Strategia de dezvoltare locală durabilă a oraşului Buşteni 2011 – 2015

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

Inovaţie în Administraţie Programul Operaţional

„Dezvoltarea Capacităţii Administrative“

„Planificarea strategică – pârghie de dezvoltare durabilă şi coerentă a staţiunii Buşteni“

Proiect co-finanţat prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, Cod SMIS 12735

Strategia de dezvoltare locală durabilă a oraşului Buşteni 2011 – 2015

PrimăriaOrașului Bușteni

Strategia de dezvoltare locală durabilă a oraşului Buşteni 2011 – 2015 | 3

CUVÂNT ÎNAINTE Oraşul Buşteni este situat pe cursul râului Prahova şi reprezintă o localitate-staţiune turistică ce deţine un potenţial semnificativ de dezvoltare. Deşi în urmă cu nu mai mult de 200 de ani, pe aceste locuri nu existau aşezări stabile, Oraşul Buşteni a cunoscut, de la întemeierea sa, o dezvoltare accentuată ajungând, în prezent, o staţiune turistică de interes naţional, punct de referinţă pentru iubitorii sporturilor montane, în orice sezon. Odată cu integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, s-au deschis noi căi de dezvoltare pentru comunităţile locale, pe baza resurselor existente – potenţialul economic, turistic şi uman. Primăria Oraşului Buşteni a acordat importanţa cuvenită dezvoltării de proiecte, astfel că, în prezent, avem în derulare un număr de 5 proiecte cu finanţare europeană, un al 6-lea proiect fiind deja finalizat. Pentru o dezvoltare durabilă şi structurată a staţiunii Buşteni, Administraţia Locală a demarat, în anul 2010, proiectul Planificarea strategică – pârghie de

dezvoltare durabilă şi coerentă a staţiunii Buşteni, proiect co-finanţat prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, Cod SMIS 12735. În cadrul acestui proiect, a fost elaborată Strategia de dezvoltare locală durabilă a oraşului Buşteni 2010-2015, un document de planificare strategică menit să răspundă nevoilor comunităţii locale în ansamblul său. Din dorinţa de a respecta şi asigura caracterul accentuat participativ al elaborării unui astfel de document programatic, au fost derulate, totodată, studii şi sondaje de opinie la nivelul populaţiei, agenţilor economici şi turiştilor. De asemenea, au fost derulate ample discuţii în cadrul grupelor de lucru tematice, pentru cele mai importante domnii de acţiune. Metodologia de elaborare a acestui document a asigurat caracterul participativ şi transparent, prin organizarea de consultări publice în fazele esenţiale de elaborare, pentru exprimarea nevoilor şi aspiraţiilor tuturor categoriilor sociale.

Viziunea strategică adoptată a fost de a dezvolta oraşul nostru ca staţiunie turistică europeană, cu un mediu curat şi condiţii bune de viaţă pentru cetăţenii săi. Acest lucru va fi posibil luându-se în atenţie toţi factorii ce contribuie la realizarea cu succes a unui plan integrat de dezvoltare: mediul economic, dezvoltarea turismului într-un cadru reglementat, dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, accesul tuturor categoriilor sociale la serviciile de utilitate publică, protejarea mediului înconjurător, relansarea şi dezvoltarea coeziunii şi incluziunii sociale.

4 | Strategia de dezvoltare locală durabilă a oraşului Buşteni 2011 – 2015

Strategia de dezvoltare locală durabilă a oraşului Buşteni reprezintă un document programatic, un instrument aflat la dispoziţia Administraţiei Publice Locale pentru o guvernare mai bună şi o dezvoltare durabilă în deceniile următoare.

Doresc să adresez mulţumiri tuturor celor ce s-au implicat activ în elaborarea acestui document, înţelegând ca prosperitatea unei comunităţi vine din interiorul ei, prin eforturile susţinute ale cetăţenilor şi să-mi exprim convingerea fermă că proiectele promovate în continuare, în baza strategiei elaborate,

se vor bucura de susţinerea cetăţenilor şi vor asigura prosperitatea acestora şi a generaţiilor următoare, pentru a situa oraşul Buşteni pe cele mai importante hărţi turistice, sportive şi culturale! Savin Emanoil, Primarul Oraşului Buşteni


CUPRINS INTRODUCERE ............................................................................................... 7

Contextul general privind elaborarea strategiei oraşului Buşteni ............................. 7 Obiectivul strategiei de dezvoltare locală durabilă ................................................... 8

1. PREZENTARE GENERALĂ A COMUNITĂŢII BUŞTENI .......................... 10 1.1. Poziţie geografică şi limite............................................................................ 10 1.2. Atestare documentară, mărturii ale evoluţei comunităţii............................... 11 1.3. Repere istorice ale dezvoltării comunităţii, evenimente politice şi culturale . 12 1.4. Oameni de seamă........................................................................................ 14 1.5. Relieful ......................................................................................................... 15 1.6. Hidrografia şi hidrogeologia ......................................................................... 17 1.7. Clima............................................................................................................ 19

2. CALITATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞI GESTIUNEA SURSELOR DE POLUARE ............................................................................................ 20 2.1. Calitatea aerului ambiental........................................................................... 20 2.2. Schimbări climatice ...................................................................................... 21 2.3. Apa............................................................................................................... 22 2.4. Solul ............................................................................................................. 25 2.5. Deşeuri......................................................................................................... 26 2.6. Biodiversitatea ............................................................................................. 27

3. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ .................................................................. 29 3.1. Activitatea economică în zona oraşului Buşteni - scurt istoric...................... 29 3.2. Economia locală........................................................................................... 30 3.3. Structura ocupaţională ................................................................................. 31

4. TURISM ...................................................................................................... 33 5. INFRASTRUCTURA................................................................................... 37

5.1. Circulaţie ...................................................................................................... 37 6. DEZVOLTARE URBANĂ............................................................................ 41 7. DEZVOLTAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE............................ 44

7.1. Structura şi disponibilul de resurse .............................................................. 44 7.2. Politicile publice privind dezvoltarea ............................................................ 45 7.3. Alimentarea cu apă ...................................................................................... 46 7.4. Canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere .......................................... 47 7.5. Alimentarea cu energie electrică .................................................................. 48 7.6. Alimentarea cu energie termică ................................................................... 50

7.7. Alimentarea cu gaze naturale....................................................................... 50 7.8. Gospodărie comunală (Deşeuri) .................................................................. 51 7.9. Priorităţi ........................................................................................................ 51 7.10. Disfuncţionalităţi la nivelul localităţii..............................................................51 7.11. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei ................................................................ 52 7.12. Măsuri în continuare..................................................................................... 52

8. CULTURĂ, TINERET, SOCIETATE CIVILĂ...............................................55 8.1. Scurt istoric al vieţii sociale, culturale şi ştiinţifice......................................... 55 8.2. Potenţial cultural, religie ............................................................................... 56 8.3. Societatea civilă ........................................................................................... 57

9. DEMOGRAFIE ............................................................................................58 10. SERVICII SOCIALE ..................................................................................61 11. SĂNĂTATE ...............................................................................................62 12. ÎNVĂŢĂMÂNT, ACTIVITĂŢI SPORTIVE ..................................................63 13. COOPERARE REGIONALĂ .....................................................................66 14. ANALIZA SWOT .......................................................................................67

14.1. Analiza internă.............................................................................................. 68 14.2. Analiza externă............................................................................................. 71 14.3. Sinteza analizei SWOT ................................................................................ 73

15. STRATEGIA DE DEZVOLTARE...............................................................74 15.1. Viziunea ....................................................................................................... 75 15.2. Detalierea obiectivelor pe domenii – Direcţii şi măsuri de implementare...... 77

16. PLAN DE MANAGEMENT AL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI...............80 16.1. Întărirea capacităţii instituţionale .................................................................. 80 16.2. Potenţialul de finanţare a planului strategic .................................................. 81 16.3. Portofoliu de proiecte prioritare (2011-2015) ................................................82 16.4. Implementare şi monitorizare, impactul implementării strategiei ................ 112 16.5. Coerenţa cu politicile existente...................................................................119

17. METODOLOGIA DE ELABORARE A STRATEGIEI ..............................122 18. ANEXE ....................................................................................................124

Anexa 1. Portofoliul complet al proiectelor selectate în cadrul strategiei ............. 125 Anexa 2. Eşalonarea proiectelor prioritare (2011 - 2015) .................................... 170 Anexa 3. Listă note de referinţă ........................................................................... 172


LISTĂ ABREVIERI ADI Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară AJOFM Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă AP Axa prioritară APL Administraţia Publică Locală APM Agenţia pentru Protecţia Mediului BNR Banca Naţională a României CJ Consiliul Judeţean CNI Compania Naţională de Investiţii CSR Corporate Social Responsibility DJ Drum Judeţean DMI Domeniu Major de Intervenţie DN Drum Naţional FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală GNM Garda Naţională de Mediu HG Hotărârea de Guvern IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii MAPM Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului (denumire veche)

MDRT Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ONG Organizaţie Nonguvernamentală OSC Orientările Strategice Comunitare OUG Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului PND Planul Naţional de Dezvoltare PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală PO Primăria Oraşului PO DCA Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii

Administrative POR Programul Operaţional Regional POS DRU Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane POS Mediu Programul Operaţional Sectorial Mediu PUG Planul Urbanistic General SWOT Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats UAT Unitate Administrativ Teritorială UE Uniunea Europeană


INTRODUCERE

Oraşul Buşteni. Sursa: www.panoramio.com/photo/13254896

Contextul general privind elaborarea strategiei oraşului Buşteni Oraşul Buşteni este beneficiar al unui contract de finanţare pentru proiectul „Planificarea strategică, pârghie de dezvoltare durabilă şi coerentă a staţiunii Buşteni“, prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”, Axa Prioritară 1 „Îmbunătăţiri de structură şi

proces ale managementului ciclului de politici publice”, domeniul de interveniţie 1.1 „Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ”, operaţiunea „Strategii de dezvoltare locală”. Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) este finanţat din Fondul Social European şi vizează dezvoltarea capacităţii administrative, precum şi sprijinirea

eforturilor de modernizare a administraţiei publice româneşti - cod SMIS 12735. Obiectivul general al proiectului îl constituie creşterea capacităţii de planificare strategică la nivel local, orizont 2015. Proiectul va contribui la o îmbunătăţire durabilă a capacităţii admi-nistraţiei publice din România, prin realizarea unor îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice şi la dezvoltarea capacităţii de formulare a politicilor


publice de a realiza o mai bună reglementare şi planificare strategică, precum şi de a dezvolta parteneriate inter-instituţionale. Obiectivele specifice ale proiectului: • Stabilirea liniilor de dezvoltare strategică

a localităţii Buşteni; • Identificarea şi distribuirea eficientă a

resurselor financiare pentru implementarea proiectelor prevăzute în planul de acţiuni elaborat;

• Îmbunătăţirea eficienţei şi performanţei funcţionării autorităţii publice locale;

• Iniţierea unui dialog ce vizează crearea de parteneriate la nivel instituţional cu instituţii similare;

• Diseminarea rezultatelor şi conştientizare publică cu privire la importanţa planificării strategice.

Strategia este un document complex, elaborat printr-un larg parteneriat, care are la bază documentele de programare locală, regională, naţională şi internaţională: • Strategia Naţională pentru Dezvoltare

Durabilă a României; • Planul de Dezvoltare a Regiunii 3 Sud

Muntenia pentru perioada 2007 - 2013; • Agenda Locală 21; • Documentele Cadru de Implementare

ale Programelor Operaţionale;

• Politica de Coeziune a Uniunii Europene, Orientările Strategice Comunitare şi acquis-ului comunitar;

• Alte strategii şi documente locale, regionale şi naţionale relevante.

Dezvoltarea locală durabilă nu înseamnă, strict, doar un mediu mai curat, ci şi o economie locală stabilă, cladită pe principii sănătoase. În acest fel, dezvoltarea comunităţii poate fi asigurată prin modul de gestionare, actual şi viitor, al resurselor naturale, materiale, umane şi informaţionale. Dezvoltarea economiei locale înseamnă deopotrivă, creşterea afacerilor, dezvoltarea investiţiilor şi concurenţei, precum şi ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea abilităţilor ocupaţionale. Procesul de elaborare a strategiei locale de dezvoltare locală are o dimensiune participativă şi respectă principiile dialogului, comunicării şi consultării. În acelaşi timp, rolul politicilor publice transpuse în cadrul documentului strategic este de a diminua efectele crizei economice şi financiare actuale asupra capacităţii administrative la nivelul administraţiilor locale. De asemenea, obiectivele pe termen scurt precum şi planul de măsuri aferent fac referire directă la soluţiile de diminuare a efectelor acestei crize.

Obiectivul strategiei de dezvoltare locală durabilă Prin intermediul strategiei de dezvoltare locală a oraşului Buşteni se va urmării dezvoltarea comunităţii într-un mod controlat, abordând cele trei dimensiuni ale conceptului dezvoltării durabile şi anume: dimensiunea ecologică, dimensiunea economică şi cea socială, orientată spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural, bazându-se pe studii şi cercetări, precum şi pe documentare de natură demografică, economică, statistică şi de protecţia mediului. Aşadar, pentru a se defini şi înainta propuneri concrete de dezvoltare durabilă, s-a realizat, în primul rând, un diagnostic asupra cadrului socio-economic şi al activităţilor desfăşurate în cadrul comunităţii Buşteni. Au fost investigate 5 domenii de acţiune strategică, acestea fiind interconectate şi se sprijină reciproc: • dezvoltare urbană, infrastructură,

energie şi protecţia mediului; • dezvoltare economică şi competitivitatea

mediului de afaceri;


• resurse umane, inclusiv dezvoltare şi protecţie socială, cultură, tineret, societate civilă;

• turism şi protejarea patrimoniului specific şi al mediului natural

• administraţia publică şi serviciile publice. Analiza situaţiei actuale trebuie să fie cât mai realistă, motiv pentru care colectarea datelor din teritoriu a fost efectuată în

colaborare cu autoritatea locală, instituţiile locale şi membrii comunităţii locale. Prin intermediul acestor seturi integrate de informaţii s-a determinat baza economică a localităţii, s-au identificat resursele, s-a evaluat structura şi nevoile pieţei forţei de muncă, s-a stabili un profil al populaţiei pe baza tendinţelor demografice din ultimii ani şi s-a evaluat starea de poluare a localităţii.

Strategia va contribui în mod direct la capacitatea administratiei Buşteni de a formula şi aplica politici publice care să sprijine dezvoltarea economică şi socială a Comunităţii. De altfel, prin intemediul strategiei, administraţia publică locală va deţine un instrument de lucru eficient prin care să-şi aplice în mod controlat şi structurat politicile publice.


1. PREZENTARE GENERALĂ A COMUNITĂŢII BUŞTENI

Oraşul Buşteni. Sursa: www.pov.ro

1.1. Poziţie geografică şi limite Oraşul Buşteni1 se află în centrul ţării, în partea de Nord-Nord Vest a judeţului Prahova şi este format din oraşul Buşteni şi satul aparţinător Poiana Ţapului. Este situat pe Valea Prahovei, având o altitudine ce variază între un minim de 882 m şi un maxim de 980 m faţă de nivelul mării.

Matematic, coordonatele geografice ale oraşului sunt 45°25’ latitudine nordică şi 25°33’ longitudine estică. Oraşul face parte din Regiunea de Dezvoltare 3 Sud Muntenia şi se află la o distanţă de 129 de km de Bucureşti, 75 km de Ploieşti, resedinţa judeţului Prahova şi 37 km de Braşov.

Vecinii sunt reprezentaţi de: • La nord, oraşele Răşnov şi Predeal, din

Judeţul Braşov; • La est, Azuga şi Valea Doftanei • La vest, comuna Bran, din Judeţul Braşov şi comuna Moreni, din Judeţul Dâmboviţa;

• La sud, oraşul Sinaia.


