Strategia Naţională de prevenire şi combatere a corupţiei

TTRRAANNSSPPAARREENNCCYY IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALL MMOOLLDDOOVVAA

SSttrraatteeggiiaa nnaaţţiioonnaallăă ddee pprreevveenniirree şşii ccoommbbaatteerree aa ccoorruuppţţiieeii

PPllaannuull ddee aaccţţ iiuunnii ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaa SSttrraatteeggiieeii nnaaţţ iioonnaallee

ddee pprreevveenniirree şşii ccoommbbaatteerree aa ccoorruuppţţ iieeii ppee aannuull 22000055

HHoottăărrâârreeaa PPaarrllaammeennttuulluuii RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa

nnrr..442211--XXVV ddiinn 1166 ddeecceemmbbrriiee 22000044

Editată cu suportul

Transparency International Moldova

Chişinău 2005

Transparency International - Moldova

2

CZU 328.185(478):343.352=135.1=161.1 S90 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei = Национальная стратегия по предупреждению коррупции и борьбе с ней : Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei pe anul 2005 / Transparency Int. Moldova. – Ch.: Transparency International Moldova, 2005 (Tipogr. „Bons Offices”). - 60 p. Carte valet («перевертыш») ISBN 9975-9869-0-0 1000 ex. 328.185(478):343.352=135.1=161.1 Transparency International – Moldova Str. 31 august 98, MD-2004, Chişinău, MOLDOVA tel/fax: (373-22) 237876 www.transparency.md e-mail: [email protected] ISBN 9975-9869-0-0

http://www.transparency.md

mailto:[email protected]

Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei

3

HOTĂRÂRE pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei nr. 421-XV din 16 decembrie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 13-16 din 21.01.2005, art. 58)

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.

Art. 1. – Se aprobă Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei (se anexează).

Art. 2. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

Preşedintele Parlamentului Eugenia Ostapciuc


4

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A CORUPŢIEI

INTRODUCERE

Una din priorităţile actuale ale reformelor economice, politice şi sociale din Republica Moldova este prevenirea şi combaterea corupţiei. Privită obiectiv, inclusiv prin prisma fenomenului corupţiei, tranziţia politică, socială şi economică din perioada ce s-a scurs de la declararea independenţei statului a avut un impact dezastruos asupra calităţii guvernării şi dezvoltării ţării. Proporţiile şi importanţa sferelor afectate de corupţie solicită imperativ abordarea strategică a acestui fenomen, prin urmare elaborarea şi implementarea unei strategii naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei.

Oportunitatea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei (în continuare – Strategie) este determinată de conştientizarea imposibilităţii de a dezrădăcina corupţia doar prin aplicarea unor măsuri penal-restrictive, a necesităţii unei noi abordări a acestui fenomen, inclusiv a îmbinării acţiunilor de prevenire a corupţiei cu cele de depistare, instrumentare şi sancţionare, promovîndu-se, totodată, mecanismele economiei de piaţă.

Elaborarea Strategiei este motivată şi de necesitatea unei cooperări eficiente între sectorul public, cel privat şi societatea civilă.

La elaborarea Strategiei s-a ţinut cont atît de experienţa naţională în domeniu, cît şi de practica unor alte ţări, de cerinţele şi recomandările organismelor internaţionale.

Scopul Strategiei constă în reducerea corupţiei în Republica Moldova pentru a nu periclita statul de drept şi democraţia, pentru a nu împiedica dezvoltarea economică şi socială a ţării.

Obiectivele Strategiei sînt:

asigurarea supremaţiei legii (identificarea domeniilor afectate, condiţiilor care favorizează corupţia, prevenirea acesteia şi consolidarea sistemului de măsuri pentru detectarea şi contracararea fenomenului);


5

respectarea principiului de separare a ramurilor puterii şi de colaborare a acestora într-un cadru strict constituţional şi legal;

perfecţionarea cadrului legal în conformitate cu cerinţele legislaţiei internaţionale;

asigurarea transparenţei activităţii instituţiilor publice, a accesului la informaţie, promovarea standardelor etice;

activizarea societăţii civile şi a sectorului privat în prevenirea corupţiei, crearea unei atmosfere de intoleranţă faţă de fenomenul corupţiei.

Principiile de bază în prevenirea şi combaterea corupţiei sînt:

supremaţia legii; prezumţia nevinovăţiei; egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii şi asigurarea accesului

liber la justiţie; respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; transparenţa activităţii de combatere a corupţiei; asigurarea separării celor trei ramuri ale puterii în stat.

I. CORUPŢIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1.1. Noţiunea de corupţie şi esenţa ei

La nivel naţional, corupţia este definită, în Legea nr.900-XIII din 27 iunie 1996 privind combaterea corupţiei şi protecţionismului, ca un fenomen antisocial ce reprezintă o înţelegere ilegală între două părţi, una propunînd sau promiţînd privilegii sau beneficii nelegitime, cealaltă, antrenată în serviciul public, consimţind sau primindu-le în schimbul executării sau neexecutării unor anumite acţiuni funcţionale, ce conţin elemente ale infracţiunii prevăzute în Codul penal.

Grupul multidisciplinar în problemele corupţiei al Consiliului Europei a definit corupţia ca orice comportament al persoanei în a cărei sarcină a fost pusă executarea anumitor obligaţii în sectorul public sau privat, care condiţionează încălcarea acestora în calitate de persoană de stat cu funcţie de răspundere, lucrător privat, agent independent, avînd drept scop obţinerea unui profit ilegal pentru sine şi alte persoane. Astfel, este


6

extins cercul subiecţilor actelor de corupţie, aceştia fiind atît funcţionari din sectorul public, cît şi funcţionari din sectorul privat.

