STRATEGIA INTEGRAT Ă · ale Fondului european de dezvoltare regional mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 ani. Suma

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul Social European

STRATEGIA INTEGRAT

DE DEZVOLTARE DURABIL

COMUNEI TOPOLOG JUDE

Revizia 1 la varianta 2012

GUVERNUL ROMANIEI

Ministerul Administraţiei şi Internelor

STRATEGIA INTEGRATĂ

DE DEZVOLTARE DURABILĂ

COMUNEI TOPOLOG JUDE ȚUL TULCEA

la varianta 2012-2016, aprobată prin HCL nr....../............

1

Inovaţie în administraţie

Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

STRATEGIA INTEGRATĂ

DE DEZVOLTARE DURABILĂ A

ȚUL TULCEA

prin HCL nr....../............

UNIUNEA EUROPEANĂ


1.CUVÂNT ÎNAINTE ……………………………………………………………………2.CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLT2.1. CONTEXTUL EUROPEAN2.1.1.Politica de coeziune economic2.1.2.Politica agricolă comună2.1.3. Politici ocazionale………………………………………………………………….2.1.4. Politica Europeană cu orizont 20202.1.5.Recomandările Comisiei Europene pentru România3. PROFILUL SOCIO- ECONOMICO3.1.Descrierea comunei…………………………………………………………………..3.1.1.Scurt istoric…………………………………………………………………………3.1.2.Așezarea geografică………………………………………………………………...3.1.3.Relieful………………………………………………………………………………3.1.4.Clima…………………………………………………………………………………4.ASPECTE SOCIALE ȘI CULTURALE4.1.Situația demografică………………………………………………………………….4.2.Ocuparea populației…………………………………………………………………..4.3.Educaţie………………………………………………………………………………..4.4.Cultură…………………………………………………………………………………4.5.Sănătate………………………………………………………………………………..4.6.Asistenta socială……………………………………………………………………….4.7.Calitatea generală a vieții5.ASPECTE LEGATE DE MEDIUL INSTITU5.1.Administraţia publică locală5.2.Instituţii publice, bănci, servicii publice locale5.3.Mediul societăţii civile (sector ong local)5.4.Infrastructur ă locală………………………………………………………………….5.5.Drumuri……………………………………………………………………………….5.6.Deşeuri…………………………………………………………………………………5.7.Apă şi canal……………………………………………………………………………5.8.Comunicaţii……………………………………………………………………………5.9.Mediul de afaceri local……………………………………………………………….5.9.1.Prezentare generală…………………………………………………………………5.9.2.Industrie și comerț…………………………………………………………………..

GUVERNUL ROMANIEI


CUPRINS

……………………………………………………………………2.CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLT ĂRII …………………………………….2.1. CONTEXTUL EUROPEAN………………………………………………………..2.1.1.Politica de coeziune economică și socială…………………………………………

ă comună…………………………………………………………..………………………………………………………………….ă cu orizont 2020………………………………………………

rile Comisiei Europene pentru România……………………………ECONOMICO -CULTURAL AL COMUNEI TOPOLOG…………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

ȘI CULTURALE ………………………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………..…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………….ții…………………………………………………………….

5.ASPECTE LEGATE DE MEDIUL INSTITU ŢIONAL LOCAL ………………….ă locală…………………………………………………………ănci, servicii publice locale……………………..……………….

ii civile (sector ong local)…………………………………………….………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………….…………………………………………………………………

…………………………………………………………………..

2




…………………………………………………………………… 4 ……………………………………. 5

……………………………………………………….. 5 ………………………………………… 5

………………………………………………………….. 6 …………………………………………………………………. 9

……………………………………………… 12 …………………………… 15

CULTURAL AL COMUNEI TOPOLOG … 17 ………………………………………………………………….. 17

………………………………………………………………………… 17 ………………………………………………………………... 18

……………………………………………………………………………… 18 ………………………………………………………………………………… 19

……………………………………………… 19 …………………………………………………………………. 19 ………………………………………………………………….. 19

……………………………………………………………………………….. 21 ………………………………………………………………………………… 22 ……………………………………………………………………………….. 22

………………………………………………………………………. 22 ……………………………………………………………. 23

…………………. 23 ………………………………………………………… 23

………………. 24 ……………………………………………. 24

…………………………………………………………………. 25 ………………………………………………………………………………. 26

………………………………………………………………………………… 26 …………………………………………………………………………… 26 …………………………………………………………………………… 26

………………………………………………………………. 26 ………………………………………………………………… 26

………………………………………………………………….. 27

UNIUNEA EUROPEANĂ


5.9.3.Agricultură……………………………………………………………………………5.9.4.Creșterea animalelor și prelucrarea laptelui 5.9.5.Turism și agroturism………………………………………………………………...5.9.6.Altele specifice………………………………………………………………………..5.9.7.Participarea pe piaţa muncii a popula6.FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL7.ANALIZA SWOT - Comuna Topolog8.FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL9. DIRECŢIILE STRATEGICE9.1.Direcţia strategică : Dezvoltarea 9.2.Direcţia strategică: Modernizarea serviciilor publice necesare……………………………………………………………………………………...9.3.Direcţia strategică:Revitalizarea activit9.4.Direcţia strategică:Crearea unui cadru favorabil investitorilor9.5.Direcţia strategică:Creșterea capaciteuropene…………………………………………………………………………………….9.6.Direcţia strategică:Implicarea cetspiritului civic ……………………………………………………………………………….9.7.Direcţia strategică: Elaborarea comunei Topolog……………………………………………………………………………10.PLANUL DE ACŢIUNE 10.1.Direcţia strategică :1 Dezvoltarea 10.2.Direcţia strategică: 2 Modernizarea serviciilor publice10.3.Direcţia strategică: 3 Revitalizarea activit10.4.Direcţia strategică: 4 Crearea unui cadru favorabil investi10.5.Direcţia strategică: 5 Creeuropene…………………………………………………………………………………….10.6.Direcţia strategică 6 : Implicarea cetspiritului civic ………………………………………………………………………………10.7.Direcţia strategică: Elaborarea comunei Topolog……………………………………………………………………………

GUVERNUL ROMANIEI


……………………………………………………………………………terea animalelor și prelucrarea laptelui și a cărnii …………………………...

………………………………………………………………...………………………………………………………………………..

ţa muncii a populaţiei locale…………………………………...6.FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL ………………………………………..

Comuna Topolog………………………………………………….8.FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL ………………………………………..

IILE STRATEGICE …………………………………………………………ă : Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii ………………….ă: Modernizarea serviciilor publice și înfiin țarea serviciilor

……………………………………………………………………………………...ă:Revitalizarea activităților culturale ș i sportive…………………ă:Crearea unui cadru favorabil investitorilor …………………….

șterea capacității administrative de atragere fonduri …………………………………………………………………………………….

ă:Implicarea cetăţenilor în viața comunității ș i cultivarea ……………………………………………………………………………….

ă: Elaborarea și implementarea strategiei de promovare a ……………………………………………………………………………ŢIUNE – COMUNA TOPOLOG 2014-2020………………………ă :1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii ………………..ă: 2 Modernizarea serviciilor publice…………………………….ă: 3 Revitalizarea activităților culturale ș i sportiveă: 4 Crearea unui cadru favorabil investițiilor …………………..ă: 5 Creșterea capacității administrative de atragere fonduri

…………………………………………………………………………………….Implicarea cetăţenilor în viața comunității ș i cultivarea

………………………………………………………………………………ă: Elaborarea și implementarea strategiei de promovare a

……………………………………………………………………………

3




…………………………………………………………………………… 27 …………………………... 27

………………………………………………………………... 27 ……………………………………………………………………….. 27

…………………………………... 28 ……………………………………….. 28

…………………………………………………. 28 ……………………………………….. 29

………………………………………………………… 34 …………………. 34

țarea serviciilor ……………………………………………………………………………………...

36

………………… 36 ……………………. 37

ii administrative de atragere fonduri …………………………………………………………………………………….

38

ț și cultivarea ……………………………………………………………………………….

39

i implementarea strategiei de promovare a ……………………………………………………………………………

40

………………… 41 ……………….. 41

……………………………. 48 și sportive…………….. 61

………………….. 64 ii administrative de atragere fonduri

……………………………………………………………………………………. 69

ății ș i cultivarea ………………………………………………………………………………

73

i implementarea strategiei de promovare a ……………………………………………………………………………

78

UNIUNEA EUROPEANĂ


1.Cuvânt înainte,

Strategia de dezvoltare a vizează valorificarea durabilăeconomice, instituţionale, financiare, culturale, naturale în scopul afirmării calităţconsolidării şi dezvoltării rolurilor în terregional și naţional a extinderii parteneriatelor în proiecte sustenabile potrivit potenţialului şi aspiraţiilor comunitcu actorii locali, pe baza consultă

Strategia de Dezvoltare Durabilpotenţialului local şi a valorificprospere.

Principalul obiectiv al acestei strategii pentru perioada 20capacitatii de cooperare a Primariei cu societatea civila, altfel spus, antrenarea societatii civile în actul deciziei, în problemele care îi afecteaza viata. Dupa democratiei este tocmai implicarea constienta a cetatenilor în procesul decizional si nu doar acceptarea hotarârilor administratiei locale.

Sper ca cetatenii comunei noastreTopolog sa devina cu adevarat gândurile si aspiratiile.

GUVERNUL ROMANIEI


Strategia de dezvoltare a ComuneiTopolog valorificarea durabilă a resurselor umane,

ionale, financiare, culturale, naturale rii calităţilor sale distinctive, a ării rolurilor în teritoriu la nivel

ional a extinderii şi diversificării parteneriatelor în proiecte sustenabile potrivit

ţiilor comunităţii. Acest document este rezultatul construirii parteneriatului cu actorii locali, pe baza consultării cu reprezentanţi ai tuturor instituţiilor relevante.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Topolog constituie carta de dezvoltare pe baza i a valorificării strategice a acestuia în scopul dezvolt

Principalul obiectiv al acestei strategii pentru perioada 2014-2020capacitatii de cooperare a Primariei cu societatea civila, altfel spus, antrenarea societatii civile în actul deciziei, în problemele care îi afecteaza viata. Dupa cum se stie, expresia cea mai înalta a democratiei este tocmai implicarea constienta a cetatenilor în procesul decizional si nu doar acceptarea hotarârilor administratiei locale.

comunei noastre nu vor ramâne impasibili si vor contribui pentru ca sa devina cu adevarat o comuna europeana, în care fiecare dintre noi sa

Olteanu Ion,

Primar al comunei Topolog

4




ii. Acest document este rezultatul construirii parteneriatului ţiilor relevante.

constituie carta de dezvoltare pe baza rii strategice a acestuia în scopul dezvoltării unei comunităţi

20 îl constituie întarirea capacitatii de cooperare a Primariei cu societatea civila, altfel spus, antrenarea societatii civile în

cum se stie, expresia cea mai înalta a democratiei este tocmai implicarea constienta a cetatenilor în procesul decizional si nu doar

nu vor ramâne impasibili si vor contribui pentru ca , în care fiecare dintre noi sa-si poata împlini

UNIUNEA EUROPEANĂ


2.CONTEXTUL G ENERAL AL DEZVOLT

2.1. CONTEXTUL EUROPEAN

2.1.1.Politica de coeziune economic

În urma evaluărilor politicilor implementate la nivel european în perioada 2009 având în vedere obiectivele Strategiei de la Lisabona, pentruau fost stabilite inițial 3 obiective : Obiectivul “Convergenţă(Întreg teritoriul României se încadreaz Obiectivul “Competitivitatenu sunt eligibile pentru obiectivul Obiectivul “Cooperare teritorialtransnaţionale. Aceste trei obiective au fost realizSocială (PCES), care reprezintăa urmărit de-alungul timpului: Reducerea disparităţilor de dezvoltare economicUE; Îmbunătăţirea funcţionă Promovarea dezvoltării stabile Pentru perioada de programare 2007 Obiectivul „Convergenţă” ş i “Cooperare teritorial Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformulatpentru a răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona bazată pe cunoaştere, cercetare şde muncă). În plus, politica de coeziune are o dimensiune teritorial tuturor zonelor Comunitdezvoltarea europeană; orientările strategice trebuie szonele urbane, cât şi pentru zonele rurale, având în vedere rolul acestora în dezvoltarea regionalîn promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunit Pentru perioada de programare 2014 resurselor publice tot mai limitate, este de a

GUVERNUL ROMANIEI


ENERAL AL DEZVOLT ĂRII

.1. CONTEXTUL EUROPEAN

.1.1.Politica de coeziune economică și socială

ărilor politicilor implementate la nivel european în perioada 2009 având în vedere obiectivele Strategiei de la Lisabona, pentru perioada de programare 2007

ial 3 obiective : Obiectivul “Convergenţă” - acoperă regiunile care au PIB/locuitor sub 75% din media UE.

(Întreg teritoriul României se încadrează în acest obiectiv). Obiectivul “Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”

nu sunt eligibile pentru obiectivul „Convergenţă”; Obiectivul “Cooperare teritorială europeană” – pentru regiuni, jude

Aceste trei obiective au fost realizate prin implementarea Politicii de Coeziune Economic (PCES), care reprezintă politica fundamentală a UE, fiindu-i alocată

alungul timpului: ăţilor de dezvoltare economică şi socială între statele membre/regiunile

ţionării pieţei unice; ării stabile şi durabile a UE.

Pentru perioada de programare 2007 – 2013, România a fost eligibilţă şi “Cooperare teritorială europeană”.

2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformulatspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona şi la Goteborg (economie competitiv

tere, cercetare şi dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabil

În plus, politica de coeziune are o dimensiune teritorială, ce presupune ctuturor zonelor Comunităţii trebuie să li se asigure posibilitatea de a contribui la

ările strategice trebuie să ţină cont de: necesităţile de investii pentru zonele rurale, având în vedere rolul acestora în dezvoltarea regional

ări echilibrate, a unor comunităţi stabile şi a integrăada de programare 2014 – 2020, în lumina situaţiei economice actuale

resurselor publice tot mai limitate, este de aşteptat ca rolul instrumentelor financiare în cadrul

5




rilor politicilor implementate la nivel european în perioada 2009 – 2013, şi perioada de programare 2007 – 2013

regiunile care au PIB/locuitor sub 75% din media UE.

ă” - vizează regiunile care

pentru regiuni, judeţe şi zone

ate prin implementarea Politicii de Coeziune Economică şi i alocată 1/3 din bugetul său şi

statele membre/regiunile

2013, România a fost eligibilă doar pentru

2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformulată i la Goteborg (economie competitivă

, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forţei

, ce presupune că: li se asigure posibilitatea de a contribui la

ăţile de investiţii atât pentru i pentru zonele rurale, având în vedere rolul acestora în dezvoltarea regională,

integrării sociale. ţiei economice actuale şi a

teptat ca rolul instrumentelor financiare în cadrul

UNIUNEA EUROPEANĂ


politicii de coeziune să fie tot mai mardispoziție până la 366,8 miliarde EUR pentru a se investi în regiunile, oraEuropei. Acesta va fi principalul instrument de investistrategiei Europa 2020: crearea de locuri de munceconomică, abordarea problemei schimbsărăciei și a excluziunii sociale. La aceasta va contribui ale Fondului european de dezvoltare regionalmijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 ani. Suma ce revine României pentru politica de 2011), în creștere cu 10% fațătoate fondurile structurale și de investigrad mai mare de orientare spre rezultate, precum

2.1.2.Politica agricolă comună

Pentru atingerea obiectivelor comunitare specifice pentru zonele rurale, existcomplementare de dezvoltare, cum sunt PoliticaPolitica Comună de Pescuit (PCP).

Prin implementarea Politicii Agricole Comune, dezvoltarea ruralca obiectiv de sine stătător. Fenomenul a început odatau fost introduse măsurile referitoare la dezvoltarea ruraldefinirea acestui domeniu ca Pilonul II al PAC, prin financiare ale PAC in 2006, în specialDezvoltare Rurală (FEADR), a condus la separarea totalrestul asistenţei structurale, atât în ceea ce priveasistenţă financiară. Fondul FEOGA fusese progresiv împspaţiul rural şi agricultură, întrciclul de programare 2007 – 2013, a reuasistenţa financiară pe două arii de intervencealaltă parte, dezvoltarea rurală Dincolo de simplificăun aport benefic asupra ariei de acoperire. Datoritnevoile specifice de dezvoltare şzone sunt asociate cu preocupăîn aceeaşi măsură cerinţelor dezvoltsă ajungă comparabile cu cele din spa

GUVERNUL ROMANIEI


ă fie tot mai mare. În ansamblu, politica de coeziune reformat la 366,8 miliarde EUR pentru a se investi în regiunile, oraș

Europei. Acesta va fi principalul instrument de investiții al UE pentru a atinge obiectivele egiei Europa 2020: crearea de locuri de muncă și generarea de creștere

, abordarea problemei schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea i a excluziunii sociale. La aceasta va contribui și definirea mai bună

ale Fondului european de dezvoltare regională, cum ar fi sprijinul pentru întreprinderile mici mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 ani. Suma ce revine României pentru politica de coeziune este estimata la 21,8 miliarde (preturi

ă de alocarea 2007-2013 (situată la nivelul de 19,8 miliarde euro). În și de investiții europene care stimulează proiectele bune va exista un

mare de orientare spre rezultate, precum și o nouă rezervă de performan

ă comună

Pentru atingerea obiectivelor comunitare specifice pentru zonele rurale, existcomplementare de dezvoltare, cum sunt Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene (PAC)

de Pescuit (PCP).

Prin implementarea Politicii Agricole Comune, dezvoltarea rurală a evoluat tot mai mult ă ător. Fenomenul a început odată cu prima Reformă Masurile referitoare la dezvoltarea rurală şi la protecţia mediului

definirea acestui domeniu ca Pilonul II al PAC, prin Agenda 2000. Redefinirea instrumentelor financiare ale PAC in 2006, în special in ceea ce privește Fondul European pentru Agricultur

(FEADR), a condus la separarea totală a asistenţei pentru dezvoltarea ruralei structurale, atât în ceea ce priveşte obiectivele de dezvoltare, cât

. Fondul FEOGA fusese progresiv împărţit între intervenă, într-o manieră greu de administrat. Reorganizarea în FEADR, odat

2013, a reușit sa clarifice obiectivele dezvoltării rurale ă arii de intervenţie: pe de o parte, pe agricultură

parte, dezvoltarea rurală. Dincolo de simplificările de natură operaţională pe care le-a adus, clarificarea a avut

un aport benefic asupra ariei de acoperire. Datorită acestei delimitări, spaţiului rural i se recunosc nevoile specifice de dezvoltare şi i se poate acorda o atenţie mai bine concentrat

cu preocupările preponderent agricole ale locuitorilor, dar trebuie sţelor dezvoltării durabile şi standardelor de calitate ale vie

comparabile cu cele din spaţiul urban.

6




e. În ansamblu, politica de coeziune reformată va pune la la 366,8 miliarde EUR pentru a se investi în regiunile, orașele și economia reală a

ii al UE pentru a atinge obiectivele ței energetice, reducerea

i definirea mai bună a priorităților-cheie , cum ar fi sprijinul pentru întreprinderile mici și

mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 coeziune este estimata la 21,8 miliarde (preturi

la nivelul de 19,8 miliarde euro). În ă proiectele bune va exista un ă de performanță.

Pentru atingerea obiectivelor comunitare specifice pentru zonele rurale, există politici ă a Uniunii Europene (PAC) şi

Prin implementarea Politicii Agricole Comune, dezvoltarea rurală a evoluat tot mai mult ă MacSharry (1992), când

ţia mediului şi a continuat cu . Redefinirea instrumentelor

te Fondul European pentru Agricultură şi ţei pentru dezvoltarea rurală de

te obiectivele de dezvoltare, cât şi tipurile de it între intervenţii structurale pe

greu de administrat. Reorganizarea în FEADR, odată cu ctivele dezvoltării rurale şi a simplificat

ie: pe de o parte, pe agricultură şi silvicultură, pe de

a adus, clarificarea a avut şi ări, spaţiului rural i se recunosc

ie mai bine concentrată. Nevoile acestor rile preponderent agricole ale locuitorilor, dar trebuie să răspundă

i standardelor de calitate ale vieţii, care trebuie

UNIUNEA EUROPEANĂ


Creată acum 50 de ani, PAC a început prin subvenîn scopul asigurării necesarului intern, creaccentul se pune pe calitatea alimentelor, resurselor naturale. Se aşteaptăpentru a putea produce pentru piasubvenţie pentru un anumit produs. Sprijinul acordat agricultorilor a fost în mod progresiv înlocuit cu plăţile directe. Regiunile rurale întâmpinocuparea şi dezvoltarea durabiloportunitate de a orienta sprijinul din partea noului fond de dezvoltare ruralobiective, în concordanţă cu liniile directoare pentru dezvoltare durabilrelansată. Pentru a face faţă acestor provocteritorială. Astfel a fost creat cadrul legal comune. Acest regulament instituie dou

• Fondul European de Garantare Agricol• Fondul European pentru Agricultur

Începând cu 1 ianuarie 2007, FEGA Orientare şi Garantare AgricolăFEADR constituie împreună instrumentul financiar unic al Politicii agricole comune (PAC).

