Upload
ngotu
View
274
Download
10
Embed Size (px)
Citation preview
1
STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ A MUNICIPIULUI ODORHEIU SECUIESC
PE PERIOADA 2015-2020
2
Elaboratori: S.C. Regional Consulting & Management S.A.
Ilyés Szabolcs Ambrus László Boér Boglár Csíki Barna Derzsi László Illyés Gergely Szabó József Várday Kinga Várday Zsolt
Coordonatori: Bunta Levente-Primar Benedek Árpád-Csaba -Viceprimar
Direcţia de Dezvoltare şi Investiţii
Thamó Enikő -Inspector de specialitate
3
Cuprins
1 Introducere metodologică ................................................................................................... 6
1.1 Rolul strategiei integrate de dezvoltare durabilă ........................................................... 6
1.2 Relaţii de parteneriat ...................................................................................................... 7
1.3 Workshopurile tematice organizate ............................................................................... 7
1.4 Sondajul de opinie publică şi munca de teren ............................................................... 9
2 Identificarea zonei de acţiune ........................................................................................... 10
2.1 Caracteristicile generale ale Municipiului Odorheiu Secuiesc. Istoria succintă a localităţii. .............................................................................................................................. 10
2.2 Caracteristicile generale ale microregiunii Odorhei .................................................... 12
2.3 Determinarea zonelor de dezvoltare ............................................................................ 14
2.3.1 Centrul istoric........................................................................................................ 15
2.3.2 Teritoriul administrativ al municipiului Odorheiu Secuiesc ................................. 15
2.3.3 Odorheiu Secuiesc, centru microregional ............................................................. 17
3 Analiza situaţiei actuale .................................................................................................... 21
3.1 Caracteristicile demografice şi sociale ........................................................................ 21
3.1.1 Caracteristicile generale ale populaţiei – indicatori demografici ......................... 21
3.1.2 Modificările în populaţie: modificări naturale şi migraţia .................................... 26
3.1.3 Piaţa de muncă, ocuparea forţei de muncă............................................................ 27
3.2 Infrastructură ............................................................................................................... 29
3.2.1 Infrastructura de transport ..................................................................................... 29
3.2.2 Infrastructura locativă ........................................................................................... 32
3.2.3 Utilităţile publice .................................................................................................. 35
3.2.4 Infrastructura reţelei de telecomunicaţii ............................................................... 36
3.2.5 Administraţia publică ............................................................................................ 36
3.3 Sănătate ........................................................................................................................ 37
3.3.1 Starea de sănătate a populaţiei .............................................................................. 37
3.3.2 Infrastructura sanitară. Rolul de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc. ........................................................................................................................... 39
3.4 Educaţie ....................................................................................................................... 43
3.4.1 Odorheiu Secuiesc, oraşul şcolilor. ....................................................................... 43
3.4.2 Situaţia infrastructurii educaţionale. ..................................................................... 48
3.5 Infrastructura socială. Incluziunea socială. Persoane cu dizabilităţi şi grupuri de persoane în situaţii defavorizate. .......................................................................................... 54
4
3.5.1 Instituţii sociale şi protecţia socială ...................................................................... 54
3.5.2 Grupuri de persoane defavorizate. Combaterea sărăciei – modalităţi de dezvoltare integrată durabilă. ............................................................................................................. 57
3.6 Infrastructura culturală ................................................................................................ 59
3.6.1 Viaţa culturală a municipiului Odorheiu Secuiesc. Rolul de centru microregional. 59
3.6.2 Infrastructura culturală. ......................................................................................... 63
3.7 Tineret, viaţa sportivă .................................................................................................. 66
3.7.1 Tineret – caracteristici generale ............................................................................ 66
3.7.2 Sport de performanţă............................................................................................. 67
3.7.3 Sport de masă ........................................................................................................ 68
3.7.4 Infrastructura sportivă ........................................................................................... 70
3.8 Cadru de mediu ............................................................................................................ 71
3.8.1 Patrimoniul construit ............................................................................................. 71
3.8.2 Cadru natural ......................................................................................................... 73
3.8.3 Protecţia mediului ................................................................................................. 75
3.8.4 Gestionarea deşeurilor şi a energiei ...................................................................... 82
3.9 Viaţa economică .......................................................................................................... 88
3.9.1 Caracteristicile economiei locale. Indicatori economici. ...................................... 90
3.9.2 Structura economiei pe ramuri .............................................................................. 93
3.9.3 Industria ................................................................................................................ 95
3.9.4 Agricultura ............................................................................................................ 97
3.9.5 Turismul .............................................................................................................. 100
3.9.6 Dezvoltarea economică. Activităţi antreprenoriale. Investiţii. Cercetare şi inovare. 108
3.9.7 Piaţa de muncă, ocuparea forţei de muncă, problemele legate de formarea profesională din perspectiva potenţialelor de dezvoltare economică. ............................ 109
4 Evaluarea situaţiei actuale, nevoile şi oportunităţile de dezvoltare ................................ 114
4.1 Lipsuri de dezvoltare şi oportunităţi. Arborele problemelor. .................................... 114
4.1 Direcţii strategice de dezvoltare şi măsuri. Arborele obiectivelor. ..................... 117
Analiza SWOT .................................................................................................................. 119
5 Planul integrat de dezvoltare sustenabilă al municipiului .............................................. 128
5.1 Caracteristicile generale ale perioadei de planificare 2014-2020, prezentarea diferitelor planuri de dezvoltare ale municipiului .............................................................. 129
5.2 Odorheiu Secuiesc în anul 2030. Obiectiv general. ................................................... 141
5.3 Obiective pe termen lung (2030) ............................................................................... 142
5
5.4 Strategia de dezvoltare a municipiului Odorheiu Secuiesc (2020) ............................ 150
5.5 Obiective tematice şi direcţii de dezvoltare 2020 ...................................................... 156
5.6 Sinteza de probleme, obiective, măsuri. .................................................................... 161
5.7 Portofoliu de proiecte ................................................................................................ 190
5.8 Proiecte prioritare ...................................................................................................... 209
5.8.1 Proiecte în curs de derulare ................................................................................. 209
5.8.2 Proiecte prioritare ( prognozate pentru perioada 2016- 2018) ............................ 216
5.9 Resurse financiare ...................................................................................................... 236
5.10 Managementul realizării planului integrat de dezvoltare. Plan de acţiune. ............. 241
5.11 Monitorizarea şi evaluarea realizării ....................................................................... 245
5.12 Informarea publicului pe parcursul elaborării planului integrat de dezvoltare........ 252
6 Anexe .............................................................................................................................. 254
6.1 Bibliografie ................................................................................................................ 254
6.2 Monumentele istorice ale Municipiului Odorheiu Secuiesc ...................................... 255
6.3 Sondaj de opinie publică – evaluarea chestionarelor ................................................. 258
6
1 Introducere metodologică
1.1 Rolul strategiei integrate de dezvoltare durabilă
Planul de dezvoltare urbană integrată este un document care vizează dezvoltările prevăzute
pentru perioada 2015-2020, iar pe de altă parte formulează obiective generale şi tematice pentru
anul 2030. Scopul şi rolul documentului constă în întărirea concepţiei planificării integrate,
determinarea obiectivelor generale şi tematice de dezvoltare urbană pe termen lung, respectiv
elaborarea posibilităţilor de implementare pe termen mediu. Existenţa unui astfel de plan este
inevitabilă şi necesară în vederea strângerii unor fonduri comunitare destinate dezvoltării
urbane.
Planul de dezvoltare nu constituie o prevedere locală cu forţă obligatorie, ci este pe de o parte
un document indispensabil în vederea accesării fondurilor europene, iar pe de altă parte trebuie
să constituie întotdeauna o busolă constantă a administraţiei locale. Strategia integrată de
dezvoltare urbană durabilă este un document aprobat de consiliul local.
Cererea pretinsă/revendicată faţă de planul integrat de dezvoltare este prevederea unor măsuri
coerente şi în concordanţă cu obiectivele generale definite, locul şi rolul ocupat de localitate în
regiune. Aceste aspecte constituie premisele pentru realizarea dezvoltărilor integrate adevărate.
Elaborarea strategiei de dezvoltare are loc cu participarea reprezentanţilor administraţiei locale,
respectiv cu contribu ţia activă a partenerilor economici locali. Scopul elaborării strategiei
integrate de dezvoltare este crearea cadrului necesar pentru accesarea de către municipiul
Odorheiu Secuiesc a finanţărilor nerambursabile oferite de Uniunea Europeană, respectiv de
guvernul României, cu scopul dezvoltării municipiului. Prin urmare, putem afirma că strategia
integrată de dezvoltare constituie în viitorul apropiat un instrument semnificativ şi
indispensabil în vederea identificării fondurilor de dezvoltare, iar în acelaşi timp în realizarea
dezvoltării durabile din punct de vedere economic, social şi de mediu.
Pe termen mediu, prezenta strategie integrată de dezvoltare trebuie să fie un instrument
determinant din perspectiva dezvoltării urbane. Însă, acest fapt este posibil doar dacă în scopul
implementării prevederilor strategiei se va realiza şi se va consolida un parteneriat stabil şi
constant între administraţia locală, aparatul administrativ al primăriei, sfera civilă şi
participanţii locali economici-financiari şi sociali.
7
1.2 Relaţii de parteneriat
În anul 2014 – în primul an al perioadei de finanţare – administraţia locală a municipiului
Odorheiu Secuiesc a recunoscut că în scopul atragerii cu succes a fondurilor structurale este
inevitabilă reevaluarea strategiei existente pe perioada 2008-2015 sau chiar elaborarea unei noi
strategii integrate de dezvoltare. Ca urmare, în luna august 2014 Primăria Municipiului
Odorheiu Secuiesc au comandat firmei de consultanţă în finanţare şi investiţii S.C. Regional
Consulting & Management S.A. coordonarea şi elaborarea unei strategii integrate de dezvoltare
urbană durabilă care poate servi drept busolă şi care va ghida autorităţile locale actuale.
În septembrie 2014 a avut loc un sondaj de opinie publică privind problemele şi nevoile
locuitorilor, propunerile de dezvoltare urbană ale locuitorilor, solicitările şi nevoile legate de
spaţiul înconjurător şi traficul municipiului. Acest sondaj de opinie publică constituie prima
etapă a conceperii, pregătirii şi elaborării strategiei. Paralel cu efectuarea sondajului a avut loc
o culegere de date şi elaborarea unei baze de date în privinţa stării demografice, economice,
financiare şi sociale. De fapt, această etapă constituie etapa preliminară de documentare şi
informare a elaborării planului de dezvoltare.
În următoarea etapă au avut loc mai multe workshop-uri tematice cu colaborarea şi intervenţia
activă a persoanelor reprezentative ale temelor respective, conducătorii instituţiilor şi
serviciilor publice, oameni de afaceri, organizatori de evenimente. Astfel, au fost organizate
şedinţe şi workshop-uri având tema infrastructurii urbane – patrimoniul cultural, respectiv pe
tema economică, de protecţia mediului, culturală şi socială. Scopul propus în fiecare domeniu
era acelaşi: strategia integrată de dezvoltare urbană în curs de elaborare să nu fie unul întocmit
în incinta birourilor, steril şi ştiinţific, ci să reprezinte nevoile reale şi ideile de dezvoltare
reprezentative ale mai multor persoane privind viitorul locului comun de trai, municipiului
Odorheiu Secuiesc.
1.3 Workshopurile tematice organizate
În perioada cuprinsă între noiembrie 2014 – ianuarie 2015 au avut loc cinci workshopuri
tematice organizate în cadrul cărora au avut loc dezbateri cu participarea reprezentanţilor
principali ai domeniului respectiv şi reprezentanţii administraţiei locale (aprox. 15-20 persoane
8
în fiecare workshop) în privinţa situaţiei actuale, iar pe de altă parte în vederea elaborării şi
conceperii unor posibilităţi de dezvoltare.
În cadrul workshopului organizat cu tematica Infrastructură şi patrimoniul construit,pe lângă
arhitectul şef al Primăriei Odorheiu Secuiesc şi pe lângă reprezentanţii societăţilor care
administrează utilităţile publice, au mai participat arhitecţi, proiectanţi şi reprezentanţii vieţii
civile. Participanţii au evaluat posibilităţile de îmbunătăţire a condiţiilor de trai, respectiv au
accentuat necesitatea conservării şi promovării patrimoniului construit local, în primul rând al
Cetăţii Székelytámadt.
Participanţii workshopului Economic au sosit din sfera economică şi antreprenorială: în primul
rând au atras atenţia asupra faptului că educaţia profesională, adică unităţile locale de educaţie
profesională, trebuie să aibă în vedere, întotdeauna,necesităţile angajatorilor şi întreprinderilor
locale. Un dialog constant şi eficient între personajele implicate în aceste procese ar exercita
un efect pozitiv chiar şi pe termen mediu:
- Sfera antreprenorială locală ar avea la dispoziţie forţă de muncă calificată, ceea ce ar
putea întări competitivitatea economiei locale.
- Rolul de centru microregional al municipiul s-ar putea consolida, deoarece tinerii ar
putea fi angajaţi în zonă în urma calificării profesionale. Prin urmare, această măsură
ar putea constitui o eventuală posibilitate de reducere a emigraţiei.
Participanţii workshopului Mediu au sosit din sfera civilă, iar concluzia finală a dezbaterii a
constat în necesitatea conştientizării locuitorilor municipiului cu privire la problemele de mediu
şi protecţia mediului. Atingerea acestui obiectiv este posibilă prin proiecte elaborate şi lansate
de administraţia locală, sau prin eficientizarea sistemului pentru alocaţiile de mediu.
Participanţii workshopului Cultură, reprezentanţii instituţiilor culturale locale, au accentuat
diversitatea vieţii culturale al municipiului.
În cadrul workshopului tematic Situaţie socială reprezentanţii organizaţiilor civile care acordă
sprijin pe plan social, respectiv reprezentanţii bisericilor au dezvăluit şi au prezentat problemele
grupurilor de persoane defavorizate sau provenite din mediu defavorizat; Au accentuat
necesitatea înfiinţării unui forum cu participarea persoanelor implicate în problemele locale
sociale, care, de altfel, a funcţionat cu succes în a doua jumătate a anilor 2000. Totodată,
reprezentanţii sferei civile au prezentat propuneri în privinţa dezvoltării şi modernizării
infrastructurii sociale.
9
1.4 Sondajul de opinie publică şi munca de teren
Prima etapă a elaborării strategiei integrate de dezvoltare durabilă urbană este constituită de un
sondaj de opinie publică care a avut loc în septembrie 2014 privind problemele şi nevoile
locuitorilor, propunerile de dezvoltare urbană ale locuitorilor, solicitările şi nevoile legate de
spaţiul înconjurător şi traficul municipiului. Efectuarea sondajului de opinie publică a avut loc
în unităţile comerciale ale municipiului Odorheiu Secuiesc cu participarea exclusivă a celor
500 de persoane având domiciliul în oraş. Acest sondaj de opinie publică constituie prima etapă
a conceperii, pregătirii şi elaborării strategiei. Majoritatea întrebărilor erau puse sub forma
întrebărilor deschise, ceea ce implică posibilitatea relatării, detalierii şi prezentării opiniei
personale referitoare la temă de către persoanele întrebate. Răspunsurile nefiind prestabilite şi
limitate la anumite aspecte, evaluarea rezultatului sondajului era îngreunată semnificativ, însă
metoda este considerabil mai eficientă şi adecvată.
Evaluarea sondajului de opinie publică poate fi studiată în anexele planului integrat de
dezvoltare.
10
2 Identificarea zonei de acţiune
2.1 Caracteristicile generale ale Municipiului Odorheiu Secuiesc. Istoria succintă a localităţii.
Municipiul Odorheiu Secuiesc (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Odorhellen) se
situează în judeţul Harghita, România. Localitatea străbătută de râul Târnava Mare este
poziţionată la o altitudine medie de 481 m şi face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru.
Populaţia totală stabilă a localităţii, în urma recensământului din anul 2011, este de 34.257 de
persoane, astfel este a doua localitate după Miercurea-Ciuc. În jur de 31.665 de persoane
(92,4%) se consideră de etnie maghiară, iar persoanele de etnie română reprezintă 2,51% din
totalul populaţiei localităţii, respectiv persoanele de etnie romă reprezintă 1,48 %. Populaţia
municipiului are o identitate puternică secuiască, localitatea, dar şi întreaga zonă, este
caracterizată de existenţa unei puternice identităţi locale, unui ataşament puternic pentru
instituţii culturale – unui patriotism local sănătos. Totodată, în viaţa acestei comunităţi este
prezentă în mod accentuat cunoaşterea, promovarea, ocrotirea şi păstrarea tradiţiilor valorilor
culturii populare, conservarea şi protejarea patrimoniului cultural construit, ceea ce se reflectă
şi în evenimentele comunităţii.
Fiind centrul zonei Odorhei, municipiul este învecinat cu 4 localităţi: satele componente
comunelor Dealu, Brădeşti, Mărtiniş şi Feliceni. În ceea ce priveşte caracteristicile naturale,
anturajul localităţii se mândreşte cu numeroase valori naturale şi culturale. Zona este
împrejurată de dealuri cu o înălţime medie, acoperite de păduri de foioase, ceea ce determină
aspectul vizual al localităţii.
Descoperirile arheologice dovedesc că zona municipiului era locuită încă din vremuri
preistorice. Sub ruinele cetăţii medievale Székely Támadt erau descoperite urmele cetăţii
construite în epoca romană, precum şi ruinele unei băi romane. Pentru prima dată municipiul
era menţionat în hrisoavele din anul 1224, locuitorii fiind denumiţi „telegdy székely”, adică
secui din Telegd. În registrul papal din anul 1333 apare denumirea Uduorhel – chiar şi
denumirea indică că executorul secuilor îşi avea aici sediul.
Localitatea era ridicată la rang de oraş de către Regele Sigismund, iar în hrisovul din anul 1485
al judecătorului suprem al Regatului Ungariei Báthori István localitatea este atestată în calitate
de târg. Acest rang a determinat semnificativ viaţa populaţiei: i-a conferit dreptul organizării
târgurilor din zonă, condiţii fiscale favorabile şi, nu în ultimul rând, rangul de oraş i-a asigurat
11
autonomia. În 1557 regina Izabella i-a acordat Odorheiului statutul de oraş liber, cu drept de
folosire a sigiliului şi stemei, scutit de orice alte obligaţii. Rolul semnificativ al localităţii este
accentuat şi de faptul că în această localitate a avut loc Dieta de patru ori în timpul domniei
principiilor Transilvaniei: în anii 1556, 1581, 1606 şi 1635. Participarea generală la obligaţiile
faţă de domnitor era introdusă de către principele Transilvaniei Báthory István în anul 1571. În
această perioadă erau extinse limitele teritoriale ale oraşului, localităţile învecinate fiind
anexate acestuia: Gyárosfalva în anul 1571 şi Szentimrefalva în anul 1577. La iniţiativa
principelui Bethlen Gábor, denumirea localităţii a dobândit atributul „székely” (secui), iar prin
ordonanţă i-a consolidat privilegiile. Sub domnia lui Bethlen Gábor Cibrefalva era anexat la
localitatea Odorhei în anul 1620.
După câţiva ani glorioşi şi paşnici a urmat o perioadă mai greoaie. În luptele curuţilor împotriva
lobonţilor, populaţia oraşului a ţinut cu curuţii, astfel, oraşul era pedepsit şi timp de zece ani
obligat la încazarmarea soldaţilor. Sub domnia împărătesei Maria Tereza s-au înfiinţat
regimente grănicereşti, iar masacrul de la Siculeni, precum şi ciuma sosită din Moldova în anii
1710-1711 au influenţat în sens negativ reformele militare. Potrivit documentelor scrise în
această perioadă, siguranţa averii şi vieţii locuitorilor era în pericol, securitatea publică s-a
diminuat remarcabil. În urma dificultăţilor secolului, economia oraşului a cunoscut o nouă
expansiune –dovedită de clădirile construite în stil baroc în secolul 18 şi care determină
aspectul şi patrimoniul construit al oraşului. Tot în această perioada au înflorit breslele în oraşul
Odorheiu Secuiesc. Localitatea a jucat un rol-cheie semnificativ şi în luptele paşoptiste: în anul
1848 aici era stabilit locul de recrutare pentru unul din cele patru batalioane de apărare. Odată
cu sistarea luptelor şi în urma perioadei Bach, viaţa economică şi culturală a oraşului şi-a luat
un nou avânt. În anul 1868 în localitatea Odorheiu Secuiesc a îşi desfăşura activitatea curtea
regală feudală, iar în anul 1879 a devenit reşedinţa comitatului Odorhei. Limitele oraşului s-au
extins din nou prin anexarea localităţii Sâmbăteşti în anul 1895. În această perioada a demarat
procedura de dezvoltare a meşteşugarilor, respectiv caracterul de oraş de şcoli era de asemenea
în curs de formare. În anul 1868, marele istoric, etnograf, om politic, scriitor Orbán Balázs
vorbeşte cu mândrie despre Odorheiu Secuiesc în capodopera sa intitulată „Descrierea
Ţinutului Secuiesc”: locul desfăşurării studiilor şi activităţii lui.
Pe lângă Orbán Balázs multe personaje istorice şi literare remarcabile şi-au făcut studiile în
Odorheiu Secuiesc. Liceul catolic (azi Liceul Teoretic Tamási Áron) şi Colegiul Reformat (azi
Liceul Teologic Reformat Baczkamadarasi Kiss Gergely) s-au bucurat de o reputaţie bună în
această perioadă. Pe lângă liceele enumerate tinerii erau atraşi şi de posibilităţile de formare de
meşteşugari din oraş. Din toate aceste motive, este evident că la începutul secolului 20 oraşul
12
a fost considerat ca fiind centrul cultural şi administrativ al judeţului. În perioada socialistă, în
urma celui de al doilea război mondial poziţia localităţii a slăbit semnificativ. În urma divizării
teritoriului statului în judeţe din anul 1968 Odorheiu Secuiesc a fost privat de rolul său
administrativ, nu şi-a mai redobândit statutul de reşedinţă de judeţ. Creşterea explozivă a
industriei, precum şi urbanizarea forţată au determinat remarcabil şi au generat daune
semnificative şi ireversibile aspectului oraşului. Bethlenfalva şi Cădişeni au fost anexate
oraşului în anul 1952, iar numărul populaţiei s-a multiplicat de patru ori. Paralel cu aceste
modificări concepute şi intervenite pe plan administrativ, a crescut numărul fabricilor şi
societăţilor comerciale şi au apărut noile cartiere ale oraşului în urma exploziei demografice şi
procesului de urbanizare. După căderea regimului comunist din anul 1989 s-au diminuat
remarcabil – chiar au dispărut – fondurile de stat alocate pentru dezvoltarea oraşului, iar în
urma privatizărilor, societăţile comerciale au fost obligate să se adapteze principiilor economiei
de piaţă recent apărute şi răspândite.
Pe parcursul istoriei erau extinse în mai multe rânduri limitele teritoriale ale municipiului, şapte
localităţi învecinate fiind anexate acestuia: Gyárosfalva, Szent Imre falva, Dancsfalva şi
Cibrefalva, urmate de Sâmbăteşti, Bethlenfalva şi Cădişeni. Toate aceste demersuri, precum şi
industrializarea şi urbanizarea forţată a sistemului comunist definesc aspectul actual al
localităţii. Fostul târguşor a pierdut din poziţia de centru administrativ de odinioară în urma
divizării teritoriale pe judeţe din anul 1968, iar începând cu anul 1990 poziţia centrală a
municipiului se consolidează din ce în ce mai semnificativ.
2.2 Caracteristicile generale ale microregiunii Odorhei
Microregiunea Odorhei, împreună cu filiala Cristur este situată în partea de sud-vest a judeţului
Harghita. Studiile şi analizele de specialitate arată că unitatea administrativ-teritorială a luat
fiinţă odată cu stabilirea secuilor pe teritoriul actual, iar datele exacte ale acestor evenimente
constituie tema dezbaterilor permanente în rândul istoricilor. Hrisoavele secolelor 15-16 atestă
că Scaunul Odorhei era scaunul cel mai important al secuilor din punct de vedere administrativ
şi jurisdicţional.
13
Ajungând în regiune din direcţia localităţii Sângiorgiu de Pădure, adică dinspre est la vest1,
prima microregiune întâmpinată este valea pârâului Küsmöd, iar locuitorii satelor acestei
microregiuni trăiesc din creşterea animalelor şi gospodărie. La sud se află regiunea Cristur,
respectiv valea pârâului Goagiu, unde găsim gospodării ţărăneşti izolate. Aici se află oraşul
Cristuru-Secuiesc, al doilea oraş cel mai considerabil al regiunii Odorhei. Importanţa acestui
1 Sursa hărții Scaunului Odorhei: http://archiv.szekelygyumolcs.ro/udvarhely.php?l=hu.
14
oraş este întărită de faptul că localitatea constituie punctul de întâlnire a celor trei drumuri
regionale principale (unul prin valea pârâului Goagiu, altul prin valea pârâului Nyikó, iar al
treilea prin râul Târnava-Mare). Dezvoltarea şi starea contemporană a localităţii Cristuru
Secuiesc se datorează în mare parte industrializării forţate a regimului comunist, însă în urma
decăderii regimului nu a avut loc o privatizare completă: unităţile de producţie existente s-au
desfiinţat parţial sau total.
La vest, dinspre Cristuru Secuiesc, reţeaua apelor curgătoare definesc structura localităţilor:
pârâul Nyikó şi râul Târnava Mare. Aici se află aşezări mai mici, unde principala sursă de venit
este constituită de creşterea animalelor şi de industriile tradiţionale locale.
Regiunea sării se află în partea nordică a regiunii Odorhei şi este alcătuită din comunele Corund
şi Praid, respectiv de localităţile care intră în componenţa lor.
La est se află localităţile montane: comunele Vârşag, Dealu, Zetea, Brădeşti, Satu Mare,
Căpâlniţa şi satele aparţinătoare comunelor. Principala sursă de venit în aceste localităţi este
păşunatul liber, respectiv exploatarea forestieră şi prelucrarea lemnului. Zona colinară a
regiunii Odorhei este constituită de comunele Ulieş şi Dârjiu, precum şi satele care intră în
componenţa lor. De asemenea, această zonă este caracterizată de umbră din punctul de vedere
al geografiei transporturilor, ceea ce determină în mare parte posibilităţile localităţilor din zonă.
Singurul oraş în valea pârâului Homorod este Vlăhiţa. Oraşul a fost centru metalurgic înainte
şi în timpul perioadei comuniste, însă odată cu decăderea regimului comunist această ramură
de industrie s-a desfiinţat, iar populaţia oraşului şi-a regăsit sursele de venit tradiţionale ale
zonei: exploatarea forestieră şi creşterea animalelor. În valea Homodului Mic şi Mare – cu
excepţia câtorva localităţi, ca de exemplu Lueta, Mărtiniş, Ocland – este caracteristică existenţa
localităţilor mai mici, cu un număr mediu de populaţie între 100-150 de persoane.
2.3 Determinarea zonelor de dezvoltare
În prezenta strategie integrată de dezvoltare urbană durabilă am stabilit obiectivele generale şi
tematice din perspectiva celor trei zone geografice definite:
1. centrul istoric al oraşului,
2. întregul teritoriu administrativ al municipiului,
3. Scaunul Odorhei.
15
2.3.1 Centrul istoric
Centrul administrativ, istoric, educaţional, cultural al municipiului Odorheiu Secuiesc este
alcătuit din teritoriul înconjurat de strada Târgului, malul râului Târnava-Mare, străzile Tamási
Áron, Hunyadi János, Kuvar, Baróti Szabó Dávid, Şcolii, Sântimbru, Bethlen Gábor2. Acest
teritoriu reprezintă nucleul istoric baroc al localităţii cuprinzând mai multe monumente istorice
şi zone protejate din punct de vedere istoric, unităţi sportive, spaţii publice, respectiv trei
cartiere (Sziget, Kuvar şi Tomcsa Sándor). Piaţa de legume şi fructe orăşenească aflată pe
strada Târgului are o semnificaţie importantă atât pentru fermierii zonei cât şi pentru locuitorii
municipiului.
În această zonă se găsesc majoritatea unităţilor bancare. Totodată, cafenelele culturale şi
terasele centrale asigură locul desfăşurării vieţii civice şi publice.
Punctul de întâlnire al drumurilor dinspre Sighişoara, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş defineşte
şi determină semnificativ aspectul zonei atât din punct de vedere urbanistic, arhitectural, dar,
pe de altă parte, astfel rezultă traficul intens şi congestionarea acestuia. Punctul de întâlnire al
celor trei drumuri are loc la Piaţa Primăriei, cea mai extinsă, cea mai mare piaţă a municipiului.
2.3.2 Teritoriul administrativ al municipiului Odorheiu Secuiesc
Teritoriul administrativ al municipiului Odorheiu Secuiesc este învecinat cu comunele Dealu,
Brădeşti, Mărtiniş şi Feliceni, cuprinzând în total 4.779 ha3
2 A se vedea anexele strategiei. 3 A se vedea următoarea hartă. Sursă: Vofkori László: Székelyudvarhely. Városkalauz, Miercurea Ciuc, 2005, Pro Print, pag. 65.
16
Pe lângă centrul istoric al oraşului se pot delimita următoarele zone ale municipiului Odorheiu
Secuiesc: Sâmbăteşti, partea sudică, zona Beclean, Cădişeni, cartierele Beclean şi Taberei,
Csalóka – Tabăra Saşilor, Cserehát.4
Zona Sâmbătesti a fost anexată oraşului în anul 1895. Actual este considerată ca fiind un cartier
străbătut de drumul 13A în direcţia oraşului Sovata; iar acest drum este considerat ca fiind
drum de tranzit pentru transport de marfă. Tocmai din această cauză populaţia acestei zone se
confruntă cu probleme legate de curăţenie publică, trafic aglomerat, starea drumurilor.
Totodată, chiar din perspectiva ameliorării curăţeniei publice, este inevitabilă reabilitarea,
dezvoltarea şi modernizarea reţelei de apă pluvială. În partea estică a zonei Sâmbăteşti există
o zonă industrială: aici, în anii 1950, s-au stabilit întreprinderi naţionale, iar în urma decăderii
regimului comunist şi a procedurilor de privatizare s-au înfiinţat şi s-au instalat noi unităţi de
producţie.
Zona sudică – purtând denumirea de Rókaváros în limbaj curent – dispune în acelaşi timp de
funcţie economică, dar este semnificativă şi din punctul de vedere al aspectului locuinţelor:
partea mai apropiată de centru (mijlocul străzii II. Rákóczi Ferenc, prima parte a străzii Budvar,
străzile Băilor Sărate şi Borsairét) are aspectul unei zone rezidenţiale (cu excepţia clădirilor
fabriciide confecţii Ikos Conf care se află în vecinătatea cartierului Kuvar), iar punctele de
4 Cu excepția câtorva excepții (de exemplu Cădișeni sau Beclean), zonele municipiului nu constituie unități urbanistice, ci determinarea lor există numai în planul mental al locuitorilor. Prin urmare, chiar din această cauză nu se poate defini cu exactitate apartenența unei străzi la cartiere învecinate, sau câte zone funcționale alcătuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc. Elaboratorii prezentei strategii de dezvoltare urbană durabilă consideră că această enumerare și prezentare sumară și succintă prezintă cu desăvârșire caracteristicile unităților urbanistice ale municipiului Odorheiu Secuiesc.
17
lucru industriale, unităţile de producţie de comerţ instalate la marginea oraşului, reprezintă mai
degrabă caracterul industrial al zonei. Trebuie menţionat că în această zonă, în strada Budvar,
se află comunitatea cea mai segregată a romilor din municipiul Odorheiu Secuiesc, în cartierul
situat în vecinătatea zonei industriale.
Zona Beclean se află la marginea nord-estică a municipiului, la marginea drumului naţional
DN13A. A fost anexată municipiului în anul 1952 în consecinţa unirii naturale geografice. Cu
excepţia unităţilor de producţie şi de comerţ instalate la marginea municipiului, unitatea
urbanistică poartă caracteristicile generale ale cartierelor, însă exercită funcţia zonelor
industriale. Terenurile se află la marginile drumului principal, perpendicular pe drum şi în linie
regulată.5 În această zonă se găseşte o altă comunitate romă în teritoriul aflat între strada
Recoltei şi marginea oraşului.
Cădişeni a fost anexată la municipiu tot în anul 1952. Zona se află la marginea drumului
judeţean 134A spre Dealu, iar aspectul rural al zonei variază cu casele moderne recent
construite, iar la marginea zonei urbanistice, în anii 1990, s-au stabilit întreprinderi tipografice
astfel crescând traficul străzilor care erau de altfel deja înguste.
Cartierul Beclean şi cartierul Taberei constituie zonele cele mai aglomerate ale oraşului. Cele
două cartiere alcătuite din blocurile de locuinţe cu mai multe etaje au fost înfiinţate şi edificate
în anii 1960-1980.
Cartierul Csalóka – Tabăra Saşilor s-a înfiinţat la marginea cartierelor Beclean şi Taberei
începând din anii 1990 în urma construcţiilor private de mare însemnătate. Unitatea urbanistică
reprezintă o imagine contrastantă deoarece amenajarea pieţelor, locurilor publice, acoperirea şi
asfaltarea străzilor aflate în vecinătatea caselor moderne s-a finalizat doar parţial.
Cartierul Cserehát s-a înfiinţat la marginea estică a municipiului începând din anii 2000, iar
dezvoltarea cartierului s-a demarat prin construirea blocurilor de locuit în cadrul programului
de construcţii locuinţe pentru tineret. Pe lângă blocurile de locuit s-au ridicat şi alte case
particulare formându-se astfel un cartier cu aspect modern.
2.3.3 Odorheiu Secuiesc, centru microregional
În secolele 15-16 adunările naţionale ale secuilor au avut loc la Odorheiu Secuiesc, sau într-o
altă localitate înconjurătoare pe teritoriul Scaunului Odorhei. Pe plan jurisdicţional adunarea
5Vofkori László: Székelyudvarhely. Városkalauz, Csíkszereda, 2005, Pro Print, 244. o.
18
generală din Odorhei constituia instanţa de recurs a hotărârilor pronunţate de adunările altor
scaune, iar instanţa imediat următoare era constituită chiar de persoana jupânului secuilor.
Recursul în faţa regelui a avut loc numai în urma parcurgerii acestor paşi şi prevederi
obligatorii. Scaunul Odorhei sub forma unităţii administrative s-a desfiinţat în epoca Imperiului
Austro-Ungar.
În urma formării judeţelor din 1876, Scaunul Odorhei a devenit comitat, cu reşedinţa Odorheiu
Secuiesc. În perioada interbelică Odorheiul a menţinut statutul de judeţ,
iar în urma celui de al doilea război mondial şi în prima etapă a regimului comunist constituia
Raionul Odorhei în castrul Regiunii Mureş-Autonomă Maghiară (sau Regiunea Autonomă
Maghiară). În urma divizării teritoriului statului în judeţe din anul 1968 Odorheiu Secuiesc era
privat de rolul său administrativ făcând parte din teritoriul judeţului Harghita.
Numărul total al populaţiei judeţului Harghita, în baza rezultatelor finale ale recensământului
din anul 2011, este de 310.867 de persoane, iar populaţia microregiunii Odorhei reprezintă
37,84% din totalul populaţiei judeţului. Majoritatea (57,4%) populaţiei stabilite domiciliază în
mediul rural, iar 42,6% domiciliază în mediul urban.
Constatăm o scădere uşoară a populaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc – precum şi în
microregiunea Odorhei – în perioada 2002-2011, iar această scădere este mai mică decât cea
stabilită în perioada anterioară 1992-2002. Emigrarea în Ungaria – fiind cea mai preferată
dintre principalele destinaţii de emigrare – nu mai este atât de caracteristică, tipică faţă de
perioada imediat următoare revoluţiei din anul 1989; iar în urma aderării României la Uniunea
Europeană şi limitarea accesului pe piaţa de muncă în Ungaria, s-a schimbat ţara de destinaţie
pentru emigrare. Putem afirma că Ţinutul Secuiesc nu s-a implicat în procesul de migraţie spre
Europa de Vest (în special Spania, Italia, Marea Britanie, Franţa) special primului deceniu al
secolului 21.6
Modificarea populaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc şi comunelor înconjurătoare (perioada 1995-2011)
Localităţi 1995 2002 2011 Oraşe
Odorheiu Secuiesc 38.985 36.948 34.257 Cristuru Secuiesc 11.468 10.370 9.650
Vlăhiţa 7.652 7.042 6.898 Total oraşe: 58.105 54.360 50.805
6A se vedea: Kiss Tamás: Népszámlálás 2011: folyamatok és (köz)politikai irányok (Recensământ 2011: proceduri și direcții politici publice) IN: Magyar Kisebbség (Minoritatea Maghiară), 2010. 3-4.
19
Comune Atid 2.962 2.837 2.705
Avrămeşti 2.526 2.517 2.465 Brădeşti 3.558 3.561 1.915
Satu Mare7 1.995
Căpâlniţa 2.068 1.983 2.026 Corund 6.364 6.180 6.135 Dealu 3.826 3.906 3.907 Dârjiu 1.348 1.177 1.036 Feliceni 2.990 3.026 3.297 Lueta 3.889 3.525 3.439
Lupeni 4.532 4.434 4.473 Mărtiniş 3.090 3.011 2.838 Mereşti 1.582 1.415 1.339 Mugeni 5.866 5.869 3.491
Porumbeni 1.805
Ocland 1.321 1.403 1.293 Praid 7.032 6.346 6.502 Săcel 1.362 1.320 1.253
Secuieni 2.500 2.660 2.644 Simoneşti 3.846 3.738 3.776
Ulieş 1.336 1.273 1.193 Vârşag 1.552 1.515 1.580 Zetea 6.037 5.753 5.643
Total comune: 69.587 67.449 66.750
Atragem atenţia asupra faptului că,în timp ce populaţia municipiului Odorheiu Secuiesc a
scăzut destul de remarcabil (cu un procent de 7,28%), populaţia comunelor înconjurătoare
(Feliceni, Lupeni, Dealu, Brădeşti, Satu Mare) ori este stabilă ori este în creştere, ceea ce
reprezintă rezultatul unui proces tipic de migrare dinspre urban spre rural8. Cu toate acestea,
7 Satu Mare şi Porumbeni Mari au devenit comune separate în anul 2004. Până acest an Satu Mare aparţinea la
teritoriul administrativ a comunei Brădeşti, iar satul Porumbenila Mugeni.
8Nu înseamnă că în acest caz nu au avut loc cazuri de emigrare în ultimul deceniu.
20
este firesc să nu putem nega existenţa migrării din municipiul Odorheiu Secuiesc în ultimul
deceniu.
Rolul de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc din perspectiva Scaunului
Odorhei se evidenţiază în primul rând pe plan educaţional, cultural, servicii culturale, respectiv
servicii sanitare. Deşi este localitatea cea mai reprezentativă pe plan economic a regiunii (şi a
judeţului Harghita, aşa cum vom vedea), din punctul de vedere al ocupării forţei de muncă rolul
său de centru microregional se evidenţiază numai într-o zonă de 20-30 km. Cu toate acestea,
luarea în considerare a municipiului Odorheiu Secuiesc este necesară şi inevitabilă cu ocazia
elaborării şi dezvoltării politicilor publice şi proiectelor vizând dezvoltarea economică a
Scaunului Odorhei, deoarece este vorba despre o comunitate care numără 120 de mii de
persoane.
21
3 Analiza situaţiei actuale
3.1 Caracteristicile demografice şi sociale
Analizele demografice şi sociologice prezintă o imagine socială exactă şi detaliată a localităţii
Odorheiu Secuiesc, iar aceste analize definesc posibilităţile şi minusurile existente pe planul
resurselor umane, forţei de muncă. În cadrul administraţiei locale, urmărirea statisticilor
demografice constituie o sarcină inevitabilă şi necesară: aceste procese şi modificări
demografice exercită un impact asupra tuturor segmentelor şi factorilor sociali, influenţează
echilibrul economic, social, cultural şi politic al regiunii la nivel local şi microregional. În
continuare vom prezenta caracteristicile demografice ale localităţii Odorheiu Secuiesc şi
microregiunii Odorhei bazându-ne pe datele furnizate de către Institutului Naţional de
Statistică.
3.1.1 Caracteristicile generale ale populaţiei – indicatori demografici
Populaţia judeţului Harghita reprezintă 13,1% din totalul populaţiei Regiunii de Dezvoltare
Centru. Populaţia judeţului stabilită în urma recensământului din anul 2011 este de aproximativ
310.867, din care 12,96 % este de etnie română şi 85,21% se consideră de etnie maghiară.
Majoritatea (57,4%) populaţiei stabile domiciliază în mediul rural, iar 42,6% domiciliază în
mediul urban. Din punctul de vedere al populaţiei, Odorheiu Secuiesc este cel de al doilea
municipiu din judeţul Harghita; reşedinţa de judeţ, Miercurea Ciuc îl depăşeşte cu doar 4.709
de locuitori.
Populaţia stabilă a localităţii în urma recensământului din anul 2011 este de 34.257 de
persoane, din care 16.411 bărbaţi şi 17.846 femei.
Distribuţia populaţiei pe vârste – pe lângă ceilalţi indicatori demografici – trebuie luată în
considerare cu prilejul conceperii, elaborării şi realizării, implementării planurilor de
dezvoltare indiferent de domeniu: infrastructural, economic, social, educaţional sau chiar în
domeniul sănătăţii. Putem afirma că indicatorii demografici sunt în strânsă interdependenţă cu
toate celelalte aspecte şi segmente sociale, economice, culturale. Următorul grafic reprezintă
structura pe vârste a populaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc în baza căruia putem afirma că
majoritatea populaţiei (70,67%) se află în generaţia activă, între 15 şi 64 de ani, cu toate că
tinerii intră pe piaţa muncii doar la 18-20 de ani, iar la aproximativ 60 de ani multe persoane
22
se pensionează. În rândul copiilor sunt 5.366 persoane, iar în rândul vârstnicilor 4.679
persoane.
Următorul grafic compară datele recensământului din anul 2002 cu cele din anul 2011 din
unghiul divizării populaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc pe grupe de vârstă. Prelucrând
datele şi evaluând rezultatele constatăm că în procentul populaţiei active nu a intervenit nicio
modificare semnificativă. Dimpotrivă, procentul populaţiei îmbătrânite a crescut cu 6,6%, iar
cel al copiilor s-a diminuat cu 5,9%. Cu toate că „indicele de îmbătrânire demografică” al
municipiului este moderat, ne avertizează că fenomenul existent în întreaga Europa nu va evita
nici oraşul nostru în lipsa luării unor măsuri de prevenire adecvate. Implementarea unor
programe care oferă şi asigură sprijin considerabil familiilor, dar şi favorizează creşterea
copiilor, este datoria administraţiei locale. Paralel cu conceperea şi implementarea acestor
programe, este necesară dezvoltarea serviciilor sanitare; iar sistemul de asistenţă socială trebuie
să fie conceput, organizat şi dezvoltat luând in considerare nevoile şi necesităţile generaţiei
îmbătrânite.
Procentul ridicat al populaţiei active este favorabil din punctul de vedere al economiei şi pieţei
forţei de muncă al municipiului. Însă, aceste procese vor fi cu adevărat eficientedoar dacă
gradul şi modalităţile de formare al forţei de muncă corespund nevoii pieţei muncii.
Comparaţia populaţiei pe structuri de vârstă în perioada 2002 şi 2011 (%)
3,680
1,686 1,6012,019
5,548 5,712
4,4194,913
2,901
1,778
0
1,000
2,000
3,000
4,000
5,000
6,000
sub 9 ani între 10-14ani
între 15-19ani
între 20-24de ani
între 25-34de ani
între 35-44de ani
între 45-54de ani
între 55-64de ani
între 65-74de ani
peste 75de ani
Componența populației orașului Odorheiu Secuiesc pe grupe de vârste în urma recensământului din 2011
Total 34,257
23
între 0-19 ani între 20-39 de ani între 40-59 de ani peste 60 de
ani 2002 26,2 32,2 28,1 13,2 2011 20,3 30,5 29,1 19,8
Rolul de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc s-a consolidat pe parcursul
ultimilor ani. Din perspectiva acestor aspecte sunt inevitabile şi necesare evaluarea şi analiza
pe termen lung a datelor demografice inclusiv ale localităţilor înconjurătoare: municipiul
trebuie să conceapă şi să-şi organizeze serviciile oferite luând în considerare nevoile şi
caracteristicile demografice ale populaţiei localităţilor înconjurătoare.
Tabelul din capitolul 2.3.3. completează datele prezentate în Strategia de dezvoltare durabilă
pentru perioada 2008-2015 cu datele finale ale recensământului din anul 2011, respectiv
prezintă modificarea şi evoluarea populaţiei municipiului şi comunelor înconjurătoare în
perioada 1995-2011. Totodată, prezentăm datele statistice ale celor trei localităţi la rang de oraş
din microregiunea Odorhei. Constatăm că, în perioada studiată, populaţia sub 16 ani a scăzut
cu 7.300 persoane ceea ce reprezintă o scădere de 12,57%. În cazul comunelor scăderea
populaţiei stabile nu este atât de semnificativă: numărul populaţiei a scăzut cu 2.837 persoane,
adică cu 4,08%. Această modificare demografică favorabilă poate fi atribuită tendinţei de
schimbare a domiciliului şi mutarea din cartierele municipiului în comunele înconjurătoare, în
cadru rural mai liniştit, paşnic. Acest proces a demarat odată cu dezvoltarea infrastructurii şi se
preconizează că va continua în următorii ani.
Populaţia stabilă după etnie şi după limba maternă
În urma recensământului din anul 2011, harta etnică a municipiului Odorheiu Secuiesc se
compune din populaţie de etnie maghiară, română şi romă. Numărul populaţiei de etnie
maghiară este de 31.665 persoane reprezentând un procent de 92,43% din totalul populaţiei
localităţii, iar populaţia de etnie română reprezintă 2,51% din totalul populaţiei şi 1,48 % se
consideră de etnie romă.Din procentul de 3,58, cinci persoane sunt de naţionalitate ucraineană,
nouă persoane de naţionalitate germană, 6 persoane de alte naţionalităţi, iar 1194 persoane
(3,48%) nu a răspuns la întrebarea referitoare la naţionalitatea. Cu ocazia recensământului din
anul 2011 numărul populaţiei de etnie română era de 861 persoane, iar 509 persoane s-au
considerat de etnie romă.
24
Referitor la componenţa populaţiei după limbă maternă, constatăm că 93,98% din totalul
populaţiei defineşte limba maghiară ca fiind limba maternă, astfel, procentul populaţiei cu
limba maternă maghiară depăşeşte procentul populaţiei de etnie maghiară. Majoritatea
populaţiei de etnie romă consideră limba maghiară ca fiind limba maternă, doar 19 persoane se
consideră persoane cu limba maternă romă. Dimpotrivă, mai multe persoane de etnie română
au arătat că limba lor maternă este limba maghiară.
Populaţie după etnie
Anul Persoane de etnie
maghiară Persoane de
etnie română Persoane de
etnie romă Alte etnii
2011 31.665 (92,4%) 861 (2,51%) 509 (1,48%) 1.222 (3,57%)
Populaţie după limba maternă
Anul Limba maghiară Limba română Limba romă Alte limbi
2011 32.198 (93,98%) 832 (2,42%) 19 (0,05%) 1.208 (3,53%)
Populaţia stabilă după religie
În urma recensământului din anul 2011 constatăm că 49,29% din totalul populaţiei
municipiului Odorheiu Secuiesc se consideră de religie romano-catolică. Numărul populaţiei
de religie reformată şi unitariană este de asemenea ridicat: 28,25%, respectiv 14,12%. În baza
datelor din anul 2002 procentul populaţiei de religie romano-catolică a depăşit procentul de
50%, iar procentul populaţiei de religie reformată a depăşit 30%. cu prilejul recensământului
4,43% s-au declarat că sunt de alte religii, un segment de mică semnificaţie din populaţie
(3,81%) a refuzat răspunsul privind religia sau se consideră fără religie.
Populaţie după religie
Număr de persoane Procent
Romano-catolică 16.888 49,29 Reformată 9.678 28,25 Unitariană 4.838 14,12 Ortodoxă 804 2,34
Martorii lui Iehova 364 1,06
25
Baptistă 78 0,22 Greco-catolică 65 0,18
Creştină după Evanghelie 57 0,16 Evanghelică lutherană 48 0,14
Penticostală 29 0,08 Adventistă de ziua a şaptea 18 0,05
Evanghelică 11 0,032 Evanghelică de confesiune
augustană 9 0,02
Altă religie 53 0,15 Fără religie 72 0,21
Atei 13 0,037 Informaţie nedisponibilă 1.226 3,57
Educaţia
Conform rezultatelor finale ale recensământului din 2011, numărul persoanelor cu studii
superioare este de 4.919 persoane, ceea ce constituie 16,09% din populaţia municipiului de 10
ani şi peste. Această rată depăşeşte nivelul naţional (14,38%), însă rămâne sub nivelul
populaţiei urbane la nivel naţional (22,45%). Numărul şi ca atare procentul persoanelor cu
studii secundare (51,41%) depăşeşte atât rata nivelului naţional, cât şi rata populaţiei urbane la
26
nivel naţional. Pe de altă parte, procentul persoanelor cu studii gimnaziale este sub nivelul
naţional. Cu ocazia recensământului din 2011 s-au înregistrat 531 persoane fără şcoală
absolvită, din care numărul persoanelor analfabete este de 211 (0,69%, ceea ce constituie
aproximativ jumătatea nivelului stabilit la nivel naţional de 1,36%).
3.1.2 Modificările în populaţie: modificări naturale şi migraţia
Modificările în populaţia municipiului Odorheiu Secuiesc în perioada 1992-2011
An 1992 2002 2011 Populaţia 39.959 36.948 34.257
Scădere a populaţiei pe 20 de ani
5.702 (14,26%)
Populaţia municipiului Odorheiu Secuiesc prezintă o reducere permanentă pe parcursul
ultimilor douăzeci de ani: în comparaţie cu datele recensământului din anul 1992 constatăm că
scăderea populaţiei reprezintă procentul de 14,26%.
Următorul tabel reprezintă numărul naşterilor şi deceselor în perioada 2009 – 20149. În ultimii
cinci ani, numărul naşterilor a depăşit numărul deceselor, astfel putem afirma că reducerea
populaţiei din ultima perioadă se datorează, pe de o parte, schimbărilor de domiciliu în zone
rurale, de fapt mutarea numeroaselor familii în comunele şi satele înconjurătoare, iar pe de altă
parte se datorează emigrării. Emigrarea cea mai semnificativă se constată la începutul secolului
21: în această perioada a crescut semnificativ numărul lucrătorilor înregistraţi în străinătate.
Tendinţa actuală este asemănătoare; iar cu toate acestea constatăm o scădere mai uşoară relativ
cu datele înregistrate la începutul secolului.
9Sursă:Compartiment de Evidență a Populaţiei, Primăria Odorheiu Secuiesc.
27
3.1.3 Piaţa de muncă, ocuparea forţei de muncă
În perioada crizei economico-financiară din anul 2008, rata şomajului a reprezentat o creştere
relativ de semnificativă pe întreg teritoriul României, iar aceşti indicatori reprezintă valori mai
scăzute pentru anul 2013. Studiind următorul tabel observăm că rata lunară a şomajul în judeţul
Harghita pentru anul 2010 a fost de aproximativ 9-12%, iar în oraşele – mediul urban –
judeţului Harghita această valoare arată 5-7%. Până în anul 2013 aceste valori au scăzut la 5-
7%, respectiv 3-4%.
Rata şomajului înregistrat pentru municipiul Odorheiu Secuiesc arată în mod constant o valoare
sub nivelul mediu judeţean cu 0,5-1%. 10
10Sursă: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, județul Harghita.
050
100150200250300350400450500
2009 2010 2011 2012 2013 2014
Natalitate și mortalitate în Odorheiu Secuiesc
Numărul nașterilor Numărul deceselor
28
Analiza vizând ocuparea forţei de muncă şi piaţa de muncă va fi prezentată în capitolul 3.9
Situaţia economică.
0
2
4
6
8
10
12
Rata șomajului în 2010, %
Odorheiu Secuiesc Județul Harghita Mediul urban din județul Harghita
0
1
2
3
4
5
6
7
8
Rata șomajului în 2013, %
Odorheiu Secuiesc Județul Harghita Mediul urban din județul Harghita
29
3.2 Infrastructură
Sistemul urbanistic şi stabilirea indiciilor urbanistici ai municipiului Odorheiu Secuiesc sunt
prevăzuţi şi prezentaţi în conformitate cu prevederile legale în vigoare ale Planului Urbanistic
General (PUG). Planul Urbanistic actual a fost probat cu Hotărârea nr. 85/1999 a Consiliului
Local Odorheiu Secuiesc. Având în vedere că – în conformitate cu prevederile legale –
valabilitatea unui plan urbanistic general este de zece ani, iar în urma obţinerii unor resurse
financiare destinate acestuia, în anul 2011, a fost întocmit noul PUG care nu este aprobat
deocamdată. Noul plan urbanistic general prevede printre altele mărirea intravilanului cu
65,7% după cum reiese din datele următorului tabel:11
Folosinţa Suprafaţa în PUG-ul din
1999 (ha) Suprafaţa propusă de PUG-
ul din 2015 (ha) Cartiere 236,17 970,21 Instituţii şi servicii publice 115,08 176,19 Unităţi productive şi de
depozitare 97,85 137,35
Unităţi agricole 2,15 4,56 Zona spaţii verzi, sport şi
agrement 33,33 84,36
Altele 600,3 425,02 Total 1084,88 1797,69
Din datele prezentate reiese că administraţia locală planifică o creşterea suprafeţei cartierelor
de 310%. Trebuie menţionat că noul plan urbanistic general prevede creşterea suprafeţei
unităţilor productive şi agricole cu 41,91%, respectiv creşterea zonei spaţiilor verzi cu 153%.
3.2.1 Infrastructura de transport
3.2.1.1 Caracteristicile infrastructurii de transport
Teritoriul administrativ al municipiului Odorheiu Secuiesc este străbătut de traseele :
- DN13A în direcţia Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş.
11 Datele prezentate sunt prevăzute de noul plan urbanistic general care nu este aprobat deocamdată. Astfel aceste prevederi pot suferi modificări în urma propunerilor instituțiilor și agențiilor specializate.
30
- DJ137 în direcţia Sighişoara (Cristuru Secuiesc)
- DJ134A în direcţia Dealu
- DC32 în direcţia Forţeni (face parte din teritoriul administrativ al comunei
Feliceni)
- DC27 în direcţia Călugăreni (face parte din teritoriul administrativ al comunei
Mărtiniş, drum deteriorat).
Municipiul Odorheiu Secuiesc este situat în afara magistralelor de transport rutier prevăzute
prin documentaţiile de amenajarea teritoriului la nivel superior, sau chiar de reţeaua de
importanţă la nivelul Uniunii Europene TEN-T. Cele mai apropiate puncte de conexiune sunt
la Vânători, în apropierea municipiului Sighişoara (aproximativ 37 km de Odorheiu Secuiesc
pe DJ137) şi la Bălăuşeri, spre Târgu Mureş (aproximativ 80 km pe DN13A). În ambele direcţii
municipiul Odorheiu Secuiesc este legat de drumul european E60.
Prin urmare, proiectele destinate dezvoltării reţelei de transport TEN-T finanţate din bugetul
Uniunii Europene în perioada 2014-2020 nu vor influenţa favorabil în mod semnificativ
accesibilitatea unităţii administrative a municipiului Odorheiu Secuiesc.
Legătura cu sistemul naţional de căi ferate era realizată în anul 1888: data predării circulaţiei
traseului Vânători – Odorheiu Secuiesc, linia locală ce derivă din magistrala 300 Bucureşti –
Braşov – Cluj – Oradea. Deşi de-a lungul anilor s-a ridicat problema şi propunerea realizării
unei conexiuni feroviare între Odorheiu Secuiesc şi Miercurea Ciuc sau între Odorheiu
Secuiesc şi Gheorgheni, aceste investiţii nu s-au realizat şi staţia din Odorheiu Secuiesc este şi
în prezent terminala liniei; iar la Sighişoara se conectează la reţeaua naţională. Transportul de
persoane pe cale ferată între Odorheiu Secuiesc şi Sighişoara se realizează fără întreruperi
majore începând din anul 1888 în afară de perioada 1940-1944 când, din cauza modificării
hotarelor, trenul circula numai până la Cristuru Secuiesc.
Aeroportul cel mai apropiat de municipiul Odorheiu Secuiesc se află la Târgu Mureş
(aproximativ 120 km), la Cluj Napoca (aproximativ 210 km); dar este accesibil şi cel de la
Otopeni (aproximativ 260 km). Privind accesibilitatea internaţională, transportul se poate baza
în primul rând pe ultimele două aeroporturi, fiindcă aeroportul din Târgu Mureş nu are legătură
aeriană decât cu nouă oraşe europene (cel mai mult câte două zboruri săptămânal, cu excepţia
destinaţiei Londra unde sunt înregistrate câte patru zboruri pe săptămână). Pe lângă acestea, la
aeroportul din Târgu Mureş doar două companii aeriene sunt prezente: compania aeriană
română Tarom şi Wizzair, compania operatoare de zboruri low-cost. În schimb, aeroporturile
din Cluj-Napoca şi cel din Otopeni au o circulaţie aeriană cu un tranzit anual de persoane de
peste un milion de pasageri în toate direcţiile lumii.
31
3.2.1.2 Dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii de transport
Municipiul momentan nu este racordat la reţele de autostrăzi şi coridoarele paneuropene de
transport. În prezent este în curs de construire autostrada Nădlac-Sibiu pe traseul coridorului
IV paneuropean, unele loturi ale autostrăzii au fost deja deschise circulaţiei. Pe autostrada
Transilvania Braşov-Borş a fost deschisă circulaţiei doar secţiunea Câmpia Turzii-Gilău cu o
distanţă de 52 km. Spre deosebire de planurile iniţiale, Guvernul României a aprobat în data de
25 februarie 2015 Master Planul de Transport care prevede construcţia autostrăzii până la Târgu
Mureş, respectiv adoptă realizarea tronsonului12 Târgu Mureş-Iaşi.
Cunoscând planurile actuale, putem afirma că autostrada cea mai apropiată va fi cea Târgu
Mureş-Iaşi, iar cel mai apropiat punct de racordare la autostradă va fi la Praid/Sovata la o
distanţă de 30-40 km de Odorheiu Secuiesc.
Aşa cum am observat, în zona apropiată a municipiului nu sunt aşteptate în următorii cinci ani
investiţii majore de dezvoltare a drumurilor naţionale în afară de proiectele, mai puţin
semnificative, regionale pe acest plan. Planul de Dezvoltare al Regiunii „Centru” pentru
perioada 2014-2020 prevede în calitate de proiecte prioritare repararea şi dezvoltarea celor
patru drumuri judeţene dintre care două vor eficientiza accesibilitatea municipiului Odorheiu
Secuiesc: DJ 133 din direcţia judeţului Mureş, DJ 137A din direcţia judeţului Braşov, respectiv
DJ 131 din direcţia judeţului Covasna.13 Pe de altă parte, modernizarea drumurilor judeţene
menţionate împreună cu dezvoltarea drumului DJ 137 vor contribui la înfiinţarea unei legături
economice, turistice, financiare între localităţile înconjurătoare şi municipiul Odorheiu
Secuiesc, astfel se va consolida rolul microregional al localităţii.
Fluidizarea traficului de tranzit al municipiului Odorheiu Secuiesc este realizată în direcţia
Târgu Mureş – Sighişoara având în vedere că reabilitarea DN13C (între Bisericani şi Cristuru
Secuiesc) a avut loc recent. Nu este însă soluţionată centura de ocolire a traficului de tranzit pe
axele Târgu Mureş – Miercurea Ciuc, şi Sighişoara – Miercurea Ciuc. Fiind o soluţie actuală,
municipiul este străbătut de centura de ocolire destinată transportului de marfă la o distanţă de
400-500 m de centrul municipiului (str. Hunyadi János – str. Wesselényi Miklós, str. Nicolae
Bălcescu). Având în vedere că traseul străbate cartierul Sâmbăteşti, nu se potriveşte cu
desăvârşire acestui scop.
12Masterplanul prevede că realizarea acestor tronsoane se va face în două etape: în prima etapă se va realiza un drum expres care va capăta forma și calitatea de autostradă în a doua etapă. 13Vezi: Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020, pagina 369.
32
În perioada 2010-2011 s-au amenajat mai multe piste pentru biciclete prin realizarea marcajelor
de delimitare exterioare a benzii, iar singurul drum de biciclete este construit în partea de nord-
vest a municipiului şi face legătura cu Băile Szejke.
Deşi noul Plan Uranistic General prevede construirea aeroportului internaţional pe platoul
Ţechend, prezenta lucrare nu abordează problematica respectivă din cauza lipsei studiilor
economice-financiare-tehnice privind viabilitatea şi funcţionalitatea aeroportului într-un oraş
cu o populaţie de 34.000 de persoane sau chiar într-o microregiune cu o populaţie de 120.000
de locuitori. În cazul în care administraţia locală solicită abordarea problematicii respective,
este inevitabilă întocmirea unor studii de fezabilitate în scopul analizei integrate economice-
financiare-tehnice. 3.2.1.3 Infrastructura de transport şi dezvoltarea economică
Din perspectiva României, municipiul Odorheiu Secuiesc – ca şi Ţinutul Secuiesc în general –
se află într-o poziţie de umbră din punctul de vedere al geografiei transporturilor: nu se află
nici aeroport internaţional în zonă, respectiv se află la distanţă mare de reţelele semnificative
de cale ferată şi de drumuri europene, şi nici nu este conectat la principalele autostrăzi. Toate
aceste informaţii şi aspecte determină dezvoltarea economică a regiunii, determină
accesibilitatea oraşului şi a regiunii, gradul de atractivitate turistică al regiunii şi al oraşului,
interesul investitorilor, dar şi costurile de transport de persoane şi de marfă.