O trasatură caracteristică a oraşului Buşteni o constituie aşezarea sa chiar la poalele Munţilor Bucegi – principala atracţie a staţiunii – pe cursul râului Prahova. Totodată, staţiunea se află pe drumul Europea E15(DN1), una dintre principalele rute de legătură între Muntenia şi Ardeal.

1.2. Atestare documentară, mărturii

ale evoluţei comunităţii Primele aşezări stabile în Buşteni apar în Valea Cerbului, în jurul anului 1800, în poienile care ofereau spaţiu mai larg2. Astfel, anul 1802, când se presupune că au apărut aceste prime aşezări stabile, a coincis cu migraţia unei părţi a populaţiei Bucureştiului urmare a situaţiei politice nesigure.

Înainte de anii 1800, ţinutul cursului superior al râului Prahova era pustiu. Importanţa zonei a crescut odată cu stabilirea cetăţii de scaun de la Târgovişte, la Bucureşti. Importanţa drumurilor în lungul Văii Prahovei s-a conturat, însă, încă din anii 1400, fiind cea mai importantă cale prin care mărfurile din Braşov ajungeau în Ţara Românească. Astfel, în anul 1452, Vladislav Voievod scrie pârgarilor din Braşov că a hotărât ca drumul Prahovei sa fie „slobod”. La acealşi drum al Prahovei face referire şi Vlad Tepes în 1476 când transmite judelui şi pârgarilor din Braşov că „a slobozid drumurile şi pe Rucar, şi pe Prahova, şi pe Teleajen, şi pe Buzău”. În vremea respectivă, drumurile fiind înguste, mărfurile erau transportate pe cai până la Câmpina unde se încărcau în căruţe. Faptul că zona, deşi folosită pentru transportul de mărfuri, era lipsită de aşezări, se menţionează şi în actul de fundaţie al Mânăstirii Sinaia din 15 octombrie 1695, care menţionează că „pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului unde mai înaintea zidirei aceştia se află sihastri, acolo în pustia aceasta.” Astfel, în această zonă a cursului râului Prahova, nu au existat, pentru multă vreme,

sate cu locuitori stabili. Abia în 1872 Mihai Suţu înfiinţează, cu 24 de familii de scutelnici ai Mânăstirii Sinaia, primul cătun, numit Izvorul. De aici s-au extins celelalte aşezări din zonă – Buşteni, Poiana Ţapului, Azuga şi Predeal. Într-o hartă rusească din anul 1835, sunt trecute cătunele Drăguşeşti şi Trestia, care au dat naştere oraşului Buşteni, şi Slonul de Piatră, din care s-a format cartierul Zamora. Dezvoltarea oraşului, de la câteva familii, la începutul secolului 19, până la localitatea de astăzi, se datorează, printre altele, mijloacelor şi necesităţilor de comunicaţii pe valea Prahovei. Importanţa drumurilor în


lungul Văii Prahovei şi a drumurilor ce legau Braşovul de Bucureşti a crescut de la an la an. În 1846 Bibescu Vodă decide construirea şoselei Câmpina – Predeal, iar lucrările căii ferate Ploieşti – Predeal au început în 1876 şi au fost finalizate în 1879. În anul 1864 satele Posada şi Podul Neagul se alipesc de Comarnic, în timp ce celelalte localităţi, printre care şi Buşteni-ul, au continuat să fie parte a vechii comune Podul Neagului, până în 1884. Abia la începutul secolului 20, Buşteni şi Poiana Ţapului formează comuna Buşteni, care găzduieşte şi reşedinţa primăriei, urmând ca în 1946 Poiana Ţapului să fie declarată staţiune climaterică, iar Buşteniul să fie declarat oraş. La împărţirea administrativ-teritorială din decembrie 1950, Poiana Ţapului este trecută în componenţa oraşului Buşteni, situaţie care s-a menţinut până în prezent. 1.3. Repere istorice ale dezvoltării

comunităţii, evenimente politice şi culturale

Constituirea şi dezvoltarea oraşului pe malul Prahovei, într-un interval instoric atât de scurt, este legată de evoluţia vieţii

economice în zonă, dar şi de condiţiile fizico geografice care au permis o dezvoltare rapidă, în strânsă legătură cu dezvoltarea căilor de comunicaţie şi a turismului. Dintre factorii care au contribuit la apariţia şi dezvoltarea oraşului amintim: • Relieful deosebit de favorabil turismului de

toate tipurile • Căile de comunicaţie dintre regiunea

istorică Muntenia şi regiunea istorică Ardeal şi importanţa drumurilor care leagă Braşovul de Bucureşti

• Dezvoltarea unor ramuri industriale specifice – industria lemnului şi industria hartiei

• Dezvoltarea posibilităţilor de găzduire care au adus, întotdeauna, un număr mare de turişti.

Astfel, în 1882, pe fondul general al dezvoltării economice a ţări, determinat de obţinerea independenţei de stat, se înfiinţează de către Karl şi Samuel Schiel, originari din Râşnov, Fabrica de Hârtie din Buşteni, care producea hârtie şi saci de hârtie, cu un număr de 1143 de muncitori. În 1893 fabrica deja dispunea de o moară de măcinat lemnul, şi o fabrică de cherestea şi chibrituri la Susai. După 1893 fabrica a fost mărită şi modernizată, s-a înfiinţat o fabrică de cherestea la Azuga, iar moara de hârtie a fost transformată în fabrică de celuloză.

Tot în acea perioadă, cu excepţia proprietarilor fabricii de hârtiei, a administraţiei Domeniilor Coroanei şi a familiei Cantacuzino, mai existau şi o serie de comercianţi, negustori şi cârciumari care făceau profituri din comerţul cu cei veniţi în staţiune ca şi turişti şi cu locuitorii. Între cele două războaie mondiale mişcarea culturală a fost foarte intensă în Buşteni şi s-a concentrat în jurul fabricii de hârtie, dat fiind că o mare parte din locuitori erau muncitori la această întreprindere. În februarie 1899 a fost întemeiată, în Şcoala din Buşteni, Societatea culturală „Gheorghe Lazăr“ la iniţiativa lui A.M. Mihaelescu şi a Dr. Constantin Popescu. Această societate culturală avea ca scop principal răspândirea şi popularizarea cunoştinţelor practice în rândul populaţiei rurale. Se organizau confe-rinţe publice, şezători, cursuri pentru adulţi, biblioteci populare, petreceri şi excursii. A funcţionat până în anul 1903, când s-a cons-tituit ca şi Bancă Populară, fără a-şi pierde, totuşi, caracterul cultural. Scopul societăţii era fructificarea economiilor membrilor săi, înlesnind astfel creditele. În ceea ce priveşte aspectul cultural, erau încurajate toate acţiunile de profil din comună: şezători, conferinţe, cursuri, lecturi, excursii etc.


Un rol important în viaţa social-economică a oraşului l-a jucat Societatea Cooperativă Sporul, care a luat fiinţă în martie 1907, cu scopu de a înfiinţa o brutărie pentru nevoile populaţiei din Buşteni şi satele vecine din comunele Predeal şi Sinaia. După finalizarea primului război mondial, mişcarea culturală s-a accentuat, în centrul ei continuând să rămână şcoală. Odată cu înfiinţarea, în 1938, a căminului cultural, întreaga mişcare culturală va fi polarizată în jurul acestei instituţii. În timpul celui de-al doilea război modial viaţa staţiunii nu a fost semnificativ afectată. Bombar-damentele aliaţilor au determinat multe familii să se mute în Sinaia şi Buşteni. Aceştia şi-au deschis magazine aici încă din vara lui 1943. O alta componentă a vieţii culturale a fost, încă de la începuturile oraşului, legată de turism şi alpinism. Astfel, din secolul 18 datează primele mărturii scrise despre cercetări în Bucegi realizate de geologi şi botanişti austrieci Primele călătorii pur turistice au fost făcute de saşi, începând cu 1833, care urcau prin Bran-Strunga la Peştera şi Omul. Prima relatare scrisă depre o ascensiune în Bucegi datează din 1839, turiştii fiind bucureşteni, iar călăuzele din Comarnic.3

După constituirea, în 1857, a primului Club Alpin din lume, la Londra şi în 1862 a primului club alpin european, la Viena, în 1873 se constituie Clubul Alpin Ardelean, la Braşov. În 1880 se constituie la Sibiu Societatea Carpatină Ardeleană, care ia locul clubului din Braşov. Tot în această perioadă, Ioan Turcu, născut în zărneşti, scrie lucrarea turistică “Escursiuni pe Munţii Tarei Bârsei şi ai Făgăraşului”, prima lucrare de acest gen, în care este descris şi urcuşul pe Vârful Omu.

Prima Cabană pe Vârful Omu este inaugurată în 1888. Câţiva ani mai târziu, în 1895, este constituită Societatea Carpatină din Sinaia, de către Arhimandritul Nifon, Take Ionescu, Fanny Seculici – Bucura Dumbrava, urmată de Societatea Turiştilor Români.

În 1920 se constituie Hanul Drumeţilor, sub preşedinţia lui Mihai Haret, han care câţiva ani mai târziu îşi schimbă numele în Touring Clubul României. Acesta a constuit, în anul 1926, cabana de la Vârful Omu, care mai funcţionează şi în prezent, fiind cea mai înaltă din ţară – 2505 m.

Acestea au fost, practic, etape premergătoare ale alpinismului în Bucegi. În 1934 existau 5 cabane: Mălăieşti, Bolboci, Peştera şi Omul şi cantonul Schiel, al fabricii de hârtie. În plus, mai erau şi cabanele particulare de la padina şi de la colţi şi, bineînteles, există posibilitatea de cazare la călugării de la Peştera. Persoanele cele mai însemnate ale acestei perioade sunt Friedrich Deubel, Nicolae Bogdan, Nestor Urechia, care a scris mai multe cărţi despre Bucegi, Fanny Seculici (care, sub pseundonimul Bucura Dumbrava a scris Cartea munţilor), Rosetti Florescu, Emanoil Bucuta, Nicolae Gelepeanu şi Nicolae Butmaloiu. Alpinismul tehnic, în sensul actual al acestui cuvând, a început în Munţii Bucegi în 1932, figura simbol a acestui început fiind Nicu Comănescu. Ulterior, în 1934 ia fiinţă, la iniţiativa lui Nae Dimitriu, Clubul Alpin Roman. De numele acestui club sunt legate:


• Realizarea refugiului Coştila; • Realizarea Căminului Alpin din Buşteni –

prima cabană modernă din România; • Editarea revistei Buletinul Alpin, primar

revista de munte; • Marcarea accesului pe vârful Picătura,

văile de abrupt ale Caraimanului, Coştilei şi Morarului.

În cadrul Clubului Alpin Roman au activat şi alte nume de referinţă pentru domeniul alpinismului: • Realizarea primului traseu de perete din

Bucegi, de către Nicolae Baticu • Organizarea unei şcoli de alpinism, în

cadrul căreia acelaşi Nicolae Baticu îşi expunea tehnică modernă de căţărare şi mijloacele tehnice obţinute în cadrul a două şcoli de alpinism urmate (la Dolomiţi şi la Wilder Kaiser).

• Emilian Cristea – figura de frunte a alpinismu-lui românesc, până la dispariţia sa în 1982

• Profesorul Alexandru Beldie, un expert absolut în materie de botanică. A scris lucra-rea Flora şi vegetaţia munţilor Bucegi com-pletată de carticică Flori din munţii noştri.

• Inginerul Radu Ţiteică, autorul hărţii turistice Bucegi Gârbova.

Un fapt remarcabil este acela ca, de la dispariţia Buletinului Clubului Alpin Roman,

în 1948, şi până astăzi, nu a mai existat nici o publicaţie de alpinism care să realizeze o cronică alpină temeinică şi sistematică, să consemneze escaladele noi sau performanţele deosebite. 1.4. Oameni de seamă Una dintre cele mai proeminente figuri istorice locale este Spătarul Mihai Cantacuzino, intemeietorul, în anul 1695, al Mânăstirii Sinaia. Dealtfel, importanţa acestei personalităţi pentru istoria oraşului este ilustrată şi de motto-ul ce se poate regăsi pe site-ul primăriei: “Pe urmele Spătarului Mihai Cantacuzino…“. O altă importantă figură locală a fost Ion Kalinderu, doctor în drept la Facultatea din Paris, membru al Academiei Române şi membru al Societăţii geografice române. A fost un om de o erudiţie deosebită, pasionat, printre altele, de geografie şi călătorii. În prezent, Liceul din Buşteni îi poartă numele, precum şi unul dintre cele mai improtante obiective turistice locale, Pârtia Kalinderu. Un ataşament deosebit pentru zona Buşteniului l-a dovedit cunoscutul inginer de drumuri şi poduri Nestor Urechia, în cadrul

lucrărilor sale cu caracter ştiinţific şi literar. În semn de recunoştinţă, o stradă din Buşteni îi poartă numele şi există, încă, vechea casă în care a locuit. Între anii 1937 şi 1962 în Buşteni a locuit scriitorul Cezar Petrescu, autor al romanelor Întunecare, Calea Victoriei, Fram Ursul Polar, Balet Mecanic, Oraş Patriarhal etc. Casa în care a locuit se mai păstreaza şi astăzi, în ea funcţionând muzeul dedicat scriitorului.

Casa memorială Cezar Petrescu

De-a lungul anilor, Primăria oraşului şi-a arătat preţuirea pentru personalităţi importante ale vremii, incluzându-i în galeria cetăţenilor de onoare. Printre cei mai importanţi amintim: • Corneliu Coposu, politician, rezident politic

în perioada comunistă; • Jean Jaque Fournier, primar al oraşului

Moissy-Cramayel;


• Francois Precigout, viceprimar al orasului Moissy-Cramayel;

• Ida şi Ion Enache, una dintre cele mai vechi familii din oraşul Buşteni;

• Aurora Gruescu, prima femeie inginer silvic din lume şi prima româncă intrată în Guiness Book;

• Constantin Petcu, intemeietorul secţiei de schi fond şi schi alpin la Buşteni, în 1946;

• Dorin Leonard Doroftei, campion mondial la box;

• Lucian Bute, campion mondial la box. 1.5. Relieful Localitatea Buşteni este situată în nordul judeţului Prahova, la poalele munţilor Bucegi, pe cursul superior al râului Prahova. Se întinde pe circa 7 km de-a lungul văii Prahovei, între „Vadul Cerbului“ şi tunelul săpat în pintenul muntelui „Muchia Lungă“.

Afluenţii râului Prahova, Valea Cerbului, Valea Albă şi Valea Jepilor, situaţi pe partea dreaptă, au oferit posibilitatea de extindere a localităţii Buşteni de-a lungul acestor văi, până sub abruptul Bucegilor. În partea de sud, pe dreapta Prahovei, oraşul se extinde cu cartierul Poiana Ţapului, iar pe stânga

văii, pe platoul Zamora, cu cartierul având acelaşi nume. Matematic, localitatea este situată în emisfera nordică, cu următoarele coordonate: 25°33’ longitudine estică şi 45°25’ latitudine nordică. Altitudinea minimă a acestei zone este de 882m (la staţia CFR), iar cea maximă de 980m (la ultima casă de pe strada Matei Basarab). Orașul Bușteni se află la o distanţă, pe șosea, de aprox. 71 km de Municipiul Ploiești, resedinţa de judeţ, la 136 km de București, 35 de km de Brașov, iar legătura între aceste localităţii este făcută prin DN1 (E15), drum ce traversează orașul Bușteni. De asemenea, dispune de o staţie CFR unde opresc majoritatea trenurilor de călători de pe ruta: București – Brașov - Cluj - Oradea - Budapesta - Viena - Paris sau Berlin. Distanţa pe calea ferată până la București este de 129 km, iar până la Brașov de 36 km. Datorită aşezării geografice şi cadrului natural, oraşul Buşteni s-a dezvoltat de-a lungul timpului ca staţiune turistică şi pentru odihnă, alături de alte localităţi de pe Valea Prahovei: Sinaia, Azuga, Predeal.