FEGA intervine pentru susdezvoltare rurală. Tipurile de acţiuni finanţate prin aceste dou

1. Finanţarea măsurilor prin manieră centralizată la nivel comunitar

• restituirile fixate pentru exportul produselor agricole c• intervenţiile destinate reglement• plăţile directe către agricultori prev• anumite acţiuni de informare Comunităţii ş i în ţările terţ

2. În manieră centralizată• contribuţia financiară a Comunitdomeniul veterinar, în cel al mprogramelor de eradicare şfitosanitare; • promovarea produselor agricole;

GUVERNUL ROMANIEI


cum 50 de ani, PAC a început prin subvenţionarea producţrii necesarului intern, creşterii productivităţii şi securităţii alimentelor. În prezent,

accentul se pune pe calitatea alimentelor, şi pe rolul agriculturii în conservarea şteaptă ca agricultorii să fie mai orientaţi către piaţă

pentru a putea produce pentru piaţă fără a fi influenţați în alegerile lor de posibilitatea de a primi numit produs. Sprijinul acordat agricultorilor a fost în mod progresiv înlocuit

Regiunile rurale întâmpină şi în prezent dificultăţi specifice în ceea ce privei dezvoltarea durabilă. Actuala perioadă de programare ofer

oportunitate de a orienta sprijinul din partea noului fond de dezvoltare ruralţă cu liniile directoare pentru dezvoltare durabilă

ţă acestor provocări, sunt necesare măsuri de asisten

legal unic pentru finanţarea cheltuielilor aferente politicii agricole comune. Acest regulament instituie două fonduri:

Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR).Începând cu 1 ianuarie 2007, FEGA şi FEADR înlocuiesc Fondul European pentru

i Garantare Agricolă (FEOGA), secţiunea Garantare şi respectiv Orientare. FEGA ă instrumentul financiar unic al Politicii agricole comune (PAC).

FEGA intervine pentru susţinerea pieţelor agricole, iar FEADR finan

ţate prin aceste două instrumente, în cadrul PAC sunt:surilor prin FEGAprin co-gestiunea dintre Statele membre

ă la nivel comunitar restituirile fixate pentru exportul produselor agricole către ţări terţe;

iile destinate reglementării pieţelor agricole; ătre agricultori prevăzute în cadrul politicii agricole comune;

iuni de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţările terţe, realizate de Statele membre.

centralizată, FEGA finanţează: ia financiară a Comunităţii la acţiuni veterinare punctuale, la ac

domeniul veterinar, în cel al mărfurilor alimentare şi al alimentelor pentru animale, a programelor de eradicare şi de supraveghere a bolilor animale, precum

promovarea produselor agricole;

7




ionarea producţiei de produse de bază ăţii alimentelor. În prezent,

conservarea şi managementul ţ ătre piaţă şi mai competitivi –

i în alegerile lor de posibilitatea de a primi numit produs. Sprijinul acordat agricultorilor a fost în mod progresiv înlocuit

i specifice în ceea ce priveşte creşterea, de programare oferă în acest sens o

oportunitate de a orienta sprijinul din partea noului fond de dezvoltare rurală către aceste cu liniile directoare pentru dezvoltare durabilă şi Agenda Lisabona

ăsuri de asistenţă structurală şi

area cheltuielilor aferente politicii agricole

(FEADR). i FEADR înlocuiesc Fondul European pentru

şi respectiv Orientare. FEGA şi instrumentul financiar unic al Politicii agricole comune (PAC).

elor agricole, iar FEADR finanţează programele de

instrumente, în cadrul PAC sunt: dintre Statele membre şi Comisie şi în

ţări terţe;

zute în cadrul politicii agricole comune; a produselor agricole pe piaţa internă a

iuni veterinare punctuale, la acţiuni de control în i al alimentelor pentru animale, a

i de supraveghere a bolilor animale, precum şi a acţiunilor

UNIUNEA EUROPEANĂ


• măsurile, adoptate conform legisladeterminării, colectării ş i utiliz• punerea în aplicare şi men• sistemele de cercetare agricol

• FEADR finandezvoltare ruralai PAC:

• Pilonul 1- Tratatul de la Roma, ca un sistem complex de reguli reglementeazăsintetic sub denumirea de organizamăsurilor comune de reglementare a pieurmătoarele instrumente: precotele de produc

• Pilonul 2, al dezvoltdezvoltarea armonioasdiversităţii activitobiectiv creşdinamismului social, agriculturii durabile îmbunătăţirii resurselor naturale, privind în mod exclusiv zonele rurale preurbane.

Strategiile şi programele de dezvoltare rurala patru axe prioritare, după cum urmeaz

• axa 1, privind îmbună• axa 2, privind îmbună• axa 3, privind calitatea vie• axa 4, privind programul Leader.

Resursele destinate prioritspecifică, de punctele tari, punctele slabe octombrie 2011,Comisia Europeanlegislativ al PAC pentru perioada 2014alternative privind evoluţia politicii. Pachetul legislativ constde bază pentru politica agricolă

a) plăţile directe;

b) organizarea comună a pieţelor (OCP) unic

GUVERNUL ROMANIEI


surile, adoptate conform legislaţiei comunitare, destinate asigură şi utilizării resurselor genetice în agricultură;

şi menţinerea sistemelor de informaţii contabile agricole; sistemele de cercetare agricolă.

finanţează, exclusiv în sistem de co-gestiune, programele de dezvoltare rurală. Corespunzător, există două domenii

Politica de piaţă, urmăreşte realizarea obiectivelor PAC definite în Tratatul de la Roma, ca un sistem complex de reguli reglementează producţia, comerţul şi prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de organizaţii comune de piaţă. Pentru implementarea ăsurilor comune de reglementare a pieţelor, Comunitatea are la dispoziătoarele instrumente: preţurile, intervenţia pe piaţă

cotele de producţie, protecţia vamală comună. Pilonul 2, al dezvoltării rur ale, cuprinde măsuri structurale, care dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale, sub câteva aspecte: social, al

ăţii activităţilor, al calităţii produselor, al protejării mediului obiectiv creşterea dinamismului economic al zonelor rurale, prin mendinamismului social, agriculturii durabile şi asigurarea conserv

ă ăţirii resurselor naturale, privind în mod exclusiv zonele rurale

i programele de dezvoltare rurală pentru 2007 - 2013 au fost construite în jurul ă cum urmează:

, privind îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol ş, privind îmbunătăţirea mediului în zonele rurale; , privind calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale; , privind programul Leader.

Resursele destinate priorităţilor comunitare de dezvoltare rurală, de punctele tari, punctele slabe şi oportunităţile specifice fiecărei zone de programare. In

octombrie 2011,Comisia Europeană a prezentat un set de regulamente care stabilesc cadrul legislativ al PAC pentru perioada 2014-2020, precum şi o evaluare a impactului unor scenarii

ia politicii. Pachetul legislativ constă în patru propuneri de regulamente pentru politica agricolă comună privind:

ă ţelor (OCP) unică;

8




iei comunitare, destinate asigurării conservării,

ii contabile agricole;

gestiune, programele de domenii (aşa-numiţii „piloni”)

te realizarea obiectivelor PAC definite în Tratatul de la Roma, ca un sistem complex de reguli şi mecanisme care

i prelucrarea produselor agricole, grupate ţă. Pentru implementarea

elor, Comunitatea are la dispoziţie ia pe piaţă, ajutoarele financiare,

ăsuri structurale, care ţintesc a zonelor rurale, sub câteva aspecte: social, al

ii produselor, al protejării mediului şi are drept lor rurale, prin menţinerea

şi asigurarea conservării şi irii resurselor naturale, privind în mod exclusiv zonele rurale şi

u fost construite în jurul

ii sectoarelor agricol şi forestier;

i diversificarea economiei rurale;

ilor comunitare de dezvoltare rurală depind de situaţia ărei zone de programare. In

a prezentat un set de regulamente care stabilesc cadrul i o evaluare a impactului unor scenarii

în patru propuneri de regulamente

UNIUNEA EUROPEANĂ


c) dezvoltarea rurală;

d) un regulament orizontal privind

Așa cum afirma comisarul european pentru AgriculturCioloș, politica agricolă comunăurbanizată și, pe de altă parte, o agriculturcare a fost propus un nou parteneriat între Europa agricole comune reînnoite dupăpoliticii comune largi și urmăreșde încredere încheiat între cetăţ

2.1.3. Politici ocazionale

Politicile orizontale ale Uniunii Europene sunt politicile referitoare la durabil ă, societate informaţionalpolitici sunt completate de alte aspecte orizontale care privesc for ţei de muncă, mai buna legiferareUniunea Europeană s-a implicat în problema a devenit de interes mondial, primele m

GUVERNUL ROMANIEI


d) un regulament orizontal privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC.

a cum afirma comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală comună reprezintă o punte între, pe de o parte, o lume din ce în ce mai ă parte, o agricultură din ce în ce mai strategică. Acesta este motivul pentru

care a fost propus un nou parteneriat între Europa și agricultori, prin intermediul unei politici agricole comune reînnoite după 2013. Noul parteneriat se va înscrie în perspectiva istoric

ș ărește, totodată, dorinţa de a pune o nouă temelie la baza contractului de încredere încheiat între cetăţenii europeni și agricultura lor prin intermediul PAC.

ale Uniunii Europene sunt politicile referitoare la societate informaţională / inovaţie şi oportunit ăţi egale. În ultima perioad

politici sunt completate de alte aspecte orizontale care privesc creşterea ecomai buna legiferare, multilingvismul şi schimbările climatice

a implicat în protecţia mediului înconjurător problema a devenit de interes mondial, primele măsuri fiind legate de ameliorarea calit

9




i monitorizarea PAC.

ă și Dezvoltare Rurală, Dacian o punte între, pe de o parte, o lume din ce în ce mai

ă. Acesta este motivul pentru i agricultori, prin intermediul unei politici

în perspectiva istorică a ă temelie la baza contractului

i agricultura lor prin intermediul PAC.

ale Uniunii Europene sunt politicile referitoare la mediu / dezvoltare . În ultima perioadă, aceste

şterea economică şi ocuparea ările climatice.

abia în anii ’70, când e ameliorarea calităţii vieţii,

UNIUNEA EUROPEANĂ


limitarea poluării, introducerea principiului prevenirii polunaturale. La început aceste mă1982 mediul devenind o politică Dezvoltarea Durabilăviitoare, integrează obiective imediate economice şi de mediu, toate fiind inseparabilEuropene îşi propune obiective schimbarea climatică şi energia curatconservarea şi managementul resurselor naturale, sdemografia şi migraţia, sărăcia.

Problema schimbărilor climaticegenerate de acestea: creşterea temperaturii globale, seceta, inunemisiilor de dioxid de carbon ş2007 a stabilit reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seracestora din 1990, reducerea consumului de energie cu 20% utilizarea energiilor regenerabile pân

În cadrul societăţii informareprezintă un sector major al Europene. Deoarece acest sector este de o importancompetitivităţii tuturor sectoarelor productive urmăreşte să asigure accesul cetăţgamă largă de servicii la standarde internaaibă cunoştinţele necesare pentru a trUniunea Europeană punând un accent sporit pe educade bază a modelului social european. Cercetarea, educaţia şdinamică, bazată pe cunoaştere interconecta cele trei componente, rezultatele obactivităţile comerciale. Prevederile comunitare referitoare la economică şi ocupare a forţei de muncmuncă, având două componente de bazÎn cadrul Strategiei Europene pentru Ocupare, statele membre adoptpentru ocupare, care vin în sprijinul politicilor naforţei de muncă, de a îmbunătăţ

GUVERNUL ROMANIEI


rii, introducerea principiului prevenirii poluării şi cel al raţnaturale. La început aceste măsuri erau orizontale, integrate în alte politici comunitare, abia în

politică de sine stătătoare. Dezvoltarea Durabilă, adică o calitate mai bună a vieţii acum ş

obiective imediate şi pe termen lung, acţiuni locale şi de mediu, toate fiind inseparabile. Strategia de Dezvoltare Durabil

i propune obiective şi acţiuni clare, legate de şapte priorităţi, majoritatea de mediu: şi energia curată, transportul durabil, consumul ş

agementul resurselor naturale, sănătatea publică, incluziunea socialţ ă ăcia.

ărilor climatice a căpătat amploare în ultimii ani datoritşterea temperaturii globale, seceta, inundaţiile, incendiile, nivelul ridicat al

emisiilor de dioxid de carbon şi necesitatea reducerii acestora etc. Consiliul European din martie 2007 a stabilit reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, fa

, reducerea consumului de energie cu 20% şi un prag minim de 20% pentru utilizarea energiilor regenerabile până în 2020 (20, 20, 20).

ăţii informaţ ionale, tehnologiile informaţionale şi de comunica un sector major al activităţii economice, generând aproape 6% din PIB

Europene. Deoarece acest sector este de o importanţă vitală pentru creii tuturor sectoarelor productive şi de prestări de servicii, Uniunea European

asigure accesul cetăţenilor şi întreprinderilor la o infrastructură de servicii la standarde internaţionale şi puţin costisitoare. Fiecare cet

ele necesare pentru a trăi şi a munci în această nouă societate informa punând un accent sporit pe educaţia pe tot parcursul vie

a modelului social european. ţia şi inovarea formează o structură indispensabil

pe cunoaştere - triunghiul cunoaşterii. Institutul Tehnologic European va interconecta cele trei componente, rezultatele obţinute din cercetare urmând s

Prevederile comunitare referitoare la oportunit ăţi egale / şanse egale / crei ocupare a forţei de muncă se regăsesc în Politica socială ş

componente de bază : Strategia Europeană pentru Ocupare uropene pentru Ocupare, statele membre adoptă în comun linii directoare

pentru ocupare, care vin în sprijinul politicilor naţionale de a atinge obiectivele de ocupare totalătăţi calitatea şi productivitatea muncii şi de a înt

10




şi cel al raţionalizării resurselor suri erau orizontale, integrate în alte politici comunitare, abia în

ţii acum şi pentru generaţiile iuni locale şi globale, probleme

e. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii ăţi, majoritatea de mediu:

, transportul durabil, consumul şi producţia durabile, tatea publică, incluziunea socială,

tat amploare în ultimii ani datorită efectelor ţiile, incendiile, nivelul ridicat al

i necesitatea reducerii acestora etc. Consiliul European din martie ă ă în 2020, faţă de nivelul

i un prag minim de 20% pentru

ţionale şi de comunicaţie (TIC) ii economice, generând aproape 6% din PIB-ul Uniunii

ă pentru creşterea eficienţei şi ri de servicii, Uniunea Europeană

i întreprinderilor la o infrastructură de comunicaţii şi la o in costisitoare. Fiecare cetăţean trebuie să

ă ă societate informaţională, ia pe tot parcursul vieţii, ca o componentă

indispensabilă pentru o economie terii. Institutul Tehnologic European va

inute din cercetare urmând să fie transpuse în

şanse egale / creştere ă şi de ocupare a forţei de

pentru Ocupare şi Agenda Socială. ă în comun linii directoare

ionale de a atinge obiectivele de ocupare totală a şi de a întări coeziunea socială

UNIUNEA EUROPEANĂ


şi teritorială. Agenda Socială acoperîmpotriva sărăciei şi să promoveze egalitatea de este susţinută de două agenţii europenMuncă şi Fundaţia Europeană pentru Îmbun

Obiectivele politicii Uniunii Eurşi îmbunătăţirea reglementării existente, pentru a elabora mai bine legislarespectarea şi eficacitatea normelor, în baza principiului proporLisabona revizuite, Comisia Europeanpentru a asigura contribuţia cadrului comunitar de reglementare la realizarea obiectivului de creştere economică şi ocupare a forşi avantajele pentru cetăţeni şlegiferare are în vedere trei aspecte esen

• promovarea elaborănecesare pentru o mai bunadministrative şi evaluarea impactului;

• strânsă colaborare cu statele membre pentru a garanta cunei mai bune legiferUniunea Europeană

• un dialog constructiv consolidat între pUniunii Europene, cât

În ianuarie 2008, Comisia EuropeanprogramuluiO mai bună legiferare în Uniunea Europeanprogrese reale şi considerabile ş

Alegerea Uniunii Europene de a adopta de guvernare este unică în lume. Pentru Uniunea Europeanunul dintre factorii care contribuie la transparenla Lisabona, semnat în decembrie 2007 de Europeană respectă bogăţia diversitdezvoltarea patrimoniului cultural european.

În cazul României, în pofida importansuccesul complet al tranziţiei şatenţia corespunzătoare dimensiunii regionapregătire a aderării României la Uniunea Europeanîn mod explicit a problemelor regiunilor, a problemelor colectivitelement cheie pentru realismul ş

GUVERNUL ROMANIEI


. Agenda Socială acoperă măsurile menite să creeze noi locuri de muncă promoveze egalitatea de şanse pentru toţi. Implementarea politicii sociale ă agenţii europene: Agenţia Europeană pentru Securitate

ă pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Munc

Obiectivele politicii Uniunii Europene pentru o mai bună legiferareării existente, pentru a elabora mai bine legislaţia

i eficacitatea normelor, în baza principiului proporţionalităţii. În contextul StrateLisabona revizuite, Comisia Europeană a lansat o vastă strategie privind o mai bun

ţia cadrului comunitar de reglementare la realizarea obiectivului de i ocupare a forţei de muncă, având în vedere şi obiectivele sociale

ăţeni şi pentru administraţiile naţionale. Strategia pentru o mai buntrei aspecte esenţiale:

promovarea elaborării şi aplicării la nivelul Uniunii Europene a instrumenecesare pentru o mai bună legiferare, în special simplificarea, reducerea sarcinilor

şi evaluarea impactului; colaborare cu statele membre pentru a garanta că principiile care stau la baza

unei mai bune legiferări sunt aplicate în mod uniform de căUniunea Europeană; un dialog constructiv consolidat între părţile interesate şi toţi legislatorii, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional.

În ianuarie 2008, Comisia Europeană a prezentat cea de-a doua analiz legiferare în Uniunea Europeană, în care se arată ă

i considerabile şi sunt prezentate planuri pentru a continua în aceast

Alegerea Uniunii Europene de a adopta multilingvismul în mod oficial drept instrument ă în lume. Pentru Uniunea Europeană, utilizarea limbilor cet

unul dintre factorii care contribuie la transparenţă, legitimitate şi eficienţă. Conform , semnat în decembrie 2007 de şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, Uniunea

ăţia diversităţii sale culturale şi lingvistice şi vegheazui cultural european.

În cazul României, în pofida importanţei incontestabile a dimensiunii teritoriale, pentru ţiei şi restructurării economice, în primii ani după

toare dimensiunii regionale. Abia în 1995, cu ocazia elaborrii României la Uniunea Europeană, a trebuit să se admită că

în mod explicit a problemelor regiunilor, a problemelor colectivităţilor locale, reprezintcheie pentru realismul şi coerenţa strategiei de dezvoltare la nivel na

11




creeze noi locuri de muncă, să lupte Implementarea politicii sociale

pentru Securitate şi Sănătate în ţă şi de Muncă.

legiferare cuprind simplificarea rii existente, pentru a elabora mai bine legislaţia şi pentru a consolida

ăţii. În contextul Strategiei strategie privind o mai bună legiferare

ia cadrului comunitar de reglementare la realizarea obiectivului de şi obiectivele sociale şi de mediu

ionale. Strategia pentru o mai bună

rii la nivelul Uniunii Europene a instrumentelor legiferare, în special simplificarea, reducerea sarcinilor

ă principiile care stau la baza te în mod uniform de către toţi legislatorii din

ş ţi legislatorii, atât la nivelul

doua analiză strategică a , în care se arată că s-au înregistrat deja

i sunt prezentate planuri pentru a continua în această direcţie.