Chiar din această cauză, conducerea oraşului şi a regiunii are datoria prezentării problemelor
şi a situaţiei la nivel naţional, iar demararea proiectelor în serviciul dezvoltărilor infrastructurii
de transport este inevitabilă.
3.2.2 Infrastructura locativă
În Odorheiu Secuiesc ritmul construcțiilor locuințelor s-a accentuat în perioada anilor 1960-
1980 după cum se poate urmări și din tabelul următor:
Numărul construcțiilor cu funcție de locuință recepționate14
Perioada de construcție
1900-1914
1915-1929
1930-1944
1945-1959
1960-1970
1971-1980
1981-1991
14 Sursă: Direcția Județeană de Statistică
33
Numărul construcțiilor recepționate 259 158 302 366 741 631 375
În municipiul Odorheiu Secuiesc după schimbarea regimului comunist numărul locuințelor a
crescut în ritm moderat, în anii 1990 a avut loc practic o întrerupere în construcția locuințelor
finanțate din bani publici (în timpul regimul comunist ultimii blocuri de locuit construiți din
finanțare publică erau cele din cartierul Kuvar, respectiv cele aflate la str. II. Rákóczi Ferenc,
ale căror construcție a demarat încă în anii 1980, apoi au fost finalizate și predate către locuitori
spre folosință în anii 1990). După mileniu, au debutat din nou proiectele finanțate de Guvern:
în 2002-2003 au fost edificate primele blocuri din cartierul Cserehát. Acestea au constituit
prima fază a realizării proiectului de construcții din cartierul Cserehát. În 2004 au fost închiriate
156 de apartamente mai ales familiilor tinere.
În a doua jumătate ale anilor 2000 – grație creșterii economice constante – au capătat elan atât
construcțiile din sfera publică, cât și cele din sfrea privată. Însă după anul 2010 aceste
construcții s-au oprit datorită crizei economice. Această dinamică poate fi observată în
următorul tabel:
Numărul locuințelor finalizate și utilizate15 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Locuințe finanțate din bani publici 14 28 70 22 0 42 Locuințe construite din surse private, în scop privat 64 71 43 47 45 46 Locuințe construite în scop de investiție imobiliară 0 31 0 0 0 0 Total 78 130 113 69 45 88
15Sursă: Evidența Primăriei Odorheiu Secuiesc.
34
Grație creșterii continue al numărului locuințelor din Odorheiu Secuiesc, în anul 2013 numărul
locuințelor a fost 13.994, în timp ce numărul persoanelor pe o locuință a scăzut la o medie de
2,45, așa cum dovedește graficul anexat.16 Având în vedere că în anul 1996 o medie de 3,05
persoane au locuit într-o locuință, iar în anul 2006 2,67 persoane17. Astfel putem constata că
locuibilitatea orașului s-a îmbunătățit în continuu, și are loc o dezvoltare și evoluție continuă.
16Datele graficului sunt luate din evidența Primăriei Odorheiu Secuiesc. 17Vezi: Strategia de dezvoltare al Municipiului Odorheiu Secuiesc pe anii 2008-2015, pagina 42.
13717
1389313923
13963 1395713994
1355013600136501370013750138001385013900139501400014050
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Modificarea numărului locuințelor în Odorheiu Secuiesc
2.50
2.472.46
2.45 2.452.45
2.42
2.43
2.44
2.45
2.46
2.47
2.48
2.49
2.50
2.51
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Numărul medie de locuitori pe locuințe
35
3.2.3 Utilităţile publice
Societatea comercială Aqua Nova Hargita S.R.L., având sediul în municipiul Odorheiu
Secuiesc, este operatorul serviciului hidro-edilitar, serviciului public de alimentare cu apă şi
canalizare începând din data de 1 ianuarie 2007. Zona locuită este dotată cu reţea de alimentare
cu apă şi canalizare într-o proporţie de 96%, iar aproximativ 70% din reţea trebuie înlocuită
din cauza infiltraţiilor care generează supraîncărcarea reţelei. Scopul este reducerea
infiltraţiilor care duc inevitabil la poluarea freaticului şi la pătrunderea apei în subsol. Cu toate
acestea, sistemul de apă şi canalizare operează cu o pierdere de 35-45% faţă de cea optimă de
20%.
Reţeaua de canalizare pluvială a municipiului este insuficientă şi ineficace: pe de o parte nu
acoperă întreaga suprafaţă a zonei locuite, iar pe de altă parte, în unele locuri, este conectată la
reţeaua de canalizare, ceea ce generează supraîncărcarea sistemului de canalizare.
Băile Szejke nu este conectată la reţeaua de apă şi canalizare, drept urmare serviciile locale
funcţionează în măsuri limitate. De asemenea, din cauza lipsei serviciului de apă potabilă şi
canalizare este împiedicată funcţionarea centrului de tratament reabilitat din fonduri de
finanţare PHARE în perioada de finanţare 2008-2011.
Reţeaua iluminatului public, precum şi funcţionarea sistemului de iluminat public ţine în
întregime de competenţa şi responsabilitatea administraţiei locale. Sistemul de iluminat public
acoperă cea mai mare parte din zona locuită, numai la periferii, în străzile construite în ultimele
5-10 ani, sunt lipsuri.
Lungimea conductei de gaz în localitatea Odorheiu Secuiesc este de 80,8 km, iar reţeaua de
gaz se află în serviciul populaţiei, instituţiilor şi societăţilor comerciale. Următorul tabel
reprezintă faptul că investiţii mai semnificative în reţeaua de gaz au avut loc în anii 2010-
2011.18
18Forrás: Országos Statisztikai Hivatal.
36
3.2.4 Infrastructura reţelei de telecomunicaţii
În urma revoluţiei din anul 1989, dar şi mai accentuat începând din anii 2000, a avut loc
dezvoltarea reţelei de telecomunicaţii în întreaga ţară, astfel şi în municipiul Odorheiu
Secuiesc. Acum sunt accesibile reţelele celor trei companii de telefonie mobilă prezente în ţară:
Orange, Vodafone, Telekom; iar acestea oferă şi asigură utilizatorilor conexiune 3G la internet.
În municipiu sunt accesibile serviciile mai multor societăţi de telecomunicaţie naţionale oferind
servicii de telefonie, pachete de internet şi de televiziune. Astfel, sunt prezenţi: UPC, RDS-
RCS, Telekom, Nextgen.
La începutul anilor 1990 s-au înfiinţat două posturi de radio: Príma Rádió şi Sztár Rádió, care
funcţionează şi se adresează ascultătorilor zilnic şi acum. De asemenea, funcţionează şi
difuzează programe proprii de televiziune postul Digital3, înfiinţat în urma fuziunii posturilor
de televiziune Ati Beta şi UTV.
3.2.5 Administraţia publică
Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesceste instituţia care, prin organele sale competente,
răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale, coordonează şi controlează
activitatea organelor competente din subordinea sa. În vederea îndeplinirii unor servicii
publice, anumite instituţii publice descentralizate sunt prezenteprin agenţii în municipiul
Odorheiu Secuiesc: Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, Direcţia
Sanitar Veterinară, Agenţia Naţională de Adminsitrare Fiscală, Direcţia Generală de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului, Direcţia de Sănătate Publică.
61.6 61.8
75.380.2 80.3 80.8
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Evoluția lungimii rețelei de distribuție a gazului natural în Odorheiu Secuiesc (km)
37
Plata on-line a impozitelor şi taxelor locale funcţionează începând din data de 17 martie 2014.
Contribuabilii în acest scop au nevoie de un cod de identificare şi de o parolă care vor fi
solicitate la Direcţia Impozite şi Taxe Locale Odorheiu Secuiesc. Cu ajutorul acestor date
contribuabilii vor consulta şi achita on-line taxele şi impozitele locale prin pagina web
www.ghiseu.ro.
3.3 Sănătate
3.3.1 Starea de sănătate a populaţiei
În municipiul Odorheiu Secuiesc – ca şi în întregul judeţ Harghita – în anii 2000 a crescut
durata preconizată de viaţă la naştere.19 Această valoare, în anul 2011, a fost în general de
74,04 ani: în cazul femeilor 78,01 ani, iar în cazul bărbaţilor 70,34. Mortalitatea infantilă în
perioada 2009-2012 a reprezentat valori variabile şi instabile, aşa cum le reprezintă următorul
tabel:
2009 2010 2011 2012
Mortalitatea infantilă 9,9‰ 10,7‰ 13,72‰ 6,01‰
În municipiul Odorheiu Secuiesc, în anul 2012 rata natalităţii a fost de 10,13‰ (în Miercurea
Ciuc 9,006‰, în Gheorgheni 8,709‰), iar rata mortalităţii a fost 8,524‰ (în Miercurea Ciuc
6,472‰, în Gheorgheni10,248‰).
Următorul tabel reprezintă cauzele de mortalitate. Asemănător cu alte regiuni ale Uniunii
Europene printre cauze pe primul loc se află bolile aparatului circulator.
19 Sursele privind starea de sănătate a populației: Starea de sănătate a populației din județul Harghita în anul 2011/2012. Publică: Prefectura Județului Harghita.
38
Situaţia morbidităţii prin bolile infecţioase în perioada 2012-2013 în judeţul Harghita se poate
observa în următorul tabel20, iar datele tabelului reprezintă că a crescut semnificativ numărul
cazurilor de hepatită virală şi de varicelă:
Boală infecţioasă Incidenţa în 2012
Incidenţa în 2013
Hepatita virală 21 137
Meningită 10 8
Scarlatină 54 71
Boala Lyme 18 2
Varicelă 1463 1746
Rubeolă 22 -
Rujeolă 11 -
Lambliază 1147 1209
20Sursă: Raportul Direcției de Sănătate Publică a Județului Harghita din anul 2013.
63%17%
6%
6%3% 5%
Cauzele medicale de moarte în județul Harghita, 2012
Bolile aparatului circulator Tumori maligne Accidente
Bolile aparatului respirator Bolile aparatului digestiv Altele
39
3.3.2 Infrastructura sanitară. Rolul de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc.
Spitalul Municipal constituie unitatea sanitară cea mai reprezentativă a municipiului şi a
regiunii, care este menit să asigure îngrijirea medicală nu numai locuitorilor municipiului şi ai
regiunii, dar şi unui mare număr de pacienţi din alte localităţi ale judeţului sau din alte judeţe
(de obicei din judeţul Covasna), pacienţi care fac apel la serviciile unităţii sanitare. Iniţial,
spitalul a funcţionat în clădirea construită în anul 1887 (astăzi în această clădire se găsesc
secţiile ORL, de recuperare şi medicină fizică şi de oftalmologie); apoi, în urma edificării unor
clădiri mai mici (de exemplu, clădirea secţiei de boli infecţioase), în perioada 1980-1985 s-a
ridicat clădirea complexă compusă din mai multe corpuri. Următorul grafic reprezintă evoluţia
numărului de paturi aprobate pentru spital pe parcursul anilor, precum şi împărţirea pe secţii:
Secţii şi compartimente Numărul de paturi de
spital21
21Sursă: Spitalul Municipiului Odorheiu Secuiesc, date referitoare la anul 2014.
542 542
496
504 504 504
470
480
490
500
510
520
530
540
550
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Spitalul Municipal din Odorheiu Secuiesc
40
Secţia de boli interne (cu compartimentul de
diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, şi
gastroenterologie)
57
Cardiologie (cu terapie intensivă coronarieni) 25
Neurologie 30
Boli infecţioase (cu terapia intensivă) 28
Dermato-venerologie 10
Obstetrică şi ginecologie 70
Neonatologie (cu compartimentul de
prematuri şi terapie intensivă) 35
Pediatrie 35
Anestezie şi terapie intensivă 15
Chirurgie generală (cu compartimentul de
urologie) 60
Ortopedie şi traumatologie 18
O.R.L. 25
Oftalmologie 15
Recuperare şi medicină fizică 33
Chirurgie B.M.F. 9
Psihiatrie 17
Pneumologie 12
Oncologie medicală 5
Nefrologie 5
Total în Odorheiu Secuiesc 504
Pentru spitalizările cu o durată de o zi 25
Secţia exterioară cronici Praid 15
Centru Cristuru Secuiesc 20
În continuare vom analiza evoluţia situaţiei referitoare la numărul de paturi a municipiului în
comparaţie cu datele din judeţul Harghita, cu ajutorul datelor prezentate în următorul diagram.
41
Evoluţia numărului de paturi de spital în perioada 2008-2013 în judeţul Harghita şi în Odorheiu
Secuiesc
Reducerea constantă în numărul de paturi de spitale în Spitalul municipal Odorheiu Secuiesc
este în deplină concordanţă atât cu indicatorii naţionali cât şi cu cei judeţeni arătând proporţia
identică. Această tendinţă este cauzată de concepţiile noi potrivit cărora se scurtează durata
tratamentelor spitaliceşti, cele mai multe boli fiind tratate în cadrul cabinetelor medicale
ambulatorii.
În structura spitalului municipiului Odorheiu Secuiesc intră şi un ambulatoriu de specialitate
cu următoarele specialităţi: medicină internă, cardiologie, chirurgie generală, ginecologie,
dermato-venerologie, neurologie, oftalmologie, O.R.L., pediatrie, psihiatrie, ortopedie,
medicina muncii, recuperare şi medicina fizică. Sub coordonarea spitalului municipal
funcţionează centrul medical de la Cristuru Secuiesc având secţia de medicină internă şi
pediatrie.
În ultimii şapte ani au avut loc numeroase investiţii în cadrul Spitalului Municipal: cel mai
recent s-a instalat un lift în clădirea ambulatoriului de specialitate, dar am putea continua
enumerarea, fără să se vrea exhaustivă, prin menţionarea dotării secţiilor cu instrumente şi
echipamente medicale, renovării şi dezvoltării infrastructurii, dotării camerelor cu obiecte
igienico-sanitare. Toate aceste lucrări constituie investiţii permanente.
Având în vedere faptul că România în ultimul deceniu se confruntă cu fenomenul de lipsă de
medici continuă, este necesară şi indicată efectuarea analizei evoluţiei numărului medicilor,
0
500
1000
1500
2000
2500
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Evoluția numărului de paturi de spital în perioada 2008-2013 în județul Harghita și în Odorheiu
Secuiesc
Județul Harghita Spitalul Municipal din Odorheiu Secuiesc
42
farmaciştilor şi cadrelor sanitare din municipiul Odorheiu Secuiesc. Conform datelor
graficului,22 indicatorii municipiului nu corespund indicatorilor naţionali, ci dimpotrivă, în
această privinţă reprezintă tendinţe exact opuse. România se confruntă cu lipsă de medici,
emigrarea medicilor de specialitate este permanentă, însă în municipiul Odorheiu Secuiesc
numărul medicilor în perioada 2008-2013 de la 79 a crescut la 117, numărul cabinetelor de
stomatologie privată a crescut de la 26 la 33, pe când numărul farmaciştilor reprezintă o
stagnare în jur de 40.
În plus, numărul personalului cu pregătire medie în asistenţă medicală reprezintă o creştere cu
11%, adică, într-un interval de cinci ani, de la 448 a crescut la 498.
Numărul elevat al unităţilor sanitare private care funcţionează în afara structurii Spitalului
Municipal demonstrează din nou faptul că municipiul Odorheiu Secuiesc dispune de un
potenţial economic remarcabil fiind capabil de susţinerea unui număr mare de cabinete de
stomatologie şi de specialitate private.
Unităţi sanitare în afara structurii Spitalului Municipal23 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Cabinete medicină de familie 17 17 17 17 17 18 Cabinete de stmatologie 26 29 30 31 33 33
22Sursă: Institutul Național de Statistică 23Sursă: Institutul Național de Statistică.
43
Laboratoare dentare 14 15 15 15 15 15 Cabinete medicale de specialitate 52 57 58 58 59 60 Farmacii 16 15 15 16 15 15
3.4 Educaţie
3.4.1 Odorheiu Secuiesc, oraşul şcolilor.
Rolul de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc se accentuează cel mai
semnificativ din perspectiva instituţiilor de învăţământ. Următorul tabel arată că 70% din
totalul elevilor din ciclul liceal studiază în unităţile de învăţământ din Odorheiu Secuiesc, iar
30% în oraşele aflate în zonă, Cristuru-Secuiesc şi Vlăhiţa, respectiv în centrele de comune
Corund şi Zetea.
În municipiu funcţionează nouă grădiniţe24, patru şcoli primare şi gimnaziale, opt unităţi de
învăţământ liceal şi profesional, şi câte două instituţii postliceale şi de studii superioare.
În perioada 2008–2012 numărul copiilor înscrişi la grădiniţă a crescut, iar începând din anul
2012 statistica reprezintă o scădere remarcabilă. Această scădere se datorează legii nr. 1/2011
care prevede introducerea claselor pregătitoare în cadrul şcolilor primare începând din anul
24Din numărul total al grădiniţelor şapte sunt grădiniţe de stat, în afara acestora în municipiul funcţionează Grădiniţa de copii de pe lângă Unitatea Militară, iar Grădiniţa Nardini era înfiinţată şi coordonată de Surorile Franciscane din Mallersdorf în 1992.
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
Odorheiu Secuiesc Cristuru Secuiesc Vlăhița Corund Zetea
Numărul elevilor înscriși în licee în microregiunea Odorhei
2011-2012 2012-2013 2013-2014
44
şcolar 2012-2013. În clasele pregătitoare de regulă se înscriu copii care împlinesc vârsta de 6
ani până în luna septembrie. Astfel se observă o creştere semnificativă a numărului copiilor
înscrişi în şcoli primare. În mod contrar, numărul elevilor înscrişi în liceele şi şcolile
profesionale în perioada 2008–2013 reprezintă o uşoară scădere.
Aşa cum rezultă din datele graficului, interesul faţă de educaţia profesională şi faţă de
programele oferite de instituţii profesionale postliceale reprezintă o tendinţă de creştere, faţă
de nevoia de educaţie teoretică şi studii superioare.
45
În pofida scăderii generale a numărului elevilor înscrişi la nivel liceal, putem observa că există
câteva unităţi de învăţământ care atrag cu succes elevii entuziaşti şi dornici să înveţe la un nivel
corespunzător. Ar fi interesantă elaborarea unor studii în vederea definirii, stabilirii şi
clarificării elementelor şi aspectelor care generează creşterea semnificativă în Colegiul
Teologic Reformat Backamadarasi Kis Gergely – unitatea de învăţământ care reprezintă
creşterea cea mai reprezentativă, asemănător şi Liceul de Arte Palló Imre şi în Grupul Şcolar
Eötvös József.
0
200
400
600
800
1000
1200
Numărul elevilor din învățământul secundar
Anul școlar 2012-2013 Anul școlar 2013-2014
46
Aşa cum am menţionat deja, creşterea numărului elevilor înscrişi în ciclul primar şi scăderea
numărului copiilor în grădiniţe se datorează legii nr. 1/2011 care prevede introducerea claselor
pregătitoare în cadrul şcolilor primare începând din anul şcolar 2012-2013.
Însă, cu ocazia unor studii aprofundate şi amănunţite, putem observa că scăderea numărului
copiilor înscrişi la grădiniţă este considerabil mai mare decât creşterea înregistrată la nivel
gimnazial. Acesta este rezultatul tendinţelor demografice şi pe termen mediu va influenţa chiar
şi numărul elevilor în unităţile de învăţământ la nivel liceal.
0
100
200
300
400
500
600
Școala Gimnazială Bethlen Gábor
Școala Gimnazială Móra Ferenc
Școala Gimnazială Orbán Balázs
Școala Gimnazială Tompa László
Numărul elevilor în învățământ primar
Anul școlar 2012-2013 Anul școlar 2013-2014
47
Datele prezentate în următorul tabel întăresc din nou statutul de centru microregional al
municipiului Odorheiu Secuiesc pe planul educaţiei liceale. Din totalul elevilor înscrişi în ciclul
liceal, numai 56% îşi are domiciliul stabil la Odorheiu Secuiesc25 iar restul este originar din
localităţile învecinate: ei fac navetă zilnic până la municipiul Odorheiu Secuiesc, sau stau în
cămine de elevi.
25 Graficul reprezintă datele următoarelor unități de învățământ: Liceul Teoretic Tamási Áron, Lieceul Pedagogic Benedek Elek, Grup Școlar Kós Károly, Liceul de Arte Palló Imre, Colegiul Tehnic Bányai János, Grup Școlar Eötvös József.
0
50
100
150
200
250
300
Grădinița Napsugár
(împreună cu Grădinița Csicsergő)
Grădinița Villanytelepi
Grădinița Ficánka
Grădinița Zsibongó
Grădinița Csillagvár
Grădinița Eszterlánc
Grădinița Kipi-Kopi
Numărul copiilor înscriși în învățământul preșcolar
Anul școlar 2012-2013 Anul școlar 2013-2014
55.59% 55.65% 56.15%
44.41% 44.35% 43.85%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
Anul școlar 2012-2013 Anul școlar 2013-2014 Anul școlar 2014-2015
Elevi înscriși în învătământul secundar din Odorheiu Secuiesc
Ponderea elevilor din Odorheiu Secuiesc Ponderea elevilor din alte localitati
48
Fiind o dată remarcabilă, trebuie menţionat că în Grupul Şcolar Kós Károly procentul este
invers: în această unitate de învăţământ aproape douătreimi din totalul elevilor provin din alte
localităţi.
3.4.2 Situaţia infrastructurii educaţionale.
Instituţii de învăţământ postliceale şi superioare
Deşi municipiul Odorheiu Secuiesc nu deţine un centru universitar, în urma schimbării
regimului comunist mai multe instituţii de învăţământ superior sunt prezente în municipiu prin
extensii sau filiale.
Centrul Educaţional MÜTF a fost înfiinţat în anul 1998 la iniţiativa Primăriei Odorheiu
Secuiesc în colaborare cu Colegiul de Studii Moderne Economice din Tatabánya şi Fundaţia
Civitas. Instituţia, în perioada respectivă, era prima instituţie de învăţământ de zi cu profil
economic în limba maghiară din Transilvania. Apoi, funcţionarea instituţiei a fost asigurată de
Fundaţia Pro Odorheiu Secuiesc. În momentul de față instituţia oferă studii la nivel de licenţă
la specializările comerţ şi marketing, e-comerţ. Pe lângă acestea, în cadrul Colegiului
Economic din Budapesta se studiază la specializarea turism-industrie hotelieră şi de alimentaţie
publică, Facultatea Georgikon a Universităţii Pannon din Keszthely oferă studii de silvicultură
şi Universitatea Óbuda organizează cursuri de formare în inginerie - industrie uşoară.
34.13% 32.11% 35.04%
65.87% 67.89% 64.96%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
Anul școlar 2012-2013 Anul școlar 2013-2014 Anul școlar 2014-2015
Liceul Kós Károly
Ponderea elevilor din Odorheiu Secuiesc Ponderea elevilor din alte localitati
49
Începând din anul 2010 în unitatea de învăţământ are loc şi formare la nivel de masterat: în
parteneriat cu Universitatea Széchenyi István din Győr este organizat un program de masterat
în domeniul organizării şi coordonării întreprinderilor, iar în parteneriat cu Colegiul de Studii
Moderne Economice din Tatabánya au loc studii la nivel de masterat de marketing şi
management. Diploma obţinută este acreditată în Ungaria atât la nivel de licenţă, cât şi la nivel
de masterat.
Extensia Universitară a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii
Babeş–Bolyai asigură formare de educatoare şi învăţătoare începând din anul 2000; este
prezentă în municipiu şi Universitatea Lucian Blaga asigurând formare la distanţă în
specializările organizate de instituţia de învăţământ.
Şcoala de Asistenţi Medicali Páli Szent Vince (cu funcţionare în cadrul Liceului Teoretic
Tamási Áron) asigură formare postliceală de studii generale de asistent medical, iar tot în acest
domeniu FEG Education cu sediu la Iaşi oferă formare cu durată de trei ani şi diplomă
acreditată de asistent medical.
Instituţiile ale învăţământul secundar
Licee teoretice
Colegiul Teologic Reformat Backamadarasi Kis Gergely
Colegiul Reformat a fost înfiinţat în anul 1670 din moştenirea lui Bethlen János (succesiune în
valoare de 1000 de bani din aur), cancelarul principelui Transilvaniei I. Apafi Mihály. Colegiul
era de fapt rezultatul dezvoltării unei şcoli primare existente în privinţa căreia istoria nu dispune
de foarte multe date certe. Iniţiativele acestei şcoli datează cu mare probabilitate încă din
perioada Reformei Protestante din Transilvania. Colegiul Reformat s-a desfiinţat în anul 1948,
în municipiu instituţia de învăţământ fiind desfiinţată de către regimul comunist.
După schimbarea regimului comunist, în cadrul Şcolii Normale Benedek Elek s-a demarat
educaţia cu profil teologic (începând din anul şcolar 1993-1994), iar în anul şcolar 1997-1998
instituţia de învăţământ a devenit independentă şi Gimnaziul Reformat a luat fiinţă din nou. În
urma retrocedării clădirilor iniţiale bisericeşti, unitatea de învăţământ şi-a modificat
denumirea: începând din anul 2002 poartă numele marelui preot constructor de şcoală şi
biserică, Backamadarasi Kiss Gergely.
50
Liceul Pedagogic Benedek Elek
Formarea cadrelor didactice la Odorheiu Secuiesc datează din anul 1927: prin decizia Adunării
Reformate, profilul de formare era transpus la Odorheiu Secuiesc din Colegiul din Aiud,
deoarece instituţia de învăţământ din Aiud nu a dispus de infrastructura şi dotările
corespunzătoare. Mai târziu, la începutul anilor 2000, a pornit formarea cu profil pedagog în
cadrul Extensiei Universitare a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe Pedagogice a Universităţii
Babeş-Bolyai din Cluj Napoca. Liceul pedagogic este unitatea de învăţământ care asigură
formarea educatoarelor şi învăţătorilor – împreună cu unitatea de învăţământ la nivel superior
– pentru întreaga Transilvanie şi Ţinutul Secuiesc. Succesul şi elanul formării locale de cadre
didactice sunt marcate şi dovedite de peste 5000 de pedagogi care şi-au absolvit studiile în
municipiul Odorheiu Secuiesc începând din 1927 până în zilele noastre.
Liceul Teoretic Marin Preda
Este singura unitate de învăţământ din municipiu cu predare în limba română care asigură
educaţie în toate ciclurile de studii cu câte două clase în fiecare promoţie. Unitatea de
învăţământ a fost înfiinţată în anul 1990, în primul rând în vederea asigurării educaţiei
corespunzătoare elevilor de etnie română din zonă. Totodată, scopul manifestat al şcolii constă
în promovarea valorilor culturale şi spirituale româneşti. În anul 1998, unitatea de învăţământ
s-a mutat în clădirea actuală. Din totalul elevilor şcolii, aproximativ 40% este din municipiul
Odorheiu Secuiesc, iar restul provine din localităţi învecinate. Elevii sunt copiii angajaţilor
autorităţilor, unităţilor şi instituţiilor deconcentrate care s-au stabilit temporar la Odorheiu
Secuiesc datorită locului de muncă.
Liceul Teoretic Tamási Áron
Unitatea de învăţământ cu cel mai mare renume din municipiu a fost înfiinţată în anul 1593 de
către iezuiţii din oraş. Iniţial, educaţia a avut loc în clădirile parohiei romano-catolice, iar la
sfârşitul secolului al 16-lea iezuiţii erau alungaţi din oraş din cauza schimbărilor intervenite pe
plan politic, istoric, social şi religios. Astfel, educaţia s-a stins pentru o perioadă. Anul 1651 –
anul reorganizării ordinului iezuiţilor – marchează totodată reluarea educaţiei sub forma
anterioară. Iezuiţii au coordonat şi organizat funcţionarea şcolii până în anul 1777, iar în urma
suprimării ordinului – până la naţionalizările din anul 1948 – sarcina conducerii unităţii de
învăţământ i-a revenit Statusului Romano-Catolic din Alba Iulia. În anul 1948, conform
prevederilor Ministeriului de Educaţie, a luat fiinţă Liceul Teoretic cu Limba de Predare
51
Maghiară, iar începând din 1958 funcţionează sub denumirea de Liceu Industrial Dr. Petru
Groza. Din anul 1990 poartă numele fostului său elev Tamási Áron. În anul 2000 a intervenit
o nouă reorganizare în structura unităţii de învăţământ prin încorporarea Grupului Şcolar
Catolic Baróti Szabó Dávid. Astfel, în fiecare promoţie funcţionează câte o clasă cu profil de
religie. În cadrul unităţii de învăţământ au început în paralel primele clase din ciclul primar si
gimnazial.
În anii 1990, în cadrul şcolii s-a înfiinţat trupa de dans popular Gereben şi grupul de teatru
Vitéz Lelkek, iar începând din anul 2012 unitatea de învăţământ se mândreşte cu un cor de
elevi. Liceul este reprezentat de numeroşi elevi talentaţi la diferite concursuri, olimpiade şi
competiţii sportive organizate la nivel municipal, judeţean sau chiar naţional. În anul 1990 era
înfiinţată Organizaţia Elevilor TADISZ având obiectivul de a reprezenta elevii Liceului
Teoretic.
Colegiul Tehnic Bányai János
Este cel mai remarcabil colegiu tehnic, şcoală profesională din judeţul Harghita, unde se
desfăşoară formare profesională la nivel liceal şi cu profil tehnic în următoarele specializări:
industria textilă şi pielărie, electronică şi automatizări, mecanică, fabricarea produselor din
lemn, construcţii şi sport. Formarea are loc în patru clădiri, pe o suprafaţă totală de 11.000 m2.
Instituţia de învăţământ este dotată totodată cu o sală de sport modern, cu un cămin de elevi
modern şi cantină.
Grup Şcolar Eötvös József
Predecesorul Grupului Şcolar Eötvös József a fost înfiinţat în anul 1948 purtând denumirea
Colegiu Tehnic şi de Horticultură.
În clădirea construită după planurile proiectantului Meiner Károly (din Budapesta) în incinta
cetăţii medievale Székelytámadt a funcţionat unitatea de învăţământ cu profil real începând din
anul 1891, transformată în Şcoală Profesională de Piatră şi Argilă în anul 1918. În anul 1938
unitatea de învăţământ a fost supusă din nou modificărilor structurale şi de profil.
În epoca comunistă şcoala a funcţionat sub denumirea de Colegiu Tehnic şi de Horticultură,
apoi începând din anul 1998 grupul şcolar poartă numele baronului Eötvös József. Liceul are
profil tehnologic formarea are loc atât la nivel liceal, cât şi la nivel profesional. Liceul este
considerat tradiţional, ca fiind şcoală cu profil agronomic. La nivelul claselor profesionale
profilul claselor se schimbă, dar axele principale rămân cele de agronomie, industrie alimentară
şi de automecanic. Profilul claselor se modifică în funcţie de cerinţele venite din partea elevilor.
52
La nivel liceal se desfăşoară formarea tehnicianilor veterinari. În prezent în liceu, la nivel
profesional elevii sunt şcolarizaţi în clase cu profil automecanic şi brutar, patiser, preparator
produse făinoase. Începând cu anul şcolar 2016/2017 liceul va lărgi oferta cu clase la nivel
profesional cu profil agricultor şi horticultor.
Grup Şcolar Kós Károly
Instituţia de învăţământ a fost înfiinţată în anul 1976, iniţial a purtat denumirea Şcoala
Profesională nr. 2. Motivul înfiinţării unităţii de învăţământ stă în insuficienţa formării
profesionale adecvate ritmului şi gradului de industrializare şi urbanizare forţată. Conform
profilului industriei de prelucrare locală, în primul rând a avut loc formare profesională în
specializările: metalurgie, mecanică. În urma schimbării regimului comunist, unitatea de
învăţământ a iniţiat formare profesională în alte domenii: astfel, anul 1991 marchează debutul
formării de tehnician de programări la nivel postliceal (unitatea de învăţământ era dotată cu un
laborator modern de informatică corespunzătoare tehnicii respective), apoi, în anul 1994, au
început primele clase de contabilitate-economie. Din anul 2003, şcoala organizează formare în
turism şi industria hotelieră.
Liceul de Arte Palló Imre
Unitatea de învăţământ s-a înfiinţat în anul 1970 sub formă de şcoală profesională, iar începând
din anul 1992 funcţionează sub formă de liceu profesional. Educaţia muzicală şi în domeniul
artelor plastice şi vizuale a avut loc iniţial în clădirea fostei Şcoli Gimnaziale Tomcsa Sándor,
apoi unitatea de învăţământ s-a extins cu ciclu liceal. Formarea cu profil artistic are loc în trei
clădiri: clădirea A se află pe strada Kossuth Lajos, iar clădirile B şi C se găsesc pe strada Petőfi
Sándor. Instituţia de învăţământ are în componenţa două secţii: muzică şi arte plastice şi
vizuale. La specializarea muzică, elevii cântă la mai multe instrumente muzicale: pian, vioară,
violoncel, contrabas, chitară, flaut, clarinet, oboi, trompetă, tubă, sau pot alege canto, pe când
la secţia de arte vizuale elevii au trei materii de bază: desen, pictură, sculptură, iar opţional mai
studiază grafică, sculptură, ceramică, textil. În plus, elevii dobândesc o formare de bază în
arhitectură.
Unităţile de învăţământ dotate cu cămin de elevi şi cantină sunt următoarele: Colegiul Reformat
Backamadarasi Kiss Gergely, Colegiul Tehnic Bányai János, Grupul Şcolar Eötvös József,
Grupul Şcolar Kós Károly şi Liceul Teoretic Tamási Áron.
53
Şcoli primare şi gimnaziale
În urma schimbării regimului comunist, în cadrul liceelor au început primele clase primare şi
gimnaziale. Învăţământul gimnazial funcţionează şi astăzi în toate unităţile de învăţământ, mai
puţin în cadrul Grupului Şcolar Kós Károly unde clasele gimnaziale au fost desfiinţate începând
din anul şcolar 2005-2006.
Unităţile de învăţământ primar şi gimnazial sunt următoarele:
- Şcoala Gimnazială Bethlen Gábor;
- Şcoala Gimnazială Móra Ferenc;
- Şcoala Gimnazială Orbán Balázs;
- Şcoala Gimnazială Tompa László.
Grădiniţe
În municipiu funcţionează nouă grădiniţe, iar majoritatea acestora au grupe cu program
prelungit:
- Grădiniţa Zsibongó;
- Grădiniţa Villanytelepi;
- Grădiniţa Eszterlánc;
- Grădiniţa Napsugár;
- Grădiniţa Nardini;
- Grădiniţa Csillagvár;
- Grădiniţa Ficánka;
- Grădiniţa Kipi-Kopi;
- Grădiniţa de copii de pe lângă Unitatea Militară.
Pe lângă instituţiile de învăţământ, Inspectoratul Şcolar Judeţean finanţează funcţionarea
unităţii de învăţământ cu program extracurricular Clubul Copiilor Cimbora. Predecesorul
unităţii de învăţământ era înfiinţat în anul 1953. Instituţia bine-cunoscută sub denumirea de
Casa Cimbora organizează activităţi extraşcolare la nivel gimnazial în cadrul unităţilor de
învăţământ, dar şi în alte instituţii publice cu ocazia organizării unor evenimente speciale. Casa
Cimbora are sediu propriu, iar infrastructura îi este asigurată în scopul desfăşurării activităţilor.
Obiectivul principal al activităţilor organizate de Casa Cimbora constă în dezvoltarea fanteziei
creatoare, dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor individuale, dezvoltarea creativităţii,
predarea şi experimentarea cunoştinţelor ştiinţifice şi, în cele din urmă, conduitei şi
comportamentului corect. Casa Cimbora organizează zece activităţi la nivel gimnazial: arta
54
textilă, modelare de aeronave şi rachete, informatică şi electrotehnică, desen şi design, dans
popular, fotografie, film şi protecţia mediului, dans modern, baschet, jocuri logice, sculptură
de lemn, electronică şi radio, modelare de nave, gokart.
Este de observat că majoritatea unităţilor de învăţământ se mândresc cu una sau mai multe
fundaţii sau organizaţii civile (de exemplu, Fundaţia Hébe şi Fundaţia Véndiák la Liceul
Teoretic Tamási Áron, Fundaţia Benedek Elek la Liceul Pedagogic Benedek Elek). Scopul şi
obiectivele acestor fundaţii constă în sprijinirea şi susţinerea financiară a unităţii de învăţământ,
asigurarea unui venit accesoriu utilizat pentru dezvoltarea, modernizarea instituţiei de
învăţământ, pentru proiecte de formare şi cercetare. Fundaţiile şi organizaţiile civile ce
funcţionează pe lângă şi în favoarea liceelor, acordă în general burse de studii sau sociale
elevilor talentaţi şi/sau proveniţi din medii defavorizate.
3.5 Infrastructura socială. Incluziunea socială. Persoane cu dizabilităţi şi grupuri de persoane în situaţii defavorizate.
3.5.1 Instituţii sociale şi protecţia socială
Municipiul Odorheiu Secuiesc se mândreşte cu cooperarea organizaţiilor civile şi a diferitelor
fundaţii pe plan social unic la nivel judeţean, considerată drept una dintre poveştile de succes
în domeniu. Primul rezultat al acestui proces este înfiinţarea Centrului Social Budvar, urmată
de elaborarea strategiei de dezvoltare socială intitulată Harta socială a municipiului Odorheiu
Secuiesc editată de Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă în anul 2004. Paralel cu aceste
iniţiative a luat fiinţă Consorţiul Social, menit să asigure cooperarea şi colaborarea
organizaţiilor civile sociale şi dialogul cu Primăria Odorheiu Secuiesc.
Compartimentul Public de Asistenţă Socială „Budvár” în cadrul Primăriei Odorheiu
Secuiesc
Compartimentul Public de Asistenţă Socială „Budvár” – una dintre compartimentele Primăriei
Odorheiu Secuiesc – asigură asistenţă socială şi de protecţia copilului pe teritoriul municipiului
în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv răspunde de activitatea Centrului
Social Budvar şi a Serviciului de Asistenţă Familială.
Centrului Social Budvar este un centru multifuncţional: fără să se vrea exhaustiv, organizează
educaţia (primară şi gimnazială) copiilor romi din cartierul Budvár şi strada Éltetőkút. Educaţia
55
instituţională se desfăşoară în cadrul Şcolii Gimnaziale Tompa László, iar pentru copiii romi
din strada Recoltei s-a înfiinţat o clasă primară integrată în cadrul Şcolii Gimnaziale Bethlen
Gábor. După terminarea claselor I-IV, în locul educaţiei segregate, copiii romi îşi continuă
studiile în mod integrat cu copii de naţionalitate maghiară sau română. În cadrul Şcolii
Gimnaziale Tompa László, în anul şcolar 2013-2014 erau şcolarizaţi în total 67 de copii romi
în clasele pregătitoare I, II şi IV, în formă integrată a funcţionat cu 14 de elevi (clasele I-IV).
În anul şcolar 2013-2014 în cadrul Centrului Social a funcţionat o grupă de grădiniţă cu 24 de
copii.
În incinta Centrului Social Budvar funcţionează un azil, un refugiu de noapte cu 11 paturi
pentru persoanele fără domiciliu. Azilul funcţionează sub coordonarea Primăriei Odorheiu
Secuiesc în colaborare cu Fundaţia Albert Schweitzer. Azilul este menit să asigure următoarele
servicii: igienă generală, soluţionarea problemelor administrative personale, consiliere (de
exemplu, obţinerea actelor oficiale de identitate, elaborarea documentaţiei necesare pentru
stabilirea pensiei de limită de vârstă sau de boală etc.), servicii sanitare de bază, consiliere
psihologică. În cursul anului 2013, 26 de persoane au făcut apel la serviciile oferite şi asigurate
de azilul persoanelor fără domiciliu.
Serviciul de Asistenţă Familială asigură consiliere gratuită persoanelor şi familiilor în
soluţionarea diferitelor probleme individuale sau familiale. În anul 2013, 45 de persoane au
făcut apel la serviciile instituţiei, iar câteva persoane au recurs la serviciu social cu diferite
probleme. Printre problemele cele mai des întâlnite în cadrul Serviciului de Asistenţă Familială
le menţionăm pe următoarele, fără să se vrea exhaustive: probleme de relaţie şi de convieţuire,
depresie, doliu, diferite fobii, dependenţa de alcool, tulburări de panică, respectiv divorţ.
În conformitate cu prevederile legale naţionale, în perioada 2013-2015 Compartimentul Public
de Asistenţă Socială a împărţit următoarele categorii de beneficii de asistenţă socială26:
Tipul Numărul beneficiarilor
Ajutor social pentru venit minim garantat 332 persoane Ajutor suplimentar pentru venitul familial 214 familii Ajutor de încălzire în sezonul 2013-2014 2.450 familii Ajutor de încălzire în sezonul 2013-2014 1473 familii Ajutoare alimentare de la Uniunea Europeană în
sezonul de asistenţă socială 2013-2014 2.004 familii
26Sursă: Compartimentul Public de Asistență Socială
56
Ajutoare alimentare de la Uniunea Europeană în
sezonul de asistenţă socială 2014-2015 4130 persoane
Pe lângă activităţile proprii concepute şi desfăşurate la iniţiativa Primăriei Odorheiu Secuiesc
(sau în parteneriat cu alte instituţii sau organizaţii civile), administraţia locală, prin organele şi
compartimentele sale competente, acordă sprijin pe plan social organizaţiilor civile cele mai
semnificative (Caritas Alba Iulia, Fundaţia Pro Autist, Fundaţia Orbán, Fundaţia Civitas,
Fundaţia Albert Schweitzer) asigurând consolidarea dialogului social în municipiul Odorheiu
Secuiesc.
Creşă
Prima creşă în municipiul Odorheiu Secuiesc era înfiinţată în anul 1971. Iniţial erau patru creşe
în municipiu, iar din anul 2000 mai funcţionează doar o singură creşă. În anul 2012, instituţia
s-a mutat în imobilul de pe Bulevardul Independenţei; iar capacitatea instituţiei s-a redus
semnificativ: 60 de paturi în locul celor 100 de paturi iniţiale. Creşa are un personal de 17 de
persoane şi funcţionează de la orele 05:30 până la orele 18:00.
Capacitatea actuală nu este utilizată cu desăvârşire, în anii 2013 şi 2014 nu sunt înregistrate
cazuri de respingere a cererilor de înscriere datorită insuficienţei infrastructurii. Interesul redus
faţă de creşă este şi mai intensificat deoarece în multe grădiniţe s-au înfiinţat grupe special
destinate copiilor cu vârsta sub 2 ani.
Se constată că în prezent capacitatea actuală a creşei poate să deservească nevoile locuitorilor.
0
20
40
60
80
100
120
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Numărul paturilor de creșă
57
3.5.2 Grupuri de persoane defavorizate. Combaterea sărăciei – modalităţi de dezvoltare integrată durabilă.
Îngrijirea vârstnicilor
În municipiul Odorheiu Secuiesc îngrijirea vârstnicilor este asigurată de colaborarea mai
multor instituţii: Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Odorheiu Secuiesc, Fundaţia
Senectas, Departamentul de Îngrijire la Domiciliu din cadrul Caritas Alba Iulia. Pe lângă aceste
servicii, sub coordonarea bisericii reforme din Sâmbăteşti funcţionează un cămin de bătrâni,
iar în anul 2014 era predată centrului social al Fundaţiei Kolping care găzduieşte Centrul
Paliativ şi de Dezvoltare Sf. Luca. Căminul de bătrâni Păstorul bun (Jó Pásztor) este finanţat
din resursele proprii ale bisericii romano-catolice.
Îngrijirea persoanelor cu handicap
Conform bazelor de date furnizate de Primăria Odorheiu Secuiesc, în municipiul Odorheiu
Secuiesc sunt înregistrate 157 persoane cu handicap de gradul I, 195 persoane cu handicap de
gradul II şi 94 persoane cu handicap de gradul III. Nu ne stau la dispoziţie date exacte în
privinţa divizării pe boli specifice. În municipiul Odorheiu Secuiesc funcţionează numeroase
organizaţii civile înfiinţate în scopul îngrijirii şi/sau educării persoanelor cu handicap, pe care
le vom prezenta în continuare:
Fundaţia Orbán coordonează – începând din anul 1998 – un centru de educaţie dedicată
copiilor cu handicap şi a înfiinţat un cămin pentru copiii abandonaţi şi/sau copiii rămaşi fără
adăpost în urma desfiinţării orfelinatelor. Pe lângă acestea, fundaţia este menită să coordoneze
şi să controleze activitatea unui centru de dezvoltare a copiilor cu handicap mintal care trăiesc
în condiţii bune împreună cu familia lor. În anul 2014, 39 copii au făcut apel la serviciile
Fundaţiei Orbán, dintre care 26 sunt cu grad de handicap grav, 10 copii cu grad de handicap
mediu, iar trei copii cu handicap de grad scăzut. Dintre cei 39 de copii 13 locuiesc permanent
în incinta fundaţiei.
Cu dezvoltarea şi îngrijirea copiilor cu probleme de autism se ocupă Fundaţia Pro Autist, şi
Asociaţia Szent Ferenc.
58
Formarea, integrarea şi dezvoltarea capacităţilor copiilor cu sindromul Down, precum şi
acordarea sprijinului familiilor copiilor cu sindromul Down este asigurată de Fundaţia Pro
Down. Fundaţia organizează şi coordonează programe şi activităţi de dezvoltare destinate
copiilor şi tinerilor cu sindromul Down în cadrul Atelierului Creativ Gyöngyház.
Asociaţia Handicapaţilor Fizici şi judeţul Harghita îşi desfăşoară activitatea deocamdată în
reşedinţa de judeţ, în Miercurea Ciuc, însă printre planurile sale se numără şi demararea
programelor în Odorheiu Secuiesc.
Situaţia romilor
Rezultatele finale ale recensământului din anul 2011 arată că în municipiul Odorheiu Secuiesc
509 persoane se consideră de naţionalitate romă. Aceste date însă nu sunt în concordanţă cu
rezultatele obţinute în anul 200827 cu prilejul elaborării unor studii în cadrul populaţiei rome.
Studiul elaborat se baza pe sondajul „bulgăre de zăpadă”; şi a identificat 1183 persoane de
naţionalitate romă, respectiv 291 familii rome pe teritoriul municipiului. O treime din această
populaţie deţine acte oficiale de identitate (certificat de naştere sub 14 ani, carte de identitate
peste 14 ani). Printre familiile identificate cu prilejul sondajului din 2008, 113 familii trăiesc
în blocurile de locuinţe ale cartierului Budvár, alte 81 familii trăiesc în centrul municipiului,
54 la Sâmbăteşti, 22 familii în strada Recoltei, iar 21 familii în strada Éltetőkút. O parte
însemnată a comunităţii romi, aproximativ 270 de persoane trăiesc în Zona Centrului istoric a
municipiului în condiţii de locuit foarte precare,în case vechi nereabilitate, neavând acces la
infrastructură de apă şi canalizare. Majoritatea acestor persoane trăiesc în gospodării cu 3-5
membri, dar erau înregistrate gospodării cu câte 18, 20, şi 22 de membri. Aceste date nu
reprezintă în mod necesar un număr mare de copii, ci mai degrabă faptul că în cadrul aceleiaşi
gospodării convieţuiesc mai multe generaţii sau persoane cu diferite grade de rudenie.
Aproximativ 20% din populaţia adultă nu a frecventat deloc şcoala, 12% şi-au finalizat studiile
primare, un sfert dintre romi au făcut clasele gimnaziale, 9,92% au terminat clasa a 11-a, pe
când doar 2,85% au obţinut diploma de bacalaureat. Aproximativ 34% dintre copiii care au
depăşit vârsta şcolară nu au fost înscrişi niciodată într-o unitate de învăţământ, iar 80,72%
dintre copiii care au depăşit vârsta mersului la grădiniţă nu au fost înscrişi la grădiniţă. În
consecinţă zonele locuite de comunitatea romă din municipiu sunt zone urbane marginalizate,
27Kutatási tanulmány Székelyudvarhely roma lakosságáról, (Studiu de cercetare privind populația romă din Odorheiu Secuiesc) 13. august 2008. – 12. septembrie 2008., Elaborat de Client Consulting Ro S.R.L. la comanda Primăriei Odorheiu Secuiesc.
59
dezavantajate pe dimensiunea de locuire, pe ocuparea forţei de muncă şi pe dimensiunea
capitalului uman.
Studiul menţionat categorizează populaţia romă din Odorheiu Secuiesc din punct de vedere
tipologic. Populaţia romă poate fi împărţită în două mari categorii: romii „cu fuste” (gaborii) a
căror limbă maternă este limba romă şi „romii maghiari”. Această categorie s-a asimilat din
punct de vedere lingvistic, astfel îi lipseşte identitatea etnică reală. Gradul de educaţie este
foarte redus în cazul ambelor categorii; iar integrarea şi ocuparea unor locuri de muncă de către
membrii populaţiei rome este foarte îngreunată fiindcă modelul este urmat de către următoarele
generaţii. Populaţia romă din Odorheiu Secuiesc se confruntă cu probleme grave de locuinţe:
numărul persoanelor care trăiesc în aceeaşi încăpere este ridicat, în plus, locuinţele nu sunt
dotate cu infrastructura necesară asigurând igiena elementară, de obicei nu sunt racordate la
reţelele cu alimentare cu apă potabilă şi la reţeaua de canalizare. Populaţia romilor s-a stabilit
în cele patru zone ale municipiului în mod segregat: blocurile din cartierul Budvár, în strada
Recoltei, în strada Éltetőkút, şi în strada Corbu la Sâmbăteşti.
3.6 Infrastructura culturală
3.6.1 Viaţa culturală a municipiului Odorheiu Secuiesc. Rolul de centru microregional.
Cu ocazia workshop-urilor organizate în etapa preliminară a conceperii şi pregătirii planului
de dezvoltare s-a constatat cu unanimitate faptul că viaţa culturală a municipiului Odorheiu
Secuiesc este multilaterală, caracterizată de diversitate: evenimentele şi activităţile culturale
sunt prezente nu numai „în incinta instituţiilor”, ci şi în afara lor. Directorii şi coordonatorii
instituţiilor publice culturale au înfiinţat o grupare de coordonare formală menită să asigure
dialogul şi colaborarea instituţiilor publice culturale, precum şi dialogul acestor instituţii cu
administraţia publică locală.
Acest aspect este întărit de creşterea semnificativă a vizitatorilor muzeului faţă de anul 2010
sau anii precedenţi28. Începând din anul 2011, muzeul Haáz Rezső organizează anual expoziţii
proprii semnificative elaborate şi organizate conform parametrilor muzeologici contemporani,
respectiv s-au intensificat activităţile de pedagogie muzeală menite – pe de o parte – să
promoveze expoziţiile muzeului şi activităţile muzeului.
28Sursă: Muzeul Haáz Rezső.
60
Următorul tabel reprezintă intensitatea serviciilor oferite de Biblioteca Municipală din
Odorheiu Secuiesc.29 Aşa cum se poate observa, în perioada 2010-2012 numărul cititorilor
activi a reprezentat o uşoară scădere, însă începând din anul 2013 numărul cititorilor activi este
în creştere continuă şi în anul 2014 instituţia chiar a marcat o creştere şi mai semnificativă de
13,64%.
În privinţa noilor înscrieri se poate remarca că – în afară de valoarea semnificativă din anul
2013 – numărul este în scădere, dar în anul 2014 numărul persoanelor înscrise a crescut cu 800
de unităţi. Nu avem date în privinţa cititorilor şi publicului din provincie, dar având în vedere
numărul ridicat al elevilor înscrişi în unităţile de învăţământ, se poate presupune că numărul
cititorilor din provincie este de asemenea ridicat.
29Sursă: Biblioteca Municipală Odorheiu Secuiesc.
8971
15261
1215713492 13371
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
2010 2011 2012 2013 2014
Numărul vizitatorilor muzeului
61
Teatrul Tomcsa Sándor este una dintre cele mai reprezentative şi semnificative instuţii culturale
ale oraşului. Nevoia de cultură a locuitorilor municipiului Odorheiu Secuiesc şi a regiunii este
marcată de faptul că aproximativ 10% din totalul locuitorilor achiziţionează anual abonament
valabil pentru întregul stagiu.
Numărul abonamentelor achiziţionate la Teatrul Tomcsa Sándor, valabile
pentru o întreagăstagiune
Stagiul
2010/2011
Stagiul
2011/2012
Stagiul
2012/2013
Stagiul
2013/2014
Stagiul
2014/2015
42284010 3958
4103
4690
3400
3600
3800
4000
4200
4400
4600
4800
2010 2011 2012 2013 2014
Numărul cititorilor activi
952 919823
1099
807
0
200
400
600
800
1000
1200
2010 2011 2012 2013 2014
Numărul persoanelor nou înscrise
62
Abonamente
adulţi, din care
special
destinate
publicului din
provincie
660
168
911
265
1075
291
1130
323
1050
228
Abonamente
pentru elevi
515 605 613 872 955
Abonamente
pentru copii,
din care
destinate
publicului din
provincie
2430
2450 2930 2978
1425
3024
1634
Total 3605 3966 4618 4980 5029
Aşa cum se poate observa, numărul abonamentelor achiziţionate creşte în fiecare an, cu 10-
15% în perioada dintre anii 2010 şi 2013.
Următoarele două tabele reprezintă numărul premierelor, respectiv spectacolelor prezentate de
către Teatrul Tomcsa Sándor:
2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015
Numărul
premierelor
8 10 9 8 5 7
2011 2012 2013 2014
Numărul total al
spectacolelor
168 179 137 162
63
În afară de instituţiile culturale, numeroase organizaţii civile cu profil cultural îşi desfăşoară
activitatea în municipiul Odorheiu Secuiesc. Printre acestea trebuie menţionată Asociaţia G.
care organizează lunar concerte şi seri literare, iar din 2012 organizează anual Festivalul G.
3.6.2 Infrastructura culturală.
Muzeul Haáz Rezső
Muzeul s-a format în secolul al 18-lea din colecţia de numismatică, arte, ştiinţele ale naturii,
istorie locală şi etnografie ale Colegiului Reformat: primul inventar al muzeului datează din
anul 1797. Fondatorul şi primul director al muzeului a fost Haáz Rezső. Colecţia, care număra
la început aproximativ 4000 de obiecte muzeale, a fost deschisă publicului începând din anul
1913, iar în anul 1950 a devenit muzeu de stat. În anul 1968 colecţia s-a mutat în imobilul de
pe strada Kossuth Lajos, iar în anul 1978 instituţia s-a extins prin înfiinţarea Galeriei de Arte
(vizavi de muzeu). În perioada respectivă existau deja Casa Memorială Tompa László şi
Expoziţia Memorială Tomcsa Sándor. În urma decăderii regimului comunist, odată învinse
barierele ideologice, muzeul a intrat din nou în competenţa administrativă a municipiului şi
funcţionează în calitate de instituţie culturală autonomă şi competentă.
În anul 2012, autorităţile locale şi conducerea muzeului s-au confruntat cu problema sediului
muzeului: instituţia este obligată să părăsească clădirea muzeului care a fost prin lege restituită
proprietarului. În anii precedenţi, mai multe idei au luat fiinţă în scopul asigurării sediului
muzeului. Însă este sigur: din perspectiva dezvoltării urbane nu există oportunitatea mutării şi
amenajării expoziţiilor în afara centrului. Multe şcoli şi licee se află în centrul municipiului,
astfel numărul vizitatorilor activi s-ar diminua semnificativ, instituţia ar pierde din calitatea sa.
Elevii şcolilor şi liceelor din municipiul Odorheiu Secuiesc reprezintă 80% din totalul
vizitatorilor.
În structura muzeului intră Galeria de Arte, Muzeul Apei Minerale localizat la Băile Szejke şi
Biblioteca Ştiinţifică, Casa Memorială Tamási Áron, Casa ţărănească al microregiunii Nyiko
din Bisericani, Villa Nyirő din Odorheiu Secuiesc.. Inventarul Bibliotecii Ştiinţifice cuprinde
78.000 de volume, din care 2600 volume au fost tipărite în străinătate înainte de anul 1700, iar
aproximativ 4500 volume au fost tipărite în secolul al 18-lea. Numărul volumelor editate în
Transilvania ajunge la 950 de volume. Biblioteca s-a format în anul 1670 din biblioteca
Colegiului Reformat: o menţiune pe coperta unei cărţi editate în Oxford în anul 1698 este prima
dovadă scrisă a existenţei bibliotecii demonstrând că biblioteca avea în proprietate 23 de
volume.
64
Instituţia organizează anual o expoziţie proprie având o tematică semnificativă, iar celelalte
expoziţii şi programe se adaptează cerinţelor variate şi misiunii instituţiei. Astfel, printre
expoziţiile proprii semnificative elaborate şi organizate conform parametrilor muzeologici
contemporani trebuie menţionate următoarele: invenţia genială a lui Leonardo Da Vinci (în
anul 2012), Galaxia Gutenberg (în 2013) şi expoziţia Biserici sub pământ (în anul 2014).
În perioada 2008-2014, instituţia a stabilit relaţii de parteneriat cu toate muzeele de importanţă
naţională din Ungaria; respectiv a înfiinţat tabăra de creaţie PULZUS fiind platforma de
colaborarea dintre artiştii din Transilvania şi cei din Ungaria.
Casa de Cultură Municipală
După al doilea război mondial, în anii ’50 s-a consolidat proporţional viaţa culturală a
municipiului Odorheiu Secuiesc. Infrastructura existentă s-a dovedit insuficientă, astfel
administraţia locală a iniţiat construirea unei noi case de cultură. Casa de Cultură Municipală
a fost inaugurată oficial la data de 2 mai 1959. În clădire există o sală mare de teatru cu cinci
sute de locuri, o sală mică de concerte, birouri pentru administraţie, săli de probă şi depozite.
Casa de Cultură Municipală, pe lângă destinaţia sa primordială de a găzdui şi asigura
infrastructură Teatrului Tomcsa Sándor, Atelierului de Dans Popular şi a altor instituţii
culturale, funcţionează în calitate de instituţie independentă; ca atare, organizează evenimente
culturale permanente, destinate copiilor, în colaborare cu Asociaţia Kuckó şi cu Asociaţia Pro
Culturae Udvarhely. În cadrul Casei de Cultură Municipală funcţionează corurile Székely
Dalegylet, corul mixt Balázs Ferenc Vegyeskar, precum şi corul mixt Alla Breve.
Teatrul Tomcsa Sándor
Teatrul Tomcsa Sándor a fost înfiinţat prin Hotărârea nr. 72/1997 a Consiliului Local Odorheiu
Secuiesc, iar spectacolul de inaugurare a avut loc în anul 1998 şi primul an teatral s fost cel din
anul 1999/2000. La debutul activităţii teatrale trupa a avut 12 actori, iar în stagiunea actuală
trupa îşi pregăteşte spectacolele cu 17 actori. Repertoriul fiecărei stagiuni cuprinde 5-6
premiere, spectacolele altor trupe de teatru, seri de recital şi spectacole destinate copiilor.
Teatrul Tomcsa Sándor organizează anual Festivalul de teatru contemporan – dráMA
recunoscut la nivel internaţional.
În acelaşi timp, printre spectacolele din repertoriul teatrului se numără anual spectacole special
destinate copiilor: teatru de păpuşi sau spectacole pentru copii, prelucrări basme.
Munca profesională este recompensată anual cu premii internaţionale de către diferite
organizaţii profesionale. Astfel, actorul Barabás Árpád a fost distins cu premiul Kovács György
65
de către Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania în anul 2014. Tot actorul Barabás
Árpád a fost distins cu premiul special al Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului în
anul 2012la IFESZT, respectiv cu premiul publicului în anul 2011 la al XXIII-lea festival de
Teatru Maghiar organizat la Kisvárda, în Ungaria.
Biblioteca Municipală
Biblioteca Municipală s-a format în anul 1951 pe tradiţia intelectuală şi colecţia de volume a
cenaclelor literare din perioada dualistă şi interbelică. În anul 2001 instituţia s-a mutat în
clădirea actuală. Secţia împrumut oferă cititorilor pentru împrumut la domiciliu aproximativ
70% din fondul total de 130.000 de volume. Biblioteca mai dispune de o sală de lectură cu
acces liber la rafturi unde lexicoane, enciclopedii, dicţionare, diferite cărţi valoroase, cărţi de
specialitate, periodice pot fi consultate. La secţia de audiovizuale pot fi consultate şi
împrumutate la domiciliu publicaţii electronice, materiale video, filme, filme documentare,
muzică pe suport video, CD-uri multimedia sau alte tipuri de documente digitale.
Atelierul de Dans Popular
Atelierul de Dans Popular a fost înfiinţat în anul 1998 la iniţiativa şi prin hotărârea Consiliului
Local al Municipiului Odorheiu Secuiesc. Iniţial, a funcţionat în cadrul Casei de Cultură, iar
începând din anul 2005 are calitatea de instituţie culturală autonomă şi independentă şi ca atare
are personalitate juridică independentă. Începând din anul 2005 au loc colaborări cu regizori şi
coregrafi invitaţi, iar trupa de dans a participat cu succes la diferite festivaluri internaţionale
organizate în străinătate (de exemplu, la Budapesta cu spectacolul intitulat Bartók Béla: Román
táncok). Începând din anul 2007, atelierul organizează anual festivalul de dans Tánc tavasza,
iar din anul 2009 festivalul Össztánc Ősszel.
