimensiuni şi secţiuni de Dn40cm, ov 60/90 -70/105cm, clopot 160/101 – 170/210cm;

colectorul din zona de nord are diametre şi secţiuni de Dn 40 – 60cm, ov 70/105 – 80/120cm.

În staţiunile turistice reţeaua pluvială este realizată în fiecare staţiune, având diametre cuprinse

între Dn 30 – 80cm şi descărcări în lacurile din apropiere (staţiunile Venus, Saturn, Neptun) sau

în Marea Neagră. În celelalte staţiuni reţeaua pluvială nu funcţionează corespunzător, cauza fiind

înfundarea unor receptori din staţiune şi a gurilor de scurgere în emisari.

Staţiile de pompare – conducte de refulare

Având în vedere suprafaţa mare pe care o deserveşte reţeaua de canalizare şi relieful cu

denivelări de până la 30m, nu este posibilă asigurarea curgerii gravitaţionale a apei colectate

112

către staţia de epurare. În consecinţă, reţeaua este echipată cu staţii de pompare a apelor uzate,

după cum urmează:

mun. Mangalia: SPU1, conductă Dn 250mm, PEAD refulează în Dn 40cm, din beton; SPU10, 2Dn 300mm, oţel refulează în Dn 600mm, PREMO;

Saturn: SPU4, Dn 250+350mm, azb. refulează în Dn 600mm, PREMO;

Venus: SPU7, Dn 300mm, oţel refulează în SPU3; SPU 3, Dn 400mm oţel +250mm azb. refulează în Dn 600mm, PREMO;

Cap Aurora: SPU8, 2Dn 250mm, oţel, refulează în Dn 600mm, PREMO;

Jupiter: SPU5, 2Dn 300mm, oţel, refulează în Dn 600mm, PREMO;

Neptun: SPU9, Dn 250mm, oţel, refulează în Dn 30cm, beton; SPU1, Dn 350mm+200mm, fontă, refulează în Dn 600mm, PREMO;

Olimp: SPU6, 2Dn 400mm, oţel, refulează în Dn 600mm, PREMO.

Staţia de epurare se află în partea de sud a oraşului şi deserveşte oraşul şi staţiunile turistice.

Are capacitate instalată de 900 l/s şi funcţionează la capacitatea de 166,33 l/s, cu două trepte de

epurare - mecanică şi biologică. Apa epurată se deversează în Marea Neagră printr-o conductă

de 800mm diametru. În zona industrial, la fostul ICPIL există o staţie de pompare care nu

funcţionează, pentru că nici unitatea nu mai funcţionează.

Şantierul naval Mangalia are sistem de canalizare apă uzată (menajeră şi pluvială) propriu.

Reţelele de apă menajeră şi pluvială deservesc unităţile din incintă, apele uzate menajere sunt

pompate printr-o conductă de refulare pozată paralel cu DJ spre Limanu către staţia de epurare

proprie, cu o capacitate de 20 l/s şi două trepte de epurare, mecanică şi biologică, amplasată pe

partea dreaptă a drumului. Emisarul staţiei de epurare este lacul Mangalia. În prezent această

staţie nu funcţionează.

INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE, GAZE NATURALE

Municipiul Mangalia este compus din oraşul propriu-zis, precum şi din staţiunile turistice – de la nord la sud: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn.

Mangalia este oraşul turistic românesc situat la cea mai sudică latitudine, aceeaşi cu a staţiunilor mediteraneene Nisa, Monaco, San Remo, dar nu beneficiază de acelaşi climat.

Conform SR 1907-1 / 1997 „Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul” Municipiul Mangalia este amplasat în zona climatică I, temperatura de calcul pentru încălzire fiind t exterior = – 12oC, şi în zona eoliană II, viteza convenţională a vântului de calcul în localităţi fiind 5,0 m/s.

Până în anii 1957-1958 oraşul Mangalia nu a beneficiat de un sistem modern de asigurare a energiei termice. La mijlocul anilor '60 s-au pus bazele sistemului centralizat de încălzire cu centrale termice de cuartal şi individuale.

In zona de nord a Municipiului apa caldă menajeră se prepară folosind panourile şi staţiile solare, funcţionând numai în sezonul estival. Există, de asemenea, un număr de centrale termice funcţionând pe combustibil lichid.

113

Alimentarea cu energie termică a consumatorilor urbani, a celor turistici şi balneari şi industriali din Municipiul Mangalia şi, de asemenea, a celor din sectorul industriei şi serviciilor se realizează astfel:

a) – în sistem de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) prin sistemul de centrale termice de cuartal alimentate pe combustibil lichid – pentru blocurile de locuinţe tip condominiu. Din datele privind serviciile publice de alimentare cu energie termică, la SACET, la Mangalia erau racordate un număr de 6638 apartamente la 31.01.2008, valoarea crescând la 6664 la 31.01.2009, 6781 la 31.01.2010 şi 7276 la 31.01.2011.

b) – pe data de 26 iulie 2013 s-a inaugurat prima centrală termică de cuartal din Mangalia (CT 9) funcţionând pe gaze naturale

c) – cu centrale individuale funcţionând pe combustibil lichid sau gaz petrolier lichefiat (GPL) pentru clădirile de utilitate publică şi hotelurile balneare cu baze de tratament aferente şi unele vile şi hoteluri turistice, (tot pe data de 26 iulie 2013 s-a inaugurat şi introducerea gazelor naturale la centrala termică a Scolii Gimnaziale nr. 2 din Mangalia)

d) – în sistem de alimentare individuală (de cele mai multe ori electric, dar şi cu butelii de aragaz sau chiar cu combustibil solid) pentru consumatorii din apartamentele din blocuri debranşate de la SACET,

e) – pentru consumatorii casnici din clădirile individuale încălzirea se face preponderent cu combustibil solid, dar şi cu combustibil lichid sau GPL.

f) – prepararea hranei la consumatorii individuali se face, aproape în totalitate, cu butelii de aragaz.

g) – la unităţile turistice, prepararea hranei se face cu energie electrică sau cu GPL, unde există această posibilitate.

Din datele Recensămintelor din 1992, respectiv 2002, rezultă că proporţia locuinţelor dispunând de încălzire prin surse centralizate sau prin centrale termice în Municipiul Mangalia a scăzut de la 9706 (75,9%) în 1992 la 9055 (59,5%) în 2002. In anul 2007 sistemele centralizate erau utilizate de circa 70% din populaţie.

Conform „Planului integrat de dezvoltare urbană – MANGALIA – dezvoltare urbană durabilă la malul mării”, Municipiul Mangalia dispune de un sistem centralizat de alimentare cu energie termică (SACET) bazat pe un număr de 28 centrale termice, prezentate mai jos:

Denumire CT Amplasare Observaţii CT 1 Str. Republicii Centrul român de afaceri CT 3 Bd. 1 Decembrie 1918 CT 6 Str. Albatros CT 7 Str. Portului CT 8 Str. Rozelor / str. Ion Creangă CT 9 Bd. 1 Decembrie 1918 Prima CT alimentată pe GN

CT 10 Str. Farului / str. Sirenei CT 12 Sos. Constanţei / str. Rozelor CT 16 Str. Vânători

CT Str. Rozelor / str. Matei Basarab CT Zona Portului CT Str. Portului CT Str. Negru Vodă / str. Portului

114

CT Str. Sirenei CT Str. Negru Vodă CT Str. Marei Basarab CT Str. Lavrion CT Str. Banatului CT Parc industrial CT NEPTUN – Hotel Mioriţa CT NEPTUN – Zona hotel Prahova CT NEPTUN – Hotel Prahova CT NEPTUN – Hotel Traian CT NEPTUN – Zona Luna Park CT VENUS – Hotel Brânduşa CT SATURN – Hotel Sirena CT SATURN – Hotel Cleopatra

In zona de nord a Municipiului, în staţiunile Jupiter, Venus şi Cap Aurora nu există centrale termice de zonă care să deservească în perioada rece a anului unităţile turistice, acestea nefiind prevăzute cu instalaţii de încălzire centrală. Apa caldă menajeră se produce în zona nordică a municipiului cu ajutorul panourilor solare şi staţiilor solare, numai în sezonul estival.

In special în perioada de iarnă, panourile solare se sparg sau se descompletează, fiind necesară găsirea unor soluţii locale pentru prepararea apei calde menajere (boilere electrice, boilere cu arzător pe GPL sau pe combustibil lichid).

In ce priveşte panourile solare montate pe terasele blocurilor de locuinţe au fost, în cea mai mare parte desfiinţate, din cauza intervenţiilor dificile pentru reparaţiile sau refacerea hidroizolaţiilor şi termoizolaţiilor la respectivele terase.

Ca sursă alternativă de căldură se foloseşte în special energia electrică, ceea ce poate conduce la deteriorarea instalaţiilor electrice existente la consumatorii casnici.

Totodată, unităţile turistice folosesc pentru prepararea hranei şi energia electrică, fiind astfel mari consumatoare de energie de acest tip. In perioada verii se adaugă şi consumul de vârf al aparatelor (sistemelor) de condiţionare a aerului, ceea ce poate conduce la întreruperi în funcţionare sau chiar la defecţiuni care presupun reparaţii cu perioade mai lungi de oprire a alimentării cu energie electrică.

In ceea ce priveşte utilizarea gazului petrolier lichefiat (GPL), un exemplu pozitiv îl reprezintă centrala termică a Fabricii de confecţii amplasată în nordul Municipiului Mangalia, pe DN 39 Constanţa – Mangalia.

Una din primele centrale termice modernizate a fost CT1 amplasată lângă Centrul român de afaceri „Marea Neagră” (fostul hotel Scala) şi care deserveşte consumatori pe str. Republicii, str. Stefan cel Mare, str. Mihai Viteazu şi Sos. Constanţei.

La nivelul Municipiului Mangalia, căldura şi apa caldă menajeră au reprezentat subiecte sensibile pentru locuitori, în special după anul 2003, când serviciul de furnizare a agentului termic a fost externalizat.

S-a constatat o reducere a funcţionării mergând până la oprire a unor centrale termice care deserveau în principal unităţi economice, din cauza diminuării sau a opririi activităţii productive. Acest fapt a condus la scăderea consumului de combustibil lichid şi implicit la reducerea factorilor poluanţi în zona de sud a Litoralului românesc. Insă, s-a constatat şi o degradare a spaţiilor

115

construite prin neasigurarea temperaturii interioare (de gardă) şi a umidităţii normale, dar şi privarea de căldură şi apă caldă menajeră a consumatorilor casnici branşaţi la aceste surse de căldură.

După situaţia dramatică din iarna 2011-2012, când locuitorii oraşului au fost lipsiţi practic de căldură şi apă caldă, noua conducere a Primăriei, instalată după alegerile din iunie 2012, a decis rezilierea contractului cu firma responsabilă cu furnizarea agentului termic.

Astfel, respectivul serviciu a revenit sub tutela municipalităţii, care a decis înfiinţarea SC GOLDTERM MANGALIA SA, al cărei acţionar unic este Consiliul Local Mangalia. Societatea Goldterm are ca obiect principal de activitate producerea, transportul şi distribuţia energiei termice în Municipiul Mangalia pe bază de licenţe, conform legii.

In octombrie 2012 Goldterm Mangalia SA a solicitat şi primit de la ANRSC licenţa clasa 3 pentru servicul public de alimentare cu energie termică, cu excepţia producerii energiei termice în cogenerare.

Prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 129 / 30.09.2008 a fost aprobată înfiinţarea sistemului de distribuţie a gazelor naturale în Municipul Mangalia şi în staţiunile turistice Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun şi Olimp.

Alimentarea cu gaze se realizează din sistemul conductelor de transport 2 DN 1200 mm şi 1 DN 1200 mm care tranzitează Dobrogea (Isaccea – Cogealac – Medgidia – Negru Vodă) legând Rusia, prin Ucraina şi România, de Bulgaria şi Turcia.

Conducta de transport DN 300 mm, 50 bar Negru Vodă - Pecineaga se ramifică la Pecineaga, o ramură mergând spre Mangalia, iar cealaltă spre Techirghiol – Constanţa.

In zona de vest a Municipiului Mangalia se află amplasată Staţia de reglare – măsurare – predare (SRMP) în care are loc reducerea presiunii de la înaltă la medie şi apoi de la medie la redusă.

Conform Comunicatului de presă al Primăriei Municipiului Mangalia, sistemul de distribuţie a gazelor naturale a fost inaugurat pe 26 iulie 2013, printre primii consumatori racordaţi numărându-se centrala termică CT 9 de pe Bd. 1 Decembrie 1918 şi Scoala Gimnazială nr. 2.

In perioada 2012‐2013 s‐au realizat tronsoanele de alimentare cu gaze naturale si s‐au finalizat demersurile pentru furnizarea de gaze naturale de catre partenerii bulgari. In acest sens s‐a facut bransarea statiunilor turistice, a sistemului de furnizare de energie termica, cartierele rezidentiale si urmeaza sa se mai extinda la consumatorii individuali si agentii economici.

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

Distributia energiei electrice prin linii de 110 kV

In municipiul Mangalia nu se produce energie electrica. Necesarul de energie electrica este asigurat din Sistemul Energetic National prin intermediul a doua statii statii: Mangalia Nord 110/10kV si Mangalia Vest 20/kV.Zona portuara este deservita de a treia statie , a santierului naval (110/20/6kV). Statiunile din zona falezei sunt alimentate din statia de transformare Neptun (110/10kV, 10/20 kV).

Liniile aeriene de 110 kV folosesc conductoare OL-AL 3x185 mmp. Statiile de transformare sunt interconectate la reteaua de 110 kV Constanta - Eforie Nord - Neptun - Mangalia.

116

Distributia energiei electrice prin retele de medie tensiune

Reteaua de medie tensiune (20 kV) este de tip subteran in zonele sistematizate ale municipiului si aeriana in zonele periferice, pozata pe stalpi de beton. Aceasta retea alimenteaza posturile de transformare care, la randul lor, alimenteaza reteaua locala de joasa tensiune . Majoritatea posturilor de transformare sunt independente, amplasate in constructii de zidarie. Uneori posturile de transformare sunt cuplate cu alte constructii, cum ar fi puncte sau centrale termice sau inglobate in acestea. Posturile de transformare sunt legate buclat la reteaua de medie tensiune avand permanent doua posibilitati de alimentare, Gradul de incarcare este de 70%-80%.

Statiunile din Mangalia Nord sunt alimentate din Staţia 110 / 10 kV, 10 / 20 kV Neptun.Din cele doua statii pleaca cabluri de 10 kV ce alimenteaza posturile de transformare situate în statiuni astfel:

a) din statia Neptun pleacă 5 cabluri ce alimenteaza statiunile Olimp şi Neptun , iar din acestea doua cabluri pleacă spre statiunile Jupiter , Aurora şi Venus.

b ) din statia Mangalia Nord pleaca cabluri ce alimentează statiunea Saturn şi fac legatura cu cablurile ce alimenteaza celelalte statiuni. In acest fel posturile din statiuni au alimentare din cele doua statii de transformare. Consumatorii individuali sunt alimentati la joasă tensiune.

Distributia energiei electrice prin retele de joasa tensiune

Reteaua de joasa tensiune existenta in municipiu este de tip subteran (zona centrala si cartierele sistematizate) si aeriana in zonele periferice. Reteaua de iluminat public este separata de cea a consumatorilor casnici.

Reteaua electrica aeriana este pozata pe stalpi de beton, specifici pentru aceasta tensiune. Pe acesti stalpi sunt pozate atat circuitele pentru alimentarea

consumatorilor, cat si cele pentru iluminat public, telefonie si CATV.

Iluminatul public si ornamental, reprezinta una din componentele principale ce

concura la siguranta si satisfactia vizitatorilor zonei de faleza precum si a intregului municipiu.

Reţelele de iluminat public din staţiunile aferente municipiului Mangalia sunt subterane şi folosesc stalpi metalici.Sunt peste 5000 puncte luminoase la o retea de iluminat public de cca 90 km. Iluminatul public este prezent pe majoritatea arterelor din localitate . Sunt utilizate lampi cu vapori de mercur sau sodiu. Retelele de iluminat existente sunt, in marea lor majoritate, cele construite odata cu statiunile.In ultimii cinci ani au fost realizate partial operatiuni de reconditionare a acestora, micsorandu-se frecventa defectiunilor. Cartierul Dobrogea 2 a fost si el dotat cu o retea de iluminat public pozata pe160 stalpi . In staţiunile din sudul litoralului, s-a introdus un nou sistem de iluminat public, modern, la solicitarea turistilor.