Conform Convenţiei civile privind corupţia (Strasbourg, 4 noiembrie 1999), prin corupţie se înţelege „faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit sau promisiunea unui asemenea avantaj necuvenit, care afectează exercitarea normală a unei funcţii sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau al avantajului necuvenit, sau al promisiunii unui asemenea avantaj necuvenit”.

Convenţia penală privind corupţia (Strasbourg, 27 ianuarie 1999) defineşte corupţia în cele două modalităţi de săvîrşire a ei – activă şi pasivă.

Corupţia activă este „promisiunea, oferirea sau darea, cu intenţie, de către orice persoană, direct sau indirect, a oricărui folos necuvenit, către un funcţionar public, pentru sine ori pentru altul, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor”.

Corupţia pasivă este „solicitarea ori primirea, cu intenţie, de către un funcţionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine ori pentru altul sau acceptarea unei oferte ori promisiuni a unui astfel de folos, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor sale”.

Potrivit convenţiei numite, aceste fapte constituie corupţie dacă sînt săvîrşite de funcţionari publici naţionali, străini, parlamentari naţionali, străini şi ai adunărilor parlamentare internaţionale, funcţionari internaţionali, precum şi de persoane care reprezintă organizaţii internaţionale. De asemenea, corupţia ţine atît de sectorul public, cît şi de cel privat.

Convenţia O.N.U. împotriva corupţiei (New York, 31 octombrie 2003) defineşte corupţia agenţilor publici naţionali ca acţiune de a solicita sau de a accepta, direct sau indirect, un folos necuvenit pentru sine sau pentru o altă persoană, cu scopul de a îndeplini ori de a se abţine de la întreprinderea unui act în exerciţiul funcţiilor sale oficiale.


7

Prin urmare, legislaţia Republicii Moldova urmează a fi ajustată cerinţelor şi standardelor convenţiilor şi tratatelor internaţionale anticorupţie.

1.2. Cauzele apariţiei corupţiei

Corupţia este un fenomen complex, multistructural şi multidimensional, un fenomen economic, social şi politic, a cărui complexitate este determinată de diverse cauze, care pot fi grupate în: economice, instituţionale, de ordin legal, politice, sociale şi morale.

Cauzele economice rezidă în: costul ridicat al vieţii, cu o tendinţă de creştere continuă; degradarea economiei şi, ca efect, pauperizarea populaţiei; salariile joase, plătite cu întîrziere, ale funcţionarilor publici; bugetul de stat neviabil; suprareglementarea sectorului privat.

Cauzele instituţionale cuprind: politica de cadre defectuoasă; promovarea în posturi de răspundere a unor persoane incompetente şi corupte; lipsa de transparenţă în activitatea administraţiei publice centrale şi locale, în organele de drept; libertatea excesivă acordată factorilor de decizie; posibilitatea redusă de demascare a persoanelor corupte; înzestrarea insuficientă a organelor de drept cu mijloace tehnice; lipsa de resurse umane, logistice şi de tactici eficiente.

Cauzele de ordin legal rezidă în lacunele existente în legislaţie, în lipsa unor mecanisme eficiente de executare a acesteia.

Cauzele politice constau în: lipsa de voinţă şi de responsabilitate politică; existenţa unor factori interni şi externi care impun interesele de grup la luarea unor decizii; nesoluţionarea problemei raioanelor de est; erorile comise în procesul de realizare a reformelor economice şi sociale; concurenţa politică neloială; traficul de influenţă asupra mass-media şi organelor de drept.

Cauzele sociale şi morale ţin de cultură, mentalitate, tradiţii de activitate corupţională în organele puterii şi de drept şi constau în: dezintegrarea şi demoralizarea societăţii; erodarea valorilor etice; informarea insuficientă a societăţii civile; apatia şi pasivitatea civică; toleranţa publică; polarizarea socială; dependenţa mijloacelor de informare în masă.


8

Multitudinea cauzelor corupţiei determină diversitatea sferelor afectate şi complexitatea acţiunilor necesare prevenirii şi combaterii acestui fenomen. 1.3. Consecinţele corupţiei Datele statistice oficiale, precum şi cele prezentate de organizaţiile neguvernamentale specializate în domeniu, rezultatele cercetărilor ştiinţifice, sociocriminologice, informaţiile organelor de drept, datele statisticii judiciare, publicaţiile din mass-media impun constatarea faptului că fenomenul corupţiei a afectat domeniile: politic şi instituţional, economic, judiciar şi de drept, de instruire şi educaţie, de asistenţă socială şi medicală, investiţional şi de comerţ internaţional, subminînd grav statalitatea Republicii Moldova. Impactul economic al corupţiei se manifestă în diverse moduri. Tergiversarea birocratică la întocmirea documentelor, incapacitatea statului de a asigura securitatea producătorilor, lobbysmul, protecţionismul, traficul de influenţă, concurenţa neloială, reglementările şi controalele de stat excesive, ce afectează mecanismele economiei de piaţă şi libera concurenţă, descurajînd potenţialii investitori şi iniţiativa de întreprinzător, duc la creşterea costului proiectelor publice, la diminuarea eficienţei economice, la extinderea evaziunii fiscale, la reducerea plăţilor la buget şi la dezvoltarea economiei subterane. Efectele social-politice ale corupţiei se manifestă prin degradarea funcţională, politică şi morală a autorităţilor publice centrale şi locale, care este o rezultantă a extinderii corupţiei politice, prin diminuarea competenţei politice transparente şi responsabile, prin pauperizarea populaţiei şi creşterea tensiunii sociale. În activitatea executivului, corupţia are drept efect calitatea diminuată a administraţiei publice; un sistem de decizii neoficiale; legături strînse între crima organizată, funcţionarii publici şi politicienii corupţi etc. Efectele corupţiei se exteriorizează şi în relaţiile internaţionale, manifestîndu-se prin comportamentul incompetent, iresponsabil, provocator şi subiectiv-convenţional al persoanelor cu funcţii de răspundere care, în relaţiile cu parteneri străini, promovează în mod prioritar interesele personale şi corporative în raport cu interesele