Filarmonica din Ţinutul Secuiesc
Deşi Filarmonica din Ţinutul Secuiesc funcţionează în calitate de instituţie culturală – în cadrul
Casei de Cultură – din anul 2008, iniţiativele unei orchestre filarmonice datează din anul 1999-
2000 când profesorii şi foştii elevi ai Liceului de Arte Palló Imre au înfiinţat Orchestra
Simfonică a Liceului de Artă Palló Imre. Apoi orchestra a funcţionat sub denumirea de
Orchestra de Cameră Palló Imre. Cadrul s-a lărgit treptat, iar din anul 2002 orchestra apare sub
denumirea de Orchestra Simfonică din Ţinutul Secuiesc. Având în vedere succesul şi recepţia
iniţiativei din partea publicului, preşedinţii consiliilor judeţene Harghita şi Covasna au încercat
să definească statutul orchestrei cu scopul de a înfiinţa o filarmonică cu caracter regional
66
finanţată de ambele consilii judeţene din Ţinutul Secuiesc. Potrivit ideii originale această
filarmonică servea viaţa muzicală a Ţinutului Secuiesc. Cum negocierile politice nu au adus
rezultatul dorit, Consiliul Local al Municipiului Odorheiu Secuiesc a adoptat hotărârea prin
care Filarmonica din Ţinutul Secuiesc a luat fiinţă şi obiectivul principal este deservirea şi
atragerea publicului iubitor de muzică clasică, promovarea muzicii clasice în rândul tinerilor
în municipiul Odorheiu Secuiesc şi în microregiune. În fiecare stagiune, filarmonica oferă în
repertoarul său numeroase concerte de muzică clasică, concerte camerale, simfonice, vocal-
simfonice. În afară de repertoarul stabil, instituţia găzduieşte festivalul de chitară Terra
Siculorum Festival Internaţional de Chitară Clasică, din 2011 organizează festivalul
ClassJazzFest şi Festivalul Toamna Muzicală. Printre colaboratorii instituţiei se numără
Asociaţia HarmoniaCordis, Corul Alla Breve, Filarmonica de Stat Târgu Mureş, Opera
Maghiară din Cluj-Napoca, Centrul de Cultură Arcuş. Pe parcursul anilor, numeroşi artişti,
solişti şi dirijori din diferite ţări – Ungaria, Japonia, Elveţia, Germania, Statele Unite ale
Americii, Austria – au fost invitaţi şi au contribuit la succesul concertelor simfonice ale
Filarmonicii din Ţinutul Secuiesc.
Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Harghita
Instituţia publică de cultură cu personalitate juridică a fost înfiinţată de Consiliul Judeţean
Harghita. Obiectivul principal al instituţiei este organizarea şi coordonarea studiilor referitoare
la Ţinutul Secuiesc şi Transilvania, publicarea studiilor elaborate, finanţarea publicaţiilor. Pe
lângă acestea, Centrul organizează evenimente culturale, editează publicaţii de etnografie,
istorie locală şi tradiţie populară şi pregăteşte materiale vizuale aferente corespunzătoare.
3.7 Tineret, viaţa sportivă
3.7.1 Tineret – caracteristici generale
În municipiul Odorheiu Secuiesc Forumul Tinerilor Odorhei (UFF) joacă un rol semnificativ
în organizarea evenimentelor destinate tinerilor şi elevilor liceelor şi şcolilor profesionale.
Forumul a luat fiinţă în 1990 şi de atunci acordă sprijin tinerilor, îşi desfăşoară activitatea în
interesul lor. UFF organizează permanent activităţi şi evenimente sportive, culturale,
distractive, de protecţia mediului, de orientare profesională. Forumul Tinerilor administrează
Casa de Tineret Siculus, editează o revistă tipărită destinată tinerilor, iar din anul 2007
67
coordonează activitatea centrului de informare Europe Direct. Activitatea biroului Europe
Direct este finanţată de către Comisia Uniunii Europene până în anul 2017.
Fundaţia SZINFO – Biroul de Informare şi Consiliere pentru Tineret era înfiinţată în anul
1993 la iniţiativa tinerilor din municipiul Odorheiu Secuiesc. Fundaţia dispunea de un buget
separat şi a funcţionat în calitate de instituţie publică locală independentă. În România,
Fundaţia SZINFO a fost prima iniţiativă implementată cu scopul de a acorda sprijin, informare
şi consultanţă tinerilor în domeniul orientării profesionale, dar a oferit soluţii şi consultanţă în
diferite probleme cotidiene.
Fundaţia SZINFO şi-a desfăşurat activitatea în spiritul Cărţii Europene de Informare pentru
Tineret efectuând diferite servicii publice. Anul 2003 a fost decisiv în activitatea fundaţiei: în
urma numeroaselor negocieri fără consens, SZINFO a fuzionat cu biroul informativ turistic
TourInfo (în anul 2005). În această perioadă, activitatea şi obiectivele iniţiale ale fundaţiei
SZINFO erau în declin datorită insuficienţei fondurilor financiare alocate în scopul funcţionării
şi din cauza unor deficienţe profesionale.
Asociaţia de tineret din Zona Odorhei (UIET) reuneşte 28 de asociaţii şi organizaţii culturale
şi de tineret din regiune. Prin activitatea sa, are în vedere ocrotirea, promovarea intereselor şi
drepturilor tinerilor, susţinerea şi reprezentarea intereselor tinerilor; funcţionează şi este
structurată ca organizaţie tip umbrelă înfiinţată în scopul acordării de sprijin atât persoanelor
fizice, cât şi instituţiilor, persoanelor juridice. Organizează diferite evenimente, cursuri de
formare, discuţii, expoziţii şi excursii tematice îndeplinind astfel nevoile tinerilor zonei în
diferite domenii: distracţie, agrement, dezvoltarea cunoştinţelor.
3.7.2 Sport de performanţă.
Practicarea unor sporturi la nivel profesionist este tradiţională în municipiul Odorheiu
Secuiesc: astfel, printre aceste sporturi menţionăm handbalul, luptele libere, tenisul de masă.
Finanţarea acordată de consiliul local din bugetul local creşte anual; în anul 2013 valoarea
dedicată sprijinirii şi susţinerii sporturilor la nivel profesionist era de 900.000 lei. Începând cu
anul 2014 suma finanţării acordate pentru activităţile de sport profesionist este de 1.000.000
lei pe an.
68
În municipiul Odorheiu Secuiesc momentan 17 asociaţii şi cluburi sportive îşi desfăşoară
activitatea, dintre care echipele Handbal Club Odorheiu Secuiesc şi Futsal Klub Odorheiu
Secuiesc sunt recunoscute la nivel naţional, ambele fiind considerate echipe de performanţă.
În anul 2015, echipa Handbal Club Odorheiu Secuiesc a cucerit Cupa Challenge la handbal
masculin, iar echipa Futsal Klub Odorheiu Secuiesc a fost învingătorul în repetate rânduri al
campionatului de futsal naţional.
În municipiul Odorheiu Secuiesc îşi desfăşoară activitatea Clubul Sportiv Şcolar care – în
conformitate cu legile aplicabile în vigoare – funcţionează în calitate de instituţie educaţională
independentă. Clubul destinat elevilor a luat fiinţă în anul 1969 şi în general 400-500 de elevi
sunt înscrişi la antrenamentele şi activităţile organizate de instituţie. Elevii din cadrul Clubului
Sportiv Şcolar practică diferite sporturi: atletism, baschet, fotbal, tenis, tenis de masă, lupte
libere, wrestling, hochei pe iarbă, şah; iar în cadrul antrenamentelor se pregătesc pentru
concursuri şi campionate organizate la nivel local, regional şi naţional.
3.7.3 Sport de masă
Municipiul Odorheiu Secuiesc – având în vedere dimensiunile localităţii şi numărul locuitorilor
– dispune de o viaţă sportivă multilaterală şi activă: echipele profesioniste reprezintă oraşul la
numeroase concursuri naţionale şi internaţionale în mai multe ramuri sportive. Însă, pe lângă
dezvoltarea sportului de performanţă, putem remarca o dezvoltare semnificativă în privinţa
sportului de masă şi de amatori, astfel, din ce în ce mai multe persoane practică în mod activ
un sport în formă individuală sau într-o echipă.
0
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000
2009 2010 2011 2012 2013 2014
Evoluția sprijinului financiară acordat de Consiliul Local activităților de sporturi profesionale (lei)
69
Cel mai mare şi cel mai popular eveniment sportiv de masă al municipiului Odorheiu Secuiesc
este Alergarea în Masă IPSE organizată anual începând din anul 2009. La evenimentul sportiv
la care activează anual din ce în ce mai mulţi sportivi amatori, în anul 2015 s-au prezentat la
linia de start o mie opt sute de persoane: majoritatea fiind din municipiu, iar restul provenind
din localităţile învecinate.
Evenimentul sportiv Fuss Neki! (Alergă pentru un scop bun!) organizat de Fundaţia
Comunitară din Odorheiu Secuiesc asigură posibilitatea mişcării şi totodată a evenimentului
social şi public. Evenimentul de alergare pentru un scop bun a fost organizat pentru prima oară
în anul 2012, iar de atunci a devenit deja tradiţional în viaţa sportivă a localităţii. Este un
program de strângere de fonduri în cadrul căruia voluntarii aleargă în conformitate cu
reglementarea evenimentului pentru un scop bun contribuind la funcţionarea sau susţinerea
proiectelor ONG-urilor.
Iubitorii alergării din municipiu s-au grupat în asociaţii şi organizează curse de alergare în oraş
şi în zonă.
Un alt eveniment care activează şi atrage sute de persoane este Sărbătorirea Zilei de 1 Mai
organizat la Băile Szejke cu ocazia evenimentului Primăvara Odorheiului Secuiesc. Cu această
ocazie, iubitorii sporturilor sosesc pe bicicletă la locul evenimentului. Numărul celor care aleg
bicicleta creşte anual, mulţumită creşterii numărul evenimentelor destinate bicicliştilor,
respectiv, în ultimii ani, a lungimii pistelor de bicicletă din municipiul Odorheiu Secuiesc.
Iubitorii mersului pe două roţi a crescut semnificativ în oraş în ultimii ani, iar aceştia s-au
grupat în asociaţii şi organizaţii de amatori, astfel, organizează evenimente, curse în scopul
promovării acestei forme de mişcare. Dintre aceste organizaţii trebuie menţionate Szekler
Teker şi Asociaţia Sportivă Feel Good.
Fotbalul, floorball, baschetul și tenisul de masă sunt sporturile practicate de multe persoane
chiar şi la nivelul amatorilor, respectiv se organizează competiții și campionate locale.
Mulţumită dotării şi echipării de calitate şi de performanţă a sălilor de antrenamente, sunt
frecvente antrenamentele organizate în grup. Însă în numeroase cazuri este recomandată
înscrierea la anumite antrenamente, rezervarea anticipată de locuri în săli în scopul participării
la anumite forme de mişcare sau ramură sportivă la modă. În sălile de antrenament forma de
mişcare cea mai răspândită este spinning-ul, însă sălile aparținând Fit Feel Sport & Wellness
Club și Cross Fittness sunt foarte aglomerate.
70
Fanii ritmurilor, adică iubitorii dansurilor, au de asemenea posibilitatea de recrere şi în acelaşi
timp de a se mişca, în grupuri, la cursurile de dans popular sau modern, la nivel de începător,
mediu sau avansat organizate de Asociaţia Fortuna Dance, Happy Dance Studio, sau de
Atelierul de Dans Popular.
Înotul este de asemenea o ramură de sport preferată în municipiul Odorheiu Secuiesc. În oraş
există două piscine interioare care stau la dispoziţia amatorilor şi iubitorilor apei: una în Centrul
Sportiv Septimia, iar alta în Pensiunea Pávakert. Acestea sunt utilizate de către sportivi amatori
mai ales la orele dimineţii,, înainte de a pleca spre locul de muncă. În lunile de vară, bineînţeles,
posibilităţile se înmulţesc prin deschiderea şposibilită: în bazinele exterioare ale ştrandului
oraşului şi ale Centrului Sportiv Septimia se pot antrena sportivii amatori şi iubitorii apei şi ai
acestei forme de mişcare.
În privinţa luptelor şi artelor marţiale, amatorii şi entuziaştii au la dispoziţie numeroase
posibilităţi în municipiul Odorheiu Secuiesc în scopul antrenării şi dezvoltării cunoştinţelor şi
capacităţilor în acest domeniu la nivel amator. Astfel, în municipiu se găsesc antrenamente în
trei ramuri de sport şi arte marţiale din Extremul Orient – aikido, karate şi taekwondo. Numărul
fanilor şi entuziaştilor artelor marţiale este în creştere continuă mulţumită activităţii de
promovare a asociaţilor şi echipelor Hwarang-Taekwondo, Club Chushinkan Aikido şi Club
Tokukai Karate.
3.7.4 Infrastructura sportivă
Municipiul Odorheiu Secuiesc dispune de o infrastructură sportivă dezvoltată şi modernă pusă
la dispoziţia sportivilor amatori şi profesionişti, astfel fiind îndeplinite condiţiile practicării
sporturilor: atât sportului profesionist, cât şi cel destinat amatorilor. Infrastructura menţionată
este construită pe de o parte din investiţii publice (încă din epoca comunistă), pe de altă parte
au avut loc investiţii private semnificative în acest sens după schimbarea regimului comunist.
Trei săli de sport stau la dispozţia publicului în municipiul Odorheiu Secuiesc: Sala Sporturilor
municipal cu 1.250 de locuri, sala de sport Rákóczi Center, construită din fonduri private, care
găzduieşte peste 600 de persoane. Colegiul Tehnic Bányai János dispune de asemenea de o sală
de sport destul de semnificativă cu 300 de locuri, unde sunt organizate evenimente sportive
şestinate elevilor. Stadionul municipal asigură teren pentru fotbal şi loc de antrenament pentru
amatorii de atletism. În jurul stadionului municipal se găsesc mai multe terenuri de fotbal mai
71
mici, terenuri de tenis ş începând cu 2015 funcţionează o sală polivalentă care găzduieşte
antrenamente de lupte libere, de fotbal şi atletică.
În proximitatea Ştrandului oraşului este terenul de fotbal cu gazon artificial. Unitatea sportivă
a fost finalizată în anul 2015 în urma parteneriatului Academiei de Fotbal Puskás Ferenc cu
Academia de Fotbal din Ţinutul Secuiesc, respectiv în colaborare cu Primăria Municipiului
Odorheiu Secuiesc şi FC Odorheiu Secuiesc. În jurul terenului de fotbal cu gazon artificial sunt
asigurate 350 de locuri pentru suporteri.
În anii 2000, a apărut de repetate ori necesitatea înfiinţării unei piscine municipale, fără să se
realizeze sub forma investiţiilor publice. Însă, în anul 2008-2009, din resurse private a luat
fiinţă Septimia Wellness Center, care dispune de două piscine (una interioară şi una exterioară)
cu o lungime de 25 m menite să asigure practicarea sporturilor de nataţie locuitorilor
municipiului şi turiştilor, profesioniştilor şi amatorilor.
Primăria Odorheiu Secuiesc în colaborare cu Asociaţia Sportivă Fit Feel a înfiinţat Parcul
Extrem. Parcul asigură distracţia iubitorilor sporturilor extreme populare şi răspândite în zilele
noastre. Astfel, parcul este vizitat de patinatori pe rotile, skateboarderi, şi de grupurile bmx-
iştilor.
Asociaţia Sportivă Fit Feel stă la dispoziţia locuitorilor prin săli de fitness dotate cu
echipamente moderne, echipamente de tenis de masă şi săli de futsal. De asemenea, s-a înfiinţat
din capital privat sala de sport Cross Fitnes care pe lângă echipamente tradiţionale este dotat
cu TRX şi saci de box.
3.8 Cadru de mediu
3.8.1 Patrimoniul construit
În zona nucleu a centrului, ţesutul istoric iese în evidenţă din ansamblul sistemului urban
înconjurător organizându-se în jurul pieţei Primăriei, pieţei Márton Áron, respectiv cetăţii
Székely Támadt, constituind un punct focar de interes public.
Registrul monumentelor istorice în anul 2010 înregistrează 29 monumente istorice şi 5
ansambluri urbane în municipiul Odorheiu Secuiesc30. Majoritatea acestora se află în interiorul
centrului istoric şi exercită un rol decisiv în determinarea arhitecturii centrului. De asemenea,
are o importanţa deosebită ocrotirea şi păstrarea clădirilor, imobilelor neprotejate, dar care se
30A se vedea prima anexă.
72
adaptează perfect ansamblului global al centrului. În lipsa acestora, monumentele istorice
ocrotite ar fi izolate, desprinse din contextul lor istoric şi spaţial. Aspectul unitar arhitectural şi
atmosfera pieţelor, spaţiilor publice ale centrului – aşa-numita coerenţă a zonei – sunt în relaţie
interdependentă cu starea acestor imobile neprotejate, a căror renovare şi reabilitare nu are loc
– din nefericire – cu respectarea prevederilor speciale legale.
În anii 1900, Ungaria era recunoscută în întreaga Europa în domeniul fabricării ferestrelor şi
uşilor. Aceste produse caracteristice pot fi găsite pe faţada imobilelor contemporane protejate
şi/sau neprotejate din punct de vedere arhitectural. Este evident că uşile şi ferestrele imobilelor
edificate între 1850 şi 1920 constituie o valoare nemaipomenită a artei meşteşugăreşti: în afara
funcţionalităţii lor, poartă şi o valoare estetică semnificativă. Din nefericire, aceste uşi şi
ferestre sunt schimbate cu produse nesemnificative, fără caracteristici particulare, de proastă
calitate, şi afectează negativ aspectul unitar şi arhitectural al imobilului, deşi renovarea lor nu
ar implica cheltuieli considerabile. Dispariţia uşilor şi ferestrelor contemporane constituie una
dintre pierderile cele mai regretabile, chiar ireversibile din unghiul aspectului arhitectural al
oraşului. Datarea imobilelor este posibilă graţie acestor elemente de construcţie.
Cu câteva excepţii, valoarea şi aspectul imobilelor în ultima sută de ani au fost afectate în
funcţia utilităţii. De obicei partea inferioară a faţadei stradale a suferit modificări datorită
extinderii activităţilor comerciale ceea ce a determinat apariţia vitrinelor semnificative. Acest
proces a rezultat în mod inevitabil cu pierderea aspectului original al multor faţade, însă în
ultimii 8-10 ani am văzut câteva exemple bune: în baza fotografiilor contemporane are loc
renovarea, restabilirea autentică a aspectului şi a imaginii vizuale contemporane a faţadelor
inferioare. Totodată, există şi intervenţii arhitecturale neautentice, imitând stilul istoric
contemporan şi dorind să se adapteze contextului istoric. Acestea sunt acceptabile în măsura în
care respectă principiul reversibilităţii. Este şi mai îngrijorător faptul că în imediata vecinătate
a cetăţii medievale Székely Támadt se află imobile recent edificate, dar fără să se adapteze
ţesutului istoric şi astfel afectează aspectul vizual.
Starea, modalitatea de renovare şi reamenajare a spaţiilor şi clădirilor din domeniul public
servesc întotdeauna ca model proprietarilor de imobile din domeniul privat. Astfel, este indicat
ca renovarea imobilelor din domeniul public să fie una exemplară.
Despre starea actuală a patrimoniului construit şi despre valoarea reprezentată de aceasta,
dispunem doar de informaţii parţiale. Elaborarea unei baze de date în această privinţă constituie
73
sarcină prioritară, deoarece ar fi baza tuturor activităţilor, programelor care vizează renovarea,
revitalizarea patrimoniului construit al municipiului.
De asemenea, piaţetele de 100-200 m2 (ca şi cele reamenajate în a doua etapă a reabilitării
centrului Sibiului) au o valoare deosebită din punct de vedere arhitectural şi infrastructural al
centrului. Aceste piaţete momentan sunt folosite pentru locuri de parcare, astfel existenţa lor
nici nu poate fi percepută şi apreciată din perspectiva traficului pietonal. Prin excluderea
traficului auto şi eliminarea parcărilor pot fi revitalizate aceste spaţii publice. Însă, reabilitarea
şi reamenajarea spaţiilor publice nu poate fi concepută decât în cadrul unui plan de reorganizare
integrată.
3.8.2 Cadru natural
Dispoziţiile Hotărârii Consiliului Judeţean Harghita nr. 162/2005 privind protecţia valorilor
naturale de pe teritoriul judeţului Harghita defineşte şi enumeră următoarele valori naturale –
arii protejate, izvoare de apă minerală, elemente din flora şi fauna zonei – localizate în
municipiul Odorheiu Secuiesc, respectiv în vecinătatea imediată a localităţii:
Arii protejate din punct de vedere hidrogeologic şi izvoare de apă minerală:
Localizare Denumire Custode/Administrator
Odorheiu Secuiesc Izvorul Sóspataki Primăria Odorheiu Secuiesc
Băile Szejke Izvoarele Főforrás, Attila Primăria Odorheiu Secuiesc
Arbori seculari
Denumirea valorii naturale Localizare Custode/Administrator
Stejarul din Cimitirul eroilor
(Quercus sp.)
Odorheiu Secuiesc Primăria Odorheiu Secuiesc
Arii naturale protejate
Denumirea valorii
naturale
Suprafaţa/
ha
Localizare Custode/Administrator
74
Cimitirul romano-catolic
(4 ha) şi cimitirul
reformat (3,4 ha)
7,4 Odorheiu Secuiesc Primăria Odorheiu
Secuiesc
Municipiul Odorheiu Secuiesc este vizat de o singură arie de conservare specială avifaunistică,
şi anume situl Natura 2000 ROSCI0383 – Râul Târnava între Odorheiu Secuiesc şi Vânători,
care a fost destinată în vederea protejării următoarelor specii:
- vidra (Lutra lutra)
- liliacul comun mic (Myotis myotis)
- liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteinii)
- liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
- tritonul cu creastă (Triturus cristatus)
- tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis)
- isvoraşul cu burtă galbenă (Bombina variegata)
- dunăriţa (Sabanejewia aurata)
- mreană vînată(Barbus meridionalis)
- boarţă (Rhodeus sericeus amarus)
- scoică mică de râu (Unio crassus)
75
3.8.3 Protecţia mediului
Datele privind situaţia protecţiei mediului în municipiul Odorheiu Secuiesc au fost furnizate
de către Agenţia pentru protecţia Mediului Harghita. Aceste date se referă în primul rând la
poluarea aerului, nivelul de pulbere aflat în suspensie şi cantitatea de pulberi sedimentabili,
respectiv la poluarea acustică. Monitorizarea calităţii aerului şi, prin urmare, determinarea
cantităţii de pulberi sedimentari are loc prin automatul de monitorizare fixat la punctul de
monitorizare în municipiul Odorheiu Secuiesc, pe strada Bethlen Gábor nr. 94 şi se emite un
raport periodic la fiecare 30 de zile în baza probelor verificate şi analizate.
Pulberile sedimentabile sunt elemente poluante ale aerului cu diametre mai mari de 10 µm,
care, după ce sunt emise în atmosferă, ca urmare a gravitaţiei, se depun pe sol, vegetaţie, ape
şi construcţii. Pulberile sedimentabile rezultă în primul rând din surse naturale, de exemplu
eroziunea solului, incendii forestiere şi incendii de păşune; pe de altă parte rezultă din activităţi
umane: arderea cărbunelui, uleiului, copacilor, deşeurilor, traficul rutier sau tehnologii
industriale.
Întrucât se infiltrează, datorită protecţiei căilor respiratorii superioare, nu ajunge în căile
respiratorii inferioare; astfel efectul nociv asupra sănătăţii fiind mai puţin semnificativ decât
cel al pulberii aflate în suspensie.
Din comparaţia valorilor măsurate obţinute în ultimii cinci ani în urma monitorizării, rezultă
că valorile cele mai ridicate sau eventualele depăşiri ale nivelului limită au loc în lunile de
76
primăvară, între lunile martie şi mai. Principalul motiv al acestor fenomene poate fi acumularea
materialelor antiderapante la marginea drumurilor publice.
4.90 6.00
18.20
22.2024.50
11.20
20.30
5.90 6.80 6.70
3.80
0.00
3.00
6.00
9.00
12.00
15.00
18.00
21.00
24.00
27.00
Cant
itate
g/m
2*lu
nă
Perioade de colectare a probelor
Pulbere sedimentabilă (2010)
3.54
12.89
22.83
25.51
20.63
13.47
9.67 8.95 8.86
5.60 5.854.04
0.00
3.00
6.00
9.00
12.00
15.00
18.00
21.00
24.00
27.00
Cant
itate
g/m
2*lu
nă
Perioade de colectare a probelor
Pulbere sedimentabilă (2011)
77
2.84
7.87
24.50
12.53
7.96
12.55 12.9011.18
4.863.06
5.523.34
0.00
3.00
6.00
9.00
12.00
15.00
18.00
21.00
24.00
27.00Ca
ntita
teg/
m2*
lună
Perioade de colectare a probelor
Pulbere sedimentabilă (2012)
4.18
6.18
16.1415.04
0.51
9.81 9.62
3.975.34
4.36 4.14
1.570.00
3.00
6.00
9.00
12.00
15.00
18.00
Cant
itate
g/m
2*lu
nă
Perioade de colectare a probelor
Pulbere sedimentabilă (2013)
78
Comparând graficele de mai sus, şi analizând datele prezentate, putem observa că valoarea
pulberii sedimentabile în anul 2013 arată un nivel scăzut faţă de nivelurile monitorizate în anii
2010-2012. Însă în urma anului 2013 valorile reprezintă o tendinţă de creştere.
3.60
9.70
18.20
8.60 7.909.20
7.506.00
8.80 9.20
3.50
0.00
3.00
6.00
9.00
12.00
15.00
18.00
21.00Ca
ntita
te g
/m2*
lună
Perioade de colectare a probelor
Pulbere sedimentabilă (2014)
5.907.20
19.10
13.60
0.00
3.00
6.00
9.00
12.00
15.00
18.00
21.00
05.01.-02.02. 02.02.-03.02. 02.03.-10.04. 10.04.-30.04.
Cant
itate
g/m
2*lu
na
Perioade de colectare a probelor
Pulbere sedimentabilă (2015)
79
De asemenea, Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita monitorizează cu regularitate lunară
calitatea precipitaţiilor. Pentru urmărirea calităţii precipitaţiilor se analizează probele colectate
la staţia meteorologică din Odorheiu Secuiesc. Conform literaturii de specialitate ploaia acidă
(sau precipitaţiile acide) sunt precipitaţii care au un Hp mai mic decât 5,60, având deci un
caracter acid pronunţat. În ultimii cinci ani nu s-au înregistrat valori asemănătoare.
Monitorizarea poluării acustice are loc prin efectuarea unor măsurători sonometrice instalate şi
verificate lunar de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita în trei locuri din
municipiul Odorheiu Secuiesc: la intersecţia străzilor Hunyadi János şi II. Rákóczi Ferenc, pe
strada Bethlen Gábor şi în piaţa Márton Áron. Rezultatele obţinute cu ocazia monitorizării în
perioada 2010 şi aprilie 2015 arată că valorile cele mai ridicate sunt stabilite în strada Bethlen
Gábor: nivelul de zgomot depăşeşte aproape de fiecare dată nivelul de limită admis. În celelalte
două locuri de măsurare, valorile sunt în jurul nivelului admis sau chiar sub nivelul admis, se
observă doar depăşiri temporare.
Nivelul de zgomot ridicat în strada Bethlen Gábor se datorează cu cea mai mare siguranţă zonei
industriale şi traficului intens.
55
57
59
61
63
65
67
69
71
Január Február Március Június Július Szeptember Október November
Niv
el d
b (A
)
Măsurarea nivelului de zgomot (2010)
Hunyadi János - II. Rákóczi F. Bethlen G. u. Márton Áron tér Zajhatáérték
80
55.00
60.00
65.00
70.00
75.00
80.00N
ivel
db
(A)
Măsurarea nivelului de zgomot (2011)
Hunyadi János - II. Rákóczi F. Bethlen G. u. Márton Áron tér Zajhatáérték
55
60
65
70
75
80
Niv
el d
b (A
)
Măsurarea nivelului de zgomot (2012)
Hunyadi János - II. Rákóczi F. Bethlen G. u. Márton Áron tér Zajhatáérték
81
55
60
65
70
75
Măsurarea nivelului de zgomot (2013)
Hunyadi János - II. Rákóczi F. Bethlen G. u. Márton Áron tér Zajhatáérték
55.00
60.00
65.00
70.00
75.00
80.00
Niv
el d
e zg
omot
db
(A)
Măsurarea nivelului de zgomot (2014)
Hunyadi János - II. Rákóczi F. Bethlen G. u. Márton Áron tér Zajhatáérték
82
Pe când nivelul de zgomot înregistrat în perioada 2010-2011-2012 arată o creştere uşoară
anuală, valorile anului 2013 sunt mai scăzute. Deşi valorile măsurate par stabilizate, începând
din anul 2013, nivelul măsurat depăşeşte de mai multe ori nivelul admis.
3.8.4 Gestionarea deşeurilor şi a energiei
Sistemului de termoficare a fost amenajat încă în anii comunismului. Astfel societatea
Urbana S.A a moştenit un sistem învechit. Ca să înţelegem situaţia actuală este nevoie de
prezentarea unui scurt istoric despre acest sistem.
Consumatorii sistemului centralizat de energie termică o reprezintă populaţia din
blocurile de locuinţe.
Încălzirea centralizată şi apa caldă menajeră pentru cele 8320 spaţii de locuit şi instituţii publice
din cartierele de blocuri din municipiul Odorheiu Secuiesc au fost furnizate de 7 centrale
termice de cartier şi reţelele de distribuţie aferente construite în perioada 1968-1990.
Centralele termice au fost proiectate şi au funcţionat iniţial cu combustibil lichid uşor, respectiv
una cu combustibil solid, ulterior acestea au fost modificate şi s-a trecut în toate centralele la
combustibil gazos.
55
60
65
70
75
80
Január Február Március Áprlis Május
Niv
el d
b (A
)
Măsurarea nivelului de zgomot (2015)
Hunyadi János - II. Rákóczi F. Bethlen G. u. Márton Áron tér Zajhatáérték
83
Începând cu anii 2000 a început un val al deconectărilor consumatorilor de pe sistemul
centralizat de termoficare datorită creşterii preţului serviciului în urma uzurii fizice a cazanelor
şi reţelelor şi a pierderilor rezultate. Creşterea numărului de deconectări a accentuat pierderile
furnizorului, iar scăderea consumului la apă caldă, în lipsa recirculării, a dus la noi nemulţumiri
datorită volumului mare de apă caldă neutilizată şi răcită în conducte, care se plătea la preţ de
apă caldă. Numărul deconectărilor a culminat, aşa cum se poate observa şi în graficul de mai
jos, în anii 2006-2007 datorită sistării serviciului din cauza datoriilor la furnizorul de gaz şi
electricitate şi astfel a pierderii încrederii populaţiei în acest serviciu.
În vederea remedierii situaţiei furnizorul a realizat în perioada 2003-2004 schimbarea reţelei
de distribuţie în cartierul Insulei şi parţial în cartierul Republicii, dar deconectările au sporit şi
datorită condiţiilor economice prielnice. În anii 2006-2007 a fost realizată prima mare
modernizare prin retehnologizarea centralei termice din cartierul Taberei şi schimbarea reţelei
termice cu conducte preizolate folosind module termice de scară. Acesta a fost primul sistem
de termoficare de cartier modernizat integral de la producerea energiei termice până la
branşamentul consumatorului. Ulterior a fost adoptat acelaşi sistem şi pentru sistemele din
cartierul Beclean. În perioada 2009-2012 a fost repusă în funcţiune recircularea apei calde, care
a dus la ameliorarea calităţii serviciului.
În 2010 a fost pus în funcţiune la sediul furnizorului un cazan de apă caldă de 1,5 Mw cu
combustibil biomasă lemnoasă care reprezintă o alternativă mai ieftină şi viabilă la
combustibilul gazos, care în urma liberalizării preţului devine din ce în ce mai scump. Acesta
a fost conectat şi deserveşte centrala Beclean II.
Datorită uzurii fizice avansate şi a numărului mic de consumatori din cartierul Kuvar, precum
şi a distanţei mici de centrala Insulei, furnizorul a renunţat la folosirea centralei Kuvar,
racordând reţeaua din cartierul Kuvar de centrala Insulei. Însă la sfârşitul anului 2015 la
centrala cartierului Kuvar au fost instalate două cazane pe bază de biomasă.
Un alt aspect în evoluţia serviciului public de alimentare cu energie termică a fost introducerea
contorizării, la începutul anilor 2000. După introducerea contorizării cantitatea de energie
termică facturată a scăzut semnificativ. Anul 2006 prezintă a scădere datorită întreruperilor
serviciului pe o durată de peste 2 luni în anul respectiv. Începând cu anul 2009 se observă o
nouă scădere datorită modificării modului de calcul a consumului de energie termică pentru
încălzire la consumatorii necontorizaţi, iar din anul 2012 încă o scădere prin schimbarea
84
modului de calcul a energiei termice furnizate cu apa caldă menajeră, datorită investiţiilor
realizate care au permis acest lucru.
Această evoluţie a consumului pe apartamente a fost benefică pentru consumatori,
costurile cu energia termică încadrându-se în valori suportabile acestora în majoritatea
cazurilor şi astfel s-a diminuat numărul deconectărilor. Totuşi pentru furnizor această scădere
de consum a însemnat o exploatare a reţelelor de distribuţie mult sub parametri funcţionării
normale a acestora, ducând la pierderi semnificative raportat la volumul de agent termic
vehiculat.
Starea actuală a centralelor termice:
Puterea instalată totală a cazanelor existente în prezent este de 32,34 Mw pe bază de gaz metan
şi de 8,3 Mw pe bază de biomasă.
Centralele termice Beclean I. şi Beclean II. dispun de cazane de gaz metan noi, instalate în anii
2008-2009, având un randament de 90-94%. Puterea instalată a acestora acoperă necesarul de
energie termică chiar şi în situaţia defectării unuia dintre cazane. În vederea trecerii la
combustibil biomasă mai ieftin şi din surse regenerabile se instalează în prezent la sediul
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
CartierulBethlen
CartierulTábor
CartierulKorház
Cartierele Insulei și
Kuvar
Cartierele Tamási Áron și Tomcsa Sándor
TotalOdorheiuSecuiesc
27.28% 30.13%
50.73%56.25%
23.64%
33.95%
Ponderea locuințelor conectată la rețeaua de energie termică din totalul locuințelor
85
Urbana două cazane a câte 2 Mw fiecare. Acestea împreună cu cazanul existent de 1,5 Mw pot
acoperi necesarul de energie termică pentru consumatorii racordaţi la centralele Beclean I. şi
Beclean II. prin conductele de interconectare realizate în 2010 respectiv în 2014.
Centrala termică Insulei deserveşte cartierele Insulei şi Kuvar dispunînd de 4 cazane pe gaz,
uzate, cu randament sub 60%. La sfârşitul anului 2015 au fost instalate două cazane pe biomasă
în centrala termică Kuvar, una de 2 Mw şi cealaltă de 0,8 Mw. Acestea prin conducta de
interconectare cu centrala Insulei asigură necesarul de energie termică pentru cele 2 cartiere.
Cazanele vechi uzate sunt păstrate pentru a fi folosite doar în cazul unor eventuale avarii la
cazanele pe biomasă. Astfel energia termică şi pentru aceste cartiere este obţinută din surse
regenerabile de energie.
Centrala termică Taberei a fost modernizată în 2007 având în dotare 4 cazane pe gaz de 1,75
Mw fiecare, care pot acoperi necesarul de energie termică a întregului cartier chiar şi în cazul
reconectării integrale a consumatorilor deconectaţi. Pe acoperişul centralei Taberei există
instalate un număr de 114 panouri cu colectoare solare, având o suprafaţă activă de 321 m².
Energia termică produsă de acestea reprezintă aprox. 2% din totalul produs în centrală şi 0,4%
din cel produs în total.
La centralele termice Republicii şi Tamasi Aron cazanele vechi uzate în 2015 au fost înlocuite
cu cazane pe gaz în condensaţie, preluate de la Piatra Neamţ. Astfel la centrala termică
Republicii au fost montate 2 cazane de 0,8 Mw şi una de 1 Mw, pe lângă care s-au păstrat ca
rezervă 2 cazane vechi. La centrala Tamasi Aron a fost montat un cazan de 1 Mw şi s-au păstrat
două cazane vechi ca rezervă. După efectuarea noilor investiţii producţia de energie termică şi
în aceste cartiere este realizată cu randament de peste 90%.
Concluzionând, prin punerea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie energia termică
pentru sistemul de termoficare din Odorheiu Secuiesc este produsă în cazane moderne cu
randament ridicat, din care mai mult de jumătate din surse regenerabile de energie (biomasă),
adică se încadrează la categoria sistemelor centralizate de termoficare eficiente, aşa cum este
definită în Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică.
Starea actuală a reţelelor de distribuţie:
Reţelele de distribuţie a încălzirii pe tronsoanele neschimbate sunt clasice, de tip conducte de
oţel montate în canale termice nevizitabile şi care au pierderi de căldură foarte mari, datorită
86
infiltraţiilor de apă în canale termice. Conductele sunt izolate cu vată de sticlă, dar în urma
umezirii izolaţiei acestea devin conducători activi de căldură şi nu izolanţi care ar fi destinaţia
lor. Datorită climatului din termocanale conductele sunt corodate.
Reţelele de distribuţie a energiei termice modernizate sunt executate din conducte de oţel
preizolate cu spumă dură de poliuretan, conductivitate termică de 0,027 W/mxK., montate
îngropat. Durata lor de viaţă este de minim 30 de ani, temperatura de lucru maximă fiind de
149ºC, iar presiunea maximă de lucru 25 bar. În tabelul de mai jos este prezentată situaţia
reţelelor termice pentru încălzire şi apă caldă menajeră.
Astfel din totalul de 14.456 ml lungime reţele de distribuţie a agentului termic pentru încălzire
au mai rămas de înlocuit o lungime totală de aproximativ 1450 ml compus din: tronsonul 3 din
centrala termică Insulei (946 ml către cartierul Kuvar), tronsonul 2 din centrala termică Tamási
Áron (203 ml către strada Garofiţei) şi terminarea tronsonului 2 din centrala termică Republicii
(aprox. 300 ml către cartierul Spital), adică 10% din total.
După cum se poate vedea în tabelul de mai sus, singurele tronsoane de apă caldă menajeră
înlocuite cu conducte preizolate sunt în cartierul Insulei, realizate în 2003-2004, deci ar mai fi
de înlocuit aprox. 2500 ml de reţea.
După aprobarea strategiei de alimentare cu energie termică în 2004, care prevede folosirea
punctelor termice de scară s-a renunţat la schimbarea conductelor pentru apă caldă de consum
deoarece, prin această modalitate apa caldă este preparată din apa rece în modulele termice
amplasate în fiecară scară de bloc. Deci nu mai este nevoie de conducte separate pentru apa
caldă menajeră, agentul termic din conducta de încălzire va ceda, printr-un schimbător de
căldură energia termică pentru prepararea apei calde în modulele termice. Această soluţie este
în funcţiune în cartierul Taberei şi Beclean cu rezultate foarte bune privind temperatura apei
calde la consumatori.
Contorizarea la nivel de centrală termică:
Cantitatea de combustibil - gaz natural - folosită este contorizată la fiecare centrală termică şi
înregistrată zilnic în baza de date electronică a furnizorului de gaz, care este accesibilă
operatorului. Deasemenea este contorizată cantitatea de energie termică produsă din biomasă.
La centralele termice care prepară apă caldă menajeră este contorizată cantitatea de apă rece
folosită pentru preparare, iar la toate centralele termice cantitatea de apă de adaos necesară
87
acoperirii pierderilor din reţelele de distribuţie a agentului termic. În acest scop în centralele
modernizate se prepară apă dedurizată.
Ieşirile din centralele termice sunt deasemenea contorizate separat. Astfel există câte un contor
de energie termică pentru fiecare tronson de încălzire, precum şi un contor pentru apa caldă
menajeră în fiecare centrală termică unde se prepară apa caldă menajeră.
Astfel se urmăresc zilnic intrările şi ieşirile din fiecare centrală termică, calculându-se
randamentul. Orice defecţiune poate fi depistată rapid, reducându-se astfel pierderile.
Contorizarea la nivel de branşament:
În prezent sunt deservite un număr de 286 branşamente contorizate integral. Dintre acestea 220
branşamente sunt dotate cu module termice de scară care permit programarea parametrilor
serviciului.
Contorizarea individuală:
Folosirea repartitoarelor pentru defalcarea costurilor de energie termică pentru încălzire nu a
fost bine primit de populaţie, au existat doar 3 blocuri unde au fost instalate. În schimb
contorizarea individuală prin realizarea distribuţiei orizontale a avut parte de o receptare
pozitivă. Consumatorii au constatat că prin acest sistem de distribuţie beneficiază de aceleaşi
avantaje ca şi la încălzirea individuală, adică pot consuma după necesităţi şi plătesc doar ceea
ce au consumat. Monitorizând consumurile acestor apartamente s-a constatat că acesta s-a
diminuat în medie cu 30% - 35% faţă de cel din anii precedenţi. În prezent există 54 scări de
blocuri cu aprox. 339 apartamente racordate care sunt contorizate individual.
Situaţia actuală a consumului de energie termică vândută şi a pierderilor pe distribuţie
Consumatorii sistemului centralizat de energie termică o reprezintă populaţia din blocurile de
locuinţe, precum şi instituţiile şi agenţii economici de la parterul acestor imobile. În prezent
sunt racordate la reţeaua de termoficare 290 de scări de blocuri de locuinţe (286 branşamente),
faţă de numărul iniţial de 388 scări. Numărul apartamentelor racordate în cele 290 scări în
sezonul 2014-2015 a fost de 2200, adică în medie sub 7 apartamente pe scară.
88
Consumul anual de energie termică variază în funcţie de regimul termic din perioada iernii
între 11-12 mii Gcal, din care aprox. 1600 Gcal energia termică pentru preparare apa caldă
menajeră (aprox. 38 mii mc anual).
Pierderile reale de energie termică pe reţeaua de distribuţie au scăzut de la 12.000 Gcal/an în
2008 la 6.000 Gcal/an în prezent. Această valoare va scădea la aprox. 4.500 Gcal/an după
terminarea schimbării tuturor conductelor. Astfel randamentul reţelelor în condiţiile
consumului actual va fi de aprox. 73%. Rentabilitatea sistemului poate fi îmbunătăţită şi
asigurată doar prin creşterea cantităţii de energie termică vândută prin creşterea numărului de
consumatori (populaţie, instituţii publice, societăţi comerciale etc.) Pentru scăderea pierderilor
de pe reţea sub valoarea de 15% este nevoie de cel puţin dublarea consumului anual actual.
Alimentarea cu energie termică a municipiului se realizează pe baza unei planificări strategice.
În 2005 prin HCL nr. 47/2005, Consiliul Local a aprobat strategia locală privind
„REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE a municipiului Odorheiu Secuiesc”,
elaborată de furnizorul de utilităţi S.C. URBANA S.A. în baza prevederilor O.U.G. nr. 48/2004
aprobată prin Legea nr. 430/2004 cu modificările ulterioare aprobată prin Legea nr. 228/2006
cu privire la adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice către populaţie, pentru
încălzirea locuinţelor şi prepararea apei calde de consum, prin sisteme centralizate de
alimentare cu energie termică. Soluţia tehnică adoptată a fost: „Remodernizarea centralelor
termice, schimbarea reţelei termice, prin folosirea punctelor termice de scară”.
Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Odorheiu Secuiesc în sistem
centralizat a fost reactualizată în anul 2008 şi 2012, fiind aprobată prin HCL nr. 23/2008 şi
HCL nr. 3/2013, acesta fiind recent reactualizată şi urmează să fie aprobată de Consiliul Local.
3.9 Viaţa economică
Municipiul Odorheiu Secuiesc, pe parcursul istoriei, a fost considerat ca fiind centrul
artizanatului, apoi al meşteşugarilor. În raport cu celelalte oraşe ale Ţinutului Secuiesc breslele
s-au format relativ devreme: breasla olarilor a apărut în anul 1572, apoi breasla cizmarilor în
anul 1577, breasla blănarilor a luat fiinţă în anul 1579, apoi, pe parcursul secolelor 17-18,
fiecare meserie şi-a format propria breaslă.31 În perioada Imperiului Austro-Ungar sistemul de
31Zepeczáner Jenő: Székelyföldi céhpecsétek (Ștampilele breslelor din Ținutul Secuiesc). ActaSiculica, 2011. 409.
89
organizare în bresle s-a desfiinţat şi au luat fiinţă asociaţiile meseriaşilor sau industriale.
Tabelul de mai jos dovedeşte că Odorheiu Secuiesc – pe lângă Târgu Secuiesc – era al doilea
oraş semnificativ după Târgu Mureş din punctul de vedere al numărului asociaţiilor industriale:
Asociaţiile industriale în anul 1877
Oraşele
Meşteşugari şi
comercianţi în populaţie
(%)
Numărul
asociaţiilor
industriale
Numărul
membrilor
Miercurea-Ciuc 8,91% 2 86
Târgu Secuiesc 28,15% 13 313
Târgu Mureş 25,04% 20 572
Cristuru Secuiesc Fără date 2 80
Odorheiu Secuiesc 23,42% 13 578
Sfântu Gheorghe 14,01% 5 230
Total 55 1.859
În perioada interbelică nu au intervenit modificări remarcabile în structura economiei locale,
dimpotrivă; în perioada comunismului industrializarea forţată era prezentă şi la Odorheiu
Secuiesc (similar cu toate celelalte oraşe din România). Bazându-se pe tradiţiile meşteşugăreşti,
în anul 1960 au luat fiinţă primele fabrici: S.C. Famos S.A. (fabrică de mobilă), S.C. Matriţa
S.A. şi S.C. Tehnoutilaj S.R.L. (prelucrarea metalelor), fabrică de aţă, confecţie etc. Având în
vedere că aceste unităţi de producţie au fost întreprinderi mijlocii şi în oraş nu s-au înfiinţat
mari societăţi de industrie grea sau chimică (de exemplu, combinatul siderurgic din Hunedoara,
fabrici de metalurgie sau chimice la Copşa Mică), decăderea regimului comunist nu a generat
mari consecinţe economice structurale în localitate. În baza studiului European Training
Foundation din anul 2000, municipiul Odorheiu Secuiesc, şi judeţul Harghita în general au fost
considerate ca fiind unităţi administrativ-teritoriale cu probleme economice structurale
reduse.32
32Horváth Gyula (red.): Székelyföld (Ținutul Secuiesc), MTA Regionális Kutatások Központja (Centrul Studiilor Regionale al Academiei Științifice Maghiare) – Editura Dialog Campus, 2003.
90
3.9.1 Caracteristicile economiei locale. Indicatori economici.
În perioada decăderii regimului comunist din anul 1989, precum şi în deceniul următor,
industria municipiului Odorheiu Secuiesc a luat un avânt şi o dezvoltare semnificativă în toate
domeniile, ceea ce s-a concretizat cu privatizarea societăţilor de stat. Aceste societăţi sau
succesorii acestora sunt profitabile şi în zilele noastre spre deosebire de platformele industriale
desfiinţate în numeroase puncte ale ţării. Pe lângă toate acestea, municipiul Odorheiu Secuiesc
a fost pionier în judeţ în înfiinţarea noilor societăţi comerciale, unităţi de prelucrare şi
comercializare.
Impactul şi efectele crizei economice din anul 2008 s-au prezentat şi s-au evidenţiat şi în viaţa
economică a municipiului Odorheiu Secuiesc: multe societăţi erau obligate la optimizarea
nivelului cheltuielilor, dar pe de altă parte nu au avut loc falimente, reorganizări şi concedieri
colective (care vizează cel puţin 100 de persoane) spectaculoase.
Municipiul Odorheiu Secuiesc este în prezent oraşul cel mai semnificativ al judeţului Harghita
din punct de vedere economic ceea ce reiese evident din analiza cifrei de afaceri a celor 10 cele
mai mari societăţi ale judeţului:
Denumirea societăţii Cifra de afacere (2013,
lei) 33
Sediul
Romaqua Group S.A. 587.819.122 Borsec
Global NRG Rom S.R.L. 522.801.018 Odorheiu Secuiesc
Amigo & Intercost S.R.L. 247.378.124 Odorheiu Secuiesc
Waberer`s Romania S.A. 227.938.222 Miercurea Ciuc
Elan Trio S.R.L. 209.493.662 Odorheiu Secuiesc
M. Tabac S.R.L. 203.478.361 Miercurea Ciuc
Infopress Group S.A. 143.194.519 Odorheiu Secuiesc
Coats Odorhei S.R.L. 137.687.942 Odorheiu Secuiesc
Melinda Impex Steel S.A. 115.311.256 Odorheiu Secuiesc
Melinda Impex Instal S.A. 108.514.985 Odorheiu Secuiesc
33Sursă: Oficiul Național al Registrului Comerțului
91
Conform legislaţiei din România, înfiinţarea, dezvoltarea şi funcţionarea întreprinderilor mici
şi mijlocii (în continuare IMM) este reglementată de Legea nr. 346/2004 prin reluarea
prevederilor normelor şi reglementărilor corespunzătoare la nivelul Uniunii Europene. În acest
sens, IMM-urile sunt definite ca fiind acele întreprinderi care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii: au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250, respectiv realizează
o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane de euro, echivalent în lei, sau deţin active
totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situaţii
financiare.
La nivelul judeţului Harghita, municipiul Odorheiu Secuiesc ocupă primul loc în privinţa celor
zece IMM-uri cele mai remarcabile producând o cifră de afacere realizată în anul 2013 de peste
2,1 miliarde lei reprezentând 40% din totalul veniturilor realizate în sectorul IMM ale celor
şase oraşe principale ale judeţului.34
Deşi este imposibilă şi inutilă definirea PIB-ului la nivel de localitate, modificarea veniturilor
produse de sectorul IMM-urilor constituie un indicator adecvat în vederea evaluării dezvoltării
economice a unei regiuni. Aceste valori în cazul celor cinci oraşe din judeţul Harghita sunt
reprezentate în următorul tabel.35
34Sursa datelor cumulate ale sectorurului IMM: Studiu – Evoluția sectorului IMM și sectoarelor economice din județul Harghita. Periada 2011-2013. Realizat de: Asociația pentru Județul Harghita și Consiliul Județiean Harghita, 2014. Decembrie. 35 Având în vedere că în baza datelor publicate de Oficiul Național de Registrul Comerțului principalul obiect de activitate al societății Global NRG Rom S.R.L. este comercializarea combustibililor gazoși, prin conducte, considerăm că datele referitoare la veniturile societății denaturează semnificativ indicatorii financiari globali ai zonei. În plus, în baza totalului activelor deținute de societate, apartenența societății la categoria IMM-urilor este discutabilă.
-
500,000,000.00
1,000,000,000.00
1,500,000,000.00
2,000,000,000.00
2,500,000,000.00
MiercureaCiuc
OdorheiuSecuiesc
Toplița Vlăhița Gheorgheni CristuruSecuiesc
Cifra de afaceri realizat de sectorul IMM în orașele semnificative ale
județului Harghita, anul 2013, în lei
92
Între anii 2011-2013 în afară de Miercurea Ciuc şi Gheorgheni – unde s-a remarcat scădere de
venit – în principalele oraşe ale judeţului Harghita venitul IMM-urilor a crescut doar cu 2-3%.
Deşi la Odorheiu Secuiesc s-a înregistrat cea mai moderată creşterea de venit faţă de 2011,
influenţa economică a municipiului s-a consolidat în regiune. Pe când în 2011 IMM-urile din
Odorheiu Secuiesc au constituit 39,6% din totalul veniturilor produse de IMM-uri în judeţul
Harghita, această valoare în anul 2013 a crescut la 41,7%.
În municipiul Odorheiu Secuiesc multe bănci au filiale şi agenţii, putem afirma că numărul lor
depăşeşte cel indicat de dimensiunile teritoriale, demografice ale municipiului. Următoarele
bănci sunt prezente în municipiu:
- Banca Comercială Română – BCR
- Banca Română de Dezvoltare – BRD-GSG
- Bancpost
- Raiffeisen Bank
- Banca Comercială Carpatica
- OTP Bank
- Banca Transilvania
- Alpha Bank
- CEC Bank
1,575,160,341.00
1,454,807,784.00 1,403,106,139.00
598,590,697.00 563,186,493.00 550,018,667.00
159,446,451.00 160,256,334.00 164,796,020.00 208,661,408.00 198,532,213.00 213,765,738.00
1,663,712,676.00 1,557,514,338.00
1,667,582,965.00
-
200,000,000.00
400,000,000.00
600,000,000.00
800,000,000.00
1,000,000,000.00
1,200,000,000.00
1,400,000,000.00
1,600,000,000.00
1,800,000,000.00
2011 2012 2013
Cifra de afaceri a sectorului IMM din principalele localități urbane din județul Harghita
Miercurea Ciuc Gheorgheni Toplița Cristuru Secuiesc Odorheiu Secuiesc
93
În plus, Banca Comercială Română este prezentă în municipiu cu o sucursală şi o agenţie, iar
Banca Română de Dezvoltare are trei agenţii în municipiu. Printre unităţile bancare ale oraşului
se numără şi ING Self-Bank.
Având în vedere că municipiul Odorheiu Secuiesc nu este reşedinţă de judeţ, şi este considerat
un oraş mic din punct de vedere economic, numărul mare al sucursalelor şi agenţiilor bancare
dovedeşte potenţialul economic şi prosperitatea relativă a regiunii.
În municipiul Odorheiu Secuiesc funcţionează două organizaţii de promovare şi apărare a
drepturilor şi intereselor întreprinderilor locale: Asociaţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din
Zona Odorhei (UKKSZ) şi Asociaţia Microîntreprinderilor din Odorheiu Secuiesc.
3.9.2 Structura economiei pe ramuri
După schimbarea de regim din 1989 la Odorheiu Secuiesc a luat un avânt vertiginos
dezvoltarea industriei şi a comerţului36, creând astfel structura sectorială prezentă a economiei
din oraş.
În tabelele de mai jos se poate observa că economia oraşului Odorheiu Secuiesc se
concentrează în jurul activităţilor industriale şi comerciale37 deoarece aceste două sectoare
asigură 88% din veniturile generate de întreprinderile înregistrate în oraş, precum şi 78% din
numărul locurilor de muncă.
În privinţa comerţului trebuie luat în considerare faptul că în ultimii 7 ani şi la Odorheiu
Secuiesc au apărut societăţile multinaţionale (Kaufland, PLUS apoi LIDL, Penny Market),
indicatorii acestor supermarketuri nu figurează în statistica de mai jos, deoarece sediul central
al întreprinderilor se află în Bucureşti. Pe lângă întreprinderile multinaţionale a mai fost
înfiinţată, cu sediul central în Odorheiu Secuiesc, o reţea de comerţ cu amănuntul: Reţeaua de
Magazine Merkúr care din punct de vedere geografic acoperă întregul Ţinut Secuiesc. În
schimb, veniturile tuturor unităţilor Merkúr apare în statistica cumulativă.
Un fapt interesant de notat este că deşi în anii trecuţi în cercurile profesionale, în mass-media
respectiv în opinia publică a fost formulată ca o prioritate necesitatea dezvoltării turismului din
Secuime respectiv din Odorheiu Secuiesc, totuşi, întreprinderile de industrie hotelieră
36 Vezi: Horváth Gyula (red.): Székelyföld.Budapesta–Pécs, 2003, Editura MTA RKK – Dialog Campus, pp.
223, 226, 228. 37Având în vedere că potrivit clasificării statistice internaţionale respectiv româneşti a domeniilor de activitate
prelucrarea produselor agricole precum şi industria alimentară intră în categoria industriei prelucrătoare, în prezenta strategie le-am inclus pe acestea în categoria industriei. În categoria agricultură am menţinut doar cultura plantelor şi creşterea animalelor.
94
contribuie cu mai puţin de 1% la veniturile totale din oraş şi cu doar 3,6% la numărul locurilor
de muncă: Acest fapt se explică şi prin gradul scăzut de exploatare al locurilor de cazare (Vezi
capitolul Turism de mai jos).
Este interesant de observat că deşi în comerţ lucrează doar jumătatea angajaţilor faţă de
industrie, totuşi veniturile realizate de cele două sectoare sunt aproape identice. Analizând în
continuare graficele, prezentând veniturile şi numărul locurilor de muncă, putem trage
concluzia că momentan rentabilitatea industriei hoteliere este cea mai scăzută, veniturile
generate fiind prea mici fată de numărul forţei de muncă angajate. Îmbunătăţirea acestui
indicator poate fi realizată în primul rând prin dezvoltarea turismului.
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
Agricultură și silvicultură
Industrie Comerț Turism Servicii
0.47%
45.21% 43.77%
0.72%
9.83%
Ponderea diferitelor ramuri economice din totalul cifrei de afaceri
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
Agricultură și silvicultură
Industrie Comerț Turism Servicii
0.54%
52.91%
26.96%
3.16%
16.43%
Ponderea diferitelor ramuri economice din totalul numărului mediu de angajați
95
3.9.3 Industria
În diagramele de mai jos pot fi urmăriţi principalii indicatori ai diferitelor sectoare industriale.38
Situaţia actuală rezultă în mod evident din dezvoltarea din anii 1990 când pe lângă privatizarea
întreprinderilor de stat au apărut noi unităţi de producţie, în primul rând în industria textilă,
poligrafică şi a hârtiei.39 Atât în privinţa veniturilor cât şi a numărului locurilor de muncă în
frunte se află industria textilă cu o participare de 32,92% la primul indicator şi cu 42,99% la
cel de al doilea. Aceştia au o importanţă deosebită şi pentru conducerea în funcţie a oraşului,
deoarece dacă vreuna din cele mai mari întreprinderi textile părăseşte oraşul, acest lucru poate
genera probleme economice şi sociale.
În repartiţia pe sectoare a veniturilor realizate de întreprinderile înregistrate în oraş se remarcă
industria textilă deja menţionată, industria tipografică şi a hârtiei, precum şi industria grea şi
cea a construcţiilor. În privinţa locurilor de muncă în frunte se află industria textilă care asigură
jumătate din locurile de muncă create de întreprinderile locale, respectiv aproape un sfert din
totalul locurilor de muncă.
38În această prezentare de situaţie am considerat un singur sector, am unit în categoria industriei grea domeniile
de prelucrarea pietrelor, fabricarea sticlei, siderurgia, industria constructoare de maşini şi fabricarea materialelor de construcţie.
39 Vezi: Horváth Gyula (red.): Székelyföld. Budapesta–Pécs, 2003, Editura MTA RKK – Dialog Campus, pp. 223, 226, 228.
96
Este interesant de remarcat că, deşi în privinţa locurilor de muncă industria tipografică şi a
hârtiei se află pe locul 5, aceasta asigură al doilea cel mai mare venit din oraş. La acest lucru
contribuie probabil atât automatizarea accentuată cât şi posibilitatea unui profit mare în sector.
Deşi reprezintă o parte mai mică a economiei locale, acelaşi lucru poate fi observat şi în
industria energetică şi de prelucrare a maselor plastice.
În schimb, cele mai eficiente în privinţa locurilor de muncă sunt industria textilă şi industria
grea.
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
35.00%
2.26%
32.92%
4.63%
20.57%
6.32%
12.36%
5.12%
11.75%
3.08%0.97%
Ponderea cifrei de afacere a companiilor industriale pe sectoare, 2013
97
3.9.4 Agricultura
Din cele prezentate reiese în mod evident că punctul forte al municipiului Odorheiu Secuiesc
este industria prelucrătoare, dar nu trebuie neglijată şi accentuată importanţa agriculturii zonei.
În anul 2014, 3.314 hectare de teren agricol se află în interiorul hotarelor administrative ale
municipiului, din care 752 de hectare constituie teren forestier. Independent de criza economică
din anul 2008, a demarat în mod accentuat procedura de includere în intravilan a terenurilor cu
scopuri imobiliare, dar, cu toate acestea, proporţia terenurilor agricole şi forestiere nu s-a
modificat remarcabil. Micşorarea terenurilor a influenţat în primul rând terenurile arabile şi
fâneţele: în perioada 2007-2014 totalul terenurilor agricole de păşune s-a micşorat cu doar 4
hectare (de la 774 hectare la 770 hectare).
0.00%5.00%
10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%
2.18%
42.99%
5.35%8.30%
2.42%
16.47%
8.97% 11.05%
1.01% 1.25%
Ponderea numărului mediu de angajați a companiilor industriale pe sectoare, 2013
98
Din graficul de mai sus reiese, de asemenea, că terenurile au fost incluse în două mari etape.
Pe când în ceilalţi ani suprafaţa terenurilor agricole s-a micşorat doar cu 1-3 hectare, iar
întinderea suprafeţelor împădurite a prezentat valori neschimbate, în anul 2011 şi în anul 2014,
5, respectiv 24 hectare de păduri şi 9, respectiv 23 hectare de păduri au fost încluse într-o altă
categorie.
Reiese şi din graficul de mai sus că peste douătreimi din totalul terenurilor agricole stau la
dispoziţia activităţilor creşterii animalelor şi nu este neglijabilă nici întinderea livezilor care
intră în categoria fâneţelor. Registrul Agricol al Municipiului Odorheiu Secuiesc prezintă
împărţirea terenurilor agricole după destinaţii: în anul 2014 totalul terenurilor agricole este de
3353 3352 3351 3348 3339 3338 3337 3314
781 781 781 781 776 776 776 752
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Evoluția dimensiunii terenurilor agricole în municipiul Odorheiu Secuiesc (ha)
Teren agricol Teren forestier
Terenurile agricole după categoriile de folosință agricolă , 2014
Arabil Fâneață Pășune
99
3.314 hectare din care 1.007 hectare teren agricol arabil, 1.537 hectare fâneaţă, iar 770 hectare
- păşune.
Analiza culturilor semnificative şi răspândite în microregiune dovedeşte prioritatea activităţii
de creşterea animalelor. Din tabelul de mai jos reiese că pe suprafeţele agricole se cultivă cu
preponderenţă cereale, cartofi şi legume. Începând din anul 2010 se evidenţiază dezvoltarea
sectorului horticol: pe o suprafaţă de 3 hectare se cultivă plante ornamentale de exterior.