Din punct de vedere turistic, este una din cele mai populare staţiuni montane, oferind un cadru pitoresc, o mulţime de oportunităţi şi activităţi de vacanţă, de la schi la excursii montane. Datorită aşezării la poalele munţilor Bucegi, oraşul Buşteni este punctul de plecare în majoritatea traseelor montane din zonă: Vârful Omu, Caraiman, Coştila, Jepii Mari şi Jepii Mici etc. Pe lângă culmile Bucegilor, Platoul Zamora, Platoul Golf, Valea Cerbului, drumul spre cascada Urlătoarea, Poiana Ţapului, reprezintă, de asemenea, puncte de atracţie turistică deosebite.

Harta judeţului Prahova4

Oraşul Buşteni


Geologia Oraşul Buşteni face parte din unitatea geomorfologică Masivul Bucegi, alcătuit predominant din gresii şi conglomerate şi parţial din calcare. Baza masivului Bucegi o constituie şisturile cristaline, şi anume cristalinul de Leaota care se regăseşte în sud-vest (munţii Lucăcilă, Deleanu, Tătarul), dar şi în abruptul vestic de la Strunga până la Ciubotea: în Cheile Tătarului, Plaiul Mircii, Cheile Zănoagei, Scropoasa, Valea Horoabei. Cristalinul este acoperit în cea mai mare parte de roci sedimentare din perioadele jurasic şi cretacic. Astfel, calcare jurasice întâlnim pe culmea Strunga şi Valea Ialomiţei şi mai puţin în versantul prahovean. Caracteristic cretacicul sunt, în special, conglomeratele şi gresiile. Astfel, Abruptul Prahovean, cu marii pereţi ai Coştilei, Caraimanului şi Jepilor Mici, este format din conglomerate cu intercalaţii de gresie, acestea având o rezistenţă la eroziune mai slabă decât conglomeratele. De aceea, pe Platoul Bucegilor, datorită eroziunii diferită a gresiilor şi de cea a conglomeratelor, au apărut formele interesante ale Babelor şi Sfinxului.

Gresiile micacee fac parte, de asemenea, din cretacic şi se regăsesc în partea central-sudică a Platoului, în straturi subţiri, între conglomerate. De asemenea, întâlnim şi flişul de pe versantul prahovean, reprezentat de stratele de Sinaia şi de complexul de gresii şi marne asociate cu recife de calcar. Stratele de Sinaia – cuprind trei succesiuni litostratigrafice: • Stratele de Sinaia inferioare, reprezentate

de şisturi argilo-mărnoase, grezocalcaroase şi calcare mărnoase, cu intercalaţii nisipoase;

• Stratele de Sinaia medii, cuprind gresii calcaroase şi şisturi argiloase roşii şi verzi (stratele de Azuga);

• Stratele de Sinaia superioare sunt formate din şisturi argilo-mărnoase, brecii şi conglomerate, cu blocuri mari de şisturi cristaline şi calcare (Tithonic superior).

În cuaternar Munţii Bucegi au fost acoperiţi de gheţari. După topirea acestora au rămas căldările şi văile glaciare, cu profil longitudinal în trepte succesive şi profil transversal în formă de U. În partea inferioară, văile se îngustează şi trec de la profilul în formă de U la profil în formă de V.

Munţii Bucegi5

Prezenţa acestor roci cu rezistenţă diferită la eroziune a dus la crearea reliefului actual, reprezentat prin văi, săpate în rocile cele mai puţin rezistente, şi creste, formate din rocile dure. De asemenea, procesele de eroziune, transport şi acumulare, procese care se manifestă puternic în zonă, au dus la separarea unor suprafeţe terasate, cu mai multe trepte secundare, formate prin eroziune şi acumulare de material derocat din amonte. Rocile au fost puternic tectonizate, iar înclinarea stratelor, în general, este către vest. Pe teritoriul oraşului Buşteni pot fi separate următoarele unităţi morfologice: • Şesul aluvial – este reprezentat de lunca

râului Prahova şi se dezvoltă în general de o parte şi de alta a văii, cu lăţimi de maxim


350 m. Către nord lunca se îngustează treptat. Dintre celelalte văi, doar pârâul Valea Cerbului prezintă local zone de luncă. Şesul este expus local inundaţiilor la viituri (la debite extraordinare pe valea râului Prahova), însă în mare parte (mai cu seamă în zona industrială) au fost executate lucrări de regularizare, care au redus foarte mult riscul.

• Zonele de terasă – reprezintă mai multe niveluri cu altitudini cuprinse între 5 – 60 m, în lungul râului Prahova, discontinue pe partea dreaptă şi continue (cu precădere terasa inferioară) pe partea stângă. Trecerea de la un nivel la altul de terasă se face prin taluzuri abrupte, în general stabile (frunţi de terasă).

• Zonele de versant - sunt în general împădurite şi au altitudini de peste 900 m. Pantele sunt medii şi agresive, fragmentate de văi cu caracter torenţial. Versanţii se dezvoltă deasupra zonelor de terasă (în continuarea acestora), începând cu pante line şi medii şi continuând cu pante agresive (peste 1000 m altitudine). Fenomenele de eroziune joacă un rol important în modelarea reliefului, prin săparea unor văi adânci şi extinderea altora pe laterale, provocând însă alunecări de teren locale.

Date geotehnice6 Datele geotehnice reprezintă totalitatea informaţiilor obţinute prin observaţii directe asupra terenului (deschideri naturale) şi a studiilor geotehnice în zonă, din cercetările anterioare (foraje geotehnice). Pe baza acestor foraje s-au diferenţiat două tipuri majore de teren de fundare: 1. Formaţiuni aluvionare - alcătuite din

pietrişuri, bolovănişuri, cu nisip şi liant argilos-prăfos. Aceste formaţiuni fie apar direct sub solul vegetal pe zonele de luncă şi terase, fie sunt acoperite (la baza pantelor) de depozite deluviale de panta (argile, argile prăfoase şi nisipoase, cu grosimi reduse). Aceste depozite ajung până la 3,00 – 4,00 m adâncime, fiind depuse pe rocă de baza (strate de Sinaia şi conglomerate de Bucegi). Aceste tipuri de pământ caracterizează din punct de vedere morfologic zonele de şes aluvionar şi zonele de terasă.

2. Depozite deluviale - formate din pământuri fine, argiloase-prăfoase, deseori cu fragmente de rocă (grohotiş – gresii, marnocalcare etc.). Aceste pământuri se întâlnesc în diferite stări de consistenţă (în general plastic consistente şi plastic vârtoase) şi au caracteristici fizico-mecanice slabe în general (din

cauza vârstei recente au un grad redus de consolidare). Aceste depozite acoperă zonele de versant şi zonele de racord între terase şi versanţi, fiind depuse predominant direct pe stratele de Sinaia şi mai puţin pe depozitele aluvionare.

1.6. Hidrografia şi hidrogeologia Reţeaua hidrografică Apele de suprafaţă sunt reprezentate de bazin hidrografic al râului Prahova, ce străbate teritoriul oraşului de la nord la sud şi la care se adaugă afluenţi de dreapta şi de stânga. Debitele de apă ale afluenţiilor acestor văi principale sunt variabile, dar în general sunt seci, debitul ocazional de apă provenind din topirea zăpezilor şi ploile torenţiale de vară.7 Bazin hidrografic al râului Prahova se care se caracterizează printr-o albie relativ îngustă, dezvoltată când pe o parte când pe cealaltă a râului. Văile afluente sunt în general adânci, înguste, cu pante mari în lungul lor şi au tendinţă de eroziune în cursul superior şi tendinţe de eroziune şi de acumulare în apropierea


confluenţei cu Prahova. În cea mai mare parte, versanţii acestor văi sunt împăduriţi, iar pantele, cuprinse între 30 - 60°, asigură scurgerea normală a apelor, cu excepţia perioadelor de viituri puternice. Aceste văi au caracter torenţial, deoarece transportă debite solide importante, ce formează conuri de dejecţie de diferite mărimi, în special la unii afluenţi de dreapta ai Prahovei. Cel mai important este cel format de Valea Jepilor, apoi cele de la gura văii Babei, Urlătoarea, Valea Albă şi Valea Cerbului. Stratul de apă subterană se găseşte la o adâncime cuprinsă între 1 - 1,5 m, în şesul aluvial, şi 5 -10 m, în zona de terasă, iar în zona de versant apare sub forma de infiltraţii la diferite cote. Pânza freatică se caracterizează prin variaţii mari de nivel şi debit în funcţie de precipitaţii. Consideraţii hidrografice şi hidrogeologice8 Valea Râului Prahova are aspectul unei depresiuni morfologice, cu flancurile asimetrice: malul drept îngust şi abrupt, malul stâng mai larg şi cu pante mai line.

În lungul albiei se diferenţiază zona de luncă (albia majoră) relativ îngustă, cu dezvoltare discontinuă, când pe o parte, când pe alta, în funcţie de meandrele râului. Sunt puţine zonele cu risc de inundabilitate şi numai la debite extraordinare. În general aceste zone au fost reduse prin lucrările de regularizare deja executate (în mare parte în zona industrială şi zonele adiacente căii ferate). Râul are debit permanent, însă acesta variază foarte mult în funcţie de precipitaţii. Principalii afluenţi sunt Valea Urlătoarea, Valea Jepilor, Valea Cerbului, Valea Albă, Valea Bâlea - afluenţi dreapta şi Valea Măturarului, Valea Tufa, Valea Şipa, Valea Zamora, Valea Fetei – afluenţi stânga. Cercetarile efectuate în timp au evidenţiat prezenţa unui acvifer freatic şi a unui complex acvifer de adâncime în subteranul zonei. Stratul acvifer freatic este localizat în orizonturile de pietrişuri ale diferitelor terase şi poate fi întâlnit discontinuu, la adâncime mai mică şesul aluvial, sau mai mare în zona de terasă. Cel din pietrişurile terasei este parţial mineralizat, caracteristică evidentă în multe dintre izvoarele naturale prezente în zona de nord a teritoriului.

Complexul acvifer de adâncime este se găsesşte în sistemul de fracturi transversale, fisuri şi diaclaze în stratele de Sinaia. În general, direcţia de curgere a curentului acvifer este oblic pe sensul de curgere al râului Prahova, iar alimentarea acestuia se face, de asemenea, din precipitaţiile care se infiltrează prin sistemul de fracturi, fisuri şi diaclaze. Acviferul este întâlnit sub forma unor izvoare: - cu ape dulci - în deluviile depuse pe roca

de bază, au debite mici, influenţate direct de precipitaţii. Debite mai consistente izvorăsc pe valea Zamora – 8,00 – 9,00 l/sec şi Valea Şipa – 6,00 – 7,00 l/sec.

- cu ape minerale - reduse ca importanţă, ce au în compoziţie hidrogen sulfurat, brom şi sodiu. Izvorul Fetei apare în malul drept al văii Fetei, la nivelul albiei minore şi este captat rudimentar (0,01 – 0,02 l/sec.). Apa are o mineralizaţie de 365 – 500 mg/l şi caracter sulfuros-bicarbonatic-sodic-calcic.

Mai există şi o altă zonă, cea cu ape sărate, în partea de nord a oraşului. Aceste ape au fost captate în trecut, apoi au fost reamenajate 3 puţuri (dintr-o serie de alte puţuri, care s-au dovedit a capta, în mare parte ape dulci, numai 6 dintre ele apă


sărată). Însă debitele extrase sunt mici (340 – 800 l / 24 ore). Aceste ape sunt clorosodice şi au mineralizaţie cuprinsă între 3 – 25 mg/l. Apele minerale din cuprinsul oraşului Buşteni au indicaţii terapeutice. 1.7. Clima9 Oraşul Buşteni se încadrează într-o zonă cu climat de montan, caracterizat prin veri răcoroase, dar şi ierni friguroase. Conform lucrării „Monografia Geografică a României – zona Sinaia”, în oraşul Buşteni, temperaturile au următoarele valori: • temperatura medie anuală: +6,10°C • temperaturile medii multianuale

în luna ianuarie: - 3,00°C • temperaturile medii multianuale

în luna iulie: +14,00°C • temperatura maximă absolută: +32,50°C • temperatura minimă absolută: - 27,00°C.

Ceaţa este prezentă 23 zile pe an la Buşteni. Precipitaţiile medii multianuale se situează între 808 mm/mp la Buşteni, luna cea mai bogată în precipitaţii fiind iunie, cea mai săracă octombrie, şi sunt repartizate astfel: • iarna: 14,5% • primavara: 25 % • vara: 39,1% • toamna: 21,4%. Cantitatea maximă a precipitaţiilor căzute în 24 h: 115,8 mm. Zăpada acoperă solul timp de 78 zile pe an la Buşteni, iar prima zăpadă de schi poate să se aşeze în octombrie la Partia Kalinderu. Încărcarea din zăpadă pe sol, pentru o perioadă de revenire IMR = 50 ani: 2 kN/mp. Adâncimea maximă de îngheţ: 0,90 - 1,00 m

• numărul mediu al zilelor fără îngheţ: 148 zile/an

• numărul mediu al zilelor cu îngheţ (≤°0 C): 155,8 zile/an.

Vânturile ce bat în statiunea Buşteni sunt: Nord, Nord-Est, Sud, Sud-Est (vântul care este şi aducător de precipitaţii). Munţii protectori şi marile păduri în mijlocul cărora se găseşte localitatea Buşteni, opresc cea mai mare parte din curenţii de aer, cu toate că vin din direcţii diferite, având nu rol protector. De cele mai multe ori nu se simte decât o briză care traversează valea de la Nord-Est la Sud-Est. Iarna calmul atmosferic este aproape total. În general vânturile bat din direcţia N (35,5%) sau se canalizează pe direcţia văilor. Presiunea de referinţă a vântului, mediată pe 10 min. la 10 m şi 50 ani interval mediu de recurenţă: 0,7 kPa.


2. CALITATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞI GESTIUNEA SURSELOR DE POLUARE

Cascada Urlătoarea. Sursa: www.panoramio.com/photo/25706727

2.1. Calitatea aerului ambiental10 Sursele de poluare ale mediului ambiant se împart în două mari categorii:

• cu particule solide; • cu gaze şi vapori.

Acestea pot fi surse naturale sau surse artificiale: întreprinderile industriale, centralele termoelectrice şi termice,

mijloacele de transport, instalaţiile de încălzit pentru locuinţe etc. În conformitate cu Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/200, care transpune cerinţele prevăzute de reglementările europene, poluanţii SO2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi în suspensie, plumb şi ozon sunt monitorizaţi şi evaluaţi. Cadmiul se raportează la cerinţele Ordinului

Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 448/2007, iar amoniacul, formaldehida, hidrogen sulfurat la cele ale STAS-ului nr. 12574/87 - Aer din zonele protejate. În anii 2008 şi 2009 nu au fost făcute raportări legate de calitatea aerului în oraşul Buşteni, deoarece aceasta nu a fost monitorizată prin măsurători (orare sau zilnice), prin intermediul staţiilor automate sau manuale.