9

naţionale, ceea ce subminează iremediabil imaginea şi credibilitatea ţării în calitatea sa de partener în relaţii internaţionale. II. MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI DE COMBATERE A CORUPŢIEI Contracararea corupţiei este un proces de lungă durată. Acest fenomen nu poate fi extirpat, însă poate fi şi trebuie diminuat printr-un control riguros, prin aplicarea unor măsuri de prevenire, care să vizeze factorii criminogeni şi înlăturarea condiţiilor care generează corupţia, cît şi prin depistarea nemijlocită a actelor de corupţie, tragerea la răspundere juridică a vinovaţilor, în temeiul legislaţiei. Este absolut necesară completarea măsurilor de prevenire şi contracarare cu acţiuni de educare a populaţiei în spiritul intoleranţei faţă de actele de corupţie şi de obţinere a sprijinului ei în campania anticorupţie promovată de autorităţile publice. Toate elementele Strategiei trebuie să acţioneze cumulativ şi să fie eficient coordonate pentru a fi realmente interdependente, astfel încît efectul pozitiv al unuia dintre ele să le fortifice pe celelalte şi invers. Astfel, elementele Strategiei sînt:

contracararea corupţiei prin aplicarea efectivă şi eficientă a normelor penale;

prevenirea corupţiei prin eliminarea oportunităţilor ei din sistemele şi procedurile instituţiilor publice şi de drept;

educarea tuturor categoriilor de populaţie în spiritul intoleranţei faţă de corupţie şi încurajarea unei susţineri active din partea cetăţenilor în activitatea de prevenire şi contracarare a corupţiei. 2.1. Perfecţionarea cadrului legislativ şi asigurarea aplicării legislaţiei

Reforma legislativă trebuie să contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea şi securitatea vieţii sociale, la dezvoltarea unei economii de piaţă viabile, la eliminarea factorilor de risc, ce duc la corupţie, prin simplificarea şi corelarea normativă, eliminarea dublei interpretări, codificarea, adoptarea unor acte normative care să reglementeze cadrul legal al activităţilor de prevenire şi contracarare a corupţiei.


10

În domeniul legislativ, se vor elabora acte normative cu reglementări anticorupţie eficiente, conform normelor, recomandărilor şi standardelor internaţionale.

Totodată, se impune modificarea legislaţiei anticorupţie în conformitate cu prevederile actelor internaţionale; ameliorarea sistemului legislativ; înlăturarea contradicţiilor şi ambiguităţilor care au ca efect interpretarea dublă a legislaţiei.

De asemenea, se impune consolidarea capacităţilor instituţiilor responsabile de asigurarea respectării legislaţiei penale, prin revizuirea rolurilor şi responsabilităţilor acestora, pregătirea profesională şi specializarea judecătorilor, procurorilor, ofiţerilor de urmărire penală şi altor specialişti în domeniul urmăririi penale şi în judecarea actelor de corupţie, precum şi dotarea lor cu echipamente şi alte mijloace necesare. Înlăturarea practicii organelor de drept de efectuare a controalelor haotice asupra agenţilor economici.

2.2. Prevenirea corupţiei în instituţiile publice şi în procesul politic

a. Eficientizarea sistemului instituţional

Efectul scontat al reformei instituţionale este crearea unui sistem instituţional eficient în prevenirea şi combaterea corupţiei şi în reducerea riscurilor de corupţie în cadrul instituţiilor publice. În acest scop, se va optimiza structura autorităţilor publice şi a altor instituţii publice prin reducerea numărului de ministere, departamente şi de alte organe, precum şi numărului de funcţionari; prin optimizarea structurii şi competenţei instituţiilor de stat abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a corupţiei; prin încadrarea şi promovarea personalului exclusiv pe criteriile profesionalismului, competenţei, abilităţii manageriale şi eficienţei, printr-un mecanism bine reglementat de selectare şi numire a funcţionarilor (concurs, testare etc.) în ministere, departamente şi în alte instituţii de stat; se va asigura stabilitatea şi continuitatea lucrătorilor care realizează perfomanţe profesionale, reconstrucţia demnităţii meseriei de funcţionar public sau de lucrător privat; se va exclude din structurile autorităţilor publice personalul care nu se adaptează criteriilor de eficienţă şi normelor deontologice sau nu îşi exercită obligaţiile conform standardelor stabilite; se vor adopta în regim de urgenţă măsuri pentru salarizarea lucrătorilor din cadrul


11

structurilor publice în concordanţă cu responsabilităţile şi riscurile la care sînt supuşi, astfel încît să li se asigure un standard de viaţă decent şi să fie prevenite actele de corupţie; se vor eficientiza procedurile controlului de stat, prin stabilirea şi dezvoltarea institutului de control social şi parlamentar, asupra respectării legislaţiei anticorupţie; se vor elabora şi implementa, în cadrul autorităţilor publice, mecanisme de control administrativ intern. Urmează a fi perfecţionate mecanismele de interacţiune între funcţionarul public şi beneficiarul de servicii publice. Pentru antrenarea societăţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, în instituţiile publice, la întreprinderile şi în organizaţiile de stat vor fi create birouri anticorupţie. Un rol important în acest domeniu va reveni Comisiei principale pentru etică, instituită sub egida Guvernului.