Culturile în perioada 2007-2014 în municipiul Odorheiu Secuiesc (ha)40
An Cereale
Plante
industriale Cartofi Legume Plante furajere
Plante
ornamentale
2007 160 0 50 50 764 0
2008 195 5 50 45 727 1
2009 195 0 55 44 727 1
2010 195 0 55 44 725 3
2011 126 0 55 50 784 3
2012 130 2 55 44 704 3
2013 100 2 50 50 706 3
2014 100 2 50 50 706 3
Graficul de mai jos prezintă efectivele de animale, iar din rezultatele prezentate reiese că
şeptelul de animale al municipiului – în afară de ovine şi albine – este în continuă scădere în
toate aspectele. Luând în considerare faptul că dimensiunile terenurilor agricole nu s-au
diminuat proporţional, ar fi indicată şi oportună conceperea şi realizarea unei strategii prin care
va fi posibilă exploatarea şi utilizarea la un nivel adecvat al potenţialului terenurilor agricole,
în primul rând al fâneţelor şi păşunilor.
Efectivele de animale ale municipiului Odorheiu Secuiesc (cap)41
An Bovine Din care vaci Porcine Ovine Caprine Cabaline Păsări Albine
2007 760 462 1050 1500 170 209 10000 550
40Sursă: Compartimentul de Agricultură, Primăria Odorheiu Secuiesc. 41Sursă: Compartimentul de Agricultură, Primăria Odorheiu Secuiesc
100
2008 481 390 1134 2500 117 210 5544 1000
2009 735 394 550 1725 140 180 5105 990
2010 521 297 500 2179 87 195 4695 800
2011 521 438 441 2425 78 181 4062 800
2012 478 329 157 2148 122 175 2396 800
2013 612 469 323 2408 118 172 3517 800
2014 640 499 432 2789 124 155 3605 800
3.9.5 Turismul
Microregiunea Odorheiu Secuiesc este una dintre ţintele turistice cele mai preferate,,
importanţa turistică a municipiului şi a regiunii s-a evidenţiat mai accentuat în urma căderii
regimului comunist. Primele grupe de turişti au sosit din Ungaria tocmai după revoluţia din
1989, iar cei din Ungaria constituie în mod permanent grupul ţintă principal al turismului local.
În primul rând atmosfera zonei, bogăţiile şi varietatea resurselor naturale, experienţa vieţii
tradiţionale secuieşti, precum şi evenimentele religioase sunt elementele de atracţie ale zonei.
În acelaşi timp, în ultimii ani – datorită extinderii şi ameliorării calităţii serviciilor – a crescut
semnificativ numărul turiştilor români în Ţinutul Secuiesc: ei sunt mai ales de atraşi de
oportunităţile locale ale turismului terapeutic. Pe lângă oportunităţile turismului terapeutic din
Sovata şi Praid, turismul rural constituie principalul element de atracţie al regiunii. Una dintre
cele mai populare destinaţii este localitatea Satu Mare: porţile populare au făcut localitatea
celebră. Printre cele mai populare destinaţii se numără localitatea Inlăceni: bogată în tradiţii
culturale şi vestită prin patrimoniul său cultural, localitatea Dârji: cunoscută pentru biserica
unitariană fortificată, Zetea, localitatea pionieră în dezvoltarea şi promovarea turismului rural,
sau Crişeni, găzduitorul Muzeului Pălăriilor de Paie. În aceste localităţi numeroase activităţi
au devenit atracţii turistice care influenţează şi determină viaţa cotidiană, obiceiurile culinare
sau evenimentele distractive tradiţionale ale acestor comunităţi. Bazele turismului rural în
microregiunea Odorhei sunt obiectivele, evenimentele turistice, patrimoniul cultural construit,
respectiv implementarea acestor elemente în viaţa cotidiană a comunităţii. În această atmosferă
turistică se află localitatea Odorheiu Secuiesc al cărui element principal de atracţie este
ambianţa sa naturală şi construită, numeroasele monumente istorice şi culturale, patrimoniul
construit şi cultural al municipiului. Principalele obiective turistice sunt: Capela lui Isus,
cetatea medievală Székely Támadt, clădirea primăriei, biserica reformată, biserica romano-
catolică, biserica şi mănăstirea franciscană, statuia şi mormântul lui Orbán Balázs aflate la
101
Băile Szejke, Muzeul Haáz Rezső. În ultimii ani, în localitatea Odorheiu Secuiesc a apărut
fenomenul turismului de tranzit. Turiştii petrec una-două zile în localitate, vizitează obiectivele
turistice cele mai remarcabile, apoi părăsesc localitatea alegând alte trasee şi destinaţii turistice
din Ţinutul Secuiesc.
Putem afirma că dezvoltarea turismului local poate fi concepută şi promovată în primul rând
prin ameliorarea serviciilor oferite, precum şi prin organizarea evenimentelor care atrag turiştii
şi mulţumită cărora turiştii vor petrece perioade mai îndelungate în municipiu şi în regiune.
După modelele şi tendinţele răspândite, în zona localităţilor Sovata şi Praid dezvoltarea
turismului balnear reprezintă un domeniu economic şi turistic cu potenţial de dezvoltare
remarcabilă.
Biroul turistic
Biroul Tourinfo din Odorheiu-Secuiesc îşi desfăşoară activitatea încă din februarie 2000
mulţumită unui proiect PHARE câştigat de Primăria Odorheiu Secuiesc. Scopul şi datoria
biroului constau în promovarea obiectivelor turistice ale localităţii Odorheiu Secuiesc şi ale
regiunii, contribuind cu diferite elemente de marketing la dezvoltarea şi aprecierea imaginii
localităţii şi turismului din zonă. Obiectivul principal este crearea unei reprezentări cât mai
cuprinzătoare a oraşului, despre specificul şi caracteristile lui, despre trecutul cultural şi istoric,
şi, nu în ultimul rând, despre posibilităţile turistice ale acestuia.
Biroul turistic editează două publicaţii turistice. Pe de o parte biroul publică, începând din anul
2007, periodicul intitulat Calendarul de Evenimente în aproximativ 5 mii de exemplare. Prin
intermediul acestuia, scopul este promovarea evenimentelor organizate în localitate şi în satele
înconjurătoare în rândul turiştilor şi localnicilor şi atragerea atenţiei turiştilor asupra
oportunităţilor regiunii. Pe de altă parte, biroul editează Ghidul Turistic al municipiului în
aproximativ 10 mii de exemplare şi promovează obiectivele turistice, posibilităţile de masă şi
cazare ale regiunii; oferă alte informaţii utile turiştilor. Ghidul apare la fiecare patru ani în patru
limbi: maghiară, română, engleză şi germană. Ambele publicaţii sunt distribuite în primul rând
la târguri şi expoziţii turistice locale şi internaţionale, dar sunt accesibile şi la sediul biroului şi
în diferitele unităţi turistice ale municipiului.
Rezultatele statistice ale biroului arată că unitatea turistică este căutată de către turişti mai ales
în perioada mai – august. Tocmai din această cauză, colaboratorii biroului stau în această
perioadă la dispoziţia turiştilor cu diferite informaţii utile şi cu un alt stand turistic temporar în
intervalul 1 mai – 1 octombrie lângă Parcul Memorial.
Activitatea biroului:
102
- Promovarea municipiului Odorheiu Secuiesc şi a microregiunii;
- Furnizarea de informaţii complete despre atracţiile turistice locale, posibilităţile de cazare
şi masă. Actualizarea permanentă a bazelor de date existente;
- Întreţinerea relaţiilor cu sfera antreprenorială în domeniul turistic din zonă;
- Susţinerea şi promovarea activităţii societăţilor comerciale turistice din zonă;
- Listarea evenimentelor turistice organizate în zonă;
- Actualizarea zilnică a site-ului www.tourinfo.ro;
- Organizarea evenimentelor (forumuri şi schimburi de experienţă) cu participarea
societăţilor comerciale turistice şi a sferei civile;
- Participarea la târguri şi expoziţii turistice locale şi internaţionale;
- Oferirea posibilităţii de practică profesională studenţilor în domeniul turistic din localitate
şi din zonă.
Evoluţia înnoptărilor turistice în ultimii ani
Cea mai mare provocare pentru turismul local este în continuare creşterea numărului
înnoptărilor. Pentru a face faţă acestei provocări, mijlocul cel mai eficient este ameliorarea
serviciilor oferite, respectiv organizarea diverselor evenimente turistice. Cu toate acestea,
rezultatul dorit şi necesar nu este deocamdată obţinut în baza rezultatelor statistice. Tabelul de
mai jos prezintă datele statistice ale perioadei 1995-2013, din care rezultă că există o uşoară
scădere atât în numărul turiştilor, înnoptărilor, cât şi a locurilor de cazare faţă de perioada
imediat următoare căderii regimului comunist. După revoluţia din anul 1989 turiştii din
Ungaria au sosit în număr remarcabil: Transilvania şi Ţinutul Secuiesc a devenit destinaţia
turistică cea mai populară. Cu toate acestea, populaţia din Ungaria interesată de tradiţiile
secuieşi, patrimoniul cultural şi construit secuiesc, a descoperit deja atracţiile locale, bogăţiile
naturale şi culturale din regiune, deci putem afirma că numărul turiştilor sosiţi din Ungaria nu
mai poate creşte semnificativ, Dar, turiştii care vizitează anual sau în mod regulat zona
constituie un potenţial turistic semnificativ. Din această cauză pretenţiile lor chiar trebuie luate
în considerare cu ocazia planificărilor turistice. Este evidentă însă modificarea accentuată şi
remarcabilă a obiceiurilor turistice: turiştii care sosesc în Ţinutul Secuiesc nu mai sunt
mulţumiţi doar de cunoaşterea culturii, tradiţiei, obiceiurilor, modului de viaţă secuiesc, în
calitatea de spectator, ci, mai ales, doresc să fie participanţii obiceiurilor, să contribuie la
formarea acestor evenimente. A crescut numărul posibilităţilor distracţiei active în regiune,
turiştii – simultan cu percepţia vieţii tradiţionale – caută posibilităţi de recreere şi de aventură
la modă (de exemplu, parcuri de aventură). Utilizarea soluţiilor ecologice, naturale este în curs
103
de răspândire fiind considerat ca pilonul fiecărui obiectiv turistic, datorită faptului că turiştii
au devenit din ce în ce mai sensibili la realităţile problemelor de mediu, la protecţia mediului
înconjurător şi la reciclarea deşeurilor. Pe de altă parte, turiştii sunt din ce în ce mai
experimentaţi şi exigenţi, pretind calitatea serviciilor şi profesionalism. Astfel, este inevitabil
ca regiunea să ofere posibilităţi de distracţie, activităţi de recreere pentru mai multe zile în
legătura cu vizitarea obiectivelor tradiţionale turistice.
Din datele tabelului de mai jos reiese că deşi a crescut numărul turiştilor sosiţi în judeţul
Harghita, numărul înnoptărilor nu prezintă modificări semnificative, iar exploatarea locurilor
de cazare reprezintă procentul cel mai scăzut în ultimii 23 de ani. Se pare însă că, după
indicatorii crizei economice, şi indicatorii turistici au o imagine mai pozitivă: numărul turiştilor
şi locurilor de cazare sunt în creştere, iar numărul înnoptărilor turistice reprezintă o scădere
evidentă. Aceste date îşi găsesc explicaţia în modificarea obiceiurilor turistice, şi se datorează
faptului că – printre altele – prin dezvoltarea infrastructurală a microregiunii vizitarea
obiectivelor turistice semnificative necesită timp mai scurt.
Numărul înnoptărilor turistice în judeţul Harghita în perioada 1995-2013
Anul Numărul
locurilor de
cazare
Numărul de
sosiri (mii)
Numărul
înnoptărilor (mii)
Uilizarea
locurilor de
cazare (%)
1995 9399 142,2 514,5 38,8
2000 7256 87,5 359,1 23,8
2001 6552 85,7 356,9 21,6
2002 6393 73,0 289,9 21,8
2003 6185 93,9 319,5 23,3
2004 5964 100,6 343,6 23,3
2005 7644 85,2 311,2 27,5
2006 7486 87,2 290,3 27,7
2007 7063 85,3 273,9 28,0
2008 7263 77,0 242,3 26,4
2009 6428 69,4 206,9 24,0
2010 6909 76,9 207,6 21,8
2011 6759 100,3 251,2 22,7
104
2012 8542 103,4 304,9 19,9
2013 8015 114,7 319,9 16,3
Referitor la structurile de cazare turistică din judeţul Harghita, putem afirma că numărul
pensiunilor şi al pensiunilor agroturistice este cel mai ridicat. Datele următorului tabel arată că
în ultimii 9 ani aproape 20,1% din totalul unităţilor de cazare „a dispărut”, în ciuda faptului că
statistica de mai sus prezintă creşterea numărului locurilor de cazare. Deci, este evident că în
ultima perioadă numărul pensiunilor agroturistice (maxim 8 camere) a scăzut, în timp ce
numărul pensiunilor a crescut (maxim 20 de camere). Două explicaţii sunt posibile: mulţi şi-
au extins activitatea pensiunii agroturistice prin construirea de noi camere, astfel au obţinut
categoria de clasificare a pensiunii. Pe de altă parte un număr remarcabil de pensiuni
agroturistice au încetat activitatea.
Modificare în numărul structurilor de primire turistice în judeţul Harghita în perioada 2006-2014 conform categoriilor de clasificare utilizate în România
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Hoteluri şi
moteluri
29 27 27 26 29 30 28 27 29
Staţiuni
turistice
8 8 10 7 9 10 12 10 12
Campinguri 5 5 5 4 5 6 10 13 15
Vile turistice şi
bungalouri
18 17 18 16 14 8 12 11 14
Tabere de
vacanţă
1 1 1 1 1 2 2 2 2
Pensiuni 52 53 59 59 61 59 93 92 87
Pensiuni
agroturistice
283 281 290 198 156 107 179 161 156
Popasuri
turistice
2 2 2 2 2 3 3 1 1
Total 402 397 415 316 281 229 344 322 321
105
Evenimente
În afară de monumentele istorice, culturale, varietăţile şi bogăţiile naturale ale municipiului,
multe posibilităţi de recreere, distracţie, evenimente organizate – cu caracter folcloric, cultural,
artistic sau chiar economic – stau la dispoziţia turiştilor. Pe parcursul ultimilor ani s-a extins
gama de varietate a programelor şi evenimentelor municipiului şi a regiunii, ceea ce poate
rezulta cu reducerea turismului de tranzit. În localitatea Odorheiu Secuiesc găsim evenimente
locale cu durată de o zi sau două zile, dar se organizează evenimente, serie de manifestări cu o
durată de o săptămână chiar în perioada preferată de către turişti. Printre evenimentele
organizate în municipiul Odorheiu Secuiesc se numără evenimente folclorice, legate de tradiţia,
obiceiurile specifice secuieşti, dar şi evenimente religioase, istorice. În ultima perioadă este
remarcabilă existenţa evenimentelor de interes economic.
Printre evenimentele cele mai importante ale municipiului le amintim pe următoarele:
Denumirea evenimentului Descrierea evenimentului Ziua Culturii Maghiare Este o serie de manifestări cu o durată de o săptămână
organizată la sfârşitul lunii ianuarie de Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc, Consiliul Judeţean Harghita în colaborare cu instituţiile culturale.
Comemorare Orbán Balázs Comemorare organizată anual la începutul lunii februarie de către Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc cu ocazia aniversării celor mai mari secui.
Carnaval pe gheaţă Mici şi mari sunt invitaţi să experimenteze atmosfera carnavalului pe gheţă, iar pe lângă acesta, scopul evenimentului este promovarea patinajului în rândul copiilor. Evenimentul este organizat anual de Forumul Tinerilor Odorhei (UFF) în parteneriat cu Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc.
Comemorare 15 Martie Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc organizează anual comemorarea eroilor revoluţiei de la 1848-1849. Evenimentul are loc la Piaţa Márton Áron.
Târgul Produselor Locale şi Tradiţionale
Târg organizat lunar (ultima zi de sâmbătă a fiecărei luni) de către Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc, locul târgului este Piaţa Márton Áron.
Primăvara Oraşului Serie de manifestări cu o durată de o lună concepută şi organizată pentru prima oară în anul 2013 de către Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc. Zilele
106
oraşului s-au încadrat în această serie de manifestări care oferă o gamă largă de evenimente şi programe: concerte, spectacole de teatru, expoziţii, conferinţe, filme, prezentări de carte, programe destinate copiilor şi mămicilor, tinerilor, programe artizanale şi de sport.
Strada meşteşugarilor Eveniment organizat în luna mai de către asociaţia meşteşugarilor şi artizanilor pupulari din Ţinutul Secuiesc-Artisan în colaborare cu Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc. Scopul evenimentului cu o durată de mai multe zile este promovarea meseriilor, breslelor şi produselor artizanale tradiţionale.
Întâlnirea Unitarienilor Eveniment organizat începând din anul 1999 de către Parohia Centrală Unitariană din Odorheiu Secuiesc. La evenimentul organizat anual la Băile Szejke sunt invitaţi nu numai unitarienii din toată lumea, ci şi adepţii celorlalte religii.
Zilele Sfântul Ştefan Eveniment organizat de Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc începând din anul 2009 cu ocazia zilei naţionale a Ungariei în memoria întemeietorului Regatului Ungariei.
Festivalul Fructelor Evenimentul este organizat în luna septembrie începând din anul 2009 de către Fundaţia Civitas. Obiectivul este conştientizarea faptului că valorile şi tradiţiile populare ocupă un rol semnificativ în viitorul zonei. Evenimentul este conceput pentru promovarea cultivării şi prelucrării tradiţionale a fructelor.
Săptămâna Europeană a
Mobilităţii
Eveniment organizat de Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc începând din 2006 în colaborare cu Asociaţia Udvarhely Info Egyesülettel cu ocazia Zilei mondiale fără maşini destinată promovării activităţilor fizice şi a activităţilor pentru un mod de viaţă sănătos.
Târgul de animale tradiţional
de Ziua Sfântului Mihail
Seria de manifestări care oferă posibilitatea de a cumpăra animale de companie, dar prin programe destinate copiilor, unde cei mici vor cunoaşte diferite animalele de casă şi de companie. Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc începând din anul 2009.
Târgul de Toamnă Este unul din evenimentele cele mai vechi din oraş, organizat de S.C. Prima Press S.R.L. începând din
107
1993. Scopul primordial este contribuţia la economia regiunii. În anul 2014 aproape o sută de societăţi comerciale şi-au expus produsele.
Festivalul de Dans Popular Eveniment organizat de Atelierul de dans popular începând din anul 2009, obiectivul organizatorilor este promovarea dansului şi muzicii populare.
Târgul de Crăciun Eveniment inaugurat de către Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc în anul 2010. Este o festivitate de Advent unde cei interesaţi vor cunoaşte obiceiurile şi tradiţiile legate de advent şi de crăciun, şi vor cumpăra produse şi alimente tradiţionale sărbătorilor de iarnă.
Accesarea fondurilor europene în scopul dezvoltărilor turistice
Din fondurile alocate programului PHARE – instrumentul principal de pre-aderare finanţat de
către Uniunea Europeană – a beneficiat şi municipiul Odorheiu Secuiesc în anul 2006 în cadrul
programului „Drumul apelor minerale”. Beneficiarii programului erau Consiliul Judeţean
Harghita, Consiliul Judeţean Covasna, respectiv 8 consilii locale din judeţul Covasna şi 6
consilii locale din judeţul Harghita. Datorită finanţării europene, împreună cu cofinanţarea din
partea administraţiei locale, s-a reamenajat sursa de apă minerală şi cadrul sursei de la Băile
Szejke, aleile, spaţiile verzi. Totodată era realizată dotarea cu bănci şi coşuri de gunoi, pista
pentru biciclete, şi era renovată clădirea fostei mofete. Aceasta din urmă încă nu este deschisă
publicului, nu există deocamdată o decizie definitivă în privinţa destinaţiei, iar din perspectiva
turismului terapeutic şi de sănătate implementată deja în regiune este oportună şi recomandată
exploatarea potenţialului turistic şi economic al imobilului.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, i-au devenit accesibile acele fonduri
structurale care contribuie în mod semnificativ la finanţarea şi dezvoltarea turismului, respectiv
la modernizarea unor regiuni. Axa prioritară 5 a Programului Operaţional Regional pe perioada
2007-2013 a fost dedicată dezvoltării durabile şi promovării turismului, ceea ce reprezinta 15%
din totalul bugetului programului. Municipiul Odorheiu Secuiesc, în ultimul ciclu de şapte ani,
a câştigat un proiect european în anul 2011 în valoare de 232.230,32 de euro (1.040.693,74 de
lei) pentru promovarea obiectivelor, atracţiilor şi evenimentelor turistice ale municipiului în
scopul creşterii numărului de sosiri şi înnoptări turistice, în special prin promovarea
patrimoniului construit al centrului municipiului. În acest sens, Primăria Municipiului
Odorheiu Secuiesc a participat – prin unităţile sale competente specializate – la târguri şi
expoziţii turistice locale şi internaţionale, a publicat ghiduri şi alte documente informative, iar
108
printre metodele de promovare se numără şi informatizarea online şi aplicarea marcajelor
turistice.
3.9.6 Dezvoltarea economică. Activităţi antreprenoriale. Investiţii. Cercetare şi inovare.
Statisticile sectorului IMM local reprezintă activităţile antreprenoriale locale. Cifra de afacere
a sectorului IMM din municipiul Odorheiu Secuiesc –contrar celorlalte oraşe ale judeţului – a
crescut semnificativ în perioada 2011-2013. Conform studiului global elaborat de Consiliul
Judeţului Harghita cifra de afacere realizată a sectorului IMM a crescut de la valoarea de 1,5
miliarde lei (valoarea din anul 2012) la 2,1 miliarde lei (anul 2013).
Spiritul antreprenorial şi potenţialul economic sunt susceptibile de a fi apreciate şi evaluate în
funcţie de numărul autorizaţiilor de construire emise de către organele competente ale
administraţiei locale. Anul 2012 marchează date semnificative din aceste privinţe; însă numărul
autorizaţiilor de construire în ultimii 6 ani prezintă o scădere evidentă. Conform analizelor şi
studiilor de specialitate elaborate – referitoare la microregiune sau la alte unităţi administrativ-
109
teritoriale având caracteristici şi premise asemănătoare – situaţia este cauzată cu mare
probabilitate de efectele crizei economice.
În stimularea investiţiilor un rol deosebit este jucat de inovaţia şi aplicarea soluţiilor inovative
în dezvoltarea întreprinderilor. Din acest punct de vedere Odorheiu Secuiesc se află în
dezavantaj nefiind un centru universitar: în acest segment singurul atelier relevant este Centrul
de Învăţământ MÜTF. Independent de aceasta, experienţa empirică arată că mai multe
întreprinderi odorheiene aplică procedee de fabricare inovative şi îşi lărgeşte baza tehnică cu
cele mai noi tehnologii.
3.9.7 Piaţa de muncă, ocuparea forţei de muncă, problemele legate de formarea profesională din perspectiva potenţialelor de dezvoltare economică.
Deoarece în privinţa ratei de ocupare a forţei de muncă nu dispunem de date oficiale pe
sectoare, vom lua în considerare graficele referitoare la judeţul Harghita.
110
Din acestea reiese că, în privinţa locurilor de muncă, industria şi agricultura, cele mai mari
sectoare de angajare ale judeţului, înregistrează o tendinţă de scădere. În creştere se află
comerţul şi sectorul serviciilor care este al treilea cel mai mare sector economic ce asigură
ocuparea forţei de muncă. Tot o creştere uşoară arată şi industria hotelieră.
Următorul tabel prezintă lista celor 10 societăţi comerciale cu cel mai mare număr de angajaţi
din anul 2013, numărul mediu de angajaţi în anul 2013, precum şi numărul total al angajaţilor
din municipiul Odorheiu Secuiesc:
111
Denumirea societăţii Număr mediu de angajaţi
(2013)42
IcosConf S.A. 1.185
Norada S.A. 904
ElanTrio S.R.L. 598
Amigo&Intercost S.R.L. 587
Famos S.A. 510
CoatsOdorhei S.R.L. 419
Infopress Group S.A. 348
Matrita S.A. 285
Melinda ImpexInstal S.A. 251
Udvarhelyi Hirado S.R.L. 245
Total angajaţi 5.08743
Spre deosebire de situaţia generală din judeţul Harghita, industria joacă în rol determinant
pregnant pe piaţa locală a forţei de muncă. Dintre cele 10 întreprinderi cu cei mai mulţi angajaţi,
7 activează în diferite sectoare industriale asigurând loc de muncă pentru 28% din populaţia
activă. Una din cauze este că deşi agricultura este un sector important şi în mediul urban, nu
este o activitate economică primordială. În acelaşi timp, în domeniul comerţului şi serviciilor
există multe întreprinderi mici, pe când în general industria poate fi profitabilă cu adevărat sub
forma marilor întreprinderi.
42Sursă: Oficiul Național al Registrului Comerțului 43Deși lista cuprinde cei mai mari angajatori ai municipiului Odorheiu Secuiesc, nu am luat în considerare numărul mediu al angajaților societății comerciale Udvarhelyi Hirado S.R.L.. Întreprinderea de presă are șapte puncte de lucru în întreaga țară unde are loc editarea și/sau tipărirea ziarelor locale, astfel majoritatea angajaților nu se numără printre populația municipiului Odorheiu Secuiesc.
112
Luând în considerare numărul mediu de salariaţi al municipiului44, precum şi indicatorii
corespunzători celor nouă societăţi comerciale cu cel mai mare număr de angajaţi, reiese în
mod evident şi fără elocvenţă că peste o treime din numărul mediu de angajaţi (în anul 2013:
5.087 < 14.666) îşi desfăşoară activitatea la cele nouă societăţi comerciale menţionate. Acest
fapt trebuie avut în vedere, deoarece falimentul sau retragerea din municipiu a uneia dintre
aceste societăţi (mai ales primele cinci societăţi) pot duce la probleme sociale remarcabile în
regiune.
Totodată, este de observat că în urma crizei economice din anul 2008, a avut loc o reducere
semnificativă – cu aproximaţie 10% – a numărului mediu total de angajaţi din municipiu, cu
toate că în municipiul Odorheiu Secuiesc nu au avut loc concedieri colective sau reorganizări
spectaculoase. Totuşi, rata şomajului judeţean nu prezintă o creştere semnificativă (cu excepţia
anului 2009)45. Din perspectiva datelor putem afirma că probabilitatea este că în urma anului
2008 mulţi locuitori din municipiu şi din regiune şi-au găsit loc de muncă în regiune ori în
străinătate, şi nu la societăţile comerciale municipale.46
44Sursă: Institutul Național de Statistică. 45Nu avem date individuale în privința ratei șomajului înregistrate la nivelul municipiului Odorheiu Secuiesc, dar fiind asemănător cu celelalte municipii ale județului în privința structurii, este probabil că rata șomajului din municipiul Odorheiu Secuiesc să fie identică sau asemănătoare cu cea înregistrată la nivel județean,; cu siguranță are aceeași dinamică. 46În imediata apropiere a municipiului Odorheiu Secuiesc se găsesc mai multe societăți comerciale care își asigură forța de muncă din regiunea Odorhei: de exemplu,fabrica de produse lactate Gordon Prod în localitatea Bisericani a avut în anul 2013 un număr mediu de angajați de 178 de persoane, sau fabrica de accesorii airbag ALT Technologies Transylvania în localitatea Lupeni a avut în 2013 un număr mediu de angajați de 144 de persoane.
113
Comparând rata şomajului naţional şi a judeţului Harghita47 observăm că rata şomajului
judeţean prezintă o creştere semnificativă în perioada 2009-2010 – cu mare probabilitate din
cauza crizei economice – iar începând cu anul 2010 această rată s-a stabilizat în jurul ratei
naţionale, la 6,5-7,0%.
Tocmai această tendinţă poate fi observată din analiza ratei şomajului înregistrată în municipiul
Odorheiu Secuiesc48, iar în această privinţă nu avem date decât după anul 2010: pe când în
2010 rata şomajului reprezintă un număr extrem de mare (1133), în perioada 2011-2013 rata s-
a stabilizat la aproximativ 700-800 de persoane.
În afară de problema şomajului, nivelul scăzut al salariului net reprezintă o altă problemă
semnificativă în regiune. Acest aspect poate genera consecinţe sociale remarcabile: condiţii de
trai necorespunzătoare, însărăcirea populaţiei, emigrare. Din păcate, acest fenomen este general
răspândit în întreaga ţară, ceea ce duce inevitabil la emigrarea forţei de muncă calificată şi
necalificată în egală măsură.
În ceea ce priveşte salariul mediu net,49 nivelul acestuia este în permanenţă sub nivelul naţional,
dar nu reprezintă şi nu urmăreşte întotdeauna tendinţele şi modificările salariului mediu net la
nivel naţional. Contrar tendinţelor naţionale, în municipiul Odorheiu Secuiesc criza economică
din 2008 şi-a făcut efectele în această privinţă: valoarea relativ remarcabilă de 1.099 lei din
anul 2009 este urmată de un val, iar pragul de 1.100 era trecut abia în anul 2013. Pe lângă toate
acestea, este de observat şi important de remarcat că diferenţa stabilită între salariul mediu net
47Sursă: Institutul Național de Statistică 48Sursă: Institutul Național de Statistică 49Sursă: Institutul Național de Statistică
0.0%
2.0%
4.0%
6.0%
8.0%
10.0%
12.0%
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Rata șomajului
Rata șomajului în România Rata șomajului în județul Harghita
114
naţional şi cel judeţean este în continuă creştere: pe când în 2010 această diferenţă era de doar
366 lei, diferenţa stabilită în anul 2013 a atins valoarea de 449 lei.
4 Evaluarea situaţiei actuale, nevoile şi oportunităţile de dezvoltare
4.1 Lipsuri de dezvoltare şi oportunităţi. Arborele problemelor.
Problemele persistente la nivel general în municipiul Odorheiu Secuiesc pot fi grupate în două
grupuri:
1. Spaţiu vital inconfortabil.
2. Creştere economică lentă.
Deşi aceste două aspecte sunt tratate separat, sunt în strânsă interdependenţă: nivelul de trai al
locuitorilor determină spiritul antreprenorial şi, prin urmare, ritmul dezvoltării economice.
Însă, pe de altă parte, nivelul de dezvoltare al economiei determină parţial gradul de satisfacţie
al locuitorilor.
1. Viaţa cotidiană a locuitorilor este afectată negativ în primul rând de lipsa sau
ineficacitatea curăţeniei publice şi traficul intens. La aceste aspecte mai contribuie şi
nivelul de zgomot peste valoarea admisă pe unele străzi. Printre elementele care
generează traficul intens le menţionăm pe următoarele: traficul tranzit şi traficul de
1309 1361 1391 1444 1507 1579
9981099 1025 1054 1072 1130
0200400600800
10001200140016001800
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Evoluția salariului mediu în România și în județul Harghita
Salariul mediu în România Salariul mediu în județul Harghita
115
mărfuri traversează oraşul, insuficienţa numărului de parcări, insuficienţa şi
ineficacitatea traficului public, insuficienţa reţelei pistelor de biciclete.
Nivelul scăzut al veniturilor populaţiei faţă de nivelul naţional constituie de asemenea
un aspect al cărui ameliorare şi îmbunătăţire pot fi atinse prin implementarea
dezvoltărilor economice.
Lipsa şi dezordinea pieţelor publice determină de asemenea nivelul de trai al populaţiei,
respectiv determină în sens negativ indicatorii turistici.
2. Unul dintre motivele semnificative ale economiei stagnante este declinul veniturilor
din turism. În domeniul turistic, turismul tranzit a devenit caracteristicul zonei în ultima
perioadă, iar numărul înnoptărilor este în uşoară scădere. Printre motivele care au dus
la apariţia acestor fenomene menţionăm valorificarea şi promovarea insuficientă a
patrimoniului construit, lipsa diversităţii şi gradul de dezvoltare a serviciilor turistice.
Se observă de asemenea declinul sectorului agricol; reducerea şeptelului pune în
discuţie gradul de utilizare a păşunilor înconjurătoare.
Pe de altă parte, decalajul existent între formarea profesională şi cerinţele pieţei de
muncă exercită un impact negativ asupra economiei locale.
116
Spațiu vital inconfortabil
Traficul intens
Creștere economică lentă
Insuficiența valorificării Băii
Szejke
Declinul spiritului
antreprenorial
Declinul turismului
Poluare fonică
Nivelul salariului net sub nivNivel scăzut al
salariilor mediu net elul
Lipsa centurii de ocolire
Lipsa utilităților publice
Lipsa parcărilor
Insuficiența rețelei pistelor de biciclete
Ineficacitatea transportului public
Ineficacitatea ofertelor turistice
Nevalorificarea capacității de cazare
Insuficiența rețelei de transport
regional
Cooperare problematică între
reprezentanții instituțiilor culturale
Administrație supraîncărcată
Formarea profesională și
cerințele pieții de muncă nu sunt în
concordanță
Declinul sectorului
agricol
Lipsa străzilor pietonale
Curățenie publică nesatisfăcătoare
Infrasatructură socială necorespunzătoare
Instalațiile de utilități publice
învechite
Traficul tranzit și de mărfuri trece prin
oraș
Insuficiența valorificării
monumentului istoric Cetatea Székelytámadt
Declinul caracterului istoric al centrului
Reabiltarea necorespunzătoare a
monumentelor istorice f l l f l j
Segregarea romilor din punct de vedere social și economic
Siguranța publică
Infrasatructură de sănătate parțial degradată
Lipsa comportamentului de responsabilitate de mediu
Deficit de comunicare la nivelul
administrației publice
Utilizare scăzută a energiei verzi
Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor și energiei
Lipsa de profesioniști în diferite domenii
117
4.1 Direcţii strategice de dezvoltare şi măsuri. Arborele obiectivelor.
În vederea soluţionării grupurilor de probleme sus-menţionate, am definit două obiective
centrale:
1. Spaţiu vital confortabil, atractiv.
2. Dezvoltarea economiei.
În baza acestor obiective generale/principale am definit obiectivele tematice/secundare care
urmează să fie implementate luând în considerare interdependenţa între ele.
1. Condiţia primordială în vederea obţinerii unui spaţiu vital cât mai confortabil este
elaborarea şi implementarea metodelor şi soluţiilor pentru decongestionarea traficului.
Aceasta se va realiza prin realizarea unor studii privind traficul în oraş, elaborarea
Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului; folosind concluziile acestui
document realizarea investiţiilor infrastructurale: construirea variantelor de ocolire,
pistelor pentru biciclete, înfiinţarea locurilor de parcare, respectiv dezvoltarea
transportului în comun, precum şi a altor măsuri pentru îmbunătăţirea traficului în oraş.
Obţinerea unui spaţiu vital confortabil este posibilă prin înfiinţarea unor mici parcuri
publice, străzilor pietonale, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şi serviciilor de
utilităţi publice. Ameliorarea comunicaţiei la nivel local între reprezentanţii instituţiilor
semnificative locale, implicarea populaţiei în luarea deciziilor locale poate determina
în sens pozitiv atmosfera localităţii.
2. Printre activităţile de afaceri ale sectorului economic, dezvoltarea turismul local este
cel mai important şi indicat în perioada actuală. Pentru aceasta este indispensabilă
luarea următoarelor măsuri: reabilitarea centrului oraşului, valorificarea monumentelor
istorice, atribuirea/acordarea de noi funcţii cădirilor monumente istorice. Totodată,
implicarea Băii Szejke în turismul local are de asemenea o importanţă deosebită, însă
în vederea atingerii acestui obiectiv este primordială construirea reţelei de alimentare
cu apă şi de canalizare.
În sectorul agricol, creşterea şeptelului şi cultivarea şi valorificarea fructelor reprezintă
oportunităţile cele mai semnificative.
În scopul încurajării investiţiilor interne este indispensabilă obţinerea unei concordanţe
între formarea profesională şi nevoile pieţei de muncă, însă sunt de asemenea
importante dezvoltarea reţelei de transport local şi ameliorarea comunicării organelor
administraţiei locale.
118
Dezvoltarea economiei
Conservarea caracterului istoric al centrului,
reabilitarea centrului Implicarea Băii Szejke
în turismul local
Creșterea spiritului antreprenorial
Consolidarea sectorului agricol
Consolidarea turismului
Reducerea poluării fonice
Creșterea nivelului salarCreşterea nivelul
salariilori net
Excluderea traficului tranzit și de mărfuri din oraș
Construirea centurii de ocolire
Instalarea de utilități publice la Băile
Szejke
Renovarea clăririlor monumente istorice în formă
autentică
Înființarea locurilor de
parcare
Modernizarea infrastructurii
de utilități publice
Înființarea străzilor pietonale
Construirea pistelor de biciclete la nivel
european
Modernizarea transportului public
local/regional
Formare profesională în concordanță cu
nevoile pieței
Integrarea socială a romilor
Diversificarea și dezvoltarea ofertelor
turistice
Valorificarea și dezvoltarea capacității de
cazare turistică
Dezvoltarea rețelei de transport regional Dezvoltarea
infrastructurii sociale
Reabilitarea Cetății Székelytámadt și a anturajului, amenajarea aleelor și
piețetelor în zona cetății. Atribuirea de noi funcții clădirilor aflate în cetate
Consolidarea comunicării la nivel local, participarea
populației în luarea deciziilor
Implementarea administrației ideale pentru
client, raționalizarea
Ameliorarea comunicării
administrației locale
Spațiu public agreabil
Creșterea nivelului de salarizare
Ameliorarea curățeniei publice
Ameliorarea siguranței publice
Spațiu vital confortabil, atractiv
Decongestionarea traficului
Îmbunătățirea gestionării energiei și
deșeurilor
119
Analiza SWOT
Analiza SWOT a municipiului Odorheiu Secuiesc este elaborată în baza evaluării elementelor şi
factorilor primordiali şi cei mai semnificativi ale stării de fapt şi ale caracteristicilor zonei de
acţiune urbană. Astfel, prezentăm într-un tabel sintetic punctele tari şi punctele slabe ale
municipiului, oportunităţile şi riscurile fiind elemente ce depind de cumulul factorilor exteriori.
Având în vedere faptul că portofoliul de proiecte şi obiectivele generale vor fi elaborate şi definite
pe marginea celor patru axe prioritare (infrastructură, economie, societate, administraţie publică),
însăşi elaborarea analizei SWOT este recomandată şi oportună în sistem asemănător. Ocrotirea
mediului este considerată un element de bază al dezvoltării durabile a municipiului, astfel nu vom
trata ca fiind o axă separată, ci o vom integra în cele patru axe: infrastructură, economie, societate
şi administraţie publică.
Infrastructură
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Utilităţi publice, trafic
- Existenţa staţiilor de epurare, reţelei de
apă potabilă, a apelor uzate şi de
canalizare recent reabilitate ce asigură
alimentarea cu apă potabilă şi
canalizarea municipiului pe termen lung
şi asigură epurarea apelor uzate.
- Desfiinţarea depozitului de deşeuri
menajere din partea de sud a
municipiului în viitorul apropiat.
- Implementarea unor investiţii
semnificative în scopul raţionalizării,
eficientizării, reabilitării sistemului
Utilităţi publice, trafic
- Lipsa sau insuficienţa reţelei de apă
potabilă şi/sau de canalizare în
anumite zone ale municipiului.
- Existenţa traficului supraaglomerat în
municipiu, numărului insuficient al
locurilor de parcare atât în centru, cât
şi în cartierele periferice.
- Gradul redus de colectare selectivă a
deşeurilor, respectiv gradul redus de
reciclare.
- Lipsa străzilor pietonale (inexistenţa
cel puţin a străzilor parţial pietonale).
120
centralizat de termoficare, precum şi
implementarea proiectelor de energie
regenerabilă/verde.
Spaţii publice, patrimoniul construit
- Întinderea spaţiilor verzi este relativ
mare.
- Existenţa spaţiilor publice, pieţelor
spaţioase cu potenţial exploatabil şi care
pot fi puse în folosinţă, utilizate în
scopuri publice.
- Existenţa patrimoniului construit şi
natural remarcabil.
- Existenţa surselor de apă minerală şi
termică.
- Lipsa şi insuficienţa traseelor şi
mijloacelor de transport alternative.
- Transport în comun nedezvoltat,
insuficient.
- Municipiul este localizat la o distanţă
mare de reţeaua de drumuri naţionale
(la 50 km de reţeaua TEN-T), de
aeroporturile internaţionale (100 km
de aeroportul din Târgu Mureş şi la
200 km de aeroportul din Cluj
Napoca).
-
Spaţii publice, patrimoniul construit
- Absenţa aspectului unitar al centrului
municipiului.
- Starea degradată a Cetăţii Székely
Támadt şi utilizarea ineficientă din
punct de vedere turistic.
- Starea degradată a spaţiilor publice
atât în centru, cât şi în cartierele
periferice.
- Monumente istorice în stare
degradată.
- Zone cu funcţii de utilizare multiple
(de exemplu, în zona industrială se
găsesc blocuri de locuinţe).
OPORTUNITĂŢI RISCURI
Utilităţi publice, trafic
- Înfiinţarea noilor locuri de parcare.
Utilităţi publice, trafic
- Creşterea continuă a numărului
autovehiculelor.
121
- Construirea şi amenajarea traseelor
alternative.
- Implementarea măsurilor în scopul
facilitării modalităţilor de transport
ale persoanelor cu dizabilităţi.
Spaţii publice, patrimoniu construit
- Popularea spaţiilor şi pieţelor publice:
înfiinţarea străzilor pietonale, a noilor
terenuri de joacă, reabilitarea şi
amenajarea terenurilor de joacă,
dotarea cu noi jucării.
- Reabilitatea albiei râului Târnava,
respectiv exploatarea albiei în scopuri
comunitare.
- Reabilitarea termică a clădirilor din
domeniul public, a instituţiilor
publice şi a blocurilor de locuinţe în
scopul reducerii consumului de
energie; totodată aceste măsuri vor
oferi prilejul de a conştientiza
importanţa valorificării oportune şi
eficace a energiei.
- Creşterea preţului energiei electrice la
nivel naţional, ceea ce implică
creşterea costului global de
termoficare al apartamentelor. Din
aceste motive are loc debranşarea şi
instalarea centralelor termice de
apartament – ceea ce constituie un
nou impact negativ supra rentabilităţii
sistemului central de termoficare.
- Consolidarea continuă a culturii şi
aprecierii circulaţiei cu autovehicule
şi motociclete în defavoarea
circulaţiei pietonale şi cu bicicleta.
Spaţii publice, patrimoniu construit
- Deteriorarea calităţii aerului.
- Creşterea continuă a poluării fonice.
- Degradarea patrimoniului construit şi
natural.
Economie
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
122
- Existenţa în municipiu a unui număr
destul de mare de societăţi
comerciale.
- Existenţa spiritului antreprenorial
evident.
- Existenţa tradiţiilor semnificative în
domeniul industriei de producţie şi în
domeniul comerţului.
- Statut de centru microregional.
- Existenţa economiei diversificate.
- Lipsa de profesionişti în diferite
domenii.
- Numărul insuficient al serviciilor
turistice, neutilizarea capacităţilor de
cazare turistice.
- Sistem de transport regional
subdezvoltat.
- Reţea rutieră insuficient dezvoltată
- Magistralele feroviare şi punctele de
conectare la autostradă sunt la o
distanţă destul de mare.
- Număr redus de investiţii externe.
- Deficitul de finanţare în sectorul
IMM-urilor.
- Lipsa activităţii de cercetare-
dezvoltare.
OPORTUNITĂŢI RISCURI
- Atragerea specialiştilor recent
migraţi din zonă.
- Branding de oraş ‒ ca forţa
stimulatoare a investiţiilor.
- Investiţii în PPP (public-private
partnership) în diferite domenii.
- Exploatarea potenţialului turismului
terapeutic, înfiinţarea unei noi ramuri
(dar existentă în trecut) turistice.
- Construirea unui drum de biciclete
microregional de-a lungul râului
Târnava Mare ceea ce va constitui
- Creşterea migraţiei forţei de muncă
devine mai intensă.
- Reducerea majoră a numărului
investiţiilor şi de investitori – atât
externi, cât şi interni –, şi reducerea
spiritului antreprenorial.
- Apariţia, extinderea şi dezvoltarea
firmelor multinaţionale în
detrimentul întreprinderilor locale.
- Lipsa investiţiilor naţionale şi
regionale care vizează îmbunătăţirea
accesibilităţii şi competitivităţii
123
atracţie turistică, dar va fi şi un factor
de exploatare a potenţialului turistic.
- Exploatarea potenţialului agricol
(pomicultură) ceea ce va oferi prilejul
de a consolida rolul de centru
microregional.
- Realizarea unei strategii de
dezvoltare a antreprenoriatului local
inclusiv analiza oportunităţii creării
unui parc industrial
municipiului (de exemplu, autostradă
sau drum feroviar).
- Lipsa acută a forţei de muncă
calificată.
Societate
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Cultură, educaţie
- Existenţa sferei civile considerabile,
existenţa unui număr destul de mare de
organizaţii civile.
- Existenţa unei puternice identităţi
locale, unui ataşament puternic pentru
instituţii culturale – unui patriotism local
sănătos.
- Centru microregional educaţional şi
sanitar.
- Nivelul ridicat de educaţie la nivel
liceal.
- Existenţa vieţii culturale diversificate.
Cultură, educaţie
- Persistenţa problemelor imobiliare
nerezolvate ale unor instituţii
educaţionale şi culturale (de exemplu,
Muzeul Haáz Rezső, Grup Şcolar
Eötvös József).
- Persistenţa problemelor de finanţare
ale instituţiilor culturale.
- Nivel scăzut de salarizare al
angajaţilor în sfera culturală.
Societate, sferă socială, sport
- Existenţa tendinţelor negative
demografice.
124
- Reputaţia internaţională a unor instituţii
sau evenimente (de exemplu,
Filarmonica din Ţinutul Secuiesc).
- Existenţa unui număr destul de
remarcabil al spaţiilor şi locaţiilor
sociale şi culturale destinate organizării
şi efectuării diverselor evenimente.
Societate, sferă socială, sport
- Îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de
locuit.
- Rata relativ redusă a şomajului.
- Sensibilitatea socială a elitei economice.
- Societate civilă puternică şi
considerabilă care organizează şi
coordonează cu eficienţă unităţi
destinate dezvoltării şi integrării
persoanelor cu dizabilităţi şi provenite
din medii defavorizate.
- Existenţa vieţii sportive puternice şi
diversificate.
- Existenţa infrastructurii sportive relativ
dezvoltate.
- Lipsa unui sistem eficient de
cooperare regională.
- Nivelul redus al salariilor, precum şi
nivelul salariilor rămâne inferior
nivelului naţional.
- Insuficienţa infrastructurii sociale.
- Nivel scăzut de salarizare a
angajaţilor în sfera socială.
- Existenţa mediilor defavorizate, şi a
unor zone segregate (de exemplu,
Cartierul Budvár).
- Nivelul scăzut al cooperării
interregionale şi transregionale.
- Cooperare slabă între diferite
instituţii culturale şi sociale.
- Existenţa comunităţilor
marginalizate, aflate în risc de sărăcie
şi excluziune socială, şi a unor zone
segregate (Zona Budvar, Vaii,
Recoltei)
OPORTUNITĂŢI RISCURI
Cultură, educaţie
- Dezvoltarea educaţiei adulţilor,
organizarea programelor de formare
profesională în conformitate cu cerinţele
pieţei muncii locale.
Cultură, educaţie
- Migraţia continuă şi intensă a
tinerilor şi a intelectualilor.
- Reducerea finanţării programelor şi
instituţiilor culturale.
125
- Promovarea iniţiativelor culturale civile
şi particulare.
- Consolidarea statutului de centru
microregional, şi a relaţiilor
microregionale prin organizarea
programelor şi implementarea acţiunilor
care vizează întreaga regiune.
- Analiza oportunităţii dezvoltării
învăţământului superior în muncipiu
Societate, sferă socială, sport
- Dezvoltarea infrastructurii sociale.
- Elaborarea şi susţinerea unor programe
locale care vizează sprijinirea familiilor
cu copii mici, familiilor monoparentale,
respectiv familiilor mari.
- Dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunităţii pentru
comunităţile marginalizate aflate în risc
de sărăcie şi excluziune socială şi
înfiinţarea locurilor de muncă sociale.
- Consolidarea identităţii locale începând
cu vârsta de şcolarizare (elaborarea
programelor educaţionale specializate
extracurriculare în colaborare cu
instituţiile culturale ale municipiului).
- Consolidarea statutului de centru
microregional, şi a relaţiilor
Societate, sferă socială, sport
- Reducerea numărului locurilor de
muncă ceea ce generează fenomenul
de sărăcire relativă.
- Eşecul în procesul de integrare a
comunităţilor marginalizate.
- Degradarea siguranţei publice,
sporirea şi intensificarea activităţii
grupărilor sociale de tip „mafiot”.
- Degradarea identităţii locale sau
interpretarea eronată, deformată a
identităţii locale, consolidarea
introversiunii.
- Reducerea nevoii de cooperare
regională.
126
microregionale în domeniul cultural,
educaţional, sportiv.
- Dezvoltarea activităţilor şi tradiţiilor
sportive în scopul consolidării şi
promovării identităţii locale şi
microregionale.
Administraţie publică
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Existenţa unei stabilităţi instituţionale.
- Eficienţa sistemului colectării
impozitelor.
- Numeroase terenuri şi imobile se află în
proprietatea consiliului local al
municipiului Odorheiu Secuiesc de care
acesta poate dispune în scopul
implementării diferitelor dezvoltări,
programe şi acţiuni, sau care pot fi
schimbate cu alte imobile cu poziţionare
centrală, mai favorabilă.
- Existenţa birocraţiei agresive şi
supraîncărcate.
- Lipsa instituţiilor şi administrării
descentralizate, în primul rând
datorită faptului că municipiul nu este
reşedinţă de judeţ (de exemplu,
administraţie legată de emiterea
paşapoartelor, permiselor de
conducere).
- Ineficacitatea şi insuficienţa utilizării
limbii maghiare în administraţie.
- Lipsa surselor financiare municipale.
- Lipsa parţială a comunicaţiei
administraţiei publice locale către
sfera economică, intelectuală,
educaţională, culturală.
OPORTUNITĂŢI RISCURI
127
- Creşterea bugetului municipiului prin
utilizarea eficientă a fondurilor
europene
- Transfer de know-how prin relaţii
transnaţionale
- Implementarea unui sistem de e-
guvernare, astfel raţionalizarea şi
eficientizarea administraţiei publice
locale
- Întărirea comunicaţiei locale, implicarea
oamenilor în procesul de luare a
deciziilor
- Instabilitatea cadrului legislativ din
România
- Emigrarea experţilor şi specialiştilor,
existenţa permanentă a problemei şi a
lipsei salarizării optime a angajaţilor
calificaţi
- Unele servicii publice nu pot fi
întârite având în vedere că municipiul
nu este reşedinţă de judeţ
- Instabilitatea legislativă din ţară
poate să degradeze eficienţa
administraţiei publice locale
128
5 Planul integrat de dezvoltare sustenabilă al municipiului
Elaborarea proiectului de dezvoltare sustenabilă a oraşului este un proces care reuneşte eforturile
de dezvoltare sectorială şi necesităţile de dezvoltare teritorială în aşa fel încât obiectivele şi
măsurile formulate sunt adaptate la sistemul de obiective formulate în documentele de proiectare
UE, naţionale şi în cadrul acestora cele cu caracter regional.
Scopul proiectului de dezvoltare integrată este elaborarea unei linii strategice care permite o
dezvoltare sustenabilă pe termen lung, bazată pe resursele locale disponibile, în vederea
soluţionării problemelor şi cerenţelor formulate.
Documentul de faţă are în vedere în acelaşi timp necesităţile de dezvoltare locală şi obiectivele de
dezvoltare generale pe termen lung formulate la nivelul UE, precum şi obiectivele naţionale
referitoare la perioada de 2014–2020 asumate de România în Convenţia de Parteneriat.
Caracterul integrat şi dezvoltarea sustenabilă, ce sunt criterii la elaborarea obiectivelor strategice,
pot fi definite ca şi caracteristici fundamentale ale proiectului de dezvoltare urbanistică sustenabilă.
În argumentarea deciziilor, proiectul integrat de dezvoltare are în vedere, simultan, factorii
economici, sociali, de mediu şi culturali în vederea utilizării optime a teritoriilor şi resurselor
disponibile, ţinând cont în mod permanent de considerentele dezvoltării sustenabile.
Elaborarea strategiei de dezvoltare urbană rezultă nu numai din necesitatea de adaptare la cerinţele
unui sistem instituţional, dar urmăreşte concepţia internaţională privind rolul oraşelor şi care, în
zilele noastre, câştigă tot mai mult teren, potrivit căreia forţa motrică a dezvoltării economice sunt
oraşele.
În concepţia noastră despre dezvoltarea economică modernă, dezvoltarea sustenabilă a vieţii
economice poate fi concepută numai prin organizarea ei în jurul unui oraş.
Şi din acest punct de vedere este justificat ca documentul prezent în delimitarea zonei, obiectivele
şi măsurile sale să nu se limiteze numai la teritoriul administrativ al oraşului Odorheiu Secuiesc,
dar acesta să se autodefinească ca şi centru al microregiunii care i se ataşează în mod organic.
129
O altă consecinţă a concepţiei economice nou formate şi generalmente acceptate privind rolul
oraşelor este şi faptul că documentul strategic al dezvoltării integrate şi sustenabile a oraşului
trebuie interpretat nu numai din punctul de vedere al sistematizării teritoriale şi urbanistice, ci este
mai degrabă ca un document cadru cu caracter general, în care oraşul este definit ca un sistem de
funcţii economice, sociale, infrastructurale, educaţionale, culturale etc. diferite.
În cele ce urmează vor fi prezentate sumar acele documente de nivel UE, naţional şi regional care
servesc drept cadru al Strategiei Integrată de Dezvoltare Urbană Durabilă a Municipiului Odorheiu
Secuiesc . În aceste documente prezentate se regăsesc sistemele de obiective pe care le-am luat în
considerare la elaborarea Strategiei Integrată de Dezvoltare Urbană Durabilă a Municipiului
Odorheiu Secuiesc.
5.1 Caracteristicile generale ale perioadei de planificare 2014-2020, prezentarea diferitelor planuri de dezvoltare ale municipiului
Pe parcursul elaborării planului de dezvoltare integrată urbană pentru perioada 2014-2020 de
finanţare a Uniunii Europene am luat în considerare următoarele planuri de dezvoltare, strategii
elaborate la nivel regional, naţional, respectiv pregătite la nivelul Uniunii Europene:50:
- Europa 2020 – Strategia pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă
- Acord de Parteneriat 2014-2020
- Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020
- Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru 2014-2020
- Strategia de Dezvoltare a Turismului a Judeţului Harghita
- Strategia de Sport a Judeţului Harghita 2010-2020
- Strategia Socială a Judeţului Harghita 2014-2018
- Strategia de Dezvoltare Agrară a Judeţului Harghita 2010-2020
50Versiunea actualizată și cea mai recentă a Strategiei de Dezvoltare a Județului Harghita nu ne-a stat la dispoziție. Documentul accesibil fiind strategia de dezvoltare pentru perioada 2007-2013, am luat în considerare prevederile acesteia pe parcursul elaborării studiului.
130
În anul 2010 Uniunea Europeană a lansat proiectul Europa 2020 care reprezintă strategia Uniunii
Europene de creştere economică pentru următorii zece ani. Strategia a lansat o nouă viziune pentru
economia Europei, bazată pe o coordonare extinsă a politicilor economice şi fiscal-bugetare, având
ca principal scop crearea unor condiţii prielnice creşterii economice inteligente, durabile şi
favorabile incluziunii.
Uniunea Europeană prin strategie fixează cinci obiective esenţiale pe care intenţionează să le
atingă până la sfârşitul anului 2020 în următoarele domenii: ocuparea forţei de muncă, cercetare şi
inovare, energia şi schimbările climatice, educaţia, incluziunea socială şi reducerea sărăciei.
Pe baza acestor cinci obiective majore stabilite la nivel european, fiecare stat membru îşi stabileşte
scopurile specifice naţionale ţinând cont de condiţiile specifice locale. Acestea sunt transpuse în
obiectivele naţionale pentru a reflecta circumstanţele fiecărui stat membru în parte.
Până în anul 2020 întreaga Uniune Europeană este obligată la atingerea următoarelor obiective:
1. Ocuparea forţei de muncă
o O rată de ocupare a forţei de muncă de 75% în rândul populaţiei cu vârste cuprinse
între 20 şi 64 de ani.
2. Cercetare şi dezvoltare
o Alocarea a 3% din PIB-ul Uniunii Europene pentru cercetare şi dezvoltare.
3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei
o Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii
favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990.
o Creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%.
o Creşterea cu 20% a eficienţei energetice.
4. Educaţie
o Reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii.
o Creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul
populaţiei în vârstă de 30-34 de ani.
5. Lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale
Reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de
pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.
131
Aceste priorităţi, pentru o creştere economică pe termen lung, au fost incluse în propunerile
Comisiei privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene (2014-2020).
În prezent, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de
coeziune reprezintă peste o treime din bugetul total al Uniunii Europene.
Prin aceste instrumente se garantează că banii sunt investiţi în mod eficient pentru a sprijini
dezvoltarea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
Finanţarea Uniunii Europene sprijină:
• crearea de locuri de muncă mai numeroase şi de mai bună calitate
• dezvoltarea de noi tehnologii
• cercetarea de vârf
• accesul la internet de mare viteză
• infrastructura inteligentă de transport şi energie
• eficienţa energetică şi energiile regenerabile
• dezvoltarea întreprinderilor
• ameliorarea competenţelor şi formarea profesională.
România a semnat un Acord de Parteneriat cu Uniunea Europeană în privinţa planului de
dezvoltare pentru perioada 2014-2020. Acest document determină direcţiile majore de dezvoltare,
iar în baza acestora România va avea acces la fonduri europene. Potrivit acestui acord, toate cele
11 obiective tematice stabilite de programul Europa 2020, respectiv fondurile alocate
corespunzător vor fi accesibile pentru România.
1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării.
2. Îmbunătăţirea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi
îmbunătăţirea utilizării şi a calităţii acestora.
3. Sporirea compatibilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sectorului agricol şi a sectorului
pescuitului şi acvaculturii.
4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele.
5. promovarea adaptării la schimbările climatice, precum şi a prevenirii şi gestionării
riscurilor.
6. Conservarea şi protejarea mediului şi promovarea eficienţei resurselor.
132
7. Promovarea unui transport durabil şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor
reţelelor majore.
8. Promovarea sustenabilităţii şi a calităţii locurilor de muncă şi sprijinirea mobilităţii
lucrătorilor.
9. Promovarea incluziunii sociale, precum şi combaterea sărăciei şi a oricărei forme de
discriminare.
10. Investiţii în educaţie, instruire şi învăţământ vocaţional pentru competenţe şi învăţare pe
tot parcursul vieţii.
11. Consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesante şi o
administraţie publică eficientă.
Aceste 11 obiective tematice trebuie să se adapteze/îndeplinească cele 5 solicitări de bază ca
România să facă faţă dezvoltării economice prevăzută de Acordul de Parteneriat:
a. Competitivitate şi dezvoltare locală
b. Populaţie şi probleme sociale
c. Infrastructură
d. Resurse
e. Administraţie
Aceste obiective pot fi îndeplinite prin accesarea fondurilor prevăzute şi alocate în cadrul
Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020 în conformitate cu următoarele axe prioritare
de dezvoltare:
- Axa prioritară 1 – Promovarea transferului tehnologic
- Axa prioritară 2 – Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
- Axa prioritară 3 – Sprijinirea tranzacţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon
- Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
- Axa prioritară 5 – Conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
- Axa prioritară 6 – Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională şi locală
- Axa prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
- Axa prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale
133
- Axa prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate
din mediul urban
- Axa prioritară 10 – Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale
- Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în
cadastru şi cartea funciară
- Axa prioritară 12 – Asistenţă tehnică
În vederea realizării obiectivelor tematice prevăzute pe termen mediu în vederea dezvoltării
durabile a municipiului Odorheiu Secuiesc pot fi folosite/utilizate fondurile alocate în cadrul
axelor prioritare 3, 5, 6, 8 şi 10.
În cadrul Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 s-au identificat
priorităţile de dezvoltare prevăzute de cele şase axe prioritare:
1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale regionale.
Creşterea coeziunii teritoriale a Regiunii Centru prin sprijinirea dezvoltării urbane
prin dezvoltarea infrastructurii tehnice (transport, comunicaţii, utilităţi, energie) şi
a infrastructurii sociale (educaţie, cercetare, sănătate, socială) la nivelul Regiunii
Centru.
2. Creşterea competitivităţii economice, stimularea inovării.
Creşterea competitivităţii economice a Regiunii Centru prin valorificarea mai bună
a potenţialului regional, prin stimularea inovării şi a economiei orientate spre
cunoaştere, prin dezvoltarea unor instrumente specifice (infrastructura de afaceri,
de transfer tehnologic, clustere, reţele de afaceri etc.) şi prin crearea unui mediu
atractiv pentru investiţii.
3. Protecţia mediului înconjurător, creşterea eficienţei energetice, stimularea utilizării
surselor alternative de energie.
Protecţia mediului înconjurător, conservarea biodiversităţii, diminuarea efectelor
schimbărilor climatice şi prevenirea riscurilor naturale, extinderea utilizării
resurselor alternative de energie, îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul
economic şi în cel casnic.
134
4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii.
Valorificarea superioară, într-o manieră durabilă, a potenţialului agricol şi silvic al
regiunii, creşterea atractivităţii economice şi sociale a localităţilor rurale din
Regiunea Centru, reducerea decalajelor economice şi sociale faţă de localităţile din
mediul urban.
5. Dezvoltarea turismului.Dezvoltarea turismului la nivel regional prin punerea în
valoare a patrimoniului turistic natural şi antropic, prin extinderea şi modernizarea
infrastructurii turistice, prin îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor oferite
precum şi prin dezvoltarea infrastructurii cultural-recreative şi sprijinirea
industriilor creative din Regiunea Centru.