2.2. Schimbări climatice Cadru general România a semnat în 1992, la Summitul de la Rio, Convenţia cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), ratificată prin Legea nr. 24/1994. Obiectivul principal al acestei convenţii este de a stabiliza concen-traţiile gazelor cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic. În 1997, la Kyoto, la cea de-a treia Conferiţă a Părţilor la Convenţia Cadru, a fost semnat un protocol la UNFCCC, Protocolul de la Kyoto, în vederea stabilirii unor măsuri, ţinte şi periode clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, România obligându-se la o reducere de 8% în perioada 2008-2012, faţă de anul de bază (1989), în vederea armonizării cu măsurile Uniunii Europene, de reducere cu acelaşi procent. În prezent, pe baza celor două documente internaţionale (UNFCCC şi Protocolul de la Kyoto) România dezvoltă proiecte de tip ,,Implementare în comun”. România acordă o prioritate deosebită atingerii ţintelor Protocolului de la Kyoto, iar cea mai mare parte a proiectelor aflate în curs de realizare

prin mecanismul de Joint Implementation se axeaza pe maximizarea eficienţei energetice şi totodată pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, având în acelaşi timp şi un important impact social. Hotărârea de Guvern 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră transpune şi implementează Directiva 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme de comercilizare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, parte a Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice va permite agenţilor economici din sectoarele ce intră sub incidenţa Directivei să participe la bursa de comercializare a emisiilor de GES. Un alt avantaj al Directivei 2003/87/CE este acela că, pentru prima dată, mulţi agenţi economici din România vor privi aspectele legate de schimbările climatice din perspectiva economică, şi vor trebui să se adapteze cerinţelor din acest domeniu. În vederea îmbunătăţirii şi extinderii schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră a fost aprobată Directiva 2009/29/CE care modifică Directiva 2003/87/CE. Aceasta Directivă este transpusă şi implementată prin Hotararea de Guvern Nr. 133/2010 pentru modificarea şi

completarea Hotărârii de Guvern Nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada post 2013. Emisii anuale totale de gaze cu efect de seră Cantităţile de noxe cu efect de seră emise au fost evaluate la nivelul judeţului Prahova, pe baza metodologiei EEA/EMEP/CORINAIR, cu ajutorul aplicaţiei Corinvent şi a datelor primare furnizate de către agenţii economici şi instituţiile chestionate, în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 524 / 2000. Nu există raportări ale cantităţilor emise de gaze de seră înregistrate la nivelul oraşului Buşteni. Activităţile antropice cu ponderea cea mai importantă în generarea gazelor cu efect de seră sunt procesele de combustie din industriile de transformare şi energie. Directiva 2003/87/EC, privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de GES a fost transpusă în legislaţia noastrã prin H.G. nr.780/2006 modificată prin H.G. 133-2010. Implementarea acestei scheme de comercializare, oferă agenţilor economici din


sectorul energiei şi industriei posibilitatea să participe la comercializarea certificatelor de emisii de GES şi în cazul realizării reducerii de emisii, compania poate realiza venituri suplimentare prin vânzarea pe piaţă a surplusului de certificate.

2.3. Apa11 Modernizarea şi dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor până la sfârşitul anului 2006 a reprezentat o etapă importantă în realizarea Planului de Manage-ment al Bazinului Hidrografic, prin îndeplinirea obligaţiilor în acest domeniu, ce revin ţării noastre ca stat membru al Uniunii Europeane, precum şi celor care decurg din convenţiile internaţionale la care aceasta este parte. Monitorizarea calităţii apelor reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători standardizate şi continue pe termen lung pentru cunoaşterea şi evaluarea parametrilor caracteristici ai apei în vederea gospodăririi acesteia şi pentru a preconiza evoluţia acesteia. Prin activitatea de monitoring a calităţii resurselor de apă se poate cunoaşte permanent starea resurselor de apă, informaţii ce au o importanţă deosebită. Planul de Management al Bazniului Hidrografic este principalul instrument de

implementare a Directivei Cadru 2000/60/EC, obiectivele sale fiind atingerea „stării bune” a apelor până în anul 2015, protecţia uniformă a apelor de la izvor la vărsare, asigurarea unor condiţii de viaţă egale pentru toţi cetăţenii Europei din punct de vedere al apelor. Apele de suprafaţă Reţeaua de monitorizare pentru subsistemul râuri este structurată astfel încât să ofere infor-maţii concrete şi complete cu privire la situaţia ecologică şi chimică a tronsonului de bazin hidrografic de pe raza de competenţă. Acest lucru permite clasificarea maselor de apă în 5 clase de calitate, conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr.161/2006 pentru apobarea Normativului privind clasifi-carea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Calitatea apelor Programul de monitoring de supraveghere (S) are ca scop evaluarea stării globale a apelor din cadrul fiecărui bazin sau sub-bazin hidrografic, furnizând informaţii pentru validarea procedurii de evaluare a tendinţei de variaţie pe termen lung a stării de calitate a resurselor de apă.

Programul de monitoring operaţional (O) s-a realizat numai pentru acele corpuri de apă care, pe baza presiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu. Programul de secţiuni de referinţă (R) acest tip de monitoring s-a stabilit pentru acele secţiuni fără impact antropic sau cu impact antropic mai mic de 10 % faţă de condiţiile naturale, care au ca scop stabilirea condiţiilor de referinţă. Acest tip de monitoring în sub-bazinul hidrografic Prahova s-a instituit la nivelul secţiunii Proviţa - amonte Adunaţi. Programul de potabilizare (P) se referă la secţiunile de captare apă de suprafaţă destinată potabilizării, unde s-au monitorizat elementele de calitate conform H.G. 100/2002 cu modificările şi completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru consum uman. În cadrul acestui program, la nivelul sub-bazinului hidrografic Prahova, s-au monitorizat 18 prize de apă de suprafaţă. Programul de monitoring pentru ihtiofaună (IH) se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate, iar elementele de calitate monitorizate s-au încadrat în


obiectivele de calitate prevăzute în H.G. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole. Programul de monitorizare în zonele vulnerabile (ZV) s-a aplicat secţiunilor pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitraţi, în conformitate cu prevederile H.G. 964/2000 cu modificările şi completările ulterioare, privind apobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi. Programul de cunoaştere a alterărilor presiunilor morfologice (CAMP) are ca scop cunoaşterea impactului alterărilor hidromorfologice asupra apelor. Programul de intercalibrare pentru starea ecologică (IC) se referă la secţiunile care participă la exerciţiul european de intercalibrare, al cărui scop este definirea claselor stării ecologice în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Acesta s-a aplicat numai în secţiunea Nedelea de pe cursul râului Prahova.

Râul Prahova se încadrează în clasa a II-a de calitate, pe porţiunea curpinsă de la

izvoare până în zona de confluenţă cu râul Doftana, zonă în care ajunge la clasa a III-a de calitate, până la vărsare. Pe tronsonul Predeal - zona de confluenţă cu râul Doftana, clasa de calitate a II-a este dată de grupa nutrienţilor până la Sinaia şi de regimului oxigenului aval de Sinaia, ca urmare impactul negativ asupra calităţii râului produs de aportul de ape uzate neepurate evacuate direct sau indirect în emisar de la localitătile fără staţii de epurare şi de ape uzate epurate insuficient de la staţiile de epurare orăşeneşti. Clasa de calitate a III-a, în aval de confluenţa cu Doftana până la vărsare, este data de salinitate, posibil şi ca urmare a extragerilor de agregate minerale din albia râului. După confluenţa cu râul Teleajen se schimbă şi regimul de oxigen şi nutrienţii în clasa a III-a de calitate, din cauza aportului mare de poluanţi adus de acesta. Astfel, din toată lungimea râului Prahova doar 30% se încadrează în limitele corespunzătoare unei stării ecologice bune, iar starea chimică este necorespunzătoare pentru toată lungimea râului. APM Prahova monitorizează semestrial calitatea apelor de suprafaţă, din punct de

vedere al impactului agenţilor economici şi al colectivităţilor umane, cu ajutorul celor 6 puncte de monitorizare: aval Azuga, aval Buşteni, aval Sinaia, aval Comarnic, aval Câmpina, Tinosu. În urma acestor monitorizări se determină proprietăţile organoleptice: miros, aspect, culoare şi a celor din punct de vedere fizic şi fizico-chimic: • Regimul termic şi de acidifiere -

temperatura, pH; • Regimul de oxigen – oxigenul dizolvat,

CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5; • Nutrienţi - azot amoniacal, azotiţi, azotaţi,

fosfaţi; • Salinitate - conductivitate, reziduu fix,

cloruri, sulfaţi, duritate totală, calciu, magneziu;

• Poluanţi toxici specifici de origine naturală - zinc, cadmiu, fier, crom;

• Indicatori chimici relevanţi - detergenţi, fenoli;

• Substanţe periculoase relevante şi prioritare / prioritare periculoase - pesticide organo clorurate, substanţe extractibile.

În anul 2009, valorile medii măsurate pentru indicatorii din grupele regimul de oxigen, nutrienţi, salinitate şi poluanşi toxici specifici de origine naturală se încadreau astfel:


- în punctele de monitorizare aval Azuga şi aval Buşteni în clasa I-a şi a II-a de calitate, conform Ordin MMGA 161/2006 – privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă;

- în punctele de monitorizare aval Sinaia, aval Comarnic şi aval Campina în clasa a II-a şi a III-a de calitate.

Apa potabilă Alimentarea cu apă a oraşului Buşteni se realizează din cele 10 surse de ape subterane şi una de suprafaţă, prin intermediul Companiei Naţionale Apele Române – S.G.A. Prahova şi S.C. Hidro Prahova SA. Aceştia asigură alimentarea cu apă a oraşului în proporţie de 90%, cu un volum anual de 1752000 mc/an. De aceea este încheiat şi un contract de furnizare a

apei cu operatorul din localitatea Azuga, pentru asigurarea diferenţei de 10%. În zona Buşteni, apele se încadrează în Categoria I de calitate şi grupează atât apele care pot fi potabilizate pentru alimentarea cu apă a centrelor populate, cât şi cele care pot fi utilizate la alimentarea fermelor zootehnice şi la păstrăvării. Poluarea nu se resimte asupra apei potabile, neexistand concentraţii peste limita din STAS 1342/91. Reţeaua de distribuţie a apei potabile, ce asigură distribuţia în întrg oraşul are o lungimea de 74,5 km şi 21 km aducţiune. Staţiile de apă Buşteni au o capacitate de 1644 mii m3/an. Operatorul care se ocupa de distribuţia şi intreţinerea retelei de apă şi canlizare este S.C. HidroPrahova. S.A având un număr total de abonaţi de 4595.

Apele uzate În prezent, în oraşul Buşteni apele uzate sunt colectate printr-o reţea de canalizare existentă şi sunt descărcate fără a fi epurate în văile afluente râului Prahova sau direct în Valea Prahovei, acest lucru contribuind la poluarea acestora şi dând un aspect insalubru oraşului Buşteni. Pentru rezolvarea problemei epurării apelor uzate rezultate, pe lângă dezvoltarea surselor noi de apă şi optimizarea reţelelor, s-a întocmit şi aprobat S.F. „Canal colector şi staţie de epurare Buşteni“. Reţele de canalizare Oraşul staţiune Buşteni este canalizat în sistem colector menajer - pluvial cumulate. Reţelele de canalizare menajeră şi pluvială acoperă circa 80 % din suprafaţa oraşului. Lungimea reţelelor de canalizare menajeră şi meteorică acopera 57,2 % din totalul gospodăriilor şi unităţilor economice, iar 42,8 % din totalul gospodăriilor sunt deservite de fose septice.

Ape subterane Surse de apă potabilă pentru oraşul Buşteni:

Localitatea Tip sursă Surse Buşteni Profunzime Profunzime: drenuri şi izvoare captate: Gura Diham,

Denes – Caraiman, M.I. - Cantacuzino, Valea Babei 1 şi 2, Piatra Arsă


Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei S.C. HidroPrahova. S.A şi-a propus următoarele obiective şi măsuri: • Limitarea supraexploatǎrii surselor de

apǎ potabilǎ prin eliminarea pierderilor de apǎ şi echilibrarea sistemului de alimentare cu apǎ;

• Îmbunǎtǎţirea calitǎţii resurselor de apǎ de suprafaţǎ şi subterane prin extinderea reţelelor de canalizare din Buşteni conform Planului de Investiţii Prioritare pentru realizarea prevederilor POS Mediu Axa Prioritarǎ I în jud. Prahova.

2.4. Solul12 Intravilanul existent al oraşului Buşteni. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial Solul este definit ca fiind stratul de la suprafaţă al scoarţei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor.

Principalele procese de degradare a solului sunt: • eroziunea; • degradarea materiei organice; • contaminarea; • salinizarea; • compactizarea; • pierderea biodiversităţii solului; • alunecările de teren şi inundaţiile;

• scoaterea din circuitul agricol (temporar sau definitiv);

În localitatea Buşteni, suprafaţa totală a intravi-lanului existent (curţi-construcţii) este de 625,76 ha. Această suprafaţă cuprinde, pe lângă locali-tatea de bază, şi trupurile de intravilan disper-sate în cadrul teritoriului administrativ. Pe zone funcţionale, bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în oraşul Buşteni se prezintă astfel:

Existent intravilan Zone funcţionale

Suprafaţa ( ha ) Procent % din total U.A.T.

Locuinţe şi funcţiuni complementare 321,28 4,27% Unităţi industriale şi depozite 37,34 0,50% Instituţii şi servicii de interes public 23,83 0,32% Căi de comunicaţie şi transport 28,37 0,38% Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie 10,61 0,14% Gospodărie comunală, cimitire 11,77 0,16% Destinaţie specială - - Terenuri libere 147,20 1,95% Ape 26,47 0,35% Păduri 18,89 0,25% Terenuri neproductive - - Total intravilan 625,81 8,31% Total extravilan 6904,71 91,69% Total U.A.T. 7530,52 100,00%


Suprafaţa majoritară a intravilanului oraşului Buşteni este ocupată de zona de locuinţe şi anexe, reprezentând un procent de 50,10% din total intravilan. Nu s-au înregistrat depăşiri ale pragurilor de intervenţie pentru folosinţe sensibile (valori medii). HG nr. 1408/23 noiembrie 2007 reglementează modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în scopul notificării preju-diciilor aduse acestora şi stabilirii modalităţilor pentru refacere a mediului geologic. Investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului reprezintă obligaţia şi responsabi-litatea operatorului economic sau deţinătorului de teren care a desfăşurat ori desfăşoară activităţi poluatoare sau potenţial poluatoare pentru mediul geologic. Investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului se realizează în următoarele cazuri: • La constatarea unei poluări potenţial

periculoasă pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu;

• La elaborarea bilanţului de mediu; • La stabilirea obligaţiilor de mediu, în

cazul schimbării statutului juridic al terenurilor pe care s-a desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului;

• La identificarea unei surse potenţial poluatoare a solului şi subsolului;

• Periodic, pentru urmărirea evoluţiei în timp a siturilor contaminate a căror remediere se realizează prin atenuare naturală, bioremediere sau metode de remediere de lungă durată;

• La monitorizarea siturilor după încheierea programelor sau proiectelor de curăţire, remediere sau reconstrucţie ecologică;

• La producerea accidentelor care conduc la poluarea terenului după îndepărtarea sursei şi poluanţilor deversaţi în mediu geologic.

2.5. Deşeuri13 Date generale În prezent, din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii deşeurilor, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător, gestionarea deşeurilor a devenit o problemă din ce în ce mai acută, ce atrag o serie de riscuri majore atât pentru mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei. Sursele importante de generare a deşeurilor sunt: agricultura, industria, activităţi

social-economice. Deşeurile generate de activităţile acestor agenţilor economici sunt: • depozitarea deşeurilor pe sol fără

respectarea unor cerinţe minime; • evacuarea în cursurile de apă; • arderea necontrolată a acestora. Deşeuri municipale În privinta deşeurilor menajere, până la sfârşitul anului 2000, acestea erau depozitate la groapa de gunoi existentă în sud-estul oraşului, în zona Zamora, amplasament lipsit de dotare tehnică sau edilitară. Din aceste motive, autorităţile locale prahovene, pe baza unui parteneriat, au construit rampa ecologică de deşeuri menajere şi deşeuri asimilate acestora, amplasată în zona Boldeşti – Scăieni, vechea groapa de gunoi rămânând închisă. De asemenea, a fost realizata o staţie de sortare, preluare şi transfer al deşeurilor, administrată de Serviciul de Salubrizare Buşteni. Capacitatea totală de depozitare a rampei de transfer este de 25 tone/zi respectiv 55 mc, suprafaţa depozitului fiind de 600 m2, iar suprafaţa totală cu activităţi conexe de 2000m2.