b. Asigurarea transparenţei şi responsabilităţii în activitatea politică

În sfera politică, trebuie întreprinse un şir de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea corupţiei. Astfel, în vederea asigurării transparenţei, stabilirii responsabilităţii în activitatea politică şi conformării legislaţiei naţionale la standardele internaţionale, urmează a fi studiată legislaţia şi practica internaţională. În special, se vor opera o serie de modificări în legislaţie pentru ca finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale să se efectueze cu respectarea adevărată a principiilor transparenţei şi responsabilităţii. De asemenea, este importantă stabilirea răspunderii penale pentru mituirea alegătorilor în cadrul campaniilor electorale, precum şi a responsabilităţii în faţa poporului pentru activitate politică.

c. Diminuarea efectelor corupţiei asupra sectorului privat

Crearea unui sector privat competitiv constituie o prioritate a politicii economice a Republicii Moldova, în acest sens impunîndu-se modificarea legislaţiei fiscale şi vamale întru reducerea poverii fiscale şi sporirea responsabilităţii în caz de evaziune fiscală. Se va elabora un mecanism de combatere a fenomenului economiei subterane şi de reintegrare a mijloacelor ei în economia legală. Se vor întreprinde măsuri în vederea facilitării activităţii agenţilor economici (la înregistrare, licenţiere, la calcularea şi plata impozitelor, la întocmirea dărilor de seamă financiare, statistice, fiscale etc).


12

2.3. Intensificarea cooperării instituţiilor publice cu societatea civilă Un obiectiv major al politicii de prevenire a corupţiei îl constituie implicarea societăţii civile în acţiunile de prevenire a corupţiei şi informarea opiniei publice cu privire la cauzele şi consecinţele corupţiei, la paguba pe care o aduce.

Dezvoltarea cooperării interinstituţionale şi a relaţiilor cu societatea civilă se va axa pe:

facilitarea cooperării între instituţiile cu atribuţii în domeniul prevenirii corupţiei, precum şi între acestea şi societatea civilă;

coordonarea eforturilor acestor instituţii prin facilitarea schimbului de informaţii, încurajarea desfăşurării în comun a unor acţiuni, obţinerea de resurse umane sau tehnice necesare unor acţiuni de amploare, identificarea şi eliminarea principalelor impedimente apărute în practică;

oferirea unei imagini complete şi coerente a eforturilor autorităţilor în acest domeniu.

a. Rolul organizaţiilor neguvernamentale Rolul organizaţiilor neguvernamentale (ONG-urilor) în prevenirea şi combaterea corupţiei va fi extins prin antrenarea acestora la formularea, promovarea şi implementarea diverselor activităţi anticorupţie, realizarea unor măsuri organizatorice şi practice concrete întru facilitarea cooperării cu organele guvernamentale; organizarea periodică de întruniri comune ale organelor de drept, ale altor organe abilitate cu funcţii de combatere a corupţiei cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale pentru examinarea rezultatelor activităţii comune de combatere a corupţiei.

b. Rolul mass-media Rolul mass-media în prevenirea şi combaterea corupţiei constă în sensibilizarea opiniei publice faţă de fenomenul corupţiei şi activitatea autorităţilor în domeniul prevenirii şi controlului social al acestuia, organizarea sistematică a unor conferinţe de presă şi briefing-uri tele-radio pentru familiarizarea populaţiei cu realizările din domeniu.


13

c. Educaţia civică

Educaţia civică, în deosebi în rîndul tineretului, reprezintă o latură importantă a prevenirii fenomenului corupţiei, ce impune derularea unor programe specifice în centrele de învăţămînt, în special în instituţiile de învăţămînt preuniversitar general şi în cele de învăţămînt superior.

Scopul acţiunilor educaţionale anticorupţie este de a informa cetăţenii Republicii Moldova despre pericolul corupţiei, de a le inocula intoleranţa faţă de corupţie şi de a încuraja activităţile de combatere a ei. Cetăţenii Republicii Moldova nu sînt suficient de informaţi despre drepturile omului, despre posibilităţile lor de luptă activă împotriva corupţiei. Populaţia poate contribui la prevenirea şi combaterea corupţiei, dar nu conştientizează rolul ei potenţial în acest proces. Astfel, ar fi oportună o campanie publică anticorupţie care să evidenţieze pagubele morale, sociale şi financiare cauzate de acest fenomen şi să sugereze măsurile de combatere a lui.

2.4. Extinderea colaborării internaţionale

Prevenirea corupţiei constituie o preocupare constantă a organismelor internaţionale, în acest scop fiind elaborate şi adoptate o serie de documente internaţionale care reglementează procesul luptei anticorupţie.

Convenţiile civile şi penale privind corupţia la care Republica Moldova este parte impun racordarea cadrului ei normativ la exigenţele legislaţiei comunitare pentru asigurarea condiţiilor de prevenire şi control al corupţiei în conformitate cu standardele internaţionale.

În domeniul colaborării internaţionale, Republica Moldova va continua să participe la acţiunile, iniţiativele şi proiectele ce vizează prevenirea şi combaterea corupţiei (GRECO, Pactului de Stabilitate - SPAI etc.), să coopereze cu Uniunea Europeană în cadrul Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC), să adere la alte acte internaţionale din domeniu, să încheie acorduri bi- şi multilaterale referitoare la prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei.