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza cu o retea subterana alimentata din trei posturi de transformare - PT 160, PT 154 si PT30 prin intermediul punctelor de aprindere amplasate in vecinatatea posturilor de transformare.

117

TELECOMUNICAȚII

Municipiul Mangalia are o retea telefonica fixa ROMTELECOM ce este racordata la o centrala

telefonica digitala (Siemens) iar staţiunile turistice din Mangalia Nord sunt deservite de centrala

telefonică digitala de la Neptun. Legaturile telefonice intre utilizatori si centralele telefonice se

realizeaza prin canalizatii echipate cu cablu telefonic de cupru si de cablu telefonic pe baza de

fibra optica. Municipiul Mangalia, este racordat la reteaua magistrala de fibra optica a Romaniei

prin intermediul centralei Constanta , nod regional.

In total sunt 4728 abonati telefonici ROMTELECOM, RDS, UPC, mobile.

In domeniul telefoniei mobile in municipiul Mangalia, ca si in statiunile din zona nordica, sunt

prezente principalele societati Orange, Vodafone, Cosmote si RCS-RDS, acestea avand

acoperire 100%.

4.2. IDENTIFICAREA TENDINȚELOR DE DEZVOLTARE

La nivelul municipiului Mangalia se remarcă următoarele tendine de dezvoltare:

- îmbunătățirea infrastructurii la nivelul municipiului și stațiunilor componente

- diversificarea ativităților turistice

- creșterea numărului de turiști

- dezvoltarea sectorului industrial prin companiile de traditie dar si prin noile companii

- atragerea unui numar mai mare de turisti printr-o mai buna promovare

- dezvoltarea sctorului de servicii turistice și de agrement

- cresterea nivelului de trai ai populatiei

- imbunatatirea serviciilor publice oferite populatiei

4.3. ANALIZA SWOT

DEZVOLTARE SPAȚIALĂ‐ MEDIU‐ INFRASTRUCTURĂ

Puncte tari Puncte slabe Infrastructura tehnica de alimentare cu apa, canalizare, aparare impotriva inundatiilor, lucrari hidro‐alimentative alimentare cu energie electrica si termica in stare de functionare; Dimensiunile retelelor permit furnizarea agentilor in conditii optime; Numar mare de abonati la conexiuni telefonice; Retele de telecomunicatii extinse; Servicii de telefonie mobila cu acoperire pe tot teritoriul; Servicii de curierat prezente in intreg teritoriul; Sistem de colectare a apelor pluviale care acopera necesarul;

Exista locuinte neconectate la reteaua de canalizare; Spatiul public este un spatiu de tranzit, neamenajat Lipsa unei retele de transport public adecvate; Calitatea lucrarilor utilitare de slaba calitate, in parte nefinalizate, care afecteaza calitatea vietii in municipiu Gropi, lipsa borduri, strazi deteriorate, lipsa facilitatilor de acces pentru carucioare (copii mici, persoane cu dizabilitati); Strazi neasfaltate in anumite zone; Mobilitate urbana redusa, dependenta de masina proprietate personala;

118

Contorizarea furnizarii agentului termic in vederea unei mai bune gestionari a pierderilor; Santierul naval prezinta sistem de canalizare si ape pluviale proprii; Crearea unui nou parc, parcul Evergreen Trasnport feroviar dezvoltat- transport turistic și industrial pe căi ferate

Iluminatul public de slaba calitate, mai ales in portul turistic; Aglomeratie, trafic intens auto in sezon, mai ales de tranzit spre 2 Mai, Vama Veche si Bulgaria. Infrastructura electrica (curenti slabi, curenti tari, retele comunicatii) aeriana; Lipsa locurilor de joaca in proximitatea locuintelor (dependent de masina); Acces dificil la parcul Evergreen; Spatiul public disponibil pentru joaca copiilor, neamenajat nu prezinta siguranta; Spatiul public destinat recreerii, in cartiere, este insuficient; Spatiul public destinat copiilor si tinerilor este insuficient; Locuri de parcare insuficiente pentru numarul masinilor; Durata de viata depasita a unor retele edilitare; Inregistrarea unor pierderi mari pe reteaua de utilitati; Cost relativ ridicat al utilitatilor, serviciilor de telecomunicatii; Contorizarea individuala a agentului termic inregistreaza intarzieri; Zone de cartiere noi nu au acces la utilitati; Presiune de dezvoltare la nivelul stațiunilor Presiune de dezvoltare alimentașie public și cluburi pe spațiiile falezei Spațiile verzi aferente stațiunilor în proprietate privată Presiune de densificare a stațiunilor, nerespectarea proiecutlui inițial Constrăngeri determinate de existența căii fertae în intravilan Stare precară circulați la nivelul stațiunilor Inexistența transportului în comun- public Încărcare excesivă a circulațiilor în sezonul estival Lipsa arcajelor la nivelul zonelor rezidențiale, zona centrală și stațiuni

Amenintari Oportunitati Lipsa politicilor adecvate legate de utilitati, infrastructura si locuire pentru populatia saraca; Lipsa politicilor pentru utilitati si locuire pentru minoritati, in special a celor sarace; Supraexploatarea sistemului de furnizare apa potabila; Risc de infundare a gurilor de scurgere; Disfunctionalitati frecvente in sistemul de alimentare cu apa; Lipsa sistemului centralizat de furnizare gaze; Intreruperi frecvente in sistemul de iluminat

Accesarea programelor operationale pentru rezolvarea problemelor sistemelor de utilitati si iluminat; Reducerea costurilor prin reabilitarea sistemelor tehnico‐edilitare; Racordarea la sistemul de alimentare cu gaze naturale; Transformarea spatiilor publice deschise, in prezent nefolosite sau incorect utilizate, in spatii multifunctionale, cu functii sociale ‐ joaca, socializare, petrecerea timpului

liber, etc.

119

PATRIMONIU CULTURAL

Puncte tari Puncte slabe Existenta unui cadru normativ pentru protejarea patrimoniului cultural nati onal imobil; Elaborarea reglementa rilor secundare s i a metodologiilor de aplicare a legislati ei ın domeniu. Constituirea rete lei informatice nati onale pentru instituti ile de patrimoniu importante si realizarea instrumentelor pentru ca aceste instituti i sa acceseze bazele de date privind patrimoniul cultural nati onal, ın perspective structura rii unui system informatic coerent ın domeniu. Constituirea arhivei digitale specializate pentru domeniul monumentelor istorice. Realizarea unui sistem unitar de atestare/avizare/acreditare s i atestarea majorita ti i specialist ilor si experti lor care realizează lucra ri de proiectare, conservare,restaurare la monumentele istorice s i avizarea agenti lor economici din domeniu, cu respectarea acquis‐ului european ın material serviciilor. Restaurarea s i reabilitarea unor monumente istorice prin accesarea de fonduri nerambursabile din diversele programe operati onale. Monumente istorice din diverse perioade istorice, de‐a lungul unei istorii de peste 2500 de ani. Muzee Camin cultural Spatii publice unde se pot organiza evenimente culturale; Minoritati etnice cu o istorie bogata Accesibilitate la obiectivele turistice

Lipsa de preocupare pentru stabilirea exaCte a destinati ei monumentelor propuse a fi restaurate. Numarul mic aproape inexistent de s antiere de restaurare a monumentelor istorice. Insuficienta programelor de formare si specializare a resurselor umane din sectorul cercetare‐restaurare‐conservare. Atractivitate redusa a ocupati ilor specific domeniului restaura rii pentru generati a ta na ra , ceea ce genereaza discontinuitate ın formarea personalului specializat. Lipsa unei concepti i integratoare privind animarea, punerea ın valoare si reinsertia monumentelor istorice ın spati ul comunitar. Viziunea limitata asupra modalita ti lor de revitalizare s i valorizare a monumentelor istorice, prin reducerea acestora la organizarea de manifesta ri ocazionale fa ra rezonanta ın ra ndul publicului si mai ales fa ra continuitate. Insuficienta utilizare a instrumentelor de marketing susceptibile sa determine interesul utilizatorilor s i promovarea acestei avuti i nati onale. inexistenta unor studii sistematice privind impactul generat de includerea monumentelor istorice ın turism asupra spati ului socio‐uman circumscris lor si asupra monumentelor. Lipsa unei aborda ri inter‐sectoriale ın lega tura cu valorizarea monumentelor istorice (turism, culte, industrie hoteliera , transporturi, constructi i civile, alte servicii). Lipsa unei oferte accesibile la informati I privind locati a monumentelor istorice si caracteristicile istorice, artistice, arhitectonice ale acestora (cu unele excepti i datorate unor initi ative voluntare sau locale) pentru utilizatorii potenti ali. Adoptarea tardiva si dificulta ti ın implementarea programului integrat de protecti e si gestiune pentru monumentele istorice ın scrise ın Lista Patrimoniului Mondial – UNESCO. Vizibilitate redusa ın randul ceta te nilor/contribuabililor a acti unilor de protejare a monumentelor istorice. Accesarea sporadica si extrem de redusa a fondurilor nerambursabile din diversele programe operati onale pentru restaurarea si reabilitarea unor monumente istorice. Insuficienta dotare a instituti ilor abilitate sa protejeze monumentele istorice, ata t ca resurse umane specializate ca t si ca echipamente. Insuficienta resurselor financiare afectate la nivel instituti onal pentru formarea si perfecti onarea profesionala a specialist ilor din domeniu. Lipsesc evenimentele cultural Istoria si cultura orasului sunt putin popularizate Vestigiile nu sunt puse in valoare – nu exista informatii despre istoria lor, nu exista indicatoare, nu sunt interconectate si integrate unei viziuni mai largi care sa ajute la intelegerea istoriei locale. Muzeul se prezinta ca o colectie de obiecte care nu sunt

120

suficient de bine puse in valoare, informatia este minimala, obiectele de aur sint expuse la distanta, unde nu pot si observate de privitor. Muzeul nu angajeaza activ in niciun fel vizitatorul. In muzeu nu se gasesc informatii despre vestigiile din oras, acolo unde se presupune ca s‐au gasit exponatele muzeului. Nu exista cinema, teatre, terenuri de sport Caminul cultural si Casa Tineretului sunt spatii subutilizate, nu sunt deschise pentru suficente activitati care sa atraga si sa angajeze publicul. Slaba valorificare a diversitatii etnice prin proiecte culturale Neincurajarea petrecerii timpului in aer liber si practicarii sporturilor nautice la scara larga Lipsa popularizarii unor trasee culturale de interes din apropiere, lipsa interconectarii acestora, a unei retele de transport care sa creasca accesibilitatea la acestea insuficiente locuri de petrecere Presiune de schimbare a destinației grădinilor de vară

Amenintari Oportunitati Perpetuarea unor mentalita ti depa site ale autorita ti lor locale cu privire la rolul si responsabilitati le lor ın ce privest e protejarea monumentelor istorice, precum si ın susti nerea materiala a restaura rii, conserva rii s i revitaliza rii acestora. Neaplicarea de ca tre autorita ti le locale a reglementa rilor internati onale privind protecti a patrimoniului cultural ın caz de conflict armat, prin realizarea de planuri de apa rare locala . Slaba capacitate de organizare si de punere ın aplicare a legislati ei ın domeniu, mai ales ın ceea ce privest e controlul si sancti onarea agresiunilor asupra monumentelor istorice. Corelarea principiilor s i prevederilor din legislati a de urbanism si de amenajarea teritoriului cu cea specifica monumentelor istorice, rezulta nd un cadru relativ lax, care poate permite demolarea monumentelor istorice. Precaritatea resurselor publice ce pot fi allocate activita ti lor de protejare a monumentelor istorice, ın conditi ile ın care cadrul normative existent nu ın curajeaza investiti ile private ın acest domeniu. Impactul negativ al polua rii mediului asupra rezistente i si fiabilita ti i monumentelor istorice. Cooperarea deficitara la nivel inter‐sectorial (mediu, industrie s i economie, transport, constructi i civile, cultura , culte etc) ın vederea elabora rii de programe s i planuri de gestiune integrata a monumentelor istorice. Abordare unilaterala a monumentelor istorice,considerate de regula ca surse de venituri pentru turismul cultural s i serviciile adiacente, s I nu ca beneficiari ai unei pa rti a veniturilor pe care le genereaza . Presiunea imobiliara mai ales ın zonele central sau rezidenti ale, combinata cu lipsa de resurse a fost ilor proprietari repusi ın drepturi, pe de o parte, si cu tentati a ın navuti rii rapide, prin utilizarea maximala a terenului sau chiar a cla dirii (demola ri ale monumentelor, supraetaja ri, extinderi, modifica ri ale fata delor etc.). Lipsa de interes, de implicare s i de cunoas tere de ca tre

Dezvoltarea unei oferte de furnizare de servicii de formare profesionala s i de reconversie profesionala pentru unele din meseriile necesare pentru protejarea monumentelor istorice, inclusiv prin ”ateliere‐sc oala ” ın cadrul sa ntierelor de restaurare. Participarea la programe europene de protejare a patrimoniului. Dezvoltarea colabora rilor bilaterale s I internati onale ın domeniul cerceta rii arheologice. Lansarea unor programe nationale si zonale pentru promovarea activita ti lor de cercetare, restaurare, conservare a monumentelor istoricei. Crearea de noi locuri de munca pentru exploatarea directa a monumentelor istorice ca t si pentru spati ul socioeconomic adiacent. Crearea de noi locuri de munca ın sectorul cercetare, restaurare, conservare. Crearea unei piete pentru mest esu gurile si artele traditi onale necesare pentru restaurarea / conservarea s i animarea monumentelor istorice, ava nd consecinte directe ın planul pa stra rii identita ti I culturale s i a specificului local. Dezvoltarea economica locala ca urmare directa a exploata rii unor monumente istorice. Interes ın crest ere al consumatorilor de cultura (cu preca dere turist i, si mai puti nmembrii comunita ti i pe teritoriul ca reia se afla monumentul) pentru acest tip deoferta . Dezvoltarea aborda rilor integrate s I valorizarea monumentelor istorice ca nuclee de dezvoltare durabila si tratarea acestuia ca o resursa economica , nu ca un consumator de bani publici. Cres terea interesului s i a implica rii organismelor si organizati ilor europene si internati onale pentru protejarea monumentelor istorice s i managementul lor integrat. Cres terea implica rii sectorului non‐profit ın protejarea monumentelor istorice si dezvoltarea practicilor participative, de voluntariat.