în mod oficial drept instrument , utilizarea limbilor cetăţenilor ei este

ţă. Conform Tratatului de efii de stat sau de guvern ai statelor membre, Uniunea

şi veghează la protejarea şi

ei incontestabile a dimensiunii teritoriale, pentru rii economice, în primii ani după 1989 nu s-a acordat

le. Abia în 1995, cu ocazia elaborării strategiei de se admită că luarea în considerare

ăţilor locale, reprezintă un a strategiei de dezvoltare la nivel naţional, numai astfel

UNIUNEA EUROPEANĂ


fiind posibil să se depăşeascădescentralizare, autonomie administrativcooperarea transfrontalieră, reţ

În România, conceptul care stăunor studii şi analize elaborate la cererea Guvernului, prin Verde a Dezvoltării Regionale în România“. Această nouă situaţie, a venit în întâmpinarea unor necesitşi regionale din ţara noastră şdezvoltării, o abordare de jos în susale colectivităţilor locale şi regionale.2.1.4. Politica Europeană cu orizont 2020

Strategia de Dezvoltare a Judeconsiderăm relevantă cunoaşterea direcEuropene pentru perioada urmă

Europa trece printr-o perioadşi sociale şi a pus în evidenţăevoluează rapid, iar provocăresurselor, îmbătrânirea) se intensificviitor. Europa poate reuşi dacăcare să permită ieșirea din crizăfavorabilă incluziunii, caracterizatproductivitate şi coeziune socialEuropene, cunoscută sub numele de Europei, bazată pe o coordonare extinsprincipal scop crearea unor condiincluziunii. Pentru ca acest lucru scâteva obiective esenţiale pe caurmătoarele domenii: ocuparea forsocială şi reducerea sărăciei, energia câteva programe - pilot, menite sa asigure cadrul prin care UE reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia digitală, ocuparea forţei de muncenergetică.

GUVERNUL ROMANIEI


ăşească decalajul dintre teorie şi practică, în dezbaterile despre descentralizare, autonomie administrativă locală pe de o parte şi cele despre integrarea european

ă, reţelele teritoriale, pe de altă parte.

În România, conceptul care stă la baza politicii de dezvoltare regională a fost dezvoltat pe baza i analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, formulat în “Carta

rii Regionale în România“. ţie, a venit în întâmpinarea unor necesităţi reale ale colectivită şi poate fi caracterizată ca reprezentând un nou

o abordare de jos în sus, bazată pe iniţiativele, planurile şi programele de dezvoltare şi regionale. ă cu orizont 2020

Strategia de Dezvoltare a Judeţului Tulcea vizează orizontul 2020. În acest context, şterea direcţiilor prioritare de dezvoltare prevă

Europene pentru perioada următoare de programare, respectiv 2014 – 2020.

o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice i a pus în evidenţă deficienţele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea

rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitattrânirea) se intensifică. Uniunea Europeana trebuie să se ocupe acum de propriul

şi dacă acţionează în mod colectiv, ca Uniune. A fost nevoie de o strategie irea din criză şi care să transforme UE într-o economie inteligent

incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a fori coeziune socială. In iunie 2010, a fost lansata strategia pe 10 ani a Uniunii

ă sub numele de Europa 2020, care a adus o nouă viziune pentru economia pe o coordonare extinsă a politicilor economice şi fiscal

principal scop crearea unor condiţii prielnice creşterii economice inteligente, durabile incluziunii. Pentru ca acest lucru să fie posibil, Uniunea Europeană şi-a fixat, la acel moment,

ţiale pe care intenţionează să le atingă până in anul 2020, acoperind nii: ocuparea forţei de muncă, educaţia, cercetarea şi inovarea, incluziunea ă ăciei, energia şi schimbările climatice. De asemenea, strategia a inclus

pilot, menite sa asigure cadrul prin care UE şi autorităţreciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020

ţei de muncă, tineretul, politica industrială, combaterea s

12




ă, în dezbaterile despre pre integrarea europeană,

ă a fost dezvoltat pe baza programul PHARE, formulat în “Carta

ăţi reale ale colectivităţilor locale ca reprezentând un nou mod de abordare a

şi programele de dezvoltare

orizontul 2020. În acest context, iilor prioritare de dezvoltare prevăzute la nivelul Uniunii

2020.

de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice ele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea

n lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra ă se ocupe acum de propriul

în mod colectiv, ca Uniune. A fost nevoie de o strategie o economie inteligentă, durabilă şi

prin niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, a pe 10 ani a Uniunii

ă viziune pentru economia şi fiscal-bugetare, având ca

terii economice inteligente, durabile şi favorabile a fixat, la acel moment,

in anul 2020, acoperind ia, cercetarea şi inovarea, incluziunea

rile climatice. De asemenea, strategia a inclus și şi autorităţile naţionale îşi susţin

Europa 2020: inovarea, economia , combaterea sărăciei şi eficienţa

UNIUNEA EUROPEANĂ


Europa 2020 oferă o imagine dsecolul al XXI-lea.

Europa 2020 propune trei priorit

– creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa

– creştere durabilă: promovarea uutilizării resurselor, mai ecologice

– creştere favorabilă incluziuniiforţei de muncă, care să

UE trebuie să defineascăComisia Europeana a propus urm

– 75% din populaţia cu vârsta cuprinsmuncă;

– 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare

– obiectivele „20/20/20” în materie de climreducere a emisiilor majorat

– rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusgeneraţia tânără ar trebui s

– numărul persoanelor amenin

Aceste obiective sunt intercounui nivel de dezvoltare corespunzstrategia Europa 2020 la situaţtranspuse în obiective şi traiectorii na

Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei prioritfavorabilă incluziunii - dar nu sunt exhaustive. Pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesarîntreprinderea unei game largi de acnațional și regional.

GUVERNUL ROMANIEI


ă o imagine de ansamblu a economiei sociale de pia

Europa 2020 propune trei priorităţi, care se susţin reciproc:

: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere

: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al rii resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

tere favorabilă incluziunii : promovarea unei economii cu o rată, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

ă definească direcţia în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia Europeana a propus următoarele obiective principale pentru UE:

ţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui s

ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);

obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens);

şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% ă ă ar trebui să aibă studii superioare;

rul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Aceste obiective sunt interconectate şi reprezintă elemente cruciale pentru reuunui nivel de dezvoltare corespunzător. Pentru a garanta că fiecare stat membru adapteazstrategia Europa 2020 la situaţia sa specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE s

şi traiectorii naţ ionale.

Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorităţi - o creştere inteligentdar nu sunt exhaustive. Pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesar

întreprinderea unei game largi de acţiuni la nivelul naţional, al UE şi interna

13




e ansamblu a economiei sociale de piaţă a Europei pentru

: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

nei economii mai eficiente din punctul de vedere al

: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării

ă în anul 2020. În acest scop, :

i 64 de ani ar trebui să aibă un loc de

D);

/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o ii favorabile în acest sens);

sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din

cie ar trebui redus cu 20 de milioane.

elemente cruciale pentru reuşita atingerii fiecare stat membru adaptează

, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie

ştere inteligentă, durabilă şi dar nu sunt exhaustive. Pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară

şi internaţional, dar și la nivel

UNIUNEA EUROPEANĂ


Comisia prezintă şapte inicadrul fiecărei teme prioritare:

– „O Uniune a inovăpentru cercetare şi inovare, astfel încât sinovatoare în produse ş– „Tineretul în mi şcara facilita intrarea tinerilor pe pia– „O agendă digitală pentru Europa”de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pegospodăriilor ş i întreprinderilor;– „O Europ ă eficientădecuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăenergie, pentru a moderniza sectorul transporturilor – „O politic ă industrialafaceri, în special pentru IMMdurabile în măsură să facă– „O agendă pentru noi competenmuncii şi a oferi mai multpe tot parcursul vieţii în vederea crebune corelări a cererii şprofesională; – „Platforma europeanăteritorială, astfel încât beneficiile creiar persoanelor care se confruntposibilitatea de a duce o via

Aceste şapte iniţiative emblematice angajeazUE, în special piaţa unică, ajutoarele financiare mobilizate pentru eliminarea blocajelor prioritate imediată, Comisia identificcredibilă de ieşire din criză, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea bugetară pentru o creUniunii economice şi monetare. Pentru a se obţine rezultate va fi nevoie de o guverStrategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematiccombină priorităţile şi principalele obiective,

GUVERNUL ROMANIEI


şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în rei teme prioritare:

„O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şşi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transform

inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncşcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educa

a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii; ă pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet

ă şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferăşi întreprinderilor; ă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” şterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o

e cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficien

ă industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunfaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide

ă ă ă facă faţă concurenţei la nivel mondial; pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pie

i mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţ

ri a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobi

„Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea social, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil,

iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socialposibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.

ţiative emblematice angajează atât UE, cât şi statele membre. Instrumentele ţ ă, ajutoarele financiare şi instrumentele de politic

mobilizate pentru eliminarea blocajelor şi îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca , Comisia identifică măsurile care trebuie luate pentru a defini o strategie

ă, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura ă pentru o creştere pe termen lung şi pentru a întări coordonarea în cadrul i monetare. ţine rezultate va fi nevoie de o guvernanţă economic

Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică prezentatşi principalele obiective, şi întocmirea unor rapoarte de

14




emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în

cadru şi accesul la finanţările se garanteze posibilitatea transformării ideilor

i locuri de muncă; a sistemelor de educaţie şi pentru

pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet care le oferă o piaţă digitală unică

ării resurselor” pentru a permite terii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o

te utilizarea surselor regenerabile de i a promova eficienţa energetică;

pentru a îmbunătăţi mediul de i a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi

pentru a moderniza pieţele enilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora

terii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai ă, inclusiv prin mobilitatea

pentru a garanta coeziunea socială şi ă ă fie distribuite echitabil,

xcluziunea socială să li se acorde i de a juca un rol activ în societate.

şi statele membre. Instrumentele i instrumentele de politică externă vor fi

i îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca surile care trebuie luate pentru a defini o strategie

, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura ări coordonarea în cadrul

ţă economică mai puternică. ă prezentată anterior, care

i întocmirea unor rapoarte de ţară, permiţând

UNIUNEA EUROPEANĂ


statelor membre să îşi dezvolte pşi la sustenabilitatea finanţelor publice. La nivelul UE se vor adopta orientcuprindă domeniul de aplicare al prioritadresa recomandări specifice. Cadrul organizatoric european prin intermediul cpoliticile economice şi financiare, astfel încât scare este formalizat procesul de monitorizare a implementesteSemestrul European. Implementarea strategiei prin exercimonitorizată la nivel european în cadrul reuniunilor Consiliului European. Succesul în atingereaobiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel nanecesare pentru a accelera creş

Programele Naţionale de Reformtranslata la nivel naţional obiectivele

2.1.5.Recomandările Comisiei Europene pentru România

In 2013, Comisia Europeanşi îmbunătăţească performanţa economic

1. Punerea în aplicare a unui program preventiv

În 2011, autorităţile române au negociat cu Comisia Europeanpreventiv de ajustare economicătrei luni a acestui program. Prin urmare, analiza finaliunie 2013.

2. Finanţe publice şi un sistem de impozitare

Deşi poziţia bugetară sfiscale constituie o provocare majorprezintă riscuri medii pe termen lung. Prin urmare, îmbunătăţire a colectării impozitelor, sşi să susţină reforma pensiilor promovând încardarea în munc

3. Reformarea sectorului sanitar

În sectorul sanitar din România existineficientă a resurselor şi de un management defectuos. România trebuie s

GUVERNUL ROMANIEI


şi dezvolte propriile strategii de reîntoarcere la o creştere economicţelor publice. La nivelul UE se vor adopta orient

domeniul de aplicare al priorităţilor şi obiectivelor UE. Fiecărui stat membru i

Cadrul organizatoric european prin intermediul căruia statele membre îşi financiare, astfel încât să atingă obiectivele propuse la nivelul UE

de monitorizare a implementării prevederilor Strategiei . Implementarea strategiei prin exerciţiul semestrului european este

la nivel european în cadrul reuniunilor Consiliului European. Succesul în atingereadepinde de implementarea la nivel naţional a reformelor structurale

necesare pentru a accelera creşterea economică inteligentă, durabilă şi favorabilReformă (PNR) reprezintă obligaţia fiecărui stat membru

ional obiectivele Europa 2020.

rile Comisiei Europene pentru România

In 2013, Comisia Europeană a emis opt recomandări pentru România, menite sţa economică.

Punerea în aplicare a unui program preventiv

ăţile române au negociat cu Comisia Europeană şpreventiv de ajustare economică. În martie 2013, România a solicitat în mod oficial prelungirea cu trei luni a acestui program. Prin urmare, analiza finală a programului se va efectua la sfâr

şi un sistem de impozitare sustenabile

ă s-a îmbunătăţit în România, nivelul redus de respectare a obligafiscale constituie o provocare majoră, iar sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii

riscuri medii pe termen lung. Prin urmare, România ar trebui sării impozitelor, să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei

reforma pensiilor promovând încardarea în muncă a lucrătorilor în vârst

Reformarea sectorului sanitar

torul sanitar din România există inegalităţi majore, cauzate în principal de utilizarea şi de un management defectuos. România trebuie s

15




ropriile strategii de reîntoarcere la o creştere economică durabilă elor publice. La nivelul UE se vor adopta orientări integrate care să

ărui stat membru i se vor

ruia statele membre îşi sincronizează obiectivele propuse la nivelul UE şi prin

rii prevederilor Strategiei Europa 2020 ţiul semestrului european este

la nivel european în cadrul reuniunilor Consiliului European. Succesul în atingerea ţional a reformelor structurale ă şi favorabilă incluziunii.

ţ ărui stat membru de a

ri pentru România, menite să o ajute să-

ile române au negociat cu Comisia Europeană şi FMI un program . În martie 2013, România a solicitat în mod oficial prelungirea cu

a programului se va efectua la sfârşitul lui

it în România, nivelul redus de respectare a obligaţiilor i adecvarea sistemului de pensii

România ar trebui să ia măsuri de egalizeze vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi

ă ătorilor în vârstă.

i majore, cauzate în principal de utilizarea i de un management defectuos. România trebuie să depună eforturi

UNIUNEA EUROPEANĂ


mai mari pentru a spori rentabilitatea sistemului, reducând utilizarea excesispitale şi îmbunătăţind asisten

4. Piaţa muncii, şomajul în rândul tinerilor

În 2012, România înregistra o ratde activitate în rândul tinerilor era printre cele mai mici din UE. România trebuie scalitatea politicilor vizând activarea fornaţional pentru angajarea tinerilor. excluziune este, de asemenea, foarte ridicat, copiii fiind printre cei mai afectasă adopte neîntârziat legislaţia restantmăsurile de activare.

5. Reforma învăţământului

România se confruntăsistemului ei de învăţământ şi de formare profesionalimportantă. România ar trebui scapacitatea administrativă. Învăţăpersoanelor dezavantajate ar trebui îmbun

6. Modernizarea administra

Capacitatea administrativcontribuie la o rată scăzută de absorbguvernanţa şi calitatea administra

7. Mediul de afaceri

Provocările majore cu care se confruntafaceri slab dezvoltat şi sprijinul sctrebui să asigure servicii de efinanţare şi pentru a reduce numîndeplinească IMM-urile. De asemenea, România ar trebui ssistemului judiciar, precum şcorupţie, în special în domeniul achizi

8. Energie şi transporturi

GUVERNUL ROMANIEI


mai mari pentru a spori rentabilitatea sistemului, reducând utilizarea excesiăţind asistenţa primară şi sistemele de trimitere a pacienţ

şomajul în rândul tinerilor ş i sărăcia

În 2012, România înregistra o rată scăzută de ocupare a forţei de muncde activitate în rândul tinerilor era printre cele mai mici din UE. România trebuie scalitatea politicilor vizând activarea forţei de muncă şi să pună în aplicare, cât mai repede, Planul

ional pentru angajarea tinerilor. Numărul persoanelor expuse riscului de sexcluziune este, de asemenea, foarte ridicat, copiii fiind printre cei mai afecta

laţia restantă şi să întărească legătura dintre transferurile sociale

ăţământului

România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce priveşăţământ şi de formare profesională. Părăsirea timpurie a ş

. România ar trebui să pună în aplicare reformele şi, în acelaşă. Învăţământul terţiar trebuie adaptat la nevoile pieţ

or dezavantajate ar trebui îmbunătăţit.

Modernizarea administraţiei publice

Capacitatea administrativă redusă este o preocupare majoră pentru România, care ă ăzută de absorbţie a fondurilor UE. Prin urmare, trebuie consolidat

i calitatea administraţiei publice.

rile majore cu care se confruntă România în acest domeniu sunt un mediu de şi sprijinul scăzut acordat cercetării şi dezvoltării. Autorit

asigure servicii de e-guvernare eficiente şi să facă eforturi pentru a facilita accesul la i pentru a reduce numărul de proceduri administrative pe care trebuie s

urile. De asemenea, România ar trebui să amelioreze eficiensistemului judiciar, precum şi eficienţa politicilor de prevenire şi combatere a practicilor de

ie, în special în domeniul achiziţiilor publice.

i transporturi

16




mai mari pentru a spori rentabilitatea sistemului, reducând utilizarea excesivă a internărilor în i sistemele de trimitere a pacienţilor.

ţei de muncă în general, iar rata de activitate în rândul tinerilor era printre cele mai mici din UE. România trebuie să amelioreze

în aplicare, cât mai repede, Planul rul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de

excluziune este, de asemenea, foarte ridicat, copiii fiind printre cei mai afectaţi. România trebuie tura dintre transferurile sociale şi

în ceea ce priveşte creşterea calităţii sirea timpurie a şcolii este o problemă

i, în acelaşi timp, să îşi dezvolte iar trebuie adaptat la nevoile pieţei muncii, iar accesul

ă pentru România, care Prin urmare, trebuie consolidată

România în acest domeniu sunt un mediu de ării. Autorităţile române ar

eforturi pentru a facilita accesul la rul de proceduri administrative pe care trebuie să le

amelioreze eficienţa şi independenţa şi combatere a practicilor de

UNIUNEA EUROPEANĂ


România înregistrează un grad scîn cel al transporturilor. Ea ar trebui sconsolideze guvernanţa întreprinderilor de stat conexiunile transfrontaliere. Infrastructura pentru conexiunile de banddezvoltată din UE, aspect care ar trebui remediat. În sectorul transporturilor, este nevoie de un plan amplu pe termen lung.

Prin urm are, cele mai importante provocnoua perioada de programare sunt legate de participarea redusinfrastructura subdezvoltatăscăzută, utilizarea ineficientprecară.

3. PROFILUL SOCIO- ECONOMICO3.1.Descrierea comunei

3.1.1.Scurt istoric

Săpăturile arheologice efectuate pe raza comunei au scos la ivealdin neolitic şi epoca bronzului, iar în perimetrul satului Topolog, din perioada romanbizantină.Conform afirmaţiilor învactual era o aşezare turcească importantgăsit-o având în centrul său o troiorăşelulCimciler. Menţiunea creştin presupune existenaşezării pomenite. Ea pare sălungă, cu aşezări distruse de conflictul rusolocalitate purta tot numele Topolog, motiv pentru care presupunem ctransilvăneni este mult mai vechi. După războiul din 1855, satul a fost repopulat cu români din Transilvania, Moldova Munteniei, numărul familiilor ardînregistrau 285. În sprijinul acestei afirmajos de satul turcesc, formând Topologul Român. Primele familii au fost: DumbravBucurenciu, Butoi, Mocanu, Costea, Chiujdea, Hermeneanu majoritate tot din Ardeal: din colonizărilor dintre 1882-1898, un num(majoritatea din Bisoca), aşezându

GUVERNUL ROMANIEI


ă un grad scăzut de competitivitate şi eficienţăîn cel al transporturilor. Ea ar trebui să asigure liberalizarea preţurilor la gaze

ţa întreprinderilor de stat şi a organismelor de reglementare frontaliere. Infrastructura pentru conexiunile de bandă larg

din UE, aspect care ar trebui remediat. În sectorul transporturilor, este nevoie de un

are, cele mai importante provocări pe care României le va înoua perioada de programare sunt legate de participarea redusă pe pia

ă, sistemul precar de cercetare și inovare , utilizarea ineficientă a resurselor, precum și administraț ia ș

ECONOMICO -CULTURAL AL COMUNEI TOPOLOG

turile arheologice efectuate pe raza comunei au scos la iveală urme de locuire umani epoca bronzului, iar în perimetrul satului Topolog, din perioada roman

ţiilor învăţătorului Gh. Avram, citat de D. Şandru, în nordul satului ezare turcească importantă, numită Cimciler, pe care românii veni

ău o troiţă pe care stătea scris: aici a fost altarul bisericii cre

ştin presupune existenţa unui grup românesc chiar pe perioada existenrii pomenite. Ea pare să fie localitatea pomenită de I. Ionescu de la Brad, pe o list

ri distruse de conflictul ruso-turc din 1828-1829. Interesant localitate purta tot numele Topolog, motiv pentru care presupunem că

neni este mult mai vechi. zboiul din 1855, satul a fost repopulat cu români din Transilvania, Moldova

rul familiilor ardelene crescând de la un an la altul, astfel c

În sprijinul acestei afirmaţii stă mărturia aceluiaşi învăţător: Românii sjos de satul turcesc, formând Topologul Român. Primele familii au fost: DumbravBucurenciu, Butoi, Mocanu, Costea, Chiujdea, Hermeneanu şi Pană. Au mai venit majoritate tot din Ardeal: din Ţara Oltului şi Săcele. Acestora li s

1898, un număr însemnat de români din părţşezându-se între Topologul Român şi Topologul T

17




eficienţă în sectorul energetic şi ţurilor la gaze şi electricitate, să

i a organismelor de reglementare şi să finalizeze ă largă este cea mai slab

din UE, aspect care ar trebui remediat. În sectorul transporturilor, este nevoie de un

României le va întâmpina in pe piața forței de muncă,

și inovare și competitivitatea ția și guvernanța publică

CULTURAL AL COMUNEI TOPOLOG

turile arheologice efectuate pe raza comunei au scos la iveală urme de locuire umană i epoca bronzului, iar în perimetrul satului Topolog, din perioada romană şi romano-

andru, în nordul satului Cimciler, pe care românii veniţi din Ardeal au

aici a fost altarul bisericii creştine din

a unui grup românesc chiar pe perioada existenţei de I. Ionescu de la Brad, pe o listă mai

Interesant este faptul că acea localitate purta tot numele Topolog, motiv pentru care presupunem că afluxul mocanilor

zboiul din 1855, satul a fost repopulat cu români din Transilvania, Moldova şi SE elene crescând de la un an la altul, astfel că în 1940 se

Românii s-au aşezat mai în jos de satul turcesc, formând Topologul Român. Primele familii au fost: Dumbravă, Scorţea,

ă. Au mai venit şi alţii, în s-au alăturat, în urma ărţile Râmnicului Sărat

i Topologul Tătar. În cursul

UNIUNEA EUROPEANĂ


timpului turcii au emigrat şi comugăurenii (porecliţi astfel fiindcăiar la sud moroenii, cei din Ardeal. Între cele două categorii mai existmai săraci, cu mai puţină trecere în treburile ob

3.1.2.Așezarea geografică

Comuna Topolog este situatînvecinează la est cu teritoriul comunei comunele Dăeni şi Ostrov şi la sud cu teritoriul comunei Casimcea.