Începând cu 01.01.2007 Primăria oraşului Buşteni a implementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor în containere speciale, conform normelor europene în vigoare.

2.6. Biodiversitatea14 La nivelul oraşului Buşteni există păduri dese de fagi, arini, salcii, mesteceni, paltini şi ulmi. Pe măsură ce altitudinea creşte (peste 1200 m), locul foioaselor este luat de conifere: pini, brazi, molizi şi larice. Vegetaţia alpină şi subalpină (1600-2000) cuprinde tufărişuri, arbuşti, asociaţii de pajişti şi numeroase specii de flori de munte. Suprafeţele ocupate de jneapăn sunt în regim de ocrotire şi li se adaugă tufărişuri de afin şi zmeură. Pădurile de conifere (1200-1600) îmbracă versanţii munţilor şi pătrund pe firul văilor sub formă de lobi. Aceste păduri de brad, molid, larice, au un rol deosebit în procesul de purificare a aerului, cu rol deosebit de benefic asupra organismului. Pădurile de amestec (800-1200) deţin suprafeţe întinse şi includ specii de fag, stejar, brad şi altele. Ele asigură ozonificarea aerului din straturile situate pe toată Valea

Prahovei. În padurile de fagi există specii de plante ierbacee: Ciuboţica Cucului, brânduşa, feriga, fragii, ghiocei, leurda, murele, afinele, izma, Coada Calului, pipirigul, robuzul, Iarba Ciutei, macrisul, trifoiul. Există şi specii de plante aflate în regim de ocrotire: Bradul Alb, Tisa, Zimbrul, Papucul Doamnei, Iedera Albă, Stânjenelul Dacic, Ghintura Galbenă, Garofiţa, Floarea de Colţ. Şi datorită acestor zonelor de pădure sunt asigurate activităţile turistice, de odihnă, recreere, drumeţie. În ceea ce priveşte fauna, în zona Valea Cerbului se găsesc mai multe specii cu valoare cinegetică. În pădurile din preajma oraşului se pot fi întâlniţi urşi, lupi, cerbi, caprioare, mistreţi, vulpi, răşi şi capre negre. Mai există iepuri şi veveriţe, dar în număr redus. În schimb există multe păsări: piţigoi, cocoşi de munte, pupeze, cuci. Solul umbros al pădu-rilor de aici favorizează existenţa unor reptile ca: vipera comună, salamandra, şopârla de munte. Se mai întâlnesc, de asemenea, broasca brună şi multe specii de melci. Pentru oraşul Buşteni, suprafaţa de spaţiu verde public amenajat pe locuitor este de

5,28m2, faţă de standardul de 16m2, dar zona montană, care constituie patrimoniul natural, depăşeşte mult necesarul de recreere. Spaţiu verde public este alcătuit din: • Parcuri – 37.872 m2 • Spaţii verzi de aliniament – 16.800 m2

Portiţa Caraimanului15


Denumire monument aflat în inventarul parcului Natural Bucegi

Importanţă Altitudine (m)

Claia Mare (Abruptul Prahovean) Geomorfologică 1775 Peretele Văii Albe Geomorfologică 2150 Portiţa Caraimanului Geomorfologică 1900 Ogasul Spumos Geologică / Geomorfologică 1275 Valea Ţapului Geologică 1500 Cascada Urlătoarea Morfohidrologică / Zoologică 1125 Petrele de la Omu Geomorfologică 2504 Colţii Morarului Geomorfologică 2250 Cerdacul din Valea Cerbului Geologică / Geomorfologică 2350 Sfinxul Geomorfologică 2225 Babele Geomorfologică 2200

Monumente ale naturii Rezervaţiile naturale din munţii Bucegi • rezervaţia principală (400 ha) constituie

o fâşie continuă de-a lungul versanţilor exteriori ai masivului, de la Sinaia până în Şaua Strunga. Rezervaţia cuprinde şi o zonă ştiinţifică de protecţie absolută în Jepii Mici şi Caraiman, incluzând Valea Jepilor;

• rezervaţia Peştera Ialomiţei cuprinzând Muntele Cocora, Peştera Ialomiţei şi Valea Horoabei, Muntele Bătrâna;

• rezervaţia Zănoaga cuprinde muntele şi cheile cu acelaşi nume;

• rezervaţia botanică Vârful Omu (2505 m) cuprinde grupări vegetale caracteristice tundrei alpine;

• rezervaţia botanică Babele (2200 m); • rezervaţia botanică Poiana Crucii (1590 m);

• rezervaţia turbăria Lăptici (1470 m) cuprinde cea mai interesantă mlaştină oligotrofă din Bucegi.

În conformitate cu avizul nr. 488/18.05.1998 elaborat de „Muzeul Judeţean de ştiinţele naturii Prahova“ pe teritoriul oraşului se găsesc următoarele obiective cu regim de protecţie strictă.


3. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ


3.1. Activitatea economică în zona

oraşului Buşteni - scurt istoric Încă din primele decenii ale existenţei oraşului, activitatea locuitorilor a fost accentuat marcată de specificul reliefului: zona de munte cu arii extinse de păduri şi paşuni. Astfel, una dintre primele unităţi economice moderne a fost Fabrica de Hârtie, intemeiată

în 1882 de Karl şi Samuel Schiel, originari din Râşnov. Ulterior, aceasta a cunoscut o accentuată dezvoltare constituind chiar, între cele două razboaie mondiale, centrul mişcării social culturale. Încadrat în acelaşi specific local, turismul a constituit o activitate preponderentă, genera-toare de venituri. Astfel, cu excepţia întreprinderii de hârtie, a administraţiei

Domeniilor Coroanei, şi a familiei Cantacuzino, existau, în perioada interbelică, o serie de comercianţi, negustri şi cârciumari a căror principală sursă de profit o constituia comerţul cu cei veniţi în staţiune, dar şi cu locuitorii permanenţi. Într-un borderou din 1926 al Comitetului Şcolar, sunt înregistrat un număr total de 53 de comercianţi şi negustori.


O altă entitate ce a jucat un rol important în viaţa economică a oraşului a fost societatea Cooperativă „Sporul“, ce a luat fiinţă în anul 1907, cu scopul înfiinţării unei brutării care să facă pâinea necesară consumaţiei locuitorilor din oraş şi din zonele învecinate. Sectorul serviciilor a fost, şi el, reprezentat încă de la începuturile activităţii economice în zonă, prin transformarea, în anul 1903, a Societăţii culturale Gheorghe Lazar, în Banca Populară. Fără a-şi pierde caracterul cultural, scopul băncii era în primul rând să înlesnească, pentru membrii săi, creditul şi fructificarea economiilor. 3.2. Economia locală După transformările din anii `90, urmare a unui nivel redus al eficienţei muncii şi a managementului defectuos, a intervenit o reducere a activităţii industriale, chiar şi în acele ramuri considerate caracteristice şi tradiţionale pentru Buşteni. Ca în multe oraşe din ţară, multe dintre companiile existente dinainte de 1989 funcţionează, astăzi, mult sub nivelul capacităţilor. Până în 1989 oraşul a reprezentat un centru industrial de referinţă în exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu 2 unităţi economice

mari: Hârtia SA Buşteni şi Secţia de industrializare a lemnului Piatra Arsă Buşteni. De la jumătatea anilor 90 şi până în prezent s-a înregistrat un declin al acestor unităţi indus-triale, ceea ce a influenţat numărul de şomeri. În prezent, în conformitate cu noul Plan Urbanistic General, aflat în curs de realizare de către SC Altrix Com SRL, repartiţia unităţilor economice în cadrul teritoriului oraşului este următoarea: • Zona industriala Piatra Arsă (aproximativ 22

ha) – este ocupată de unităţi de producţie, transporturi, baze de aprovizionare, depozite.

• Zona industrială ocupată de Omnimpex-Hârtia SA, compusă din 2 incinte în Buşteni şi Poiana Ţapului, cu o suprafaţă de aproximativ 22 ha

• Unităţi economice dispersate în teritoriul administrativ, mai ales în cadrul zonei de

locuinte şi funcţiuni complementare, cu o suprafaţă de aproximativ 2 ha.

Din analiza datelor obţinute de la Administraţia Finanţelor Publice din Buşteni, a rezultat că structura mediului de afaceri din oraş este următoarea: • 526 de firme sunt înregistrate ca având

sediul în Buşteni • Dintre acestea, un număr de 264 de firme

sunt într-o formă sau alta de suspendare/di-zolvare sau nu au depus nici un bilanţ în 2009

• Un număr de 262 de firme au depus bilant ce apare în înregistrarile Ministerului Finanţelor Publice.

Structura companiilor în funcţie de cifra de afaceri declarată la decembrie 2009, potrivit da-telor existente pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, este prezentată în graficul de mai jos.

Structura companiilor din Buşteni în funcţie de cifra de afaceri la decembrie 2009 (ron)


După cum se poate observa, ponderea cea mai mare o deţin companiile cu o cifra de afaceri sub 100.000 ron, urmate de cele cu cifra de afaceri între 100.000 şi 500.000 ron. O pondere semnificativă (5,73%) o deţin companiile care, deşi sunt în activitate, au depus la decembrie 2009 un bilanţ cu cifra de afaceri zero, ceea ce semnifică un declin al activităţii economice. Ca şi tablou general, însă, distribuţia companiilor în funcţie de cifra de afaceri este una echilibrată. În ceea ce priveşte domeniul de activitate, ponderea cea mai ridicată o deţin companiile cu activitate în domeniul comerţului.

Astfel, se poate observa că ponderea cea mai mare o deţin companiile cu activitate în domeniul comerţului (36,64%), urmate de cele cu activitate în domeniul turismului (14,89%). În afara acestei concentrări, se poate observa o repartizare destul de dispersată pe ramuri economice, existând un număr foarte mic de companii pe unele domenii de activitate. în ceea ce priveşte sectorul serviciilor, pe raza oraşului există un oficiu poştal şi câteva unităţi bancare (filiale, sucursale sau agenţii) ale CEC Bank, Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank.

3.3. Structura ocupaţională

Potrivit datelor communicate de AJOFM Prahova, în prezent, ponderea şomajului la nivelul oraşului Buşteni, calculată ca raport între numărul de şomeri şi populaţia stabilă în vârstă de muncă este de 4,2 %.

În dinamică, evoluţia acestui indicator este prezentată în tabelul şi graficul alăturat. Se constată că, după o scădere semnificativă în anul 2007, tendinţa a fost de creştere cons-tantă până în 2010, ajungându-se la un maxim de 4,2 % în acest an.

În ceea ce priveşte structura şomerilor pe sexe, situaţia în dinamică este prezentată în graficul următor. Se poate observa că, dacă în perioada 2006-2008, preponderent era şomajul în rândul femeilor, în anii următori proporţia s-a schimbat, ponderea cea mai mare în randul şomerilor deţinând-o bărbaţii, fapt ce poate fi pus pe seama evoluţiei economice a oraşului (sub impactul crizei au avut loc concedieri care au afectat în mai mare măsură bărbaţii). În privinţa structurii şomerilor în funcţie de ultima şcoală absolvită, se poate observa că în perioada prezentată (2006-2010) cele mai mari oscilaţii au fost înregistrate în ponderea absolvenţilor cu studii superioare.

Structura companiilor în funcţie de domeniul de activitate


De la 7,7% în 2006 a scăzut la 1,9% în 2007 pentru ca în 2008, odată cu apariţia primelor efecte ale crizei economice, să

crească semnificativ până la 14,0%, în anul următor să se înjumătăţească, iar în 2010 să ajungă la 12,3 %.

Ponderea cea mai scăzută în totalul şomerilor o au absolvenţii de învăţământ postliceal, fapt ce poate fi pus pe seama specializării practice a acestora. O pondere constant ridicată în totalul şomerilor o deţin absolvenţii de învăţământ gimnazial şi cei de învăţământ profesional/arte şi meserii. În conformitate cu datele existente la nivelul anului 2010, în Buşteni erau înregistraţi un număr total de 285 de şomeri, din care 24 primeau indemnizaţie de 50%, 169 primeau indemnizaţie 75%, iar un număr de 92 persoane nu primeau nici un fel de indemnizaţie.

Evoluţia ponderii şomajului în oraşul Buşteni în perioada 2006 - 2010 Anul

Ponderea şomajului

(%)

2006 1,00% 2007 0,50% 2008 0,80% 2009 3,30% 2010 4,20%

Evoluţia structurii şomerilor pe sexe la niveulul oraşului Buşteni

Structura şomerilor în funcţie de ultima şcoală absolvită, în perioada 2006 - 2010


4. TURISM

Sfinxul din Bucegi. Sursa: www.turism-blog.ro

Turismul constituie, fără îndoială, principala activitate economică la nivelul oraşului. În favoarea acestei activităţi acţionează o serie de resurse naturale – relieful montan, condiţiile climaterice, vegetaţia şi fauna. Astfel, la nivelul Staţiunii Turistice Buşteni pot fi practicate sau există premisele pentru a fi practicate mai multe forme de turism:

1. Turism montan a. De odihnă b. Pentru sporturi de iarnă. Cel mai

practicat sport şi care atrage, fără nici o îndoială, cel mai mare număr de turişti fiind, dealtfel, şi emblema staţiunii, este ski-ul – alpin sau de fond. Alte sporturi specifice care pot fi practicate sunt: snowboard-ul,

skiboard-ul, patinaj, săniuş, escalada artificial pe gheaţă

c. Drumeţiile d. Alpinismul e. Turism montan de cunoaştere şi ştiinţific

2. Turismul sportiv şi de agreement 3. Turismul cultural şi ecumenic 4. Tuismul de afaceri 5. Turismul balnear


Un atu important pe care îl deţine Staţiunea Buşteni este situarea sa la poalele Munţilor Bucegi, cei mai vizitaţi munţi din ţară, fiind căutaţi de toate categoriile de persoane pasionate de zona montană – turişti, alpinişti, sportivi sau simpli călători. Astfel, sunt trasate un număr de 212 trasee alpine de diferite grade de dificultate ce oferă posibilitatea practicării acestui gen de turism tuturor categoriilor de turişti. Turismul montan şi cel sportiv şi de agrement este practicat în special pe Domeniul Schiabil Kalinderu, pârtie ce are o altitudine de plecare 1000 m şi de sosire de 1300 m, cu lungime de 1500 m şi o înclinare medie de 37 %, înclinarea maximă fiind de 49 %. Pârtia are 2 sosiri, una pentru avansaţi şi una pentru începători. Ca şi dotări specifice, amintim: • Instalaţia de transport pe cablu cu o

viteză de transport de 5 m/s, 37 de vehicule în dotare, cu o durată a traseului de cca 3,5 min şi o capacitate toală de 1200 persoane pe oră, ce funcţionează în regim permanent;

• Instalaţia de produs zapadă – cu conductă de-a lungul întregii pârtii, 21 de hidranţi, 4 tunuri automate de produs

zapadă, apă captată din Valea Albă şi bazin de apă de 5.000 mc. La o temperatură de – 4 grade Celsius, se asigură acoperirea pârtiei cu un strat de zăpadă de 20 de cm în 120 de ore;

• Maşini de bătătorit zăpada. La începutul anului 2011 a fost inaugurat cel mai mare Fun Park din ţară, obiectiv ce face parte din lista investiţiilor în Domeniul Schiabil Kalinderu – alături de pârtia de schi, telegondola şi Estacada de căţărat pe gheaţă – şi a fost realizat după modelul parcului din celebra staţiune austriacă Innsbruck. 16 Cu o suprafaţă totală de 15.000 m pătraţi, parcul reprezintă o alternativă de agrement atât pentru iarnă cât şi pentru vară şi creşte considerabil atractivitatea staţiunii. Este dotat cu pârtie de schi pentru începători, deservită de baby lift, ski carusel, instalaţie pentru pistă sanie/tobogan, instalaţie tubing de vară şi intalaţie de nocturna, iar accesul în zona de distracţie se face cu cartelă magnetică. În plus, pentru turismul sportiv şi de agrement sunt marcate trasee de mountain bike. Parcul Natural Munţii Bucegi constituie un reper deosebit de important în practicarea turismului stiintific şi de agreement. Astfel, acesta cuprinde:

• Rezervaţia principală de aprox 400 ha – o făşie continuă de-a lungul versanţilor exterior ai masivului, de la Sinaia până în Şaua Strunga;

• Rezervaţia Peştera Ialomiţei – Muntele Cocora, Peştera Ialomiţei, Valea Horoabei, Muntele Bătrâna;

• Rezervaţia Zănoaga ce cuprinde muntele şi cheile cu acelaşi nume;

• Rezervaţia botanică Vârful Omu, cu gru-pări vegetale caracteristice tundrei alpine;

• Rezervaţia Botanică Babele; • Rezervaţia botanică Poiana Crucii; • Rezervaţia Turbaria Laptici, care

cuprinde cea mai interesantă mlaştină oligotrofă din Bucegi.