Pentru optimizarea activităţii anticorupţie, se vor atrage şi mijloace financiare externe sub formă de asistenţă tehnică, granturi sau donaţii.


14

III. MECANISMUL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI

Pentru implementarea strategiei va fi creat următorul mecanism, al cărui mod de funcţionare va fi evaluat pe parcursul următoarelor 15 luni de la înfiinţare.

3.1. Planul de acţiuni

Obiectivele strategiei vor fi atinse prin realizarea unui plan de acţiuni detaliat, în care se specifică măsurile de rigoare, instituţiile responsabile şi termenul de efectuare a acestor măsuri.

Planul de acţiuni va fi actualizat periodic. În fiecare an se va publica şi prezenta Parlamentului un raport despre îndeplinirea planului de acţiuni. Pentru discutarea acestui raport şi actualizarea planului de acţiuni se vor organiza conferinţe anuale, care să asigure sprijinul politic şi public în domeniu.

3.2. Consiliul coordonator în problemele combaterii corupţiei şi criminalităţii

Consiliul coordonator în problemele combaterii corupţiei şi criminalităţii de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, denumit în cele ce urmează – Consiliu coordonator, va coordona la nivel general Strategia şi va asigura responsabilitatea instituţiilor publice şi realizarea acţiunilor ce ţin de competenţa lor.

3.3. Grupul de monitorizare

Grupul de monitorizare, creat prin decret prezidenţial, se va reuni cel puţin o dată în lună pentru a discuta realizările şi problemele ce apar în procesul îndeplinirii planului de acţiuni, va da recomandări pentru rezolvarea acestor probleme. După fiecare reuniune, grupul de monitorizare va prezenta un succint raport Consiliului coordonator şi va publica în presă un rezumat al lucrărilor sale.

Grupul de monitorizare se va compune din reprezentanţi – la nivel de şefi de direcţii sau şefi adjuncţi – ai principalelor instituţii responsabile de diferitele măsuri din planul de acţiuni după cum urmează:

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Ministerul Justiţiei Ministerul Afacerilor Interne


15

Procuratura Generală Ministerul Finanţelor Ministerul Economiei Ministerul Educaţiei Ministerul Sănătăţii Departamentul Tehnologii Informaţionale Consiliul Superior al Magistraturii Curtea Supremă de Justiţie Curtea de Conturi Departamentul Vamal Departamentul Trupelor de Grăniceri Serviciul de Informaţii şi Securitate comisia parlamentară de profil organizaţiile nonguvernamentale, inclusiv Transparency

International – Moldova (3 reprezentanţi) asociaţiile oamenilor de afaceri (3 reprezentanţi) asociaţia autorităţilor locale (3 reprezentanţi).

Membrii grupului de monitorizare vor elabora regulamentul şi vor alege preşedintele acestuia.

Grupul de monitorizare va elabora raportul anual privitor la mersul executării planului de acţiuni, precum şi recomandări pentru actualizarea lui.

3.4. Secretariatul

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei va îndeplini funcţia de secretariat al grupului de monitorizare şi va asigura realizarea cotidiană a planului de acţiuni.

Secretariatul:

va organiza reuniuni lunare ale grupului de monitorizare; va pregăti un raport după fiecare reuniune şi îl va prezenta

Consiliului coordonator, va publica un rezumat în presă; va asista grupul de monitorizare în pregătirea raportului anual şi în

actualizarea planului de acţiuni;


16

va acorda consultaţii şi asistenţă instituţiilor implicate în implementarea planului de acţiuni la solicitarea acestora;

va organiza anual conferinţă despre prevenirea şi contracararea corupţiei.

Secretarul grupului de monitorizare este numit de către directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

Anexă

PLANUL DE ACŢIUNI pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire

şi combatere a corupţiei pe anul 2005 Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, denumit în cele ce urmează - Planul de acţiuni, include 10 acţiuni prioritare şi o gamă largă de acţiuni complementare. Îndeplinirea acţiunilor prioritare constituie fundamentul realizării Strategiei, îi conferă credibilitate, precum şi Planului de acţiuni.

Acţiuni prioritare Nr. crt.

Denumirea acţiunii Instituţiile responsabile

Termenul de

realizare 1 2 3 4 1 Constituirea unui mecanism instituţional

de realizare a Strategiei Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul

noiembrie - decembrie 2004

2 Revizuirea atribuţiilor principalelor instituţii abilitate cu funcţii de contracarare a corupţiei: - Centrul pentru Combaterea Crimelor

Economice şi Corupţiei: revizuirea structurii, organizării activităţii, managementului şi responsabilităţii, astfel încît să desfăşoare cu eficienţă

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor

decembrie 2004 - februarie 2005


17

activitatea de prevenire a fenomenului, de educare a populaţiei în spiritul intoleranţei faţă de corupţie; revizuirea funcţiilor de control fiscal şi financiar; revizuirea atribuţiilor de contracarare a infracţiunilor economico-financiare

- Procuratura Anticorupţie şi Conduce-rea Urmăririi Penale din cadrul Pro-curaturii Generale: revizuirea atribu-ţiilor, resurselor alocate şi a mecanis-mului de conlucrare cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

- Ministerul Afacerilor Interne: revi-zuirea atribuţiilor de urmărire penală a infracţiunilor de corupţie şi a mecanis-mului de conlucrare cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Interne

3 Analiza compatibilităţii legislaţiei penale naţionale cu normele internaţionale în materie de contracarare a corupţiei, precum şi a eficacităţii acestei legislaţii în contracararea actelor de corupţie, inclusiv a Legii nr.900-XIII din 27 iunie 1996 cu privire la combaterea corupţiei şi protecţionismului

Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

noiembrie 2004 - martie 2005

4 Analiza vulnerabilităţii faţă de corupţie şi elaborarea recomandărilor de preve-nire a acesteia în următoarele instituţii cheie: - Centrul pentru Combaterea Crimelor

Economice şi Corupţiei - instanţele judecătoreşti - Procuratura - Departamentul Vamal - Ministerul Afacerilor Interne - Serviciul Fiscal de Stat

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (departamentul care va fi creat), în cooperare cu instituţia respectivă

ianuarie - decembrie 2005

5 Elaborarea unei legi cu privire la finan-ţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, care să prevadă mecanisme

Ministerul Justiţiei, Comisia Electorală

trimestrul III 2005


18

eficiente de monitorizare de către mij-loacele de informare în masă şi orga-nizaţiile neguvernamentale a partidelor politice în vederea asigurării transpa-renţei şi responsabilităţii acestora

Centrală

6 Organizarea unor cursuri de pregătire profesională cu participarea comună a judecătorilor, procurorilor, lucrătorilor operativi şi ofiţerilor de urmărire penală privitor la relevarea, investigarea, urmă-rirea penală şi judecarea infracţiunilor de corupţie. Facilitarea schimbului de expe-rienţă internaţională

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în cooperare cu alte instituţii


7 Organizarea unor seminarii publice pe teme specifice, cum ar fi: conflictul de interese, depistarea şi denunţarea fapte-lor de corupţie, investigaţiile jurnalistice, codurile etice, accesul la informaţie

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în cooperare cu mass-media şi societatea civilă


8 Realizarea unui sondaj de opinie privind percepţia şi atitudinea faţă de corupţie, precum şi atitudinea faţă de prestaţia Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi a altor insti-tuţii antrenate în contracararea corupţiei

Centrul pentru Combaterea Crimelor Econo-mice şi Corup-ţiei, prin con-tract cu o agen-ţie specializată în sondaje de opinii

iunie 2005

9 Elaborarea unui raport despre progresul înregistrat şi dificultăţile întîmpinate în realizarea Strategiei şi a Planului de acţiuni, inclusiv elaborarea unor propu-neri de actualizare a planului de acţiuni

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi grupul de monitorizare

noiembrie 2005

10 Organizarea unei conferinţe naţionale pentru discutarea raportului despre prog-resele înregistrate în implementarea Pla-nului de acţiuni şi actualizarea acestuia

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi grupul de monitorizare

decembrie 2005


19

Acţiuni complementare Nr. crt.

Denumirea acţiunii Instituţiile responsabile

Termenul de realizare

1 2 3 4

I. Perfecţionarea cadrului legislativ şi asigurarea aplicării prevederilor legislaţiei

1 Efectuarea expertizei şi revizuirea legislaţiei în vigoare şi a proiectelor de legi sub aspectul anticorupţie (cu antrenarea experţilor europeni şi a organizaţiilor neguvernamentale) pentru a-i asigura eficienţă şi com-patibilitate cu standardele europene

Ministerul Justiţiei trimestrul I 2005

2 Elaborarea unui mecanism de apli-care a Legii nr.1458-XIII din 28 ianuarie 1998 privind protecţia de stat a părţii vătămate, a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal

Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală

trimestrul I 2005

3 Elaborarea unor acte legislative care ar facilita prevenirea şi combaterea corupţiei

Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economi-ce şi Corupţiei, Procuratura Generală

permanent

4 Examinarea oportunităţii excluderii din art.327 şi 332 ale Codului penal a cuvintelor „în interes material ori în alte interese personale”

Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economi-ce şi Corupţiei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne

trimestrul I 2005

5 Examinarea oportunităţii operării de modificări în art.70 din Constituţie referitor la ridicarea imunităţii

Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii

trimestrul I 2005


20

deputaţilor şi a judecătorilor în caz de urmărire penală

6 Analiza aplicării şi perfecţionarea mecanismului de aplicare a Legii nr. 633-XV din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea şi comba-terea spălării banilor, actualizarea legislaţiei în acest domeniu şi ajustarea ei la standardele interna-ţionale

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economi-ce şi Corupţiei, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Minis-terul Finanţelor, Ministerul Economiei, Minis-terul Afacerilor In-terne, Banca Naţională a Moldo-vei, Serviciul de Informaţii şi Secu-ritate, Departamen-tul Vamal, Departa-mentul Tehnologii Informaţionale

permanent

7 Asigurarea financiară şi dotarea organelor de prevenire şi contracarare a corupţiei cu mijloace tehnice moderne, utilaj crimina-listic, mijloace de transport şi de telecomunicaţie etc., protecţia so-cială a lucrătorilor acestora

Ministerul Finan-ţelor, Centrul pen-tru Combaterea Crimelor Economi-ce şi Corupţiei, Ministerul Aface-rilor Interne, Procu-ratura Generală, Departamentul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Secu-ritate, Departamen-tul Trupelor de Grăniceri

permanent

8 Stipularea în proiectul Codului contravenţional a unor prevederi anticorupţie eficiente; a răspunderii pentru imixtiune în înfăptuirea justiţiei; urgentarea adoptării acestui cod

Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei, Procura-tura Generală, Ministerul Afacerilor Interne

trimestrul I 2005

9 Elaborarea unui proiect de lege cu privire la declararea veniturilor,

Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crime-

trimestrul II 2005


21

averii şi mijloacelor de obţinere a veniturilor de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova

lor Economice şi Corupţiei, Ministe-rul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne

II. Prevenirea corupţiei în instituţiile publice şi în procesul politic 10 Crearea, în cadrul instituţiilor

publice, a unor mecanisme de control administrativ intern asupra implementării măsurilor instituţio-nale de prevenire a corupţiei

Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei, institu-ţiile respective

trimestrul I 2005

11 Elaborarea şi înaintarea spre aprobare a proiectului de Lege cu privire la conflictul de interese

Ministerul Justiţiei trimestrul I 2005

12 Elaborarea şi înaintarea spre aprobare a Codului etic al funcţionarului public şi a unor astfel de coduri pentru fiecare categorie de funcţionari publici (poliţia, vama, procuratura, justiţia etc.)