Localităţile din componenSâmbăta Nouă, Măgurele, Cerbu, Sat de reşedinţă al comunei Topolog, este amplasat la 56 km SV de municipiul Tulcea, pe drumul Tulcea-Hârşova. Dinspre MHoria, iar de la Baia, din E 87, prin Stejaru 3.1.3.Relieful Comuna Topolog administreazde la obârşia râului Topolog, fiind str(255 m) în SV, Ozângele (341 m) în NV de păduri. Vatra sa, de tip adunat, are formavând textură ordonată.

Relieful este reprezentat aproape integral de Podicomuna Topolog se înregistreazăgeroase cu vânturi permanente, cu diferenmedie de precipitaţii este de 400mm/mp anual.

Reţeaua hidrografică este reprezentat

Din punct de vedere al verzi constituie fundamentul întregii comune. Sunt constituite din roci epimetamorfice de tipul şisturilor verzui şi violacee, filitelor cloritoase, gresiilor (sau grauwacke) culoare verzuie. Apar sub forma unor corpuri imense în jurul localitsudul satului), Făgăraşul Nou (partea vestic

GUVERNUL ROMANIEI


timpului turcii au emigrat şi comuna este acum în întregime româneasci astfel fiindcă sunt veniţi din părţile - ”găurile“ – muntoase ale Râmnicului),

iar la sud moroenii, cei din Ardeal. categorii mai există încă şi acum o notă de difeă trecere în treburile obşteşti, mai nebăgaţi în seam

Comuna Topolog este situată în partea de sud-vest a judeţului Tulcea. Comuna se la est cu teritoriul comunei Stejaru, la nord cu teritoriul comunei Doroban

şi la sud cu teritoriul comunei Casimcea.

ile din componenţa comunei sunt: Topolog, centru de comungurele, Cerbu, Făgăraşu Nou şi Calfa. ţă al comunei Topolog, este amplasat la 56 km SV de municipiul Tulcea, pe

ova. Dinspre Măcin se poate ajunge urmând traseul prin DorobanHoria, iar de la Baia, din E 87, prin Stejaru şi Sâmbăta Nouă.

administrează 16,743 ha. Localitatea este situatăia râului Topolog, fiind străjuită de dealurile Movila Înaltă (353 m) în E, Movila S

(255 m) în SV, Ozângele (341 m) în NV şi Linia Adâncă (346 m) în NE, acoperitduri. Vatra sa, de tip adunat, are formă neregulată, fiind dezvoltată mai ales pe stânga v

Relieful este reprezentat aproape integral de Podişul Casimcei.Sub raport clcomuna Topolog se înregistrează un climat continental de stepă cu veri fierbingeroase cu vânturi permanente, cu diferenţe mari de temperatură de la o zi la alta. Cantitatea

ii este de 400mm/mp anual.

ă este reprezentată de râul Topolog.

Din punct de vedere al resurselor de substanţe minerale solide ale subsoluluiverzi constituie fundamentul întregii comune. Sunt constituite din roci epimetamorfice de tipul

i violacee, filitelor cloritoase, gresiilor (sau grauwacke) şi metagrauwackeculoare verzuie. Apar sub forma unor corpuri imense în jurul localităţilor M

şul Nou (partea vestică şi nord-vestică), Luminiţa, Topolog (sud

18




na este acum în întregime românească; la nord locuiesc muntoase ale Râmnicului),

de diferenţiere: găurenii sunt ţi în seamă…

ţului Tulcea. Comuna se Stejaru, la nord cu teritoriul comunei Dorobanţu, la vest cu

a comunei sunt: Topolog, centru de comună, şi satele Luminiţa,

al comunei Topolog, este amplasat la 56 km SV de municipiul Tulcea, pe cin se poate ajunge urmând traseul prin Dorobanţu sau prin

Localitatea este situată într-o zonă deluroasă, ă (353 m) în E, Movila Săpată

(346 m) în NE, acoperită în mare parte ă mai ales pe stânga văii,

ul Casimcei.Sub raport climatic în cu veri fierbinţi şi secetoase, ierni ă de la o zi la alta. Cantitatea

e minerale solide ale subsolului, şisturile verzi constituie fundamentul întregii comune. Sunt constituite din roci epimetamorfice de tipul

i violacee, filitelor cloritoase, gresiilor (sau grauwacke) şi metagrauwacke-lor de ăţilor Măgurele (în nordul şi

, Topolog (sud-est şi nord-

UNIUNEA EUROPEANĂ


est), Sâmbăta Nouă, Cerbu şi Calfa (nord, est exploatare în carieră sunt favorabile.

Formaţiunile sedimentare jurasice inferioare se gla limita nord-estică a comunei. Sunt compuse din gresii condiţiile de exploatare favorabile.Formaconstituite din depozite loessoide. Apar pe suprafeverzi. Resursele sunt imense, condi Exploatările de substanţau exploatat în mod sigur substanNouă. Este posibil, avându-se în vedere aîn toate localităţile. La nord şi vest de localitatea Topolog sluciu mătăsos străbătute de filoane construcţii locale şi la întreţinerea drumurilor. Tot în jurul localitTopolog, se semnalează exploatarea ocazionalpentru întreţinerea drumurilor.In marginea satului Sâmbverzi, având aceleaşi întrebuinţă 3.1.4.Clima

Temperatura medie anuală

4.ASPECTE SOCIALEȘICULTURALE

4.1.Situația demografică

Conform datelor furnizate de diclocuitori, în majoritate români, avea o paraclisieri), dar păstra şi o geamie cu hoge.Popula1961 în 1912, 2296 în 1930, 2784 în 1948, 2894 în 1956, 2810 în 1966, 2819 în 1977, 2412 în 1992 şi 2519 în 2002, între aceş 4.2.Ocuparea populației

Satul a fost mereu un pol de dezvoltare regionalobiceiul acelor vremuri (1960abandonat. Principalele activităcultivă cu precădere cereale ş

GUVERNUL ROMANIEI


şi Calfa (nord, est şi sud). Resursele sunt imense iar posibilit sunt favorabile.

iunile sedimentare jurasice inferioare se găsesc sub forma unor mici corpuri plasateă a comunei. Sunt compuse din gresii şi argilite. Resursele sunt mici iar

iile de exploatare favorabile.Formaţiunile sedimentare pleistocene medii constituite din depozite loessoide. Apar pe suprafeţe imense între sau peste corpurile de verzi. Resursele sunt imense, condiţiile de exploatare ideale.

rile de substanţe minerale solide. Din cele 7 localităţi componente ale comunei, sau exploatat în mod sigur substanţe minerale solide doar în două localităţ

se în vedere aşezarea satelor pe şisturi verzi, să

i vest de localitatea Topolog s-au extras şisturi verzi compacte, cu structura finătute de filoane şi cuiburi de cuarţ alb-lăptos. S-

ţinerea drumurilor. Tot în jurul localităţii, la 7 km de ă exploatarea ocazională a porfirului, folosit îndeosebi ca piatr

inerea drumurilor.In marginea satului Sâmbăta Noua s-au exploatat aceleai întrebuinţări.

Temperatura medie anuală este de 11°C.

CULTURALE

Conform datelor furnizate de dicţionarul lui Lahovari, satul avea o populalocuitori, în majoritate români, avea o şcoală, o biserică ortodoxă (cu un preot, un dasc

şi o geamie cu hoge.Populaţia a evoluat astfel: 1240 locuitori în 1900, 1961 în 1912, 2296 în 1930, 2784 în 1948, 2894 în 1956, 2810 în 1966, 2819 în 1977, 2412 în

i 2519 în 2002, între aceştia figurând, alături de români, 6 ruşi-lipoveni

Satul a fost mereu un pol de dezvoltare regională, având rolul unui târguobiceiul acelor vremuri (1960-1980), avea mari şanse să fie declarat oraş, proiect care a fost îns

Principalele activități sunt legate de agricultură. În cele câteva asociadere cereale şi plante tehnice, secundare fiind viţa de vie

19




i sud). Resursele sunt imense iar posibilităţile de

sesc sub forma unor mici corpuri plasate i argilite. Resursele sunt mici iar

iunile sedimentare pleistocene medii şi superioare sunt tre sau peste corpurile de şisturi

ăţi componente ale comunei, s-ocalităţi: Topolog şi Sâmbăta

isturi verzi, să se fi extras aceste roci

isturi verzi compacte, cu structura fină şi -au întrebuinţat pentru

ăţii, la 7 km de şoseaua Topolog-osit îndeosebi ca piatră spartă

au exploatat aceleaşi şisturi

ionarul lui Lahovari, satul avea o populaţie de 930 ă (cu un preot, un dascăl şi 2

evoluat astfel: 1240 locuitori în 1900, 1961 în 1912, 2296 în 1930, 2784 în 1948, 2894 în 1956, 2810 în 1966, 2819 în 1977, 2412 în

lipoveni şi 2 turci.

, având rolul unui târguşor care, după ş, proiect care a fost însă

le câteva asociaţii agricole se ţa de vie şi plantele furajere.

UNIUNEA EUROPEANĂ


Suprafaţa relativ mare de pa ovinelor. Un gater şi două magcetăţenilor din Topolog. Pădurile care acopercâtorva locuitori, respectiv exploatarea lemnului.Populaţia stabilă după domiciliu ianuarie 2013 de 4708 locuitoristabilirii de domiciliu în comunăatinge 81, iar raportul naşteri decese este de Problemele sociale cele mai acute în comunmuncă şi migraţia. Ca şi în alte cazuri, ocupaplantelor tehnice şi creşterea animalelor, ocupapreponderente. Patru societăţi agricole grupeazfost împroprietăriţi după 1989.Prin dezvoltarea comasarea satelor mai mici, Topolog va rfără perspective de dezvoltare spectaculoas296 de salariaţi, din care 16 industria prelucrătoare, 1 în distriburidicata şi cu amănuntul/repararea autovehiculelor 16 în hoteluri şi restaurante, asigurări, 1, activităţi profesionale, apărare/asigurări sociale din sistemul public, 1 în activităţi de spectacole, culturale 4.3.Educaţie

Infrastructura de învăţământ se constitu

Unităţi învăţământ TOTAL

Unităţi învăţământ Primar si gimnazial

Copii înscrişi în grădiniţe

1 1 220

Satul dispune de grădiniţăde la ciclul primar până la şcoala de arte adăugat internatul şi cantina, oferite elevilor (pusă facă naveta zilnic. Există

GUVERNUL ROMANIEI


a relativ mare de păşune permite creşterea animalelor, atât a cornutelor mari cât ş ă magazine de piese auto presupun diversificarea gamei preocup

ădurile care acoperă dealurile din jur oferă un alt sector de activitate câtorva locuitori, respectiv exploatarea lemnului.

ă domiciliu a comunei,conform directiei de statistica Tulcea3 de 4708 locuitori,2441 barbați și 2267 femei. La nivelul anului 2009, num

stabilirii de domiciliu în comună era de 59, faţă de cel al plecării cu domiciliul din localitate ce şteri decese este de 59/62..

Problemele sociale cele mai acute în comună sunt sărăcia, slaba calificare a for

i în alte cazuri, ocupaţia de bază este agricultura, care constă în cultura cerealelor şterea animalelor, ocupaţie tradiţională în întreaga zonăţi agricole grupează cea mai mare parte a terenurilor cu care

ă 1989.Prin dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, eventual prin comasarea satelor mai mici, Topolog va rămâne să polarizeze activitatea economic

perspective de dezvoltare spectaculoasă.La nivelul comunei exista în anul 2016 activau în agricultură/silvicultură şi pescuit,

toare, 1 în distribuţia apei/salubritate/gestionarea deşeurilor, nuntul/repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 1 în transport

i restaurante, 11 în informaţii şi comunicaţii, 1 în intermedieri financiare ăţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, 41 în administra

ri sociale din sistemul public, 105 în învăţământ, 22 în sănăi de spectacole, culturale şi recreative.

ăţământ se constituie conform Tabelului de mai jos:

Elevi înscrişi învăţământ Primar si gimnazial

Elevi înscrişi învăţământ Primar

Elevi înscrişi învăţământ gimnazial

Personal didactic total

Săli de clasa cabinete şcolare

873 553 283 81 36

ădiniţă şi un grup şcolar, în cadrul căruia îşidesfăşă şcoala de arte şi meserii.La cele trei clădiri destinate

i cantina, oferite elevilor (puţini) din satele învecinate, care nu au posibilitatea naveta zilnic. Există un proiect care prevede construirea unui campus destinat

20




terea animalelor, atât a cornutelor mari cât şi azine de piese auto presupun diversificarea gamei preocupărilor

ă un alt sector de activitate

,conform directiei de statistica Tulcea era la 1 La nivelul anului 2009, numărul rii cu domiciliul din localitate ce

ăcia, slaba calificare a forţei de

ă în cultura cerealelor şi a în întreaga zonă, ovinele fiind

cea mai mare parte a terenurilor cu care ţăranii au agriculturii, eventual prin

polarizeze activitatea economică a comunei, La nivelul comunei exista în anul 2013 un număr de

şi pescuit, 7 în industrie, 6 în şeurilor, 74 în comerţul cu

i motocicletelor, 1 în transport şi depozitare, ii, 1 în intermedieri financiare şi

i tehnice, 41 în administraţie publică şi ănătate şi asistenţă socială,

ăli de și

cabinete şcolare

Laboratoare

Săli de gimnastică/ terenuri de sport

4 2/6

şidesfăşoară activitatea elevii ădiri destinate şcolarizării, trebuie

ni) din satele învecinate, care nu au posibilitatea un proiect care prevede construirea unui campus destinat

UNIUNEA EUROPEANĂ


învăţământului, care va servi interesele zonei adiacente, prin preglegate de agricultură şi eventual silvicultur

Pentru îmbunătăţirea actului de învproiecte în ultimii ani:

• înfiinţare sală pentru spectacole

• amenajarea unui campus ş

• reabilitare bibliotecă comunal

• construire şcoală nouă ş

• reabilitare utilităţi în 6 ş

• construcţie 1 biserică nou

Primăria are drept obiectiv ca prin implementarea proiectcampus şcolar învăţământul din zonînvăţământului, inclusiv reabilitarea inspectoratului şcolar.

Comuna Topolog se numprogramul Economie bazatăinformatică cu calculatoare şi acces la internet. De asemenea, dotate cu echipament informatic.

Specializarea forţei de muncimportant în viaţa economicoimplică în acţiunea de recalificare a forAstfel, şantierul naval Constanţse oferă salarii destul de atractive, drumul le este decontat, li se oferforţei de muncă disponibile opteazPrimăria a iniţiat un program de calificare a forpersoane.

AJOFM a oferit sprijin prin întâlniri cu cei ce doresc sa srealizat cursuri. In ceea ce priveşmare de minorităţi pentru că acepentru comunitatea rromă din

GUVERNUL ROMANIEI


mântului, care va servi interesele zonei adiacente, prin pregătirea forţşi eventual silvicultură. Recent s-ainaugurat o modernă

ă ăţirea actului de învăţământ Primăria a iniţiat un num

ă pentru spectacole

amenajarea unui campus şcolar

ă comunală şi şcoală în Cerbu, Luminiţa, Măgurele

ă ă şi grădiniţă în Topolog

ăţi în 6 şcoli

ă nouă şi 1 schit

ria are drept obiectiv ca prin implementarea proiectului pentru realizarea unui ăţământul din zonă să se redreseze.Proiectele realizate în domeniul

mântului, inclusiv reabilitarea şcolilor, grădiniţelor au fost realizate cu ajutorul

Comuna Topolog se numără printre comunele din judeţul Tulcea care a beneficiat de Economie bazată pe cunoaştereprin care s-au înfiinţat în ş cu calculatoare şi acces la internet. De asemenea, şi Biblioteca

echipament informatic.

ţei de muncă este o necesitate acută a comunei. Un aspect pozitiv a economico-socială a comunităţii este reprezentat de faptul c

iunea de recalificare a forţei de muncă. Au existat mai multe iniantierul naval Constanţa a organizat cursuri dar populaţia nu a manifestat interes. De salarii destul de atractive, drumul le este decontat, li se oferă bonuri de mas

disponibile optează pentru munca necalificată, drept sezonieri. De asemenea, iat un program de calificare a forţei de muncă, în urma căruia au beneficiat 100 de

AJOFM a oferit sprijin prin întâlniri cu cei ce doresc sa se angajeze, dar nu srealizat cursuri. In ceea ce priveşte problema minorităţilor, în comună nu este înregistrat un num

ă aceştia migrează în Statele Membre. Totuşi, Primă din comună, dar aceştia nu prezintă interes.

21




ătirea forţei de muncă în meserii ainaugurat o modernă sală de sport.

ţiat un număr considerabil de

ţ ăgurele

ului pentru realizarea unui se redreseze.Proiectele realizate în domeniul

elor au fost realizate cu ajutorul

ţul Tulcea care a beneficiat de ţat în şcoli laboratoare de

şi Biblioteca şi Primăria au fost

a comunei. Un aspect pozitiv ii este reprezentat de faptul că Primăria se

u existat mai multe iniţiative în acest sens. ia nu a manifestat interes. Deşi li

ă bonuri de masă, majoritatea , drept sezonieri. De asemenea,

ăruia au beneficiat 100 de

e angajeze, dar nu s-au făcut ă nu este înregistrat un număr

în Statele Membre. Totuşi, Primăria oferă sprijin

UNIUNEA EUROPEANĂ


Problemele sociale cele mai acute în comuna Topolog sunt sslaba calificare a forţei de muncă

4.4.Cultură

Satul a dat o serie de personalitprozatoarea Ana Luiza Toma, Paul Bran, profesor doctor în doctor inginer în construcţii navale. 4.5.Sănătate

Între dotările care merităîncadrare. 4.6.Asistenta socială

Din punct de vedere social se înregistreazcomunei Topolog. Îmbătrânirea demograficdupă domiciliu a comunei era Tulcea de 4708 persoane, însăpeste 18 anişi 238 şomeri. Problemele sociale cele mai acute în comuncalificare a forţei de muncă. Migraasistentei sociale comuna nu beneficiazcopii cu probleme sociale sau pentru persoanele vârstnice

4.7.Calitatea generală a vieții

În ceea ce priveşte calitatea generalaspecte negative precum: slaba dotarea a cunora, lipsa activităţilor de încuremarca negativ lipsa spațiilor verzi, a unor parcuri pentru copii sau a unei pieprecum, degradarea actualului nivel de dezvoltarea al comuneipopulaţiei

5.ASPECTE LEGATE DE MEDIUL INSTITU

GUVERNUL ROMANIEI


Problemele sociale cele mai acute în comuna Topolog sunt sărăcia, integrarea minoritţei de muncă şi migraţia.