121

autorita ti le locale a valorilor multiple pe care le poarta si le poate genera un monument istoric, cu consecinte directe si vizibile asupra sta rii de ın treti nere si conservare si chiar asupra existente i fizice a unor monumente istorice Lipsa de educati e pentru patrimoniu si de informare a publicului (si a autorita ti lor) care de regula nu relati oneaza cu monumentele aflate ın zona proprie de rezidenta . Lipsa de programe de interventi e/ animati e culturala care sa valorizeze monumentele istorice si sa ofere ın acelasi timp forme alternative de comunicare artistica . Neimplicarea autorita ti lor locale si slaba comunicare ın tre persoanele si organizati ile care ar trebui sa colaboreze pentru pa strarea s I punerea ın valoare a patrimoniului cultural. Efectele combinate ale schimbarilor climatice, ale altor schimbari de mediu, ale interventiei umane; Riscuri de securitate Interventii neavizate Lipsa fondurilor pentru sprijinirea proprietarilor; Insuficienta intelegere a rolului culturii in dezvoltarea orasului si cresterii calitatii vietii urbane Slaba oferta culturala indeparteaza turistii care nu au ce sa faca in oras Slaba oferta culturala reduce sezonul turistic Apropierea de Bulgaria, in special de Balcic, ca obiectiv turistic de interes cultural, dar si plajele mai atragatoare, care atrag o parte din turisti si resursele lor

Diversificarea posibilita ti lor de acces la resurse financiare (fonduri nerambursabile, granturi, credite etc.) pentru lucra ri de restaurare, conservare,punere ın valoare. Acces la programe internati onale de prega tire si specializare a resurselor umane din domeniu. Stimularea unor industrii s i servicii (turism, industria hoteliera , constructi i civile etc) si stimularea reabilita rii ca urmare a dezvolta rii serviciilor turistice. Apariti a unui interes al investitorilor pentru restaurarea, reabilitarea s I animarea de monumente istorice. Preocupa ri de ın curajare a deti na torilor de monumente istorice pentru restaurarea sI conservarea acestora, prin unele facilita ti fiscale şi de creditare. O populatie semnificativa sezoniera interesata de istorie, activitati culturale si de petrecere a timpului liber Organizarea de festivaluri culturale, probabil cea mai de succes versiune de atragere a publicului catre consumul cultural si petrecerea de calitate a timpului liber Crearea de locuri de munca pentru tinerii din oras Oferta bogata culturala poate creste perioada sezonului turistic, chiar dincolo de perioada verii Flux mare de turisti in sezon in cautare de distractie Oportunitatea de a pune in practica politici culturale prin proiecte finantate din fonduri europene

MEDIU‐ SPAȚII VERZI

Puncte tari Puncte slabe Conditii de mediu deosebite: mare, lacuri, rezervatii de padure, izvoare sulfuroase, minerale,etc; Monitorizarea permanenta a factorilor de mediu; Grad de poluare scazut; Sistem satisfacator de colectare a deseurilor; Depozit de deseuri modernizat; Devierea traficului greu; Situri Natura 2000; Calitatea apelor este satisfacatoare; Utilizare la scara redusa a ingrasamintelor chimice; Existenta unor suprafete extinse de zone verzi; Menținerea spațiilorv erzi n stațiuni conform preictelor inițiale

Grad de poluare a apei marii datorita pierderilor accidentale si evacuarilor de la statiile de epurare; Poluare sonora; Poluarea lacului mangalia datorita activitatii nercorespunzatoare a societatilor comerciale; Lipsa unor masuri de protectie a mediului; Lipsa unor programe de informare a populatiei asupra protectiei mediului; Absenta unor centre de informare pe tematici de mediu; Infrastructura de protectie a mediului insuficient dezvoltata; Acces facil cu masina la o parte din zonele protejate Inexistenta unui plan de dezvoltare sustenabila pentru zonele naturale incluse in circuitul turistic sau economic Presiuni de trasnformare a spațiilor verzi existenta

Amenintari Oportunitati Dificultati in sustinerea costurilor de investitie; Cresterea traficului vehiculelor mai ales in perioada estivala; Extinderea suprafetelor construite in defavoarea spatiilor verzi; Biodiversitatea poate fi pusa in pericol de cresterea economica; Fara un plan de dezvoltare sustenabila

Dezvoltarea de proiecte de mediu in colaborare Romania‐Bulgaria; Dezvoltarea spatiilor impadurite din regiune; Derularea de programe de constientizare asupra masurilor de protectie a mediului; Accesarea de fonduri structurale pentru protectia mediului, gestiunea deseurilor si protectia apelor; Dezvoltarea sustenabila a turismului;

122

Incurajarea activitatilor ecologice si de educatie civica si pentru protectia mediului (acces doar sau mai ales cu bicicletele, includerea in trasee turistice a unor excursii pentru cunoasterea faunei si florei specifice Dobrogei, birdwatching etc) Imbauntatire valorilor indicatorilor de sanatate pentru promovarea Mangaliei ca zona cu o calitate a vietii ridicata

ACTIVITĂȚI ECONOMICE

Puncte tari Puncte slabe Capacitatea de polarizare a elementelor economice; Dinamica mediului de afaceri buna; Concentrare mare a sectorului de constructii; Terenuri si spatii disponibile pentru dezvoltare economica; Preocuparea autoritatilor locale pentru dezvoltarea mediului de afaceri; Fiscalitate locala redusa; Accesul la cai de transport de buna calitate; Forta de munca specializata; Conditii si resurse naturale ce pot fi valorificate economic (in cadrul unui plan de dezvoltare sustenabila): ape minerale, namol, pescuit, peisaje naturale; Domeniul industrial naval bine dezvoltat; Agricultura dezvoltata; Port comercial. Port touristic Activitate turistică devoltată și diversificată

Slaba diversificare a domeniilor economice; Acces limitat la finantare; Acces limitat la tehnologie inalta; Sectorul IT&C slab dezvoltat; Parteneriate public‐private insuficient dezvoltate; Slaba implicare a comunitatilor locale; Infrastructura pentru turism trebuie imbunatatita; Activitati economice destinate turistilor insuficient diversificate, una din cauzele sezonului turistic foarte scurt; Sector industrial nediversificat; Antreprenoriatul mic si mijlociu subdezvoltat; Lipsa unei piete agroalimentare ; Produsele locale nu sunt promovate; Nevalorificarea din punct de vedere economic a faptului ca Mangalia este o zona de tranzit pentru multi turisti; Dependenta locurior de munca a majoritatii locuitorilor de santierul naval; Caracterul sezonier al locurilor de munca in turism; Numar de locuri de munca insuficiente pe tot parcursul anului.

Amenintari Oportunitati Instabilitate legislativa; Fonduri insuficiente; Proceduri birocratice; Necesitatea de investitii extinse; Lipsa investitiilor duce la scaderea fluxului de turisti, in favoarea Bulgariei; Plecarea populatiei tinere din cauza lipsei locurilor de munca; Scaderile cererii mondiale de nave afecteaza activitatea santierului naval.

Politici guvernamentale de sprijin in turism; Accesarea de fonduri si programe guvernamentale si europene pentru dezvoltare; Implicarea actorilor locali in dezvoltarea localitatii; Posibilitatea schimburilor transfrontaliere prin elaborarea de proiecte comune; Crearea de facilitati pentru tineri de a deveni antreprenori; Crearea de facilitati pentru mari investitori pentru crearea de locuri de munca; O varitate de domenii economice care nu sunt valorificate, dar cu potential si combinate cu protectia mediului.

123

4.4. DIAGNOSTIC

Caracteristicile pozitive identificate au fost: existenţa unui potenţial economic, turisti și balnear.

În sinteză putem considera că analiza profilului strategic la nivelul caracteristicilor “pozitive” arată atuuri importante ale municipiului Mangalia. Toate acestea oferă municipiului posibilitatea

de a deveni un oraș cu o dezvoltare economică şi socială dinamică în continuă ascensiune.

Caracteristicile negative identificate au inclus: constrângeri datorate sezonalității activității

turistice, deficienţe în infrastructura edilitară; probleme legate de resursele umane, slaba

valorizare a potenţialului cultural și natural.

Municipiul Mangalia se confruntă cu probleme specifice unei stațiuni turistice de litoral cu

activitate sezonieră. Comunitatea locală trebuie să-şi asume această poziţionare şi să o

folosească în interesul dezvoltării locale. Totușu, față de alte stațiuni turistice similare, Mangalia

se diferențiază prin avantajul rsurselor de patrimoniu cultural, industrial și natural (balnear),

suplimentar celor litorale, resurse carepot fi utilizate ăn vederea diversificării ofertei turistice și

activităților economice. Valorificarea la standarde de eficienţă ridicată a acestor resurse poate

duce la dezvoltarea unui profil dinamic şi atractiv pentru turişti şi investitori. Creşterea calităţii

vieţii este un obiectiv strategic indispensabil dezvoltării viitoare a municipiului.

5. VIZIUNE ȘI OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE:

5.1. CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE BAZAT PE VALORILE/ IDENTITATEA

COMUNITĂȚII LOCALE

Dezvoltarea sau regenerarea unei asezari urbane este determinata semnificativ de schimbarile

care se produc in structura economiei locale, in structura populatiei si in cultura comunitara. Pe

de alta parte, dezvoltarea comunitatii este substantial influentata de aplicarea unui management

adecvat si axat pe trei tinte principale: dezvoltarea infrastructurii si asigurarea accesului la

infrastructura, protectia mediului ambiant si dezvoltarea economica competitiva. Totodata,

dezvoltarea comunitatii trebuie sa tina cont de caracterul limitat al resurselor (natural, umane si

financiare) fiind necesara alocarea echilibrata a acestora.

Dezvoltarea si modernizarea comunitatii locale depinde numai de factorii locali, de legislativul si

executivul fiecarei unități administrative, ea putand fi realizata prin stabilirea cu prioritate a

strategiilor de dezvoltare si identificarea surselor de finantare a proiectelor de dezvoltare locala,

conform standardelor europene.

Realizarea obiectivelor generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca

la dezvoltare si/ sau regenerare, politicile, precum si programele si proiectele se vor face cu

respectarea urmatoarelor principii cheie:

Așezarea nevoilor și dorințelor locuitorilor în prim- plan

Integritate și încredere

Inovare

Deschidere și comunicare

124

Dezvoltarea durabila și respect pentru mediu

Intarirea capacitatii institutionale

Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public- privat

Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in

baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala

VALORI PRINCIPII

Cadrul natural – fășia litorală și ariile naturale

protejate

Așezarea nevoilor și dorințelor locuitorilor

în prim- plan

Avantajele economice șI tradițiile locale Integritate și încredere

Forta de munca locala specializată în industrie

navală și turism Inovare

Resursele naturale- resurse balneare Deschidere și comunicare

Dezvoltarea durabila și respect pentru

mediu

Dezvoltarea durabila și respect pentru

mediu

Intarirea capacitatii institutionale

Realizarea programelor si proiectelor prin

parteneriat public- privat

Fixarea regulilor de utilizare rationala a

terenurilor pentru toate proiectele de

dezvoltare in baza planului de urbanism

general, ca instrument de planificare

spatial

Principii:

Principiul dezvoltării urbane durabile creşterea competitivităţii municipiului Mangalia, în scopul maximizării aportului lor la accentuarea progresului economic şi social; asigurarea unor oportunităţi în favoarea populaţiei, in vederea ridicării standardului de viaţă a acesteia; conservarea şi protejarea mediului ambiant şi a moştenirii culturale existente in municipiu; menţinerea populaţiei în municipiu, prin eliminarea exodului populaţiei către alte municipii; diversificarea şi promovarea oportunităţilor ocupaţionale, in scopul diminuării şomajului.

Principiul participării si transparentei ‐ organizaţiile non‐guvernamentale, sectorul

125

privat, autoritatile locale si instituţiile internaţionale contribuie la procesul de planificare a politicilor publice. Societatea civila este informata cu privire la politicile publice planificate.

Principiul continuitatii si coordonării in procesul de planificare a politicilor publice sunt asigurate actualizarea politicilor curente ale administratiei publice locale, cat si coordonarea cu alte initiative.

Principiul responsabilitatii — planificarea politicilor publice este un proces orientat spre obtinerea de rezultate. Raspunderea exista la toate nivelurile administratie publice.

Principiul cooperarii si coerentei — institutia implicata in formularea politicilor publice trebuie sa isi dovedeasca disponibilitatea pentru cooperare cu alte institutii publice, ca si cu alte organizatii ale societatii civile interesate sau afectate de o anumita initiativa de politici publice, asigurand in acest fel o concepţie coerenta asupra obiectivelor ce trebuie indeplinite si a masurilor ce urmează a fi luate.

VIZIUNEA STRATEGICĂ DE DEZVOLTARE

Viziunea Strategiei de Dezvoltare Locala pentru municipiul Mangalia urmareste

transformarea municipiului intr‐un centru de importanta majora din punct de vedere

turistic, economic, social, cultural si sportiv prin realizarea de investitii in aceste

domenii si asigurarea unei infrastructuri care sa conduca la sustinerea pe termen

lung a unei competitivitati municipale si economice.

Formularea viziunii de dezvoltare este rezultatul actualizării Strategiei de Dezvoltare Locală

existentă, aceasta fiind actualizată cu date spațiale necesare implementării obiectivelor de

dezvoltare si corelării cu Planul Urbanistic General. Provocarea la care trebuie să răspundă

administraţia publică şi întreaga comunitate este aceea de a genera un ritm constant de

dezvoltare economică, care să servească bunăstării locuitorilor orașului.

Din acest motiv, dezvoltarea infrastructurii trebuie să rămână o prioritate pentru municipiu. În

acelaşi timp, creşterea competitivităţii sectorului industrial naval, revitalizarea vieţii comunităţii şi

dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la comunitate sunt importante direcţii de dezvoltare

locală. În acord cu aceste deziderate de dezvoltare, prin Planul Urbanistic General este

urmărită asigurarea terenurilor pentru dezvoltare, precum și dezvoltarea echilibrată, în acord cu

principiile dezvoltării durabile.

Conform Strategiei Locale de Dezvoltare existente și în baza analizei situație existente și a

tendințelor de dezvoltare, am optat pentru preluarea viziunii de dezvoltare existente (deziderat

imeprios necesar în sensul menținerii continuității dezvoltarii). Aceasta abordare este posibila

datorita convergentei avantajelor rezultate din caracteristica reliefului litoral, dezvoltare

economică actuală dar si existenta unei forte de munca calificate si disponibile. Potentialul

zonei obliga la un management performant care sa ia in considerare toate aspectele impuse de

principiile de dezvoltare durabila.

Stabilirea unei viziuni de dezvoltare se bazeaza pe constientizarea colectiva a nevoii de

cooperare intre toti actorii implicati si fiecare membru al colectivitatii locale.

126

5.2. DIRECTII DE DEZVOLTARE 2018‐ 2030 – CORELARE STRATEGIA DE DEZVOLTARE

LOCALĂ ȘI PLANUL URBANISTIC GENERAL

Viziunea prezentei strategii va fi atinsa prin dezvoltarea de masuri si proiecte care sa conduca la atingerea obiectivelor declarate, respectiv:

Municipiul Mangalia devine Green City pana in anul 2023

Acest obiectiv strategic ambitios poate fi atins prin realizarea unui plan de actiune detaliat, bine definit in timp si prin mobilizarea exemplara a comunitatii in vederea crearii unei constiinte colective a cetatenilor. Cadrul general al municipiului Mangalia, frumusetile naturale intalnite aici si dezvoltarea economica impreuna cu mediul social creaza premisele dezvoltarii acestui obiectiv strategic si plasarea municipiului pe harta oraselor verzi din lume, pe langa Copenhagen, Stockholm, Oslo, Vienna, Amsterdam, Zurich, Helsinki.

Obiectivul Mangalia ‐ Green City are in vedere in primul rand imbunatatirea vietii populatiei din municipiu dar si dezideratul de a deveni un exemplu de dezvoltare durabila in regiune cat si la nivel national.

Angajamentele asumate de municipiul Mangalia in vederea atingerii scopului de dezvoltare ca oras verde nu se vor putea realiza fara o buna cooperare intre populatie, reprezentantii societatii civile si administratia publica locala.

Acest obiectiv poate fi atins doar prin realizarea unui plan de actiune concret, plasat in timp, cu termene de realizare si responsabilitati, monitorizare si implementare corecta a actiunilor si raportare detaliata a acestora. Planul de actiune trebuie sa contina minim urmatoarele actiuni:

- producerea de energie electrica si termica folosind resurse regenerabile;

- reglementarea domeniului constructiilor in vederea respectarii conditiilor de mediu si favorizarea tehnologiilor ecologice;

- implementarea unui sistem de transport public eficient si ecologic (electric sau hybrid);

- amenajarea de spatii publice de calitate (piete, parcuri, locuri de joca si relaxare);

- construirea unei retele functionale si bine puse la punct pentru piste de biciclete care sa acopere tot orasul, inclusiv statiunile (bike sharing);

- reglementarea sistemului de gestionare a deseurilor in vederea promovarii unui mediu curat si fara factori poluanti;

- reducerea consumului de apă in vederea economisirii resurselor naturale si alinierii cu standardele europene din domeniu;

- reducerea nivelului de CO2;

- incurajarea economiilor creative;

- facilitarea accesul la alimente ecologice cu preturi accesibile;

- implementarea unui sistem de guvernare la nivel de municipiu care sa functioneze prin puterea exemplului;

- incurajarea eforturilor cetatenilor comunitatii în atingerea acestui deziderat;

- mentinerea densitatii populatiei la nivelul actual;

127

Mangalia ‐ destinatie de vacanta 365 zile în fiecare an;

Municipiul Mangalia impreuna cu cele 6 statiuni turistice pe care le gestioneaza poate atinge acest obiectiv prin realizarea unor investitii in diversificarea serviciilor de agrement. Sunt necesare minim 5 investitii majore in cele 7 statiuni din municipiu pentru a asigura reusita acestui obiectiv.