Ministerul Justiţiei, instituţiile vizate

2005

13 Monitorizarea implementării Codu-lui etic al funcţionarului public

grupul de monitorizare

pe parcursul implementă-rii

14 Perfecţionarea mecanismului de declarare a veniturilor de către funcţionarii publici şi persoanele cu funcţii de răspundere

Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor

trimestrul IV 2005

15 Identificarea şi minimalizarea oportunităţilor de corupţie în procedurile de achiziţii publice

Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei

trimestrul II 2005

16 Implementarea în activitatea avo-caturii a codului etic pentru regle-mentarea conflictelor de interese şi pentru asigurarea respectării de către avocaţi a prevederilor legale

Ministerul Justiţiei trimestrul IV 2005, control permanent

17 Prevederea răspunderii penale pentru mituirea alegătorilor în timpul campaniilor electorale

Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei, Minis-terul Justiţiei

trimestrul IV 2004


22

18 Înfiinţarea unei comisii principale pentru etică cu funcţii de control asupra conformităţii persoanelor din serviciul public cu prevederile legislaţiei

Ministerul Justiţiei trimestrul IV 2005, control permanent

19 Evaluarea transparenţei în procesul organizării şi desfăşurării exame-nelor de absolvire şi bacalaureat în învăţămîntul preuniversitar şi a examenelor de admitere în învă-ţămîntul superior pentru a reduce oportunităţile de corupţie

Ministerul Educa-ţiei, Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei

trimestrul I 2005

20 Promovarea măsurilor anticorupţie în domeniul ocrotirii sănătăţii, eficientizarea sistemului de evaluare şi acreditare a instituţiilor medicale, examinarea oportunităţii subordo-nării Guvernului, în condiţiile actuale şi în perspectivă, a organului abilitat cu aceste funcţii

Ministerul Sănătăţii, Centrul pentru Combaterea Crimelor Econo-mice şi Corupţiei, Procuratura Generală

trimestrul IV 2005

III. Educaţia anticorupţie şi susţinerea publică 21 Dezvoltarea mijloacelor necesare

pentru încurajarea cetăţenilor în denunţarea faptelor de corupţie

Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei

trimestrul II 2005

22 Publicarea de către organele de contracarare a corupţiei a rapoar-telor periodice despre activitatea lor

Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei, Minis-terul Afacerilor Interne, Procura-tura Generală, De-partamentul Vamal, Serviciul de Infor-maţii şi Securitate, mass-media

permanent

23 Încurajarea organizaţiilor comuni-tăţii şi ONG-urilor în formularea, promovarea şi implementarea unor planuri de acţiuni împotriva corupţiei

grupul de monitorizare, ONG-urile

permanent


23

a. Rolul organizaţiilor neguvernamentale (ONG-urilor)

24 Elaborarea şi publicarea materia-lelor informative privind cadrul legislativ şi măsurile anticorupţie întreprinse

Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei, Ministe-rul Afacerilor Inter-ne, Procuratura Ge-nerală, Departa-mentul Vamal, Ser-viciul de Informaţii şi Securitate, Mi-nisterul Justiţiei, ONG-urile

permanent

25 Monitorizarea de către organizaţiile comunităţii şi ONG-uri a acţiunilor şi deciziilor Guvernului care au relevanţă în domeniul prevenirii şi contracarării corupţiei


trimestrul II 2005

26 Organizarea periodică de întruniri ale conducerii organelor de drept şi a altor instituţii abilitate cu funcţii de contracarare a corupţiei cu rep-rezentanţi ai organizaţiilor comuni-tăţii şi ai ONG-urilor pentru exami-narea rezultatelor comune de con-tracarare a corupţiei


permanent

b. Rolul mass-media

27 Sensibilizarea opiniei publice faţă de fenomenul corupţiei şi de activitatea autorităţilor în domeniul prevenirii şi controlului social al corupţiei, inclusiv prin organizarea de seminare, conferinţe etc.

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, mass-media

permanent

28 Organizarea sistematică a conferin-ţelor de presă şi a briefing-urilor pentru a asigura familiarizarea po-pulaţiei cu realizările din domeniu

Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei, mass-media

permanent

29 Participarea reprezentanţilor institu-ţiilor cu atribuţii în prevenirea şi

Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi

permanent


24

contracararea corupţiei la conferin-ţele de presă, emisiuni informative, radio sau TV şi la alte acţiuni de acest gen

Corupţiei, Minis-terul Afacerilor In-terne, Procuratura Generală, Departa-mentul Vamal, Ser-viciul de Informaţii şi Securitate, Cur-tea de Conturi, mass-media

30 Publicarea rezultatelor activităţii de prevenire şi contracarare a corupţiei şi elucidarea permanentă în mass-media a cazurilor de corupţie

Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei, Ministe-rul Afacerilor Inter-ne, Procuratura Ge-nerală, Departa-mentul Vamal, Ser-viciul de Informaţii şi Securitate, Curtea de Conturi, mass-media

permanent

31 Implementarea legislaţiei privitoare la accesul la informaţie şi asigurarea libertăţii mass-media de a difuza informaţii relevante asupra cazurilor de corupţie, în limitele legislaţiei