Satul a dat o serie de personalităţi ale vieţii cultural-ştiinţifice şprozatoarea Ana Luiza Toma, Paul Bran, profesor doctor în ştiinţe economice

ţii navale.

rile care merită atenţia se impun dispensarul uman şi o farmaci

Din punct de vedere social se înregistrează o situaţie de deficit demografic în populaătrânirea demografică are un procent de peste 60%.

a comunei era la 1 ianuarie 2013, conform datelor Direcţiei Judepersoane, însă, conform Primăriei Topolog , există un num

Problemele sociale cele mai acute în comunăă. Migraţia reprezintă un fenomen actual. În ceea ce prive

asistentei sociale comuna nu beneficiază de un centru de ocrotire a sănătăţii, un centru de zi pentru copii cu probleme sociale sau pentru persoanele vârstnice.

ii

şte calitatea generală a vieţii la nivelul comunei remarcaspecte negative precum: slaba dotarea a căminelor culturale, cât și starea avansata de degradare a

ilor de încurajarea a spiritului de apartenenţa la o comunitate. De asemenea, se iilor verzi, a unor parcuri pentru copii sau a unei pie

precum, degradarea actualului nivel de dezvoltarea al comunei și reducerea nivelului de

ASPECTE LEGATE DE MEDIUL INSTITU ŢIONAL LOCAL

22




ă ăcia, integrarea minorităţilor,

ş ţifice şi artistice, între care ţe economice şi Darie Tudor,

şi o farmacie, cu o bună

ie de deficit demografic în populaţia are un procent de peste 60%. Populaţia stabilă

ţiei Judeţene de Statistică ă un număr de 3100 persoane

Problemele sociale cele mai acute în comună sunt: sărăcia şi slaba n ceea ce priveşte sectorul

ă ă ăţii, un centru de zi pentru

ii la nivelul comunei remarcăm o serie de starea avansata de degradare a

a la o comunitate. De asemenea, se iilor verzi, a unor parcuri pentru copii sau a unei pieţe agroalimentare

reducerea nivelului de trai al

UNIUNEA EUROPEANĂ


5.1.Administraţ ia publică locală

Comuna este condusăLocal ca organ deliberativ și Primar ca organ executiv, care teritoriala a comunei Topolog care conduc activitatea comunei in conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 și a celorlalte acte normative elaborate de organe ierarhice

Comuna Topolog are un plan de dezvoltare ecpână în 2013. Proiectele considerate prioritare pentru comunrutiere, reabilitarea infrastructurii de mediu, dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri solide, asigurarea unui sistem de canalizare nevoilor de dezvoltare a localităţ

În ceea ce priveşte capacitatea administrativde funcţionari publici specialiş

Conform Graficului CJ Tulcea al propunerilor de proiecte prioritate din judetrimestrul II al anului 2011, proiectele prioritare ale comunei Topolog însumeazConsiliul Judeţean Tulcea asigurând

-proiect integrat canalizare

-modernizare străzi în localitatea Sâmb

-modernizare străzi în localitatea F

-modernizare străzi în localitatea Lumini

-modernizare teren sport

-alimentare cu apă potabil

-alimentare cu apă Făgă

-reabilitare DJ222B tronson I Ceamurlia de Sus

-realizare de noi spaţii verzi în com

-program ,,Casa Verde''

-reabilitare, modernizare ş

Comuna Topolog se confruntfuncţionarilor la nivelul comunei gestionare de proiecte.

GUVERNUL ROMANIEI


ă locală

ă de autorităţile administraţiei publice locale, respectiv Consiliul Primar ca organ executiv, care funcţionează in unitatea administrativ

teritoriala a comunei Topolog care conduc activitatea comunei in conformitate cu prevederile a celorlalte acte normative elaborate de organe ierarhice

Comuna Topolog are un plan de dezvoltare economico-social şi o Strategie de dezvoltare în 2013. Proiectele considerate prioritare pentru comună sunt reabilitarea infrastructurii

litarea infrastructurii de mediu, dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri solide, istem de canalizare şi de alimentare cu apă.Planul local de urbanism corespunde

nevoilor de dezvoltare a localităţii.

şte capacitatea administrativă, Primăria intenţioneazăionari publici specialişti pentru scrierea şi gestionarea de proiecte.

Conform Graficului CJ Tulcea al propunerilor de proiecte prioritate din judetrimestrul II al anului 2011, proiectele prioritare ale comunei Topolog însumeaz

ean Tulcea asigurând cofinanţarea lor. Aceste proiecte sunt:

proiect integrat canalizare şi străzi

ăzi în localitatea Sâmbăta Nouă

ăzi în localitatea Făgăraşu Nou

ăzi în localitatea Luminiţa

modernizare teren sport

ă potabilă Sâmbăta Nouă şi Cerbu

ă ăgăraşu Nou

reabilitare DJ222B tronson I Ceamurlia de Sus –Topolog

ţii verzi în comuna Topolog

program ,,Casa Verde''

reabilitare, modernizare şi utilare Cămin Cultural Topolog

Comuna Topolog se confruntă cu lipsa interesului specialiştilor sionarilor la nivelul comunei şi nici nu are capacitatea de a pregăti resursele existente pentru

23




iei publice locale, respectiv Consiliul ţ ă in unitatea administrativ

teritoriala a comunei Topolog care conduc activitatea comunei in conformitate cu prevederile a celorlalte acte normative elaborate de organe ierarhice

şi o Strategie de dezvoltare ă sunt reabilitarea infrastructurii

litarea infrastructurii de mediu, dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri solide, .Planul local de urbanism corespunde

ţionează să crească numărul

Conform Graficului CJ Tulcea al propunerilor de proiecte prioritate din judeţul Tulcea, în trimestrul II al anului 2011, proiectele prioritare ale comunei Topolog însumează 60.689.430 lei,

area lor. Aceste proiecte sunt:

ştilor să rămână în corpul ăti resursele existente pentru

UNIUNEA EUROPEANĂ


Dintre proiectele finalizate de comun

1.Modernizare puțuri apa Topolog 2.Reabilitare școala sat Calfa 3.Reabilitare școala Mă 4.Utilități grădinița sat 5.Reabilitare Grup școlar Topolog.

5.2.Instituţii publice, bănci, servicii publice locale

Localitatea dispune de magazine mixte, baruri, chioalimentare, brutăria, 2 benzină2 biserici ortodoxe, slujite de doi preo

5.3.Mediul societăţii civile (sector ong local)

În ceea ce priveşte gradul de asociativitate, comuna Topolog este membru fondator al Asociaţiei Judeţene de Dezvoltare Durabilrealizarea de proiecte şi consultancare comuna Topolog face parte sunt:

- Asociaţia Pentru Fondul de Mediuaccesarea de fonduri pentru un sistem de gestionare integrata a deepurare şi colectare selectivă a de

- Asociaţia de Comune pentru accesare de financomuna Ostrov.

5.4.Infrastructur ă locală

În ceea ce priveşte suprafaurmători parametri:

• Locuinţe existente: 1754 locuinlocuinţe proprietate privata.

• Suprafaţa locuibilăde stat şi 65005 m2 suprafa

GUVERNUL ROMANIEI


Dintre proiectele finalizate de comună putem aminti:

apa Topolog sat Calfa ăgurele

sat Făgărașu Nou colar Topolog.

nci, servicii publice locale

Localitatea dispune de magazine mixte, baruri, chioşcuri pentru difuzarea presei benzinării, oficiul poştal cu centrală telefonică digitală

2 biserici ortodoxe, slujite de doi preoţi parohi.

ii civile (sector ong local)

şte gradul de asociativitate, comuna Topolog este membru fondator al ene de Dezvoltare Durabilă. Asociaţia şi-a stabilit ca obiectiv principal

şi consultanţă de specialitate pentru obţinere de finanţăcare comuna Topolog face parte sunt:

ia Pentru Fondul de Mediu care are drept membrii-fondatori 7 comune. Au ca scop accesarea de fonduri pentru un sistem de gestionare integrata a deşeurilor, anume pentru sta

ă a deşeurilor.

pentru accesare de finanţări prin programul PDR, în parteneriat cu

suprafaţa locuibilă și nivelul utilit ăţilor publice din comuna

ţe existente: 1754 locuinţe, din care 8 locuinţe proprietate de stat ţe proprietate privata.

ţa locuibilă: 65408 m2, din care 0 suprafaţa locuibilăşi 65005 m2 suprafaţa locuibilă proprietate privată

24




curi pentru difuzarea presei şi ă digitală, un post de poliţie şi

te gradul de asociativitate, comuna Topolog este membru fondator al a stabilit ca obiectiv principal

inere de finanţări.Alte asociaţii din

fondatori 7 comune. Au ca scop urilor, anume pentru staţie de

amul PDR, în parteneriat cu

ilor publice din comuna prezintă

ţe proprietate de stat şi 1746

ţa locuibilă de 403 m2 proprietate

UNIUNEA EUROPEANĂ


• Lungimea totală

Cantitatea de apa distribuitconsumatorilor casnici; capacitata

Situaţia infrastructurii se prezintă

Căi rutiere Lungime (km)DE Reabilitat (km)DN Reabilitat (km) DJ DC Străzi Rețele-utilități Apă potabilă (%) Canalizare (%) Epurare (%) Transport public (frecvență Auto CF Naval

5.5.Drumuri

Comuna Topolog este situatcomuna Topolog este străbătută

GUVERNUL ROMANIEI


Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile: 47,7 km

Cantitatea de apa distribuită consumatorilor: 71 mii mc, din care 103 mii mc destinatconsumatorilor casnici; capacitata instalaţiilor de producere a apei potabile fiind de 700 mc/zi.

ia infrastructurii se prezintă în următoarea manieră:

Lungime (km) 84 Reabilitat (km) 0 Nereabilitat (km)Reabilitat (km) 17 Nereabilitat (km)

Reabilitat (km) 0 Nereabilitat (km)Reabilitat (km) 3,5 Nereabilitat (km)Reabilitat (km) 5,5 Nereabilitat (km)% Existent 75 PropusExistent 0 PropusExistent 0 Propus Existent 5 NecesarExistent 0 NecesarExistent 0 Necesar

Comuna Topolog este situată la o distanţă la 56 km Municipiul Tulcea.Pe direcă ătută de: DN22A Tulcea - Hârşova. Situaţia mijloacelor de conexiune

25




47,7 km

consumatorilor: 71 mii mc, din care 103 mii mc destinată iilor de producere a apei potabile fiind de 700 mc/zi.

Nereabilitat (km) 0 Nereabilitat (km) 0

Nereabilitat (km) 16 Nereabilitat (km) Nereabilitat (km) 42

Propus 25 Propus 100 Propus 1

Necesar 5 Necesar 0 Necesar 0

la 56 km Municipiul Tulcea.Pe direcţia nord-sud ţia mijloacelor de conexiune

UNIUNEA EUROPEANĂ


ale comunei cu celelalte localitpentru copii.

5.6.Deşeuri

Comuna nu dispune de un sistem integrat de management al deexistă 10 gropi de gunoi pentru dedeşeuri nemetalice( hârtie, mase plastice) electrocasnice)

5.7.Apă şi canal

În comuna Topolog nu existstudiu de fezabilitate pentru un proiect de canalizare.

5.8.Comunicaţii

Infrastructura de telecomunicatelefonie fixă, mobilă, televiziune prin cablu serviciile de internet este limitat: doar 30% acces la telefonie fixacces la internet.

5.9.Mediul de afaceri local

5.9.1.Prezentare generală

Dezvoltarea comunei Topolog din punct de vedere economic se bazeazsectoare, care înregistrează o creopoziţie, se înregistrează un declin al activitde afaceri sau ONG - uri şi autoritnivelul comunei Topolog. Relaţzootehnic. Astfel, Primăria a realizat un parteneriat pentru un centru de prelucrare a laptelui de capră şi colaborează cu asociaţSuprafaţa comunei în proporţDobrogean este protejată, face parte din programul Natura 2000, ceea ce împiedicactivităţilor industriale şi nici agricole (fiind interzistehnologii). Taxele colectate la bugetul locaproprietarii de terenuri extravilane (agricole) comunitate pentru potenţialii investitori r

GUVERNUL ROMANIEI


ale comunei cu celelalte localităţi este precară. Sunt disponibile doar 3 mijloace de transport

de un sistem integrat de management al deşeurilor. La nivelul comunei 10 gropi de gunoi pentru deşeuri menajere şi puncte de colectare în toate satele pentru

euri nemetalice( hârtie, mase plastice) şi metalice( deşeuri de echipamente electrice

nu există un sistem de canalizare şi nici o staţie de epurare. Existstudiu de fezabilitate pentru un proiect de canalizare.

Infrastructura de telecomunicaţii din comuna Topolog este acoperită, televiziune prin cablu - deşi accesul la aceste mijloace, în special la

serviciile de internet este limitat: doar 30% acces la telefonie fixă, 80% la telefonie mobil

Dezvoltarea comunei Topolog din punct de vedere economic se bazează o creştere în prezent: comerţ şi prestări servicii în agricultur

ă un declin al activităţilor industriale. Formele de parteneriate între mediul şi autorităţile publice din localitate lipsesc sau se contureaz

nivelul comunei Topolog. Relaţiile sunt mai intensificate cu IMM-urile din domeniul agricol ăria a realizat un parteneriat pentru un centru de prelucrare a laptelui de

cu asociaţia de crescători de animale în vederea reabilităa comunei în proporţie de 25% se constituie în rezervaţie natural

ă, face parte din programul Natura 2000, ceea ce împiedicşi nici agricole (fiind interzisă folosirea de pesticide, ierbicide, diverse

Taxele colectate la bugetul local, în ultimul an sunt adunate în proporproprietarii de terenuri extravilane (agricole) şi de la populaţie. Cei mai atractivi factori din

ţialii investitori rămân: solul fertil, resursele eoliene ş

26




. Sunt disponibile doar 3 mijloace de transport

şeurilor. La nivelul comunei i puncte de colectare în toate satele pentru

euri de echipamente electrice şi

i nici o staţie de epurare. Există un

ii din comuna Topolog este acoperită pe toate căile, i accesul la aceste mijloace, în special la

ă, 80% la telefonie mobilă şi 30%

Dezvoltarea comunei Topolog din punct de vedere economic se bazează pe următoarele ări servicii în agricultură. În

e. Formele de parteneriate între mediul ile publice din localitate lipsesc sau se conturează lent la

urile din domeniul agricol şi ria a realizat un parteneriat pentru un centru de prelucrare a laptelui de

tori de animale în vederea reabilitării islazului comunal. ţie naturală. Zona de Bujor

, face parte din programul Natura 2000, ceea ce împiedică dezvoltarea folosirea de pesticide, ierbicide, diverse

l, în ultimul an sunt adunate în proporţie de 100%, de la ie. Cei mai atractivi factori din

mân: solul fertil, resursele eoliene şi aeronautica.

UNIUNEA EUROPEANĂ


Mediul de afaceri a rămas neschimbat în ultimii trei ani puterii economice a comunităţii. 5.9.2.Industrie și comerț

Sectorul privat dispune de 40 IMMa Primăriei cu aceste firme constă

În comuna Topolog functioneaza mai multe firme dintre care amintim Nr.crt. Denumirea firmei 1. VLADIS SRL

2. SAVALEX TRANS SRL

3. ALCOMIN PREST SRL

4. AVCOMSERV SRL

5. RET SRL

6. BEMOSA COM SRL

7. TOPZONE SRL

8. IZACOS LACT SRL

9. TOPOLOG AGROSERVIS SRL

10. IZVORUL CERBULUI SRL

11. SILVA ENERGY SRL

12. GEPAS GOLD SRL

13. TREVIS SRL

14. MYANGY MARKET SRL

15. AFINUL SRL

16. TOPLACT SRL

5.9.3.Agricultură

Solurile sunt favorabile pentru agriculturexploatare. Chiar dacă este dependentpârghie de dezvoltare a localităţîmbuteliere pentru băuturi spirtoase este o alt

GUVERNUL ROMANIEI


diul de afaceri a rămas neschimbat în ultimii trei ani şi s-a înregistrat o creputerii economice a comunităţii.

dispune de 40 IMM-uri înregistrate şi active. Principala cale de colaborare riei cu aceste firme constă în activităţi uzuale, de furnizare de diferite servicii.

În comuna Topolog functioneaza mai multe firme dintre care amintim:

Domeniul de activitate Baruri Alte activitati de servicii suport pentru intreprinderiSilvicultura si exploatare forestiera Comert cu amanuntul piese si accesorii autoCultivarea cerealelor Comert cu amanuntul al carburantilorCultivarea cerealelor Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor

TOPOLOG AGROSERVIS SRL Activitati auxiliare pentru productia vegetalaIZVORUL CERBULUI SRL Restaurante

Silvicultura si alte activitati forestiereActivitati auxiliare pentru productia vegetalaExploatarea forestiera Comert cu amanuntul produse alimentareComert cu amanuntul produse alimentareFabricarea produselor lactate si a branzeturilor

Solurile sunt favorabile pentru agricultură dar comuna nu dispune de mijloace de ă este dependentă de condiţiile climatice, agricultura constituie principala

localităţii. Modernizarea şi reprofilarea centrului de vinificaăuturi spirtoase este o altă sursă de venituri.

27




a înregistrat o creştere lentă a

i active. Principala cale de colaborare i uzuale, de furnizare de diferite servicii.

:

de servicii suport pentru intreprinderi

piese si accesorii auto

Comert cu amanuntul al carburantilor

Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor Activitati auxiliare pentru productia vegetala

Silvicultura si alte activitati forestiere Activitati auxiliare pentru productia vegetala

entare produse alimentare actate si a branzeturilor

dar comuna nu dispune de mijloace de iile climatice, agricultura constituie principala

i reprofilarea centrului de vinificaţie în secţie de

UNIUNEA EUROPEANĂ


5.9.4.Creșterea animalelor și prelucrarea laptelui

Există un centru de prelucrare al laptelui scară largă în special pentru subzisten

5.9.5.Turism și agroturism

Asemănător cu situaţie comunei Topolog, teritoriul comunei Topolog prezintexcepţională, datorită faptului căde Bujor Dobrogean protejatăsunt cât se poate de pitoreşti şturistic Cerbul lopătar) care ar putea fi modernizatface din Topolog un loc căutat.Ridicdezvoltarea unui turism de tip pelerinaj religios. 5.9.6.Altele specifice Primăria accentuează exploatarea resursei energie eolianlocuri de muncă.

5.9.7.Participarea pe piaţa muncii a popula

Există 296 de salariaţi, 238 de

6.FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL

• Administrația publicălocal• Comunitatea locală

• Mediul de afaceri • Mediul academic ( profesorii aronda

7.ANALIZA SWOT - Comuna Topolog

PUNCTE TARI

GUVERNUL ROMANIEI


și prelucrarea laptelui și a cărnii

un centru de prelucrare al laptelui de capră. Animalele sunt cr în special pentru subzistenţă.

ţie comunei Topolog, teritoriul comunei Topolog prezintă faptului că în proporţie de 25% se constituie în rezervaţ

de Bujor Dobrogean protejată, care face parte din programul Natura 2000.şti şi chiar există o anumită infrastructură (cabane forestiere, popasul

) care ar putea fi modernizată, turismul de tranzit sau de weekăutat.Ridicarea unor mănăstiri şi schituri în zonă

dezvoltarea unui turism de tip pelerinaj religios.

ă exploatarea resursei energie eoliană, care ar duce la crearea de noi

ţa muncii a populaţiei locale

ţi, 238 de şomeri din cele 4708 de persoane ale comunei.

FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL

publicălocală

profesorii arondați școlilor sătești )

Comuna Topolog

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

⇒ Dezvoltarea parţiala a serviciilor de utilitate publică

28




. Animalele sunt crescute de localnici la

ie comunei Topolog, teritoriul comunei Topolog prezintă o situaţie de 25% se constituie în rezervaţie naturală, prin zona

, care face parte din programul Natura 2000.Împrejurimile satului ă (cabane forestiere, popasul

, turismul de tranzit sau de week-end putând i schituri în zonă ar putea contribui la

ă, care ar duce la crearea de noi

de persoane ale comunei.