De asemenea, pe teritoriul oraşului se găsesc în inventarul Parcului Natural Bucegi, o serie de monumente cu regim de protecţie strictă, cele mai importante fiind Cascada Urlătoarea, Portiţa Caraimanului, Pietrele de la Omu, Babele şi Sfinxul. Turismul cultural şi ecumenic este justificat de existenţa, pe raza oraşului, a o serie de monumente cultural istorice ce vor fi detaliate mai pe larg în capitolul 8 al prezentei lucrări, monumente ce constituie un real potenţial de dezvoltare a acestui gen de turism.


Turismul de afaceri constituie o permanenţă în Valea Prahovei şi Staţiunea Buşteni poate excela în acest domeniu, dat fiind că deţine structurile de cazare necesare, dar şi spaţiile pentru organizarea de evenimente specifice. Astfel, la nivelul oraşului, există 2 săli de conferinţă de mare capacitate – una în cadrul Centrului de Pregătire Profesională şi una în cadrul Centrului Cultural Aurel Stroe – şi 28 de săli de conferinţă de capacitate medie, cu toate dotările specifice, în incinta hotelurilor şi pensiunilor din zonă. În prezent, la nivelul Oraşului Buşteni, există un număr total de 161 de structuri de primire turistică, ce însumează un total de 1149 de camere, respectiv 2426 de locuri de cazare.

Din totalul structurilor de primire turistică, ponderea cea mai mare o deţin pensiunile, atât ca numpr de unităţi cât şi ca număr de camere şi de locuri, după cum se poate observa în graficul de mai jos. Practic, aproape jumătate din structurile de cazare existente sunt reprezentate de pensiuni ce deţin, de asemenea, aproape jumătate din numărul de camere şi numărul de locuri de cazare. În ceea ce priveşte categoria de clasificare (numărul de stele) situaţia este prezentată cu ajutorul graficului de mai jos. După cum se poate observa, practic jumătate din unităţile de cazare din oraşul Buşteni sunt clasificate la 2 stele. Cele de 3

stele şi cele de 1 stea deţin ponderi aproximativ egale, în timp ce unităţile de cazare de 4 stele sunt destul de slab reprezentate – doar 3,11 % din total. Astfel, se constată că, la nivelul oraşului Buşteni există atât condiţiile practicării tuturor tipurilor de turism, cât şi structurile de primire turistică necesară. Aspectele mai puţin favorabile dezvoltării acestei activităţi economice sunt legate de lipsa infrastructurii de drumuri, a unei imagini unitare a localităţii (fără diferenţe majore de aspect şi curăţenie între centru şi periferie), precum şi a altor condiţii strict necesare practicării unui turism modern (asistenţă medicală de urgenţă, farmacii non stop etc.).

Structura unităţilor, a camerelor şi a locurilor de cazare,

la nivelul anului 2009

Structura unităţilor de cazare în funcţie de categorie


La data prezentului raport au fost identificate şi analizate proiectele mature angajate de către Primăria oraşului Buşteni, fie în pregătire, fie în aşteptarea răspunsului de la finanţator, fie în derulare, după cum urmează: 1. „Modernizarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor turistice în staţiunea Buşteni Nr.: SM / 15 / 5 / 5.2 / 104 / 19.12.2008 – SMIS 3457, P.O.R. Axa 5 DMI 5.2

Obiective: 1.1. Amfiteatru în aer liber; 1.2. Expoziţie permanentă a Rezervaţiei

naturale Parcul Natural Bucegi şi mini Grădina Botanică;

1.3. Centru sportiv multifuncţional; 1.4. Loc de joacă pentru copii; 1.5. Pavilion muzical şi aranjarea

peisagistică;

1.6. Parcul contemplativ; 1.7. Parc în pădurea de pini; 1.8. Parcul central Buşteni; 1.9. Centru polivalent pentru evenimente

cultural sportive; 1.10. Reabilitarea Str. Alpiniştilor; 1.11. Instalaţia de iluminat pentru pârtia

Kalinderu.


5. INFRASTRUCTURA


5.1. Circulaţie17 Oraşul Buşteni este situat în centru ţării, în partea nordică a judeţului Prahova, la poalele munţilor Bucegi, fiind strabătut de râul Prahova, şi beneficiază din plin de avantajul poziţional, în primul rând datorită faptului că asigură legătura între partea centrală şi sudică a ţării, la care se adaugă extraordinarul potenţial turistic a acestei zone care atrage un însemnat flux turistic.

Aşa cum am precizat şi în capitolele precedente, localitatea Buşteni se află la o distanţă de aprox. 71 km de Municipiul Ploieşti, resedinţa de judeţ, la 136 km de Bucureşti, 35 de km de Braşov. Teritoriul administrativ al oraşului se învecinează cu: • Râşnov şi Predeal, judeţul Braşov, la Nord; • Azuga şi Valea Doftanei, judeţul Prahova,

la Est; • Sinaia, judeţul Prahova, la Sud;

• Bran, judeţul Braşov şi Moreni, judeţul Dâmboviţa, la Vest.

Perimetrul administrativ al localităţii are ca principale componente urbanistice: Buşteni şi Poiana Ţapului. Pe lângă acestea, mai conţine alte 69 zone de intravilan, conform PUG anterior aprobat, suprafaţa totală de intravilan ajungând la 706 ha. Oraşul Buşteni este uşor accesibil prin DN1 (E60) sau pe calea ferata ce face legătura


pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj - Oradea - Budapesta - Viena - Paris sau Berlin. Situaţie existentă Circulaţia rutieră Organizarea reţelei stradale a oraşului Buşteni este tipică localităţilor de munte de pe Valea Prahovei, a căror tramă majoră este de timp tentacular şi care se pot încadra în categoria tehnică a III-a şi a IV-a, însemnând capacitate mică de circulaţie şi trafic redus. Străzile de categoria a III-a, de pe versantul estic şi respectiv vestic, debuşează în DN1(E60), principala arteră a oraşului Buşteni. DN1(E60) traversează localitatea de la S-N, aceasta preluând traficul de tranzit, transportul în comun şi traficul turistic de agremen. Reţeaua de căi de comunucaţii şi transport prezintă următoarele particularităţi şi aspecte critice: • configuraţia geometrică şi structura tramei

stadale este determinată de relieful muntos şi cursurile de apă din zonă;

• legăturile rutiere ale oraşului cu localităţile învecinate sunt realizate în prezent

exclusivitate prin DN1, cu posibilitate redusă de lărgire a profilului transversal;

• capacitatea portantă a drumului naţional este depasită cu până la 40% în unele perioade ale anului;

• reţeaua stradală majoră (exceptând DN1) cât şi cea secundară prezintă profile transversale subdimensionate; ea nu are o îmbrăcăminte corespunzătoare: din cele 178 de străzi inventariate doar 15 aveau îmbrăcaminte asfaltică sau din beton, restul fiind pietruite sau din pământ;

• cartierele Piatra Arsă, Poiana Ţapului şi Zamora sunt situate la est de râul Prahova şi de linia C.F.R.; fiecare din aceste cartieriere sunt deservite de una, maxim două legături cu DN1 prin poduri peste Prahova şi treceri la nivel cu linia C.F.R.; acestea sunt insuficiente ca număr şi gabarit pentru a deservi cartierele cu cea mai mare suprafaţă şi cu rezerve mari de teren pentru dezvoltare ţesutului urban;

• intersecţiile dintre trama majoră şi DN1 nu sunt amenajate corespunzător;

• starea de vizibilitate a străzilor din trama majoră este necorespunzătoare;

• deoarece capacitatea de circulatie pe DN1 este depăşită în unele perioade ale anului, viteza de deplasare este scăzută, producându-se ambuteiaje.

Circulaţia pietonală Pe majoritatea străzilor din oraşul Buşteni, din cauza lipsei trotuarelor, circulaţia pietonală se face pe carosabil. Străzile cu trotuare ame-najate sunt B-dul Libertăţii, B-dul Independeţei şi Str. Telecabinei, unde circulaţia pietonală se desfăşoară în condiţii normale. În ceea ce priveşte circulaţia bicicliştilor, în localitate nu există nicio pistă amenajată pentru utilizarea bicicletelor ca mijloc de transport local în condiţii de siguranţă, nefiind îndeplinite niciun fel de condiţii pentru încurajarea acestui tip de transport. Circulaţia auto Principalele străzi din localitate, pe care se desfăşoară circulaţia auto sunt: Str. Saelor, Splaiul Zamorei, Str. Panduri, Str. Telecabinei, Str. Valea Albă, Str. N. Ureche, Str. Griviţei, Str. Cezar Petrescu, cu legătură la axa majoră de relaţii în teritoriu – traseul DN1(E60), cunoscut sub denumirea de B-dul Libertăţii şi B-dul Independenţei. Aceste străzi sunt intens solicitate în special în momentele de vârf ale afluenţei turistice, în perioada vacanţelor şcolare, a sărbătorilor de iarna şi weekend-uri.


Circulaţia feroviară Accesul în Buşteni se poate realiza şi prin intermediul căii ferate, prin magistrala feroviară 300 unde opresc majoritatea trenurilor de călători de pe ruta: Bucureşti - Braşov - Cluj -Oradea. Distanţa pe calea ferată până la Bucureşti este de 129 km, iar până la Braşov de 36 km. Oraşul Buşteni este deservit de cele două gări: Poiana Ţapului şi Buşteni. Pe traseul liniei CFR Bucureşti-Braşov, care traversează oraşul de la sud la nord, se găsesc cinci pasaje de trecere cu calea ferată. Analizându-le dinspre Bucureşti spre Braşov acestea au următoarele caracteristici: • în zona cartierului Piatra Arsă se situează

primul pasaj peste linia CFR. Acesta este singurul pasaj ce face legătura cartierului Piatra Arsă cu DN1 şi este folosit atât de circulatia auto cât şi de cea pietonală;

• trecere la nivel cu calea ferată în cartierul Zamora, zona Poiana Ţapului pe Str. Splaiul Zamorei;

• Str. Pescăriei - subtraversare linie CFR – legătură între DN1 şi cartierul Zamora;

• Str. Gării – trecere la nivel cu calea ferată; • Pasarela pietonală - face legătura dintre

DN1 şi strada M.Eminescu.

Transportul în comun O problemă importantă a oraşului Buşteni este cea a transportului în urban. Acesta lipseşte cu desăvârşire, fiind preluat pe sectorul Buşteni-Poiana Ţapului de transportul interurban dintre Azuga şi Sinaia. Nu există transport local care să lege cartierele oraşului Buşteni, în principal din cauza tramei majore nemodernizate, reliefului muntos şi râului Prahova care împarte localitatea în două. În aceste condiţii, locuitorii oraşului sunt nevoiţi să apeleze la mijloace proprii de transport, fie la taxi-uri. Transportul pe cablu Transportul pe cablu este reprezentat de linia de telecabină Buşteni - Babele. A fost dată în folosinţă în anul 1942, traseul parcurs are o lungime de 4350 m, iar diferenţă de nivel este de 1237 m.18 Din cazua instalaţiilor foarte vechi, transportul cu telecabina Buşteni - Babele este depăşit atât la nivelul performanţelor (100 pers./oră), cât şi la cel al siguranţei turiştilor. De la cabana Babele se face legătura cu linia de telecabină către cabana Peştera,

aflată pe teritoriul judeţului Dâmboviţa, şi cu linia de telescaun a pârtiei Kalinderu. Linia de telescaun a pârtiei Kalinderu are o lungime de 1000 m, cu o diferenţă de nivel de 300m şi o capacitate 1200 persoane/oră.19 Disfuncţii Ca disfuncţionalităţi majore şi implicit măsuri care trebuie să stea în atenţia autorităţilor locale se amintesc: • reţea majoră de căi rutiere neadaptată la

cerinţele traficului judeţean şi naţional; • străzi cu profiluri înguste fără spaţii laterale

pentru lărgiri, exceptând DN1; în mare parte reţeaua stradală prezintă profile subdimensionate ca şi gabarit. Ampriza tramei variază de la 5 m la 6 m pentru străzile din categoria a III-a, iar cele de categoria a IV-a au lăţime de 3,5 - 4 m;

• lipsa spaţiilor necesare pentru circulaţia pietonilor şi bicicliştilor, cca. 90% din străzi neavând amenajate trotuare (exceptând DN1). Din acest motiv circulaţia pietonală şi cea a bicicliştilor se desfăşoară pe carosabil, situaţie care împreună cu vizibilitatea redusă, pe unele porţiuni din trama stradală, creşte riscul produceri de accidente în care sunt implicaţi pietoni;


• lipsa legăturilor directe interzonale şi a traseelor ocolitoare pentru traficul greu care afectează în prezent toate localităţile ce compun oraşul;

• lipsa parcajelor amenajate, în special în zona centrală şi în vecinătatea instituţiilor publice;

• toate cele cinci pasaje cu calea ferată sunt într-o stare avansată de degradare. În prezent se lucrează la realizarea liniei CFR de viteză, astfel pasajele urmează a fi modernizate;

• infrastructura feroviară se situează sub standardele UE, are o vechime apreciabilă, cu prezenţa a unor sectoare de linie depăşite ca şi termen de exploatare;

• preţurile foarte ridicate în raport cu calitatea şi cantitatea serviciilor de transport călători CFR, lipsa de informare, de fluiditate a informaţiilor între prestator şi publicul călător, dar şi randamentul redus, calificarea nesatisfăcătoare al personalului.

Organizarea circulaţiei Din măsurătorile efectuate în cadrul studiului pe drumul naţional, reiese necesitatea lărgirii acestuia la 4 benzi (2 benzi pe sens). Dar, din cauza aliniamentului, în multe zone acest lucru nu se poate realiza. În viitorul apropiat, datorită construirii autostrăzii Bucureşti-Braşov, traficul de tranzit de pe DN1 (E60) ar putea fi eliminat pe sectorul Valea Prahovei, ducând astfel la fluidizarea circulaţiei şi redând această arteră rutieră naţională traficului zonal în scopuri turistice. Pe de altă parte, în perioada construcţia autostrăzii, traficul greu va creşte semnificativ, trafic ce nu va putea fi suportat sub nici o formă de actuala tramă stradală. Din aceste motive, imposibilitatea lărgirii DN1 şi traficul greu ce va fi generat de construcţia

viitoarei autostrăzi, ar trebui găsită o modalitate de ocolire a centrului oraşului Buşteni, o variantă propusă de ocolire ar putea fi la vest de linia C.F.R, iar o a doua variantă, aceea de traversare a localităţii (S-N). Acest traseu se poate face parţial pe o tramă stradală existentă ce va trebui dimensionată şi modernizată pentru un trafic mai intens. Această arteră nouă va avea şi rolul de a deservi unele zone semnificative de teren dintre râul Prahova şi calea ferată. Însă, în această zonă se vor prevedea restricţii de tonaj, deoarece distanţa dintre construcţiile de pe frontul opus este relativ mică, în plus alinierea construcţiilor nu este liniară.