Pe langa extinderea sezonului turismului de litoral, care in prezent ocupa de departe primul loc, trebuie dezvoltate si celelate tipuri de turism ‐ turism de recreere şi agreement, turism balnear, turism cultural, turism sportiv, turism religios , serviciilor de agrement. Municipiul Mangalia isi propune realizarea pana in 2023, in parteneriat cu operatorii in turism urmatoarele investitii:

- dezvoltarea unui teren de golf cu 18 gauri la standarde internationale;

- dezvoltarea unui water park la standarde internationale functional 365 de zile pe an;

- dezvoltarea unui centru de wellness si spa cu aplicatii terapeutice folosind ape termale, sulfuroase, apa de mare;

- reabilitarea si punerea in valoare a hipodromului si a hergheliei;

- construirea unui camping cu facilitati la nivel international (zone rulote, bungalow, corturi,

glamping, etc.)

Pentru realizarea acestui obiectiv este nevoie in primul rand de cooperare intre Primaria Mangalia si agentii economici cu profil in turism de pe raza Mun. Mangalia, constituiti in CLUSTERE sau GRUPURI DE ACTIUNE LOCALA care au ca rol identificarea resurselor si realizarea acestor investitii. In acest sens pot fi realizate parteneriate benefice cu Institutul National de Recuperare Medicina Fizică Balneologie București (1924) și Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie "Ana Aslan"

Municipiul Mangalia în topul celor mai atractive destinatii pentru relocarea pensionarilor.

Alaturi de Malta, Portugalia si Spania care ocupa in 2016 primele 3 locuri ca destinatii potrivite pentru pensionarii care doresc sa se reloce in aceasta etapa a vietii lor, Mangalia poate aduce Romaniei un asemenea statut datorita climei blande, accesului la Marea Neagra si a unei dietei mediteraneene, sistemului medical, de asigurari de sanatate si alte facilitati, toate la un cost redus raportat la veniturile persoanelor pensionare din strainatate,

Pentru a putea deveni o destinatie atractiva cu acest specific, Mangalia trebuie să investeasca in:

- cresterea calitatii serviciilor medicale si sociale;

- diversificarea serviciile medicale si sociale;

- cresterea nivelului de siguranta al cetateanului;

- oferirea unui sistem facil de acces atat in zonele publice cat si private a persoanelor cu dezabilitati;

- dezvoltarea unui sistem de locuinte cu facilitati specifice persoanelor in varsta;

- facilitarea integrarii acestor persoane in comunitate;

- implementarea unui sistem de transport public adaptat persoanelor varstince;

128

- amenajarea de spatii publice de calitate (piete, parcuri, relaxare, cluburi pentru varsnici);

Întreg Municipiu Mangalia se va transforma intr‐un veritabil Muzeu de istorie si arheologie

Avand o istorie milenara si multiculturala, Mangalia are resursele istorice pentru a se transforma intr‐un veritabil muzeu in aer liber. Acest obiectiv poate fi realizat numai prin cooperare intre administratie, societatea civila si institutiile guvernamentale, avand si o componenta majora de constientizarea a locuitorilor municipiului a valorilor istorice si culturale locale. Pentru a reusi sa indeplineasca acest obiectiv strategic pe termen mediu si lung, Mangalia trebuie sa:

- desfasoare ample campanii de constientizare in randul comunitatii, cu predilectie in randul

tinerilor;

- sa aplice reglementarile in vigoare cu privire la autorizarea constructiilor numai dupa descarcarea arheologica a terenurilor;

- sa identifice cat mai multe puncte in care se gasesc sau au fost gasite vestigii arheologice si sa le marcheze corespunzator prin mijloace moderne: reprezentare digitala, reconstituire 3D, machetare, etc;

- sa cartografieze punctele de vestigii arheologice si sa le promoveze intensiv;

- sa faciliteze infiintarea de tabere arheologice deschise atat profesionistilor cat si amatorilor de astfel de activitati;

- sa initieze parteneriate cu alte muzee;

- sa expuna in locuri publice artefacte si piese cu valoare arheologica si istorica din patrimoniul propriu;

- sa reconstituie digital orasul scufundat Callatis pe baza datelor existente si sa realizeze o campanie de promovare a acestuia;

129

Figura 18 Distribuția spațială a zonelor de dezvoltare

130

5.3. FORMULAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE

Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a Municipiului Mangalia este acela de a imprima o directie de dezvoltare durabila a municipiului astfel incat pe termen mediu si lung acesta sa devina un oras competitiv, atractiv pentru investitii, cu un impact pozitiv in cresterea calitatii vietii locuitorilor sai. Municipiul Mangalia un oras in care iti doresti sa traiesti si sa muncesti! Atingerera obiectivul general va fi posibila prin orientarea intregii comunitati catre cooperare, coeziune si constientizarea valorilor existente.

Operaţionalizarea direcţiilor de acţiune a dus la formularea unor măsuri care urmează să fie

implementate atât de administraţia publică locală, acolo unde are competenţă, dar şi de către

orice organizaţie publică sau privată al cărei domeniu de competenţă se intersectează cu

măsurile propuse.

Măsurile propuse vor fi implementate printr-un singur proiect sau printr-o serie de proiecte

finanţate din surse diverse (resursele proprii ale localităţii, finanţări de la bugetul

judeţean/naţional sau programe comunitare). Administraţia publică locală are sarcina de a

monitoriza în permanenţă oportunităţile de finanţare şi în funcţie de caracteristicile fiecărei surse

în parte poate aborda printr-o cerere de finanţare una sau mai multe măsuri.

Obiective specifice Obiective a căror implementare este condiționată de asigurarea cadrului spațial- corelare PUG

1. Protejarea si dezvoltarea patrimoniului istoric si cultural, un avantaj competitiv in cresterea atractivitatii municipiului

•

2. Cresterea calitatii vietii prin transformarea orasului intr‐o zona verde, cu spatii publice de calitate, un mediu mai curat, conditii de locuit mai bune si un transport public ecologic;

•

3. Creşterii competitivităţii locale si crearea de noi locuri de muncă, prin sprijinirea mediului de afaceri;

•

4. Crearea unui brand turistic local, promovare intensiva a zonei şi cresterea gradului de valorificare economică prin diversificarea turismului (turism de agreement, turism balnear si de tratament, turism cultural , turism oenologic si gastronomic, etc);

•

5. Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de turism specifice în vederea creşterii atractivităţii zonei ca destinaţie turistică si ca adresabilitate pentru toate segmentele potentiale;

•

6. Extinderea si modernizarea infrastructurii de alimentăre cu apă potabilă a populaţiei şi colectarea şi epurarea apelor uzate în vederea creşterii calităţii vieţii;

•

131

7. Extinderea si dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor, promovarea solutiilor si sprijinirea investitiilor care previn generarea de deseuri, reutilizarea inclusiv utilizarea lor ca materii prime secundare si decontaminarea siturilor contaminate, in vederea protejarii mediului inconjurator;

-

8. Promovarea unui management durabil pentru ariilor protejate, conservarea şi refacerea ecosistemelor naturale;

-

9. Cresterea eficienţei energetice a clădirilor atat din sectorul rezidenţial cat şi din sectorul public si trecerea catre productia energiei electrice şi termice din resurse regenerabile;

-

10. Trecerea la un invatamant orientat spre nevoile economiei locale actuale, promovarea unui invatamat in sistem dual, îmbunătăţirea serviciilor şi a infrastructurii din sistemul educaţional;

-

11. Diversificarea si cresterea calităţii serviciilor si a infrastructurii medicale, în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei si a cresterii accesului la aceste servicii;

•

12. Diversificarea si cresterea calităţii serviciilor şi a infrastructurii de servicii sociale in vederea combaterii sărăciei şi incluziunii sociale;

•

13. Cresterea performanţelor resurselor umane, refacerea bazinului de capital uman prin investiţii în infrastructură si diversificarea serviciilor de resurse umane;

-

14. Promovarea permanenta a cooperării transfrontaliere prin implementarea de proiecte în vederea creşterii competitivităţii şi crearea de noi locuri de muncă;

-

15. Imbunătăţirea capacităţii de cooperare şi a eficienţei administraţiilor publice în contextul CBC.

-

Strategia de dezvoltare este un proces continuu si flexibil de modernizare urmaind a fi

modificata pe parcursul implementarii. Totodata Factorii de raspundere, decidentii la nivel local

vor trebui sa mentina deschis dialogul cu membrii comunitatii mai ales ca aspiratiile acestora se

pot schimba odata cu trecerea timpului si prin aparitia unor modificari structurale.

132

6. PLANUL DE ACȚIUNE

6.1. MATRICEA LOGICA: OBIECTIVE ► PROGRAME ► PROIECTE

În cadrul listei de programe/ proiecte au fost listate din Strategia de Dezvoltare Locală doar

cele cu implementare spațială (reflectate la nivelul Planului Urbanistic General).

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE 1: Impulsionarea dezvoltarii locale prin conservarea,

protejarea si valorificarea patrimoniului cultural si a identitatii culturale;

Obiectiv specific 1. Protejarea si dezvoltarea patrimoniului istoric si cultural, un avantaj

competitiv in cresterea atractivitatii municipiului;

Nr. crt.

Acțiune/ Programe Proiecte propuse Surse de finanţare

1. Reabilitare, conservarea, protejarea si promovare patrimoniului istoric

Reabilitarea si valorificarea Movila Documaci;

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 5 ‐ Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; Prioritatea de investitii 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural.

Callatis - istorie la malul marii - Reamenajarea sediului expozitional al Muzeului de arheologie Callatis Mangalia

2. Infiintarea unui muzeu etnografic;

3. Mobilarea si ambientarea spatiior publice cu lucrari de arta contemporana;

Buget local

4. Infiintarea Casei Artistilor – loc de recreere si creatie; Buget local 5. Tabere de creatie; Buget local 6. Centru de informare cultural; Buget local 7. Cinematograf; PROGRAMUL OPERATIONAL

REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 5 ‐ Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; Prioritatea de investitii 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural.

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE 2: Modernizarea infrastructurilor mun Mangalia

Obiectiv specific 2. Cresterea calitatii vietii prin transformarea orasului intr-o zona

verde, cu spatii publice de calitate, un mediu mai curat, conditii de locuit mai bune si

un transport public ecologic;

133

Nr. crt.

Acțiune/ Programe Proiecte propuse Surse de finanţare

1. Constructia, reabilitarea, modernizarea, cladirilor publice si a locuintelor;

Sala polivalenta

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară nr. 9 – Sprijinirea regenerarii economice si sociala a comunitatilor defavorizate din mediul urban; 9.1 – Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea comunitatii.

2. R e abilitarea si modernizarea zona 1- piata republicii si aleea teilor;

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului; Prioritatea de investitii 7.1:Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice. Investia este asimilata conceptului de dezvoltare a infrastructurii pentru turismul balnear.

3. Mansardarea blocurilor de locuit; Buget local 4. Amenajare casa casatoriilor; Buget local 5. Dezvoltarea unui nou cimitir; Buget local 6. Constructia, modernizarea,

reabilitarea tramei stradale din mun. Mangalia.

Reabilitare trama stradala Mangalia statiuni;

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului; Prioritatea de investitii 7.1:Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice. Investia este asimilata conceptului de dezvoltare a infrastructurii pentru turismul balnear.

7. Constructia, reabilitarea, modernizarea aleilor, trotuarelor din mun. Mangalia

Lucrari de amenajare si modernizare faleza Mangalia Saturn; Amenajare si modernizare promenada cordon Saturn Venus; Reabilitare si modernizare alee de promenada Cap-Aurora;

134

8. Construirea, reabilitarea, modernizarea parcarilor din mun. Mangalia

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului; Prioritatea de investitii 7.1:Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice. Investia este asimilata conceptului de dezvoltare a infrastructurii pentru turismul balnear

9. Constructia, reamenajarea pistelor de biciclete din mun. Mangalia;

Piste pentru biciclete in Mangalia si statiuni;

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 3 ‐ Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investitii 3.2:Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante.

10. Crearea si dezvoltarea infrastructurii de agrement;

Gradina zoologica padurea Comorova;

Buget local

11. Crearea, mentinerea, dezvoltarea retelei de spatii verzi;

Crearea de spatii verzi si parcuri; Reamenajare si Modernizare parcuri; Sistem de irigatii in Mangalia si statiuni;

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 7: Diversificarea

135

12. Extinderea retelelor de alimentare cu apa, canalizare, electricitate, gaze naturale, energie termica;

Alimentare cu apa si canalizare Dobrogea 2;

economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului; Prioritatea de investitii 7.1:Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice. Investia este asimilata conceptului de dezvoltare a infrastructurii de recreere pentru turismul balnear.

13. Crearea, reabilitarea si modernizarea spatiilor publice din municipiu; PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului; Prioritatea de investitii 7.1:Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice. Investia este asimilata conceptului de dezvoltare a infrastructurii pentru turismul balnear.

14. Crearea unui sistem de transport in comun ecologic la nivelul municipiului

Crearea transportului in comun in Mangalia si statiuni;

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 3 ‐ Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investitii 3.2Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante.

136

15. Reabilitarea si extinderea instalatiilor de iluminat public prin folosirea energiilor regenerabile;

Reabilitare iluminat public Mangalia si statiuni;

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 3 ‐ Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investitii 3.2Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante.

16. Construirea unei piete de peste PROGRAMUL OPERATIONAL DE PESCUIT SI AFACERI MARITIME 2014‐2020 – CLLD : Axa Prioritara 5 – Stimularea comercializarii si a prelucrarii.

17. Construirea de piete agroalimentare in fiecare statiune PROGRAMUL OPERATIONAL DE PESCUIT SI AFACERI MARITIME 2014‐2020 – CLLD : Axa Prioritara 5 – Stimularea comercializarii si a prelucrarii.

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE 3: Investitii in crearea si extinderea capacitatilor de

productie si dezvoltarea servicilor pentru firme;

Obiectiv specific 3. Creşterii competitivităţii locale si crearea de noi locuri de muncă,

prin sprijinirea mediului de afaceri;

Nr. crt.

Acțiune/ Programe Proiecte propuse Surse de finanţare

1. Stimularea infiintarii de noi intreprinderi in parcul industrial Mangalia;

Infiintarea de ateliere de reparatie, mestesugarit, ateliere;

Buget local Parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României

2. Activitati de promovare si sprijin pentru afaceri (targuri, expozitii, conferinte);

Infiintare centru multifunctional expozitional;

Buget local Parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României

3. Centru de informare pentru investitori; Buget local

4. Investitii in infrastructura parcului industrial Mangalia; Buget local Parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE 4: Investitii in activitati, evenimente culturale cu potential

turistic; Imbunatatirea infrastructurii turistice in vederea cresterii atractivitatii regiunii

ca destinatie turistica;

Obiectiv specific 4. Investitii in activitati, evenimente culturale cu potential turistic;

Imbunatatirea infrastructurii turistice in vederea cresterii atractivitatii regiunii ca

137

destinatie turistica;

Crearea unui brand turistic local, promovare intensiva a zonei şi cresterea gradului de

valorificare economică prin diversificarea turismului (turism de agreement, turism

balnear si de tratament, turism cultural , turism oenologic si gastronomic, etc);

Nr. crt.

Acțiune/ Programe Proiecte propuse Surse de finanţare

1. Crearea, dezvoltarea si promovarea centrelor de informare si promovare turistica;

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului; Prioritatea de investitii 7.1:Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice. Investia este asimilata conceptului de dezvoltare a infrastructurii pentru turismul balnear.

2. Promovarea turismului bazat pe pescuitul sportiv la Marea Neagra;

Sat pescaresc; PROGRAMUL OPERATIONAL DE PESCUIT SI AFACERI MARITIME 2014‐2020 – CLLD : Axa Prioritara 5 – Stimularea comercializarii si a prelucrarii.