PUNCTE SLABE

ţiala a serviciilor de utilitate

UNIUNEA EUROPEANĂ


⇒ Cadru natural valoros ⇒ Existenta terenurilor agricole extinse

fertile, pretabile dezvoltăecologice

⇒ Forţă de muncă calificată⇒ Experienţă în scrierea ş

proiectelor ⇒ Resurse vaste de păduri de tei/apicultur⇒ Resurse regenerabile

importante/potenţial eolian⇒ Resurse forestiere ⇒ Accesibilitate rutieră ⇒ Patrimoniu arheologic

relevant ⇒ Existenţa unor structuri administrative

instituţionale deschise colaboriniţierii unor activităţi comune;

OPORTUNITĂȚ

⇒ Existenţa finanţărilor nerambursabile⇒ Atragerea investiţiilor pentru energie

eoliană/cariere resurse subsol/exploatare lemn

⇒ Dezvoltarea potenţialului turistic/ecoturismul/agroturismul

⇒ Schimbarea structurii terenurilor agricole în funcţie de cerinpieţii/agricultură ecologică

⇒ Realizarea de parteneriate publicîn scopul dezvoltării durabile

⇒ Sector productiv - mica industrie în expansiune

⇒ Mediu investiţional cu atractivitate în creştere, datorită poziţstrategice

⇒ Valorificarea terenurilor extravilane

8.FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL

GUVERNUL ROMANIEI


Existenta terenurilor agricole extinse şi fertile, pretabile dezvoltării agriculturii

ă calificată în scrierea şi gestionarea

ăduri de tei/apicultură Resurse regenerabile

ţial eolian

Patrimoniu arheologic şi cultural

administrative şi ionale deschise colaborării ş i

ăţi comune;

⇒ Infrastructura rutierădezvoltata

⇒ Turism slab exploatat/Infrastructurprecară

⇒ Valorificare redusătradiţionale

⇒ Infrastructură de mediu deficitarnecontrolate

⇒ Lipsa personalului specializat pentru atragerea de finanţări comunitare

⇒ Infrastructura de sănătate deficitar⇒ Rată scăzută de ocupare a for⇒ Lipsa unui centru de informare turistic⇒ Puterea economică destul de sc

localnicilor; ⇒ Lipsa investiţii în agricultur⇒ Lipsa locurilor de muncă

ȚI

AMENIN ŢĂ

nerambursabile ţiilor pentru energie

/cariere resurse subsol/exploatare

ţialului turistic/ecoturismul/agroturismul Schimbarea structurii terenurilor

ţie de cerinţele ă ecologică

Realizarea de parteneriate public-private ării durabile

mica industrie în

ţional cu atractivitate în ă poziţiei geografice

Valorificarea terenurilor extravilane

⇒ Competitivitatea pieţei UE/pie⇒ Fonduri proprii insuficiente derul

proiecte majore ⇒ Standard de viaţă tot mai sc

rezultat migrarea tinerilor instruicentre urbane din România/st

⇒ Declinul demografic i⇒ Disproporţionalitate între resurse ⇒ Reducerea sau eliminarea unor facilit⇒ Apariţia unor epidemii sau epizootii (gripa

aviară, antrax, holera etc.);⇒ Creştere economică insuficient de intens⇒ Insuficienta folosire a

turismului rural; ⇒ Interes scăzut pentru recalificarea profesional⇒ Lipsa investiţiilor în agricultur

FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL

29




Infrastructura rutieră secundară parţial

Turism slab exploatat/Infrastructură turistică

Valorificare redusă a meşteşugurilor

ă de mediu deficitară, deşeuri

Lipsa personalului specializat pentru atragerea ri comunitare și gestiune de proiecte

ănătate deficitară de ocupare a forţei de muncă

Lipsa unui centru de informare turistică; ă destul de scăzută a

ţii în agricultură/irigaţii de muncă

AMENIN ŢĂRI

ţei UE/pieţei mondiale Fonduri proprii insuficiente derulării unor

ţă tot mai scăzut care are ca rezultat migrarea tinerilor instruiţi către diferite centre urbane din România/străinătate;

grafic intensiv; ionalitate între resurse şi nevoi

Reducerea sau eliminarea unor facilităţi fiscale; ia unor epidemii sau epizootii (gripa , antrax, holera etc.);

ă insuficient de intensă Insuficienta folosire a oportunităţilor acordate

zut pentru recalificarea profesională ţiilor în agricultură

UNIUNEA EUROPEANĂ


FACTORUL DE DECIZIE AUTORITATEA PUBLIC Ă LOCAL Ă

Care sunt aşteptările factorului de decizie?

Ce facem pentru a îndeplini așteptăfactorului de decizie?

Ce se va întâmpla dacă așteptările acestuia nu sunt îndeplinite? În ce mod ne influențează factorul de decizie?

Care sunt așteptările noastre fațăde decizie analizat?

Importanța lui pentru succesul proiectuluiPuțin-1, Important-2, F.importantAGENȚI ECONOMICI



Ce se va întâmpla dacă așteptările acestuia nu sunt îndeplinite?

În ce mod ne influențează factorul de decizie? Care sunt așteptările noastre fațăde decizie analizat? Importanta lui pentru succesul proiectului

GUVERNUL ROMANIEI


FACTORUL DE DECIZIE – ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURIĂ LOCAL Ă

rile factorului de decizie? Realizarea planului de dezvoltare strategicPromovarea imaginii instituţreprezintă Dezvoltarea durabilă a localităţ

șteptările Respectarea întocmai a strategiei elaborate, oferirea de informaţii periodice despre stadiul acţiunii Implicare activă

ș ările acestuia Nu va participa din punct de vedere financiar

ă factorul de În mod esenţial. Fără contribuţia financiară / materialnu se pot îndeplini obiectivele

rile noastre față de factorul Transparenţă Susţinere materială / financiarăCooperare

succesul proiectului 2, F.important-3

3

rile factorului de decizie? Promovarea imaginii firmei Accesarea de fonduri, finanţăprosperitate

șteptările Informări despre proiecte, programe de finanCooperare în realizarea proiectelorPublicitate

ș ările acestuia Nu va participa din punct de vedere financiarNu se va implica ; va pune în pericol realizarea unuia / mai multor proiecte

ă factorul de Contribuţia financiară a acestora influenamploarea acţiunilor

rile noastre față de factorul Cooperare

Importanta lui pentru succesul proiectului 2

30




ȘI RĂSPUNSURI

Realizarea planului de dezvoltare strategică Promovarea imaginii instituţiei pe care o

ă a localităţii strategiei elaborate,

ţii periodice despre stadiul

Nu va participa din punct de vedere financiar

ă / materială a acestuia nu se pot îndeplini obiectivele

/ financiară

Accesarea de fonduri, finanţări, dezvoltare şi

ri despre proiecte, programe de finanţare Cooperare în realizarea proiectelor

Nu va participa din punct de vedere financiar pune în pericol realizarea

ă a acestora influenţează

UNIUNEA EUROPEANĂ


Puțin-1, Important-2, F.importantFURNIZORI DE UTILIT ĂȚI

Care sunt aşteptările factorului de decizie?Ce facem pentru a îndeplini așteptăfactorului de decizie? Ce se va întâmpla dacă așteptările acestuia nu sunt îndeplinite? În ce mod ne influențează factorul de decizie? Care sunt așteptările noastre fațăde decizie analizat?

Importanta lui pentru succesul proiectuluiPuțin-1, Important-2, F.importantORGANIZA ȚII NONGUVERNAMENTALE ONG

Care sunt aşteptările factorului de decizie?Ce facem pentru a îndeplini așteptăfactorului de decizie? Ce se va întâmpla dacă așteptările acestuia nu sunt îndeplinite?

În ce mod ne influențează factorul de decizie? Care sunt așteptările noastre fatăde decizie analizat? Importanta lui pentru succesul proiectuluiPuțin-1, Important-2, F.importantBISERICA

Care sunt aşteptările factorului de decizie?Ce facem pentru a îndeplini așteptăfactorului de decizie? Ce se va întâmpla dacă așteptările acestuia nu sunt îndeplinite? În ce mod ne influențează factorul de

GUVERNUL ROMANIEI


2, F.important-3

rile factorului de decizie? Reducerea costurilor proprii șteptările Implicare activă

ș ările acestuia Calitate slabă a serviciilor

ă factorul de Interese comune şi complementare

rile noastre față de factorul Punere la dispoziţie de informaţSustenabilitatea proiectelor Sprijin în obţinerea de avize / acorduri / autorizaţii

Importanta lui pentru succesul proiectului 2, F.important-3

2

II NONGUVERNAMENTALE

rile factorului de decizie? Promovarea obiectivelor acestorașteptările Armonizare interese ONG / comunitate

ș ările acestuia Neimplicare în accesarea unor finanRiscul nerealizării impactului dorit asupra unor grupuri ţintă specifice

ă factorul de Indirect

rile noastre fată de factorul O bună colaborare


2

rile factorului de decizie? O bună conviețuire a oamenilorșteptările Competenţă prin activităţile desf

Implicare activă. ș ările acestuia Nu ne va ajuta în dezvoltarea spiritului civic al

cetăţeanului ă factorul de La nivelul mentalității grupului ț

31




i complementare

ie de informaţii specifice

inerea de avize / acorduri /

Promovarea obiectivelor acestora Armonizare interese ONG / comunitate

Neimplicare în accesarea unor finanţări specifice rii impactului dorit asupra unor

uire a oamenilor ăţile desfăşurate

dezvoltarea spiritului civic al

ții grupului ținta,

UNIUNEA EUROPEANĂ


decizie? Care sunt așteptările noastre fatăde decizie analizat? Importanta lui pentru succesul proiectuluiPuțin-1, Important-2, F.importantINSTITU ȚIILE DE ÎNV ĂȚĂMÂNT




În ce mod ne influențează factorul de decizie? Care sunt așteptările noastre fatăde decizie analizat?

Importanta lui pentru succesul proiectuluiPuțin-1, Important-2, F.importantMASS-MEDIA Care sunt aşteptările factorului de decizie?



GUVERNUL ROMANIEI


rile noastre fată de factorul O bună implicare în viața comunit


2

ĂȚĂMÂNT

rile factorului de decizie? Să promoveze și să educe tinerii competiţiei și al implicării civile

șteptările Ne facem datoria și ne motivînţelesul lor, putem vorbi de o traducere a evenimentelor , dar mai ales a implicacare acestea le au asupra vieţii tinerilor

ș ările acestuia Dacă nu reuşim să cooptam de partea noastracest factor de decizie atunci e foarte greureuşim o transform are durabil

ă factorul de În mod esenţial. Implicarea acestui factor conduce la reu

rile noastre fată de factorul Implicare activă în dezvoltarea imaginii comunei Conştientizare / implicarea directtinerilor – beneficiari direcţdurabile


3

rile factorului de decizie? Să se realizeze o campanie transparent

și realistă, pe termen lung cu rezultate cuantificabile

șteptările Ne îndeplinim strategia mediatizând fiecare acţiune pe care o desfăşuram, facem publice planurile strategice și suntem foarte deschitoate întrebările pe care mass media ni le adresează (vox populi)

ș ările acestuia Riscul unei imagini deformate dezvoltare durabilă Neimplicare activă a grupurilor ţ

32




ța comunității,

educe tinerii în spiritul ării în viața societăţii

ne motivăm strategia pe elesul lor, putem vorbi de o traducere a

evenimentelor , dar mai ales a implicaţiilor pe care acestea le au asupra vieţii tinerilor

cooptam de partea noastră r de decizie atunci e foarte greu să

im o transform are durabilă și definitivă.

Implicarea acestui factor conduce la reuşită dezvoltarea imaginii

tientizare / implicarea directă a beneficiari direcţi ai dezvoltării

se realizeze o campanie transparentă, amplă , pe termen lung cu rezultate

Ne îndeplinim strategia mediatizând fiecare ăşuram, facem publice suntem foarte deschişi la

rile pe care mass media ni le

Riscul unei imagini deformate a procesului de

a grupurilor ţintă, datorată

UNIUNEA EUROPEANĂ


În ce mod ne influențează factorul de decizie?

Care sunt așteptările noastre fatăde decizie analizat? Importanta lui pentru succesul proiectuluiPuțin-1, Important-2, F.importantCONSILIUL JUDE ȚEAN

Care sunt aşteptările factorului de decizie?Ce facem pentru a îndeplini așteptăfactorului de decizie?

Ce se va întâmpla dacă așteptările acestuia nu sunt îndeplinite? În ce mod ne influențează factorul de decizie? Care sunt așteptările noastre fatăde decizie analizat? Importanta lui pentru succesul proiectuluiPuțin-1, Important-2, F.importantASOCIAȚIILE DE PROPRIETARI

Care sunt aşteptările factorului de decizie?Ce facem pentru a îndeplini așteptăfactorului de decizie? Ce se va întâmpla dacă așteptările acestuia nu sunt îndeplinite?

În ce mod ne influențează factorul de decizie? Care sunt așteptările noastre fatăde decizie analizat? Importanta lui pentru succesul proiectuluiPuțin-1, Important-2, F.importantDIRECȚIA DE MUNC Ă SOLIDARITATE

GUVERNUL ROMANIEI


lipsei comunicării ă factorul de În mod esenţial deoarece el este cel care

influenţează în modul cel mai sigurgrupul ţintă.

rile noastre fată de factorul O colaborare fructuoasă


3

rile factorului de decizie? Dezvoltarea durabilă a zonei șteptările Ne implicăm, informăm şi ne consult

factor de decizie Reducerea costurile proprii pentru anumite proiecte

ș ările acestuia Întârzieri în realizarea unor proiecte

ă factorul de Direct

rile noastre fată de factorul Acordare de avize, aprobări Implicare financiară

proiectului 2, F.important-3

3

IILE DE PROPRIETARI

rile factorului de decizie? Îmbunătăţirea condiţiilor de traișteptările Comunicare / colaborare / implicare

ș ările acestuia Dezinteres datorat creşterea gradului de nemulţumire a membrilor AsociaProprietari

ă factorul de Direct, esenţial

noastre fată de factorul Schimbarea în bine a mentalităţparticiparea activă


2

SOLIDARITATE

33




ial deoarece el este cel care modul cel mai sigur și amplu

ă şi ne consultăm cu acest

Reducerea costurile proprii pentru anumite

Întârzieri în realizarea unor proiecte

ţiilor de trai implicare

şterea gradului de umire a membrilor Asociaţiilor de

Schimbarea în bine a mentalităţii prin

UNIUNEA EUROPEANĂ


SOCIALĂ ȘI A FAMILIEI

Care sunt aşteptările factorului de decizie?Ce facem pentru a îndeplini așteptăfactorului de decizie? Ce se va întâmpla dacă așteptările acestuia nu sunt îndeplinite? În ce mod ne influențează factorul de decizie? Care sunt așteptările noastre fatăde decizie analizat? Importanta lui pentru succesul proiectuluiPuțin-1, Important-2, F.importantDIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ

Care sunt aşteptările factorului de decizie?Ce facem pentru a îndeplini așteptăfactorului de decizie? Ce se va întâmpla dacă așteptările acestuia nu sunt îndeplinite? În ce mod ne influențează factorul de decizie? Care sunt așteptările noastre fatăde decizie analizat? Importanta lui pentru succesul proiectuluiPuțin-1, Important-2, F.importantCETĂȚENII



Ce se va întâmpla dacă așteptările acestuia nu sunt îndeplinite? În ce mod ne influențează factorul de decizie?

GUVERNUL ROMANIEI


rile factorului de decizie? Extinderea serviciilor sociale șteptările Promovare proiecte de interes social

ș ările acestuia Neimplicare

ă factorul de Direct

rile noastre fată de factorul Sprijin /cooperare


2

DE OCUPARE A

rile factorului de decizie? Ocuparea forţei de muncă șteptările Informare / consultare / participare

ș ările acestuia Îngreunarea procesului de ocupare a formuncă disponibile

ă factorul de Indirect

rile noastre fată de factorul Transparenţă Furnizare de informaţii


2

rile factorului de decizie? Realizarea planului de dezvoltare strategicDezvoltarea durabilă a comunei

șteptările Respectarea întocmai a strategiei elaborate, oferirea de informaţii periodice despre stadiul acţiunii Implicare activă

ș ările acestuia Nu va participa din punct de vedere financiar

ă factorul de În mod esenţial Implicarea acestui factor conduce la reu

34




Promovare proiecte de interes social

Informare / consultare / participare

Îngreunarea procesului de ocupare a forţei de

Realizarea planului de dezvoltare strategică ă a comunei

Respectarea întocmai a strategiei elaborate, ţii periodice despre stadiul

Nu va participa din punct de vedere financiar

Implicarea acestui factor conduce la reuşită

UNIUNEA EUROPEANĂ


Care sunt așteptările noastre fatăde decizie analizat?

Importanta lui pentru succesul proiectuluiPuțin-1, Important-2, F.important

9.DIRECŢIILE STRATEGICE9.1.Direcţia strategică :Dezvoltarea

Demersuri strategice propuse

Reabilitarea / modernizarea (asfaltare, pietruire) drumurilor comunaleşi drumurilor de exploatare

TOPOLOG ș i satele aferente

Realizare sistem de canalizare epurare pentru comuna TOPOLOG

satele aferente

Modernizarea staţiei de tratare a apelor menajere comuna TOPOLOG

aferente

GUVERNUL ROMANIEI


rile noastre fată de factorul Implicare activa în dezvoltarea imaginii comunei Cooperare


3

IILE STRATEGICE ezvoltarea şi modernizarea infrastructurii

Demersuri strategice propuse Măsuri necesare pentru

operaţionalizareademersurilor strategice

Reabilitarea / modernizarea (asfaltare, pietruire) drumurilor comunale , străzilor

i drumurilor de exploatare in comuna satele aferente

� Identificarea drumurilor din inventarul comunei și evaluarea st

� Stabilirea planului de reabil� Identificare surse de finan� Realizare și depunere proiecte de finan

depuse/ realizare demersuri de finan� Realizare lucrări reabilitare drumuri

Realizare sistem de canalizare şi statie de TOPOLOG și

ferente

� Identificare fond de finan� Alocare resurse necesare SF� Elaborare Studiu de Fezabilitate� Elaborare cerere de finan� Realizare lucrări staţ

ţiei de tratare a apelor TOPOLOG și satele

� Evaluare stare staţie de tratare a apelor� Identificare fond de finan� Alocare resurse necesare SF� Elaborare Studiu de Fezabilitate� Elaborare cerere de finan� Realizare lucrări staţ

35




dezvoltarea imaginii

suri necesare pentru ţionalizarea

demersurilor strategice

Identificarea drumurilor din inventarul evaluarea stării acestora

Stabilirea planului de reabilitare Identificare surse de finanţare tare si

depunere proiecte de finanţare depuse/ realizare demersuri de finanţare

ări reabilitare drumuri

Identificare fond de finanţare Alocare resurse necesare SF Elaborare Studiu de Fezabilitate Elaborare cerere de finanţare

ări staţie de epurare

ţie de tratare a apelor Identificare fond de finanţare Alocare resurse necesare SF Elaborare Studiu de Fezabilitate Elaborare cerere de finanţare

ări staţie de epurare

UNIUNEA EUROPEANĂ


Reabilitarea și dotarea căminelor culturale din satele comuna și satele aferente

Extinderea, Modernizarea, și dotarea şcolilor ş i grădini ţcomunei TOPOLOG

Modernizarea și finalizarea sistemului de iluminat public î n comuna și satele aferente

Realizarea/ extindere unei rampe de gunoi ecologice de depozitare a gunoaielor precum și eficientizarea sistemului de colectare

Dezvoltarea telecomunicaţiilor și telefonie mobilă

GUVERNUL ROMANIEI


ăminelor culturale din satele comuna TOPOLOG

� Evaluare situaţie actual� Alocare resurse necesare SF� Elaborare Studiu de Fezabilitate� Întocmire cerere de finan� Realizare lucrări de reabilitare

rea, Reabilitarea ş ădini ţelor aferente

� Evaluare situaţie actual� Alocare resurse necesare SF� Elaborare Studiu de Fezabilitate� Întocmire cerere de finan� Realizare lucrări de reabilitare

finalizarea sistemului de n comuna TOPOLOG

� Evaluare situaţie actual� Alocarea resurselor necesare� Modernizarea sistemului de iluminat public

Realizarea/ extindere unei rampe de gunoi ecologice de depozitare a

eficientizarea

� Identificare locaţie � Identificare surse de finan

cerere de finanţare � Realizarea rampei

� Creşterea numărului de containerefrecventei de colectare a de

telecomunicaţiilor - internet � Evaluare situaţie actual� Alocarea resurselor necesare� Modernizarea și extinderea infrastructurii

de telecomunicații.