6. DEZVOLTARE URBANĂ


Situaţie existentă Suprafaţa totală a intravilanului existent (curţi - construcţii) este de 625,76 ha. Această suprafaţă cuprinde atât localitatea de bază, dar şi trupurile de intravilan dispersate în cadrul teritoriului administrativ. Din intravilanul oraşului Buşteni, 50,10% din suprafaţă este ocupată de zona de locuinţe şi funcţiuni complementare. În cea mai mare,

această zonă este ocupă de unităţile de cazare, iar cea mai mică parte din totalul zonelor de locuinţe este ocupată de locuinţele colective. Pe locul al II-lea în ierarhia zonificării funcţionale, cu un procent de 6% din totalul intravilanului existent şi 0,50% din totalul Unităţii Administrativ Teriotriale, se află unităţile industriale şi de depozitare. În prezent, zonele destinate unităţilor industriale şi de depozitare sunt

destructurate, prezentându-se ca nişte teritorii urbane pentru care sunt necesare măsuri de reabilitare şi restructurare urbană. Zona căilor de comunicaţie ocupă o suprafaţă de 28,37 ha (4,53% din intravilan), dar trebuie precizat faptul că în această suprafaţă sunt incluse doar teritoriile ocupate de căi ferate, celelalte căi de comunicaţie (carosabil şi pietonal) fiind repartizate pe celelalte zone funcţionale, în funcţie de distribuţia teritorială.


Zona cu funcţiuni complexe (instituţii şi servicii de interes public) ocupă următorul loc în ierarhia zonificării funcţionale, cu o suprafaţă de aproximativ 23,83 ha, aproximativ 4% din intravilan şi cuprinde: construcţiile pentru învăţământ, sănătate, cultură, culte, administraţie, complexe

comerciale etc. situate atît în zona centrală a oraşului Buşteni, cât şi în afara acesteia. Zona spaţiilor verzi, sport, agrement, protecţie au o suprafaţă de 10,61 ha. Acestea, împreună cu suprafaţă de păduri (18,89 ha) reprezintă o suprafaţă de spaţiu verde pe cap de locuitor de aproximativ

29,20 mp., puţin peste media impusă de Uniunea Europeană, de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Mai trebuie menţionat faptul că un procent de 23,55% din totalul terenului intravilan este reprezentat de terenuri libere. De-a lungul timpului, zonele funcţionale au suferit modificări în structura şi mărimea lor, ca urmare a necesităţilor de dezvoltare, de aceea limita intravilanului localităţilor s-a modificat incluzând toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii şi amenajări, dar şi suprafeţe necesare dezvoltării în următoarea perioadă de 10 ani, conform PUG 2010 în curs de aprobare, elaborat de Altrix Arhitectura SRL. Propuneri Modificările intravilanului localităţii sunt justificate de următoarele necesităţi: • În vederea asigurării terenului necesar

pentru dezvoltarea unei zone cu pensiuni turistice pe Valea Cerbului s-a extins intravilanul cu 5,86 ha;

• Introducerea în intravilan a unei porţiuni de teren de 2,93ha, la nord de Castelul Cantacuzino, ce urmează a fi parcelată

Ţinând cont de zonele funcţionale, bilanţul teritorial al suprafeţelor cupinse în limitele teritoriului administrativ sunt următoarele:

Existent intravilan Zone funcţionale

Suprafaţa ( ha ) Procent % din total U.A.T.

Locuinţe şi funcţiuni complementare 321,28 4,27% Unităţi industriale şi depozite 37,34 0,50% Instituţii şi servicii de interes public 23,83 0,32% Căi de comunicaţie şi transport 28,37 0,38% Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie 10,61 0,14% Gospodărie comunală, cimitire 11,77 0,16% Destinaţie specială - - Terenuri libere 147,20 1,95% Ape 26,47 0,35% Păduri 18,89 0,25% Terenuri neproductive - - Total intravilan 625,81 8,31% Total extravilan 6904,71 91,69% Total U.A.T. 7530,52 100,00%


pentru a se pune în posesie în baza legii 44/ 1994 cu completarile şi modificările ulterioare;

• Corectarea limitei intravilanului existent, georeferenţiată, care în prezent este trasată aleator, fără a ţine cont de limitele de proprietate. Corectarea intravilanului a urmărit extinderea intravilanului acolo unde o parcelă era deja în intravilan în proporţie de peste 50%, fapt ce a dus la

creşterea suprafeţei de intravilan. Această măsură va ajuta la identificarea fizică mai facilă a limitei intravilanului în teren.

• O extindere semnificativă, raportată la suprafaţa existentă, va suferi trupul de intravilan „Poiana Palanca“ rezultată tot din corectarea limitei, care işi va mări suprafaţa cu 1,6 ha.

• Intravilanul propus cuprinde şi zona de aproximativ 400 mp aferent refugiului

Coştila, ce a fost construit în anul 1938. În preajma refugiului Coştila este absolut necesar să se amenajeze un nod cu dotări turistice specifice sporturilor montane, având în vedere că actualul amplasament al refugiului improvizat este un important punct de plecare pe trasee montane şi de alpinism.


7. DEZVOLTAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Primăria Oraşului Buşteni. Sursa: designextrem.deviantart.com

7.1. Structura şi disponibilul de resurse

Dezvoltarea localităţii Buşteni a fost, încă din prima parte a secolului XX, specific urbană, bazată pe turism. În prezent, această tendinţă de dezvoltare trebuie continuată, cu accent deosebit pe dezvoltarea mediului economic (în special a turismului) şi infrastructură. în prezent, personalul ce formează aparatul administraţiei publice locale îşi desfăşoară

activitatea într-o clădire ce are toate caracteristicile cerute de această activitate. Echipa Primariei este formată din oameni bine pregătiţi, dinamici şi competenţi, dintre care marea majoritate au participat la diferite cursuri şi perfecţionări. Există, bineînţeles, necesitatea permanentă de dezvoltare profesională în vederea menţinerii unui standard ridicat. Deosebit de necesară, în contextul actual, ce presupune valorificarea tuturor oportunităţilor apărute,

este perfecţionarea şi specializarea continuă a specialiştilor, în vederea dezvoltării cunoştinţelor privind managementul de proiect, politicile publice, abilităţile de comunicare etc. Capacitatea personalului propriu în desfăşurarea proiectelor de interes local se evidenţiază, în primul rând, prin rezultatele înregistrate. În acest sens, relevant pentru performanţele echipei Primăriei, este situarea pe primul loc, în cadrul Judeţului


Prahova, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. Un alt indiciu important este faptul că pentru majoritatea domeniilor vieţii sociale au fost demarate, sau sunt planificate pentru perioada următoare, proiecte esenţiale. În tot acest context, un aspect extrem de important este cel legat de modul în care cetăţenii percep activitatea administraţiei publice. În cadrul studiului cantitativ efectuat în cadrul elaborării Strategiei de dezvoltare locală durabilă a Staţiunii Buşteni, populaţia s-a declarat, în procente semnificative, mulţumită sau foarte mulţumită de o serie de aspecte de infrastructură şi funcţionale: • 81,5% dintre respondenţi sunt mulţumiţi

şi foarte mulţumiţi de situaţia parcurilor; • 80% s-au declarat cel puţin multumiţi de

starea clădirilor şi monumentelor istorice; • 83,9% sunt cel puţin multumiţi de

curăţenia publică; • 90% sunt multumiţi de iluminatul public • 70% sunt cel puţin mulţumiţi de starea

drumurilor, însp existp un procent destul de ridicat (28,6%) al cetăţenilor care s-au declarat nemultumiţi şi foarte nemultumiţi de acest aspect.

În ceea ce priveşte aprecierea populaţiei cu privire la serviciile de informare şi consultare

oferite de administraţia publică locală, cele mai mari procente (51%) din populaţie se declară mulţumiţi de mijloacele prin care Primăria informează cetăţenii şi de serviciile de Relaţii cu Publicul. În privinţa satisfacţiei respondenţilor cu privire la calitatea serviciilor oferite de Administraţia Publică locală: • 79% sunt cel puţin mulţumiţi de

amenajarea spaţiului şi aspectul general al Primăriei;

• Peste 60% sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de programul de lucru al Primăriei, de amabilitatea cu care sunt trataţi, de varietatea mijloacelor de informare a cetăţenilor şi de informaţiile pe care le primesc de la angajaţii Primăriei.

În aparentă discordanţă cu rezultatele de mai sus, numai 46% dintre cei intervievaţi au declarat că au luat la cunoştinţă de existenţa proiectului de elaborare a Strategiei. Dintre aceştia, numai 32% au aflat despre proiect prin mijloacele de informare ale Primăriei. Mai mult decât atât, procente seminificative dintre cei intrebaţi au considerat că pot influenţa în mică măsură (41%) sau foarte mică măsură (22%) direcţiile viitoare de dezvoltare ale localităţii. Mai mult decât atât, 32% dintre cetăţeni s-au declarat puţin

informaţi cu privire la proiectele cu finanţare europeană derulate de Primărie, în timp ce 17% s-au declarat foarte puţin informaţi, iar 26% s-au declarat deloc informaţi. Aceste rezultate, corelate cu cele legate de apreciarea cetăţenilor cu privire la activitatea Primăriei, conduc la concluzia unei lipse de implicare cetăţenească. Deşi locuitorii apre-ciază favorabil activitatea echipei din Primărie, se constată o lipsă de informaţii la nivelul acestora, ca urmare a lipsei de interes, nu neaparat ca urmare a lipsei de transparenţă la nivelul Primăriei. Se constată, astfel, un grad redus de conştiinţă civică şi de solidaritate.

7.2. Politicile publice privind dezvoltarea

O problema esenţială a Primăriei, aşa cum reiese din rezultatele studiului cantitativ, este lipsa locurilor de muncă, urmată de sănătate şi furnizarea serviciilor de sănătate către populaţie. A treia cea mai importantă problemă ar fost desemnat nivel de trai scăzut, urmat de infrastructură şi starea drumurilor. În opinia cetăţenilor, problemele actuale ale oraşului sunt legate, conform declaraţiilor din cadrul studiului cantitativ, de domeniile:


sănătate (în mod deosebit a fost menţionată lipsa unui spital), infrastructură, turism, servicii de asistenţă socială, educaţie, tineret. Problemele legate de cultură, mediu şi societatea civilă au fost considerate ca fiind, în acest moment, mai puţin importante. Astfel, s-a remarcat unanimitatea opiniilor populaţiei privind serviciile de sănătate publică: aceasta este cea mai mare problemă cu care se confruntă oraşul. În perioada următoare sunt, astfel, necesare, din partea Administraţiei locale, politici susţi-nute în domeniul social avându-se în vedere faptul că existentă serviciilor medicale ple-dează nu doar pentru creşterea calităţii vieţii, ci cresc şi atractivitatea staţiunii pentru turişti. Trebuie, de asemenea, avut în vedere modul în care alocările bugetare acordă prioritate uneia sau alteia dintre problemele actuale, astfel încât să se păstreze un echilibru între rezolvarea problemelor sociale, susţinerea iniţiativei private, diversificarea activităţii economice şi susţinerea unei dezvoltări durabile. Nu în ultimul rând, politicile şi strategiile de dezoltare ale primăriei trebuiesc alcătuite în concordanţă cu documentele de planificare şi reglementare teritorială, în principal cu

Planul urbanistic general, în privinţa respectării zonelor funcţionale, a construirii reţelelor edilitare, respectarea regulamentelor urbane în acordarea autorizaţiilor de construire etc. În prezent, Planul Urbanistic General este în curs de elaborare, un demers absolut necesar în vederea unei dezvoltări urbanistice durabile şi sistematice. Pe viitor, sunt necesare a fi dezvoltate instituţiile specifice care să răspundă cerinţelor oraşului în domeniile de interes – turism, sănătate, învăţământ, sport, infrastructură si, în mod special, încurajarea activităţii turistice şi atragerea investiţiilor străine. Mai mult decât atât, administraţia locală trebuie să-şi organizeze eficient serviciile publice în vederea adresării în continuare corect, coerent şi în timp util a problemelor şi nevoilor cetăţenilor. În vederea sprijinirii şi încurajării dezvoltării economice, se vor găsi soluţii de înfiinţare a unor servicii de consultanţă pentru valorificarea oportunităţilor de finanţare ce pot rezolva unele probleme ale oraşului, servicii de calificare şi recalificare, orientare şi re-orientare profesională care să rezolve o altă mare problemă a comunităţii - şomajul.

7.3. Alimentarea cu apă Situaţie existentă Alimentarea cu apă a oraşului Buşteni se realizează din 10 surse subterane şi una de suprafaţă, astfel20: • Captarea Clăbucet, situată pe versantul

stâng al Văii Cerbului, la altitudinea de 1051 m, preia printr-un dren de 50 m lungi-me două izvoare subterane. Debitul captat în prezent variază în limitele de 1 – 2 l/s.

• Captarea Gura Diham se află pe Valea Cerbului la altitudinea de 974 m şi are un debit captat de 15 l/s.

• Captarea Valea Coştilei, situată pe ver-santul drept al Văii Cerbului, la altitudinea de 1050 m, captează apa din 8 izvoare subterane ce asigură un debit de 5 l/s.

• Captarea Văljean amplasată sub masivul Coştila la altitudinea de 1000 m, captează două izvoare, însumând un debit cuprins între 0,8 – 2 l/s.

• Captarea Caraiman I este amplasată pe versantul estic al masivului Caraiman, la o altitudine de 1200 m, cu un debit captat de 1 l/s.

• Captarea Valea Babei I este situată pe versantul estic al muntelui Jepii Colţii la o altitudine de 1280 m. Captarea este formată din trei foraje orizontale


efectuate la baza unei stânci de înălţime 55 – 60 m şi o cameră colectoare.

• Captarea Valea Babei II este situată la vest de Poiana Ţapului şi este formată din două captări alimentate de 3 izvoare subterane pe partea stângă şi dreaptă a pârâului Valea Babei, la altitudinile de 980 m şi 900 m.

• Captarea Piatra Arsă este amplasată la vest de Poiana Ţapului la o altitudine de 980 m. Apa este captată prin intermediul unui dren dintr-un izvor subteran aflat pe partea dreaptă a pârâului Piatra Arsă, asigurând un debit captat de 5 l/s.

Aceste surse de apă asigură alimentarea în proporţie de 90% din consum, cu un volum anual de 1.752.000 m3/an. Suplimentarea necesarului se realizează prin aport de apă dinspre Azuga. Operatorul care furnizează servicii de distribuţie a apei potabile este S.C. HidroPrahova. S.A, care deserveşte un număr de 4595 abonaţi, staţiile de potabilizare a apei având o capacitate de 1644 mii m3/an. Calitatea sursei de alimentare cu apă potabilă se încadrează în categora I de calitate, lungimea reţelei de aducţiune este de 21 de km, iar a celei de distribuţie de 79,86 km.

Distribuţia apei se face gravitaţional pe o reţea din oţel, fontă şi PEHD cu diametre cuprinse între 32 - 273 mm.21 Localitatea Buşteni dispune şi de 6 rezervoarele de stocare a apei potabile, cu o capacitate ce însumează un volum de 3840 m3, fiind proiectate în funcţie de numărul locuitorilor deserviţi. Analizând informaţiile furnizate, se pot observa o serie de disfuncţionalităţi şi în ceea ce priveşte alimentarea cu apă potabilă a oraşul Buşteni: • numărul mare de captări şi amplasarea lor

în zone greu accesibile, acest lucru îngreunează activitatea personalului de exploatare / întreţinere sistem. La majo-ritatea captărilor nu există acces pentru mijloace de transport, din acestă cauză avariile sunt greu de identificat şi remediat;

• aducţiunile de apă sunt asigurate prin conducte vechi, nereabilitate, amplasate în teren accidentat; datorită alunecărilor de teren, construirii sau amenajării de drumuri forestiere, au suferit în timp avarii majore cu afectarea alimentării cu apă a consumatorilor pe perioade relativ mari;

• delimitările împrejmuite ale zonelor de protecţie şi rezervoarelor de înmagazinare au fost parţial distruse;

• lipsa staţiilor de tratare a apei; • numărul mare de surse şi amestecul apei

în reţeaua de distribuţie influenţează controlul calitativ al apei care este mult îngreunat.