3. Reabilitarea monumentelor creand noi puncte de atractie; PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 5 ‐ Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; Prioritatea de investitii 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural

4. Organizarea de festivaluri, concerte, targuri de turism; Buget local

138

5. Dezvoltarea turismului balnear Creare baze de tratament balnear Hotel Egreta; Extinderea institutului balnear Mangalia;

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 8 ‐ Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale; Prioritatea de investitii 8.1 ‐ Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreare, precum și trecerea de la serviciile 4 instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale.

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE 5: Investitii in infrastructura turistica pentru imbunatatirea

facilitatilor turistice;

Obiectiv specific 5. Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de turism specifice în

vederea creşterii atractivităţii zonei ca destinaţie turistică si ca adresabilitate pentru

toate segmentele potentiale;.

Nr. crt.

Acțiune/ Programe Proiecte propuse Surse de finanţare

1. Infiintarea dezvoltarea modernizarea infrastructurii specifice de agrement acvatic;

Buget local Invesiții private

2. Infiintarea dezvoltarea modernizarea infrastructurii turismului pentru pescuit;

PROGRAMUL OPERATIONAL DE PESCUIT SI AFACERI MARITIME 2014‐2020 – CLLD

3. Crearea modernizarea dezvoltarea infrastructurii balneare si de tratament;

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 8 ‐ Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale; Prioritatea de investitii 8.1 ‐ Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreare, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale.

139

4. Dezvoltarea retelelelor de captare si transport a izvoarelor mineral - sulfuroase a apei de mare cu potential terapeutic, namoluri terapeutice din statiuni.

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020, Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului; Prioritatea de investitii 7.1:Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice. Investia este asimilata conceptului de dezvoltare a infrastructurii pentru turismul balnear.

5. Crearea de locuri de campare, locuri pentru picnic, amenajare sporturi acvatice;

6. Amenajare piste de biciclete si trasee de ciclism si a infrastructurii conexe;

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE 6: Investitii in educatie pentru imbunatatirea calitatii

invatamantului si dezvoltarea infrastructurii

Obiectiv specific 6. Trecerea la un invatamant orientat spre nevoile economiei locale

actuale, promovarea unui invatamat in sistem dual, îmbunătăţirea serviciilor şi a

infrastructurii din sistemul educaţional;

Nr. crt.

Acțiune/ Programe Proiecte propuse Surse de finanţare

1. Constructia, consolidarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea infrastructurii educationale;

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020,

2. Dotarea infrastructurii

educationale ante‐prescolare,

after school;

Construire si dotare cresa

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020,

3. Constructia infrastructurii de educatie pre‐universitara; PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020,

4. Constructia si dotarea unui

campus pre‐universitar;

Creare si dotare

campus pre‐

universitar;

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020,

5. Infiintarea, dezvoltarea bazelor sportive, dotarea bazelor de agrement si recreere;

Campus sportiv; Modernizare baza sportivaFacilitati pentru tabara sportiva;

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020,

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE 7: Investitii in sanatate pentru imbunatatirea calitatii

serviciilor oferite de dezvoltarea infrastructurii

140

Obiectiv specific 7. Diversificarea si cresterea calităţii serviciilor si a infrastructurii

medicale, în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei si a cresterii accesului

la aceste servicii;

Nr. crt.

Acțiune/ Programe Proiecte propuse Surse de finanţare

1. Constructia, reabilitarea, dezvoltarea, extinderea infrastructurii de sanatate;

Reabilitarea si dotare ambulatoriu spital municipal Mangalia;

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020,

Axa prioritară 8 ‐ Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale; Prioritatea de

investitii 8.1 ‐ Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contri

buie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local,

reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând

incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale

, culturale și de recreare, precum și trecerea de la serviciile instituționale la

serviciile prestate de colectivitățile locale.

2. Reabilitarea si dotare policlinica

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE 8: Investitii in sistemul social si a infrastructurii de servicii

sociale

Obiectiv specific 8. Diversificarea si cresterea calităţii serviciilor şi a infrastructurii de

servicii sociale in vederea combaterii sărăciei şi incluziunii sociale

Nr. crt.

Acțiune/ Programe Proiecte propuse Surse de finanţare

1. Constructia, reabilitarea, dezvoltarea, extinderea infrastructurii sistemelor sociale

Infiintarea unui centru de informare consiliere si mediere pentru persoanele aflate in dificultate;

Buget local

2. Imbunatatirea constructiilor de locuinte pentru persoanele defavorizate;

Construirea de locuinte sociale; PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014‐2020,

Axa prioritară 8 ‐ Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale; Prioritatea de

investitii 8.1 ‐ Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contri

buie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local,

reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând

incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale

, culturale și de recreare, precum și trecerea de la serviciile

instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale.

.

3. Crearea de centre sociale pentru batrani, persoane

Construirea si dotarea centrului pentru persoane varstnice;

141

6.2. OPORTUNITĂȚI DE FINANȚARE

Autoritatile centrale au un rol important in stabilirea strategiilor nationale de dezvoltare,

precum si identificarea domeniilor de excelenta caracteristice fiecarei regiuni, in sustinerea

domeniilor cu potetial ridicat dar si a domeniilor deficitare ce trebuie sprijinite.

Autoritatile locale au un rol important in realizarea strategiilor de dezvoltare economica, in

identificarea surselor de finantare ce pot fi atrase, in atragerea investitorilor in zona, in

alocarea de fonduri de la bugetele locale pentru domeniile deficitare.

Incepand cu anul 2007, anul aderarii la Uniunea Europeana, Romania beneficiaza de noi

oportunitati pentru atragerea de surse de finantare necesare dezvoltarii proiectelor de

importanta locala, regionala si nationala.

La nivel central si local existra proiecte investitionale, pentru imbunatatatirea confitiilor

economice, sociale, culturale. Ordonatorii de credite sunt in cautarea surselor de finantare

necesaare dezvoltarii locale, necesare cresterii competitivitatii. Aceste surse de finantare

pot proveni din:

A. Fonduri europene

B. Finantare prin programe guvernamentale

C. Bugetul statului

D. Bugetul judetean

E. Bugete locale

F. Parteneriate publice-private

G. Emisiuni de obligatiuni judetene si municipale

H. Credite bancare

I. Sponsorizari

J. Finantare creativa

In tabelul urmator sunt prezentate sintetic sursele potentiale de finantare pe domenii si tipuri

de proiecte:

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

FO

ND

UR

I EU

RO

PE

NE

Pro

gra

mu

l Op

eraț

ion

al

Cap

ital

Um

an (

PO

CU

)

Axa Prioritară 1 - Inițiativa locuri de muncă pentru tineri

1.1.Creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia)

Solicitantul trebuie să fie o organizaţie legal con stituită în România, cu personalitate juridică, conform legislaţiei româneşti aplicabile pentru fie care structură cu personalitate juridică desemnată ca fiind eligibilă prin Condiţiile specifice aplica

1.2. îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16-24 ani, cu rezidența în

142

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia)

bile pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte

Axa Prioritară 2 - Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs

2.1. creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia) 2.2. îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia) 2.3. creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul Public de Ocupare

Axa Prioritară 3 - Locuri de muncă pentru toți

3.1. Creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inactive, cu accent pe şomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor cu nivel redus de educație Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al șomerilor și persoanelor inactive, cu accent pe şomerii de lungădurată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor cu nivel redus de educație 3.2. Creșterea ocupării cetățenilor români aparținând minorităţii roma Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al cetățenilor români aparținând minorităţii roma

3.3. Creșterea ocupării persoanelor din mediul rural, înspecial cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al persoanelor din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență 3.4. Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

3.5. Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode, practici etc de management al resurselor umane și de condiții de lucru 3.6. îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/ domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI

3.7. Creșterea șanselor de reintegrare pe piața muncii a lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați/ concediați prin urnizarea de măsuri de outplacement 3.8. Adaptarea structurilor SPO de la nivel național și teritorial prin introducerea unor noi instrumente / sisteme / proceduri / servicii / mecanisme etc. privind nevoile pieței muncii/ corelarea cererii cu oferta de forță de muncă, monitorizarea serviciilor furnizate de SPO, dezvoltarea bazei de date privind tinerii NEETs 3.9. Creșterea satisfacției clienților SPO, a diversității și gradului de cuprindere a serviciilor oferite angajatorilor șI persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă

3.10. Imbunătățirea nivelului de cunoștințe/ competențe/ aptitudini aferente sectoarelor economice/ domeniilor identificate conform SNC şi SNCDI ale

angajaților Axa Prioritară 4 - Incluziunea socială și combaterea sărăciei

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității roma, prin implementarea de măsuri integrate reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (non roma), prin implementarea de măsuri integrate îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunități dezavantajate prin susținerea procesului de formare în cadrul rețelei PAPI (eincluziune) reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii sociale/ medicale/

143

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

socio-profesionale/ formare profesională etc. adecvate nevoilor specifice în vederea integrării socio-profesionale

reducerea numărului de comunități marginalizateîn care există populație aparținând minorității roma (acele comunități în care populația aparținând minorității roma reprezintă minim 10% din totalul populației la nivelul

comunității) aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, prin implementarea de măsuri integrate

creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială prin introducerea de instrumente/ proceduri/ mecanisme etc. şi prin îmbunătățirea nivelului de

competențe al profesioniștilor din sistem creșterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de asistență socială la nivelul comunității

creșterea utilizării/aplicării de soluții TIC (e-asistență socială, serviciile electronice etc.) în furnizarea serviciilor sociale imbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sectorul medical creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii

creșterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de asistență medicală la nivelul comunității creșterea utilizării/aplicării de soluții TIC(e-sănătate, telemedicină etc.) în furnizarea serviciilor medicale

reducerea numărului de copii și tineri plasațiîn instituții prin furnizarea de servicii la nivelul comunității

număr crescut al tinerilor instituționalizați care dobândesc abilitățile necesare pentru a putea avea o viață independentă la părăsirea instituției rezidențiale creșterea numărului de asistenți maternali și sociali la nivelul comunității consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă

Axa Prioritară 5 - Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (roma și non-roma) din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității Roma, prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC. reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC

Axa Prioritară 6 - Educație și competențe

6.1 Creșterea numărului de tineri NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la SPO care se reîntorc în educație în programe detip a doua șansă, inclusiv în programe de formare profesională inițială 6.2 Creșterea participării la învăţământul ante-preșcolar și preșcolar, în special a grupurilor cu risc de părăsire timpurie a școlii, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a celor din mediul rural 6.3 Reducerea părăsirii timpurii a școlii prin măsuri integrate de prevenire și de asigurare a oportunităților egale pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparținând minorității roma și elevii din mediul rural/ comunitățile dezavantajate socio-economic 6.4 Creșterea numărului de tineri care au abandonatșcoala și de adulți care nu și-au finalizat educația obligatorie care se reîntorc în sistemul de educație și formare, inclusiv prin programe de tip a doua șansă și programe de formare profesională 6.5 Creșterea numărului de oferte educaționale orientate pe formarea de competențe și pe utilizarea de soluţii digitale/de tip TIC în procesul de predare 6.6 Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul pre- universitar în vederea promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe

144

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

nevoile elevilor și a unei școli incluzive. 6.7 Creșterea participării la învăţământul terțiar universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate în special pentru cei care provin din grupuri vulnerabile 6.8 Implementarea de măsuri sistemice în învățământul terțiar universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate pentru a facilita adaptarea la cerințele pieței muncii 6.9 Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic din învățământul terțiar universitar și non-universitar organizat încadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate în ceea ce priveşte conţinutul educaţional inovator şi resursele de învăţare moderne şi flexibile 6.10 Diversificarea ofertelor educaționale în învățământul terțiar universitar și non-universitar tehnic organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate corelate cu nevoile pieței muncii din sectoarele economice/ domeniile identificate prin SNC şi SNCDI 6.11 Creșterea participării la programele de formare profesională inițială, în special pentru elevii/ucenicii care provin din comunități dezavantajate, cu accent pe mediul rural și cei aparținând minorității roma 6.12 Creșterea participării la programele de formare profesională continuă, cu accent pe acei adulţi cu un nivel scăzut de calificare și persoanele cu vârsta de peste 40 ani, din zone rurale defavorizate, inclusiv prin re cunoașterea și certificarea rezultatelor învățării dobândite în contexte non-fo

rmale și informale 6.13 Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmarea accesului la activități de învățare/ cercetare/ inovare la un potențial loc demuncă, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conf orm SNC şi domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI 6.14 Facilitarea inserției pe piața muncii a viitorilor absolvenții de învățământ secundar și terțiar non-universitar (ISCED 2 – 4 nivel de calificare 3 - 5) prin sprijinirea activităților de învățare la un potențial loc de muncă și prin dezvoltarea parteneriatelor între unitățile de învățământ și companii, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conf orm SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI 6.15 Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic, a formatorilor, a evaluatorilor de competențe profesionale și personalului din întreprinderi cu atribuții in învățarea la locul de muncă 6.16 Creșterea numărului de oferte furnizate de sistemul de educație și formare profesională adaptate la nevoile și tendințele de dezvoltare ale pieței muncii 6.17 Creșterea numărului de programe de formare profesională pentru sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI bazate pe unsistem de anticipare a nevoilor și tendințelor de dezvoltare ale pieței muncii prin investiții în capacitatea furnizorilor de formare și prin stimularea partener iatelor cu mediul de afacer

Axa Prioritara 7 - Asistenţa Tehnica

7.1.Imbunătăţirea capacităţii AM și OI ale POCU de a gestiona şi implementa în mod eficient şi eficace programul operațional.

7.2. Imbunătăţirea capacităţii beneficiarilor POCU de a implementa în mod eficient şi eficace proiecte de tip FSE 7.3. Creșterea gradului de informare a beneficiarilor și potențialilor beneficiari POCU privind activitățile care pot face obiectul FSE, valorizarea și implementarea de bune practici și inițiative în domeniul FSE

P r o g r

Axa Prioritară 1 - Cercetare, dezvoltare

1.1. PROMOVAREA INVESTIȚIILOR ÎN C&I, DEZVOLTAREA DE LEGĂTURI ȘI

Entităţi cu personalitate juridică constituite conform prevederilor

145

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvoltarii afacerilor

SINERGII ÎNTRE ÎNTREPRINDERI, CENTRELE DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR, ÎN SPECIAL PROMOVAREA INVESTIȚIILOR ÎN DEZVOLTAREA DE PRODUSE ȘI DE SERVICII, TRANSFERUL DE TEHNOLOGII, INOVAREA SOCIALĂ, ECOINOVAREA ȘI APLICAȚIILE DE SERVICII PUBLICE, STIMULAREA CERERII, CREAREA DE REȚELE ȘI DE GRUPURI ȘI INOVAREA DESCHISĂ PRIN SPECIALIZAREA INTELIGENTĂ, PRECUM ȘI SPRIJINIREA ACTIVITĂȚILOR DE CERCETARE TEHNOLOGICĂ ȘI APLICATĂ, LINIILOR PILOT, ACȚIUNILOR DE VALIDARE PRECOCE A PRODUSELOR, CAPACITĂȚILOR DE PRODUCȚIE AVANSATE ȘI DE PRIMĂ PRODUCȚIE, ÎN SPECIAL ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR GENERICE ESENȚIALE ȘI DIFUZĂRII TEHNOLOGIILOR DE UZ GENERAL

Legii nr. 31 privind societăţile comerciale din 16 noiembrie 1990,republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau conform prevederilor Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, cu modificările și completările ulterioare, sau conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, cu modificările și completările ulterioare, precum și conform reglementărilor specifice similare din alte state membre UE

1.2. ÎMBUNĂTĂȚIREA INFRASTRUCTURILOR DE CERCETARE ȘI INOVARE (C&I) ȘI A CAPACITĂȚILOR PENTRU A DEZVOLTA EXCELENȚA ÎN MATERIE DE C&I ȘI PROMOVAREA CENTRELOR DE COMPETENȚĂ, ÎN SPECIAL A CELOR DE INTERES EUROPEAN, PRIN CONECTAREA ACESTORA CU STRUCTURI EXISTENTE SAU EMERGENTE DE CLUSTERIZARE CARE URMĂRESC INOVAREA ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ, ÎNTR‐UN MOD CARE RĂSPUNDE NEVOILOR DE DEZVOLTARE ÎN CARE SUNT INTERESATE COMUNITĂȚILE ÎN CARE ACESTEA SE DEZVOLTĂ