36




ţie actuală Alocare resurse necesare SF Elaborare Studiu de Fezabilitate Întocmire cerere de finanţare

ări de reabilitare şi dotare

ţie actuală Alocare resurse necesare SF Elaborare Studiu de Fezabilitate Întocmire cerere de finanţare

ări de reabilitare

ţie actuală Alocarea resurselor necesare Modernizarea sistemului de iluminat public

Identificare surse de finanţare şi elaborare

ărului de containere și a frecventei de colectare a deşeurilor

ţie actuală Alocarea resurselor necesare

extinderea infrastructurii

UNIUNEA EUROPEANĂ


9 .2 .D i recţ i a s t ra teg i căserv i c i i l o r necesare


Reabilitare și aducere la parametri de performanta a dispensarului uman

Amenajare cabinet stomatologic

Înfiin ţare punct sanitar veterinar

Modernizare piaţa/târg agroalimentarnivel de comună

Înfiin ţare / reabilitare farmacie in satele subordonate comuna

9 .3 .D i recţ i a s t ra teg i căspor t i ve


Acordarea de fonduri pentru efectuarea lucrărilor de reabilitarea a bisericilor aferente satelor comunei

TOPOLOG

Dezvoltarea de activităţii culturale specifice locale și promovarea

comunităţii

GUVERNUL ROMANIEI


ă :M odern i za rea se rv i c i i l o r pub l i ce



aducere la parametri de performanta a dispensarului uman

Modernizare sediu Dotare cu echipamente dispensar.

stomatologic

Construcţie/ Acordare de sediuDotare cu echipamente dispensar

are punct sanitar veterinar

Amenajare punct sanitar

Asigurare dotări pentru asistenta sanitar veterinară

rg agroalimentară la comună

Crearea condiţiilor necesare (grupuri sanitare, etc) Modernizarea piața TOPOLOG

are / reabilitare farmacie in satele una Topolog

Construcţie/ Acordare de sediu

ă :Rev i ta l i za rea ac t i v i tă ț i l o r cu l tu ra le



Acordarea de fonduri pentru rilor de reabilitarea

a bisericilor aferente satelor comunei

� Identificare surse de finanţ� Elaborare cerere de finanţ

de finanţare � Realizare lucrări

ăţii culturale promovarea

� Organizare acţiunii culturale specifice satului� Reluarea unor acţiuni culturale cunoscute in

trecut � Crearea unor noi acţiuni culturale legate de

evenimente specifice comunei� Promovarea/ înfiinţarea grupurilor artistice locale

37




odern i za rea se rv i c i i l o r pub l i ce ș i în f i i n țarea



Dotare cu echipamente dispensar. ie/ Acordare de sediu

Dotare cu echipamente dispensar

Amenajare punct sanitar – veterinar

tru asistenta sanitar

ţiilor necesare (grupuri sanitare,

a TOPOLOG ie/ Acordare de sediu

i l o r cu l tu ra le ș i

necesare pentru ţionalizarea

demersurilor strategice Identificare surse de finanţare Elaborare cerere de finanţare/demersuri necesare

iunii culturale specifice satului ţiuni culturale cunoscute in

ţiuni culturale legate de evenimente specifice comunei

ţarea grupurilor artistice locale

UNIUNEA EUROPEANĂ


Realizarea unui complex sportiv performant în localitatea

TOPOLOG ș i a unui teren de sport modern aferent.

Realizarea/ modernizare parcuri locuri de joacă pentru copii in comuna TOPOLOG și

aferente

Realizarea unui complex sportiv în localitatea TOPOLOG

9 .4 .D i rec ţ i a s t ra teg i căi n ves t i to r i l o r


Stabilirea de facilităţi pentru investitori

Dezvoltare sector IMM care sa valorifice resurse locale Eoliene Exploatareape minerale Exploatarea Resurselor forestiereTerenuri pentru dezvoltarea diferitelor investiţii

GUVERNUL ROMANIEI


Realizarea unui complex sportiv performant în localitatea

a unui teren de sport

� Proiect depus � Elaborare Studiu de Fezabilitate� Realizare lucrări

Realizarea/ modernizare parcuri şi pentru copii in

și satele

� Evaluare şi identificare poten� Elaborare Studiu de Fezabilitate� Stabilire surse de finanţare ş

finanţare pentru lucrări de realizare � Realizare lucrări

Realizarea unui complex sportiv în TOPOLOG

� Evaluare și identificare poten� Elaborare Studiu de Fezabilitate� Stabilire surse de finanţare ş

finanţare pentru lucrări de realizare � Realizare lucrări

ă : C rea rea unu i cad ru favo rab i l


operaţionalizareademersurilor

ăţi pentru investitori

Stabilirea de facilităţi pentru investitori prin Administraţia Publică Local

Acordarea prin hotărâre a Consiliului local a tuturor facilităţilor legale pentru investitori

Promovarea facilităţilor ainvestitori

Dezvoltare sector IMM care sa valorifice

Exploatarea Resurselor forestiere Terenuri pentru dezvoltarea diferitelor

Identificarea persoanelor cu iniOrganizare de instruiri și întreprinzătorilor Evaluarea potențialului de resurse naturale (ape minerale, plante medicinale, fructe de pciuperci, etc.) Mediatizarea programelor de facilit

38




Elaborare Studiu de Fezabilitate

i identificare potenţiale locaţii Elaborare Studiu de Fezabilitate

ţare şi Întocmire cerere de ări de realizare şi dotare

identificare potenţiale locaţii Elaborare Studiu de Fezabilitate

ţare şi Întocmire cerere de ări de realizare şi dotare

necesare pentru ţionalizarea

demersurilor strategice ăţi pentru investitori prin ă Locală

ărâre a Consiliului local a ăţilor legale pentru investitori

ăţilor acordate pentru

Identificarea persoanelor cu inițiativă și seminarii adresate

ialului de resurse naturale (ape minerale, plante medicinale, fructe de pădure,

amelor de facilități pentru

UNIUNEA EUROPEANĂ


Agricultur ă ecologică Spaţii zootehnice ale fostelor CAPsuprafeţe agricole Mica industrie Încurajarea ș i atragerea întreprinzturism ș i agroturism

9.5.Direcţia strategică:Creșterea capacit


Înfiin ţarea unui birou special de accesare programe cu finanţare externa/Instruirea unui num ăr optim de persoane ale autorit ăţii locale pentru accesaregestionarea programelor cu finanexternă

Accesare și gestionarea programelor cu finanţare externă

Realizarea de parteneriate și

GUVERNUL ROMANIEI


ii zootehnice ale fostelor CAP şi crearea locurilor de muncIdentificare piețe pentru produsele locale

atragerea întreprinzătorilor in Identificarea gospodăriilor care pot practica agroturismul

Dezvoltarea potenţialului turistic/ecoturismul/agroturismul

Instruire întreprinzători î

Înființare clase agroturism

Identificare facilități pentru

Evaluarea oportunităților turistice a comunei TOPOLOG

terea capacității administrative de atragere fonduri europene



area unui birou special de accesare are externa/

im de persoane ale ii locale pentru accesare și

programelor cu finanţare

Accesarea de fonduri externe prin biroul specializat din cadrul C.L.Formarea de specialiști (A.P.L.) pentru atragerea / implementarea proiecte

programelor cu Identificare/ diseminare surse de finanRealizare și actualizare baza de date surse de finanţare Stabilirea de parteneriate funccomunitate

și schimburi de Stabilire parteneriate comunitareImplicarea primăriei în parteneriate aferente

39




rea locurilor de muncă e pentru produsele locale

riilor care pot practica

ţialului turistic/ecoturismul/agroturismul

în agroturism

are clase agroturism – meșteșuguri

i pentru întreprinzători

ilor turistice a comunei

ii administrative de atragere fonduri europene necesare pentru ţionalizarea

demersurilor strategice Accesarea de fonduri externe prin biroul specializat din cadrul C.L.

ti (A.P.L.) pentru atragerea / implementarea proiectelor

Identificare/ diseminare surse de finanţare actualizare baza de date surse de

Stabilirea de parteneriate funcţionale la nivel de

Stabilire parteneriate comunitare n parteneriate aferente

UNIUNEA EUROPEANĂ


experienţa cu alte comunităţjudeţ, tara şi străinătate 9 .6 .D i recţ i a s t ra teg i căcomun i tă ț i i ș i cu l t i va rea sp i r i tu lu i c i v i c


Informarea ș i consultarea cetăţactivarea spiritului civic ș i al conapartenenţei la comunitate

Conştientizarea cetăţenilor in gestionarea deşeurilor ș i menţinerea curăţ

Activarea spiritului civic ș i al conapartenenţei la comunitate

9 .7 .D i rec ţ i a s t ra teg i căde p romovare a comune i


Promovarea imaginii comunei Topolog

GUVERNUL ROMANIEI


a cu alte comunităţi rurale din proiectelor cu aplicanţi din

ă : Imp l i ca rea cetă ţen i lo r în v ia ța cu l t i va rea sp i r i tu lu i c i v i c


Măsuri necesare pentruoperaţionalizarea demersurilor strategice

consultarea cetăţenilor al conştiin ţei

Realizare calendar cu întperiodice Organizare de adunări pentru informarea cetățenilor Mediatizare exemple de buna practica din alte comunități Realizare și amplasare de panouri publicitareinformative Informare cu scopul creș

ăţenilor in gestionarea inerea curăţeniei comune

Campanie de informare in domeniul protecmediului Întâlniri cetățenești pentru identificarea necesitaţilor (containere, amplasare)

al conştiin ţei Promovare voluntariatuluiacţiuni comune in beneficiul comunei Crearea unui Mic Muzeu al Comunit

ă : E labo rarea ș i imp lemen ta rea s t ra teg ie i de p romovare a comune i Topo log

emersuri strategice propuse Măsuri necesare pentru



Promovarea imaginii comunei prin mass media locală și naţională Realizarea de pliante, brode promovare

40




ţi din țară sau străinătate

necesare pentru

demersurilor strategice ntâlniri cetăţeneşti

ri pentru informarea

Mediatizare exemple de buna practica din alte

amplasare de panouri publicitare și

șterii spiritului asociativ Campanie de informare in domeniul protecţiei

ti pentru identificarea , amplasare)

Promovare voluntariatului și realizării de iuni comune in beneficiul comunei

Crearea unui Mic Muzeu al Comunităţii

i imp lemen ta rea s t ra teg ie i



romovarea imaginii comunei prin mass –

ealizarea de pliante, broșuri și alte instrumente

UNIUNEA EUROPEANĂ


Amenajare punct turistic local Topolog

Editarea unei broșuri întrcirculație internațional

Introducerea comunei într-un circuit turistic

GUVERNUL ROMANIEI


Realizarea unui plan de promovare a comunei la televiziune și radio

Realizarea unui catalog de promovare a localităţii Realizarea unui web site de promovare a comunității Realizarea unei monografii a comunei

Amenajare punct turistic local Topolog Realizare cabană (15-20 locuri)

Realizare utilităţi şi dotare

șuri într -o limbă de ie internațională

Culegere date relevante

Organizarea Traducere Diseminare

un circuit turistic

Încheiere parteneriate cu consiliul judeagenții de turism Identificare sponsori privaeconomici direct interesaRealizare materiale promo

Publicitate pe internet

Implementare

41




ealizarea unui plan de promovare a comunei la

ealizarea unui catalog de promovare a

ealizarea unui web site de promovare a

ealizarea unei monografii a comunei

20 locuri)

ăţ şi dotare

ncheiere parteneriate cu consiliul județean și cu

dentificare sponsori privați (din agenții economici direct interesați)

ealizare materiale promoționale

GUVERNUL ROMANIEI

Ministerul Administraţiei şi

UNIUNEA EUROPEANĂ


10.PLANUL DE ACŢIUNE – COMUNA TOPOLOG 2014

10.1.Direcţia strategică :1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii

Nr

OBIECTIVE SPECIFICE

ACTIVIT ĂŢI DE REALIZAT

1. Realizarea unui Plan Urbanistic Local

Analiza situaţiei curente și a prevederilor Stabilirea principalelor direcţii de dezvoltare Trasarea principalelor direcţii ș i a planului urbanistic local

2. Reabilitarea / modernizarea

(asfaltare, pietruire)

Identificarea drumurilor și străzilor din inventarul comunei și evaluarea

GUVERNUL ROMANIEI





COMUNA TOPOLOG 2014-2020

şi modernizarea infrastructurii

PAȘI NECESARI PENTRU

INDEPLINIREA ACTIVITATII

TERMENE

COSTURI ESTIMATE (RON)

Surse locale

Surse atrase

Situaţie analizate

2014-2020

Direcţii de dezvoltare stabilite

Plan de dezvoltare realizat

Inventar drumuri realizat Raport de evaluare a stării obiectivelor

2014-2020

42

ESTIMATE (RON)

RESPONSABILI TOTAL

Reprezentanţii APL Membrii CDSE

Reprezentanţii APL

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ


Nr

OBIECTIVE SPECIFICE


drumului judeţean și a drumurilor comunale,

strr ăzilor ş i drumurilor de exploatare in

comuna Topolog și in satele

aferente acesteia

stării acestora

Plan de reabilitare modernizare străzi

Proiecte de finanțare

Realizare lucrări de modernizare și extindere a drumurilor

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

vizate Nota de fundamentare și prezentare in CL

2014-2020

Calendar de reabilitare și modernizare drumuri Plan de activități pentru lucrări Plan de atragere a unor surse de finanțare Cereri de finanţare întocmite și depuse Reabilitare drumuri comună

43

ESTIMATE (RON)

RESPONSABILI TOTAL

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ


Nr

OBIECTIVE SPECIFICE


comunei

3. Realizare sistem de canalizare şi stație de epurare a apelor pentru comuna Topolog și in satele aferente acesteia

Elaborare/ reactualizare SF și PT

Realizare proiect de finanţare Realizare lucrări de execuţie

4. Reabilitare și extindere reţea de livrare a apei

în comuna

Elaborare PT

Realizare proiect de

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

Achiziţie publică realizata SF și PT achiziţionat

2014-2020

2014-2020

Cereri de finanţare întocmite și depuse Lucrări de execuţie achiziţionate și realizate Monitorizare și evaluare Achiziţie publică realizata și PT achiziţionat

2014-2020

Cereri de finanţare

44

ESTIMATE (RON)

RESPONSABILI TOTAL

Reprezentanţii APL

Membrii CDSE

Reprezentanţii APL Membrii

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ


Nr

OBIECTIVE SPECIFICE


Topolog și in satele aferente

acesteia

finanţare

Realizare lucrări de execuţie

5. Realizarea și dotarea căminelor culturale din satele subordonate administrativ comunei Topolog

Elaborare/ reactualizare SF și PT

Realizare proiect de finanţare Realizare lucrări de execuţie

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

întocmite și depuse

2014-2020

Lucrări de execuţie achiziţionate și realizate Monitorizare și evaluare Achiziţie publică realizata SF și PT achiziţionat

Cereri de finanţare întocmite și depuse Lucrări de execuţie achiziţionate și realizate Monitorizare și evaluare

45

ESTIMATE (RON)

RESPONSABILI TOTAL

CDSE

Reprezentanţii APL

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ


Nr

OBIECTIVE SPECIFICE


Inventar necesar dotare cămin Realizarea activităţii de dotare a căminului cultural

6. Extinderea, Modernizarea, Reabilitarea şi Dotarea şcolii şi grădini ţei aferente comunei Topologși a satelor subordonate administrativ și construirea unei săli de sport pentru şcoală

Evaluare situaţie actuala

Proiect de finanţare

Dotare şcoală și grădiniţă

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

Inventar necesar realizat Cămin cultural dotat

Lista cu necesarul de dotări realizată

2014-2020

Cereri de finanţare întocmite și depuse

Mobilier și echipamente necesare achiziţionate

46

ESTIMATE (RON)

RESPONSABILI TOTAL

Reprezentanţii APL

Membrii

CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ


Nr

OBIECTIVE SPECIFICE


7. Reabilitarea sistemului de iluminat public in comuna Topolog si in satele aferente acesteia

Evaluare situaţie actuală Alocare resurse necesare Realizare lucrări de reabilitare și extindere a sistemului de iluminat

8. Realizarea unui management îmbunătăţit al deşeurilor prin eficientizarea sistemului de colectare şi realizarea unui

Identificare locaţie rampa Realizare SF și PT

Realizare proiect de finanţare Realizare

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

Evaluare situaţie actuala efectuată

2014-1020

Nota de fundamentare Susţinere in CL Lucrări de reabilitare și extindere a sistemului de iluminat realizate Locaţie stabilita

2014-2020

2014-2020

Studiu de fezabilitate și proiect tehnic realizat Cerere de finanţare întocmita și depusa Rampa ecologică

47

ESTIMATE (RON)

RESPONSABILI TOTAL

Reprezentanţii APL

Membrii CDSE

Reprezentanţii APL

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ


Nr

OBIECTIVE SPECIFICE


rampe ecologice pentru comuna Topolog și pentru satele aferente acesteia

rampăecologică

9. Dezvoltarea telecomunicaţiilor și îmbunătăţirea accesului la internet și telefonie mobila in comuna Topolog și in satele aferente acesteia

Evaluare situaţie actuală Alocare resurse necesare Realizare lucrări de extindere/modernizare a infrastructurii de telecomunicaţii in comuna

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

recepţionată

Evaluare situaţie actuala efectuata

2014-2020

Notă de fundamentare Susţinere în CL Lucrări de extindere/modernizare a infrastructurii de telecomunicaţii in comuna efectuate

48

ESTIMATE (RON)

RESPONSABILI TOTAL


GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ


10.2.Direcţia strategică: 2 Modernizarea serviciilor publice

Nr OBIECTIVE SPECIFICE

ACTIVIT ĂŢI DE

REALIZAT INDEPLINIREA ACTIVITATII

1 Dotarea cu aparatura medicala performanta și mobilier medical dispensare umane performante în localitățileaferente com Topolog

Cuantificare necesar dotări

-Evnecesarului de aparatur-Evaluarea necesarului financiar

Resurse financiare

-Cerere de finanformulat-Cerere de finan-Semnare contract

GUVERNUL ROMANIEI





odernizarea serviciilor publice



TERMENE


Surse locale

Surse atrase

Evaluarea necesarului de aparatură Evaluarea

necesarului financiar

Ianuarie 2016

- - -

Cerere de finanțare formulată Cerere de

finanțare depusă Semnare contract

Februarie 2016 Iulie 2016Octombrie 2016

- -

- -

49


RESPONSABILI TOTAL

APL

APL APL

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


de finan

Dotare cu echipamente dispensar

- Achizipublic

Dotare dispensar și cabinet

Realizare necesar echipament dotăachizielemente identificate

2. Înfiin ţare punct Amenajare Loca

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

de finanțare

Achiziție publică

Realizare necesar echipament și dotări și achiziţionare elemente identificate Locație 2014 -2016

50


RESPONSABILI TOTAL

Reprezentanţii

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


sanitar veterinar în comuna Topolog

punct sanitar veterinar Asigurare dotări pentru asistență veterinară

identificata LocaamenajataSpecialist identificat Dotăasigurate

3. Amenajarea spaţiului destinat comercializării

Crearea condițiilor necesare

Condiasigurate

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

identificata Locație amenajata Specialist identificat Dotări necesare asigurate

2014-2020

Condiții necesare asigurate

51


RESPONSABILI TOTAL

APL Membrii CDSE


GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


produselor agroalimentare la nivel de comuna

Susținere idee în CL Realizarea unor eventuale SF-uri și/sau PT-uri

AchiziSFRealizaremodernizare

Realizare amenajări

Contractareexecu

4. Stimularea asocierii agricultorilor

Organizare sesiuni de instruire și informare

-Organizarea de sesiuni de autoritatea localăparteneriat cu

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

Achiziție SF și PT Realizare și modernizare

2014-2016

Contractare și execuție lucrare Organizarea de

sesiuni de autoritatea localăîn parteneriat cu

Iunie 2016 - -

- - -

52


RESPONSABILI TOTAL

CDSE

Asociațiile agricole Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


ageneconomiciONG

Identificarea celor interesați

-Anunprin toate mijloacele (sediu primmedia)-Realizarea unui catalog al agricultorilor

5. Investiții în sistemul de irigații

Stabilire parteneriate între asociațiile

-Stabilireaorganizarea de întinteresa

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

agenți economiciși ONG-uri Anunțuri publice

prin toate mijloacele (sediu primărie , mass-media) Realizarea unui

catalog al agricultorilor

August 2016 Bugetul local

-

-

Stabilirea și organizarea de ntâlniri intre cei

interesați pentru

Octombrie 2016

- - -

53


RESPONSABILI TOTAL

Asociațiile agricole APL Membrii CDSE

Membrii CDSE

Asociaţiile

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


agricole din comuna Topolog și alte comune

promovarea avantajelor asocierii. -Semnarea de contracte de parteneriat

Accesare fonduri

-Cerere de finanformulat-Cerere de finan-Semnare contract de finan

Reabilitare sistem

-Achizide execu

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

promovarea avantajelor asocierii. Semnarea de

contracte de parteneriat Cerere de

finanțare formulată Cerere de


de finanțare

Noiembrie 2016 Ianuarie 2016

- - -

Achiziție lucrări de execuție

Martie 2016 - -

54


RESPONSABILI TOTAL

agricole

Asociaţiile agricole

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


-Semnare contract

-Realizare și

6. Consiliere și instruire în domeniul agricol

Identificarea celor interesați

-Anunprin toate mijloacele (sediu primmedia

Organizare sesiuni de instruire și informare

-Organizarea de sesiuni de autoritatea în parteneriat cu agenși

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

Semnare contract

Realizare lucrări și monitorizare

Anunțuri publice prin toate mijloacele (sediu primărie , mass-media

Martie 2014 - - -

Organizarea de sesiuni de autoritatea locală n parteneriat cu

agenți economici și ONG-uri

Aprilie 2014 - - -

55


RESPONSABILI TOTAL


Membrii CDSE


Membrii CDSE


GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


7. Sprijin agricultur ă ecologică

Facilități fiscale in primii ani pentru terenurile care sunt pregătite pentru agricultură ecologică

Adoptarea unor hotconsiliu local pentru reducerea taxelorimpozitelor locale.