Guvernul, grupul de monitorizare

permanent

c. Educaţia civilă

32 Organizarea, de către organele guvernamentale şi societatea civilă, a unor reuniuni periodice la diferite niveluri, seminarii, emisiuni radio şi TV, pregătirea publicaţiilor, lansa-rea concursurilor întru sensibili-zarea opiniei publice şi promovarea unui comportament conform norme-lor etice şi cultivarea intoleranţei faţă de cazurile de corupţie

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, ONG-urile, mass-media

permanent

33 Organizarea şi realizarea meselor rotunde, mediate de către repre-zentanţi ai organelor de prevenire şi combatere a corupţiei, a confe-rinţelor pe tema anticorupţiei, care

Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei, Procura-tura Generală, Mi-nisterul Afacerilor

permanent


25

vor facilita schimbul de informaţie între experţii din diferite domenii şi implementarea metodelor de eradicare a corupţiei

Interne, Departa-mentul Vamal, Serviciul de Infor-maţii şi Securitate, Departamentul Trupelor de Grăniceri, ONG-urile, mass-media

34 Promovarea, la fiecare nivel de instruire, a conţinuturilor educa-ţionale care ar asigura conştien-tizarea impactului corupţiei asupra dimensiunii umane, dezvoltării so-cietăţii şi formarea unei atitudini negative faţă de fenomenul corupţiei

Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei, Ministe-rul Educaţiei, Pro-curatura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Aface-rilor Interne, Servi-ciul de Informaţii şi Securitate, Consi-liul Superior al Magistraturii, mass-media, ONG-urile

permanent

35 Elaborarea şi implementarea prog-ramelor de instruire anticorupţie a cetăţenilor

Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei, Minis-terul Educaţiei, Ministerul Justiţiei, Procuratura Gene-rală, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, ONG-urile, mass-media

trimestrul IV 2005

IV. Colaborarea internaţională 36 Participarea Republicii Moldova la

acţiunile, iniţiativele şi proiectele referitoare la prevenirea şi com-baterea corupţiei (GRECO, SPAI etc.)

Ministerul Aface-rilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Infor-maţii şi Securitate,

permanent


26

Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei, Procura-tura Generală, Curtea de Conturi

37 Continuarea cooperării cu Uniunea Europeană în cadrul Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC); înaintarea solicitării către Uniunea Europeană de a încadra Republica Moldova în programele şi proiectele din domeniu pentru care Republica Moldova este eligibilă

Ministerul Aface-rilor Externe, Mi-nisterul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Se-curitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economi-ce şi Corupţiei, Procuratura Generală

permanent

38 Aderarea la Convenţia ONU împo-triva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003

Ministerul Aface-rilor Externe, Mi-nisterul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Se-curitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economi-ce şi Corupţiei, Procuratura Gene-rală, Curtea de Conturi

2004

39 Aderarea la Convenţia OECD privind lupta împotriva corupţiei în rîndul funcţionarilor străini, antrenaţi în tranzacţii comerciale internaţionale (21 noiembrie 1997), la Acordul privind achiziţiile guvernamentale, OMC, Marrakech (15 aprilie 1994)

Ministerul Aface-rilor Externe, Cen-trul pentru Com-baterea Crimelor Economice şi Co-rupţiei, Procuratura Generală, Minis-terul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Se-curitate, Ministerul Economiei

trimestrul I 2005

40 Ratificarea Convenţiei ONU pentru combaterea criminalităţii organizate transnaţionale, adoptată la Palermo la 12-15 decembrie 2000

Ministerul Aface-rilor Externe, Mi-nisterul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi

trimestrul IV 2005


27

Securitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economi-ce şi Corupţiei, Procuratura Gene-rală, Departamentul Vamal, Departa-mentul Trupelor de Grăniceri

41 Recunoaşterea şi implementarea principiilor activităţii vamale, stipulate în Declaraţia Consiliului Cooperării Vamale privind integritatea în vamă, semnată la Arusha, Tanzania, la 7 iulie 1993

Departamentul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne

trimestrul IV 2005

42 Negocierea şi semnarea acordurilor interguvernamentale privind colaborarea în domeniul combaterii corupţiei pe plan internaţional între Republica Moldova şi statele Europei Centrale şi de Vest, alte state

Guvernul, Minis-terul Afacerilor Externe, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate

permanent

43 Solicitarea asistenţei instituţiilor internaţionale de profil în efectuarea expertizei actelor legislative şi realizarea acţiunilor de combatere a corupţiei

Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economi-ce şi Corupţiei

permanent

44 Atragerea surselor financiare externe sub formă de asistenţă tehnică, granturi sau donaţii pentru eficientizarea activităţii anticorupţie

Ministerul Econo-miei, Ministerul Fi-nanţelor, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economi-ce şi Corupţiei, Procuratura Gene-

permanent


28

rală, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe

45 Elaborarea unor proiecte de asistenţă tehnică în vederea studierii experienţei şi practicii unor alte state în domeniul combaterii corupţiei. Organizarea, sub egida organizaţiilor internaţionale, a unei şedinţe de lucru cu participarea reprezentanţilor diferitelor instituţii internaţionale (GRECO, SPAI etc.), unde vor fi discutate strategiile naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, precum şi acţiunile întreprinse în domeniu

Centrul pentru Combaterea Crime-lor Economice şi Corupţiei, Ministerul Afacerilor Externe

trimestrul IV 2004

Documents

Strategia Naţională de prevenire şi combatere a corupţiei