Axa Prioritară 2 - Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie digitală competitivă

2.1. EXTINDEREA CONEXIUNII ÎN BANDĂ LARGĂ ȘI DIFUZAREA REȚELELOR DE MARE VITEZĂ, PRECUM ȘI SPRIJINIREA ADOPTĂRII TEHNOLOGIILOR EMERGENTE ȘI A REȚELELOR PENTRU ECONOMIA DIGITALĂ; INCLUZIUNE DIGITALĂ, CULTURĂ ONLINE ȘI E‐SĂNĂTATE

2.2. DEZVOLTAREA PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR TIC, A COMERȚULUI ELECTRONIC ȘI A CERERII DE TIC; 2.3. CONSOLIDAREA APLICAȚIILOR TIC PENTRU GUVERNARE ELECTRONICĂ, E‐LEARNING

Pro

gra

mu

l O

per

ațio

nal

In

fras

tru

ctu

ră

Mar

e (P

OIM

)

Axa Prioritară 1 - Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a metroului

1.1 CREŞTEREA MOBILITĂŢII PRIN DEZVOLTAREA TRANSPORTULUI RUTIER PE REŢEAUA RUTIERĂ TEN-T CENTRALĂ 1.2 CREŞTEREA MOBILITĂŢII PE REŢEAUA FEROVIARĂ TEN-T CENTRALĂ 1.3 CREŞTEREA GRADULUI DE UTILIZARE A CĂILOR NAVIGABILE ȘI A PORTURILOR SITUATE PE REŢEAUA TEN-T CENTRALĂ

1.4 CREŞTEREA GRADULUI DE UTILIZARE A TRANSPORTULUI CU

146

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

METROUL ÎN BUCUREȘTI-ILFOV Axa Prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient

2.1 Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T globală

2.2 Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T 2.3 Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor 2.4 Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi 2.5 Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului

2.6 Reducerea timpului de staţionare la punctele de comunicare transnaţională 2.7 Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar

Axa Prioritară 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor

3.1 Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România 3.2 Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei

Axa Prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric

4.1 Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate 4.2 Creşterea nivelului de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional prin dezvoltarea instrumentelor de monitorizare 4.3 Reducerea suprafeţelor poluate istoric

Axa Prioritară 5 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor

5.1 Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră

5.2 Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a echipajelor de intervenție

Axa Prioritară 6 - Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon

6.1 Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal) 6.2 Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali 6.3 Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor 6.4 Creşterea economiilor în consumul de energie primară produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă

Axa Prioritară 7 - Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate

7.1 Creşterea eficienţei energetice în sistemele centralizate de transport şi distribuţie a energiei termice în oraşele selectate 7.2 Creşterea eficienţei energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti

Axa Prioritară 8 - Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale

8.1 Creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea energiei produse din resurse regenerabile 8.2 Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine

Pro

gra

mu

l O

per

ați

on

al

Asi

ste

Axa Prioritară 1 - Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa

1.1. ÎNTĂRIREA CAPACITĂȚII BENEFICIARILOR DE PROIECTE FINANȚATE DIN FESI DE A PREGĂTI ŞI IMPLEMENTA PROIECTE MATURE

instituțiile implicate în coordonarea, gestionarea și controlul fondurilor ESI (Ministerul Fondurilor Europene,

147

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

proiecte finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri

1.2. ASIGURAREA TRANSPARENȚEI ȘI CREDIBILITĂȚII FESI ȘI A ROLULUI POLITICII DE COEZIUNE A UE

Autoritățile de Management, Organismele Intermediare, Autoritatea de Certificare și Plată, Autoritatea de Audit, Departamentul pentru Luptă Antifraudă)

anumite instituții care sprijină sistemul de coordonare, gestionare și control al fondurilor ESI (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, Serviciul de Telecomunicații Speciale)

beneficiarii care gestionează un număr mare de proiecte (portofolii de proiecte) finanțate POIM și POC (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională)2

structuri care sprijină implementarea investițiilor teritoriale integrate (ADI ITI Delta Dunării)

Axa Prioritară 2 - Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul FESI

2.1. ÎMBUNĂTĂȚIREA CADRULUI DE REGLEMENTARE, STRATEGIC ŞI PROCEDURAL PENTRU COORDONAREA ȘI IMPLEMENTAREA FESI 2.2. DEZVOLTAREA ȘI MENȚINEREA UNUI SISTEM INFORMATIC FUNCȚIONAL ȘI EFICIENT PENTRU FSC, PRECUM ȘI ÎNTĂRIREA CAPACITĂȚII UTILIZATORILOR SĂI

Axa Prioritară 3 - Creșterea eficienței şi eficacităţii resurselor umane implicate în sistemul de coordonare, gestionare şi control al FESI în România

3.1. DEZVOLTAREA UNEI POLITICI ÎMBUNĂTĂȚITE A MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE CARE SĂ ASIGURE STABILITATEA, CALIFICAREA ȘI MOTIVAREA ADECVATĂ A PERSONALULUI CARE LUCREAZĂ ÎN CADRUL SISTEMULUI DE COORDONARE, GESTIONARE ȘI CONTROL AL FESI.

Pro

gra

mu

l Op

eraț

ion

al R

egio

nal

(P

OR

)

Axa Prioritară 1 - Promovarea transferului tehnologic

crearea, modernizarea şi extinderea infrastructurilor de inovare şi transfer tehnologic, inclusiv dotare

Entități juridic constituite care desfășoară sau își creează o infrastructură cu rol de transfer tehnologic

Axa Prioritară 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalații, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, mașini, inclusiv noi tehnologii crearea/ modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente

IMM uri

Axa Prioritară 3 - Sprijinirea creșterii eficienței energetice în

eficiență energetică a clădirilor publice, inclusiv măsuri de consolidare a acestora eficiență energetică a clădirilor rezidențiale,

autorități publice centrale și locale

2 Pentru beneficiarii proiectelor finanțate din POC și POIM, activitatea de management de proiect este eligibilă în

cadrul proiectului și este finanțată din aceste programe operaționale. Din POAT este eligibilă numai asistența

pentru gestionarea portofoliului de proiecte, necesară beneficiarilor POIM și POC care gestionează un număr mare

de proiecte.

148

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

clădirile publice inclusiv măsuri de consolidare a acestora investiții în iluminatul public măsuri pentru transport urban (căi de rulare/ piste de bicicliști/ achiziție mijloace de transport ecologice/ electrice, etc.)

Axa Prioritară 4 - Dezvoltare urbană durabilă

măsuri pentru transport urban (căi de rulare/ piste de bicicliști/ achiziție mijloace de transport ecologice/ electrice, etc.) revitalizarea zonelor urbane (reconversia și refuncționalizarea terenurilor abandonate, etc.) acțiuni integrate pentru comunități marginalizate prin: clădiri pentru activități educative, culturale și recreative; facilități destinate utilizării publice, cum ar fi: zone verzi de mici dimensiuni, piețe publice, scuaruri, părculețe etc.; străzi urbane și utilități de bază la scară mică. infrastructura de educație (creșe, grădinițe, licee tehnologice, școli profesionale și tehnice)

autorități publice locale mediul urban

Axa Prioritară 5 - Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

restaurarea, protecția și valorificarea patrimoniului cultural

autorități publice locale autorități publice centrale ONG uri unități de cult parteneriate

Axa Prioritară 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală

reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene care asigura conectivitatea, directa sau indirecta cu reteaua TEN T construcţia / reabilitarea / modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean aflate pe traseul drumului judetean respectiv

autorități publice locale (CJ)

Axa Prioritară 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

valorificarea economică a potențialului turistic balnear valorificarea economică a potențialului turistic cu specific local infrastructură turistică publică de agrement

autorități publice locale parteneriate

Axa Prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale

construcţia de spitale regionale reabilitarea/modernizarea/ dotarea cu echipamente a spitalelor judeţene de urgenţă reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de servicii medicale (ambulatorii, unităţi de primiri urgenţe) construirea/reabilitarea/modernizarea/ dotarea centrelor comunitare de intervenţie integrată reabilitare/ modernizarea/ dotarea

autorități publice locale furnizori de servicii sociale de drept public și privat, acreditați conform legii parteneriate

149

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială construcţie/reabilitare de locuinţe de tip familial, apartamente de tip familial, locuinţe protejate etc.

Axa Prioritară 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban

Construirea/reabilitare/modernizare locuinţelor sociale Investiţii în infrastructura de sănătate, educație şi servicii sociale Stimularea ocupării - activităţi de economie socială Activităţi de dezvoltare comunitară integrată - activităţi de informare, consiliere

Unităţi administrativ‐teritoriale (APL) Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi conform legii ONG‐uri

Axa Prioritară 10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaţionale antepreșcolare (creșe), preșcolare (gradinițe) și a celei pentru învățământul general obligatoriu (școli I‐ VIII) reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii școlilor profesionale, liceelor tehnologice reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale universitare

unităţi administrativ‐teritoriale (APL) instituţii de învăţământ superior de stat

Pro

gra

mu

l Op

eraț

ion

al C

apac

itat

e A

dm

inis

trat

ivă

(PO

CA

)

Axa prioritară 1 - Administrație publică și sistem judiciar eficiente

1.1 - Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP

B) Categorii de parteneri eligibili Autorități și instituții publice centrale așa cum sunt ele adresate în SCAP și în SMBR; Autorități administrative autonome; Instituții publice de învățământ superior acreditate și de cercetare, Academia Română.

1.2 - DEZVOLTAREA ȘI IMPLEMENTAREA DE POLITICI ȘI INSTRUMENTE UNITARE ȘI MODERNE DE MANAGEMENT AL RESURSELOR UMANE; 1.3 - Dezvoltarea și implementarea de sisteme standard și instrumente moderne și eficiente de management la nivelul instituțiilor din sistemului judiciar 1.4 - CREȘTEREA TRANSPARENȚEI ȘI RESPONSABILITĂȚII SISTEMULUI DE ACHIZIȚII PUBLICE ÎN VEDEREA APLICĂRII UNITARE A NORMELOR ȘI PROCEDURILOR DE ACHIZIȚII PUBLICE ȘI REDUCEREA NEREGULILOR ÎN ACEST DOMENIU

Axa prioritară 2 - Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente

2.1 - INTRODUCEREA DE SISTEME ȘI STANDARDE COMUNE ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ CE OPTIMIZEAZĂ PROCESELE ORIENTATE CĂTRE BENEFICIARI ÎN CONCORDANȚĂ CU SCAP 2.2 - Creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul autorităților și instituțiilor publice 2.3 - Asigurarea unei transparențe și

150

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

integrități sporite la nivelul sistemului judiciar în vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia.

Axa prioritară 3 - Asistență tehnică Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (PO AD)

Fin

anta

re p

rin

pro

gra

me

guve

rnam

enta

le

Pro

gra

mu

l Naţ

ion

al d

e D

ezvo

ltar

e R

ura

lă (

PN

DR

)

M01 Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare

1.1 sprijin pentru formarea profesională, precum și a acțiunilor pentru dobândirea de competențe

Entități publice sau private care activează în domeniul formării profesionale a adulților și care îndeplinesc criteriile de eligibilitate și de selecție

1.2 - sprijin pentru activități demonstrative și acțiuni de informare

Entităţi publice și/sau private care au în obiectul de activitate activități de informare/demonstrative și/sau diseminare.

M02 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei

2.1 sprijin pentru ajutorul în vederea beneficierii de utilizarea serviciilor de consiliere

Furnizori de servicii de consiliere care sunt entităţi publice și/sau private înfiinţate conform legislaţiei în vigoare, selectați în baza unei proceduri de achiziție publică

M04 Investiții în active fizice

4.1 sprijin pentru investiții în exploatații agricole

fermieri, cu excepți persoanelor fizice neautorizate ; cooperative (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în baza legislației națio nale în vigoare care deservesc interesele membrilor;

4.2 sprijin pentru investiții în prelucrare/comercializare și/sau dezvoltare de produse agricole

Întreprinderi, cooperative și grupuri de producători definite conform legislației naționale în vigoare

4.3 sprijin pentru investiții în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea sectoarelor agricol și forestier

Agricol Unităţi administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora constituite conform legilației naționale în vigoare. Silvic Persoane juridice de drept privat/alte forme de organizare proprietari de pădure şi/sau asociaţiile acestora conform legislației în vigoare; Unități administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora, proprietari de pădure, conform legislației în vigoare; Administratorul fondului forestier proprietate publică a statului conform legislației în vigoare. Irigații

151

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

Organizaţii/federaţii ale utilizatorilor de apă înființate în conformitate cu legislația în vigoare, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole

M06 Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor

6.1 ajutor la înființarea de societăți pentru tinerii fermier

tânărul fermierașa cum este definit în art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013*, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole; persoană juridică cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier, așa cum este definit în art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatațieşi deţine cel puţin 50%+1 din acţiuni

6.2 sprijin pentru demararea de afaceri cu activități neagricole în zonele rurale

fermieri sau membrii unei gospodarii agricole, care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități non -agricole în spațiul rural pentru prima dată. Persoanele fizice neautorizate nu sunt eligibile; Microîntreprinderi și întrepri nderi mici existente din spațiul rural, care își propun activități non-agricole, pe care pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin; Micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii aplicației de finanțare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii acesteia (start-ups

6.3 Ajutor pentru începerea activității acordat pentru dezvoltarea fermelor mici

Fermierii care au drept de proprietate și/sau drept de folosinţă pentru o exploatație agricolă care intră în categoria de fermă mică conform definiției relevante cu excepția persoanelor fizice neautorizate.

6.4 sprijin pentru investiții în creare micro-întreprinderi și

152

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

și dezvoltare de activități neagricole

întreprinderi non-agricole mici existente și nou înființate din spațiul rural; (fermieri sau membrii unor gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități non-agricole în zona ruralăîn cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici, cu excepția persoanelor fizice neautorizate

6.5 Schema pentru micii fermieri

Fermieri ale căror exploatații îndeplinesc condițiile definiţiei fermei mici în cadrul schemei simplificate din Pilonul 1 și au aplicat cel puțin un an această schemă, conform Titlului V din R (UE) nr. 1307/2013.

M 07 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale

7.2 - sprijin pentru investiții în crearea, îmbunătățirea și ex tinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scară mică, inclusiv investiții în domeniul e nergiei din surse regenerabile și a sistemelor de economisire a energiei

Comunele și asociațiile acestora conform legislației naționale în vigoare; ONG-uri pentru investiții în infrastructura educațională (grădi nițe) și socială (creşe și infrastructură de tip after-school).

7.6 - sprijin pentru studii și investiții asociate cu întreține rea, refacerea și modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor al pe isajelor rurale și al siturilor de înaltă valoare naturală, inclusiv cu aspectele soc ioeconomice conexe, precum și acțiuni de sensibilizare ecologică

Comunele definite conform legislației în vigoare; ONG-uri definite conform legislației în vigoare; Unități de cult conform legislației în vigoare; Persoane fizice autorizate/societăți comerciale care dețin în a dministrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B.