6. Dezvoltarea resurselor umane, creşterea incluziunii sociale.
Creşterea coeziunii sociale la nivelul Regiunii Centru prin dezvoltarea resurselor
umane prin facilitarea reintegrării sociale a persoanelor dezavantajate social şi prin
contracararea efectelor declinului demografic.
Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru 2014-2020 prevede 5 direcţii strategice,
care la rândul lor sunt alcătuite din mai multe priorităţi şi indicatori.
1. Construirea unei culturi economice a inovării.
1.1. Sprijinirea activităţilor de inovare şi modernizare ale întreprinderilor
1.2. Sprijinirea întreprinderilor inovative în vederea utilizării instrumentelor de
finanţare europeană
1.3. Sprijinirea entităţilor economice bazate pe cercetare
1.4. Susţinerea activităţilor clusterelor inovative şi a altor structuri de cooperare
economic
1.5. Susţinerea oraşelor ,,inteligente” (transport urban, energie etc.)
2. Cercetarea în sprijinul afacerilor regionale.
2.1. Crearea şi modernizarea infrastructurii de cercetare din cadrul entităţilor
publice şi private
2.2. Valorificarea potenţialului de cercetare prin sprijinirea activităţii cercetătorilor
135
2.3. Crearea de parteneriate viabile între cercetare, mediul de afaceri şi autorităţi
publice
2.4. Dezvoltarea reţelelor de transfer tehnologic
3. Domenii de excelenţă pentru o dezvoltare inteligentă
3.1. Crearea şi dezvoltarea polilor de excelenţă şi a reţelelor de centre de excelenţă în
sectoarele economice prioritare
3.2. Sprijinirea companiilor inovative care activează în domeniile de excelenţă
3.3. Susţinerea Cercetării ‐ Dezvoltării Inovării în domeniile de excelenţă
3.4. Dezvoltarea brandurilor regionale
4. Competenţe profesionale pentru o economie bazată pe cunoaştere
4.1. Modernizarea Infrastructurii de educaţie şi formare profesională în domeniile de
excelenţă
4.2. Îmbunătăţirea pregătirii profesionale în domeniile de excelenţă
4.3. Creşterea competenţelor antreprenoriale în domeniile regionale de excelenţă
4.4. Îmbunătăţirea abilităţilor de utilizare a tehnologiilor IT în domeniile de excelenţă
5. Cooperare interregională la nivel european
5.1. Sprijinirea participării întreprinderilor inovative la diverse reţele internaţionale de
cooperare economică
5.2. Extinderea participării active a instituţiilor de cercetare din Regiunea Centru în
reţelele internaţionale de cercetare
Strategia de Dezvoltare a Turismului din Judeţul Harghita se încadrează în Strategia de Dezvoltare
a Regiunii Centru. Cele 5 axe de dezvoltare definite sunt următoarele:
1. Amenajarea şi valorificarea resurselor turistice naturale şi antropice
2. Stimularea dezvoltării structurilor de primire turistică şi al altor infratructuri conexe
3. Dezvoltarea sistemului organizatoric al turismului din judeţul Harghita
4. Îmbunătăţirea condiţiilor formării capitalului uman angajat în turism
5. Marketingul destinaţiei Ţinutului Secuiesc
Obiectivele generale stabilite de Strategia de Dezvoltare a Turismului din Judeţul Harghita sunt
următoarele:
136
• Creşterea circulaţiei turistice şi în special a înnoptărilor în toate destinaţiile din judeţ.
• Creşterea efectelor de multiplicare ale turismului, economice şi sociale, printr-o
integrare locală.
• Formarea unei imagini turistice diferenţiate şi atractive.
• Dezvoltarea ecoturismului şi a turismului activ în toate dimensiunile sale de
intervenţie: locaţii, programe, ghizi, atracţii naturale şi antropice.
• Dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice şi montane: infrastructură, organizaţii,
investiţii de specialitate.
• Diversificarea agroturismului: stimularea programelor de folclor, divertisment, a
gastronomiei locale, şi îmbunătăţirea accesibilităţii satelor.
Strategia de Sport a Judeţului Harghita pe perioada 2010-2020 stabileşte următoarele obiective
generale:
• Îmbunătăţirea stării generale de sănătate şi creşterea nivelului de trai a populaţiei din
judeţ
• Ocrotirea tradiţiilor sportive prin intensificarea identităţii şi dezvoltarea vieţii sportive
din judeţ
• Valorificarea economică şi turistică a potenţialului sportiv din judeţ
• Promovarea renumelui judeţului prin sprijinirea sportului de performanţă şi prin
participarea la competiţii naţionale şi internaţionale
Aceste scopuri generale vor fi atinse prin cele 15 programe de dezvoltare:
I. Programul „devotament şi cunoştinţe în sport” vizează/stimulează asigurarea
cunoştinţelor de specialitate care sunt indispensabile din punctul de vedere al obţinerii
unor rezultate performante în sport
II. Programul „Investeşte în sport” vizează dezvoltarea şi replanificarea sistemului
judeţean de finanţare a sportului. În privinţa obţinerii unor rezultate performante pe
lângă priceperea şi devotamentul resurselor umane este necesară şi atragerea unor
investiţii în viaţa sportivă
III. Program de dezvoltare a bazei şi infrastructurii sportive vizează dezvoltarea bazei
sportive din judeţ şi modernizarea actualei infrastructuri sportive. Dezvoltarea,
137
modernizarea şi dotarea corespunzătoare a edificiilor sportive, a terenurilor de sport
are o importanţă deosebită atât din punctul de vedere al sportului de performanţă cât
şi din cel al sportului de agrement.
IV. Programul dezvoltarea ramurilor sportive evidenţiate vizează dezvoltarea câtorva
ramuri sportive cu o mare tradiţie, rezultatele importante, de o mare popularitate,
necesită o atenţie sporită.
V. Programul „Harghita în mişcare” va contribui în mod direct la unul din obiectivele
principale al prezentei strategii, acela de creştere a nivelului de trai a populaţiei.
Programul stimulează schimbarea actualei culturi sportive a locuitorilor, educarea spre
un mod de viaţă sănătos şi prevenirea bolilor de civilizaţie.
VI. Programul „tinere-speranţe” vizează înfiinţarea academiilor sportive, dezvoltarea
şcolilor sportive, cluburi sportive de tineret, acordarea de burse, inventarierea
talentelor copiilor şi tinerilor sportivi
VII. Program de dezvoltare organizatorică şi colaborare instituţională pentru sport.
Dezvoltarea sportului din judeţ nu se poate realiza fără dezvoltarea şi modernizarea
organizatorică şi instituţională. În afară de acestea trebuie acordată atenţie colaborării
dintre instituţiile, organizaţiile, civilii care desfăşoară activităţi sportive, şi
maximalizarea posibilităţilor oferite de relaţiile de parteneriat.
VIII. Programul „fizic sănătos-sportiv performant” vizează cele mai mari lacune în viaţa
sportivă a judeţului care constau în lipsuri semnificative în domeniul medicinii
sportive
IX. Prin implementarea programului „înainte Harghita!” se pot realiza mai multe
obiective. Este un obiectiv sprijinirea adoptării unui mod de viaţă sănătos de către
tineri, în al doilea rând intensificarea identităţii locale şi în al treilea rând afişarea unor
modele pentru tineret.
X. Programul „Info-sport” prevede realizarea sistemului de informaţii sportive,
divulgarea informaţiei către public prin mai multe canale de comunicare (ziare,
televiziune, radio, internet), organizarea culegerii datelor statistice la nivel judeţean şi
realizarea unor sinteze în domeniul sport şi agrement.
138
XI. Obiectivul programului „pasează” este realizarea unei infrastructuri sportive împărţite
eficient din punct de vedere teritorial care să ofere fiecăruia o minimă posibilitate de
acces la sport
XII. Programul „relaţii internaţionale în sport” vizează obiectivul necesităţii stimulării
participării echipelor locale la competiţii organizate în străinătate, deoarece această
activitate, pe de o parte conduce la creşterea gradului de popularizare al judeţului, iar
pe de altă parte oferă posibilitatea schimbului de experienţe şi adoptarea bunelor
practici de la ţări care sunt mai dezvoltate din punctul de vedere al organizării vieţii
sportive.
XIII. Programul „Olimpiada elevilor” vizează concepţia organizării competiţiilor care
cuprind nivelul local, micro-regional, judeţean, regional şi naţional ce se poate realiza
cu uşurinţă în unele ramuri sportive (fotbal, handbal, baschet). Sistemul judeţean de
competiţii s-ar putea construi din competiţiile microregiunilor
XIV. Programul „Harghita la Olimpiadă” vizează susţinerea acelor sportivi care sunt
potenţiali participanţi la olimpiade, iar prin rezultatele obţinute şi prin talentul lor vor
putea promova numele judeţului la nivel mondial.
XV. Programul „Dezvoltarea medicinei sportive judeţene” prevede că dezvoltarea
sistemului judeţean medico-sportiv trebuie dezvoltat, atât în domeniul sporturilor de
agreement, cât şi în domeniul sportului de performanţă.
Strategia de Dezvoltare Rurală a Judeţului Harghita pe perioada 2010-2020, axată pe dezvoltarea
sectorului agrar defineşte următoarele obiective strategice:
• Creşterea eficienţei sectoarelor agricol şi forestier şi dezvoltarea durabilă a producţiei
• Creşterea competitivităţii produselor obţinute din sectoarele agricol şi forestier,
îmbunătăţirea exportului şi dezvoltarea pieţei interne
• Creşterea nivelului de trai a populaţiei din judeţ prin asigurarea veniturilor rezonabile şi
a alimentelor sănătoase
• Producţie agricolă în armonie cu mediul natural şi social, menţinerea tradiţiilor şi a
biodiversităţii
139
• Intensificarea funcţiilor agricole care nu se rezumă numai la producţia de alimente:
producţia de energie, agroturism, şi alte activităţi alternative
• Gestionarea eficientă, în mod nepoluant a ariilor naturale protejate
Realizarea obiectivelor definite are loc prin implementarea următoarelor programe de
dezvoltare:
1. Programul utilizarea raţională a suprafeţelor agricole
2. Programul creşterea şi alocarea eficientă a fondurilor financiare din sectorul agrar
3. Programul dezvoltarea abilităţii profesionale a resurselor umane din sectorul agrar
4. Programul creşterea nivelului de tehnologizare şi stimularea inovaţiei în domeniul
agrar
5. Programul realizarea structurii de producţie conforme potenţialului agrar
6. Programul sprijinirea agriculturii ecologice şi bioagriculturii
7. Programul dezvoltarea cadrului instituţional a sectorului agrar
8. Programul prelucrarea produselor agricole
9. Programul stimularea valorificării în mod organizat şi realizarea activităţii eficiente
de agromarketing
10. Programul dezvoltarea funcţiilor alternative ale sectorului agrar
Strategia Judeţeană de Asistenţă Socială a Judeţului Harghita 2014-2018 defineşte obiectivele
specifice în trei domenii semnificative:
1. Obiective în domeniul protecţiei drepturilor copilului: Continuarea activităţilor de
prevenire a abandonului copilului în unităţile sanitare şi a instituţionalizării, reducerea
abandonului şcolar şi a marginalizării/excluziunii sociale a copiilor proveniţi din rândul
etniei rome, realizarea activităţilor de promovare a adopţiei naţionale, dezvoltarea
activităţilor de sprijinire a copiilor talentaţi, facilitarea accesului la activităţi sportive,
culturale, etc., a copiilor proveniţi din sistemul de protecţie a copilului şi cei din grupurile
sociale defavorizate, înfiinţarea unor cluburi de socializare pentru copiii/tinerii din sistemul
de protecţie al copilului din Harghita, dezvoltarea activităţilor de prevenţie, care au la bază
prevenirea consumului de alcool, de droguri, a avortului în rândul tinerilor, asigurarea
dreptului la educaţie a copiilor cu handicap grav, prin înlesnirea creerii/ înfiinţării de grupe
140
şcolare speciale pentru copii cu handicap sever, în zonele unde au fost identificate aceste
nevoi, întărirea, diversificarea colaborării interinstituţionale, cu toţi factorii implicaţi în
protecţia şi promovarea drepturilor copiilor, mediatizarea, informarea şi sensibilizarea
opiniei publice cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
2. Obiective operaţionale în domeniul protecţiei adultului: înfiinţarea şi funcţionarea de
cantine sociale, creşterea numărului de locuinţe sociale pentru familiile/persoanele aflate
în impas, în situaţii deosebite, înfiinţarea, dezvoltarea şi furnizarea serviciilor de consiliere
şi informare, asigurarea serviciilor sociale persoanelor din comunităţi izolate, care se
confruntă cu greutăţi şi obstacole naturale sau administrative din viaţa de zi cu zi,
sprijinirea şi încurajarea îngrijirii socio-medicale la domiciliu, asigurarea venitului minim
garantat şi a măsurilor de protecţie pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de
excluziune socială, dezvoltarea colaborării dintre furnizorii de servicii sociale publici şi
privaţi, precum şi cu alte instituţii, în vederea realizării activităţilor de sprijinire a tinerilor
care părăsesc sistemul de protecţie al copilului, în vederea integrării socio-profesionale a
acestora, construirea unei locaţii pentru tinerii cu handicap sever, care părăsesc sistemul de
protecţie a copilului şi care nu au putut fi reintegraţi în familie sau în societate, furnizarea
de servicii sociale la domiciliu pentru persoanele cu handicap, furnizarea de servicii
specializate pentru persoanele cu autism şi pentru familiile acestora, sprijinirea activităţilor
structurile asociative ale persoanelor cu handicap din judeţul Harghita, care vizează
integrarea/reintegrarea socială şi activităţi de socializare a persoanelor cu handicap,
realizarea unor acţiuni care vizează sensibilizarea opiniei publice, în vederea unei mai bune
integrări a persoanelor cu handicap, se vor efectua demersuri către autorităţile centrale în
vederea creerii unui sistem naţional de finanţare, a serviciilor de îngijire de tip rezidenţial
pentru persoanele vârstnice, identificarea unor soluţii optime privind dezvoltarea unui
sistem, coerent şi funcţional, rezidenţial public şi/sau privat (cămine, locuinţe protejate,
etc.), pentru persoanele vârstnice, înfiinţarea şi funcţionarea unui centru pentru victimele
violenţei domestice, încheierea de parteneriate în vederea furnizării serviciilor în cadrul
centrelor pentru victimele violenţei domestice.
3. Obiective referitoare la sistemul de asistenţă socială: acreditarea tuturor furnizorilor de
servicii sociale, respectiv licenţierea serviciilor sociale din judeţul Harghita, conform
141
noilor prevederi legale în vigoare, vor fi realizate demersuri către autorităţile centrale în
vederea armonizării standardelor de calitate cu standardele de cost, privind serviciile
sociale pentru copii/persoane cu handicap/persoane vârstnice, etc.,
extinderea/diversificarea colaborării/comunicării între furnizorii de servicii sociale din
judeţ (pubic-public, public-privat, privat-privat), organizarea şi realizarea activităţilor
specifice contractării serviciilor sociale acordate de furnizorii publici şi privaţi, realizarea
activităţilor de informare, formare, îndrumare metodologică a personalului care
administrează şi acordă servicii sociale, furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale de
pe raza judeţului Harghita, asigurarea condiţiilor privind dezvoltarea activităţilor de
voluntariat în cadrul serviciilor sociale din judeţ, atragerea de fonduri guvernamentale şi
fonduri externe de finanţare nerambursabilă, prin proiecte, în vederea modernizării,
dezvoltării, înfiinţării de servicii sociale în judeţ.
În scopul asigurării dezvoltării inteligente, sustenabile şi incluzive, este de o importanţă
semnificativa ca strategia să fie implementată cu eficacitate. De asemenea, este indispensabil ca
fiecare membru, participant să contribuie activ la procedura implementării măsurilor şi
programelor.
Implementarea cu succes a prezentei strategii necesită implicarea activă a fiecărui segment al
societăţii din municipiul Odorheiu Secuiesc. Realizarea obiectivelor generale şi cele tematice nu
reprezintă în exclusivitate responsabilitatea autorităţilor locale, ci depinde de mulţi factori interni
şi externi. Putem spune că realizarea obiectivelor cade în sarcina tuturor oamenilor, persoanelor şi
entităţilor care se simt responsabili pentru dezvoltarea municipiului şi regiunii Odorheiu Secuiesc,
cum ar fi antreprenorii, organizaţiile civile, instituţiile culturale şi educaţionale, persoanele private.
5.2 Odorheiu Secuiesc în anul 2030. Obiectiv general.
Municipiul Odorheiu Secuiesc, cel mai reprezentativ oraş secuiesc, până în anul 2030 trebuie să
îndeplinească un rol determinant, neechivoc în viaţa culturală, economică şi socială a Ţinutului
Secuiesc, dar şi a Transilvaniei. Această participare şi apariţie pe plan regional presupune chiar şi
manipularea şi soluţionarea problemelor infrastructurale de totdeauna (bineînţeles, problemele
142
infrastructurale al anului 2030 sunt greu de definit din perspectiva anului 2015). În mod inechivoc,
Municipiul Odorheiu Secuiesc are toate capacităţile şi calităţile să devină forţa motrică a regiunii
din punctul de vedere al dezvoltărilor până în anul 2030, un adevărat centru microregional, având
un loc şi rol evident în întreaga Transilvania, dar chiar şi în Bazinul Carpatic. Însă, acest obiectiv
se va realiza cu premisa soluţionării şi rezolvării tuturor problemelor de bază, infrastructurale,
sociale şi economice în următorii ani.
Municipiul Odorheiu Secuiesc în anul 2030 va fi un centru microregional recunoscut cu viaţă
economică dezvoltată, cu infrastructură de trafic modernă, cu gestionarea eficientă a energiei, cu
servicii sociale şi publice de înaltă calitate, cu mediu urban natural, plăcut şi atrăgător, cu identitate
locală puternică.
În 10-15 ani, Odorheiu Secuiesc va fi un loc atractiv nu numai mulţumită tradiţiilor şi obiceiurilor
populare locale, specifice secuieşti, ci va constitui o comunitate atractivă dinamică, competitivă.
5.3 Obiective pe termen lung (2030)
În vederea realizării obiectivelor generale prevăzute pe anul 2030, am identificat următoarele
obiective pe termen lung în planul dezvoltării municipiului Odorheiu Secuiesc:
1 . Păstrarea, ocrotirea, restaurarea patrimoniului construit, valorificarea corespunzătoare în
scopuri culturale şi turistice.
2. Valorificarea eficientă a valorilor naturale şi de mediu ale regiunii şi ale municipiului
Odorheiu Secuiesc. Dezvoltarea turismului terapeutic la Băile Szejke şi în alte localităţi ale
regiunii.
3. Încurajarea măsurilor de dezvoltare antreprenorială şi de atragere a investiţiilor.
Încurajarea activităţii de cercetare şi inovare. Crearea locurilor de muncă. Reducerea
continuă a ratei de şomaj.
4. Asigurarea eficientizării energetice prin utilizarea energiei verzi: de către utilităţi publice,
infrastructura de transport şi consumatori economici. Valorificarea eficientă a deşeurilor.
143
5. Dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii de trafic la nivel regional şi orăşenesc.
6. Dezvoltarea permanentă a infrastructurii educaţionale. Adaptarea formării profesionale la
nevoile pieţei de muncă. Educaţie de înaltă calitatepentru adulţi. Analiza oportunităţii
dezvoltării învăţământului superior în muncipiu.
7. Dezvoltarea conştientă şi permanentă a serviciilor culturale. Ocrotirea, păstrarea şi
conştientizarea necesităţii valorilor tradiţionale.
8. Dezvoltarea continuă a infrastructurii sanitare şi a serviciilor sanitare.
9. Reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile prin furnizarea de
servicii sociale, medicale, socio-profesionale sau de formare socio-profesionale adecvate
nevoilor specifice în vederea integrării socio-profesionale.
10. Creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială prin introducerea de noi instrumente,
proceduri, prin dezvoltare infrastructurală şi prin îmbunătăţirea nivelului de competenţe al
profesioniştilor din sistem.
11. . Reducerea numărului de comunităţi marginalizate aflate în risc de sărăcie şi excluziune
socială, prin implementarea de măsuri integrate.
12. Îmbunătăţirea eficienţei administraţiei publice, ameliorarea gradului de participare a
locuitorilor la viaţa publică a comunităţii.
Infrastructură 2030
În urma analizei celor mai semnificative probleme legate de infrastructură, s-au formulat
următoarele obiectivele generale de dezvoltare a municipiului Odorheiu Secuiesc în perspectiva
anului 2030:
- Asigurarea de servicii de utilităţi publice complete
o Asigurarea funcţionării serviciilor de utilităţi publice independent de situaţia
naţională sau regională
o Securitatea energetică a consumatorilor casnici (prin utilizarea majoritară a energiei
din surse regenerabile, verzi)
144
o Securitatea energetică a marilor consumatori şi industriali (prin utilizarea
majoritară a energiei din surse regenerabile, verzi)
o Eficientizarea administraţiei publice, raţionalizarea administraţiei publice locale,
implementarea administraţiei ideale pentru client
- Modernizarea completă a infrastructurii rutiere:
o Îmbunătăţirea transportului rutier prin facilitarea mijloacelor de transport „verzi”
(prin utilizarea maşinilor, autobuzelor electrice, chiar şi prin instalarea şi
funcţionarea mijloacelor de transport cu rută fixă)
o Utilizarea municipală sau regională a căii ferate (sau a altui mijloc de transport cu
rută fixă) (bineînţeles, tot prin modalităţi de economisire a energiei)
o Racordarea municipiului Odorheiu Secuiesc la punctele de întâlnire de transport
regional (de cale ferată, rutieră şi acces la aeroporturi regionale)
- Asigurarea infrastructurii sociale – în sferă cât mai largă
- Menţinerea durabilă a ratei şomajului la nivel local şi regional sub 5%
- Asigurarea siguranţei publice locale şi regionale în vederea soluţionării problemelor
actuale, monitorizate prin intermediul presei
În afară de cele prezentate, un aspect important este asigurarea credibilităţii persoanelor vieţii
publice, politice. Este de o importanţă deosebită ca politicienii, reprezentanţii vieţii publice se
aibă o rată de acceptare cât mai mare, scopul ideal – însă nu nerealizabil – este acela de a fi
respectaţi de către întreaga comunitate locală.
În cazul îndeplinirii obiectivelor infrastructurale-sociale-economice, se va realiza o siguranţă şi
credibilitate politică, municipiul Odorheiu Secuiesc va deveni în termen de 15 ani un hub regional
care constituie un centru semnificativ economic, cultural, social populaţiei regiunii de peste
100.000 de locuitori. Prin urmare, se evidenţiază clar obiectivul definit potrivit căruia instituţiile
culturale, educaţionale, asociaţiile şi echipele sportive vor reprezenta întregul Scaun Odorhei (şi
nu numai localitatea Odorheiu Secuiesc) îndeplinind un rol regional. Operatorii economici trebuie
să îndeplinească cerinţele unei pieţe de 100.000 de locuitori, însă au de asemenea la dispoziţie
piaţa muncii tot în aceeaşi măsură. Totodată, municipiul Odorheiu Secuiesc trebuie să fie centrul
regional din punctul de vedere al serviciilor sanitare şi al asistenţei sociale, respectiv îndeplineşte
145
un rol coordonator furnizând soluţii integrate exemplare în întreaga regiune în privinţa integrării
grupurilor de persoane defavorizate (în primul rând în integrarea comunităţilor romilor).
Educaţie 2030
• Din punctul de vedere al educaţiei are o semnificaţie deosebită ca municipiul Odorheiu
Secuiesc să-şi menţină poziţia de centru educaţional microregional şi rolul de coordonator
la nivelul programelor educaţionale, în primul rând prin calitatea educaţiei la nivel liceal şi
profesional, prin dezvoltarea infrastructurii educaţionale.
• Din perspectiva educaţiei superioare, formării profesionale şi educaţiei adulţilor,
municipiul Odorheiu Secuiesc are un dublu rol:
o Îndeplinirea necesităţilor locale/ A face faţă nevoilor în domeniul/ pe planul
educaţiei profesionale la nivel mediu, în strânsă colaborare cu reprezentanţii
operatorilor economici locali.
Este esenţial să se creeze condiţiile educaţiei profesionale atât la nivelul
învăţământului liceal, dar şi la nivelul educaţiei adulţilor. De asemenea, în
ambele cazuri este indicată evaluarea situaţiei, analiza nevoilor economice
şi obiective tematice strategice la fiecare doi ani.
Educaţia la nivel superior are roluri multiple: este indicată formarea
conducătorilor/liderilor la nivel mediu regional în anumite domenii
speciale, iar pe de altă parte este necesară asigurarea accesului la învăţământ
superior (în anumite domenii) a acelor persoane care – datorită anumitor
cauze – nu pot (eventual nu vor) să părăsească zona √ în marele centre
universitare. Aici trebuie menţionat, că opţiunile şi ofertele unităţilor de
învăţământ superior au o semnificaţie deosebită, în sensul să se valorifice
efectele sinergiei, iar în niciun caz accentuarea competitivităţii şi crearea
unor situaţii de concurenţă inutilă.
o Totodată, este oportună crearea şi menţinerea unei colaborări active cu centrele
educaţionale superioare regionale transilvănene (Cluj-Napoca, Târgu-Mureş,
Braşov). Aceste centre vor asigura municipiului Odorheiu Secuiesc specialiştii cu
studii superioare, iar studenţii – originari din regiunea Scaunului Odorhei – îşi vor
găsi loc de muncă în zonă în urma finalizării studiilor. Este evident că nu este
146
oportună crearea unei situaţii de concurenţă cu centrele universitare din Cluj-
Napoca, Târgu Mureş sau cu alte centre universitare, ci mai degrabă este indicată
colaborarea în scopul obţinerii unor rezultate remarcabile în domeniul educaţiei
superioare.
În domeniul educaţiei, unul dintre aspectele cele mai semnificative este obţinerea unei stări de
echilibru: Pe când învăţământul la nivel gimnazial şi liceal trebuie să fie unul calitativ, deosebit,
formarea profesională şi învăţământul superior îndeplinesc cerinţele actuale ale pieţei de muncă
locale, respectiv trebuie să-şi organizeze funcţionarea în conformitate şi în armonie cu obiectivele
generale şi tematice ale planului integrat de dezvoltare urbană şi în multe cazuri prin asigurarea
unor efecte de sinergie cu unităţile de învăţământ superior.
Cultură şi sport 2030
Toate instituţiile culturale semnificative ale municipiului Odorheiu Secuiesc trebuie să
îndeplinească nevoile definite pe plan local în domeniul culturii. Cultura nu trebuie percepută ca
un scop în sine şi nici nu poate lua în considerare în mod exclusiv nevoile populaţiei municipiului,
ci fiind centrul unei regiuni cu peste 100.000 de locuitori, instituţiile culturale precum muzeul,
teatrul, dar şi pub-urile care găzduiesc evenimente culturale, vor determina viaţa culturală a
regiunii Scaunului Odorhei. Odată cu eliminarea obstacolelor pe plan infrastructural, mai multe
piese de teatru vor fi prezentate în localităţile regiunii, iar pe de altă parte populaţia localităţilor
înconjurătoare va avea acces la programele oferite de instituţiile culturale ale municipiului. Scopul
este ca cel puţin 20% din populaţia Scaunului Odorhei să participe la programele culturale
organizate în municipiu, iar pe de altă parte 10% din populaţia oraşului să achiziţioneze abonament
la spectacolele teatrului local. Caracterul bidirecţional al accesului la serviciile culturale şi al
nevoii de cultură poate fi un element decisiv al planului integrat de dezvoltare pe termen mediu:
periferiile trebuie să aibă acces la programele culturale oferite de municipiu – de centrul regiunii
–, iar, de asemenea, reprezentanţii vieţii culturale din centrul regiunii trebuie să ia în considerare
nevoile populaţiei regiunii în cursul elaborării programelor culturale.
Viaţa sportivă a municipiului reprezintă un alt aspect important lângă cultură, care vizează nu
numai populaţia oraşului ci şi a micro regiunii.Constituie o prioritate sportul de performanţă, care
la nivelul municipiului a adus rezultate semnificative mai ales în handbal şi futsal.În afară de
147
rezultatele semnificative obţinute de echipele de handbal, futsal şi altele, un alt aspect important
al vieţii sportive este educaţia generaţiei junior. Pe lângă extensia locală a Academiei Puskás, sunt
indispensabile şi alte investiţii infrastructurale în scopul calificării echipelor municipiului
Odorheiu Secuiesc la nivel european în diferite ramuri sportive. Rezultatele remarcabile obţinute
în anul 2015 (echipa Handbal Club Odorheiu Secuiesc a cucerit Cupa Challenge la handbal
masculin, rezultatele echipei de handbal feminin, echipa Futsal Klub Odorheiu Secuiesc a fost
învingătorul în repetate rânduri al campionatului de futsal naţional) dovedesc capacităţile şi
performanţa echipelor locale care se califică nu numai la nivel naţional, dar şi la nivel european
corespunzând standardelor europene. Deşi este grea definirea unor obiective pe acest plan, nu este
departe de realitate să presupunem calificarea a 2-3 echipe locale la competiţii naţionale sau
internaţionale până în anul 2030. Referitor la viaţa sportivă a tineretului, se pot defini obiective şi
mai categorice. Totodată, în scopul definirii reputaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc, este
oportună calificarea echipelor la competiţii şi concursuri sportive naţionale şi internaţionale, prin
cucerirea a cel puţin 1-2 titluri sau calificări semnificatice. Astfel Odorheiu Secuiesc va figura pe
harta sportivă europeană.
Pe lângă investiţiile şi obiectivele definite în domeniul sportului de performanţă, este
indispensabilă menţionarea unui alt obiectiv definit – tot atât de important ca şi sportul de
performanţă: în anul 2030 cel puţin 70% din populaţia municipiului va practica o anumită formă
de mişcare, o anumită ramură de sport cu frecvenţă săptămânală, iar acest procent va atinge 50%
în privinţa populaţiei regiunii. În această formă, municipiul Odorheiu Secuiec – respectiv regiunea
Scaunul Odorhei – va merita calificativele de „sănătos” şi conştient.
Sănătate, asistenţă socială, integrarea grupurilor de persoane defavorizate (în special
populaţia romă)
Din punct de vedere social şi sanitar Odorheiu Secuiesc ocupă şi în prezent un loc de frunte între
oraşele din Secuime. Simultan cu ridicarea nivelului infrastructural al asistenţei medicale trebuie
să se ridice obligatoriu şi nivelul calităţii serviciilor. În acest sens pot fi planificate dezvoltări în
două direcţii:
- Nivelul serviciilor instituţiilor publice necesită o îmbunătăţire semnificativă: acest lucru
este posibil numai prin programe de infrastructură, de învăţământ şi de conştientizare. Un
148
sistem social şi sanitar de nivel înalt şi care respectă omul, nu cunoaşte noţiunea
incontrolabilă de „mică atenţie” (şpagă) şi diferitele forme de discriminare. Toate acestea
pot fi realizate numai printr-un program serios de conştientizare. În acelaşi timp, cheia
asigurării unui nivel înalt al instituţiilor publice este atragerea specialiştilor calificaţi prin
programe credibile (de exemplu poate fi menţionat programul din Covasna pentru
rechemarea medicilor emigraţi în străinătate).
- O importanţă deosebită o are efectuarea de investiţii private în centrele de sănătate şi
sociale, deoarece într-o regiune cu potenţial economic ridicat aceasta are un viitor pe piaţă.
Această concluzie este sugerată de faptul că deja în 2015 sunt planificate numeroase
investiţii de tipul clinicilor şi cabinetelor medicale particulare, în acelaşi timp, în rândurile
investitorilor privaţi şi ale organizaţiilor civile şi dezvoltarea centrelor sociale se află
neîntrerupt pe ordinea de zi.
Integrarea rromilor reprezintă nu doar o rezolvare de problemă, dar are şi o importanţă strategică
naţională în Secuime. Din acest punct de vederea antrenarea rromilor în învăţământ şi integrarea
lor pe scară largă înseamnă nu numai rezolvarea unei probleme sociale dar mult mai mult: are o
importanţă specială şi în privinţa ordinii publice la fel ca şi în privinţa unui program general de
integrare în Ţinutul Secuiesc. Elaborarea unei strategii de integrare a rromilor în următorii 2–3 ani
este o sarcină prioritară şi pe baza acesteia în perioada de 2017–2019 (prin accesarea fondurilor
europene) poate fi demarată realizarea strategiei rrome în întregul Ţinut Secuiesc.
În 2015 se poate afirma deja că, într-o comparaţie regională, Odorheiu Secuiesc este o localitate
cu un index de fiabilitate ridicat din punctul de vedere al asistenţei medicale şi sociale. Obiectivul
este ca în 2030 un bolnav trebuie să părăsească oraşul numai într-o situaţie temeinic motivată;
indicele de încredere poate atinge un grad cât mai ridicat numai prin ridicarea nivelului serviciilor
medicale.
Economie 2030
Pentru factorii economici şi dezvoltarea economiei din oraş trebuie formulate obiectivele cele mai
clare:
- Asigurarea specialiştilor calificaţi, a forţei de muncă corespunzătoare în concordanţă cu
strategia de învăţământ din Odorheiu Secuiesc.
149
- Consolidarea sectorului IMM-urilor: în UE IMM-urile reprezintă forţa motrică a
dezvoltării economice, acest lucru nici la Odorheiu Secuiesc nu mai este o simplă frază.
- Trebuie să apară cel puţin 5–6 întreprinderi mari cu capital autohton, trebuie să se
întărească investitorii şi capitaliştii interni.
- Modelarea capacităţii de proiectare conştientă a actorilor economici (în primul rând IMM-
urile): fiecare din ei să dispună de planuri şi strategii de afaceri cel puţin anuale. Toate
acestea pot fi realizate numai prin conducerea oraşului, în colaborare cu instituţiile de
învăţământ care să poată asigura programe continue de învăţământ şi formare profesională.
- Întărirea spiritului de angajare publică al întreprinderilor autohtone şi multinaţionale,
conştientizarea lor în acest sens: entitaţile economice locale (împreună cu autorităţile de
conducere) să fie capabile de a finanţa evenimentele culturale, sportive, civile şi de
învăţământ ale oraşului.
- Până în 2030 să apară cel puţin 2–3 investiţii de anvergură (depăşind 20 M EUR şi
asigurând loc de muncă pentru cel puţin 1000 de persoane), simultan cu continuarea
investiţiilor actuale.
- În spiritul proiectului Horizon 2020 cercetarea-dezvoltarea trebuie să dobândească un rol
tot mai accentuat în domeniile puternice ale industriei uşoare. În acelaşi timp un obiectiv
real în zona Odorhei poate fi şi apariţia investiţiilor inovative în domeniul agriculturii, cu
o puternică piaţă de destinaţie în Odorheiu Secuiesc.
Consolidarea spiritului întreprinzător şi a culturii antreprenoriale este garanţia că până în anul 2030
zona Odorhei poate deveni o microregiune viabilă care asigură un nivel de trai în proporţie de cel
puţin 75–80% în comparaţie cu nivelul general din UE.
Încredere, conştiinţă
Pentru factorii modelatori ai opiniei publice, conducerea politică şi elita economico-culturală în
funcţie trebuie să fie un obiectiv foarte clar ca populaţia din zona Odorhei să consume cu precădere
produse locale, în alegerea şcolii, posibilităţilor de agrement să fie ghidată de sistemul local de
valori (culturale, religioase), iar toate acestea să se afle la baza obişnuinţelor consumatorice. Luând
drept exemplu modelul elveţian, pentru omul din zona Odorhei, trebuie să fie un criteriu de bază:
dacă are de căutat orice produs sau serviciu, să-l caute în primul rând în localitatea sa, iar dacă
150
nu-l găseşte, atunci în zona Odorhei, în Secuime şi apoi în Ardeal. Dacă nu-l găseşte nici în
Ardeal, nici în Bazinul Carpatic, merită să stea pe gânduri: oare are nevoie de acesta cu
adevărat…? În 2030 acest fapt poate reprezenta baza obişnuinţelor de consumator al omului din
zona Odorhei, bineînţeles lăsând uşi deschise pentru orice idee progresivă din lume.
Cea mai importantă condiţie de dezvoltare a regiunii Odorhei, este legată de indicatorii
demografici. Oprirea scăderii populaţiei, creşterea natalităţii şi diminuarea emigrării tinerilor sunt
scopuri primordiale, realizabile doar prin eforturile conducerilor administraţiilor locale şi ale
agenţilor economici din zonă. Programele de creare de locuri de muncă şi măsurile de sprijin pentru
familiile tinere au o importanţă deosebită în convingerea tinerilor de a rămâne acasă.
Peste 10–15 ani Odorheiu Secuiesc şi zona Odorhei trebuie să fie o microregiune (respectiv centru
de microregiune) atractive, nu doar pentru tradiţiile lor, şi exotice, dar un nod comunitar dinamic,
competitiv, conservându-şi valorile şi în plină dezvoltare în acelaşi timp.
5.4 Strategia de dezvoltare a municipiului Odorheiu Secuiesc (2020) Obiectivul strategiei unitare de dezvoltare a oraşului este elaborarea unei optici cuprinzătoare care
pe de o parte se reflectă într-o viziune unitară direcţiile de dezvoltare ale diferitelor domenii,
intervenţiile în zonele cheie, pe de altă parte întăreşte responsabilitatea reprezentanţilor urbani,
contribuie la stabilirea unor relaţii de parteneriat, respectiv antrenează grupurile ţintă în procesele
de proiectare şi implementare.
Unul din capitolele cel mai importante din strategia de dezvoltare sustenabilă a oraşului Odorheiu
Secuiesc este tocmai această secţiune care formulează şi însumează obiectivele strategice.
Plecând de la analiza SWOT şi cele mai importante probleme identificate care rezumă concluziile
secţiunii de diagnostică, în urma discuţiilor cu echipele de lucru, s-a stabilit că Odorheiu Secuiesc
are nevoie de un document care pune pe prim plan dezvoltarea sustenabilă. Acesta transformă
posibilităţile de dezvoltare formulate în analiza SWOT în obiective de dezvoltare în aşa fel încât
se bazează pe punctele tari în vederea eliminării punctelor slabe şi a pericolelor eventuale.
Prezentul document este un document strategic cu optică de dezvoltare care se bazează ca punct
de plecare pe de o parte pe diagnosticul enunţat în prima parte a documentului şi pe datele rezumate
151
ale acesteia: analiza SWOT, arborele-probleme, arborele-obiective, iar pe de altă parte pe
rezultatele obţinute în perioada 2008–2015.
Într-o retrospectivă scurtă, fără pretenţia de a fi exhaustivi, rezumăm bilanţul obiectivelor
formulate în documentul strategic al perioadei precedente şi al rezultatelor obţinute, iar în
continuare conturăm directivele perioadei 2015–2020.
Obiectivul general al Planului de dezvoltare urbană al municipiului Odorheiu Secuiesc pentru
perioada 2008-2015 era înfiinţarea unui orăşel atractiv, cu o atmosferă plăcută, integrat,
armonizat cu mediul său, care astfel va fi considerat, pe bună dreptate, polul de dezvoltare şi
centrul regiunii, unde:
- Economia modernă va asigura regenerarea permanentă a municipiului şi a microregiunii,
respectiv competitivitatea sustenabilă ale acestora pe termen lung,
- serviciile complexe oferite populaţiei locale şi din raza de acţiune a oraşului, vor asigura
un nivel de trai ridicat,
- iar prin exploatarea durabilă a potenţialului mediului natural şi construit va transmite valori
culturale şi colective esenţiale atât localnicilor cât şi vizitatorilor.
Printre obiectivele specifice ale strategiei se prevăd următoarele:
1. Economie competitivă, adică municipiul Odorheiu Secuiesc să atragă mai mulţi investitori, să
fie mai atractiv pentru înteprinzători şi forţele de muncă, dar şi mai plăcut pentru vizitatori,
decât alte localităţi din judeţ sau din regiune. Consolidarea coeziunii sociale, adică să fie
preferabilă efectuarea studiilor şi studiilor suplimentare în Odorheiu Secuiesc faţă de alte oraşe
mici din regiune, să fie mai important a fi „odorheian” şi de a aparţine comunităţii.
2. Oraş provincial locuibil, agreabil, adică să fie mai agreabil şi sănătos traiul, dezvoltarea
culturii şi divertismentul în Odorheiu Secuiesc, să fie mai atractivă ideea mutării în oraş.
3. Oraşul integrat în mediul înconjurător, adică mediul înconjurător să fie mai important
locuitorilor oraşului Odorheiu Secuiesc decăt celorlalte oraşe mici din judeţ şi din regiune, iar
să se înceapă o colaborare cu celelalte oraşe.
152
Luând în considerare obiectivele principale definite, s-au stabilit priorităţile de dezvoltare printre
care multe s-au şi realizat datorită implicării active şi colaborării tuturor segmentelor societăţii,
astfel:
- Realizarea şi reglementarea sistemului de parcare;
- Transportul în comun;
- Dezvoltarea spaţiilor verzi, de exemplu, parcul municipiului;
- Reabilitarea unor terenuri de joacă;
- Reabilitarea infrastructurii educaţionale;
- Dezvoltarea centrelor şi locurilor destinate activităţilor de recreere şi de timp liber, în
primul rând prin capital privat – de exemplu, skate park, wellness center;
- Creşterea ofertelor evenimentelor sportive şi culturale;
- Extinderea programelor culturale – de exemplu, festivalul Tánc tavasza, Festivalul G.,
programele Filarmonicii din Ţinutul Secuiesc.
Lipsurile cele mai semnificative se prezintă şi se concretizează – în mod neschimbat – pe plan
infrastructural. Acestea includ următoarele:
- Traficul – traficul este în continuare supraaglomerat, congestionarea traficului este un
fenomen zilnic, de asemenea, dificultăţile de parcare îngreunează traficul (deşi unele
probleme legate de parcare sunt deja soluţionate), condiţiile minime ale circulaţiei cu
biciclete nu sunt îndeplinite, iar fluidizarea traficului pietonal nu este asigurată
deocamdată;
- Infrastructura utilităţilor publice – modernizarea reţelei de alimentare cu apă potabilă şi a
reţelei de canalizare, extinderea şi eficientizarea din punct de vedere energetic a reţelei de
iluminat public;
- Patrimoniu construit – renovarea clădirilor istorice şi a monumentelor istorice, amenajarea
străzilor pietonale şi spaţiilor publice;
- Economie – îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale, crearea unui mediu instituţional,
regulatoriu şi administrativ favorabil dezvoltării, elaborarea strategiei de branding a
municipiului, dezvoltarea infrastructurii şi diversificarea ofertelor turistice;
- Educaţie – renovarea instituţiilor educaţionale cu renume;
153
- Sănătate – îmbunătăţirea condiţiilor serviciilor medicale de urgenţă (de exemplu,
construirea unei piste de aterizare elicopter smurd) şi de ambulatoriu;
- Cultură – soluţionarea problemelor imobiliare ale muzeului, etc.
Cu toate acestea, ne mai confruntăm şi cu alte probleme independente de lipsa unor dezvoltări
infrastructurale. Printre acestea, fără să se vrea exhaustivă, le menţionăm pe următoarele: sfera
antreprenorială a municipiului Odorheiu Secuiesc se confruntă cu probleme serioase legate de
resurse umane, lipsa forţei de muncă specializate; în ultimele perioade dinamica municipiului şi-a
pierdut mult din elanul de altădată, nu se mai evidenţiază existenţa şi funcţionarea unui mediu
economic mai favorabil în comparaţie cu alte zone ale Ţinutului Secuiesc; s-a ivit problema lipsei
comunicării şi transferului de informaţii între organele administraţiei locale şi entităţile culturale
ale municipiului (şi a microregiunii); nu se mai poate vorbi de un spirit dinamic antreprenorial;
etc.
De reţinut că evaluarea de situaţie formulată în prima parte a documentului cuprinde univoc şi
perioada sus menţionată, cu rezultatele şi cerinţele sale în egală măsură.
După scurtul rezumat de mai sus revenim la procesul metodologic de elaborare a prezentului
document de proiectare.
În elaborarea strategiei primul pas l-a constituit modelarea arborelui-probleme care însumează
problemele cardinale identificate în cursul procesului de diagnostizare, acoperind totalitatea
domeniilor de interes local, în vederea unei viziuni integrate (vezi capitolul 4.1.).
Plecând de la constatările arborelui-probleme am avansat în direcţia proiectării prin elaborarea
arborelui-obiective care se bazează pe transformarea factorilor negativi în factori pozitivi, pe
transformarea stărilor problematice nedorite în stări-ţintă care pot fi atinse prin măsurile cuprinse
în prezentul document şi intrinsec prin proiecte de dezvoltare concrete.
După alegerea tipului de strategie am jalonat un obiectiv general, principalele linii directoare ale
dezvoltării oraşului, punctele de vedere prioritare, am stabilit măsurile cuvenite şi proiectele de
dezvoltare urbanistică corespunzătoare, pe baza arborelui-probleme şi a arborelui-obiective.
În privinţa diferitelor sectoare şi a stabilirii obiectivelor pe zonele de dezvoltare determinate ale
oraşului am luat în considerare şi obiectivele strategice formulate în documentele de proiectare de
154
nivel european, naţional, regional şi judeţean, asigurând astfel integrarea obiectivelor de dezvoltare
la nivel de oraş într-un model de dezvoltare coerent.
Pe parcursul elaborării planului de dezvoltare urbană s-a concretizat următorul obiectiv:
În scopul argumentării acestei afirmaţii, considerăm că este indicată prezentarea obiectivelor
generale care s-au concretizat pe parcursul planificărilor pe termen mediu. Obiectivul general
vizează toate cele trei grupuri ţintă (lucuitorii oraşului, investitorii, turiştii) de importanţă
semnificativă din perspectiva dezvoltării municipiului. Scopul nostru este elaborarea unei strategii
integrate de dezvoltare urbană a minicipiului cu prevederile şi obiectivele căruia toate grupurile
ţintă se pot identifica. Astfel, strategia elaborată îşi stabileşte şi prevede următoarele obiective de
îndeplinit până anul 2020:
- Municipiul şi microregiunea se va transforma într-o localitate cu un spaţiu vital cât mai
confortabil, atractiv, cu un nivel de trai ridicat; va trasmite din ce în ce mai multe „mesaje
pozitive” la adresa odorheienilor migraţi din zonă şi, de asemenea, vizitatorilor; se va
consolida o ambianţă favorabilă vieţii cotidiene, copiilor şi familiilor.
- Mediul investiţional se va ameliora – în primul rând – prin simplificarea administraţiei,
formarea locală a forţei de muncă, eficientizarea şi raţionalizarea administraţiei,
dezvoltarea resurselor umane, precum prin emiterea unor mesaje pozitive la adresa
investitorilor.
- Se vor consolida în municipiu industria uşoară tradiţională şi sectorul terţiar; iar în acelaşi
timp se va crea şi ameliora climatul investiţional favorabil societăţilor mari. Totodată se
consolidează şi trece la un nivel de calitate tradiţia păstrată din epoca modernă: sectorul
Până în anul 2020, orașul Odorheiu Secuiesc va deveni un centru microregional
dinamic, care are întotdeauna în vedere tradițiile și obiceiurile sale, va deveni un oraș
atrăgător atât pentru investitori, cât și pentru turiști, precum un oraș cu nivel de trai
ridicat atât al locuitorilor orașului, cât și ai zonei.
155
IMM-urilor se dezvoltă conştient, municipiul Odorheiu Secuiesc rămâne localitatea cu cel
mai remarcabil spirit antreprenorial al regiunii.
- Traficul în centrul municipiului se va caracteriza accentuat prin trafic pietonal şi de
biciclete; vor apărea noi pieţe, spaţii publice care vor fi populate datorită teraselor care
contribuie la consolidarea caracterului urban al municipiului Odorheiu Secuiesc.
- Municipiul ocroteşte şi reabilitează patrimoniul său construit şi natural în scopul exploatării
potenţialului regional.
- Municipiul va deveni un centru cultural microregional; cooperarea între instituţiile
culturale ale municipiului şi cele ale regiunii se va consolida, va deveni mai activ şi cu o
pondere semnificativă.
- Promovarea mentalităţii vizând protecţia şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi
promovarea soluţiilor favorabile pentru economisirea energiei.
- Se vor desfiinţa punctele de întâlnire infrastructurale aglomerate, traficul municipiului se
va simplifica, diferitele puncte ale municipiului vor fi accesibile mai uşor (de exemplu,
Băile Szejke, noile cartiere situate la marginea municipiului); spaţiul va fi mai locuibil ceea
ce asigură condiţii mai favorabile de trai cotidian.
- Sistemul educaţional şi formarea profesională se vor desfăşura în conformitate şi în
concordanţă cu cerinţele pieţei de muncă, formarea profesională ia în considerare
tendinţele şi cerinţele actuale astfel încât absolvenţii să se poate angaja cât mai curând şi
cât mai uşor posibil. Sistemul educaţional şi formarea profesională sunt considerate ca fiind
cele două ramuri cu o existenţă interdependentă.
- Numărul înnoptărilor turiştilor în structurile de primire turistice va creşte cu cel puţin 2-3
zile datorită gamei lărgite de servicii turistice, respectiv serviciilor şi obiectelor turistice
nou înfiinţate în municipiu şi în zonă. În locul turismului de tranzit obişnuit în zonă,
municipiul şi microregiunea va capăta calitatea de destinaţie turistică unde vizitatorii vor
petrece mai multe zile.
- Integrarea zonelor urbane marginalizate (zona Budvar, Văii, Recoltei, Centrului istoric),
prin mecanismul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii, prin care se
vor reduce numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din
comunităţile marginalizate.
156
Concomitent cu planurile de intervenţie prezentate în planul de dezvoltare inainte – dar în strictă
legătură cu ele – este inevitabilă iniţierea unui dialog microregional în scopul consolidării
statutului de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc. Obiectivul final şi cel mai
semnificativ al unui dialog microregional este elaborarea unei strategii de dezvoltare
microregională a Zonei Odorhei. Pe parcursul elaborării acesteia trebuie avute în vedere
caracteristicile, potenţialul şi oportunităţile zonei, planurile de dezvoltare ale localităţilor
învecinate, iniţiativele şi măsurile microregionale deja existente (în primul rând activităţile
Leader).
Pe parcursul elaborării planului de dezvoltare, în cadrul fiecărei etape de lucru s-a formulat cu
fermitate necesitatea unei comunicaţii interne eficace între administraţia locală şi reprezentanţii
diferitelor domenii de activitate, diferitelor sectoare şi segmente ale societăţii. Obiectivul general
menţionat nu se va realiza şi înfiinţa prin execuţia pur şi simplu tehnică a proiectelor prezentate în
portofoliul de proiecte prioritare, ci are semnificaţie implicarea activă şi cu pondere a
reprezentanţilor societăţii locale, sferei economice şi civile chiar începând din faza proiectării şi
planificării. Prin urmare, este recomandată înfiinţarea celor două platforme – una economică şi
una socială – în cadrul cărora reprezentanţii vieţii economice şi strategice se întrunesc o dată la
şase luni sub coordonarea administraţiei locale în vederea schimbărilor de idei privind starea
actuală, realizările parţiale şi implementarea proiectelor prioritare. Aceste platforme vor constitui
un organ de consultanţă informală activităţii consiliului local, respectiv contribuie la luarea unor
decizii referitoare la viaţa cotidiană locală cu participarea activă a Primăriei Odorheiu Secuiesc.
Pe parcursul elaborării strategiei de dezvoltare, vom identifica şi prezenta obiectivele generale şi
cele tematice în baza celor patru domenii semnificative din aspectul dezvoltării mediului urban,
precum infrastructură, economie, societate şi administraţie publică.
5.5 Obiective tematice şi direcţii de dezvoltare 2020
157
Am definit obiectivele tematice în baza aspectelor folosite cu prilejul analizei situaţiei actuale, şi
anume infrastructură, economie, societate şi administraţie publică;
Axa 1: Dezvoltarea infrastructurii:
Obiectiv strategic: Realizarea unui mediu urban plăcut, prin dezvoltarea
infrastructurii de trafic şi de utilităţi publice.
Obiective specifice/tematice:
I.1 Centrul municipiului se va transforma într-un spaţiu public comunitar, care avantajează
traficul pietonal şi cu bicicleta în detrimentul traficului auto şi are în vedere asigurarea condiţiilor
favorabile deplasării copiilor, respectiv persoanelor însoţitoare ale copiilor.
I.2 Fluidizarea traficului . Diminuarea traficului de automobile , reconfigurarea traficului
rutier, astfel încât traficul cu caracter de tranzit să fie exclus din zona centrului istoric. Se vor
implementa soluţii destinate reducerii emisiilor de CO2, bazate pe Planul de mobilitate urbană
durabilă.
I.3 Reabilitarea şi reaşezarea la rangul meritat a Cetăţii Szekely Tamadt, datorită valorii sale
istorice.
I.4 Reducerea emisiilor de CO2 prin creșterea eficienței energetice a clădirilor publice
respectiv a clădirilor rezidențiale, prin izolarea termică a blocurilor construite înaintea anului 1990
în conformitate cu Planul de Acţiune de Energie Durabilă.
I.5 Integrarea Băilor Szejke în viaţa urbană şi turismul municipiului Odorheiu Secuiesc.
I.6 Asigurarea protecţiei mediului urban, minimizarea poluării solului şi a aerului.
I.7 Revitalizarea, reabilitarea şi reamenajarea spaţiilor publice, crearea unor noi funcţii
spaţiilor şi pieţelor publice.
I.8 Asigurarea consumului eficient de energie.
Axa 2: Dezvoltarea economică
Obiectiv strategic: Realizarea unui mediu favorabil antreprenorilor şi investitorilor.
Dezvoltarea continuă a industriei, comerţului, serviciilor turistice.
Obiective specifice/tematice:
158
E.1. Corelarea sistemului educaţional şi de formare profesională cu nevoile schimbătoare de pe
piaţa muncii regionale. Actorii sferei economice şi educaţionale trebuie să consolideze cooperarea
în scopul determinării şi atingerii obiectivelor.
E.2. Încurajarea investiţiilor IMM-urilor locale, precum şi investiţiile externe. Îmbunătăţirea
calităţii serviciilor.
E.3. Dezvoltarea serviciilor şi ofertelor turistice.
E.4. Exploatarea eficientă a potenţialului agricol.
E.5. Promovarea investiţiilor viabile care favorizează reducerea consumului de energie şi
utilizarea mai eficientă a energiei.
E.6. Promovarea proiectelor de economisire a energiei prin utilizarea şi promovarea energiei verzi.
E. 7. Implicarea surselor financiare locale faţă de cele externe constituie o prioritate.
Axa 3: Dezvoltare socială
Obiectiv strategic: Educaţie de calitate care satisface nevoile pieţei de muncă, servicii
culturale de înaltă calitate, servicii moderne de sănătate şi sociale, asigurarea
infrastucturii de sport
Obiective specifice/tematice:
S.1. Fiind un municipiu de centru educaţional, precum şi în calitate de centru microregional, se
va asigura o infrastructură educaţională dotată cu tehnologie de ultima generaţie, de asemenea,
nu se va neglija spiritul octotirii şi păstrării patrimoniului intelectual şi cultural pe parcursul
implementării proiectelor educaţionale şi culturale.
S.2. Trebuie consolidată în continuare viaţa culturală, iar integrarea locuitorilor regiunii în viaţa
culturală municipală este tot atât de importantă.
S.3. Asigurarea dezvoltării sporturilor profesioniste în scopul participării cu succes a sportivilor la
concursuri şi competiţii naţionale şi internaţionale. Totodată trebuie asigurată posibilitatea
practicării sporturilor pentru amatori şi pentru iubitorii sporturilor din municipiu şi din regiune.
S.4. Asigurarea calităţii serviciilor sanitare, infrastructurii şi tehnologiei necesare în scopul întăririi
rolului de centru microregional, îmbunătăţirea calităţii şi accesibilităţii la serviciile de sănătate şi
de asistenţă medicală.
159
S.5. Creşterea angajamentului locuitorilor faţă de patrimoniul construit şi natural al municipiului.
Amenajarea pieţelor într-un aspect familiar.
S.6. Popularizarea importanţei utilizării eficientă a energiei şi utilizarea în mod conştient a
diferitelor surse de energie regenerabilă.
S.7. Reducerea numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin
implementarea de măsuri integrate, cu accent pe comunităţile marginalizate.
S.8 Creşterea numărului de persoane apartinând grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia de
vulnerabilitate.
S9. Dezvoltarea economiei sociale şi promovarea antreprenoriatului social.
S10. Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la servicii sociale.
S11.Asigurarea tranziţiei de la sistemul de îngrijire de tip instituţionalizat către servicii oferite la
nivelul comunităţii.
Axa 4: Dezvoltarea administraţiei publice
Obiectiv strategic: Administraţie publică eficientă. Asigurarea administraţiei publice
on-line.
Obiective specifice/tematice:
A.1. Administraţia locală va asigura cadrul necesar comunicaţiei active desfăşurate între diferiţii
actori economici, sociali şi culturali ai municipiului. Administraţia locală îi este partener în
procedura de soluţionare a problemelor vizând aceste segmente.
A.2. Administraţia să fie adecvată clienţilor, să îndeplinească condiţiile implementării sistemului
e-guvernare, respectiv să fie promovat ghişeul unic.
A.3. Administraţia să fie mai rapidă, eficientă şi raţională.
A.4. Adminsitraţia locală trebuie să creeze posibilitatea exploatării resurselor de finanţare agricole,
să oferă proiecte-model celor interesaţi, să favorizeze şi încurejeze utilizarea eficientă resurselor
financiare.
160
A. 5. Investiţiile privind mediul natural vor fi implementate în exclusivitate în urma consultării
publicului larg prin efectuarea sondajului de opinie publică, de asemenea, este inevitabilă
implicarea locuitorilor municipiului în procesul de luare a deciziilor importante care ating aspectul
urban sau natural al municipiului.
A. 6. Asigurarea consumului eficient de energie şi consţientizarea locuitorilor cu privire la
importanţa consumului economic al energiei şi folosirii energiei regenerabile.
5.6 Sinteza de probleme, obiective, măsuri.
Probleme Obiective Măsuri/Proiecte
INFRASTRUCTURĂ
În 2020 municipiul Odorheiu Secuiesc va dispune de o ambianţă plăcută, de o infrastructură durabilă şi de trafic fluidizat
Spaţiu vital inconfortabil
Spaţiu vital confortabil, atractiv
• Aspect neuniform al centrului
municipiului
• Starea degradată a spaţiilor publice
atât în centru, cât şi în cartierele
periferice.
• Monumente istorice în stare
degradate
I.1. Centrul municipiului se va transforma într-
un spaţiu public comunitar, care avantajează
traficul pietonal şi cu biciclete în detrimentul
traficului auto, şi are în vedere asigurarea
condiţiilor favorabile deplasării copiilor,
respectiv persoanelor însoţitoare ale copiilor.
I.3. Reabilitarea şi reaşezarea la rangul meritat
al Cetăţii Székely Támadt, datorită valorii sale
istorice în cadrul municipiului.
- Regenerarea şi revitalizarea urbană
a Centrului istoric
- Reamenajarea şi reconectarea piaţa
public din zona străzii II. Rákóczi
Ferenc la centrul istoric al oraşului
-Reamenajarea spaţiului public şi
amplasarea statuii “LA CHAR” al
sculptorului Román Viktor
-Consolidarea-restaurarea la
obiectivul ruinele Cetăţii Székely
Támadt
162
• Neexploatarea corespunzătoare a
Băilor Szejke în scopuri recreative,
turistice şi medico-turistice
I.4. Integrarea Băilor Szejke în viaţa urbană şi
turismul municipiului Odorheiu Secuiesc.
I.5. Asigurarea protecţiei mediului urban,
minimizarea poluării apelor, solului şi a
aerului.
I. 6. Revitalizarea, reabilitarea şi reamenajarea
spaţiilor publice, crearea unor noi funcţii
spaţiilor şi pieţelor publice.
I.7 Asigurarea consumului eficient de
energie.
-Conectarea Băilor Szejke la reţeaua
de apă potabilă şi canalizare
-Reabilitarea şi dezvoltarea integrată
a Băilor Szejke
• Traficul intens, lipsa locurilor de
parcare
• Grad ridicat de emisii de CO2
• Lipsa promenadelor, aleelor pentru
pietoni
• Insuficienţa reţelei pistelor de
biciclete
• Traficul tranzit şi de mărfuri trece
prin oraş
I.1. Centrul municipiului se va transforma într-
un spaţiu public comunitar, care avantajează
traficul pietonal şi cu biciclete în detrimentul
traficului auto, şi are în vedere asigurarea
condiţiilor favorabile deplasării copiilor,
respectiv persoanelor însoţitoare ale copiilor.
I.2. Fluidizarea traficului.Diminuarea traficului
de automobile, reconfigurarea traficului rutier,
astfel încât traficul cu caracter de tranzit să fie
- Elaborarea Planului de Mobilitate
Urbană Durabilă al Municipiului
Odorheiu Secuiesc pentru perioada
2015-2020, pe baza căruia va fi
reconfigurată traficul oraşului
- Construirea variantei de ocolire cu
statut de stradă urbană nord-vest a
municipiului Odorheiu Secuiesc
163
• Ineficacitatea transportului public
urban
exclus din zona centrului istoric. Se vor
implementa soluţii destinate reducerii emisiilor
de CO2, bazate pe Planul de mobilitate urbană
durabilă.
I.5. Asigurarea protecţiei mediului urban,
minimizarea poluării apelor, solului şi a
aerului.
- Amenajarea intersecţiei str.
Beclean, str. Lemnarilor în
municipiul Odorheiu Secuiesc
- Rezvolvarea problemei parcărilor
în conformitate cu prevederile
Planului de Mobilitate Urbană
- Construirea pistelor pentru biciclete
pe întregul teritoriu al municipiului
- Amenajarea pistelor pentru
biciclete de-a lungul Târnavei între
localitatea Feliceni şi Barajul Zetea
- Construirea unei rețele de piste de
biciclete la nivelul microregiunii care
asigură conectivitatea municipiului
cu localitățile limitrofe
- Deschidere noilor drumuri și poduri
pentru asigurarea unei circulații
îmbunătățite.