Promovare -Promovare prin toate mijloacele (sediu primmass-Organizarea de

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

Adoptarea unor hotărâri de consiliu local pentru reducerea taxelor și impozitelor locale.

Ianuarie 2014

- - -

Promovare prin toate mijloacele (sediu primărie, mass-media) Organizarea de

Martie 2014 - -

56


RESPONSABILI TOTAL

APL

Membrii CDSE


APL

Membrii CDSE


APL

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


sesiuni de informareeducare

8. Încurajare înfiin țare miniferme zootehnice

Facilități fiscale

Adoptarea unor hotconsiliu local pentru reducerea taxelorimpozitelor locale.

Parteneriate public-private pentru stațiide epurare

-Stabilireaorganizarea de întâlniriinteresapromovarea

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

sesiuni de informare și educare Adoptarea unor hotărâri de consiliu local pentru reducerea taxelor și impozitelor locale.

Ianuarie 2016

- - -

Stabilirea și organizarea de întâlniri intre cei interesați pentru promovarea

Iunie 2016 - - -

57


RESPONSABILI TOTAL

APL

APL

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


avantajelor asocierii. -Semnarea de contracte de parteneriat

Promovare zona ca și potențial

-Promovare prin toate mijloacele (sediu primmass-Organizarea de sesiuni de informareeducare

9. Dezvoltarea reţelei de colectare a

Selectare locație

-Alegerea sau construirea unei

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

avantajelor asocierii. Semnarea de

contracte de parteneriat Promovare prin

toate mijloacele (sediu primărie , mass-media) Organizarea de

sesiuni de informare și educare

Iulie 2014 - - -

Alegerea sau construirea unei

Septembrie 2014

- - -

58


RESPONSABILI TOTAL

APL

Membrii CDSE

APL

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


produselor animale şi agricole(lapte, fructe, legume, miere, etc)

locaavantajeze toproduc

Identificare potențiali producători și furnizori agricoli

-Anunprin toate mijloacele (sediu primămedia

Identificare potențialiagențieconomici

- Anunprin toate mijloacele (sediu primămedia

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

locații care sa avantajeze toți producătorii


Octombrie 2014

- - -


Octombrie 2014

Bugetul local

- -

59


RESPONSABILI TOTAL

Membrii CDSE

APL

Membrii CDSE

APL

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


Creare locuri de munca

-Anunprin toate mijloacele (sediu primămedia

Realizare -Achizide execu-Semnare contract-Realizare și

10 Înfiin ţare centru afterschool

Identificare locație

-Alegerea unei locaavantajeze toate familiile

Oportunități -Cerere de

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase


Anul 2016 - - -

Achiziție lucrări de execuție Semnare contract Realizare lucrări și monitorizare

Anul 2016 - - -

Alegerea unei locații care sa avantajeze toate familiile

Ianuarie 2016

- - -

Cerere de Februarie - - -

60


RESPONSABILI TOTAL

APL Membrii CDSE Agenți economici Agenți economici Membrii CDSE

APL

APL

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


de finanțare pentru amenajare și dotare

finanformulat-Cerere de finan-Semnare contract de finan

Realizare centru

-Achizide execu-Semnare contract-Realizare și

10.3.Direcţia strategică: 3 Revitalizarea activit

Nr. OBIECTIVE SPECIFICE


GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

finanțare formulată Cerere de


de finanțare

2016

Achiziție lucrări de execuție Semnare contract Realizare lucrări și monitorizare

2014-2020

- - -

evitalizarea activităților culturale ș i sportive


INDEPLINIREA TERMENE


Surse Surse TOTAL

61


RESPONSABILI TOTAL

APL

COSTURI ESTIMATE

RESPONSABILI TOTAL

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ


1. Continuarea proiectelor și lucrărilor de reabilitare a bisericii comunei Topolog și a bisericilor din satele aferente acesteia

Identificare și clasificare nevoi de reabilitare

Nevoi identificateclasificate

Realizare SF –uri și PT –uri necesare

AchiziContractare lucr

Realizare lucrări Lucrrealizate

2. Dezvoltarea de activităţi culturale specifice locale și promovarea comunităţii

Organizarea unor evenimente locale ,festivaluri,sărbători specifice/tematice

Stabilire data /date evenimenteStabilirea agenda evenimente/EvenimenteStabilire poteninvitaTransmitere invitași

GUVERNUL ROMANIEI





ACTIVITATII locale atrase

Nevoi identificate și clasificate

2014 – 2020 2014-2020

-

-

Achiziţie SF și PT Contractare lucrări

Lucrări reabilitare realizate

Stabilire data /date evenimente Stabilirea agenda evenimente/ Evenimente Stabilire potenţiali invitaţi Transmitere invitaţii și popularizare

-

-

800010.000

62

-


8000- 10.000


GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ


evenimente Evenimente organizate

Promovarea grupurilor folclorice locale

Grupuri folclorice prezentate /promovateGrupuri folclorice prezente la evenimente/festivaluri

3. Continuarea proiectului de realizare a unei baze sportive /club sportiv performant în localitatea Topolog

Reactualizare SF și PT in caz de necesitate

Asigurare surse de finanAchizi

Stabilire surse de finanţare și demersuri necesare (cerere de finanțare)

Elaboraredocumente necesare

Realizare lucrare Achizi Contractare lucr

GUVERNUL ROMANIEI





evenimente Evenimente organizate

Anual

2014-2020

Grupuri folclorice prezentate /promovate Grupuri folclorice prezente la evenimente/festivaluri Asigurare surse de finanţare Achiziție SF și PT

2014- 2020 2014-2020

Elaborare și depunere documente necesare

Achiziţie lucrări Contractare lucrări

63

Reprezentanţii APL

Membrii

CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ


Realizare lucr

4. Realizarea unui parc de joacă pentru copii din comuna Topolog/ satele aferente

Evaluare și identificare posibile locaţii

Loc identificat

Susţinere a ideii in CL

Nota de fundamentare

Realizare lucrare AchiziContractare lucrRealizare lucr

10.4.Direcţia strategică: 4 Crearea unui cadru favorabil investiNr.

OBIECTIVE SPECIFICE


1. Dezvoltare sector IMM care sa valorifice resurse

Identificare persoane cu iniţiativa

GUVERNUL ROMANIEI





Realizare lucrări

Loc identificat 2014- 2020

-

-

40.00050. 000Nota de fundamentare

Achiziţie lucrări Contractare lucrări Realizare lucrări

rearea unui cadru favorabil investițiilor

ĂŢI DE REALIZAT



TERMENE


Surse locale

Surse atrase

Identificare persoane Bază de date cu antreprenori sau potențiali

2014-2020

-

64

40.000- 50. 000



RESPONSABILI Surse atrase

TOTAL

-

5000-


GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ




locale Organizare de instruiriși seminarii adresate întreprinzătorilor

Evaluarea potenţialului de resurse naturale

GUVERNUL ROMANIEI





ĂŢI DE REALIZAT



TERMENE


Surse locale

Surse atrase

antreprenori 2014-2020

Organizare de instruiri seminarii adresate

Plan de instruire realizat Identificare specialiști și oportunități de instruire organizare seminar surse de finanțare, plan de afaceri, teme de agroturism.

ţialului de resurse naturale

Oportunități de investiții in comuna Topolog identificate Baza de

65



TOTAL

6000 CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ




Mediatizarea programelor de facilitaţi pentru pentru crearea locurilor de munca.

2. Stabilirea de Identificare investitori

GUVERNUL ROMANIEI





ĂŢI DE REALIZAT



TERMENE


Surse locale

Surse atrase

date(catalog )cu produse locale realizat

locurilor de munca.

Seminarii privind programe de facilitați pentru susținerea și crearea de locuri și dezvoltare economica Sesiuni de informare și materiale informative distribuite.

Identificare investitori Facilitați

66



TOTAL

Reprezentanţii

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ




facilit ăţi pentru investitori

interesați Identificare interese comune de dezvoltare economica investitori – autorități

3. Încurajarea și atragerea întreprinz ătorilor în turism ș i agroturism

Identificarea gospodăriilor/locacare pot practica agroturismul.

Instruire și informare întreprinzători in agroturism

GUVERNUL ROMANIEI





ĂŢI DE REALIZAT



TERMENE


Surse locale

Surse atrase

Identificare interese comune de dezvoltare economica investitori

identificate Criterii de acordare identificate Dezbatere și aprobare in CL

-

riilor/locațiilor Baza de date cu potențialele gospodarii/locații care pot practica agroturismul.

2014-2020

-

informare ători in

Oportunități de finanțare instruire identificate Seminarii pentru dezvoltare agroturism și

67



TOTAL

-

-

APL Membrii CDSE

-

8000-9000


GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ




Identificare facilitapentru întreprinzători

Evaluarea oportunităților turistice ale comunei

4. Organizare programe de reconversie profesionala, recalificare și perfecționare

Parteneriate cu AJOFM sau ONG

GUVERNUL ROMANIEI





ĂŢI DE REALIZAT



TERMENE


Surse locale

Surse atrase

planificare afaceri 2014-2020 Identificare facilitați

pentru întreprinzători Facilitați și criterii de acordare facilitați identificate

ților turistice Profil turistic și principale atracții identificate

AJOFM sau ONG-uri -Organizarea de cursuri de reconversie profesionala, recalificare și perfecționare

Ianuarie 2016 - -

68



TOTAL

- AJOFM

ONG

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ




Identificarea cerinpe piața muncii din zona

Diseminare

Organizare

10.5.Direcţia strategică: 5 Creșterea capacității administrative de atragere fonduri europene

GUVERNUL ROMANIEI





ĂŢI DE REALIZAT



TERMENE


Surse locale

Surse atrase

Identificarea cerințelor a muncii din

-Organizarea unor burse ale locurilor de munca in asociere cu mai multe comune

Lunar - -

-Organizarea de prezentări

- -

-Punerea la dispoziție a locațiilor ș i logisticii necesare

- -

ii administrative de atragere fonduri europene

69



TOTAL

- AJOFM

ONG

- AJOFM

ONG - APL

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ




PAȘI

1. Instruirea unui număr optim de persoane ale autorit ăţii locale pentru accesarea și gestionarea programelor cu finanţare externă

Identificare programe/cursuri de instruire și oportunități de finanțare pentru acestea. Stabilire persoane necesar a fi instruite și domeniile de instruire

Programe identificate Cursuri identificate Plan de instruire realizat Personal instruit

2. Accesarea și gestionarea programelor

Identificare și diseminare surse de finanțare

Informapersoanelor/autoritinteresate

GUVERNUL ROMANIEI





ȘI NECESARI PENTRU INDEPLINIREA ACTIVITATII

TERMENE

COSTURI ESTIMATE (RON )

Surse locale

Surse atrase

TOTAL

Programe identificate Cursuri identificate

Plan de instruire realizat

Personal instruit

2014- 2020

-

-

50008000

Informații diseminate persoanelor/autorităților interesate

- - -

70

COSTURI ESTIMATE

RESPONSABILI TOTAL

5000- 8000



GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ




PAȘI

cu finanţare externa

Realizare și actualizare bază de date surse de finanțare.

Bază de date electronicsurse de finanactualizat

Stabilire de parteneriate funcționale la nivel de comună și cu alte comune

Identificare parteneriparteneriate viabile

Bază de date cu obiectivele comunei

Bază de date cu obiectivele ce trebuie renovate/reabilitate/valorificateClasificare obiectivepriorit

Analiza situației Raport analiza pe fiecare

GUVERNUL ROMANIEI






TERMENE


Surse locale

Surse atrase

TOTAL

de date electronică cu surse de finanțare realizată și actualizată

Anual 2014- 2020

Identificare parteneri și parteneriate viabile

de date cu obiectivele ce trebuie renovate/reabilitate/valorificate Clasificare obiective și stabilire priorități. Raport analiza pe fiecare

71

COSTURI ESTIMATE

RESPONSABILI TOTAL

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ




PAȘI

obiectivelor obiectiv: oportunitatea investilucrări necesare, termene limită.

Realizare studii tehnice pentru obiectivele vizate.

Caiete de sarcini SF întocmitOrganizare licitaRealizare SF

3. Realizarea de parteneriate și schimburi de experienţa cu alte comunităţi rurale din

Stabilire parteneriate Comunitare

Identificare parteneri pe plan intern colaborare/înfrprecum:Instituagricultura,mediu, resurse regenerabile.

GUVERNUL ROMANIEI






TERMENE


Surse locale

Surse atrase

TOTAL

obiectiv: oportunitatea investiție, starea actuală, ări necesare, termene

. Caiete de sarcini SF întocmit Organizare licitații Realizare SF –uri

Identificare parteneri pe plan și extern pentru

colaborare/înfrățiri pe domenii precum: Instituțional, social, cultural, agricultura,mediu, resurse regenerabile.

2014-2020

- - -

72

COSTURI ESTIMATE

RESPONSABILI TOTAL


GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ




PAȘI

judeţ, tara şi străinătate

Activități de realizat

Pași întreprinrealizarea activit

10.6.Direcţia strategică 6 : Implicarea cetăţenilor


ACTIVIT ĂŢI DE

GUVERNUL ROMANIEI






TERMENE


Surse locale

Surse atrase

TOTAL

și întreprinși pentru realizarea activităților vizate

ăţenilor în viața comunității ș i cultivarea spiritului civic PAȘI

NECESARI TERMENE

COSTURI ESTIMATE ( RON )

73

COSTURI ESTIMATE

RESPONSABILI TOTAL

COSTURI ESTIMATE ( RON RESPONSABILI

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



1 Informarea ș i consultarea cetăţenilor, activarea spiritului civic și al conştiin ţei apartenenţei la comunitate

Realizare calendar cu întâlniri cetățenești periodice

Grupuri de interes identificateGrupuri vulnerabile identificate Calendar întâlniri realizat pe comunit

Organizare de adunări pentru informarea cetățenilor

Întâlniri pentru diseminarea acSondaje de opinie/ chestionare demarate anual

Mediatizare exemple de

Întâlniri intercomunitare

GUVERNUL ROMANIEI





PENTRU INDEPLINIREA ACTIVITATII

Surse locale

Surse atrase

TOTAL

Grupuri de interes identificate Grupuri vulnerabile identificate Calendar întâlniri realizat pe comunități

2014- 2020

-

-

7000

Întâlniri pentru diseminarea acțiunilor APL Sondaje de opinie/ chestionare demarate anual Întâlniri intercomunitare

74

TOTAL

7000- 8000

Reprezentanţii APL

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


bună practică din alte comunități

Expuneri exemple de bun

Realizare și afișare de materiale informative

Stabilire locaamplasare

Informare cu scopul creșterii spiritului asociativ

Întâlniri publice pentru încurajarea spiritului asociativ Mediatizarea rezultatelor asocierilor

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

TOTAL

Expuneri exemple de bună practică

Stabilire locații de amplasare

Întâlniri publice pentru încurajarea spiritului asociativ Mediatizarea rezultatelor asocierilor

75

COSTURI ESTIMATE ( RON

RESPONSABILI TOTAL

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


2. Conştientizarea cetăţenilor in gestionarea deşeurilor, menţinerea curăţeniei comunei și mai ales cu privire la importan ța implicării individuale în dezvoltarea economică a comunei Topolog.

Campanie de informare in domeniul protecției mediului

ONGpentru realizare campanie informativRegulide comun acord stabilite pe plan localrespectarea lor

Campanie de informare in domeniul inițiativelor economice individuale

Promovare opordezvoltare economic

Identificareprioritizare a celor

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

TOTAL

ONG-uri atrase pentru realizare campanie informativă Reguli și Măsuri de comun acord stabilite pe plan local și respectarea lor

2014-2020

-

-

6000

Promovare oportunități de dezvoltare economică

Identificare și prioritizare a celor

76


RESPONSABILI TOTAL

6000- 7000

Reprezentanţii APL

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


sau în asociație bazate pe resursele locale

mai viabile oportunitpus în practic

Întâlniri cetățenești pentru identificarea necesitaților atât privind gestiunea deșeurilor și menținerea curățenie

Dezbateri cu cetăprogramaterealizate Măacord stabilite

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

TOTAL

mai viabile oportunități de pus în practică

Dezbateri cu cetățenii programate și realizate

Măsuri de comun acord stabilite

77


RESPONSABILI TOTAL

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



ACTIVIT ĂŢI DE


comunei cat și pentru angajarea in inițiative economice

GUVERNUL ROMANIEI







TERMENE


Surse locale

Surse atrase

TOTAL

78


RESPONSABILI TOTAL

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ


10 .7 .D i recţ i a s t ra teg i că : E labo ra rea Topo log

Obiective specifice Activit ăţi de

realizat

Paşpentru realizarea

1.


Promovarea imaginii comunei prin mass – media locală și naţionala

-Interviu publicitar in presa național

Realizarea de pliante, broșuri și alte instrumente de promovare

-Pliante realizate - Bro

Realizarea unui plan de promovare a comunei la televiziune și radio

-Plan realizat

GUVERNUL ROMANIEI





l abo ra rea ș i imp lemen ta rea s t ra teg ie i de p romovare a comunei

Paşi întreprin şi pentru realizarea

activităţii

Termene de implementa

re

Costuri (RON) Din

surse locale

Din surse atrase

Interviu publicitar in presa locală și

ională

- - Fonduri

europene/ fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada următoare

-

Pliante realizate Broșuri realizate

Ianuarie 2016

- -

Plan realizat Mai 2016 - -

79

i imp lemen ta rea s t ra teg ie i de p romovare a comunei

Responsabili Total

- APL

Membrii CDSE

- APL

- APL

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



realizat


Realizarea unui catalog de promovare a localităţii

-Achiz-Realizare catalog

Realizarea unui web site de promovare a comunității

- AchiziRealizarea/actualizarea permanentweb

Realizarea unei monografii a comunei

- Achizi-Realizarea monografiei

GUVERNUL ROMANIEI






activităţii


re

Costuri (RON) Din

surse locale

Din surse atrase

Achiziția publică Realizare catalog

Decembrie 2016

- -

Achiziția publică alizarea/actualizare

a permanentă a paginii web

- - -

Achiziția publică Realizarea

monografiei

-Mai 2016 - -

80

Responsabili Total

Membrii CDSE

- APL

Membrii CDSE

- APL

Membrii CDSE - APL

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



realizat


2 Amenajare punct turistic local Topolog

Realizare cabană (15-20 locuri)

-Realizare SF-Realizare proiect-Achizi-Construc

Realizare utilităţi şi dotare

-Achizi

3 Editarea unei broșuri intr-o limba de

Culegere date relevante

Date culese

GUVERNUL ROMANIEI






activităţii


re

Costuri (RON) Din

surse locale

Din surse atrase

Realizare SF Realizare proiect Achiziție publică Construcție cabană

Ianuarie 2016

- Fonduri europene/

fonduri guvernamentale/fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada următoare

-

Achiziție publică Ianuarie 2016

- -

Date culese Ianuarie 2016

- Fonduri europene/

fonduri

-

81

Responsabili Total

- APL

- APL

-

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



realizat


circulație internațională

Organizarea Achizi

Traducere Achizi

Diseminare -Organizarea de seminarii-Distribuire

GUVERNUL ROMANIEI






activităţii


re

Costuri (RON) Din

surse locale

Din surse atrase

guvernamentale/fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada următoare


- -


- -

Organizarea de seminarii Distribuire

Martie 2016 - - -

82

Responsabili Total

- APL

- APL

- APL

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



realizat


4 Introducerea comunei intr-un circuit turistic

Încheiere parteneriate cu Consiliul Județean și cu agenții de turism

-Parteneriate semnate

Identificare sponsori privați (din agenții economici direct interesați)

-Contracte de sponsorizare semnate

Realizare materiale promoționale

-Materiale realizate

Publicitate pe internet

-Promovarea pe siteuri de specialitate

GUVERNUL ROMANIEI






activităţii


re

Costuri (RON) Din

surse locale

Din surse atrase

Parteneriate semnate Ianuarie 2013

- - -

Contracte de sponsorizare semnate

Ianuarie 2016

- - -

Materiale realizate Ianuarie 2016

- Fonduri europene/

fonduri guvernamentale/fonduri naţionale-prin

-

Promovarea pe site-uri de specialitate

Ianuarie 2016

- -

83

Responsabili Total

- APL

- APL Membrii CDSE

-

APL -

GUVERNUL ROMANIEI


UNIUNEA EUROPEANĂ



realizat


Implementare -Contracte cu parteneri

GUVERNUL ROMANIEI






activităţii


re

Costuri (RON) Din

surse locale

Din surse atrase

intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada următoare

Contracte cu parteneri

Ianuarie 2016

- - -

84

Responsabili Total

APL

- APL

Documents

STRATEGIA INTEGRAT Ă · ale Fondului european de dezvoltare regional mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 ani. Suma