M08 Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor

8.1 sprijin pentru împădurire/crearea de suprafețe împădurite

Beneficiarii sprijinului prin această măsură sunt deţinătorii publici și privați de teren agricol şi neagricol și formele asociative ale acestora. În cazul terenurilor aflate în proprietatea statului, sprijinul se poate acorda doar dacă autoritatea care gestionează respectivele terenuri este un organism privat sau o unitate administrativ teritorială (UAT) de nivel LAU 2

M09 Înființarea de 9.1 înființarea de grupuri și organizații de Grupurile de producători din

153

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură

producători în agricultură și silvicultură

sectorul agricol (exceptând grupurile sprijinite prin sub -programul pomicol) care se încadrează în definiția IMM -urilor și care au fost ecunoscute oficial de către autoritatea competentă înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014

M10 Agromediu și climă

10.1 plăți pentru angajamente privind agromediul și clima

Fermierii (utilizatori ai terenurilor agricole

M 11 Agricultură ecologică

11.1 plăți pentru practici și metode de conversie către agricultura ecologică

Fermierii activi (utilizatori ai terenurilor agricole) înregistrați în sistemul de agricultură ecologică

11.2 plăți pentru de menținerea de practici și metode pentru agricultura ecologică

Fermierii activi (utilizatori ai terenurilor agricole) înregistrați în sistemul de agricultură ecologică

M13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

13.1 plată compensatorie în zonele montane

Beneficiarii acestei submăsuri sunt fermierii activi 13.2 plată compensatorie pentru alte zone

care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative 13.3 plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice

M15 Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor

15.1 plăți pentru angajamentele în materie de silvomediu și climă

Proprietarii de terenuri din FFN Asociații ale proprietarilor de terenuri prevăzuți anterior

M16 Cooperare

16.1 sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale ale PEI pentru productivitatea și durabilitatea agriculturii 16.2 sprijin pentru proiecte-pilot și pentru dezvoltarea de noi produse, practici, procese și tehnologii

Grupurile Operaționale (GO)

6.4 sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în vederea stabilirii de lanțuri scurte de aprovizionare și de piețe locale și a dezvoltării acestora, precum și pentru promovarea de activități la nivel local privind dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale

Parteneriatele constituite din cel puţin un partener și cel puțin un fermier sau un grup de producători/o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol. Fermieri; Microîntreprinderi și întreprinderi mici; Organizații neguvernamentale; Consilii locale; Unități școlare, sanitare, de agrement și de alimentație publică

154

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

M17 -Gestionarea riscurilor

17.2 Fonduri mutuale pentru fenomene climatice cu efecte adverse, boli ale animalelor și ale plantelor, infestări parazitare și pentru incidente de mediu

Fonduri mutuale pentru agricultură constituite şi acreditate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în conformitate cu legislația națională în vigoare

M19 Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER

19.1 Sprijin pregătitor

un parteneriat existent autorizat conform OG 26/2000; (un nou parteneriat –fără personalitate juri

19.2 Sprijin pentru implementarea operațiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității

Entități private/publice, stabilite prin fișa măsurii din SDL, cu respectarea prevederilor din Reg. UE1305/2013. GAL-uri pentru anumite operațiuni de interes public pentru comunitate și teritoriul respectiv identificate în SDL , pentru care niciun alt so licitant nu-și manifestă interesul și se aplică măsuri de evitare a conflictului de interese.

19.3 Pregătirea și punerea în aplicare a activităților de cooperare ale grupului de acțiune locală

Grupurile de Acțiune Locală autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014 -2020 vor beneficia de sprijin prin PNDR

19.4 Sprijin pentru costurile de funcționare și animare

Grupuri de Acțiune Locală autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014 -2020.

BU

GE

TU

L

ST

AT

UL

UI

Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiții finanțate din iprumuturi externe la a căror realizare contribuie si Guvernul, potrivit legii, si se aprobă anual, pozitie globală, prin legea bugetului de stat. Din bugetul de stat si din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanțarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes național, județean ori local. Autoritățile deliberative pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări si servicii publice locale.

PA

RT

EN

ER

IAT

E

PU

BL

ICE

-PR

IVA

TE

Parteneriatele public-privat sunt forme de cooperare intre autoritatile publice si sectorul privat pentru finantarea, conceptia, constructia , renovarea, gestionarea sau intretinerea infrastructurilor, sau pentru furnizarea de servicii care in mod traditional ar fi fost acoperite de sectorul public. La nivelul UE, PPP-urile sunt folosite mai ales in sectorul transporturilor (drumuri si sine ferate), in domeniul cladirilor si institutiilor publice (scoli, spitale, inchisori) si in sectorul de mediu (tratarea apei, gestionarea deseurilor).

CR

ED

ITE

BA

NC

AR

E

EUROBRD APL Investitii - credit de investitii in completarea surselor proprii, pentru finatarea componentei de contributie proprie aferentă proiectelor cu componentă fonduri europene postaderare.

Beneficiari: comuna, orasul, municipiul, judrtul sau asocieri ale acestora.

EUROBRD APL Suport - credit de investitii revolving pe termen scurt sau mediu, destinat finantarii decalajului de plati existent intre realizarea plătilor aferente proiectului de investitie si incasarile de fonduri europene nerambursabile.

Beneficiari: comuna, orasul, municipiul, judetul sau asocieri ale acestora.

155

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

EUROBRD APL Linie/Credit de Investitii - credit de investitii pe termen mediu si lung pentru finantarea unuia sau mai multor proiecte de investitii, avabd două componente: finantarea componentei de contributie proprie aferentă proiectelor cu componentă fonduri europene nerambursabile; finantarea decalajului de plăti existent intre realizarea plătilor aferente proiectului de investitie si incasările de la entitatea finantatoare a fonduri europene nerambursabile.

Beneficiari: comuna, orasul, municipiul, judetul sau asocieri ale acestora.

Pachetul EU Agri BCR destinat finantarii si implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile

micro絜treprinderi, Persoane Fizice Autorizate, Asociatii Familiale, Asociatii de Producatori, IMM-uri, intreprinderi mari, Autoritati Publice Locale mici (comune) care vor să acceseze PNDR;

- Pachetul EU Competitiv BCR este destinat finantarii si implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile

companii mari si IMM-uri in cadrul POS CCE;

Pachetul EU Infrastructura BCR este destinat finanțării si implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile

entitati publice in cadrul POR si PNDR;

- Pachetul EU Pescuit BCR este destinat finantarii si implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile

microintreprinderi, Persoane Fizice Autorizate, Asociatii Familiale, Asociatii de Producători, IMM-uri, intreprinderi mari, Autorităti Publice Locale mici (comune) in cadrul Programului Operational pentru Pescuit.

- Pachetul EU Turism BCR este destinat finantarii si implementarii prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile

entităti publice si/sau private in cadrul POR si PNDR;

FIN

AN

TA

RE

C

RE

AT

IVA

Autoritatile locale au avantajul de a detine cladiri, spatii, terenuri , putand obtine resurse suplimentare prin : inchirierea de spatii pentru expozitii, simpozioane, concerte organizarea de competitii sportive organizarea de expozitii de arta temporare inchirierea de spatii pentru concerte in aer liber inchirierea spatiilor libere agentilor economicisau persoanelor fizice

156

6.3. SCHEMA STRATEGICĂ DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ ȘI IDENTIFICARE PROGRAME/

PROIECTE DE DEZVOLTARE CU MATERIALIZARE SPAȚIALĂ (CORELARE CU PREVEDERI

PUG MUNICIPIUL MANGALIA)

În continuare sunt prezentate obiectivele, programele și proiectele cu materializare spațială la

nivelul municipiului Mangalia și localizarea acestora relaționat propunerilor Planului Urbanistic

General (simbolul de pe schemă corespunde Direcției/ Obiectivului/ Nr. Acțiune/ Proiect din

cadrul capitolului 6.1):

Figura 19 Localizare spațială a programelor și proiectelor din cadrul Direcției de dezvoltare I-

Mangalia- Saturn

157

Figura 20 Localizare spațială a programelor

și proiectelor din cadrul Direcției de

dezvoltare I- Venus- Jupiter

Figura 21 Localizare spațială a programelor și proiectelor din cadrul Direcției de dezvoltare II-

Mangalia- Saturn

158

Figura 22 Localizare spațială a programelor

și proiectelor din cadrul Direcției de

dezvoltare II- Venus- Jupiter

Figura 23 Localizare spațială a

programelor și proiectelor din cadrul

Direcției de dezvoltare II- Neptun-

Olimp

159

Figura 24 Localizare spațială a programelor și proiectelor din cadrul Direcției de dezvoltare III-

Mangalia- Saturn

Figura 25 Localizare spațială a programelor și proiectelor din cadrul Direcției de dezvoltare IV-

Mangalia- Saturn

160

Figura 26 Localizare spațială a programelor

și proiectelor din cadrul Direcției de

dezvoltare IV- Jupiter- Venus

Figura 27 Localizare spațială a programelor

și proiectelor din cadrul Direcției de

dezvoltare IV- Neptun- Olimp

161

Figura 28 Localizare spațială a programelor și proiectelor din cadrul Direcției de dezvoltare V-

Mangalia- Saturn

Figura 29 Localizare spațială a

programelor și proiectelor din cadrul

Direcției de dezvoltare V- Jupiter-

Venus- Neptun

162

Figura 30 Localizare spațială a programelor și proiectelor din cadrul Direcției de dezvoltare VI și

VII- Mangalia- Saturn

Figura 31 Localizare spațială a programelor și proiectelor din cadrul Direcției de dezvoltare VIII-

Mangalia- Saturn

163

6.4 SCHEMĂ DE IMPLEMENTARE‐ ETAPIZARE

Nr. Crt.

Denumire proiect Perioada implementare- termen Scurt Mediu Lung

Obiectiv specific 1. Protejarea si dezvoltarea patrimoniului istoric si cultural, un avantaj competitiv in cresterea atractivitatii municipiului;

1. Reabilitarea si valorificarea Movila Documaci; •

2. Callatis - istorie la malul marii - Reamenajarea sediului expozitional al Muzeului de arheologie Callatis Mangalia

•

3. Infiintarea unui muzeu etnografic; •

4. Mobilarea si ambientarea spatiior publice cu lucrari de arta contemporana; •

5. Infiintarea Casei Artistilor – loc de recreere si creatie; •

6. Tabere de creatie; •

7. Centru de informare cultural; •

8. Cinematograf; •

Obiectiv specific 2. Cresterea calitatii vietii prin transformarea orasului intr-o zona verde, cu spatii publice de calitate, un mediu mai curat, conditii de locuit mai bune si un transport public ecologic;

1. Sala polivalenta •

2. R e abilitarea si modernizarea zona 1- piata republicii si aleea teilor; •

3. Mansardarea blocurilor de locuit; •

4. Amenajare casa casatoriilor; •

5. Dezvoltarea unui nou cimitir; •

6. Reabilitare trama stradala Mangalia statiuni; •

7. Lucrari de amenajare si modernizare faleza Mangalia Saturn; Amenajare si modernizare promenada cordon Saturn Venus; Reabilitare si modernizare alee de promenada Cap-Aurora;

•

8. Construirea, reabilitarea, modernizarea parcarilor din mun. Mangalia

• •

9. Piste pentru biciclete in Mangalia si statiuni; •

10. Gradina zoologica padurea Comorova; •

11. Crearea de spatii verzi si parcuri; •

12. Reamenajare si Modernizare parcuri; •

13. Sistem de irigatii in Mangalia si statiuni; •

14. Alimentare cu apa si canalizare Dobrogea 2; •

15. Crearea, reabilitarea si modernizarea spatiilor publice din municipiu; 16. Crearea transportului in comun in Mangalia si statiuni; •

17. Reabilitare iluminat public Mangalia si statiuni; •

18. Construirea unei piete de peste •

19. Construirea de piete agroalimentare in fiecare statiune •

Obiectiv specific 3. Creşterii competitivităţii locale si crearea de noi locuri de muncă, prin sprijinirea mediului de afaceri;

164

1. Infiintarea de ateliere de reparatie, mestesugarit, ateliere; •

2. Infiintare centru multifunctional expozitional; •

3. Centru de informare pentru investitori; •

4. Investitii in infrastructura parcului industrial Mangalia; •

Obiectiv specific 4. Investitii in activitati, evenimente culturale cu potential turistic; Imbunatatirea infrastructurii turistice in vederea cresterii atractivitatii regiunii ca destinatie turistica;

Crearea unui brand turistic local, promovare intensiva a zonei şi cresterea gradului de valorificare economică prin diversificarea turismului (turism de agreement, turism balnear si de tratament, turism cultural , turism oenologic si gastronomic, etc);

1. Crearea, dezvoltarea si promovarea centrelor de informare si promovare turistica;

•

2. Sat pescaresc; •

3. Reabilitarea monumentelor creand noi puncte de atractie; •

4. Organizarea de festivaluri, concerte, targuri de turism; •

5. Creare baze de tratament balnear Hotel Egreta; •

6. Extinderea institutului balnear Mangalia; •

Obiectiv specific 5. Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de turism specifice în vederea creşterii atractivităţii zonei ca destinaţie turistică si ca adresabilitate pentru toate segmentele potentiale;.

1. Infiintarea dezvoltarea modernizarea infrastructurii specifice de agrement acvatic;

•

2. Infiintarea dezvoltarea modernizarea infrastructurii turismului pentru pescuit; •

3. Crearea modernizarea dezvoltarea infrastructurii balneare si de tratament; •

4. Dezvoltarea retelelelor de captare si transport a izvoarelor mineral - sulfuroase a apei de mare cu potential terapeutic, namoluri terapeutice din statiuni.

•

5. Crearea de locuri de campare, locuri pentru picnic, amenajare sporturi acvatice; •

6. Amenajare piste de biciclete si trasee de ciclism si a infrastructurii conexe; •

Obiectiv specific 6. Trecerea la un invatamant orientat spre nevoile economiei locale actuale, promovarea unui invatamat in sistem dual, îmbunătăţirea serviciilor şi a infrastructurii din sistemul educaţional;

1. Constructia, consolidarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea infrastructurii educationale;

•

2. Construire si dotare cresa •

3. Constructia infrastructurii de educatie pre‐universitara; •

4. Creare si dotare campus pre‐ universitar; •

5. Campus sportiv;

•

6. Modernizare baza sportiva Pescarus;

•

7. Facilitati pentru tabara sportiva; •

Obiectiv specific 7. Diversificarea si cresterea calităţii serviciilor si a infrastructurii medicale, în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei si a cresterii accesului la aceste servicii;

1. Reabilitarea si dotare ambulatoriu spital municipal Mangalia; •

165

2. Reabilitarea si dotare policlinica •

Obiectiv specific 8. Diversificarea si cresterea calităţii serviciilor şi a infrastructurii de servicii sociale in vederea combaterii sărăciei şi incluziunii sociale

1. Infiintarea unui centru de informare consiliere si mediere pentru persoanele aflate in dificultate;

•

2. Construirea de locuinte sociale; •

3. Construirea si dotarea centrului pentru persoane varstnice; •

7. IMPLEMENTARE, CONTROL ȘI MONITORIZARE

7.1. PARTENERIATE OPORTUNE

Parteneriatele implică o colaborare stransă pe bază de dialog sistematic intre diferiti actori si

este relevant pentru gradul de descentralizare care caracterizează intreaga politică de

coeziune economică si socială in Uniunea Europeană. Parteneriatele presupun adeseori

implicarea actorilor relevanți precum:

- autorități regionale, locale, urbane si alte autorități publice competente;

- parteneri economici si sociali;

- orice alt organism considerat a fi in măsură să reprezinte societatea civilă, organizațiile

- civile si organismele insărcinate cu promovarea egalității dintre bărbați si femei.

Parteneriatul public‐privat reprezintă un instrument de cooperare între autorităţile publice şi organizaţiile din cadrul sectorului privat, pentru realizarea de proiecte privind dezvoltarea locală. Dezvoltarea comunităților este un proces pe termen lung, care presupune, în mod normal, atât resurse financiare, cât și parteneriate locale durabile. În cadrul parteneriatelor, un rol fundamental îl joacă societatea civilă, recunoscută, neoficial, drept al treilea sector de bază cu influență pozitivă asupra statului și a pieței.

Dezvoltarea comunităților locale nu vizează exclusiv factorii de decizie de la nivel central, regional sau național. Pentru a asigura dezvoltarea locala, este necesară mobilizarea tuturor părților interesate (autorități locale, organizații și reprezentanți ai societății civile) și, implicit, formarea unui parteneriat solid între acestea. Rolul parteneriatului ţine de expunerea principalelor provocări de la nivel local, stabilirea priorităților, identificarea soluțiilor de dezvoltare și aplicarea de măsuri și strategii integrate.

Reperele globale de excelenţă impun formarea de parteneriate pe termen lung, între organizații de cercetare și firme, și colaborarea în jurul unor infrastructuri şi programe de cercetare de anvergură internaţională în domenii de frontieră ale ştiinţei și tehnologiei.

Aceste parteneriate au scopul de a crea un mediu stimulativ pentru initiativa sectorului privat de a dezvolta proiecte precum:

- proiecte cu scopul abordarii problematicii HORECA, prin care se doreste realizarea unei institutii de formare cu profil turistic, in asa fel incat in sezonul estival lipsa de personal sa nu

166

mai fie o problema.