- Izolarea termică a blocurilor
164
• Instalaţii de utilităţi publice
• învechite
• Nivelul scăzut de eficienţă
energetică
• Nivel scăzut de utilizare a energiei
regenerabile
• Lipsuri în gestionarea deşeurilor
I.7. Asigurarea consumului eficient de energie. - Elaborarea Planului de Acţiune de
Energie Durabilă 2015-2020 pentru
Municipiul Odorheiu Secuiesc
-Construirea infrastructurii de bază
în cartierele aflate la periferia
oraşului
-Schimbarea conductelor de
aducţiune de apă brută în Municipiul
Odorheiu Secuiesc
-Modernizarea şi dezvoltarea reţelei
de canalizare pluvial la zona
Sâmbăteşti
- Construirea reţelei de canalizare
pluvială în strada Éltetőkút şi
conectarea în râul Târnava Mare
- Reabilitarea termică a blocurilor de
locuinţe din municipiul Odorheiu
Secuiesc
-Extinderea a reţelei de iluminat
public în străzile noi, respectiv
165
asigurarea iluminatului decorativ a
clădirilor semnificative
-Completarea sistemului clasic de
încălzire cu sistem care utilizează
energia solară la centrala termică din
cartierul Beclean II
Oraşele nu sunt doar motoare economice pentru dezvoltarea regională, ci în aceeaşi măsură ele furnizează servicii de bază pentru
populaţie în scopul asigurării unei calităţi adecvate a vieţii, inclusiv în ceea ce priveşte calitatea mediului. Oraşele din România se
confruntă cu o serie de aspect de mediu, cum ar fi calitatea aerului, eficienţă energetică etc.
Oraşele se caracterizează printr-o calitate precară a fondului de locuit: vechimea clădirilor, ceea ce implică necesitatea unor lucrări de
consolidare, eficienţă energetică scăzută, cu consumuri energetice nesustenabile. Totodată, iluminatul public este insuficient dezvoltat
şi nesustenabil în privinţa consumului energetic.
De asemenea, reducerea emisiilor GES provenite din transportul rutier reprezintă o provocare majoră pentru toate arealele urbane din
România, confruntate cu o creştere a numărului de autovehicule, în special autoturisme private, şi cu o scădere semnificativă a
pasagerilor transportaţi în sistemul de transport public urban.
Performanţa energetică a clădirilor este foarte scăzută astfel încât nivelurile de energie consumată în clădiri plasează sectorul printre
cele mai mari sectoare consumatoare de energie. Conform Strategiei pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri
rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional, consumul de energie în sectorul clădirilor reprezintă
45% din consumul total de energie.
Se estimează că consumul de energie în clădiri se prezintă astfel, 16% reprezintă consumul de energie în clădiri nerezidenţiale, 84%
reprezintă consumul de energie în clădiri rezidenţiale.
166
România are un patrimoniu important de cădiri construite preponderent în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică.
Principalul rezultat preconizat ca urmare a promovării investiţiilor cu scopul de a îmbunătăţii eficienţa energetică în clpădirile
rezidenţiale, clădirile publice şi sistemele de iluminat public îl constituie reducerea consumului de energie în infrastructurile publice,
respectiv sectorul locuinţelor.
O problemă majoră pe nivel de ţară constituie consumurile energetice nesustenabile şi potenţialul de economisire ridicat în
infrastructurile publice, precum şi la nivelul clădirilor rezidenţiale.
Datele existente confirmă faptul că o mare parte din poluarea de la nivelul oraşelor şi conţinutul crescut de CO2 se datorează traficului
motorizat în interiorul acestora, atât al autoturismelor individuale şi autovehiculelor de marfă, cât şi mijloacelor de transport în comun
învechite. Congestionarea traficului reprezintă o problemă generală în toate marile municipii ale României. Numărul utilizatorilor în
transportul public urban este în continuă scădere la nivelul oraşelor, concomitent cu creşterea intensivă a numărului de autovehicule
personale cu efecte asupra poluării, creşterii congestiei traficului şi consumuri energetice mari.
Gradul de poluare în oraşe a crescut şi din cauza utilizării masive a transportului auto comercial, traficul de tranzit prin zona centrală a
oraşelor fiind o problemă în arealele urbane care nu dispun de centuri ocolitoare. Majoritatea oraşelor din România au un număr
insuficient de spaţii pietonale şi spaţii verzi, iar utilizarea bicicletei ca mijloc de locomoţie (şi nu recreaţional) este încă percepută ca
fiind în stadii incipiente.
Problemele cu care ne confruntăm la nivelul Municipiului Odorheiu Secuiesc în mare parte sunt identice cu problemele celorlalte
municipii şi oraşe din România. Folosind de recomandările Strategiilor Europene şi de experienţa altora în realizarea dezvoltării
infrastructurale a municipiului se pune accent pe promovarea unei abordări integrate, care trebuie să ţină cont de nevoile şi specificităţile
apărute la nivelul municipiului, va facilita creşterea impactului şi obţinerea unor efecte sinergice între diferitele tipuri de intervenţii,
asigurând integrarea diferitelor intervenţii şi măsuri la nivelul teritorial adecvat.
167
Dezvoltarea urbană durabilă constituie un aspect foarte important în acest sens.
În conformitate cu AP 2014-2020, programul va promova o abordare integrată pentru dezvoltarea urbană durabilă care va asigura, pe
de o parte, rezolvarea unor provocări şi probleme specifice dezvoltării urbane, iar pe de altă parte, va contribui la consolidarea rolului
municipiului Odorheiu Secuiesc, de motor a creşterii economice şi competitivităţii în regiune şi/sau în teritoriul imediat adiacent. Este
important ca municipiul să-şi fundamenteze investiţiile pe baza unor strategii integrate de dezvoltare urbană durabilă care să se refere
la provocările economice, sociale, de mediu, climatice şi demografice. După caz, aceste strategii ar trebui să acopere zone funcţionale
urbane, dincolo de graniţele administrative, asigurând astfel promovarea parteneriatului urban-rural.
Un accent deosebit se pune pe anumite domenii-cheie ca: scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi îmbunătăţirea calităţii aerului
prin Plan de mobilitate urbană durabilă, regenerarea spaţiilor publice şi reconversia terenurilor, regenerarea comunităţilor
defavorizate şi investiţii pentru o mai bună calitate a infrastructurii educaţionale în sprijinul pieţei forţei de muncă.
Realizarea planului de mobilitate urbană durabilă constituie un obiectiv prioritar, instituind o strategie coerentă pentru gestionarea şi
punerea la dispoziţie de drumuri şi infrastructuri conforme cu politica de mobilitate durabilă şi cererea de deplasare, în corelare cu
strategiile de dezvoltare urbană, siguranţă rutieră şi planurile de amenajarea teritoriului şi urbanism.
Planul de mobilitate urbană durabilă va genera proiecte implementate prin POR 2014-2020.
Realizarea proiectelor de investiţii care vizează îmbunătăţirea mobilităţii contribuie la realizarea următoarelor obiective majore:
• Creşterea în cât mai mare măsură a numărului populaţiei deservită de reţeaua de transport public, adresându-se unui grup de
ţintă cât mai mare
• Reducerea emisiilor de CO2/GES.
• Gradul de degradare, respectiv necesitatea modernizării infrastructurii care deserveşte transportul în comun
• Operaţiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen şi nediscriminarea.
Planul de mobilitate urbană durabilă prevede măsuri relevante pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon:
168
• Dezvoltarea parcului de mijloace de transport cu vehicule noi, nepoluante (EEV) unei infrastructuri moderne, cu facilităţi pentru
persoanele cu mobilitate redusă şi sisteme de supraveghere video (pentru creşterea siguranţei pasagerilor)
• Transportul urban electric-ca variantă nepoluantă
• Îmbunătăţirea infrastructurii. Realizarea de trasee exclusive pentru transport în comun.
• Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere prietenoase cu utilizatorii de biciclete, reprezintă un obiectiv ambiţios, ţinând cont de
condiţionalităţile impuse de situaţia existentă în municipii şi oraşe;
• Principala provocare este schimbarea mentalităţilor pentru promovarea utilizării bicicletelor ca mijloace de transport zilnic
• Accesibilitatea urbană va pune accent pe mijloacele de transport favorabile mediului, cu evidenţierea priorităţii transportului
public şi oferirea de facilităţi de opţiune pentru mijloacele alternative de transport (mersul pe jos, bicicleta etc.)
• O reţea integrată de alei pietonale ar trebui să acopere întegul oraş, acordându-se o atenţie deosebită traseelor de la /către: şcoli,
parcuri, locuri de interes turistic şi cultural, centre de birouri, centre comerciale, instituţii publice etc.
• Realizarea sistemelor de e-ticketing pentru grupuri ţintă.
Optimizarea mobilităţii urbane prin investiţii în infrastructura de transport, bazată pe acţiunile prioritare reieşite din Planul de Mobilitate
Urbană Durabilă al municipiului va contribui la reducerea emisiilor de CO2, prin reducerea timpilor de deplasare pentru vehicule.
Dezvoltarea infrastructurii de transport va contribui la optimizarea şi fluidizarea traficului, drumul de ocolire reducând nivelul poluării,
mai ales în interiorul oraşului.
În acelaşi spirit , promovarea unor alternative de transport la autoturismele individuale şi prin modernizarea parcului de vehicule destinat
transportului public va conduce la reducerea emisiilor de carbon în aglomeraţiile urbane.
Un alt document strategic, care va fi elaborat în curând este Planul de acţiune pentru energie durabilă 2015-2020, care ne va sprijini
în abordarea integrată a problemelor ivite pe plan energetic la nivelul localităţii.
169
Un element important al dezvoltării durabile îl reprezintă asigurarea eficienţei energetice şi utilizarea durabilă a energiei. Promovarea
investiţiilor în acest domeniu cu scopul de a îmbunătăţii eficienţa energetică în clădirile rezidenţiale şi sistemele de iluminat public va
avea ca rezultat reducerea consumului de energie primară la nivelul clădirilor rezidenţiale şi a sistemelor de iluminat public, concomitent
cu reducerea gazelor cu efect de seră.
Planul de acţiune de energie durabilă 2015-2020 (PAED), va contribui la realizarea obiectivelor tematice nr. 4, 5 şi 6, formulate în
Acordul de Parteneriat, care prevăd următoarele: OT 4 „Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate
sectoarele”, OT 5 „Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum şi a prevenirii şi gestionării riscurilor”, OT 6 „ Conservarea
şi protejarea mediului şi promovarea eficienţei resurselor”, la nivel local.
La formularea obiectivelor specifice, respectiv la programarea măsurilor relevante, cum ar fi una dintre ele elaborarea Planul de
acţiune de energie durabilă 2015-2020 (PAED) pentru Municipiul Odorheiu Secuiesc, am avut în vedere obiectivele strategice
din documentele la nivelul Uniunii Europene privind liniile şi direcţiile de dezvoltare comunitare, asumate şi de ţara noastră. Potrivit
Europa 2020, Strategia Uniunii Europene de creştere economică pentru următorii zece ani, unul dintre cele cinci obiective esenţiale
constituie , obiectivul nr. 3 privind Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei, care prevede:
• Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile
înregistrate în 1990.
• Creşterea ponderii surselor de energie regenerabilă până la 20%
• Creşterea cu 20% a eficienţei energetice.
Sectorul clădirilor, inclusiv iluminatul public este un mare consumator de energie şi contribuie major la emisiile de gaze cu efect de
seră, pe fondul performanţei energetice foarte scăzută a clădirilor şi sistemelor de iluminat public.
Clădirile şi blocurile de locuinţe au fost construite la standarde scăzute în timpul regimului comunist, iar renovarea fondului existent a
fost neglijată. Ţinta naţională pentru implementarea Startegiei Europa 2020 este creşterea eficienţei energetice cu 19% până în anul
170
2020 (circa 10Mtep). Documentele strategice naţionale (ex. Strategia energetică a României, Planul Naţional de Acţiune în Domeniul
Eficienţei Energetice etc.) recunosc potenţialul mare de economisire a energiei în domeniul infrastructurilor publice şi clădirilor
rezidenţiale.
Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile
publice, inclusive în clădirile publice, în sectorul locuinţelor, constituie o prioritate de investiţie majoră.
Pe de o parte, clădirile deţinute de autorităţile publice central sau locale ocupă un loc important în totalul fondului de clădiri existent în
România în ceea ce priveşte consumul de energie. În acelaşi timp, clădirile publice sunt importante din mai multe puncte de vedere:
sunt clădiri în care populaţia îşi petrece o mare parte din timp (ex. şcoli, spitale etc.), având influenţa asupra calităţii vieţii acesteia; sunt
clădiri care servesc drept exemple de arhitectură pentru populaţie, pot avea un rol de exemplificare şi conştientizare a populaţiei cu
privire la necesitatea şi beneficiile consumului de energie în clădiri. Pe de altă parte clădirile rezidenţiale sunt cele mai mari consumatori
de energie, din care rezultă că reabilitarea clădirilor nerezidenţiale şi rezidenţiale este un punct important în realizarea
eficienţeienergetic. În acest sens se prevăd următoarele măsuri:
-îmbunătăţirea izolaţiei termice a anvelopei clădirii, şarpantelor şi învelitoarelor, inclusive măsuri de consolidare a clădirii;
-reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor pentru prepararea şi transportul agentului termic, apei calde menajere şi a sistemelor de
ventilare şi climatizare, inclusive sisteme de răcire pasivă, precum şi achiziţionarea şi instalarea echipamentelor aferente şi racordarea
la sistemele de încălzire centralizată după caz;
- utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde de
consum;
171
- implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătăţirea eficienţei energetic şi monitorizarea consumurilor
de energie;
- înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent cu corpurilor de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare
de viaţă;
- realizare de strategii pentru eficienţă energetică, care au proiecte implementate prin POR 2014-2020.
Totodată trebuie menţionat că municipiul Odorheiu Secuiesc în prezent dispune de o strategie în domeniul energetic, una specializate
la sistemul de termoficare din municipiu.
Pe baza acestui document au fost realizate investiţii importante în sistemul de alimentare cu energie termică. Una dintre realizările
cele mai importante din ultima perioadă se consideră aceste investiţii, efectuate în modernizarea sistemului de alimentare cu energie
termică la nivelul municipiului, care contribuie la realizarea obiectivelor asumate pe plan energetic. În continuare vom prezenta pe
scurt acest document, recent actualizat.
Consiliul Local al municipiului Odorheiu Secuiesc prin HCL nr. 47/2005 a aprobat strategia locală privind „REABILITAREA
SISTEMULUI DE TERMOFICARE a municipiului Odorheiu Secuiesc”, elaborată de furnizorul de utilităţi S.C. URBANA S.A. în
baza prevederilor O.U.G. nr. 48/2004 aprobată prin Legea nr. 430/2004 cu modificările ulterioare aprobată prin Legea nr. 228/2006 cu
privire la adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice către populaţie, pentru încălzirea locuinţelor şi prepararea apei calde
de consum, prin sisteme centralizate de alimentare cu energie termică. Soluţia tehnică adoptată a fost: „Remodernizarea centralelor
termice, schimbarea reţelei termice, prin folosirea punctelor termice de scară”.
Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Odorheiu Secuiesc în sistem centralizat a fost reactualizată în anul 2008 şi
2012, fiind aprobată prin HCL nr. 23/2008 şi HCL nr. 3/2013 şi fiind reactualizată recent, urmează să fie adoptată de Consiliul Local.
Strategia a fost elaborată având la bază Ordinul nr. 124 din 15 iunie 2012 al Ministrului Administraţiei şi Internelor prin care a fost
172
aprobat Regulamentul pentru implementarea programului „Termoficare 2006–2015 – căldură şi confort”, care ulterior prin Hotărârea
Guvernului nr. 602/2015 a fost reînnoită, durata programului „Termoficare 2006 – 2015 – căldură şi confort” a fost prelungit cu
5 ani schimbându-se denumirea în „Termoficare 2006 – 2020 – căldură şi confort” şi a fost înfiinţată Unitatea de management a
proiectului, ceea ce oferă o oportunitate privind continuarea modernizării sistemului centralizat şi cu fonduri de la bugetul de stat.
Un factor important a strategiei energetice locale pe perioada 2014-2020 este sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute
de carbon.
Beneficiarii sistemului centralizat de energie termică o reprezintă populaţia din blocurile de locuinţe, care sunt racordate la
reţeaua de termoficare. Situaţia actuală este prezentată la cap. 3 Analiza situaţiei actuale, pct. 3.2.2 Utilităţile publice a prezentei Stategii
de dezvoltare urbană durabilă al municipiului Odorheiu Secuiesc 2015-2020.
Obiectivele strategiei „REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE al municipiului Odorheiu Secuiesc” 2014-2020,
sunt concepute pe baza directivelor UE şi a legislaţiei naţionale din domeniu cu scopul de a oferi servicii de energie termică de bună
calitate, la preţuri accesibile care să răspundă nevoilor şi aşteptărilor consumatorilor, folosind resursele regenerabile de energie din zonă
şi promovând protecţia şi conservarea mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei. Strategia locală de alimentare cu energie termică
a localităţii stabileşte că producerea energiei termice se va realiza prioritar din biomasă.
Strategia locală de alimentare cu energie termică a localităţii a fost întocmită pornind de la starea actuală a sistemului de
alimentare cu energie termică, cu scopul realizării obiectivelor strategice propuse.
Având la bază experienţa acumulată în ultimii 5 ani de operatorul serviciului public local cu exploatarea cazanului pe biomasă
de la sediul acesteia, precum şi rezultatele altor operatori care produc energia termică se poate afirma că în zona noastră cea mai ieftină
energie termică se poate obţine din biomasă. Acest fapt se datorează preţului biomasei (tocătură din lemn) care este cu aprox. 30% mai
scăzut faţă de preţul gazului metan pentru producerea aceleiaşi cantităţi de energie termică, randamentul total fiind mai mare, costul
energiei termice obţinute este mai mic.
173
De asemenea, acţiunile prevăzute a fi implementate pentru conservarea, protecţia, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi
cultural se vor concentra asupra conservării resurselor turistice naţionale, al unui mediu curat, răspunzând astfel principiilor dezvoltării
durabile. În acest sens, dezvoltarea durabilă a turismului trebuie să se realizeze în concordanţă cu planurile de amenajare a teritoriului,
care precizează nivelul de protecţie în care se înscrie obiectivul care trebuie reabilitat.
Obiectivele privind regenerarea spaţiilor urbane, monumentelor istorice, patrimoniului natural şi cultural al municipiului vor fi
realizate prin măsuri concrete în acest spirit.
Probleme Obiective Măsuri/Proiecte
ECONOMIE
Economie stagnantă
• Lipsa de profesionişti în diferite
domenii
• Formarea profesională şi cerinţele
pieţei muncii nu sunt în concordanţă
• Declinul spiritului antreprenorial
Dezvoltarea economiei
E.1. Se va elabora un sistem educaţional şi de
formare profesională care corespunde nevoilor
schimbătoare de pe piaţa muncii regionale.
Actorii sferei economice şi educaţionale trebuie
- Strategie de dezvoltare educaţională pe
termen mediu
- Brandul municipiului Odorheiu
Secuiesc
- Conectarea Băilor Szejke la reţeaua de
apă potabilă şi canalizare
174
• Nivelul salariului net sub nivelul
naţional
• Declinul sectorului agricol
• Insuficienţa utilizării energiei verzi
• Lipsuri în valorificarea energiei şi în
gestionarea deşeurilor
• Declinul turismului:
• Ineficacitatea ofertelor turistice
• Insuficienţa valorificării
monumentului istoric Cetatea
Székely Támadt
• Insuficienţa valorificării Băii Szejke
• Declinul caracterului istoric al
centrului
• Reabilitarea necorespunzătoare a
monumentelor istorice
• Nevalorificarea capacităţii de cazare
• Insuficienţa serviciilor turistice
să consolideze cooperarea în scopul
determinării şi atingerii obiectivelor.
E.2. Încurajarea investiţiilor IMM-urilor locale,
precum şi investiţiile externe.
E.3. Dezvoltarea serviciilor şi ofertelor turistice.
E.4. Exploatarea eficientă a potenţialului
agricol.
E.5. Promovarea investiţiilor viabile care
favorizează reducerea consumului de energie şi
utilizarea mai eficientă a energiei.
E.6. Promovarea proiectelor de economisire a
energiei prin utilizarea şi promovarea energiei
verzi.
E. 7. Implicarea resurselor financiare locale faţă
de cele externe constituie o prioritate.
- Reabilitarea şi dezvoltarea integrată a
Băilor Szejke
- Reabilitarea integrată a centrului
- Reabilitarea Cetăţii Székely Támadt
- Dezvoltarea drumeţiilor, aplicarea
marcajelor turistice în zonă
- Amenajasrea unui parc de aventuri la
Pădurea Rotundă
- Construirea unui complex
agroalimentar
- Realizarea controlului integrat al
poluării cu nutrienţi
- Utilizarea eficientă a terenurilor
agricole, având în vedere că
dimensiunea acestor se reduce din
cauza extinderii zonelor locuibile
Elaborarea unui sistem educaţional şi de formare profesională care corespunde nevoilor schimbătoare de pe piaţa muncii regionale. Elaborarea
unei strategii educaţionale locale pe termen mediu este una dintre sarcinile primordiale ale consiliului local în perioada 2015-2016. Scopul
175
unei asemenea strategii este coroborarea posibilităţilor de formare profesională asigurate de instituţiile educaţionale locale cu nevoile de
resurse umane, de forţă de muncă ale angajatorilor. Prin efectuarea acestor demersuri se va asigura ca absolvenţii originari din municipiu ‒ în
posesia unor cunoştinţe profesionale corespunzătoare ‒ să se angajeze cât mai repede posibil în regiune sau în municipiu în urma finalizării
studiilor. Strategia educaţională locală trebuie să analizeze situaţia actuală, potenţialele şi oportunităţile educaţiei superioare locale, şi
eventualele posibilităţi de dezvoltare şi extindere. Prin evaluarea acestor aspecte, strategia educaţională este menită să contribuie profesional
la luarea deciziilor administraţiei publice şi consiliului local. Totodată trebuie abordată cu prioritate relaţia cu centrele universitare
transilvănene şi din Bucureşti, deoarece numeroşi studenţi îşi continuă studiile în diferite centre universitare din întreaga ţară. Atragerea şi
angajarea lor în oraş sau în zonă constituie una dintre potenţialele eventuale ale regiunii. Însă, în acest scop trebuie asigurate condiţiile
necesare ale angajărilor, condiţii de locuinţe, de trai, condiţii sociale şi culturale. De fapt, obiectivul primordial nu este asigurarea formării
profesionale în toate sau cel puţin cât mai multe domenii, ci ar fi mult mai indicat formarea profesională în conformitate şi în concordanţă cu
nevoile pieţei muncii locale şi regionale. Astfel, se asigură formarea profesională în unele domenii de activităţi în care s-au înregistrat lipsuri
în ultimele perioade. O asemenea dezvoltare este mult mai semnificativă decât dezvoltarea învăţământului superior la nivel mediu.
Determinarea şi analiza acestor probleme se va derula în parteneriat cu sfera antreprenorială locală şi regională, instituţiile de învăţământ
locale şi centrele educaţionale superioare.
Încurajarea investiţiilor IMM-urilor locale, precum şi investiţiilor externe. Impulsul, elanul economiei locale determină semnificativ viaţa
municipiului Odorheiu Secuiesc. Municipiul este caracterizat de un spirit antreprenorial puternic, ceea ce în urma revoluţiei din anul 1989 a
consolidat industria prelucrătoare şi comerţul tradiţional al municipiului. În scopul stimulării şi încurajării investiţiilor este indispensabilă
simplificarea, eficientizarea şi raţionalizarea administraţiei şi procedurilor de autorizare, precum prin stabilirea unei comunicări regulate între
sfera civilă, sfera antreprenorială şi administraţia locală.
176
Elaborarea şi promovarea brand-ului municipiului Odorheiu Secuiesc la iniţiativa administraţiei locale cu participarea specialiştilor în
marketing constituie un pas determinant în procedura de dezvoltare a turismului local. Cu ocazia workshop-urilor tematice organizate în faza
preliminară a realizării planului de dezvoltare, respectiv în cadrul evaluării situaţiei actuale s-a formulat cu fermitate în mod repetat că în
pofida faptului că în municipiu funcţionează numeroase structuri de primire turistice de bună calitate, lipsa şi nivelul scăzut al serviciilor
turistice blochează evident dezvoltarea turismului microregional. În consecinţă, trebuie stimulate şi încurajate înfiinţarea şi promovarea noilor
servicii bazate pe patrimoniul cultural şi natural (în primul rând băile şi apa minerală la Băile Szejke) al municipiului.
Pe lângă turism, în elaborarea acţiunilor de marketing efectuate pentru încurajarea şi stimularea investitorilor străini sau locali, pilonul decisiv
este constituit de brand-ul oraşului. Consolidarea sectorului terţiar, adică al serviciilor, respectiv încurajarea tinerilor întreprinzători este
concepută prin activităţile de sprijinire a afacerilor derulate în incubatorul de afaceri înfiinţat din structurile perioadei de finanţare 2007-2013.
Colaborarea şi cooperarea administraţiei locale şi a asociaţiilor întreprinzătorilor poate constitui o platformă ideală în scopul sprijinirii şi
dezvoltării afacerilor.
Dezvoltarea şi formarea resurselor umane trebuie să constituie o prioritate în scopul realizării unor investiţii cu valoare adăugată semnificativă.
Dezvoltarea IMM-urilor şi start-up-urilor nu poate fi concepută decât în cazurile în care programele de formare profesională corespunzătoare
şi modelele antreprenoriale stau la dispoziţia sferei antreprenoriale locale. Soluţionarea acestei problematici constituie o prioritate, lipsuri
persistente de mai mulţi ani nu pot fi recuperate eficient decât prin această modalitate.
Dezvoltarea serviciilor turistice poate constitui o posibilitate unică în dezvoltarea economică a regiunii. Măsuri şi proiecte care vizează
dezvoltarea serviciilor şi ofertelor turistice au fost deja identificate în cadrul dezvoltărilor infrastructurale (Conectarea Băilor Szejke la reţeaua
de apă potabilă şi canalizare, Reabilitarea şi dezvoltarea integrată a Băilor Szejke, Reabilitarea integrată a centrului, Reabilitarea Cetăţii
Székely Támadt, Dezvoltarea drumeţiilor, aplicarea marcajelor turistice în zonă, Amenajarea unui parc de aventuri la Pădurea Rotundă),
însă valorificarea corespunzătoare a dezvoltărilor infrastructurale se va realiza prin dezvoltarea ofertelor şi serviciilor turistice. Serviciile şi
177
ofertele turistice locale sunt în general unilaterale prin care nu se exploatează potenţialul turistic, cultural şi natural al municipiului. Odorheiu
Secuiesc şi regiunea înconjurătoare are potenţialul de a asigura mai mult decât turismul de tranzit de 1-2 înnoptări: dezvoltarea serviciilor
turistice, exploatarea posibilităţilor şi condiţiilor speciale locale, dezvoltarea ofertelor turismului natural şi cultural vor contribui la exploatarea
oportunităţilor şi potenţialului local şi regional. Numărul relativ mare de unităţi, astfel locurile de cazare turistice nu constituie o condiţie
suficientă dezvoltării turismului: este mult mai indicată concentrarea asupra dezvoltării serviciilor turistice. Astfel, se poate concentra la
ofertele destinate elevilor, studenţilor prin organizarea de programe şi activităţi destinate grupurilor de studenţi şi elevi. Însă este indispensabilă
asigurarea condiţiilor necesare unor asemenea programe de exploatare a posibilităţilor turismului natural (de exemplu, vânat, ture de schi etc.),
turismului cultural ceea ce implică numeroase posibilităţi fără investiţii remarcabile. Totodată, pe planul investiţiilor (în primul rând PPT) este
posibilă extinderea şi dezvoltarea ofertelor şi a serviciilor turistice legate de viaţa tradiţională şi obiceiurile secuieşti. Exploatarea potenţialului
turistic, evaluarea şi analiza posibilităţilor anticipă evident necesitatea elaborării unei strategii turistice microregionale. În momentul de faţă,
turismul local se întemeiază pe profitarea din conjunctura circumstanţelor ceea ce însă nu este suficient pe termen lung pentru atingerea şi
îndeplinirea obiectivului tematic determinant: industria turismului să devină şi să rămână un domeniu determinant în municipiul Odorheiu
Secuiesc şi zonei înconjurătoare.
Exploatarea eficientă a potenţialului agricol. Spre deosebire de anii precedenţi, revitalizarea agriculturii trebuie să reprezinte prioritate. În
acest domeniu, printre obiective se numără următoarele:
- Având în vedere că în interiorul limitelor administrative ale municipiului Odorheiu Secuiesc se găseşte o suprafaţă agricolă
considerabilă şi ideală pe de o parte pentru cultivarea fructelor, pe de altă parte pentru susţinerea creşterii de animale, fermierii mici
trebuie încurajaţi la cultivarea produselor agricole care asigură obţinerea unei calităţi ridicate (în primul rând fructe), şi la creşterea
animalelor sustenabilă din punct de vedere economic la nivel local. Pe de altă parte trebuie stimulată cooperarea între micii fermieri,
agricultori. Este indispensabilă înfiinţarea unor platforme şi organizaţii oficiale de consiliere şi de protecţia drepturilor. În caz contrar,
178
solul terenului agricol riscă să se degradeze în viitorul apropiat, ceea ce ar fi mare păcat fiind vorba despre peste două mii de hectare
de teren agricol.
- Bazat pe simbioza între mediul rural şi urban specific zonei, trebuie asigurat statutul municipiului Odorheiu Secuiesc de piaţă
primordială şi cea mai importantă a produselor agricole ale zonei. Pe de o parte constituie o sursă de venit sigur micilor fermieri din
zonă, pe de altă parte asigură alimentaţie permanentă, naturală şi sănătoasă locuitorilor municipiului. Nu în ultimul rând consolidează
statutul de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc.
Pe lângă toate acestea trebuie conştientizat că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 oferă oportunităţi semnificative de
finanţare nu numai locuitorilor mediului rural, dar şi municipiului Odorheiu Secuiesc având peste 2000 ha de terenuri agricole. Astfel,
administraţia locală eficientă poate acorda sprijin celor interesaţi în accesarea cu succes a fondurilor Uniunii Europene. Sprijinul acordat poate
consta printre altele prin furnizarea proiectelor model. Astfel, se va realiza dezvoltarea agricolă prin luarea în considerare a nevoilor
locuitorilor municipiului şi ai regiunii. Pregătirea proiectelor model este o sarcină de mare însemnătate ceea ce contribuie în mare măsură la
dezvoltarea segmentului agricol al municipiului, iar pe de altă parte creează coerenţă între producătorii şi comercianţii produselor de
alimentaţie.
SOCIETATE
Până în anul 2020 municipiul Odorheiu Secuiesc va dispune de un sistem de învăţământ care asigură forţa de muncă necesară oraşului
şi zonei, va dispune de o viaţă culturală de calitate, de servicii de sănătate publică şi socială suficientă, precum posibilităţi de distracţie
şi agrement accesibil tuturor generaţiilor.
• Lipsa de profesionişti în diferite
domenii
S.1. Fiind un municipiu de centru educaţional,
precum şi în calitate de centru microregional,
se va asigura o infrastructură educaţională
dotată cu tehnologie de ultima generaţie, de
- Înfiinţarea unui centru de zi pentru
vârstnici şi persoane cu dizabilităţi prin
179
• Formarea profesională şi cerinţele
pieţei de muncă nu sunt în
concordanţă
• Infrastructură socială
necorespunzătoare
• Starea deteriorată a infrastructurii
sanitare
• Cooperare problematică între
reprezentanţii instituţiilor culturale
şi publice
• Segregarea romilor din punct de
vedere social şi economic
• Insuficienţa reţelei de transport
regional
• Lipsa conştientizării problemelor
ecologice
asemenea, nu se va neglija spiritul octotirii şi
păstrării patrimoniului intelectual şi cultural pe
parcursul implementării proiectelor
educaţionale şi culturale.
S.2. Trebuie consolidată în continuare viaţa
culturală, iar integrarea locuitorilor regiunii în
viaţa culturală municipală este tot atât de
importantă.
S.3. Asigurarea dezvoltării sporturilor
profesioniste în scopul participării cu succes a
sportivilor la concursuri şi competiţii naţionale
şi internaţionale. Totodată trebuie asigurată
posibilitatea practicării sporturilor pentru
amatori şi pentru iubitorii sporturilor din
municipiu şi din regiune.
S.4. Asigurarea calităţii serviciilor sanitare,
infrastructurii şi tehnologiei necesare în scopul
întăririi rolului de centru microregional,
îmbunătăţirea calităţii şi accesibilităţii la
serviciile de sănătate şi de asistenţă medicală.
reamenajarea şi reabilitarea clădirii
existente
- Construire sală de sport la Şcoala
Gimnazială Orbán Balázs
- Reabilitarea, modernizarea şi
echiparea Liceului Tamasi Aron
- Reabilitarea, modernizarea şi
echiparea Liceului Baczkamadarasi
Kiss Gergely
- Construirea Grădiniţei Kipi-Kopi
- Completarea sistemului clasic de
încălzire cu sistem care utilizează
energia solară la Casa de cultură
- Construire Teren de sport în cartierul
Cserehat
- Reabilitarea bazei de sport existente a
municipiului
- Reabilitarea terenului de atletism
- Reabilitarea şi modernizarea clădirilor
corp D-Policlinica şi corp E-
180
S.5. Creşterea angajamentului locuitorilor faţă
de patrimoniul construit şi natural al
municipiului. Amenajarea pieţelor într-un
aspect familiar.
S.6. Popularizarea importanţei utilizării
eficientă a energiei şi utilizarea în mod conştient
a diferitelor surse de energie regenerabilă.
S.7. Reducerea numărului persoanelor aflate în
risc de sărăcie şi excluziune socială, prin
implementarea de măsuri integrate, cu accent pe
comunităţile marginalizate.
S.8 Creşterea numărului de persoane apartinând
grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia de
vulnerabilitate.
S9. Dezvoltarea economiei sociale şi
promovarea antreprenoriatului social.
S10. Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la
servicii sociale.
Policlinica din incinta Spitalului
Municipal Odorheiu Secuiesc
- Producerea apei calde din energie
solară la Spitalul Municipal
- Integrarea zonelor urbane
marginalizate şi reducerea numărului
de comunităţi marginalizate aflate în
risc de sărăcie şi excluziune socială
prin mecanismul Dezvoltării Locale
plasate sub Responsabilitatea
Comunităţii
- Construirea locuinţelor sociale în
cartierul rezidenţial Cserehát
- Amenajarea unui centru modern de
adăpost a persoanele fără locuință și
asigurarea funcționării acestuia.
- Asigurarea locuințelor de serviciu
pentru cadre didactice și medicale.
181
S11.Asigurarea tranziţiei de la sistemul de
îngrijire de tip instituţionalizat către servicii
oferite la nivelul comunităţii.
Rolul de centru microregional se evidenţiază din aspectul vieţii economice, însă se concretizează în primul rând din perspectiva sistemului
educaţional, cultural şi al asistenţei sociale.
Fiind un oraş de centru educaţional, precum şi în calitate de centru microregional, trebuie asigurată o infrastructură educaţională dotată cu
tehnologia de ultima generaţie, iar implementarea planurilor şi acţiunilor va avea loc în spiritul ocrotirii şi păstrării patrimoniului intelectual
şi cultural.
Renovarea, reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, respectiv dezvoltarea dotărilor şi echipamentelor în conformitate cu noile
tehnologii recent apărute şi răspândite sunt continue.
Dezvoltarea şi modernizarea şi echiparea clădirilor şi a infrastructurii instituţiilor educaţionale, îmbunătăţirea dotării cu echipamente conform
tehnologiei moderne constituie o sarcină permanentă. Se va acorda o prioritate specială instituţiilor de învăţământ care nu au beneficiat de
investiţii majore în ultimii 10 ani.
Dezvoltarea serviciilor sociale se va realiza prin dezvoltarea infrastructurii actuale, respectiv prin înfiinţarea unui centru de zi care va soluţiona
multe probleme legate de grupurile de persoane vulnerabile sau provenite din medii defavorizate. Funcţionarea centrului de zi va avea loc în
parteneriat cu organizaţii civile locale. Totodată se va realiza integrarea zonelor urbane marginalizate şi reducerea numărului de comunităţile
marginalizate aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială prin mecanismul Dezvoltării Locale plasate sub Responsabilitatea Comunităţii.
Sensibilizarea societăţii faţă de problemele tinerilor va constitui o prioritate a administraţiei locale şi a consiliului local. Astfel, în parteneriat
cu o organizaţie de tineret în următorii 1-2 ani se va relua activitatea biroului de consiliere şi informare pentru tineret în calitate de instituţie
182
de serviciu public autonomă în subordinea administraţiei locale. Biroul de consultare şi de informare pentru tineret – datorită statului său
special – va percepe unele probleme ale tineretului, civile, sociale pe care le va transmite în mod eficient şi profesional în cadru instituţional
administraţiei locale. În cunoştinţa cadrului social şi datorită profesionalismului, va influenţa în mod favorabil munca consiliului local pe
parcursul elaborării deciziilor şi hotărârilor locale, se va implica activ în procedura luării unor decizii semnificative aferente. Domeniile
principale în care biroul va oferi consultanţă şi informare: educaţie, locuri de muncă, administraţie, probleme zilnice, cultură, probleme de
timp liber.
În scopul eficacităţii acestui proiect, consiliului local trebuie să fie foarte circumspect în alegerea organizaţiei de tineret. În acest sens este
indicat ca decizia să fie pregătită şi luată cu precauţie în primul rând în baza aspectelor profesionale în locul luării unei decizii care este
susceptibilă să genereze divergenţă de opinii, chiar discrepanţă socială.
Trebuie consolidată în continuare viaţa culturală, iar integrarea locuitorilor regiunii în viaţa culturală municipală este tot atât de importantă.
Se va consolida statutul de centru cultural microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc: din această perspectivă se va înlărgi sfera
oportunităţilor prin care locuitorii municipiului şi ai zonei vor avea acces în egală măsură la proprietatea culturală a municipiului (de exemplu,
trebuie simplificată înscrierea în Biblioteca Municipală Odorheiu Secuiesc a persoanelor cu reşedinţă sau domiciliu în afara municipiului).
Accesul la viaţa şi activitatea culturală desfăşurată în municipiu poate constitui prioritatea cea mai semnificativă a strategiei culturale a
municipiului Odorheiu Secuiesc. Este indicată în acest sens, constituirea unui dialog activ între persoane active şi instituţii culturale municipale
şi cele aflate în zonă, iar stakeholderii acestor instituţii culturale se vor reuni periodic (cel puţin o dată la trei luni) în scopul abordării în esenţă
şi în scopul corelării cerinţelor şi a ofertelor.
În plus, trebuie înlesnită nevoia culturii în rândul locuitorilor regiunii, „trebuie scoasă cultura în afara limitelor municipiului”, şi în acelaşi
timp „cei din regiune trebuie atraşi în centrele şi instituţiile culturale orăşeneşti”. Municipiul Odorheiu Secuiesc, prin furnizarea serviciilor
culturale, poate funcţiona ca un adevărat HUB în următorii ani. Pe de altă parte, valoarea de marketing a culturii va creşte de asemenea prin
183
efectul dublării grupului de ţintă accesibil. Municipiul Odorheiu Secuiesc va oferi programe culturale nu numai unei comunităţi de 30 – 40.000
de persoane, ci pentru întreaga regiune. Astfel, instituţiile culturale ale municipiului în această formă vor multiplica posibilităţile, oportunităţile
sociale, economice ale municipiului: este recomandată şi utilă pregătirea cel puţin a unei piese de teatru anual care poate fi prezentată în
localităţile regiunii, adică cea care este adaptabilă condiţiilor scenelor caselor culturale din zonă. În acelaşi timp este tot atât de important ca
publicul din regiune, interesat de viaţa culturală să aibă acces la programele şi instituţiile culturale ale municipiului (de exemplu, spectacole
de teatru, concertele Filarmonicii Ţinutului Secuiesc). Organizarea acestor programe culturale, precum şi colaborarea instituţiilor culturale va
contribui la consolidarea coeziunii culturale ale regiunii, şi nu în ultimul rând locuitorii zonei vor avea acces la produse culturale valoroase şi
de calitate.
Asigurarea dezvoltării în sporturi profesioniste în scopul participării cu succes a sportivilor la concursuri şi competiţii naţionale şi
internaţionale. Totodată trebuie asigurată posibilitatea practicării sporturilor amatorilor, iubitorilor sporturilor din oraş şi din regiune
Extinderea, modernizarea, perfecţionarea şi dezvoltarea infrastructurii sportive necesare atât activităţilor de recreere şi de timp liber, cât şi
practicarea sporturilor la nivel profesionist trebuie să constituie o prioritate a administraţiei locale de totdeauna. Soluţionarea acestor probleme
poate fi concepută în cadrul unui proiect integrat care poate fi rezultatul combinării şi grupării diferitelor planuri localizate pe terenurile
administraţiei publice în zona aflată între Ştrand şi Sala Sporturilor.
Dezvoltarea şi perfecţionarea infrastructurii necesare pentru sporturi profesioniste trebuie să constituie o prioritate a administraţiei locale în
cadrul unui proiect integrat.
Cum activitatea sportivă constituie una dintre elementele cele mai semnificative ale educaţiei copiilor şi tinerilor, este indicată investirea în
dezvoltarea educaţiei sportive şcolare, organizarea competiţiilor sportive locale şi regionale, precum şi amplificarea şi dezvoltarea
competiţiilor existente. Totodată are o semnificaţie deosebită tratarea de către administraţia locală cu mare precauţie şi importanţă a sporturilor
de masă (inclusiv educaţia sportivă şcolară) în parteneriat cu instituţiile educaţionale.
184
Asigurarea calităţii serviciilor sanitare, precum şi infrastructurii şi tehnologiei necesare în scopul întăririi rolului de centru microregional.
Având în vedere dezvoltarea intensă a tehnologiei, modernizarea continuă a infrastructurii şi dotarea cu echipamentele sanitare, respectiv
îmbunătăţirea condiţiilor asistenţei sanitare constituie un factor de o importanţă deosebită al planului de dezvoltare al fiecărui oraş. Nicio
administraţie locală nu poate neglija această sferă independent de starea actuală, gradul de necesitate al reabilitării şi modernizării
infrastructurii sanitare. Spitalul Municipal din Odorheiu Secuiesc şi celelalte instituţii sanitare sunt relativ modernizate atât din punct de vedere
imobiliar, cât şi din punctul de vedere al echipamentelor. Cu toate acestea, este indispensabilă dotarea şi echiparea continuă a unităţilor sanitare
cu echipamentele moderne, recent dezvoltate conform ultimelor realizări tehnologice, iar pe de altă parte este absolut necesară asigurarea
perfecţionării profesionale continue a cadrelor sanitare precum medicii, asistentele medicale şi infirmierii.
În sfera sanitară se ivesc numeroase probleme care necesită soluţionare: Trebuie evidenţiate şi înregistrate lipsurile infrastructurale, şi listarea
posibilităţilor de accesare a fondurilor europene în scopul soluţionării acestora. Totodată este indicată şi implicarea eventualelor investiţii
private. Având în vedere modelul din Sfântu Gheorghe, dar totodată luând în considerare caracteristicile locale, este recomandată evaluarea
posibilităţilor de a crea premisele şi condiţiile stabilirii în municipiu al medicilor rezidenţi la Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc. Astfel,
trebuie concepute modalităţi pentru asigurarea condiţiilor de locuit, sau acordării unor burse şi beneficii.
Are de asemenea importanţă inventarierea lipsurilor infrastructurale, respectiv ale oportunităţilor de elaborare de proiecte europene, structurale
în vederea soluţionării acestor probleme. Identificarea unor investiţii private poate duce, de asemenea, la soluţionarea unor probleme
primordiale din acest sector. Investiţii prioritare planificate la nivelul municipiului sunt "Producerea apei calde din energia solară la Spitalul
Municipal" şi "Reabilitarea şi modernizarea clădirilor din incinta Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc"(Policlinica), cu scopul de a
îmbunătăţii şi de a dezvolta serviciile medicale de tip ambulatoriu.
Ne revine responsabilitatea faţă de patrimoniul nostru construit şi natural care trebuie transferat generaţiilor viitoare în forma intactă. Urmaşii
noştri numai în aceste condiţii vor avea posibilitatea de a cunoaşte locurile evenimentelor trecute, locul de desăvârşire a istoriei noastre.
185
Datorită unor campanii de promovare se vor conştientiza locuitorii şi vizitatorii în privinţa valorii culturale şi naturale ale regiunii. Implicarea
de către administraţia locală şi consiliul local a ONG-urilor şi a sferei private constituie o importanţă deosebită, iar datorită efectelor
multiplicatoare se vor atinge rezultate semnificative chiar şi pe termen mediu.
Ocrotirea şi păstrarea patrimoniului construit şi natural constituie prioritate din mai multe perspective în următorii ani:
Trebuie exploatate toate posibilităţile de dezvoltare infrastructurale în scopul reabilitării şi utilizării patrimoniului construit (în primul rând
fondurile europene accesibile, dar cu implicarea sferei economice locale în investiţii; totodată Fondul Norvegian şi cel Japonez oferă
posibilităţi de finanţare în acest sens);
Ocrotirea şi păstrarea patrimoniului (în primul rând cel cultural) este închipuită şi în spaţiu virtual şi literar. Cu toate acestea are o importanţă
deosebită sprijinirea şi susţinerea proiectului Legendárium, şi cele asemănătoare, precum şi cele referitoare la dezvoltarea programelor IT de
realitatea virtuală;
Ocrotirea patrimoniului cultural se bazează în primul rând pe gradul de conştientizare a importanţei existenţei şi păstrării patrimoniului
cultural: astfel încă din copilărie trebuie conştientizată importanţa spirituală a zonei, precum şi importanţa ocrotirii acesteia. Locurile de
desăvârşire a istoriei noastre, ale legendelor şi poveştilor noştri trebuie să facă parte din viaţa cotidiană a copilului. Totodată ocrotirea şi
conservarea patrimoniului natural constituie element determinant culturii noastre, astfel conştientizarea acesteia constituie de asemenea o
prioritate a administraţiei locale de totdeauna şi a instituţiilor culturale şi educaţionale.
Odorheiu Secuiesc în 2020 va fi un oraş model în regiune datorită formelor de dezvoltare care asigură totodată păstrarea şi ocrotirea
patrimoniului cultural şi natural în acelaşi timp.
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
În anul 2020 administraţia publică a municipiului Odorheiu Secuiesc asigură locuitorilor, companiilor şi organizaţiilor o birocraţie
eficientă, cu proceduri online, focusată pe nevoile cetăţenilor.
186
• Administraţie supraîncărcată
• Deficit de comunicare la nivelul
administraţiei publice
A.1. Administraţia locală va asigura cadrul
necesar comunicării active desfăşurate între
diferiţii actori economici, sociali şi culturali ai
municipiului. Administraţia locală îi este
partener în procedura de soluţionare a
problemelor vizând aceste segmente.
A.2. Administraţia să fie ideală clienţilor, să
îndeplinească condiţiile implementării
sistemului e-government, respectiv să se
promoveze ghişeul unic.
A.3. Administraţia să fie mai rapidă, eficientă
şi raţională.
A.4. Administraţia locală trebuie să creeze
posibilitatea exploatării resurselor de finanţare
agricole, să ofere proiecte-model celor
interesaţi, să favorizeze şi încurajeze utilizarea
eficientă a resurselor financiare.
A. 5. Investiţiile privind mediul natural vor fi
implementate în exclusivitate în urma
consultării publicului larg prin efectuarea
sondajului de opinie publică, de asemenea, este
- Implementarea şi dezvoltarea
sistemului de E-government în
Primăria Odorheiu Secuiesc
- Eficientizarea proceselor interne ale
Primăriei Odorheiu Secuiesc
- Elaborarea strategiilor sectoriale
- Elaborarea Strategiei de Dezvoltare
Microrgională a Regiunii Odorhei
187
inevitabilă implicarea locuitorilor municipiului
în procesul de luare a deciziilor remarcabile
care ating aspectul urban sau natural al
municipiului.
A. 6. Asigurarea consumului eficient de energie,
şi conştientizarea locuitorilor cu privire la
importanţa consumului economic al energiei şi
folosirii energiei regenerabile.
Administraţia locală să asigure cadrul necesar comunicării active desfăşurate între diferiţii actori economici, sociali şi culturali ai municipiului.
Administraţia locală îi este partener în procedura de soluţionare a problemelor vizând aceste segmente. Având în vedere, că dezvoltarea
dinamică a municipiului nu poate fi închipuită decât prin cooperarea sferei publice şi private, este indispensabilă ca administraţia locală şi
organele de conducere ale municipiului să asigure un cadru necesar comunicării active între diferiţii actori economici, sociali, culturali şi
celor făcând parte din sfera publică.
În viaţa tuturor localităţilor, patriotismul local sănătos în concepţia lui Gandhi trebuie să constituie un aspect determinant, bineînţeles în
limitele prevederilor legale în vigoare. O regiune poate fi consolidată prin luarea în considerare a valorilor economice ale regiunii, prin
sprijinirea şi susţinerea producătorilor locali, care se bucură de beneficii economice ,vieţii şi activităţii economice locale. În acest sens rolul
economic al municipiului Odorheiu Secuiesc concurează cu? limitele municipiului. Cum produsele agricole şi alimentare sunt produse şi
fabricate în microregiune, respectiv locuitorii municipiului constituie consumatorii primordiali, este inevitabilă crearea concepţiilor şi
dezvoltarea strategiilor şi a planurilor la nivel microregional. De asemenea, modelul este valabil şi în privinţa meşteşugarilor şi sectorului
188
terţiar local. Însă societăţile multinaţionale stabilite în zonă trebuie primite, cum şi este chiar recomandată exploatarea potenţialului oferit de
existenţa lor; este oportună profitarea din avantajele datorită funcţionării lor în zonă (de exemplu, crearea unui număr mare de locuri de muncă
ceea ce nu este deloc neglijabil pe plan social). Societăţile multinaţionale care funcţionează în microregiuni, de obicei sunt sensibile la
argumente emoţionale: un oraş şi un mediu locuibil poate determina semnificativ conducerea unei mari societăţi în sensul atragerii de noi
investitori şi parteneri în zonă, sau să nu desfiinţeze activitatea în funcţia mediului macroeconomic.
Simbioza microîntreprinderilor locale şi a marilor societăţi multinaţionale este absolut indicată, ceea ce poate fi susţinută şi consolidată de
administraţia locală de totdeauna. Înfiinţarea relaţiei profesionale şi de interes între cele două sfere antreprenoriale va încuraja crearea unor
relaţii personale care vor fi în final capabile să determine transformarea relaţiei personale într-o legătură economică inseparabilă, unitară şi
care se va baza pe sprijin reciproc. În acest sens, se recomandă organizarea unor forumuri, platforme economice comune în cadrul cărora
întreprinzătorii locali, instituţiile educaţionale şi societăţile multinaţionale îşi prezintă domeniul lor de activitate şi posibilităţile oferite de
fiecare domeniu.
Din perspectiva promovării producerii şi valorificării produselor locale, trebuie să recunoaştem administraţiei locale că conceperea brand-ului
oraşului nu poate fi realizată decât prin cooperarea eficientă şi activă a sferei economice şi civile. Astfel, printre scopurile primordiale
menţionăm cooperarea producătorilor şi comercianţilor locali, minimizarea caracterului absolut accidental al relaţiilor profesionale. Atingerea
acestor scopuri poate fi concepută prin organizarea şi funcţionarea unor forumuri şi platforme profesionale. Constituirea brandului
municipiului Odorheiu Secuiesc necesită pe termen mediu o concepţie complexă în care municipiului Odorheiu Secuiesc îi revine un rol
decisiv datorită – printre altele, şi nu în ultimul rând – proiectelor existente, remarcabile şi de succes (de exemplu, produsele Góbé,
Legendárium, rezultatele sportive).
Administraţia să fie ideală clienţilor, să îndeplinească condiţiile implementării sistemului e-government, şi să se promoveze ghişeul unic. Până
în anul 2020 Primăria Odorheiu Secuiesc va aplica şi îndeplini cerinţele standardul de Certificat de calitate ISO 9001 în serviciile Primăriei,
189
şi va promova ghişeul unic. Dar, implementarea măsurilor menţionate nu poate fi concepută decât împreună cu un sistem e-government de
ultima generaţie ceea ce asigură mai multă transparenţă în funcţionarea instituţiei, eficientizează accesul locuitorilor, întreprinzătorilor şi
ONG-urilor la administraţia publică. În plus, prin funcţiile back-office se vor facilita fluxurile dintre diferitele departamente ale Primăriei
Odorheiu Secuiersc, respectiv managementul acestora. Un sistem eficace de e-governement este menit să furnizeze cel puţin următoarele
servicii locuitorilor municipiului şi persoanelor juridice: eliberarea on-line a certificatelor de urbanism şi autorizaţii de construire, programarea
electronică a audienţelor, eliberarea on-line a certificatului fiscal, asigurarea consultării şi opinierii on-line ale proiectelor de hotărâri pregătite
de Consiliului Local Odorheiu Secuiesc, informarea interactivă a cetăţenilor, depunerea şi înregistrarea pe cale electronică a adreselor, cererilor
şi diferitelor documente.
Administraţia rapidă şi eficientă este favorabilă nu numai din punctul de vedere al dezvoltării municipiului, dar în acelaşi timp exercită un
efect pozitiv în rândul populaţiei. Iar eficientizarea şi raţionalizarea administraţiei nu poate fi realizată decât în urma aprecierii angajaţilor din
sectorul public. Având în vedere faptul că stabilirea salarizării angajaţilor din sectorul public nu aparţine de competenţa administraţiei publice
locale, rămâne examinarea unor eventuale posibilităţi care vizează starea de motivaţie a acestor angajaţi.
Conştientizarea importanţei şi necesităţii eficientizării energetice. Administraţia locală de totdeauna are – printre altele – sarcini educaţionale:
nu poate participa eficient la implementarea planurilor de dezvoltare decât prin conştientizarea importanţei obiectivelor în cadrul societăţii.
Prin urmare, utilizarea eficientă a energiei depinde de faptul dacă comunitatea locală este conştientă sau nu de importanţa eficientizării energiei
şi acţionează în acest sens. Totodată, această problematică este strâns legată de gestionarea şi valorificarea ecologică a deşeurilor, de
implementarea şi eficientizarea proiectelor şi investiţiilor de mediu.
190
5.7 Portofoliu de proiecte
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
1 Regenerarea şi revitalizarea urbană a Centrului istoric a Municipiului Odorheiu Secuiesc
-reabilitarea integrată a centrului oraşului
-crearea aspectului unitar al oraşului în concordanţă cu stilul centrului istoric
Centrul Municipiului Odorheiu Secuiesc,
teritoriul dintre str. Kossuth Lajos şi sensul giratoriu din faţa Spitalului Municipal
Locuitorii oraşului
Turiştii
Antreprenorii
-un spaţiu locuibil, atrăgător, comunitar
-îmbunătăţirea nivelului de trai
-îmbunătăţirea aspectului oraşului
2016-2020 8.721.000 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.2.
2 Consolidarea –restaurarea la obiectivul ruinele Cetăţii Székely Támadt
Dezvoltarea turismului la nivel local şi microregional
Protecţia patrimoniului cultural şi istoric
Odorheiu Secuiesc, str. Tompa László, nr.12.
Locuitorii oraşului
Turiştii
Instituţii culturale
-conservarea patrimoniului construit, transformarea Cetăţii în obiectiv turistic
2016-2020 7.182.020 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5.1.
3 Creşterea calităţii arhitecturale-ambientale,
-renovarea clădirii şi creşterea eficienţei
Odorheiu Secuiesc, Piaţa Primăriei, nr.5.
Locuitorii oraşului
Turiştii
-conservarea patrimoniului construit
2016-2020 29.540.270 Programul Operaţional Regional 2014-
191
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
inclusiv reabilitarea termică “Reabilitarea şi modernizarea sediului Primăriei Odorheiu Secuiesc
energetice a clădirii
Primăriei Odorheiu Secuiesc
Valorificarea sălii Szt. István
Accesibilizare
Funcţionarii publici
- creşterea nivelului de atractivitate turistică a clădirii
-eficienţa energetică crescută a clădirii
-accesibilizarea clădirii
2020 Axa prioritară 3.1.
4 Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din municipiul Odorheiu Secuiesc
-creşterea eficienţei energetice al blocurilor de locuit
Blocuri de locuit în cartierele rezidenţiale (Beclean, Taberei, Spitalului, Insulei, Kuvar)
Locuitorii oraşului
Asociaţiile de locatari
-creşterea eficienţei energetice a clădirilor
-reducerea costurilor de întreţinere ale locuinţelor
-îmbunătăţirea nivelului de trai
2016-2020 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.1.
192
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
5 Extinderea iluminatului public în noile străzi ale municipiului
-extinderea iluminatului public
- utilizarea soluțiilor de ultimă generație tehnologică
- noile străzi ale orașului respectiv centrul istoric al municipiului
Locuitorii oraşului -îmbunătăţirea eficienţei energetice
-reducerea cheltuielilor de susţinere al sistemului de iluminat public
-creşterea gradului de sustenabilitate
-ordinea şi siguranţa publică
2016-2020 1.400.000 Buget local
6 Completarea sistemului clasic de încălzire cu sistem care utilizează energia solară la centrala termică din cartierul Beclean II
-reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
-dezvoltarea sistemului de energie termică centralizată prin utilizarea resurselor de
Sistemul de energie termică centralizată aflată în administrarea societăţii SC URBANA S.A.
Locuitorii oraşului -reducrea emisiilor de gaze cu efect de seră
-reducerea cheltuielilor de întreţinere
2016-2020 2.600.000 Program Guvernamental Termoficare Căldură şi Confort 2006-2020
193
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
energie regenerabiă
7 Construire varianta drum ocolire cu statut de stradă urbană nord-vest a municipiului Odorheiu Secuiesc
-construirea drumului ocolitor în direcţia nord-vest la partea nordică a municipiului
-Scăderea traficului de tranzit în oraş
-Facilitarea accesului către cartierele periferice ale oraşului
-Fluidizarea şi decongestionarea traficului
Pe traseul stabilit prin Planul Urbanistic General
Locuitorii oraşului
Traficul de tranzit
Navetiştii
-reducerea emisiilor de CO2
-decongestionarea traficului în centrul oraşului
2016-2020
Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.2.
8 Amenajarea intersecţiei str. Beclean, str. Lemnarilor în municipiul
Asigurarea unui trafic fluidizat, fără blocaje
Intersecţia drumurilor Beclean şi Lemnarilor
Locuitorii oraşului
Traficul de tranzit
Transportatorii
Fluidizarea traficului pe un anumit tronson
2016-2020 1.475.000 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.2.
194
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
Odorheiu Secuiesc
Construirea unui sens giratoriu la intersecţia vizată
9 Construirea unei piste de ciclism în municipiul Odorheiu Secuiesc
Extinderea condiţiilor de circulaţie pietonală şi pentru biciclete
Încurajarea circulaţiei cu biciclete faţă de autovehicule
Promovarea elaborării unei circulaţii energo-economice, lowcost şi ecologice
Teritoriul administrativ al municipiului
Locuitorii oraşului
Turiştii
Reducerea emisiilor de CO2
Dezvoltarea circulaţiei cicliste
Reducerea traficului auto
Promovarea unui mod de viaţă mai sănătos
2016-2020 5.000.000 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.2.
10 Construirea pistelor pentru biciclete de-a lungul râului Târnava Mare,
Încurajarea circulaţiei cu biciclete faţă de autovehicule
Malul râului Târnava Mare între localităţile
Locuitorii oraşului
Locuitorii din zona vizată
Reducerea emisiilor de CO2
2016-2020 10.000.000 Buget local
Fond de Mediu
195
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
între localităţile Feliceni şi Barajul Zetea
Promovarea elaborării unei circulaţii energo-economice, lowcost şi ecologice
Crearea unor noi alternative turistice
Feliceni şi Barajul Zetea
Turiştii Dezvoltarea circulaţiei cicliste
Reducerea traficului auto
Promovarea unui mod de viaţă mai sănătos
Dezvoltarea turismului ciclist
11 Crearea unui parc auto modern pentru transportul public comun
Dezvoltarea durabilă a transportului public comun în municipiu
Teritoriul administrativ al municipiului
Locuitorii orașului
Turiștii
Transport public comun eficient și ecoenergetic
2016-2020 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.2.
Buget local 12 Elaborarea
Planului de mobilitate urbană durabilă pentru Municipiul Odorheiu
Raţionalizarea traficului oraşului
Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi îmbunătăţirea calităţii aerului
Teritoriul administrativ al municipiului
Locuitorii oraşului
Navetiştii
Turiştii
Planul de mobilitate urbană durabilă pentru Municipiul Odorheiu Secuiesc
2015-2016 109.864 Buget local
196
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
Secuiesc (PMUD)
13 Elaborarea Planului de Acţiune privind Energia Durabilă pentru Municipiul Odorheiu Secuiesc (PAED)
Dezvoltarea energetică durabilă al mun. Odorheiu Secuiesc
Inventarierea emisiilor CO2
Teritoriul administrativ al municipiului
Locuitorii oraşului Planul de Acţiune privind Energie Durabilă pentru Municipiul Odorheiu Secuiesc (PAED)
2015-2016 100.000 Buget local
14 Reamenajarea şi reconectarea pieţii publice din zona străzii II. Rákóczi Ferenc la centrul istoric al oraşului
Amenajarea unei spaţii viabile
Odorheiu Secuiesc, str. II. Rákóczi Ferenc, nr.5.
Locuitorii oraşului
Turiştii
Un spaţiu public care armonizează cu stilul centrului istoric reabilitat, care este oportun pentru găzduirea evenimentelor culturale
2016-2020 2.172.000 Buget local
15 Reamenajarea spaţiului public şi amplasarea statuii “LA CHAR” al sculptorului Román Viktor
Amenajarea unei spaţii viabile
Intersecţia străzilor II. Rákóczi Ferenc şi 1 Decembrie 1918
Locuitorii oraşului Anturaj urban viabil
Îmbunătăţirea aspectului municipiului
2016-2020 Buget local
197
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
16 Conectarea Băilor Szejke la reţeaua de apă potabilă şi canalizare
Integrarea Băilor Szejke în circuitul turistic
-valorificarea durabilă al resurselor naturale
Partea municipiului numită Băile Szejke, la distanţa de 4 km de centrul oraşului pe DN13
Locuitorii oraşului
Turiştii
Unităţile de cazare
Băile termale, ştrand
Construirea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare
Reducerea poluării apelor
2016-2020 1.595.000 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5.2.
17 Reabilitarea şi dezvoltarea integrată a Băilor Szejke
Integrarea Băilor Szejke în viaţa turistică a municipiului
Partea municipiului numită Băile Szejke, la distanţa de 4 km de centrul oraşului pe DN13
Locuitorii oraşului
Turiştii
Unităţile de cazare
Băile termale, ştrand
Calificare ca staţiune turistică a Băilor Szejke
Dezvoltarea oportunităţilor de petrecerea timpului liber
Dezvoltarea serviciilor de turism balneo-climateric
2016-2020 Buget local/Parteneriate PPP/ Investitori
18 Construirea infrastructurii de bază în cartierele aflate la periferia municipiului
Construirea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, asfaltarea drumurilor
Cartierele rezidenţiale construite în ultimii 10 ani:
Locuitorii oraşului
Îmbunătăţirea nivelului de trai
2016-2020 3.000.000 Buget local
198
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
Csalóka-Szászok tábora,
Széldomb 19 Schimbarea
conductelor de aducţiune de apă brută în mun. Odorheiu Secuiesc
Îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă potabilă
Locuitorii oraşului
Sistem de alimentare cu apă potabilă îmbunătăţit
2016-2020 2.500.000 Buget local
20 Modernizarea şi dezvoltarea reţelei de canalizare pluvială la Sâmbăteşti
Modernizarea şi dezvoltarea reţelei de canalizare pluvială
Protecţia împotriva inundaţiilor
Zona Sâmbăteşti Locuitorii oraşului Reţele de canalizare pluvială modernizată
2016-2020 11.398.000 Buget local
21 Construirea reţelei de canalizare pluvială în str. Éltetőkút şi conectarea la râul Târnava Mare
Construirea reţelei de canalizare pluvială
Asfaltare drum
Strada Éltetőkút Locuitorii oraşului
Instituţiile din zonă
Locuitorii din str. Éltetőkút şi cartierul Cserehát
Îmbunătăţirea calităţii vieţii a populaţiei din zonă
2016-2020 3.580.000 Buget local
199
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
22 Dezvoltarea drumeţiilor, aplicarea marcajelor turistice în zona municipiului
Reabilitarea traseelor turistice existente
Aplicarea noilor marcaje
Dealurile înconjurătoare: Budvár, Csicser, Rez, Szarkakő
Locuitorii oraşului
Şcolarii
Turiştii
Asigurarea condiţiilor pentru drumeţii
2016-2020 Buget local/Fond de Mediu
23 Amenajarea parcului de aventură la Kerekerdő
Amenajarea unui parc de aventură
Dezvoltarea serviciilor turistice
Zona Pădurea Rotundă
Locuitorii oraşului
Şcolarii
Turiştii
Parc de aventură 2016-2020 Buget local
24 Reabilitarea Casei Memoriale Nyírő József
Reabilitarea şi valorificarea cu scopuri culturale şi turistice a Casei Memoriale Nyírő József
Str. Nyírő József, Nr.5.
Locuitorii oraşului
Şcolarii
Turiştii
Clădirea renovată poate găzdui activităţi culturale şi de turism
2016-2020 Fonduri europene nerambursabile/
Buget local
25 Reabilitarea observatorului
Oprirea degradării clădirii, valorificarea clădirii, găsirea unor noi funcţii
Observatorul
Str. Lalelelor, nr. 52
Locuitorii oraşului Clădirea renovată poate găzdui activităţi pentru tineret
2016-2020 Buget local
26 Amenajarea malului râului Târnava Mare în scopuri
Amenajarea aleilor
Malul râului Târnava Mare de pe raza municipiului
Locuitorii oraşului Noi posibilităţi pentru activităţile
2016-2020 Program Operaţional Regional 2014-
200
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
recreative şi turistice
Dotarea cu mobilier pentru exterior, corespunzător şi cu echipamente corespunzătoare activităţilor de agrement
Odorheiu Secuiesc
recreative, de sport şi agrement
Alei amenajate
Piste pentru biciclete
2020 Axa prioritară 5.2.
Buget local
27 Campanie de promovare a monumentelor istorice
-cunoaşterea monumentelor istorice şi conştientizarea valorii acestora
Zona centrului istoric, clădiri monumente istorice
Locuitorii oraşului
Elevii
Turiştii
Viziune conştientă, păstrarea valorilor şi patrimoniului cultural şi istoric
2016-2020 Buget local
AXA 2: ECONOMIE 28 Construirea
complexului agroalimentar
-sprijinirea activităţilor de valorificare a produselor agricole realizate de producătorii agricoli din zona Odorheiu Secuiesc
Piaţa agroalimentară a municipiului, str. Târgului
Locuitorii oraşului
Producătorii agricoli din regiune
Complex agroalimentar conform normelor UE
2016-2020 Buget local
29 Elaborarea strategiei de dezvoltare
-adaptarea planurilor de şcolarizare la
Locuitorii oraşului Strategia de dezvoltare educaţională
2016-2020 Buget local
201
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
educaţională pe termen mediu
nevoile pieţei de muncă
Locuitorii din regiune, în special elevii
30 Controlul integrat al poluării cu nutrienţi
-depozitarea integrată a gunoiului de grajd
-reducerea gradului de poluarea a apelor cu nutrienţi
Platoul Techend Fermierii, producătorii agricoli
Locuitorii oraşului
Platforma de colectare a gunoiului de grajd
2009-2017 1.604.769 Banca Mondială
Ministerul de Mediu
31 Promovarea brandului municipiului Odorheiu Secuiesc
Realizarea marketingului localităţii
Consolidarea identităţii locale
Promovarea valorilor municipiului Odorheiu Secuiesc
Municipiul Odorheiu Secuiesc
Zona Odorhei
Locuitorii oraşului
Turiştii
Brandul municipiului Odorheiu Secuiesc
2016-2020 Buget local
AXA 3: SOCIETATEA 32 Reabilitarea şi
modernizarea clădirilor corp D
Reabilitarea clădirilor
Clădirea unităţilor sanitare
Pacienţii din zona Odorhei
Ambulatorii renovate
2016-2020 14.434.340 Program Operaţional Regional 2014-
202
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
–Policlinica şi corp E –Policlinica din incinta Spitalului municipal Odorheiu Secuiesc
Dotarea clădirilor cu echipamente moderne
ambulatorii, str. Bethlen Gábor, nr. 72.
Angajaţii unităţilor sanitare
Îmbunătăţirea calităţii îngrijirii medicale
2020 Axa prioritară 8.1.
33 Producerea apei calde din energia solară a Spitalului Municipal
-promovarea eficienţei energetice al spitalului municipal
-construirea sistemului de panouri solare în vederea asigurării modernizării alimentării cu apă caldă al spitalului municipal
Clădirea Spitalului municipal, str. Bethlen Gábor, nr. 72.
Pacienţii din zona Odorhei
Angajaţii unităţilor sanitare
-eficienţă energetică
-reducerea de emisii CO2
-reducerea cheltuielilor de întreţinere
2016-2020 1.449.000 Program Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.1.
34 Înfiinţarea unui centru de zi pentru vârstnici şi persoane cu dizabilităţi prin reamenajarea şi
Reabilitarea clădirii
Servicii sociale performante
Clădirea din Piaţa Márton Áron, nr.6
Persoane în vârstă
Copiii/persoane adulte cu dizabilităţi
Servicii sociale îmbunătăţite
Îmbunătăţirea calităţii vieţii a
2016-2020 7.383.000 Program Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 8.3.
203
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
reabilitarea clădirii existente
Îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor în vârstă şi a celor cu dizabilităţi
Părinţii şi însoţitorii copiilor/persoanelor adulte cu dizabilităţi
Locuitorii
persoanelor vizate
35 Construirea sală de sport la Şcoala Gimnazială “Orbán Balázs”
Construirea unei săli de sport modern
Şcoala Gimnazială Orban Balazs, Bld. Independenţei, nr. 35
Elevii
Angajaţii unităţii educaţionale
Locuitorii din cartierele rezidenţile din zonă
Sală de sport modern
2016-2020 3.000.000 Program Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 10.1.
36 Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Liceului Teoretic „Tamási Áron”, Odorheiu Secuiesc
Reabilitarea, restaurarea clădirii monument istoric categoria B
Liceului Teoretic „Tamási Áron”, Odorheiu Secuiesc, Str. Baróti Szabó Dávid, nr. 32.
Elevii
Angajaţii unităţii educaţionale
Locuitorii oraşului
Turiştii
Clădire monument istoric reabilitată, restaurată
2016-2020 17.969.000 Program Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.1.
37 Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Liceului
Reabilitarea, restaurarea clădirii monument istoric categoria B
Liceului Teologic Reformat „Baczkamadaras
Elevii Clădire monument istoric reabilitată, restaurată
2016-2020 Program Operaţional Regional 2014-
204
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
Teologic Reformat „Baczkamadarasi Kis Gergely” Odorheiu Secuiesc
i Kis Gergely” Odorheiu Secuiesc, Piaţa Márton Áron, nr. 2
Angajaţii unităţii educaţionale
Locuitorii oraşului
Turiştii
2020 Axa prioritară 3.1.
38 Construirea Grădiniţei Kipi-Kopi
Construirea şi echiparea grădiniţei cu program prelungit
Grădiniţa cu program prelungit “Kipi-Kopi”, str. Recoltei, nr.1.
Copiii preşcolari
Părinţii
Angajaţii unităţilor educaţionale
Clădire modernă şi amenajată cu echipamente corespunzătoare necesar educaţiei de calitate
2016-2020 6.484.000 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
39 Amenajare teren de sport în cartierul Cserehat
Amenajarea unui teren de sport corespunzător pentru activităţi de sport pentru copiii şi familii din zonă
Îmbunătăţirea modului de viaţă
Cartierul rezidenţial Cserehát
Locuitorii cartierului Cserehát
Teren de sport modern şi multifuncţional
2016-2020 260.000 Buget local
40 Reabilitarea bazei de sport existente al municipiului
Amenajarea teritoriului
Construirea lojilor
Zona între Sala de Sport al municipiului Odorheiu Secuiesc şi
Elevii din Clubul sportiv şcolar
Locuitorii oraşului
Condiţii corespunzătoare pentru practicarea sporturilor de performanţă
2016-2020 2.000.000 Buget local
Buget de stat
205
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
Modernizarea infrastructurii de atletică
ştrandul oraşului.
41 Construirea unui Patinoar Olimpic
-construirea unui patinoar olimpic modern pentru sportivii profesionişti şi pentru iubitorii sporturilor pe gheaţă
-educarea echipelor de hochei profesionişti
-organizarea competiţiilor regionale, naţionale şi internaţionale
Zona lângă Sala de sport a municipiului şi terenurile de sport existente
Elevii din Odorheiu Secuiesc şi din Zona Odorhei
Locuitorii oraşului
Un patinoar olimpic cu 1500-2000 de locuri
Condiţii corespunzătoare pentru practicarea sporturilor de performanţă
Echipe de hochei profesionişti
Competiţii de hochei regionale, naţionale internaţionale
Ameliorarea stării de sănătate a populaţiei
2016-2020 50.000.000 Program Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 10.1./Parteneriat PPP/Investitori
42 Elaborarea strategiei de sport
Evaluarea situaţiei actuale
Municipiul Odorheiu
Elevii din Clubul sportiv şcolar
Condiţii corespunzătoare pentru practicarea
2016-2020 100.000 Buget local
206
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
Identificarea problemelor şi eventualelor soluţii
Secuiesc şi zona Odorhei
Locuitorii oraşului sporturilor de performanţă
Educarea sportivilor de înaltă performanţă din Odorheiu Secuiesc şi din regiune
Îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor şi locuitorilor din oraş şi din zonă
43 Integrarea zonelor urbane marginalizate şi reducerea numărului de comunităţi aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială prin metoda Dezvoltare
Promovarea integrării în viaţa socială a grupurilor de persoane din comunităţile marginalizate aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială
Zona Budvar
Zona str. Éltetőkút
Zona str. Recoltei
Persoanele din comunităţile marginalizate aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială în care există populaţie aparţinând minorităţii roma
Personalul din cadrul serviciilor
Condiţii locative îmbunătăţite
Creşterea numărului persoanelor angajate
Ridicarea nivelului de şcolarizare în
2016-2020 12.000.000 Program Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9.
Program Operaţional Capital Uman
207
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii (CLLD)
Zona – Centrul istoric al oraşului
(imobile retrocedate)
create de la nivelul comunităţii
Locuitorii oraşului
rândul persoanelor marginalizate
Diminuarea nivelului de abandon şcolar
2014-2020 Axa prioritară 5.
44 Construirea locuinţelor sociale în cartierul Cserehat
Asigurarea condiţiilor de locuit persoanelor defavorizate locuitorilor clădirilor retrocedate foştilor proprietari
Cartierul rezidenţial Cserehát
Grupurile sociale defavorizate
Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire
2016-2020 4.875.000 Buget de stat/Program Naţional
AXA 4: ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ 45 Eficientizarea
proceselor interne ale Primăriei Odorheiu Secuiesc
Introducerea certificatului de calitate ISO 9001
Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc
Angajaţii unităţii administrativ teritoriale locale
Locuitorii oraşului
Eficientizarea administraţiei publice locale
Reducerea birocraţiei
2016-2020 Buget local,
Program Operaţional Creşterea Capacităţii Administrative
46 Elaborarea strategiilor sectoriale
-dezvoltarea oraşului în baza experienţelor empirice,
Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc
- angajaţii administraţiei publice locale
- dezvoltare integrată şi sustenabilă
2016-2020 Buget local,
Program Operaţional
208
Proiecte Obiective generale/specifice
Locul de implementare
Beneficiar/Grupul ţintă
Rezultate Perioada de implementare
Valoare estimată
(lei)
Surse de finanţare
evaluarea şi analiza situaţiei actuale şi identificarea direcţiilor strategice de dezvoltare reale
- locuitorii oraşului
Creşterea Capacităţii Administrative
47 Elaborarea Stategiei de dezvoltare microregională a regiunii Odorhei
-consolidarea rolului de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc
-promovarea parteneriatului
Odorheiu Secuiesc şi localităţile înconjurătoare
- angajaţii administraţiei publice locale
- locuitorii oraşului
- locuitorii localităţilor înconjurătoare
- cooperarea economică, socială şi parteneriat între localităţile şi instituţiile din zonă
2016-2020 Buget local
209
5.8 Proiecte prioritare
Prezentul capitol cuprinde prioritizarea proiectelor descrise în portofoliul de proiecte, considerate
cele mai importante din perspectiva dezvoltării municipiului Odorheiu Secuiesc. Stabilirea ordinii
proiectelor de dezvoltare se realizează cu luarea în considerare a tuturor criteriilor de mai jos:
- dimensiunea sferei de incidenţă teritorială a intervenţiei
o măsura şi natura necesităţilor populaţiei, ce pot fi satisfăcute
o sfera de incidenţă a efectelor economice şi sociale ale dezvoltărilor
- stadiul de pregătire al dezvoltărilor/maturitatea proiectelor
- acceptarea dezvoltării de către populaţie51
- nevoia de resurse a dezvoltărilor şi disponibilitatea/accesibilitatea resurselor necesare.
Un obiectiv primordial la proiectele de dezvoltare constituie proiectarea strategică, deoarece
existenţa documentelor strategice actualizate este crucială pentru fundamentarea dezvoltărilor din
domeniu, privind asigurarea dezvoltării urbane durabile.
În prezentul capitol vom prezenta principalele proiecte, care sunt în derulare deja sau reprezintă
cel mai mare grad de maturitate, fiind aprobate de Consiliul Local sau sunt elaborate documentele
de proiectare pentru acţiunile respective.
5.8.1 Proiecte în curs de derulare
• Axa 1: INFRASTRUCTURA
1. Consolidarea –restaurarea la obiectivul ruinele Cetăţii Székely Támadt
Descrierea proiectului:
51 Acceptarea dezvoltărilor s-a determinat pe baza evaluării formularelor completate de populaţie, precum şi pe baza ordinii de prioritate stabilită de Grupul de acţiune pentru Dezvoltarea Durabilă – format din membrii administraţiei publice locale şi din reprezentanţii diferitelor domenii de specialitate; analizele detaliate fac parte din anexa strategiei
210
Cetatea „Székely Támadt” din municipiul Odorheiu Secuiesc este monument aflat pe lista de
monumente istorice 2004 la poziţia 529 cod LMI HR – II-m-A-2918.
De-alungul secolelor cetatea a suferit multe transformări, degradări şi refaceri succesive, mai ales
la sfârşitul sec. XIX, când odată cu construirea edificiului din interior s-au nivelat zidurile şi terenul
din jurul clădirii. În interiorul cetăţii clădirea construită la sfârşitul secolului XIX, este folosită
actualmente de Liceul Tehnologic Eötvös József.
Din cetate s-a păstrat zidurile de apărare şi laturile exterioare a bastioanelor. Bastionul estic se
află în stare de ruină, dar fără să fi suferit transformări de la sfârşitul sec. XVI. Celelalte trei
bastioane şi zidurile de apărare se ridică la înălţimi cuprinse între 5- 9 metri faţă de nivelul de
călcare actual extramuros şi sunt în stare avansată de degradare, cu toate că au fost executate
reparaţii la sfârşitul sec. XIX. În anumite locuri prezintă fisuri şi surpări de ziduri periculoase.
Până în prezent au fost întocmite 2 studii:
I. “Consolidare – restaurare ruinele cetăţii Szekelytámadt”, etapa I - Lucrări de
consolidare şi conservare de prima urgenţă cuprinzând zidurile de fortificaţie N-V şi N-E, a cărui
indicatori tehnico-economici au fost aprobaţi cu HCL nr. 34 din 2014. Aceste lucrări de prima
urgenţă sunt în curs de execuţie
II. “Consolidare – restaurare ruinele cetăţii Székelytámadt”, a cărui indicatori
tehnico-economici au fost aprobaţi cu HCL nr. 35 din 2014, în care lucrările propuse sunt:
a.) Consolidare- restaurare zidurile Sud- estic si Sud- vestic cu bastionul / turnul sudic si
bastionul vestic aferent.
b.) Turnul estic- consolidare, restaurare si amenajare Centru pentru resurse regionale
c.) Amenajările exterioare:
În vederea diminuării umidităţii zidurilor şi dirijării apelor se propune sistematizarea terenului şi
realizarea unui sistem de colectare si evacuare a apelor pluviale. În prezent terenul din jurul cetăţii
nu este amenajat corespunzător, astfel scurgea apelor la suprafaţă, îndepărtarea lor de la baza
zidurilor nu este rezolvată, în imediata apropiere a zidurilor apele infiltrându-se în solul aflat în
contact direct cu zidăria fundaţiilor urcă prin capilaritate în suprastructura zidăriei.
211
Aceste două studii nu tratează în ansamblu cetatea şi zona cetăţii. În continuare,
municipiul doreşte să obţină finanţări în cadrul programelor guvernamentale şi în cadrul diverselor
programe de finanţare din fonduri comunitare, pentru Reabilitarea zona Cetăţii în municipiul
Odorheiu Secuiesc.
Finanţare: Buget local
Alte posibilităţi de finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară
5.Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural, Prioritatea de investiţii 5.1. Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea
patrimoniului natural şi cultural, Obiectiv Specific: ” Impulsionarea dezvoltării locale prin
conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi a identităţii culturale”.
• Axa 2: ECONOMIA
2. Realizarea controlului integrat al poluării cu nutrienți
Descrierea proiectului: Primăria Odorheiu Secuiesc împreună cu Consiliul Judeţean
Harghita propune realizarea controlului integrat al poluării cu nutrienţi prin amplasarea
Platformei de colectare a gunoiului de grajd pe platoul Ţechend.
Scopul investiţiei este reducerea poluării apelor cu nutrienţi şi depozitarea gunoiului de
grajd conform normelor europene.
Finanţare: Ministerul de Mediu
Banca Naţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
• Axa 3: SOCIETATE
3. Construirea Grădiniţei Kipi-Kopi
Descrierea proiectului:” Construire Grădiniţă cu program prelungit pentru 160 copii prin
extinderea, mansardarea şi reamenajarea clădirii existent din Odorheiu Secuiesc” finanţat
în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locale.
212
Imobilul este situat în zona rezidenţială Beclean (sat), în centrul de greutate a zonei, cu
acces direct din strada Beclean. Lucrările au fost începute în 2008.
Obiectivul se compune din două corpuri de clădire legate funcţional: prima a fost realizată
prin reamenajarea şi mansardarea clădirii existente pentru amenajarea părţii administrative,
a blocului alimentar cu sala de mese şi a unei săli multifuncţionale; a doua este un corp nou
de clădire (parter, etaj şi mansardă) în care vor funcţiona încăperile pentru activităţi şi
odihnă.
Se vor realiza în continuare şi amenajările exterioare necesare pentru curtea interioară din
faţa corpurilor A şi B şi a terenului din spatele clădirilor acolo unde se va putea face
intrarea principală în clădire şi va fi amenajata terenul de sport şi joacă şi dotările necesare
pentru bucătărie, pentru pregătire şi servire mâncare, spălătorie, lift interior la bucătărie,
teren de joacă, teren de sport, mobilier interior, cabinet medical şi cabinet de metodică.
Finanţare: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
• Axa 4: ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
4. Elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană Durabilă a Municipiului
Odorheiu Secuiesc pentru perioada 2014-2020 (SIDU)
Descrierea proiectului: La o dezvoltare socială locală se poate ajunge dacă există voinţa de
diagnosticare a comunităţii şi voinţă de a exprima şi accepta exact ceea ce s-a diagnosticat, dacă
există capacitatea de identificare a nevoilor şi a problemelor reale, de organizare a forţelor locale.
Pentru a atinge o formă de creştere economică prin care este asigurată un nivel
corespunzător de bunăstare, nu numai pe termen scurt sau mediu, ci şi pe termen lung ,
administraţia publică trebuie să promoveze o viziune integrată în ceea ce priveşte dezvoltarea
durabilă, care răspunde necesităţilor curente ale societăţii, fără a pune în pericol perspectivele
pentru generaţiile viitoare.
213
Dezvoltarea durabilă a devenit în prezent un obiectiv la scară globală. În baza
angajamentului luat la Rio (1992), apoi la Johannesburg (2002), şi consolidat din nou la Rio (2012)
Uniunea Europeană a adoptat în ultimii ani o strategie integrată pentru a-şi asuma un rol activ în
eforturile de adoptare a principiului durabilităţii în politicile economice – strategia de la Lisabona
faza I (2000), faza II (2005), faza III (2008). Uniunea îşi propune ca, astfel, să permită o evoluţie
spre o „societate mai prosperă şi mai justă, garantând un mediu mai sigur, mai curat şi oferind o
calitate superioară a vieţii.”
Conform art. 36 (2) lit.b.) cu alin. (4) lit.e) din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale
republicată, Consiliul Local aprobă strategia de dezvoltare economică, socială şi de mediu
ale unităţii administativ-teritoriale;
Cadrul conceptual şi legal pentru elaborarea acestui document este determinat de
documentele care alcătuiesc Cadrul financiar multianual 2014-2020: Acordul de Parteneriat 2014-
2020, Programele Operaţionale pentru perioada 2014-2020 (Program Operaţional Capital Uman,
Program Operaţional Competitivitate, Program Operaţional Asistenţă Tehnică, Program
Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, Program Operaţional Infrastructură Mare ),
respectiv Programul Operaţional Regional pentru perioada 2014-2020, ale căror prevederi fac
necesare o analiză profundă a stării socio-economică al municipiului, pe baza căruia se poate
construi un plan de dezvoltare integrat, care să corespundă nevoilor comunităţii şi obiectivelor
propuse spre realizare.
Dezvoltarea integrată si durabilă a oraşelor înseamnă asigurarea unui mediu sănătos si atractiv
printr-o structură urbană policentrică în cadrul căreia se asigură colaborarea dintre polii de
dezvoltare si oraşele din reţea. Proiectarea integrată a mediului, revitalizarea spaţiilor
nefuncţionale, reabilitarea spaţiilor aflate in declin, protejarea si extinderea (in limita
posibilităţilor) a zonelor verzi, precum si consolidarea colaborării dintre oraşe şi aşezările din jur,
sunt mijloacele principale ale îmbunătăţirii nivelului de trai într-un oraş. Prezentul document,
Strategiei Integrată de Dezvoltare Urbană Durabilă a Municipiului Odorheiu Secuiesc pentru
perioada 2014-2020, constituie fundamentul pentru fiecare proiect care urmează să fie elaborat şi
implementat în perioada menţionată, şi pentru atragerea de fonduri nerambursabile în vederea
realizării proiectelor.
Finanţare: Buget local
214
5. Elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Odorheiu
Secuiesc (PMUD)
Descrierea proiectului: Planul de mobilitate trebuie să aibă la bază o viziune pe termen lung
pentru dezvoltarea transportului şi a mobilităţii în municipiul Odorheiu Secuiesc şi va cuprinde
toate tipurile şi formele de transport: public şi privat, pasageri şi marfă, motorizat şi nemotorizat,
în mişcare sau oprit.
Planul va propune o viziune strategică care să ofere o descriere calitativă a viitorului urban
dorit şi să definească obiective concrete, măsurabile, ţinte bine gândite, toate înglobate într-o
strategie generală de dezvoltare durabilă.
Planul de mobilitate va cuprinde, de asemenea, o evaluare a costurilor şi beneficiilor
transportului, incluzându-le şi pe cele ce nu pot fi cu uşurinţă măsurate sau evaluate cum sunt cele
referitoare la emisiile de noxe sau impactul asupra calităţii aerului, soluţiile propuse urmărind
obţinerea unui impact maxim al resurselor utilizate.
Planul de mobilitate va fi finalizată cu producerea unui plan de acţiune pe termen scurt
(până în 2017) şi mediu (până în 2020). Pentru fiecare acţiune se vor preciza:
- o scurtă descriere a acţiunii; estimarea de cost pentru fiecare perioadă de implementare şi
globală; principalele surse de finanţare (provizorii); părţile interesate.
Planul de acţiune va face o distincţie între proiecte majore (peste 50 de milioane EUR) şi
proiecte cu bugete sub această sumă.
Elaborarea si implementarea planului de mobilitate urbană trebuie să asigure satisfacerea
unor cerinţe şi nevoi de utilitate publică ale comunităţii locale în domeniul mobilităţii şi
transportului urban, deplasarea fără a fi expuşi la riscuri personale majore, îmbunătăţirea continuă
a mobilităţii şi calităţii vieţii cetăţenilor.
Abordând obiective sociale, de mediu şi economice, precum şi obiective în domeniul
integrării şi al siguranţei, se va pune un accent sporit pe transportul durabil.
215
În acest scop, planul ce va fi elaborat trebuie să ofere soluţii care să vizeze următoarele
obiective:
• Management eficient al transportului şi al mobilităţii
• O bună distribuţie a bunurilor şi servicii de logistică performante
• Restricţionarea accesului auto în anumite zone ale oraşului
• Promovarea transportului în comun
• Promovarea unor mijloace de transport alternative
• Înlocuirea maşinii personale în favoarea transportului în comun, mersului pe jos,
mersului cu bicicleta, cu motocicleta sau cu scuterul
• Asigurarea unor spaţii de parcare suficiente şi a unor piste de rolleri şi biciclişti
• Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon în zonele
urbane, în centrul istoric al oraşului, respectiv în intervilanul municipiului prin
posibilitatea ca traficul greu să nu aglomereze circulaţia din oraş, tranzitul să fie
mai simplu prin ocolirea oraşului pentru traficul greu.
Finanţare: Buget local
6. Elaborarea Planului de Acţiune privind Energia Durabilă pentru Municipiul
Odorheiu Secuiesc (PAED)
Descrierea proiectului: Planul de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) este un
document cheie, care arată modul în care comunitatea locală doreşte să se alinieze
obiectivelor şi angajamentelor Uniunii Europene până în anul 2020, respectiv: reducerea
cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile);
creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%; creşterea cu 20% a
eficienţei energetice. În perioada 2016-2020 municipiul doreşte să obţină finanţări pentru
proiecte de eficienţă energetică în cadrul programelor finanţate din fonduri externe
comunitare, respectiv POR 2014-2020, Axa prioritară 3. Sprijinirea tranziţiei către o
economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de
216
investiţii 3.1. Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a
utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, şi în sectorul
locuinţelor, Obiectiv specific “Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale,
clădirile publice şi sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează
consumuri energetice mari”. În conformitate cu Ghidul solicitantului
Planul de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) este un element cheie pentru obţinerea
fondurilor nerambursabile, respectiv realizarea proiectelor pentru atingerea obiectivelor
propuse în domeniul energetic. Planul de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) este
documentul cel mai agreat de Uniunea Europeană prin organismul Convenţia Primarilor,
având 5994 de semnatari în toată Europa.
Finanţare: Buget local
5.8.2 Proiecte prioritare ( prognozate pentru perioada 2016- 2018)
Documentele strategice de dezvoltarea pe baza cărora proiectele vor fi elaborate sunt
Planul Urbanistic General modificat şi a Regulamentului de Construcţii Locale, prezenta
strategie, adică Strategia integrată de dezvoltare urbană a Municipiului Odorheiu Secuiesc
pentru perioada 2014-2020, strategiile sectoriale specifice: Planul de Mobilitate Urbană
Durabilă, Planul de Acţiuni de Energie Durabilă, Strategia de dezvoltare locală privind
integrarea grupurilor de persoane defavorizate, Strategia locală privind „REABILITAREA
SISTEMULUI DE TERMOFICARE a municipiului Odorheiu Secuiesc”.
În continuare prezentăm proiectele considerate cele mai importante în baza criteriilor
enumerate mai sus, cu cel mai mare accent pe criteriul maturităţii proiectelor :
1. Construire variantă drum ocolire cu statut de stradă urbană nord-vest a municipiului
Odorheiu Secuiesc
217
Descrierea proiectului: Cel mai important drum de legătură din zona municipiului
Odorheiu Secuiesc, drumul naţional DN 13A, care face legătura între drumurile europene
E60 şi E578, în prezent traversează oraşul prin centrul istoric.
Circulaţia rutieră se realizează pe reţeaua stradală urbană, în interiorul zonelor locuite, prin
străzi cu lăţime mică şi cu o singură bandă pe sensul de circulaţie. Peste traficul curent se
suprapune traficul de tranzit, din care un procentaj important este un trafic de mare tonaj,
din cauza lipsei de variante de ocolire sau a unui drum de centură. Astfel arterele de
penetraţie în municipiu sunt foarte aglomerate, sunt dese blocajele traficului, apar
numeroase evenimente rutiere, poluarea datorată autovehiculelor este la un nivel ridicat şi
construcţiile se deteriorează de vibraţiile generate de traficul intens.
Varianta de ocolire va realiza legătura între intrarea dinspre Miercurea Ciuc (str. Beclean,
la poziţia km 83+782) cu intrarea dinspre Sovata (str. Orbán Balázs, la km 76+075) prin
dealurile situate la Nord de localitate, cu ramificaţii spre străzile: Digului, Cădişeni şi
Livezilor.
Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3. Sprijinirea
tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii
3.2.Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile
de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de
mobilitate urbană şi a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor, Obiectiv Specific
“Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană
durabilă”.
2. Amenajare intersecţie str. Beclean, str. Lemnarilor în municipiul Odorheiu Secuiesc
Descrierea proiectului: În intersecţia dintre străzile Beclean şi Lemnarilor - în prezent
semaforizat - se desfăşoară un trafic auto semnificativ, inclusiv de mare tonaj, fiind punctul
rutier de întâlnire a variantei de trafic greu cu tronsonul municipal al drumului naţional nr.
13A (Bălăuşeri - Miercurea Ciuc). Din această intersecţie prin str. Lăcătuşilor se mai face
legătura cu cartierul de blocuri Beclean şi zona rezidenţială „Keresztvápa”. Pentru
eliminarea punctelor de conflict între străzile ce converg în această intersecţie importantă
şi pentru fluidizarea traficului ar fi binevenită aici amenajarea unui sens giratoriu.
218
Sensul giratoriu urmază a fi amenajată în intersecţia existentă prin:
• Desfacerea sistemelor rutiere existente şi a trotuarelor pe ambele părţi pe str. Beclean şi
str. Lemnarilor pentru a fi încadrat în sistemul rutier proiectat.
• Achiziţionare teren şi demolare construcţii existente pe teren.
• Dezafectarea ultimei porţiuni situată dinspre intersecţia existentă a străzii Lăcătuşilor şi
prelungirea străzii Lăcătuşilor situat pe malul drept al părăului Árpád până la intersecţie,
care va deveni un sens giratoriu cu patru cale simetrice.
• Modificare linie electrică de alimentare cu înaltă tensiune.
• Amenajarea căii inelare cu lăţimea de 6 m, a inelului de siguranţă, a insulei centrale
necarosabile, a insulelor separatoare şi a trotuarelor.
Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3. Sprijinirea
tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de
investiţii 3.2. Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de
carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană şi a unor măsuri relevante pentru
atenuarea adaptării, Obiectiv Specific: ”Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane
bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă”.
3. Reabilitarea si modernizarea clădirilor corp D – Policlinica şi corp E Policlinica din
incinta Spitalului municipal Odorheiu Secuiesc
Descrierea proiectului: Reabilitare şi modernizarea clădirilor corp D- Policlinică
(S+P+2E) şi corp E - Policlinică (S+P+2E) din incinta Spitalului mun. Odorheiu Secuiesc
are în vedere reabilitarea, modernizarea şi echiparea clădirii, în scopul îmbunătăţirii
serviciilor medicale de tip ambulatoriu şi creşterea accesibilităţii a serviciilor medicale.
Ambulatorul din municipiul Odorheiu Secuiesc deserveşte microregiunea Odorhei, nu
numai pe locuitorii municipiului.
Prin proiect se va realiza pentru fiecare secţie de specializare în sistem ambulator
modificări/modernizări al: cabinetelor de consultaţii de diferite specialităţi, camerelor
219
pentru tratamente curente, spaţiilor de aşteptare aferente cabinetelor, biroului de
programare şi evidenţa a pacienţilor, punctului farmaceutic pentru medicamente specifice,
anexelor pentru personalul medical, grupurilor sanitare şi boxe pentru curăţenie.
Deasemenea pe baza datelor furnizate de personalul Policlinicii, se vor realiza dotările
necesare, astfel: dotări sanitare, dotări medicale, dotări instalaţii, dotări mobilier.
In cele doua corpuri de clădiri D si E al Policlinicii se vor realiza şi lucrări de reabilitare al
clădiriilor propriu-zise.
Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 8. Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale, Prioritatea de investiţii 8.1. Investiţiile în infrastructurile
sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând
inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea socială prin
îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale şi de recreere, precum şi trecerea de la
serviciile instituţionale la serviciile prestate de colectivităţile locale, Obiectiv specific: „Creşterea
accesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare şi a celor de nivel secundar, în special pentru
zonele sărace şi izolate”.
4. Construire Sală de sport - Şcoala Gimnazială Orbán Balázs
Descrierea proiectului: Pentru desfăşurarea în bună condiţii a procesului instructiv –
educativ în Şcoala Gimnazială Orbán Balázs, este necesar construirea unei săli de sport.
Şcoala construită în anii 1980, nu dispune de sală de sport, astfel infrastructura pentru
asigurarea educaţiei de sport şi pentru o viaţă sănătoasă nu este asigurată.
Asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru practicarea sportului şi a activităţilor
recreaţionale, şi implicit încurajarea şi susţinerea practicării sportului în rândul copiilor şi
tineretului reprezintă un obiectiv important pentru Consiliul Local al Municipiului Odorheiu
Secuiesc. Astfel, investiţia în infrastructură sportivă va permite sporirea capacităţilor
activităţilor sportive şcolare şi extraşcolare, aceasta ar fi platforma ideală pentru
conştientizarea importanţei sportului şi al modului de viaţă sănătos.
Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 10.
220
Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, Axa prioritară 10.1.Investiţiile
în educaţie şi formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea
de competenţe şi învăţarea pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea
infrastructurilor de educaţie şi formare, Obiectiv Specific: ”Creşterea
gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului
obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a
sistemului”.
5. Integrarea zonelor urbane marginalizate şi reducerea numărului de comunităţi aflate
în risc de sărăcie şi excluziune socială prin metoda de Dezvoltare Locală plasată sub
Responsabilitatea Comunităţii
Descrierea proiectului: CLLD este un instrument pentru promovarea dezvoltării
integrate şi implicării comunităţilor în dezvoltarea locală prin formarea unui parteneriat
local. Acesta din urmă are rolul de a elabora şi pune în aplicare o strategie de dezvoltare
integrată, parteneriatul beneficiind de finanţare pe termen lung, deţinând puterea de decizie
cu privire la modul în care sunt cheltuite fondurile.
Se adreasează oraşelor cu peste 20 000 de locuitori şi se axează pe zone subregionale, fiind
plasată sub responsabilitatea grupurilor de acţiune locală, obiectivele fiind realizate prin
strategii de dezvoltare locală pe zone integrate şi multisectoriale. Este un instrument prin
care se poate implementa măsuri pentru diminuarea sărăciei şi excluziunii sociale.
Proiectul răspunde la următoarele nevoi: accesul redus la condiţii decente de locuire,
accesul redus la infrastructura şi resurse educaţionale, accesul redus la ocupare şi
oportunităţile de ocupare, accesul redus la servicii medicale de calitate, risc mare de
sărăcie şi excluziune socială pentru grupurile defavorizate identificate în cadrul
zonelor vulnerabile din zonele urbane marginalizate.
Obiectivul CLLD este integrarea socială şi dezvoltarea comunităţilor marginalizate
din oraşele României, prin stimularea asocierii “de jos în sus”.
221
La baza DLRC stau cinci principii. Astfel, abordarea promovează eforturile de dezvoltare
locală care:
1. vizează zonele subregionale
2. sunt gestionate de către comunitate prin grupurile de acţiune locală (GAL);
3. sunt implementate prin strategii de dezvoltare locală (SDL) integrate şi
multisectoriale în funcţie de zonă, concepute ţinând cont de potenţialul de
dezvoltare şi de nevoile locale;
4. includ elemente inovatoare;
5. pun accent pe colaborare în reţea;
Zonele subregionale vizate de un parteneriat local (grup de acţiune locală –GAL) trebuie
să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
o să facă parte dintr-un oraş cu o populaţie cuprinsă între 20.000 şi 150.000 de
locuitori
o să fie coerente (unitare) din punct de vedere economic, social şi fizic.
Teritoriul poate varia, ca formă şi delimitare, de la o singură zonă dintr-un oraş (de
exemplu – zonă de tip ghetou cu blocuri) la mai multe zone de acest tip. Decizia
referitoare la delimitarea exactă a zonelor aparţine grupurilor de acţiune locală.
• Investiţiile cuprinse în cadrul proiectelor finanţate prin intermediul DLRC trebuie să aibă
caracter integrat, să fie complementare şi sinergice, axându-se atât pe infrastructura de
locuire (locuinţe sociale), infrastructură educaţională şi cea socială (sănătate, servicii
sociale), cât şi pe măsuri destinate încurajării ocupării.
Resursele financiare pentru intervenţiile de tip DLRC sunt reprezentate de alocări asigurate
atât de Programul Operational Regional 2014-2020 – Axa prioritara 9 „Sprijinirea
regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban”, cât şi prin
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 – Axa prioritară 5 „Dezvoltare locală
plasată sub responsabilitatea comunităţii”.
222
• POR, Axa prioritară 9- Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor
defavorizate din mediul urban, 9.1. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea
comunităţii.
Obiectiv specific: Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi
excluziune socială, prin măsuri integrate.
Tipuri de proiecte/ acţiuni integrate prin:
1. Investiţiile în infrastructura de locuire/reabilitare/modernizare a locuinţelor
sociale;
2. Investiţii în infrastructura de sănătate, servicii sociale –
reabilitarea/modernizarea centrelor comunitare integrate medico-sociale;
3. Investiţii în infrastructura de educaţie – construire/reabilitare/modernizare de
unităţi de învăţământ preuniversitar
4. Investiţii în amenajări ale spaţiului urban degradat al comunităţii defavorizate,
respectiv construcţia/reabilitarea/modernizarea clădirilor pentru a găzdui
diferite activităţi sociale, comunitare, culturale, agrement şi sport etc;
5. Crearea/reabilitarea/modernizarea spaţiilor publice urbane (străzi
nemodernizate, inclusiv reabilitarea/modernizarea utilităţilor publice, zone verzi
neamenajate, terenuri abandonate, zone pietonale şi comerciale, etc.);
6. Construirea/dotarea cu echipamente a infrastructurii întreprinderilor de
economie socială de inserţie.
Categorii de beneficiari: GAL (Grupurile de acţiune locală), constituite din
reprezentanţi ai autorităţii publice locale, ai instituţiilor, ai mediului de afaceri
local , ai societăţii civile, ai zonei marginalizate pentru intervenţie
• POCU, Axa prioritară 5- Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea
comunităţii
Obiectivul specific 5.1 “Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi
excluziune socială din comunităţile marginalizate (roma şi non-roma) din oraşe cu
peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populaţie aparţinând minorităţii roma, prin
implementarea de măsuri/operaţiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC” .
Grup ţintă vizat:
223
- Persoanele din comunităţile marginalizate aflate în risc de sărăcie şi excluziune
socială în care există populaţie aparţinând minorităţii roma
- Persoanele din comunităţile marginalizate aflate în risc de sărăcie şi excluziune
socială (comunităţi non-roma)
- Personalul din cadrul serviciilor create de la nivelul comunităţii
- Persoane aparţinând minorităţii roma
Etapele implementării DLRC:
• Etapa I - Apelul pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SLD) şi pentru
constituire GAL, care face obiectul primului apel de cerere de propunere de proiecte,
în urma căruia vor fi selectate zonele urbane marginalizate, cu condiţia demonstrării
existenţei unui acord partenerial DLRC între următorii actori relevanţi:
-autorităţi publice locale
-un ONG (grup de ONG-uri)
-un operator economic
Pentru această etapă, POCU va pune la dispoziţie sumele necesare constituirii GAL-
urilor si activităţilor premergătoare realizării strategiei de Dezvoltare Locală, inclusiv
elaborarea.
• Etapa II – Apel pentru selectarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (SLD). Etapa
in interiorul căreia va fi stabilit un comitet de selectie comun format din reprezentanţi
cu experienţă relavanţi în integrarea comunităţilor defavorizate din cadrul MMFPSPV,
MS, MEN, AMPOCU, AMPOR, AMPOC,CNCD, Punctul National de Contact
pentru Romi, Organul Unic pentru FSE si alte entităţi considerate relevante.
În procesul de selecţie a strategiilor DLRC se va urmări asigurarea coerenţei dintre
obiectivele strategiei, măsurile şi planul de acţiune sau lista de proiect, a relevanţei
actorilor parteneriatului local pentru implementarea strategiei.
Fiecare stategie va fi insoţită de o listă a proiectelor prin care GAL consideră că vor fi
atinse obiectivele strategiei.
• Etapa III- Selectarea pachetului de operaţiuni integrate aferent strategiilor CLLD
aprobate.
După selectarea şi aprobarea strategiei, GAL va trebui să aprobe în termen de 6 luni
pachetul de operaţiuni integrate şi să îl înainteze comitetului comun de selecţie format
224
din reprezentanţi ai autorităţilor de management (POCU, POR). Aprobarea finală intră
în responsabilitatea comitetului de selecţie comun (POCU,POR).
6. Creşterea calităţii arhitecturale - ambientale, inclusiv reabilitarea termică,
"Reabilitare şi modernizare sediului Primăriei Odorheiu Secuiesc"
Descrierea proiectului: Proiectul propus are ca scop reabilitarea energetică profundă,
inclusiv izolarea termică, reabilitarea sistemelor de înclălzire şi a reţelelor şi instalaţiilor de
iluminat şi sistemul de management al clădirii (măsuri de eficienţă energetică tipice). În
cadrul acestui proiect se propune renovarea sălii festive, inclusiv tavanul casetat cu fresee.
Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3. Sprijinirea
tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.1.
Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei
din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul
locuinţelor, Obiectiv specific: “Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale,
clădirile publice şi sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează
consumuri mari”;
7. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe în municipiul Odorheiu Secuiesc
Descrierea proiectului: Realizarea lucrărilor de reabilitare termica are ca scop creşterea
performanţei energetice a blocurilor de locuinţe construite înainte de anul 1990, astfel încât
scăderea consumului specific de energie pentru încălzire să fie de minim 40% din consumul
evidenţiat în certificatul de performanţă energetică corespunzător stării iniţiale a blocului,
dar nu mai mare de 100kWh/mp/an.
Blocurile de locuinţe construite înainte de anul 1990 sunt printre cele mai ineficiente clădiri
din punctul de vedere al consumului energetic. Consumurile energetice sunt mari ca o
consecinţă a izolării termice slabe, instalaţii de încălzire ineficiente, învechite şi
neîntreţinute.
225
Interventiile propuse care urmează să fie cuprinse în cadrul investiţiei sunt:
• îmbunătăţirea izolaţiei termice şi hidroizolare anvelopei clădirii (pereţi exteriori, ferestre,
tâmplărie, planşeu superior, planşeu peste subsol), şarpantelor şi învelitoarelor inclusiv
măsuri de consolidare;
• înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent din spaţiile comune cu corpuri
de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare de viaţă;
• implementarea sistemelor de management al funcţionării consumurilor energetice:
achiziţionarea şi instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea şi gestionarea energiei
electrice;
• orice alte activităţi care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea
lifturilor şi a circuitelor electrice în părţile comune - scări, subsol, lucrări de demontare a
instalaţiilor şi echipamentelor montate, lucrari de reparaţii la faţade etc.)
Finanţare: 60% Fonduri Europene:
Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3. Sprijinirea tranziţiei către o
economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.1. Sprijinirea eficienţei
energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile
în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor, Obiectiv
specific: “Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale, clădirile publice şi
sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri mari”;
40% bugetul local si contributia Asociaţiilor de Proprietari;
8. Producerea apei calde din energia solară la Spitalul Municipal
Descrierea proiectului: Indicatorii tehnico-economici pentru proiectul Producerea apei
calde din energia solară la Spitalul Municipal au fost aprobaţi prin HCL nr.5/2011.
Municipiul Odorheiu Secuiesc doreşte să obţină finanţări în cadrul programelor
guvernamentale şi în cadrul diverselor programe de finanţare din fonduri comunitare, sau
din alte fonduri pentru realizarea acestui investiţii. Urmează reactualizarea SF şi elaborarea
DALI pentru investiţia propusă.
226
Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3. Sprijinirea
tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.1.
Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei
din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul
locuinţelor, Obiectiv specific: “Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale,
clădirile publice şi sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează
consumuri mari”;
9. Amenajarea Terenului de sport în cartierul Cserehát
Descrierea proiectului: În urma preocupării Municipiului Odorheiu Secuiesc de
îmbunătăţirea calităţii vieţii în zona de locuit Cserehát şi crearea zonei de agrement,
municipalitatea doreşte construirea unui teren de sport multifuncţional, care va deservi
cartierul nou Cserehát cu 318 unităţi locative construite şi 70 locuinţe în perspectivă.
Finanţare: Buget local
10. Reabilitarea infrastructurii de agrement: extinderea sistemului de alimentare cu apă
şi canalizarea apelor uzate în zona Băile Szejke
Descrierea proiectului: Studiul de fezabilitate a fost elaborat şi aprobat cu HCL nr.
82/2012. În urma aprobării indicatorilor tehnico-economici, precum a cheltuielilor eligibile
legate de proiect prin HCL nr. 83/2012, proiectul a fost înaintat la ADR Centru în vederea
obţinerii finanţării în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, axa prioritară
nr. 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului” – domeniul de intervenţie 5.2 intitulat
„Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor
naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice”.
Proiectul a fost înaintat la ADR Centru cu nr. unic de înregistrare a cererii de
finanţare în Registrul special al cererilor de finanţare C/62/5/5.2/1025/25.10.2012 în cadrul
Programului Operaţional Regional 2007-2013. Proiectul nu a fost inclus în POR.
227
Pentru a fi posibilă punerea în funcţiune a mofetei Szejke, obiectiv la care o parte
a reabilitării a fost realizată în cadrul programului PHARE CES 2004-2006 „Proiecte mari
de infrastructură regională” (linia de finanţare RO 2006/018-147.04.01) „Drumul apelor
minerale” este absolut necesar asigurarea utilităţilor. Alimentarea cu energie electrică şi
instalaţia interioară este realizată. Este necesară realizarea alimentării cu apă potabilă, în
ideea ca apele menajere să fie colectate într-un epurator biologic. În anii precedenţi s-au
făcut investigaţii pentru găsirea unei surse de apă potabilă în zonă, însă fără succes. Singura
posibilitate ar fi asigurarea apei potabile din reţeaua municipiului, de la ieşirea din
localitate.
Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5.
Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.2. Realizarea de acţiuni destinate
îmbunătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării şi decontaminării
terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării
aerului şi promovării măsurilor de reducere a zgomotului, Obiectiv specific: „Reconversia
şi refuncţionalizarea terenurilor şi suprafeţelor degradate, vacante sau neutilizate din
oraşele mici, mijlocii şi municipiul Bucureşti”.
11. Reabilitare şi modernizare Ştrand Băile Szejke
Descrierea proiectului: Proiectul face parte integrată din proiectul propus în lista
Portofoliu de proiecte la poziţia 17. „Reabilitarea şi dezvoltarea integrată a Băilor Szejke”
Pentru realizarea viziunii Municipiului Odorheiu Secuiesc – în dezvoltarea infrastructurii
turistice si păstrarea patrimoniului, reabilitarea Băilor Szejke, a fost inclusă, ca fiind un proiect
prioritar in Strategia de Dezvoltare Durabilă a municipiului Odorheiu Secuiesc pentru perioada
2008-2015, în cadrul dezvoltarea infrastructurii de recreaţie, dezvoltarea turismului.
Lucrările propuse în proiectul de reabilitare şi modemizare la Băile Szejke au ca finalitate
asigurarea unor facilităţi moderne de recreere pentru turişti şi cetăţeni şi conduc la îndeplinirea
obiectivelor strategice ale municipiul Odorheiu Secuiesc. A fost înaintat consiliului local spre
aprobare proiectul de hotărâre referitor la concesionarea terenului şi construcţiile aferente, dar
proiectul de hotărâre nu a fost aprobat.
228
In prezent ştrandul cu construcţiile aferente, denumit în continuare Baia Szejke au fost date
în chirie de către administrator, până la sfârşitul anului 2015. Baia Szejke este amplasată pe o
suprafaţă totală de 8.637mp (3975+4662). Construcţiile date în chirie (cu suprafaţa construită
la sol) sunt:
C1- Casa pompe -23 mp
C2- Platforma betonata -96 mp
C3- Clădire cu puţul de captare apă minerală – 133 mp
C4- Clădire baia Szejke cu sala de tratament -170 mp
C5- Vestiar (magazie în prezent) – 36 mp
C6- Bazin de înot cu 2 compartimente (ptr. Adulţi şi copii) -1343 mp
Lucrările propuse pentru reabilitare şi modemizare la Băile Szejke sunt următoarele:
• Renovarea şi modernizarea clădirii C4- Clădire baia Szejke cu sala de tratament -
170 mp, inclusiv centrala termică (reconstruirea dacă va fi cazul – după expertiză
)
• Îmbunătăţirea Bazinului de înot cu 2 compartimente (ptr. Adulţi şi copii) – min
25m x10 m, pentru a împiedica scăpările de apă din bazin;
• Acoperirea Bazinului de înot cu 2 compartimente (ptr. Adulţi şi copii) - min
25mx10 m, încălzirea apei cu sistem de filtrare şi recirculare, prelungind
funcţionalitatea acestuia astfel încât sezonul ştrandului să fie min.6 luni,
eventual pe tot parcursul anului inclusiv iarna;
• reamenajare zonă de garderobă cu vestiare, toalete;
• realizarea unui bazin încălzit între 20-78mp, funcţionând cu apă minerală;
• amenajare terasa;
• realizarea sistematizării terenului, a acceselor necesare precum şi a racordurilor si
instalaţiilor de utilităţi aferente pe întreaga suprafaţă;
• amenajarea unui teren de minifotbal cu funcţionalităţi de handbal, volei, baschet;
• amenajare zonă de campare;
• construcţii care vor deservi zona de agrement amenajat.
229
Finanţare: Buget local/Parteneriate PPP/Investitori/ Programul Operaţional Regional
2014-2020, Axa prioritară 5.Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.2. Realizarea de
acţiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării şi
decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie),
reducerii poluării aerului şi promovării măsurilor de reducere a zgomotului, Obiectiv
specific: „Reconversia şi refuncţionalizarea terenurilor şi suprafeţelor degradate, vacante
sau neutilizate din oraşele mici, mijlocii şi municipiul Bucureşti”.
12. Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Liceului Teoretic „Tamási Áron”, Odorheiu
Secuiesc
Descrierea proiectului: Clădirea liceului TAMÁSI ÁRON este cuprinsă în Lista de
monumente istorice al judeţului Harghita având codul HR-II-m-B-12897. Terenul şi
construcţiile sunt în proprietatea Arhiepiscopiei Romano Catolice din Alba Iulia.
Clădirea Liceului Tamási Áron este compusă din trei corpuri de clădire: corpul principal cu
4 niveluri şi cele două corpuri de clădiri mai mici în cele două extremităţi ale corpului
principal. Cele două corpuri de clădiri mai mici sunt legate de corpul principal prin două
corpuri de legătură la nivelul parterului. În prezent liceul Tamási Áron funcţionează în
toate cele trei corpuri. Corpul de clădire A şi B de la extremităţile corpului principal au
forme aproape dreptunghiulare cu unele ataşări - ieşinduri spre faţada posterioară. Au
structură asemănătoare ca şi corpul principal.
În urma examinării au fost constatate degradări la elementele structurale ale clădirii.
În timp s-au efectuat o serie de intervenţii asupra construcţiilor, datorită defectelor
şi degradărilor observate. Aceste intervenţii au conservat clădirea, dar nu au contribuit în
mod real la reabilitarea ansamblului de clădiri. Cele mai însemnate lucrări au fost efectuate
în cursul anului 2013, fiind reparat şarpanta şi înlocuit în întregime învelitoarea din ţigle
în valoare de 587.545,55 lei (conform informării primită de la Fundaţia Statusul Romano-
catolic din Transilvania înregistrată sub nr. 641/13.01.2014).
Intervenţiile propuse în cadrul acestui proiect include lucrările tehnice de restaurare,
eliminarea cauzelor degradărilor şi punerea în valoare a ansamblului clădirii liceului
230
Tamási Áron. Lucrările tehnice de restaurare se extind la toate elementele structurale
(pereţi, planşee, acoperişuri, scări interioare) şi nestructurale (pardoseli, tencuieli şi
zugrăveli exterioare şi interioare, tâmplării, ornamentaţia exterioară şi interioară din
stucatură, ornamentaţia din teracotă smălţuită şi colorată, balustradele metalice şi cele din
piatră artificială, etc.) ale clădirii liceului. Prin acest proiect se impune eliminarea cauzelor
degradărilor provocate în mare măsură de apele pluviale colectate şi dirijate în mod
necorespunzător, precum şi folosirea de materiale necorespunzătoare la lucrările de
reparaţii şi tehnici de executare greşite la lucrările de construcţii.
În prezent activitatea liceului impune mai multe săli de clase decât au la dispoziţie, de
aceea se propune realizarea unor spaţii utile la nivelul podului corpului A. Pentru buna
funcţionare a activităţii liceului se propune realizare de grupuri sanitare noi, respectiv
modernizarea celor existente.
Lucrările exterioare vor viza atât punerea în valoare a clădirii liceului (nivelarea
corespunzătoare a terenului din jurul clădirii şi readucerea la cota iniţială, realizarea de
trotuare de protecţie cu pavaje adecvate, realizarea zonelor verzi şi nu în ultimul rând
iluminarea exterioară a clădirii) cât şi asigurarea colectări şi dirijării apelor pluviale din
zona clădirii prin refacerea rigolelor deschise şi asigurarea pantelor corespunzătoare
Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5.
Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.1. Conservarea, protejarea, promovarea şi
dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, Obiectiv Specific: „Impulsionarea dezvoltării
local eprin conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi a identităţii
culturale”./ Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 10.
Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, Axa prioritară 10.1.Investiţiile în educaţie şi
formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competenţe şi învăţarea pe
tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare, Obiectiv
Specific: „Creşterea gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului
obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului”.
231
13. Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Liceului Teologic Reformat
“Baczkamadarasi Kis Gergely”
Descrierea proiectului:
Având în vedere că în perioada 2010-2014 nu au fost accesate fonduri europene
pentru acest obiect de investiţie şi au fost executate lucrări numai de prima urgenţă, pentru
a putea fi depusă cerere de finanţare în cadrul POR 2014-2020 axa prioritara 10.
„Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale”, ori la axa prioritara 5 „Îmbunătăţirea mediului
urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Primăria
are în vedere încheierea unui contract de servicii pentru actualizarea DALI.
Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5.
Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural, , Prioritatea de investiţii 5.1. Conservarea, protejarea, promovarea
şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural,
Obiectiv Specific: „Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea şi
valorificarea patrimoniului cultural şi a identităţii culturale”./
Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 10.
Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, Axa prioritară 10.1. Investiţiile în educaţie şi
formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competenţe şi învăţarea pe
tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare, Obiectiv
Specific: „Creşterea gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului
obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului”.
14. Construire piste ciclism în municipiul Odorheiu Secuiesc
Descrierea proiectului: Pentru realizarea acestui proiect este necesară realizarea studiului
de fezabilitate SF Construire piste ciclism în municipiul Odorheiu Secuiesc
232
Preocuparea Municipiului Odorheiu Secuiesc de îmbunătăţirea calităţii mediului prin
înlesnirea transportului mai puţin poluant şi în condiţii de siguranţă ar fi susţinută de
construirea unor piste dedicate pentru circulaţia cu biciclete. La alegerea traseelor pistelor
trebuie avut în vedere asigurarea legăturilor între zonele de interes: cartiere, zone
rezidenţiale, centru administrativ, unităţi culturale, de învăţământ şi zone de agrement. Se
propune o rută descrisă în Planul de Mobilitate Urbană.
Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3. Sprijinirea
tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.2.
Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de
teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de
mobilitate urbană şi a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptării, Obiectiv Specific:
“Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană
durabilă”.
15. Regenerarea şi revitalizarea urbană a Centrului istoric a Municipiului Odorheiu Secuiesc
Proiectul poate fi structurat în 3 subproiecte:
Subproiect 1 – Revitalizarea, reabilitarea, reamenajarea zonelor nucleu ale centrului istoric:
Piaţa Libertăţii, str. Kossuth şi zona Cetăţii: primul element major / principal de regenerare
urbană
Zona studiată se extinde asupra următoarelor spaţii publice: str. Kossuth Lajos, p-ţa Városháza, p-
ţa Márton Áron, p-ţa Kőkereszt, str. Bethlen Gábor, curtea Mihail, curtea Cojocarilor, curtea
Cizmarilor, str. Eötvös József, str. Tompa László, str. Lacului, str. Attila, str. Kornis Ferenc, str.
Cetăţii, str. Petőfi Sándor – vizează cu aproximaţie 4,84 ha.
Pentru a se putea solicita ajutor nerambursabil cu scopul realizării acestor investiţii, trebuie
întocmită, şi apoi aprobată documentaţia tehnico-economică conform hotărârii Guvernului
28/2008.
233
Orientări generale pentru zona studiată, conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbană şi
Strategia de dezvoltare durabilă:
- Centrul istoric este considerat ca fiind ţinta principală a turismului orientat către patrimoniul
construit, obiectul turistic cu valoare atractivă cea mai considerabilă.
- Zonă concentrează clădiri destinate instituţiilor publice (Primăria Odorheiu Secuiesc, Judecătoria
Odorheiu Secuiesc, instituţii educaţionale etc.) astfel reprezentând un focar de reabilitare urbană
cu impact major asupra întregului oraş.
- Cu ajutorul studiilor realizate şi recomandărilor formulate de Planul de Mobilitate Urbană
Durabilă a Municipiului Odorheiu Secuiesc se va studia reconfigurarea traficului rutier astfel încât
traficul cu caracter tranzit să fie exclus din aria centrului istoric. Se recomandă străzi cu sens unic
organizate astfel încât traseul tranzit nord-sud să fie întrerupt., iar traversarea est-vest să nu
parcurgă zona cetăţii. În dreptul nodurilor perimetrale de circulaţie se recomandă ieşiri din ţesutul
istoric pentru descurajarea accesării zonei cu autoturisme.
- Se va studia posibilitatea amplasării spaţiilor pentru parcarea autovehiculelor în zona perimetrală
centrului istoric.
- Se vor integra pistele pentru biciclişti, tema minimă privind traseele este cea definită prin PUG
2014. Se recomandă integrarea traseelor destinate circulaţiei bicicliştilor în zona periferică a ariilor
pietonale, se va evita amplasarea pistelor pentru biciclişti pe segmente de stradă cu profil redus,
care susţine şi trafic rutier.