- proiecte cu scopul crearii unui parc industrail in zona, prin care este abordata atat problematica concentrarii tuturor industriilor intr‐un loc, dar si cea a surselor de venit ale bugetului local. Acest tip de parteneriat ar conduce la cresterea investitiilor in municipiu Mangalia.

- parteneriate tip clustere, cu caracter inovativ al proiectului, si care are nevoie de un timp de incubare mai mare.

De asemenea, prin dezvoltarea de parteneriate, mecanismele de piaţă vor stimula antreprenoriatul inovativ şi implicarea firmelor în activităţile economice noi.

Realizarea de parteneriate in vederea dezvoltarii durabile a regiunilor este promovata prin accesarea de fonduri structurale nerambursabile, prin:

- Programul Oerational Regional – Axa de finantare 9 – pentru care la momentul realizarii prezentei Strategii de Dezvoltare Locala nu este public niciun fel de document in ceea ce priveste eligibilitatea solicitantului sau criterii de evaluare si selectie a proiectelor.

- Programul Operational Cercetare – Actiunea 1.1.1 – Clustere de inovare, care are ca scop cresterea capacitatii de cercetare‐dezvoltare‐inovare in cadrul clusterelor de inovare cresterea competitivitatii economice a clusterelor de inovare si crearea de noi locuri de munca. Prin aceasta axa de finantare se vor promova:

a. Investitii pentru dezvoltarea de noi facilitati CD comune in clusterele de inovare si/sau modernizarea facilitatilor CD comune existente (departamente/centre/laboratoare de cercetare‐dezvoltare comune, care apartin clusterului, desi pot fi localizate fizic in cadrul unui sau unor partener/i din cadrul clusterului);

b. Activitati de inovare in clustere (obtinerea, validarea si protejarea brevetelor si altor active necorporale care apartin clusterului, detasarea de personal cu inalta calificare, achizitia de servicii de consultanta in domeniul inovarii si achizitia de servicii de sprijinire a inovarii);

c. Activitati de exploatare pentru sprijinirea functionarii clusterelor (animarea si promovarea clusterului, gestionarea instalatiilor clusterului, organizarea de programe de formare, ateliere, conferinte).

Solicitantul este entitatea juridica unica ce reprezinta, administreaza si exploateaza un cluster de inovare din Romania (organizatia clusterului), inregistrata in Romania si constituita conform legislatiei relevante in vigoare ca asociatie sau fundatie in baza Ordonantei nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare, SAU un membru oficial al clusterului desemnat prin Decizie a organizatiei clusterului sa participe la aceasta competitie in numele si pentru organizatia clusterului, caruia i se deleaga atributii de administrare si exploatare a clusterului, inregistrat in Romania si constituit conform legislatiei relevante in vigoare ca: i) Societate comerciala in baza prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau Un solicitant/cluster de inovare poate depune un singur proiect in cadrul acestei competitii/cereri de propuneri de proiecte

Categorii de activitati eligibile pentru finantare:

A. Investitii in facilitati CD comune ale clusterului

167

achizitionarea de teren;

constructie/modernizare/extindere/consolidare/ modificare/schimbare destinatie cladiri destinate unor institute/centre/laboratoare CD;

achizitionarea de active fixe corporale pentru CD: cladiri si/sau spatii, instalatii, utilaje, echipamente pentru cercetare‐dezvoltare etc;

achizitionarea de active fixe necorporale pentru CD;

B. Activitati de inovare in cluster (eligibile daca si numai daca organizatia clusterului si solicitantul, acolo unde acesta e o entitate diferita, respecta definitia IMM)

obtinerea, validarea si protejarea brevetelor si altor active necorporale care apartin organizatiei clusterului;

detasarea de personal cu inalta calificare la solicitant;

achizitionarea de servicii de consultanta in domeniul inovarii;

achizitionarea de servicii de sprijinire a inovarii;

C. Activitati de exploatare a clusterului

animarea clusterului pentru a facilita colaborarea, schimbul de informatii si furnizarea sau directionarea serviciilor specializate si personalizate de sprijin pentru intreprinderi;

promovarea clusterului pentru a spori participarea unor noi intreprinderi sau organizatii si pentru a beneficia de o mai mare vizibilitate;

gestionarea instalatiilor apartinand clusterului de inovare;

organizarea de programe de formare, de ateliere si de conferinte pentru a sprijini schimbul de cunostinte si stabilirea de contacte, precum si cooperarea transnationala.

- Programul Operational Capital Uman, Axa Prioritara 5‐ Dezvoltarea Locala plasata sub responsabilitatea comunitatii, pentru care insa nu sunt publicate la mometul realizarii prezentei strategii documente oficiale.

Intervențiile din cadrul acestei priorităţi de investiţii sunt menite să contribuie la:

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (roma și non‐roma) din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității Roma, prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC.

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC

Măsurile planificate vor contribui, în principal, la îndeplinirea obiectivului‐ţintă asumat în cadrul PNR, acela de reducere cu 580.000 a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială până în 2020, precum și la obiectivele asumate în domeniul ocupării forței de muncă, educației și al sănătății.

- Programul Operational Capital Uman, Axa Prioritara 4 – incluziune sociala si combaterea saraciei, pentru care la momentul realizarii prezentei cereri de finantare nu exista documente oficiale.

168

Intervențiile din cadrul acestei PI îşi propun atingerea a patru obiective specifice:

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității roma, prin implementarea de măsuri integrate

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (non roma), prin implementarea de măsuri integrate

îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunități dezavantajate prin susținerea procesului de formare în cadrul rețelei PAPI (eincluziune)

reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii sociale/ medicale/ socio‐ profesionale/ formare profesională etc. adecvate nevoilor specifice în vederea integrării socio‐profesionale

Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară constituite in baza Legii 215/2001 a

administrației publice locale, structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat,

inființate, in condițiile legii, de către unități administrativ teritoriale pentru realizarea in comun a

unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea in comun a unor

servicii publice, reprezintă o formă viabilă de colaborare intre autorități publice locale.

Avantajele unei astfel de forme de asociere si colaborare sunt:

- sprijinul acordat de către guvern pentru asocierea unităților administrativ-teritoriale prin

programe naționale de dezvoltare;

- crearea unei forme asociative larg utilizată la nivel local si regional;

- dezvoltarea serviciilor oferite de administrațiile publice locale respective

- cresterea capacității de cofinanțare a proiectelor in perspectiva accesării fondurilor

structurale;

- accesarea mai rapidă a fondurilor structurale in perioada 2009-2013 pentru

următoarele domenii: infrastructură de transport, asistență socială, educație si formare,

mediul de afaceri local, turism, modernizarea utilităților publice, managementul

deseurilor

Parteneriatele public-private (PPP) - constituie o modalitate de introducere a

managementului privat in serviciile publice, pe calea unei legături contractuale pe termen lung

intre un operator si o autoritate publică.

In mod fundamental parteneriatul public-privat asigură serviciul public in totalitate sau parțial,

in funcție de fondurile private atrase si face apel la know-how-ul sectorului privat.

Aspectele care trebuie luate in considerare in cazul implicării autorităților locale in astfel de

parteneriate sunt următoarele:

- cresterea posibilităților de finanțare a realizării proiectelor de infrastructură, cu impact

favorabil asupra logisticii dezvoltării afacerilor;

169

- interesul sectorului privat pentru colaborarea cu sectorul public in operațiuni

generatoare de profit;

- sporirea atractivității pentru investitori străini si autohtoni;

- multiplicarea si diversificarea locurilor de muncă;

- participarea sectorului privat la realizarea de comenzi in domeniul infrastructurii si al

unor proiecte de interes general cu finanțări din fonduri publice;

Selectarea partenerilor privați in vederea incheierii de parteneriate public-private se face pe

baza următoarelor principii: libera concurență, proporționalitatea, recunoasterea mutual,

tratamentul egal nediscriminatoriu, transparența.

ONG-urile, pe langă rolul de liant intre administrația publică si cetățeni, acestea pot contribui

la realizarea in comun a unor acțiuni, servicii sau proiecte de interes public local in domeniul

asistenței sociale, sănătății, educației, culturii, protecției mediului, etc.

Principalele avantaje ale unui astfel de parteneriat, ce recomandă ONG-urile ca buni parteneri

ai administrației publice sunt:

- flexibilitatea lor in a oferi exact acele servicii care sunt necesare beneficiarilor;

- flexibilitate mare a ONG-urilor in ceea ce priveste instrumentele utilizate in oferirea

serviciilor;

- cunoasterea mai bună a nevoilor comunității;

- resurse mai mari de timp;

- expertiza;

- capacitate de atragere de fonduri;

- dinamism.

7.2. MONITORIZARE, INDICATORI DE EVALUARE, ANALIZĂ IMPACT

Coordonare

Coordonarea implementarii Strategiei de dezvoltare locala va fi asumata si asigurata de

Consiliul Local si Primaria Municipiului Mangalia. Structura care va asigura coordonarea

Strategiei va fi fie de sine statatoare, creata special cu acest scop, si care sa cuprinda

functionari publici cu specializari tehnice, financiare si de administratie, a caror viziune si

experienta sa permita acoperirea tuturor aspectelor integrate si extinse pe care le presupune

implementarea unei strategii multisectoriale si pe termen lung. Structura va fi condusa de

Primar/ Vice Primar.

Responsabilitatile structurii de coordonare a Strategiei de dezvoltare locala - propuneri:

Asigurarea coodonarii si urmaririi stadiului implementarii Strategiei;

170

Asigurarea unui management eficient si corect in implementarea strategiei, inclusiv a

gestionarii financiare corecte a fondurilor alocate implementarii actiunilor asumate de Primarie

sau de Primarie in varii parteneriate;

Monitorizarea modului de implementare, respectiv realizarea indicatorilor de progres,

impact si rezultat a obiectivelor, directiilor si actiunilor de dezvoltare;

Asigurarea resurselor tehnice si administrative necesare bunei implementari a Strategiei;

Organizarea monitorizarii, evaluarii si revizuirii periodice a implementarii;

Elaborarea rapoartelor de implementare si de revizuire perioadice, dupa graficul de

raportare agreat de Primarie;

Urmarirea implementarii si impactului Planului de comunicare si promovare a Strategiei

Implementare

Implementarea Strategiei de dezvoltare locala este un proces complex, care implica si

afecteaza intreaga comunitate. Data fiind amploarea si diversitatea actiunilor intra- si inter-

sectoariale ale Strategiei, se propune o serie de instrumente de implementare care sa

faciliteze atingerea viziunii si obiectivelor de dezvoltare ale Strategiei.

1. Planul de actiuni este o prezentare structurata a tuturor actiunilor si proiectelor propuse de

Strategie, cu date si informatii privind modul de abordare – in corelare cu alte actiuni sau prin

parteneriate strategice, resursele financiare necesare si surse posibile pentru asigurarea lor,

legislatia care guverneaza proiectul, indicatorii de rezultat care permit evaluarea implementarii

actiunii.

2. Planificarea in timp a planului de actiuni, pe termen scurt si pe intreaga perioada de

planificare, indica etapele de parcurs pentru implementarea proiectelor, respectand prioritatile

identificate prin exercitiile de consultare a comunitatii.

3. Parteneriatul local continua si extinde eforturile de implicare si consultare a diverselor

grupuri de interese locale din perioada de elaborare a Strategiei, fiind expresia raspunderii

asumate de acele entitati sau grupuri de entitati in ceea ce priveste contributia directa si

planificata la transpunerea Strategiei.

4. Asumarea responsabilitatilor de implementare, de catre Consiliul local si Primaria, precum

si de catre Parteneriatul local.

5. Planului de comunicare si promovare a Strategiei catre comunitatea locala si alte entitati

interesate este un instrument care va mari vizibilitatea asupra Strategiei, va informa si educa

populatia, grupurile de interese si de initiativa, astfel incat sa se asigure implicarea prin

propriile proiecte si sustinerea Strategiei.

MONITORIZARE SI EVALUARE

Activitatile de monitorizare si evaluare a impactului si rezultatelor au ca scop asigurarea

eficientei si calitatii in implementare, urmarirea sensului de implementare a strategiei si a

componentelor sale, respectiv realizarea obiectivelor propuse.

171

Monitorizarea implementarii

Monitorizarea implementarii strategiei, ca intreg, si a actiunilor concrete urmareste realizarea

obiectivelor in contextul actiunilor/activitatilor propuse, a resurselor umane, materiale si

financiare alocate, respectarea planificarilor in timp, buna functionare a parteneriatelor generale

sau individuale pe proiecte, performantele echipelor de implementare, etc.

In cazul aparitiei de devieri de la planificat, a situatiilor de criza sau de forta majora, modificari

ale elementelor de preconditie, aparitia de reactii negative sau neasteptate din partea

participantilor la strategie sau proiect, etc. activitatea de monitorizare va genera actiuni de

ajustare – restructurare – alocari suplimentare, prin care sa se asigure cele mai eficiente si

rationale solutii de remediere si readucere a Strategiei sau proiectelor pe sensul de

implementare prevazut si, astfel, sa se asigure realizarea impactului asteptat.

Evaluarea rezultatelor si impactului

Sistemul de evaluare permite sa se aprecieze in ce masura Strategia si proiectele

componente si-au atins obiectivele propuse, iar rezultatele tangibile si intangibile sunt cele

prevazute, in termeni de eficienta, calitate si cantitate.

Evaluarea se realizeaza la trei momente cheie:

- Evaluarea anterioara inceperii actiunii: se evalueaza impactul potential al actiunii si

corectitudinea presupunerilor, constituind un element important de decizie asupra

oportunitatii proiectului/actiunii.

- Evaluarea intermediara a actiunii: se efetueaza la jumatatea perioadei de

implementare, analizand cursul corect al actiunii si rezultele intermediare.

- Evaluarea finala se realizeaza dupa finalizarea proiectului, imediat sau/si dupa

anumite perioade, pentru a analiza daca au fost atinse rezultele prevazute de proiect.

Aceasta evaluare poate servi ca justificare pentru noi priecte care sa consolideze sau

sa corecteze rezultele realizate.

Pentru realizarea monitorizarii si evaluarii, atat la nivel de strategie cat si la nivel de actiune

individuala, se vor utilizeaza doua tipuri de indicatori: indicatori de progres, la nivel de

strategie si indicatori de impact si de rezultat, la nivel de actiuni concrete.

In ceea ce priveste indicatorii de impact si de rezultat, acestia se stabilesc pentru fiecare

actiune si proiect concret in parte, recomandari in acest sens fiind facute in planul de actiuni.

REVIZUIRE

Strategia de dezvoltare locala va fi revizuita periodic, pentru a se evalua succesul eforturilor

de implementare si a lua toate masurile ca planul sa ramana valabil pe masura de

comunitatea evolueaza. Se vor opera ajustarile, rafinarile si actualizarile necesare, astfel incat

cetatenii sa fie convinsi cum comunitatea lor se dezvolta in sensul progresului social,

economic si environmental.

Revizuirea Strategiei se va realiza la intervale relativ scurte, datorita perspectivelor de

schimbari rapide si consistente la nivelul intregii societati romanesti. Prima revizuire se

172

recomanda la finele perioadei de “termen scurt” – 2022. Revizuirea va cuprinde toate etapele

de elaborare, in mod special etapele de consultare a comunitatii si de evaluare de mediu.

Exercitiul de revizuire va tine cont de urmatoarele elemente:

Rezultatele monitorizarii implementarii si evaluarii impactului strategiei pana la momentul

revizuirii;

Evolutia bugetului local;

Legislatie noua;

Modificari in strategiile nationale, regionale sau judetene

Gradul de realizaer a obiectivelor/ măsurilor cu implementare spațială/ necesitatea de

reconsiderare a unora dintre acestea ca urmare a transformării contextului socio- economic

local/ regional

Indiferent de ritmul de revizuire, este necesara o raportare anuala a rezultelor de

implementare, care sa includa o detaliere a proiectelor care urmeaza sa fie continuate sau

atacate in urmatorul ciclu de 12 luni si efectele acestora asupra exercitiului bugetar.