- Se va implementa un sistem de închiriere pentru bicilete urbane, ce oferă alternativă pentru
populaţia rezidentă în comunele din jurul municipiului sau la extremităţile municipiului.
- Piaţetele reabilitate şi circulaţia reorganizată vor favoriza circulaţia pietonală, în special p-ţa
Városháza, str., Kossuth, precum şi îmrejurimile cetăţii Székely Támadt – realizarea unei reţele
bine legat de spaţii pietonale reprezintă o prioritate absolută.
- În perimetrul de studiu se va rezolva integrarea infrastructurii aferente transportului în comun.
- Se vor studia posibilităţile de etapizare a intervenţiilor propuse prin proiectul de reabilitare a
centrului istoric.
Subproiect 2 - Deschiderea şi amenajarea unor noi trasee de legătură pietonală: element
secundar de regenerare urbană
234
Este necesară reabilitarea blocurilor morfologie (cvartalelor) prin exploatarea spaţiilor neutilizate
şi prin realizarea pasajelor exclusiv pietonale în interiorul cvartalelor. Prin deschiderea şi
amenjarea unor noi trasee de legătură pietonală, se penetrează în cvartalele „opace” cu legături
pietonale prin curţi comerciale, cu reînvierea tradiţiilor „scurtăturilor” (conectând puncte de
interes) în vederea fluidizării circulţaiei pietonilor şi totodată pentru exploatarea unui potenţial
infrastructural şi turistic ascuns.
a. Prin deschiderea curţilor nr. 20 şi 22 din str. Kossuth către aleea Teilor (legătură existentă
în trecut) se va crea un nou traseu pietonal ce poate fi prelungit până la malul stâng al Târnavei în
dreptul barajului. În acest punct, utilizând structura de rezistenţă a barajului se poate realiza un
pasaj pietonal cu structură uşoară ce leagă cele două maluri, producând astfel o conexiune
pietonală între parcul central şi zona mediană a străzii Kossuth. Traseul este amplasat tangenţial
la mica piaţă agroalimentară din str. Insulei, un punct focar de interes public amplasat de-alungul
promenadei (vizează cca. 3948 mp).
b. Deschiderea unui traseu pietonal în zona mediană a blocului morfologic cuprins între str.
Kossuth şi str. Baróti Szabó Dávid cu o ramură ce debuşează în p-ţa Márton Áron oferind o legătură
ce traversează transversal întregul centru istoric în direcţia transversală străzii Kossuth (vizează
cca. 1806 mp).
c. Pe segmentul cuprins între str. Bethlen Gábor şi str. Cetăţii prâul Varga (afluent stâng al
râului Târnava) îşi are albia încarcerată înte funduri de lot, inaccesibil publicului. Clădirea
primăriei se orientează către pârâu cu faţada istorică a sălii festive Sf. Ştefan, element urban
semnificativ din punct de vedere arhitectural, iar în mod nemeritat ascuns privirii în momentul
actual. Albia pârului Varga se va reabilita pe acest segment, realizând o promenadă pietonală de-
alungul pârâului, conectat la reţeaua stradală atât la cele două capete, cât şi prin noul traseu ce va
traversa cvartelul primăriei: În vecinătatea vestică a clădirii primăriei se va realiza o curte
comercială deschisă publicului ce se racordează la str. Tompa László în dreptul străzii Eötvös
József prin deschiderea publicului a curţii respective. În zona de întâlnire a noilor trasee pietonale
cruciforme din interiorul cvartalului, în spaţiul neconstruit se va forma o mică piaţetă oferind spaţiu
corespunzător pentru percepţia faţadei nordice a clădirii Primăriei Odorheiu Secuiesc (vizează cca.
2370 mp).
d. Curţile publice Mihail şi Cojocarilor ce se deschid din str. Bethlen Gábor au un potenţial
comercial şi turistic semnificativ, iar prin intervenţii minore ele pot fi integrate în circuitul pietonal
235
al zonei, creând scurtături pietonale foarte eficiente a cartierului Taberei către zona centrală. De
asemenea strada József Attila, prin intermediul deblocării străzii Pintenelor şi a curţii Cizmarilor
se va racorda la acest circuit pietonal la scara oraşelor medievale, foarte căutate atât de turişti cât
şi de localnici. Conectarea curţii Cizmarilor la curtea Mihail produce un inel pietonal ce va
contribui semnificativ la fluidizarea circulaţliei pietonale (vizează cca. 1970 mp).
e. Cetatea Székely Támadt nu este exploatabil ca obiectiv turistic în momentul de faţă, însă
are un potenţial imens în acest sens. Se propune realizarea unui traseu pietonal inelar în jurul
cetăţii, la poalele zidurilor cu cât mai multe puncte de racord la străzile limitrofe cetăţii (străzile
Tompa László, Kornis Ferenc, Attila, Lacului). Este de preferat ca în dreptul fiecărui bastion de
colţ şi în dreptul accesului vechi şi nou să existe un mic largo, conectat la suprafeţe pietonale ale
străzilor adiacente (vizează cca. 4814 mp).
Subproiect 3 - Modernizarea străzilor şi zonelor perimetrale centrului istoric: element
secundar de regenerare urbană (D.A.L.I.)
Zona studiată se extinde asupra următoarelor spaţii publice: str. Tompa László inferior, str. Uzinei,
str. Tomcsa Sándor, str. Insulei, aleea Teilor, str 1.decembrie, str. Morii, strada II. Rákóczi Ferenc,
str. Stejarului, str. Baróti Szabó Dávid (vizează cca. 4,32 ha).
Străzi limitrofe - zona de deal către est: str.Şcolii, str. Sântimbru inferior, str Fântânii, str. József
Attila, str. Pintenelor. (vizează cca. 1,15 ha).
Menţionăm, că toate proiectele conceptului de intervenţie se vor corela cu prevedeile PUG 2014.
Descrierea şi prezentarea temelor şi obiectivelor reabilitării integrată prin revitalizarea centrului
municipiului este însoţită de o documentaţie vizuală. În urma consultării desenelor, proiectelor şi
hărţilor obţinem o viziune de ansamblu, globală privind concepţia revitalizării, reabilitării,
reamenajării centrului municipiului.
236
5.9 Resurse financiare
Strategia de Dezvoltare Sustenabilă a municipiului Odorheiu Secuiesc, a cărui secţiune de conţinut
a fost rezumată în portofoliul de proiecte, iar cea de metodologie referitoare la derulare este
prezentată în planul de acţiune, ar putea fi realizată prin accesarea următoarelor resurse:
• bugetul local: venituri proprii, donaţii, sprijine, venituri destinate investiţiilor
• programe naţionale: sumele de bani intermediate prin Ministerul Dezvoltării (Programul
Naţional pentru Dezvoltări Locale, Programe de Construire de Locuinţe, programe pentru
ameliorarea eficienţei energetice a clădirilor, programe în domeniile sociale, culturale şi
sportive); programe iniţiate de Agenţia de Administrare a Fondurilor pentru Protecţia
Mediului (Programul Casă Verde, Programul de Energie Regenerabilă, Spaţii Verzi,
Împăduriri, Educaţie de Protecţia Mediului, Gospodărirea cu Deşeuri, Circulaţia pe
Biciclete).
• Resursele financiare ale Politicii de Coeziune a UE:
Programe Operaţionale finanţate prin Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune
Marele Program Operaţional de Infrastructură
Programul Operaţional Regional
Programul Operaţional Capital Uman
Programul Operaţional de Competitivitate
Programul Operaţional de Capacitate Administrativă
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
Programul Operaţional de Pescuit
Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate
• Programe de Cooperare Teritoriale Europene (programul Transnaţional „Dunărea”
Programul Interregional „Interreg Europe”)
• Programe implementate direct de către UE (ex. Citizens)
• Programe de finanţare bilaterale (ex. Fondul Norvegian)
• Mijloace financiare de tip JEREMIE şi JESSICA
• Fonduri de investiţii
• Parteneriate de tip PPP
237
Avantajele şi dezavantajele diferitelor resurse financiare
AVANTAJE DEZAVANTAJE
FONDURI NERAMBURSABILE DE LA UE
Sprijine cu accesibilitate sigură în perioada de programare
Proiectele pot fi realizate în relaţii de parteneriat
Concurenţă prea mare între participanţi
Birocraţie mare
Necesitatea cofinanţării
Multe criterii de eligibilitate
FONDURI GUVERNAMENTALE
Timp relativ scurt de evaluare
Pot fi solicitate sprijine şi pentru domenii care nu se bucură de sprijin unional
Mai puţine restricţii de eligibilitate atât pentru proiect cât şi pentru solicitant
Documentaţie mai sumară decât în cazul resurselor financiare unionale
Depinde de Proiectul Bugetului de stat
PARTENERIAT ÎNTRE SFERA PUBLICĂ ŞI CEA PRIVATĂ (PPP)
Resurse financiare atrase din sfera privată
Risc împărtăşit între parteneri
Transparenţa pregătirii şi derulării proiectului
Carenţe în prevederile legale
Lipsă de experienţă în stabilirea relaţiilor de parteneriat
Pentru actorii economici din sfera privată un număr relativ mic de proiecte pot fi atractive, de ex, numai acelea care pe termen lung pot fi profitabile
BUGET PROPRIU
Accesibilitate mai uşoară
Timp de evaluare scurt
Mai puţine documente pregătitoare
Cuantumul resurselor este foarte limitat
238
239
240
241
5.10 Managementul realizării planului integrat de dezvoltare. Plan de acţiune.
Conform experienţei noastre, punctul slab al oricărei strategii de dezvoltare reprezintă realizarea
sa, astfel această strategie de dezvoltare urbană va fi valoroasă inclusiv numai în măsura în care se
va realiza, utilitatea sa fiind stabilită prin indicatorul planurilor realizate. Tocmai din acest motiv,
este deosebit de important să identificăm mijloacele realizării, precum şi cele ale monitorizării,
verificării încă în faza de planificare.
Primul şi cel mai important pas: prezentarea strategiei persoanelor implicate, urmată de paşii care
susţin dispoziţia de colaborare. Este important ca în faza de prezentare fiecăruia dintre participanţi
să se clarifice sarcinile, responsabilităţile, resursele disponibile pentru realizare, respectiv
termenele, în care sarcinile definite, specificate sau asumate trebuie să fie îndeplinite.
Activităţi Instituţii responsabile
Rezultate Termen
Finalizarea proiectelor în curs de derulare
Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc
Numărul proiectelor finalizate
2019/2020
Sprijinirea iniţiativelor private în domeniile afectate de proiecte
Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc
Numărul iniţiativelor private sprijinite
2019/2020
Analiza de încheiere a Strategiei 2015–2020
Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc
Grup independent de analişti şi specialişti
Analiză şi propuneri – raport
2020
Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă a municipiului Odorheiu Secuiesc pentru următoarea perioadă de proiectare (2021–2027)
Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc
Echipa de lucru pentru Coordonare
Echipa de lucru pentru Proiectare
Strategia de Dezvoltare Sustenabilă Actualizată
2021–2027
2021
242
Echipe de lucru pe tematici
Planul de acţiune schiţat în tabelul de mai sus se referă la portofoliul de proiecte prezentate în
capitolul 5.7. care conţine proiectele de prioritate şi a fost conceput luând în considerare rezultatele
secţiunii de diagnostizare, lucrul pe ateliere, respectiv directivele strategice. Portofoliul de proiecte
schiţează obiectivele proiectelor, stabileşte domeniile de intervenţie, grupurile de ţintă, dar
încearcă să identifice şi resursele de finanţare şi cheltuielile aferente proiectelor individuale, unde
pe baza datelor disponibile acest lucru a fost posibil. De notat că bugetul proiectelor va fi reevaluat
după elaborarea documentaţiilor specifice (proiect de fezabilitate, plan tehnic etc.).
Implementarea proiectelor demarează cu activităţile pregătitoare: redactare de materiale de
concurs, studiu de fezabilitate, plan de execuţie, documentaţie economico-tehnică, solicitare de
finanţare. Realizarea proiectelor se bazează pe aceste lucrări pregătitoare şi cuprinde activităţi ca:
organizarea execuţiei proiectului, organizarea desfăşurării lucrărilor, lucrările de execuţie,
În acelaşi timp trebuie avut în vedere şi soluţionarea unor probleme de legalitate, de ex. pregătirea
documentaţiei referitoare la titlu de proprietate etc.
În cele ce urmează, rezumăm sistemul complex al mijloacelor de realizare a strategiei, în special
prezentarea investiţiilor teritoriale, precum şi activităţilor de dezvoltare – altele decât cele
investiţionale, care servesc atingerea scopurilor.
INVESTIŢII TERITORIALE CA INSTRUMENT DE DEZVOLTARE
În următorii 6 ani vor fi oferite numeroase oportunităţi de finanţare datorită fondurilor Uniunii
Europene (însă nelimitat la acestea).
Portofoliile proiectelor prioritare sunt prezentate în forma tabelelor. În următoarele etape ale
implementării planului de dezvoltare se recomandă conceperea şi elaborarea studiilor de
fezabilitate proiectelor celor mai semnificative, respectiv se recomandă extinderea şi completarea
portofoliilor cu următoarele informaţii:
- Titlul proiectului;
- Managerul sau responsabilul proiectului;
243
- Prezentarea, descrierea scurtă a dezvoltării şi necesităţii acesteia;
- Stadiul actual al proiectului;
- Partenerii implicaţi în pregătire şi realizare;
- Plan de buget (toate costurile, hartă de resurse prin indicarea autorităţii de finanţare,
planificarea utilizării resurselor fiind realizată prin defalcarea pe trimestre / semestre);
- Planificarea realizării (defalcarea pe trimestre / semestre).
MIJLOACE ADMINISTRATIVE – ALTELE DECÂT CELE INVESTIŢIONALE
Atingerea scopurilor de dezvoltare este influenţată în esenţă prin conştiinţa asupra dezvoltării şi
practica de reglementare în susţinerea dezvoltării. Dezvoltările mai semnificative pot fi
împiedicate, zădărnicite prin lipsa atitudinii adecvate şi susţinătoare atât în privinţa solicitării de
resurse de la bugetul de stat şi din partea Uniunii Europene cât şi (mai cu seamă) în privinţa
investiţiilor de capital privat.
În cele de mai jos am cuprins oportunităţile de care poate beneficia autoritatea locală în vederea
evitării blocării proiectelor de dezvoltare.
1. Mediu de reglementare stabil
Pentru realizarea cu succes a strategiei este indispensabilă asigurarea şi susţinerea din partea
autorităţii locale a unui mediu administrativ şi de reglementare transparent şi susţinător, care poate
reduce gradul de nesiguranţă economică şi riscul investiţional.
Scopurile politicii economice pe plan local trebuie formulate clar, paşii de reglementare necesare
pentru realizarea scopurilor trebuie definiţi şi executaţi în mod conştient.
2. Stimularea investiţiilor
Cele mai importante sarcini din punct de vedere al stimulării investiţiilor:
- Trebuie organizat sistemul de gestionare printr-un singur punct central.
- Trebuie înfiinţate imobile adecvate pentru amenajarea unor clădiri de birou mai mici , care
pun bazele ocupării forţei de muncă într-un volum semnificativ.
- Trebuie construite imobile adecvate pentru amenajarea unor incubatoare.
- Pe lângă modernizarea infrastructurii este importantă dezvoltarea pregătirii lingvistice şi
profesionale.
244
- Pentru stimularea investiţiei este indisponibilă crearea structurii organizaţionale orientate
spre sarcini, care dispune de competenţa şi pregătirea profesională adecvată.
- Este esenţial ca investitorii să aibă la dispoziţie terenuri libere, care pot fi potrivite pentru
investiţii verzi sau industriale.
- Trebuie transmise mesaje formulate clar, făcând apel către întreprinzători – pregătirea unei
„prezentaţii permanente“ care conţine o oportunitate investiţională.
3. Activitate de marketing urban eficient şi consecvent
Scopurile de dezvoltare urbană pot fi susţinute în mare măsură printr-o comunicare conştientă,
consecventă şi eficientă prin diverse canale, care este capabilă „să vândă“ către publicul ţintă fie
municipiul în sine ca localitate cu potenţial turistic şi economic, fie anumite proiecte de dezvoltare
ale acesteia.
Imaginea formată despre municipiu, respectiv factorii emoţionali legaţi de municipiu influenţează
oamenii de afaceri care iau decizii investiţionale, turiştii care vizitează municipiul, însă şi locuitorii
municipiului. Din acest motiv, activitatea de marketing urban conştient, preconizat şi diferenţiat
poate contribui în mare măsură la realizarea scopurilor strategiei de dezvoltare integrată, între
altele prin favorizarea execuţiei anumitor proiecte, însă chiar şi prin mărirea recunoaşterii întregii
strategii în rândul locuitorilor municipiului.
Promovarea municipiului, activităţilor în cadrul acestuia, valorilor ambientale şi sociale, precum
şi a proceselor economice pe o scară largă poate asigura municipiului Odorheiu Secuiesc
recunoaştere, respectiv popularitate. Prin urmare, aceste informaţii trebuie comunicate unui cerc
social şi profesional cât mai larg.
În privinţa municipiului, conceptele de partener „de încredere” şi „viitor planificabil“ trebuie
întărite în opinia publică, respectiv în conştiinţa investitorilor potenţiali. În vederea conştientizării
şi acceptării acestui plan trebuie realizate însă scopurile propuse, trebuie executate anumite decizii
elaborate pe cele patru axe menţionate mai sus prin strategia de dezvoltare integrată.
Marketingul de succes contribuie nu numai la realizarea anumitor investiţii, însă poate întări
activitatea, popularitatea societăţilor comerciale care îşi desfăşoară activitatea în municipiu,
precum şi încrederea în ele în rândul partenerilor lor de afaceri actuali şi potenţiali, astfel
contribuind în mod direct şi la dezvoltare economică pe plan local, care la rândul său influenţează,
245
de asemenea, evoluţia altor factori numeroşi (situaţie socială, societate, învăţământ, cultură,
turism).
Rolul marketingului este fundamental şi în domeniul turismului având în vedere premisele
naturale, respectiv posibilităţile şi tradiţiile culturale. Municipiul „trebuie vândut” în jurul
vizitatorilor potenţiali prin crearea elementelor de atmosferă, fiind necesară creşterea şi întărirea
vizitelor, respectiv a duratelor de şedere în oraş. Atracţia turistică este intensificată prin
evenimente, iar succesul acestora poate întări în continuare imaginea pozitivă a municipiului. În
vederea dezvoltării economiei locale este importantă creşterea numărului de turişti, care reprezintă
un folos material semnificativ atât întreprinzătorilor locali cât şi întregii localităţi pe durata şederii
lor în zonă, prin beneficierea de cazare şi masă şi alte servicii.
Identificarea, culegerea posibilităţilor cu valoare de comunicare ale municipiului, respectiv
comunicarea preconizată şi regulată întăreşte în acest fel identitatea locuitorilor municipiului,
contribuie la dezvoltarea mândriei locale – existând posibilitatea implicării lor în menţinerea,
dezvoltarea zonei, valorilor municipiului.
5.11 Monitorizarea şi evaluarea realizării
Bazându-se pe analizarea detaliată a situaţiei şi legată de scopurile pe termen lung a localităţii,
strategia de dezvoltare defineşte pe următorii 6 ani programul de dezvoltare a municipiului,
precum şi grupările mai mari de sarcini necesare pentru realizarea scopurilor. Ca orice altă
strategie, aceasta va fi funcţionabilă şi executabilă numai în cazul în care factorii desemnaţi,
competenţi şi/sau cei care îşi asumă aceste sarcini acordă atenţia şi energia necesară pentru
realizarea, respectiv urmărirea ei.
În prima fază, este deosebit de importantă înfiinţarea biroului responsabil pentru execuţia
strategiei. Sarcinile sunt multiple, nu este totuşi neapărat necesar o echipă mare, fiind suficientă
desemnarea persoanelor responsabile pentru anumite dezvoltări din rândul angajaţilor care
lucrează în domeniile aferente. În acelaşi timp, se recomandă implicarea specialiştilor exteriori,
adică crearea unei structuri flexibile, formată din specialişti, orientată spre sarcini. Nu este necesar
ca, pe lângă „funcţiile de bază“ fiecare angajat responsabil pentru activităţi parţiale să fie membrul
permanent al biroului.
Sarcinile principale ale biroului sunt următoarele:
246
- coordonarea realizării proiectelor, procesului de execuţie a strategiei de dezvoltare urbană,
în strânsă colaborare cu organizaţiile, instituţiile, partenerii implicaţi, respectiv actualizarea
continuă a strategiei, respectiv iniţierea completării conform necesităţilor;
- crearea şi administrarea sistemului de informare, cercetare, cu suport decizional ajutând
realizarea strategiei;
- efectuarea cercetărilor, analizelor şi studiilor necesare;
- crearea şi administrarea sistemului de supraveghere permanentă, definirea criteriilor de
supraveghere;
- generarea altor proiecte;
- crearea grupurilor profesionale necesare pentru realizarea proiectelor/programelor şi
coordonarea activităţii acestora;
- elaborarea studiilor de fezabilitate de către grupuri de specialişti;
- întocmirea documentaţiilor necesare pentru participarea la concursuri, programe
organizate la nivel regional, naţional şi internaţional de către Uniunea Europeană;
- pregătirea coordonată a deciziilor administraţiei locale referitoare la realizarea proiectelor,
programelor;
- coordonarea şi urmărirea realizării proiectelor;
- identificarea posibilităţilor de colaborare a proiectelor;
- crearea de parteneriate;
- organizarea, coordonarea sarcinilor operative de comunicare, marketing urban legate de
strategia de dezvoltare urbană;
- informarea, raportarea regulată către conducerea municipiului, autoritatea locală şi opinia
publică la nivelul municipiului.
Sarcinile deosebit de importante ale biroului de dezvoltare reprezintă monitorizarea execuţiei
anumitor capitole ale strategiei, întocmirea de evaluări periodice referitor la activităţile realizate,
respectiv elaborarea planului de perspectivă anual pe baza şi în funcţia evaluărilor de realizare
aferent anilor precedenţi. O altă sarcină constituie participarea la pregătirea elementelor de proiect
aferente zonelor de acţiune selectate, respectiv participarea la execuţia şi monitorizarea
dezvoltărilor care urmează a fi realizate din finanţare.
247
Monitorizarea strategiei este realizată prin îndeplinirea sarcinilor de mai sus. O problemă cheie
pentru biroul responsabil pentru monitorizare este cuprinderea tuturor fazelor ale realizării şi
stabilirea anuală a planului de acţiune referitor la realizarea strategiei pe baza acesteia şi a
planurilor administraţiei publice locale.
Având în vedere că pe lângă performanţa anilor precedenţi raportarea conţine planurile aferente
anilor următori, cu această ocazie cei implicaţi au posibilitatea formală de a evalua strategia în
sine, precum şi execuţia acesteia. Având în vedere schimbările împrejurărilor exterioare, în acest
moment trebuie luată decizia referitor la necesitatea modificării strategiei punând accent pe scopuri
şi planuri de dezvoltare, programarea în timp a realizării sau chiar pe conţinutul anumitor
dezvoltări.
Drept consecinţă a desfăşurării activităţii de monitorizare, execuţia strategiei este supusă verificării
la mai multe nivele, care conţine toate criteriile esenţiale de evaluare. De asemenea, evaluarea
realizării strategiei poate fi legată prin această procedură de monitorizare continuă a conţinutului
strategiei, astfel procesul de monitorizare constituie nu numai cadrul evaluării ulterioare, însă şi
instrumentul potenţial al modificării flexibile în privinţa urmăririi scopului.
Pentru monitorizarea şi evaluarea derulării proiectelor considerăm pertinentă utilizarea unor
indicatori. Prin indicatorii menţionaţi mai jos devin evaluabile proiectele derulate, rezultatele
intervenţiilor. La stabilirea indicatorilor am ţinut cont de prevederile documentelor UE privind
eliberarea sistemelor de monitorizare şi de evaluare a programelor şi proiectelor.
Indicatorii incluşi în tabel au fost formulaţi fără pretenţia de a fi exhaustive, utilizarea lor în
procesul de monitorizare-evaluare nu are un statut obligatoriu, dar după cerinţele ivite pot fi
introduşi şi indicatori suplimentari.
Scopul elaborării indicatorilor este posibilitatea de măsurare a eficienţei diferitelor proiecte şi după
finalizarea acestora, pe baza unor criterii bine determinate. Indicatorii trebuie să conţină informaţii
care sunt adecvate pentru evaluarea eficienţei, utilităţii şi sustenabilităţii chiar în cursul execuţiei
şi după finalizarea Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă a municipiului Odorheiu Secuiesc.
Pe parcursul elaborării indicatorilor am avut în vedere asigurarea relaţiilor între necesităţile
constituind punctul de plecare şi rezultatele obţinute, între obiective şi efecte.
248
Pentru monitorizarea şi evaluare gradului de realizare a Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă a
municipiului Odorheiu Secuiesc utilizăm indicatorii de următoarele tipuri:
• Indicatori de rezultate – reflectă proporţia de realizare a activităţilor şi măsurilor
principale, care pot fi evaluate după finalizarea unui proiect individual. Aceste pot fi
aplicabile pe întreaga perioadă de proiectare, în cursul activităţii de monitorizare şi evaluare
continuă, şi chiar la întocmirea analizei de încheiere la finele ciclului de proiectare..
• Indicatori de obiective – acest grup de indicatori măsoară nivelul de realizarea al
proiectelor prioritare definite pe cele patru axe fundamentale ale strategiei. Aceşti
indicatori pot fi utilizaţi după realizarea strategiei, pe parcursul evaluării care încheie
perioada de proiectare, valorile exprimate prin ei arătând măsura realizării proiectului de
dezvoltare sustenabilă
• Indicatori de eficienţă – măsoară consecinţele pe termen lung ale intervenţiei. Sunt
adecvate pentru monitorizarea modificărilor formulate în documentul de strategie,
respectiv, că măsurile luate în cadrul proiectelor derulate ca componentele strategiei în ce
măsură au reuşit să rezolve problemele diagnostizate în prezenta strategie, eventual ce alte
probleme s-au ivit ca urmare a intervenţiilor efectuate. Aceşti indicatori devin măsurabili
la câţiva ani după finalizarea proiectelor (evaluare ex-post).
Ca elemente constitutive ale analizei ex-post considerăm necesară utilizarea a altor câţiva
indicatori de calitate. Aceşti vor fi calculaţi prin intervievarea grupului de ţintă afectat.
Indicatori de rezultate
Numărul clădirilor renovate
Lungimea străzilor modernizate (km)
Lungimea trotuarelor reabilitate/nou create (km)
Numărul corpurilor de iluminat nou instalate
Numărul mobilierul amenajat în spaţiu public
Lungimea pistelor pt. biciclişti reabilitate/nou create (km)
Numărul locurilor de parcare amenajate
Sistemul de managementul circulaţiei
249
Numărul parcurilor şi bazelor de agrement reabilitate/nou create
Numărul monumentelor restaurate
Modernizarea/crearea infrastructurii de sport
Numărul traseelor turistice create
Obiective turistice noi intrate în circuitul turistic
Numărul evenimentelor culturale organizate
Numărul materialelor promoţionale
Numărul participărilor la târguri şi expoziţii
Website pentru promovarea turismului
Numărul instituţiilor de învăţământ reabilitate
Numărul elevilor care studiază în condiţii mai bune
Numărul instituţiilor de sănătate reabilitate
Numărul persoanelor beneficiind de o asistenţă medicală mai bună
Lungimea reţelei de apă potabilă şi reziduală nou create
Lungimea reţelei electrice nou create
Reabilitarea/crearea sistemelor de asistenţă socială
Numărul persoanelor beneficiind de asistenţă socială
Numărul locuinţelor sociale
Numărul persoanelor care trăiesc în locuinţe sociale
Numărul locuinţelor nou construite pentru tineri
Numărul proiectelor care vizează reabilitarea zonelor urbane dezavantajate
Numărul persoanelor implicate în proiectele de reabilitare
Numărul persoanelor care utilizează hala comercială a pieţei
Numărul persoanelor locurilor de muncă nou create
Numărul persoanelor întreprinderilor social
Numărul persoanelor firmelor care aplică tehnologii noi/dezvoltă produse noi
Numărul persoanelor contractelor de parteneriat
Numărul cursurilor de formare organizate pentru lucrătorii în administraţia locală
Numărul persoanelor participante la cursurile de formare organizate pentru lucrătorii în
administraţia locală
Numărul clădirilor rezidenţiale termoizolate
250
Numărul clădirilor publice termoizolate
Numărul sistemelor care utilizează energia solară
Numărul clădirilor cu sisteme de iluminare ecologică
Numărul acţiunilor de promovare a colectării selective de deşeuri
Cantitatea de deşeuri colectate în mod selectiv
Lungimea drumurilor construite cu scop turistic
Reabilitarea/construirea de trasee de transport public
Numărul mijloacelor de circulaţie ecologică
Numărul asociaţiilor înfiinţate
Numărul convenţiilor de parteneriat
Numărul partenerilor activi participanţi în relaţiile de parteneriat
Numărul de persoane şi ONG-uri participante la activităţile de atelier şi dezbateri publice
Numărul activităţilor de atelier şi al dezbaterilor publice
Indicatori de obiective
Creşterea numărului de turişti
Numărul locurilor de muncă noi create în turism
Noi obiective turistice
Creşterea numărului evenimentelor culturale
Creşterea numărului persoanelor calificate care lucrează în turism
Creşterea numărului cursurilor de formare adaptate la cerinţele pieţei muncii
Scăderea numărului îmbolnăvirilor
Scăderea numărului emigranţilor
Creşterea capacităţii sistemelor de asistenţă socială
Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi
Creşterea numărului spaţiilor publice reabilitate
Creşterea numărului întreprinderilor
Creşterea cuantumului investiţiilor de capital
Creşterea numărului firmelor producătoare de produse locale
Numărul persoanelor calificate care satisfac cererile pieţei muncii
Creşterea numărului clădirilor termoizolate
Creşterea producţiei de energie regenerabilă
251
Creşterea cantităţii de deşeuri colectate selectiv
Creşterea ponderii străzilor modernizate raportată la lungime totală a străzilor
Creşterea numărului persoanelor care folosesc mijloace de transport ecologice
Indicatori de eficienţă
Creşterea aportului cifrei de afaceri din turism la totalitatea cifrei de afaceri a oraşului
Măsura creşterii atractivităţii centrului de oraş (sondaj în rândurile populaţiei şi turiştilor)
Scăderea ratei abandonului şcolar
Scăderea ratei sărăciei
Nivelul de satisfacţie al populaţiei în privinţa calităţii spaţiilor şi serviciilor publice
(sondaj de opinie publică)
Creşterea nivelului de angajare a forţei de muncă
Ridicarea nivelului de salarizare
Rata consumului de energie verde
Nivelul utilizării energiei primare
Nivelul emisiei de gaze cu efect de seră
Scăderea timpului necesar pentru accesul în zonele de ţintă / mobilitate
Scăderea poluării sonore şi aerului din cauza circulaţiei
Consolidarea cooperării cu partenerii care activează în domenii sociale
Organizarea procesului de monitorizare cade în sarcina Primăriei şi Consiliului Local al
municipiului Odorheiu Secuiesc, pe lângă aceasta un rol evidenţiat în derularea activităţilor va
avea Comisia de Monitorizare, dar pot fi antrenate şi partenerii participanţi la proiecte, în primul
rând în colectarea datelor.
Monitorizarea etapelor de implementare a proiectelor incluse în portofoliul de proiecte în
perioada 2014–2020 are loc pe etape: în anii 2015, 2017, 2019, în relaţie strânsă cu procesele de
monitorizare şi evaluare de nivel naţional iniţiate de Comisia Europeană.
Comisia de Monitorizare răspunde pentru întocmirea rapoartelor şi prezentarea acestora în
faţa partenerilor şi coordonatorului (Primarul).
252
Evaluarea va fi efectuată de un grup independent de specialişti externi, ceea ce va sigura
obiectivitatea rezultatelor. Scopul analizei este de a releva gradul de realizare al obiectivelor
strategice, relevanţa scopurilor stabilite, utilitatea, eficienţa, efectul şi sustenabilitatea
dezvoltărilor realizate prin proiecte. Şi procesul de evaluare poate avea loc în perioade diferite, în
faza elaborării strategiei (ex-ante), în cursul implementării (midterm, interim), la sfârşitul
perioadei de implementare şi la câţiva ani după executarea documentului strategic, în forma unei
analize ex-post sau a unui studiu de impact. Scopul analizei este întocmirea de rapoarte de evaluare
şi tragerea concluziilor corespunzătoare care pot fi puse în aplicare în perioada următoare.
5.12 Informarea publicului pe parcursul elaborării planului integrat de dezvoltare
Anul 2014 marchează debutul unei noi perioade de finanţare a Uniunii Europene cuprinzând
perioada 2014-2020. În această perioadă România – pe lângă celelalte state membre – va face
demersuri pentru atragerea fondurilor structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională,
Fondul Social European), sau din Fondul de Coeziune, respectiv din Fondul European pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală. În perioada de preaderare s-a formulat deja necesitarea şi nevoia
întocmirii unui studii care defineşte şi prevede direcţiile majore de dezvoltare urbană ale
municipiului Odorheiu Secuiesc, stabileşte puncte de reper, respectiv elaborează portofoliul
proiectelor care contribuie la realizarea celor definite. Drept răspuns la această nevoie, şi-a luat
fiinţă în anul 2004 strategia de dezvoltare socială intitulată Harta socială a municipiului Odorheiu
Secuiesc editată de Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, iar în anul 2008 Strategia de
Dezvoltare Durabilă a Municipiului Odorheiu Secuiesc elaborată de S.C. TeTT Consult Romania
S.R.L.
În anul 2014 – în primul an al perioadei de finanţare – administraţia locală a municipiului Odorheiu
Secuiesc a recunoscut că în scopul atragerii cu succes a fondurilor structurale este inevitabilă
revizuirea strategiei existente sau chiar elaborarea unei noi strategii de dezvoltare. Ca urmare, în
luna august 2014 organele competente ale administraţiei locale a municipiului Odorheiu Secuiesc
au comandat firmei de consultanţă în finanţare şi investiţii S.C. Regional Consulting &
Management S.A. coordonarea şi elaborarea unui plan de dezvoltare integrală care poate servi
drept busolă şi care va ghida autorităţile locale actuale.
În septembrie 2014 a avut loc un sondaj de opinie publică privind problemele şi nevoile
locuitorilor, propunerile de dezvoltare urbană ale locuitorilor, solicitările şi nevoile legate de
253
spaţiul înconjurător şi traficul municipiului. Acest sondaj de opinie publică constituie prima etapă
a conceperii, pregătirii şi elaborării strategiei. Paralel cu efectuarea sondajului a avut loc o culegere
de date şi elaborarea unei baze de date în privinţa stării demografice, economice, financiare şi
sociale. De fapt această etapă constituie etapa preliminară de documentare şi informare a elaborării
planului de dezvoltare.
În următoarea etapă au avut loc mai multe workshop-uri tematice cu colaborarea şi intervenţia
activă a persoanelor reprezentative ale temelor respective, conducătorii instituţiilor şi serviciilor
publice, oameni de afacere, organizatori de evenimente. Astfel, au fost organizate şedinţe şi
workshop-uri având tema infrastructurii urbane – patrimoniul cultural, respectiv pe tema
economică, de protecţia mediului, culturală şi socială. Scopul propus în fiecare domeniu era
acelaşi: planul de dezvoltare integral în curs de elaborare să nu fie unul întocmit în incinta
birourilor, steril şi ştiinţific, ci să reprezinte nevoile reale şi ideile de dezvoltare reprezentative ale
mai multor persoane privind viitorul locului comun de trai, municipiului Odorheiu Secuiesc.
Documentul astfel elaborat va fi un material de lucru cu caracter şi viziune globală care stă
întotdeauna la dispoziţia administraţiei locale, a cetăţenilor implicându-se activ în dezvoltarea
urbană, infrastructurală, culturală, economică şi socială. Propunerile, temele concepute de planul
de dezvoltare pot fi extinse, dezvoltate, respectiv pot constitui tema discuţiilor.
Având în vedere că expresiile limbajului specializat juridic şi administrativ maghiar nu corespund
în toate cazurile expresiilor şi denumirilor folosite în România, în anumite cazuri în paranteză vom
preciza traducerea sau abrevierea folosită expresiei în limba română.
254
6 Anexe
6.1 Bibliografie
Egedy Tamás – Kovács Zoltán: A városrehabilitáció néhány elméleti kérdése. (Întrebările teoretice
a reabilitării urbane) IN: Egedy Tamás (red.): Városrehabilitáció és társadalom (Societate
şi reabilitare urbană), Budapesta, 2005, MTA Földrajztudományi Kutatóintézet (Institutul
de Cercetări Geografice al Academiei Ştiinţifice Maghiare)
Hermann Gusztáv: Istoria culturală a Odorheiului Secuiesc, Bucureşti, 1993, Editura Kriterion.
Horváth Gyula (red.): Székelyföld (Ţinutul Secuiesc), MTA Regionális Kutatások Központja
(Centrul Studiilor Regionale al Academiei Ştiinţifice Maghiare) – Editura Dialog Campus,
2003.
Kiss Tamás: Népszámlálás 2011: folyamatok és (köz)politikai irányok (Recensământ 2011:
proceduri şi direcţii politici publice) IN: Magyar Kisebbség (Minoritatea Maghiară), 2010.
3-4.
Planul de Dezvoltare a RegiuniiCentru 2014-2020 (Közép Régió 2014-2020-as Fejlesztési Terve):
http://www.adrcentru.ro/Lista.aspx?t=ADElaborare%20PDR%202014-2020 (data
descărcării: 5 ianuarie 2015)
Zepeczáner Jenő: Székelyföldi céhpecsétek (Ştampilele breslelor din Ţinutul Secuiesc).
ActaSiculica, 2011. 409-424.
Cursul de masterat organizat în ciclul 3. de studiu, semestrul 3. la Facultatea de Proiectare,
specializarea proiectare de instituţii publice din cadrul Universităţii Tehnice din Budapesta a
contribuit în măsură semnificativă la procesul de concepere şi elaborare a planului de reabilitare
integrată în calitate de proiect prioritar. În cadrul cursului de masterat, profesorii şi studenţii –
absolvenţi arhitecţi – au detaliat problemele arhitecturale şi infrastructurale ale municipiului
Odorheiu Secuiesc, respectiv au conceput propuneri referitor la viziunea arhitecturală a
255
municipiului. Expoziţia intitulată „SZÉKELYUDVARHELY 2022” („ODORHEIU SECUIESC
2022”) prezintă lucrările rezultate în urma finalizării cursului de masterat. Profesorii arhitecţi ai
cursului de masterat: Balázs Mihály DLA, Golda János, Karácsony Tamás DLA, U. Nagy Gábor,
Zsuffa Zsolt, iar studenţii: Déri-Papp Éva, Gazdag András, Holló Mátyás, Horváth Roberta,
Kardos Gábor, Nagy Zsuzsa, Németh Krisztina, Markó András, Szabó Péter, Szendrei Zsolt, Varga
Éva.
6.2 Monumentele istorice ale Municipiului Odorheiu Secuiesc
Nr.crt. Denumire Cod LMI 2010 Adresă
Situri arheologice 1 Situl arheologic de la Odorheiu
Secuiesc HR-I-s-B-12692 Între fostul târg de animale
şi Cetatea medievală 2 Aşezare HR-I-s-B-12692.01 Pe locul fostului târg de
animale în intravilan pe
locul cetăţii medievale 3 Termele castrului HR-I-s-B-12692.02 Între străzile Târgului şi
Uzinei 4 Cetetea Budvar HR-I-s-A-12693
Budvar
5 Cetate – fortificaţii din sec. 12-13. HR-I-s-A-12693.01 6 Cetate – epoca fierului, Latène HR-I-s-A-12693.02 7 Aşezare – epoca fierului, Hallstatt HR-I-s-A-12693.03 8 Aşezare – epoca bronzului, cultura
Wietenberg HR-I-s-A-12693.04
9 Aşezare – neolitic – cultura
Coţofeni HR-I-s-A-12693.05
10 Aşezare – eneolitic – cultura Aiuşd-
Cucuteni HR-I-s-A-12693.06
Patrimoniu construit 11 Cetatea Budvar – sec. 10-11. HR-II-m-B-12887 Dealul Budvar
256
12 Ansamblul urban str. Bethlen
Gábor HR-II-a-B-12888 Str. Bethlen Gábor de la nr.
1-16. 13 Ansamblul urban str. Cetăţii – case
de breslaş cu atelier şi prăvălie la
parter
HR-II-a-B-12889 Str. Cetăţii 1-6
14 Ansamblul urban str. Kossuth Lajos HR-II-a-B-12890 Str. Kossuth Lajos 15 Ansamblul urban Piaţa HR-II-a-B-12891 Pţa. Városháza, Pţa.
Márton Áron, Pţa.
Libertăţii 16 Ansamblul urban str. Tompa László HR-II-a-B-12892 Str. Tompa László 17 Ansamblul capelei romano-catolice
Inima lui Isus HR-II-a-A-12893 Str. Bazinului nr. 2.
18 Capela romano-catolică Inima lui
Isus HR-II-m-A-12893.01 Str. Bazinului nr. 2.
19 Zid de incintă HR-II-m-A-12893.02 Str. Bazinului nr. 2. 20 Casă (construită în 1837) HR-II-m-B-12894 Str. Bethlen Gábor nr. 16. 21 Biserica unitariană (construită în
1904) HR-II-m-B-12895 Str. Bethlen Gábor nr. 50.
22 Spital orăşenesc (construită în
1886) HR-II-m-B-12896 Str. Bethlen Gábor nr. 72.
23 Liceul Teoretic Tamási Áron
(construit în1912) HR-II-m-B-12897 Str. Baróti Szabó Dávid nr.
32. 24 Ansamblul bisericii romano-
catolice Sf. Nicolae HR-II-a-A-12898
Str. Baróti Szabó Dávid nr.
34 -36. 25 Biserica romano-catolică HR-II-m-A-12898.01 26 Casa parohială HR-II-m-A-12898.02 27 Clădirea primei tipografii, azi
unitate comercială HR-II-m-B-12899 Str. Kossuth Lajos nr. 11.
28 Fostul restaurant Bucureşti, azi
unitate comercială HR-II-m-B-12900 Str. Kossuth Lajos nr. 20.
29 Atelierul fotografic Kovács, cu
vitrine originale HR-II-m-B-12901 Str. Kossuth Lajos nr. 24.
257
30 Liceul Teologic Reformat
Baczkamadarasi Kiss Gergely HR-II-m-B-12902 Pţa. Márton Áron nr. 1.
31 Biserica reformată HR-II-m-B-12903 Pţa. Márton Áron nr. 11. 30 Liceul Teologic Reformat
Baczkamadarasi Kiss Gergely HR-II-m-B-12904 Pţa. Márton Áron nr. 2.
32 Şcoala Normală Benedek Elek,
fosta grădiniţă Mária Valéria HR-II-m-B-12905 Pţa. Márton Áron nr. 3.
33 Internatul Liceului Tamási Áron HR-II-m-B-12906 Pţa. Márton Áron nr. 4. 34 Vila Nyirő HR-II-m-B-12907 Str. Nyirő József nr. 5. 35 Casă HR-II-m-B-12908 Str. Orbán Balázs nr. 132. 36 Conacul Ugron HR-II-m-B-12909 Str. Orbán Balázs nr. 154. 37 Primăria Odorheiu Secuiesc HR-II-m-B-12910 Pţa. Városháza nr. 5. 38 Casă HR-II-m-B-12911 Pţa. Városháza nr. 12. 39 Casă de meşteşugar cu prăvălie şi
atelier HR-II-m-B-12912 Str. Szentimre nr. 25.
40 Casă de meşteşugar cu prăvălie la
parter HR-II-m-B-12913 Str. Szentimre nr. 33.
41 Casă cu prăvălie şi atelier HR-II-m-B-12914 Str. Szentimre nr. 39. 42 Casă de meşteşugar cu prăvălie la
parter HR-II-m-B-12915 Str. Szentimre nr. 41.
43 Biserica şi mănăstirea franciscană HR-II-a-B-12916 Str. Tamási Áron nr. 2. 44 Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel HR-II-m-B-12916.01
45 Claustru HR-II-m-B-12916.02 46 Grup Şcolar Agricol Eötvös József HR-II-m-A-12917 Str. Tompa László nr. 12. 47 Ruinele cetăţii Székelyt Támadt HR-II-m-A-12918 Str. Tompa László nr. 12. 48 Staţie de electrificare, azi birouri HR-II-m-B-12919 Str. Uzinei nr. 9.
Monumente memoriale, funerare 49 Monumentul funerar al istoricului
Orbán Balázs HR-IV-m-B-13024 Băile Szejke
50 Casa memorială Tompa László HR-IV-m-B-13025 Str. Tompa László nr. 14.
258
6.3 Sondaj de opinie publică – evaluarea chestionarelor Efectuarea sondajul de opinie publică a avut loc în unităţile comerciale ale municipiului Odorheiu
Secuiesc cu participarea exclusivă a persoanelor având domiciliul în oraş. Majoritatea întrebărilor
erau puse sub forma întrebărilor deschise, ceea ce implică posibilitatea relatării, detalierii şi
prezentării opiniei personale referitoare la temă de către persoanele întrebate. Răspunsurile nefiind
prestabilite şi limitate la anumite aspecte, evaluarea rezultatului sondajului era îngreunată
semnificativ, însă metoda este considerabil mai eficientă şi adecvată.
După părerea Dumneavoastră, care este problema cea mai considerabilă, semnificativă a
municipiului Odorheiu Secuiesc a cărei soluţionare ocupă loc primordial, care constituie o
sarcină imediată administraţiei locale? Vă rog să le enumeraţi trei probleme în ordinea
importanţei pe care i-o acordaţi!
17.95
15.91
12.4412.24
11.22
6.73
3.26
20.2
Probleme 1
Circulație, parcare
Starea străzilor și trotuarelor
Romii
Iluminat public, curățenia publică
Locuri de muncă, nivelulsalariilor
Securitate publică, corupție
Lipsuri de locuințe
Altele
259
Constatăm că majoritatea persoanelor întrebate se plâng de problemele referitoare la circulaţie,
trafic, locuri de parcare, respectiv de starea străzilor şi trotuarelor, într-un cuvânt de infrastructură
rutieră. Însă trebuie remarcat că categoria problemelor referitoare la securitatea publică este tratată
separat de cea referitoare persoane de etnie romă, în ciuda faptului că hotarul între cele două
categorii este foarte plaustibilă. Astfel, categoria problemelor cauzate de persoane de etinie romă
conţine cu exclusivitate acele răspunsuri care conţin în mod expres, adică expressis verbis cuvântul
romi. Toate celelalte probleme menţionate vor intra în categoria problemelor de securitate publică.
Ceea ce se referă la a doua problemă de mare însemnătate: problemele legate de circulaţie şi de
parcare sunt urmate de nemulţumirile referitoare la iluminatul public, respectiv de curăţenia
publică generală a oraşului. În această privinţă creşte procentul problemei securităţii publice şi a
corupţiei, procentul este chiar dublul valorii prezentate în privinţa primei probleme primordiale.
17.95
15.91
12.4412.24
11.22
6.73
3.26
20.2
Probleme 2
Circulație, parcare
Starea străzilor și trotuarelor
Romii
Iluminat public, curățenia publică
Locuri de muncă, nivelul salariilor
Securitate publică, corupție
Lipsuri de locuințe
Altele
260
A treia problemă majoră prezintă aceeaşi tendinţă: categoria problemelor infrastructurale este
urmată de categoria problemelor legate de securitate publică, iar aceasta este urmată de
nemulţumirile legate de curăţenie publică, romii, precum şi cele referitoare la locuri de muncă.
17.04
9.65
13.06
13.6311.36
14.2
21.02
Probleme 3
Circulație, parcare
Starea străzilor și trotuarelor
Romii
Iluminat public, curățenia publică
Locuri de muncă, nivelulsalariilor
Securitate publică, corupție
Altele
18.73
12.58
11.1413.92
10.85
10.18
17.96
Probleme - total
Circulație, parcare
Starea străzilor și trotuarelor
Romii
Iluminatul public, curățenia publică
Locuri de muncă, nivelulsalariilor
Securitate publică, corupție
Altele
261
Fiind o concluzie generală, putem afirma că problemele majore sunt cele legate de in frastructura
rutieră şi de locuri de parcare, care sunt urmate de nemulţumirile în privinţa iluminatului public şi
curăţeniei publice generale ale municipiului. Iar, în fine, locuitorii sunt preocupaţi de starea
străzilor şi trotuarelor ceea ce ocupă locul al treilea în ordinea sarcinilor imediate.
După părerea Dumneavoastră, care este problema majoră în apropierea locuinţei
Dumneavoastră, în anturajul mai restrâns unde locuiţi? Enumeraţi trei probleme în ordinea
importanţei pe care i-o acordaţi!
În cartierele municipiului Odorheiu Secuiesc problema majoră este constituită de curăţenia
generală: 40-50% din răspunsuri se referă la acest aspect. Numulţumirile legate de starea străzilor
şi de infrastructură rutieră reprezintă problema a doua în şir. Acest aspect este prezent mai
accentuat la Cădişeni: aproape 50% din răspunsuri se referă la această problemă. Răspunsurile
referitoare la problema romilor se prezintă în cel mai mare procent în zona inferioară a
municipiului; iar în schimb în alte zone nu apar răspunsuri evaluabile, semnificative referitoare la
acest aspect. Dimpotrivă, a apărut problema securităţii publice în Cartierul Taberei, în Cartierul
Beclean şi la Cserehát. Problema specifică a zonei Cserehát este lipsa serviciilor: 18% din
răspunsuri arată că această sarcină are o importanţă remarcabilă în zonă.
37.2
42.63
8.52
19.37
Probleme la Sâmbătești
Străzile, circulație
Curățenia publică
Romi
Altele
262
28.21
45.76
5.08
20.33
Probleme în Cartierul Kuvar
Stăzile, circulație
Curățenia publică
Romi
Altele
35.29
47.05
17.64
Zona inferioară a orașului
Străzile, circulație
Curățenia publică
Altele
263
26.13
44.31
7.95
18.18
3.4
Probleme la Cserehát
Străzile, circulație
Curățenia publică, câini vagabonzi
Securitatea publică
Lipsa serviciilor
Altele
39.36
43.61
4.25 12.76
Probleme în Cartierul Taberei
Străzile, circulație, parcare
Curățenia publică
Securitatea publică
Altele
264
33.61
42.43
6.72
7.569.66
Probleme în Cartierul Beclean
Străzile, circulație, parcare
Curățenia publică
Securitatea publică
Romi
Altele
37.7
42.62
6.55
13.11
Probleme la Bethlenfalva
Străzile, circulație
Curățenia publică
Romi
Altele
265
De obicei cum circulaţi în oraş?
Aproape 86% din persoanele întrebate circulă ori cu maşină, ori pe jos (valoarea este împărţită
între cele două categorii), iar procentul persoanelor care circulă cu bicicletă sau optează pentru
transportul în comun este mult mai redusă.
46.42
39.28
14.28
Probleme la Cădișeni
Străzile, circulație
Curățenia publică
Altele
41.86
40.44
6.74.26
3.25
3.45
Cum circulați?
Pe jos
Cu mașină
Cu bicicletă
Pe jos și cu mașină
Cu autobuz
Altele
266
După părerea Dumneavoastră, care este problema majoră în municipiul Odorheiu Secuiesc
în privinţa circulaţiei? Care ar fi soluţia acestei probleme?
În baza răspunsurilor putem constata că problema majoră pe planul circulaţiei este traficul intens,
supraaglomerat, precum şi lipsa locurilor de parcare. Aceste aspecte sunt urmate procentual de
cele referitoare la comportamentul uman şi la încălcarea regulilor de circulaţie. În fine trebuie
menţionată şi categoria nemulţumirilor legate de starea străzilor şi a trotuarelor.
36.61
24.36
19.84
9.989.18
Probleme legate de circulație
Trafic intens, lipsa locurilor deparcare
Comportament uman, încălcarea regulilor de circulație
Circulația în oraș, starea străzilor
Dificultățile traficului pietonal
Altele
267
Soluţiile propuse în scopul ameliorării circulaţiei în municipiu pot fi despărţite în trei categorii
semnificative: control mai strict şi aplicarea sancţiunilor şi amenzilor, înfiinţarea locurilor de
parcare şi pistelor pentru biciclete, respectiv construcţia drumurilor de ocolire şi controlul mai
eficient al circulaţiei.
După părerea Dumneavoastră, care sunt cele mai importante dezvoltări necesare şi
indispensabile în următorii cinci ani în municipiul Odorheiu Secuiesc? Enumeraţi trei
dezvoltări în ordinea importanţei pe care i-o acordaţi!
Repararea drumurilor şi trotuarelor constituie dezvoltarea cea mai importantă şi de realizat în
următorii cinci ani. Însă, aceasă propunere este urmată de patru catogorii cu procente aproape
identice: înfumuseţarea oraşului; înfiinţarea locurilor de parcare; înfiinţarea locurilor de muncă;
respectiv dezvoltarea centrelor de distracţie şi de sport.
19.33
17.12
13.81
3.59
33.14
Soluții propuse
Control mai strict și sancționare cu amenzi
Înființarea locurilor de parcare și pistelor pentru biciclete
Ocolire și controlul circulației
Dezvoltarea transportului încomun
Altele
268
Completând răspunsurile cu dezvoltările menţionate la locurile doi şi trei, constatăm că
înfurmuseţarea oraşului (ceea ce cuprinde inclusiv renovarea clădirilor, amenajarea şi întreţinerea
spaţiilor verzi) preia primul loc, chiar înlocuieşte propunerea reparării şi întreţinerii străzilor şi
trotuarelor. În afară de acestea, ordinea menţionată nu se modifică.
20.56
11.25
10.8210.82
9.74
6.922.81
2.812.81
1.9417.96
Priorități de dezvoltare 1
Repararea și întreținerea drumurilor și trotuarelor
Renovarea clădirilor, înfrumusețarea orașului, înființare spații verziÎnființare locuri de parcare
Înființare locuri de muncă, sprijinirea tinerilor
Dezvoltarea centrelor de distracție și de sport
Dezvoltarea instituțiilor de învățământ
Dezvoltarea instituțiilor sanitare
Instituții sociale, cămine de bătrâni
Înființarea pistelor pentru biciclete
Dezvoltarea instituțiilor culturale
Altele
269
După părerea Dumneavoastră, este necesară amenajarea mai multor spaţii verzi în oraş?
Dacă da, arătaţi unde le consideraţi indicat şi oportun?
Majoritatea persoanelor întrebate sunt de părere că înfiinţarea noilor spaţii verzi este necesară,
indicată şi oportună în primul rând în Cartierul Berclean, în centru, respectiv în general în jurul
blocurilor de locuinţe.
14.56
17.17
11.1912.28
11.41
7.06
3.36
3.472.28
1.5214.89
Priorități de dezvoltare_total
Repararea și întreținerea drumurilor și trotuarelor
Renovarea clădirilor, înfrumusețarea orașului, înființare spații verzi
Înființare locuri de parcare
Înființare locuri de muncă, sprjinirea tinerilor
Dezvoltarea centrelor de distracție și de sport
Dezvoltarea instituțiilor de învățământ
Dezvoltarea instituțiilor sanitare
Instituții sociale, cămine de bătrâni
Înființarea pistelor pentru biciclete
Dezvoltarea instituțiilor culturale
Altele
270
După părerea Dumneavoastră, este necesară înfiinţarea străzilor pietonale în municipiu?
Dacă da, arătaţi unde le consideraţi indicat şi oportun?
375
124
Este necesară înființarea mai multor spații verzi?
Da
Nu
20.88
15.82
15.1812.02
10.12
9.49
16.45
Înființarea spațiilor verzi
Cartierul Beclean
Centru
Oriunde
În cartierele de blocuri
Cartierul Taberei
Sâmbătești
Altele
271
Marea majoritate (aproape ¾ din persoanele întrebate) consideră că este necesară existenţa unei
străzi pietonale în Odorheiu Secuiesc. Dintre ei 2/3 este de părere că strada Kossuth ar trebui să
fie transformată în stradă pietonală.
343
124
Este necesară înființarea străzilor pietonale?
Da
Nu
66.265.42
5.42
4.81
18.07
Soluții pentru înființarea străzilor pietonale
Strada Kossuth
În Cartierul Beclean
Strada Pietroasa
În Centru
Altele
272
După părerea Dumneavoastră, care ar fi destinaţia cea mai indicată a Vilei Haberstumpf
(clădirea fostului spital de obstetrică şi ginecologie)?
Majoritatea persoanelor întrebate sunt de părarea că în clădirea Vilei Haberstumpf ar fi preferabilă
funcţionarea unei instituţii culturale, unui muzeu sau unei instituţii educaţionale, iar peste
jumătatea persoanelor întrebate ar opta mai degrabă pentru înfiinţarea unui cămin de bătrâni în
clădirea respectivă.
Sunteţi de acord ca în cetatea medievală Székely Támadt să se înfiinţeze în următorii cinci
ani un nou centru cultural? Susţineţi ideea înfiinţării unui centru cultural în cetatea Székely
Támadt?
29.38
14.48
13.677.55
6.12
5.3
4.69
4.284.28
3.262.65
2.441.83
Destinația Vilei HaberstumpfInstituție culturală, muzeu
Instituție educațională
Cămin de bătrâni, clubulpensionarilorCentru de tineret, casă de joacă
Instituție sportică, piscină
Instituție sanitară, spital de obstetrică și ginecologieCentru de distracție, cinema
Cămin de copii, orfelinat
Instituție socială
Orice instituție utilă
Hotel
Bibliotecă
Altele
273
Întrebarea a generat opinii diverse în privinţă înfiinţării unui nou centru cultural în cetatea
medievală Székely Támadt: 60% susţine ideea înfiinţării unui centru cultural, iar 40% este
împotriva ideii. Majoritatea celor care sunt împotriva ideii unui centru cultural ar opta pentru
funcţionarea netulburată în continuare a instituţiei de învăţământ în incinta cetăţii.
303
194
Susțineți ideea înființării unui centru cultural în cetatea medievală Székely Támadt?
Da
Nu
91.83
4.0814.081
Cetatea Székely Támadt - răspuns negativ
Rămâne instituție de învățământ
Muzeu
Altele
274
Susţineţi ideea construirii unei centrale termice pe combustibil din energie regenerabilă?
Constatăm, că întrebarea din nou este susceptibilă creării opiniilor divergente: aproape 2/3 din
persoanele întrebate sprijină cu anumite condiţii ideea înfiinţării unei centrale termice pe
combustibil din energie regenerabilă.
După părerea Dumneavostră, care sunt evenimentele cele mai de succes în municipiul
Odorheiu Secuiesc?
Peste 15% din persoanele întrebate enumeră următoarele evenimentele ca fiind cele mai de succes
în municipiu: Târgul de Toamnă şi Expoziţie Internaţională, Festivalul de Bere şi Zilele Szent
István. Aceste trei evenimente sunt urmate de alte trei evenimente (peste 10% din persoane
întrebate): Târgul de Produse Locale şi Tradiţionale, Zilele Oraşului şi Festivalul Fructelor. Însă,
trebuie menţionat faptul că sondajul de opinie publică a avut loc în perioada imediat următoare
Târgului de Toamnă, şi are mare probabilitate că experienţele şi senzaţiile – fiind cele mai recente
– legate de acest eveniment au influenţat răspunsul dat.
259185
54
Susțineți ideea construirii unei centrale termice pe combustibil din energie
regenerabilă?
Da
Nu
Cu anumite condiții
275
După părerea Dumneavoastră, cum ar trebui să procedeze administraţia locală în privinţa
imobilelor construite fără autorizaţie de construire?
Majoritatea (aproape 2/3) persoanelor întrebate sunt de părere că administraţia locală trebuie să
legalizeze clădirile construite fără autorizaţie de construire, iar ¼ susţine ideea demolării acelor
clădiri.
19.87
17.18
15.94
13.4512.8310.14
66
5.59
5.174.96
4.344.14
10.97
Evenimentele cele mai de succes
Târgul de Toamnă
Festivalul de Bere
Zilele Szent István
Târgul de Produse Locale și Tradiționale
Zilele Orașului
Festivalul de Fructe
Târgul Meșteșugarilor
Festivalul Szejke
Raliul Harghita
Festivalul de Miere
Concerte
Expoziție de Flori și Grădinărit
Târgul de Crăciun
Altele
276
Concluzii:
Cu prilejul evaluării răspunsurilor date în sondajul de opinie publică, în general putem trage
concluzia că majoritatea persoanelor întrebate sunt nemulţumite cu circulaţia, traficul şi
infrastructura rutieră a municipiului Odorheiu Secuiesc considerând traficul ca fiind prea intens,
respectiv optează pentru înfiinţarea locurilor de parcare şi fluidizarea circulaţiei. Ceea ce se referă
la dezvoltări, ameliorarea circulaţiei ocupă un loc primordial din punctul de vedere al acestei
categorii de persoane. Deşi nemulţumirile legate re romi sunt semnificative, ele sunt strict legate
de problematica securităţii publice generale, astfel soluţionarea trebuie să fie ca atare.
Nemulţumirile legate de curăţenia generală şi de iluminatul public sunt probleme speciale şi se
repetă de numeroase ori. Majoritatea sprijină cu unanimitatea ideea transformării a străzii Kossuth
în stradă pietonală, precum şi ideea înfiinţării mai multor spaţii verzi. Referitor la soarta imobilelor
constuite fără autorizaţie de construire, la construirea unei centrale termice pe combustibil din
energie regenerabilă, respectiv la destinaţia cetăţii medievale Székely Támadt, putem afirma că
aspectele generează opinii divergente, diferenţele între opiniile prezentate şi detaliate sunt
semnificative.
153
309
37
După părerea Dumneavoastră care este soarta clădirilor construite fără autorizație de
construire?
Demolare
Legalizare
Altele