Propuneri Pe viitor se va continua reabilitarea reţelei existente de distribuţie a apei şi se va extinde în zonele de locuinţe unde în prezent nu există. În proporţie de pest 75%, reţelele de apă şi canalizare au fost înlocuite, ceea ce a condus la reducerea pierderilor din reţea şi implicit la reducerea consumului de apă pe cap de locuitor. În plus, ritmul accelerat al dezvoltării construcţiilor în zonă, impune redimensionarea conductelor de distribuţie; 7.4. Canalizarea şi epurarea apelor

uzate menajere Situaţie existentă În oraşul Buşteni apele uzate sunt colectate de reţeaua de canalizare existentă şi sunt descărcate în văile afluente râului Prahova


sau direct în Valea Prahovei, fără a fi epurate. Acest lucru contribuie la poluarea acestor râuri, dând şi un aspect insalubru oraşului. Canalizarea menajeră şi pluvială funcţionează în sistem centralizat pe o lungime de 45,13 km şi deserveşte numai o parte a oraşului, restul utilizatorilor deversând apele reziduale în fose vidanjabile. Reţeaua (constituită în mare din tuburi de azbociment, beton sau PVC) are dimensiuni cuprinse între 110 – 600 mm.22 Simultan cu iniţiativa de a dezvolta sursele noi de apă potabilă şi optimizarea reţelelor de distribuţie a ei, s-a elaborat şi aprobat studiul de fezabilitate intitulat „Canal colector şi staţie de epurare Buşteni“ pentru soluţionarea problemelor de epurare existente, în corelare cu posibilităţile de dezvoltare. Dintre disfuncţionalităţile privind canalizarea apelor uzate în oraşul Buşteni se disting: • locaţiile turistice, în special cele din zonele

periferice ale unităţii administrative, nu dispun de staţii de preepurare;

• unele arii rezidenţiale nu dispun de reţele de canalizare pluvială şi menajeră, astfel că o parte importantă din volumul de apă uzată este evacuat direct în reţeaua hidrografică naturală;

• cea mai mare parte a reţelei de canalizare este unitară, astfel că aceasta preia atât ape uzate menajere, cât şi apele pluviale. În condiţiile unor precipitaţii abundente se remarcă refularea volumelor de apă trans-portate, în condiţiilor unei subdimensionări ale conductelor de transport;

• lipsa unei staţii de epurare proprii; • staţiile de preepurare ale unităţilor

industriale din oraşul Buşteni nu îndeplinesc normele europene de mediu;

• inexistenţa canalizării menajere şi pluviale în unele cartiere;

• remedierea avariilor cu mare greutate datorita adâncimilor mari la care se găsesc conductele.

Propuneri În prezent, apele uzate menajere sunt colectate prin intermediul reţelei de canalizare existentă şi sunt descărcate fara a fi epurate în văile afluente râului Prahova, sau în Valea Prahovei. SC Hidroprahova SA, operatorul reţelelor de apă şi canalizare al oraşului Buşteni, intenţio-nează să implementeze un proiect integrat de colectare a apelor uzate. Prin acest proiect se propune legarea sistemului de canalizare din oraşul Buşteni cu cel din oraşul Sinaia, pentru

a colecta apele uzate menajere şi pentru a le trimite la staţia de epurare propusă a se construi pe teritoriul oraşului Sinaia. De asemenea, se va continua reabilitarea reţelei existente de canalizare şi se va extinde în zonele de locuinţe unde în prezent nu există. 7.5. Alimentarea cu energie electrică Situaţie existentă Oraşul este alimentat cu energie electrică din sistemul energetic naţional prin linia de 110KV Ploieşti-Braşov (dublu circuit), linie ce alimentează staţia de transformare 110KV Buşteni. Staţia de transformare 110KV Buşteni este echipată cu următoarele unităţi trafo (total putere aparentă instalată, S= 32MVA): • 1 unitate trafo 110/20/6 KV,16MVA; • 1 unitate trafo 110/25/6 KV,16MVA. Din acestea sunt alimentate următoarele substaţii amplasate în incinta staţiei de transformare de 110KV: • 1 unitate trafo 20 / 6 KV,5MVA; • 1 unitate trafo 25/20 KV,16MVA şi substaţia

de 20/6 KV, 16MVA în zona B.T.T.


Localitatea Buşteni dispune şi de o sursă de energie electrică proprie aparţinând fostei fabrici de hârtie Buşteni, a cărei putere instalată este de 19 MW, dar care funcţionează la o capacitate foarte redusă, restul necesarului de energie electrică este preluat de la staţia de transformare Buşteni. Distribuţia energiei electrice către posturile de transformare de la staţia 110KV Buşteni se face pe linii de medie tensiune aeriene şi subterane (LEA, LEC) în felul următor: • prin LEA 20KV Buşteni se alimentează, de

la staţia de 110K, partea de sud a localităţii; • prin LEA 20KV Azuga, se alimentează, de

la staţia de transformare, câteva posturi de transformare aflate în partea de nord-est a localităţii;

• prin LEC 6 KV, în buclă pentru zona centrală a localităţii Buşteni şi zona cartier Industriei.

• prin LEC 20 KV, în buclă pentru zona de nord-vest a localităţii.

Numărul total al posturilor de transformare este de 28 pentru localitate. Reţelele de distribuţie de medie tensiune aeriene (LEA 20KV) parcurg localitatea în lung (aproximativ pe direcţia nord-sud), în marea majoritate traseul fiind paralel cu calea ferată.

Tot pe direcţia nord-sud, localitatea este parcursă şi de LEA 110KV (menţionată mai sus) din care este realizată o derivaţie pentru alimentarea staţiei de transformare. Reţele de distribuţie de medie tensiune subterane, ce alimentează majoritatea posturilor de transformare existente (o buclă de 6 KV şi o buclă de 20 KV) parcurg în traseu subteran căile majore de circulaţie prin LEC, aşa cum rezultă şi din planul de echipare edilitară – reţele electrice. Posturile de transformare sunt executate în cabină de zidărie sau aerian. Reţelele de joasă tensiune (0,4 KV) ce alimentează consumatorii de la aceste posturi, parcurg toate căile de comunicaţie ale localităţii, majoritatea în traseu aerian, dar şi în traseu subteran (alimentează blocurile şi o parte din dotările social-culturale). Reţelele de iluminat public din zonă (modernizate mai ales în ultimii ani) parcurg reţeaua stradală în traseu aerian şi în procent mic subterane. Reţelele aeriene de iluminat sunt realizate în majoritate pe stâlpi comuni cu reţele de joasă tensiune, pe care în general se află şi cablurile de telecomunicaţii. Reţeaua de iluminat public are o lungime de 57,76km.

Propuneri Situaţia alimentării cu energie electrică în prezent este satisfăcătoare. Prin PUG sunt prevăzute zonele în care, odată cu extinderea dezvoltării teritoriale, se va extinde şi reţeaua de alimentare cu energie electrică. Tot prin PUG, şi anume prin Regulamentul Local de Urbanism aferent acestuia, pentru zona centrală se precizează necesitatea transpunerii reţelelor de alimentare cu energie electrică în subteran. Pentru dotările şi zonele nou dezvoltate se vor prevedea posturi de transformare. În zonele industriale nu se propun surse noi de energie, dar va fi nevoie de o sistematizare a acestor zone industriale în sensul folosirii la maxim a tensiunilor aferente pentru a se înscrie în limitele existente. În eventualitatea modernizării reţelei stradale actuale, reţelele electrice de alimentare vor urma acelaşi sistem de modernizare şi adoptare fără a necesita noi surse de energie electrică. Faţă de reţelele de alimentare cu energie electrică, vor fi respectate zonele de protecţie şi siguranţă, conform legislaţiei în vigoare.


În baza Legii 13/2007 – „Legea energiei electrice“, pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţii energetice, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în apropierea instalaţiilor energetice, se instituie zona de protecţie şi siguranţă. Conform Ordinului ANRE nr. 49/2007 – revizia I, art.18, alin. 3, la liniile electrice aeriene, zona de protecţie coincide cu zona de siguranţă, lăţimea culoarului LEA 220 kV fiind de 55 m (27,5m de o parte şi de alta a axului LEA). Pe zonele traversate de linii electrice de înaltă tensiune se vor institui zone de protecţie, care sunt reglementate prin PUG ca zone cu interdicţie de construire. Totuşi este necesar să se ia şi următoarele măsuri: • Protecţie mărită – adoptarea unor măsuri

suplimentare de protecţie LEA, în vederea creşterii gradului de siguranţă mecanică în funcţionare, în porţiunile speciale de traseu (NTE 003/04/00 art.15) şi anume: mărirea secţiunii conductoarelor, cleme de susţinere cu reţinerea conductorului, armături de protecţie împotriva arcului electric etc.

• Dublarea lanţului de izolatoare acolo unde este cazul

• Realizarea instalaţiei de legare la pământ

7.6. Alimentarea cu energie termică Situaţie existentă În funcţie de fiecare categorie de utilizatori, dar şi de amplasarea acestora în cadrul oraşului, asigurarea energiei termice şi a apei calde menajere se realizează diferit. În general, întreprinderile, instituţiile şi clădirile social-culturale au centrale termice proprii, iar locuinţele individuale sunt încălzite cu sobe cu gaze naturale sau combustibil lichid / solid. Din cauză că centralele termice existente sunt destul de vechi rezultă un consum mare de combustibili, dar şi creşterea poluării mediului înconjurător. Propuneri Este necesară montarea unor echipamente noi, moderne, automatizate, cu randament ridicat, pentru creşterea gradul de confort termic al oraşul Buşteni, dar şi pentru a reduce poluarea în zonă şi pentru utilizarea eficientă a resurselor. Pe lângă confort şi o exploatare mai uşoară, înlocuirea acestor echipamentelor va duce automat la micşorarea numărului de focuri,

prepararea apei calde menajere centralizat, consumul combustibilului reglat în funcţie de temperatura exterioară, dar şi cea interioară şi micşorarea pericolului de incendii. De asemenea, se recomandă ca obiectivele de interes public, cu aglomerări de persoane (grădiniţe, şcoli etc.) să fie echipate cu centrale termice proprii, cu un randament de peste 90%, dotate cu arzătoare automatizate, cu grad redus de poluare. Coşul de fum al centralelor termice trebuie realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii incendiilor şi trebuie dimensionat conform sarcinii termice a arzătoarelor. 7.7. Alimentarea cu gaze naturale Situaţie existentă În zona administrativ teritorială a oraşului Buşteni există reţele de gaze cu presiune redusă, la care sunt racordaţi consumatorii existenţi: casnici şi industriali. Alimentarea cu gaze se face prin intermediul staţiei de predare-primire ISCMGN Mediaş, Regionala Braşov, Sector Azuga situată în str. Zamora, alimentată din conductele


magistrale de transport înaltă presiune Ǿ 16” şi 12” (Pn 16 bari). La această staţie sunt racordate SRG de sector din Valea Cerbului, I.H. Buşteni şi str. Zamora. În afara suprafeţei de intravilan (în partea de vest) se mai află în funcţiune două conducte magistrale de gaze. Propuneri Prin PUG se prevede extinderea reţelei de alimentare cu gaze naturale raportat la dez-voltarea spaţial-teritorială a oraşului Buşteni. Pe viitor, întregul sistem al oraşului Buşteni, de distribuţie a gazelor naturale, trebuie îmbunătăţit. Pentru realizarea acestui lucru, este necesar unui inventar real al consumatorilor şi, în funcţie de datele obţinute şi debitele stabilite ca fiind necesare pe viitor, acesta va fi redimensionat 7.8. Gospodărie comunală (Deşeuri) 23 Situaţie existentă În Buşteni, până la finele anului 2000, deşeurile menajere produse erau depozitate la groapa de gunoi existentă în sud-estul

oraşului, în zona Zamora, amplasament lipsit de dotare tehnică sau edilitară. Autorităţile locale, în baza unui parteneriat, au construit rampa ecologică de deşeuri menajere şi deşeuri asimilate acestora, amplasată în zona Boldeşti – Scăieni, şi fost realizată o staţie de sortare, preluare şi transfer al deşeurilor, administrată de Serviciul de Salubrizare Buşteni, vechea groapa de gunoi fiind închisă. Rampei de transfer are o capacitatea totală de depozitare de 25 tone/zi, respectiv 55 mc. Su-prafaţa totală a depozitului, cu activităţi conexe, este de 2000 m2, iar cea utilă de 600 m2. Conform normelor europene în vigoare, începând cu anul 2007, Primăria oraşului Buşteni a implementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor în containere speciale. 7.9. Priorităţi 1. Reabilitarea şi modernizarea străzilor

necorespunzătoare ca profil transversal şi îmbrăcăminţi;

2. Adaptarea, reproiectarea şi amenajarea corespunzătoare a intersecţiilor;

3. Amenajarea şi modernizarea rampei de gunoi;

4. Reabilitarea şi modernizarea reţelelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate menajere;

5. Extinderea, reabilitarea şi amenajarea de spaţii verzi şi de agrement;

6. Dotarea străzilor de categorie inferioară cu iluminat public;

7. Stabilirea şi delimitarea limitei de protecţie sanitară a cimitirului;

8. Realizarea unei reţele de prestări servicii; 9. Dezvoltarea resurselor de muncă din oraş. 7.10. Disfuncţionalităţi la nivelul

localităţii24 O mare parte a aspectelor care privesc disfuncţionalităţile, derivă din transformările ce au loc în sectorul economic al oraşului în concordanţă cu evoluţia generală a ţării, ca urmare a restructurării activităţilor economice pe principiile economiei de piaţă. În acest sens se menţionează: • Creşterea ratei şomajului, din cauza reducerii

locurilor de muncă în diferite sectoare de activitate începând cu anul 1993;

• Reducerea numărului de turişti, a volumului defacerii de mărfuri, a utilizării unor dotări publice, toate acestea se datorează mai ales scăderii veniturilor populaţiei;


• Degradarea şi insuficienţa echipării tehnico-edilitare, a dotărilor publice locale, a spaţiilor necesare unor activităţi terţiare (bancare, financiare, de asigurare etc.), din cazua resurselor financiare reduse în cadrul administraţiei locale şi a altor organisme;

• Agravarea problemelor de calitate a mediului din cauza insuficienţei resurselor financiare şi a preocupărilor pentru retehnologizarea capacităţilor de producţie care folosesc tehnologii poluante, învechite sau nu utilizează la capacitate instalaţiile de filtrare şi epurare existente.

• Descreşterea numerică a numărului de locuitori şi creşterea fenomenului de îmbătrânire demografică;

• Valori scăzute ale dinamicii naturale şi migraţionale.

7.11. Necesităţi şi opţiuni ale

populaţiei25 În ceea ce priveşte dezvoltarea oraşului, necesităţile populaţiei din Buşteni sunt următoarele: • Reabilitarea circulaţiei carosabile prin

lucrări de întreţinere, înlocuire sau modernizare a infrastructurii rutiere, prin lucrări de extindere a lăţimii drumului, în vederea creării unor benzi de circulaţie;

• Crearea de trotuare adiacente tuturor circulaţiilor carosabile;

• Crearea de piste pentru biciclişti pentru facilitarea transportului nepoluant în interiorul oraşului;

• Crearea transportului public local pentru asigurarea legăturii între părţile oraşului: Zamora, Piatra Arsa , Poiana Ţapului;

• Creare de parcări publice • Crearea de noi locuri de munca prin

dezvoltarea turismului şi a activităţilor terţiare, prin atragerea de investiţii şi investitori.

7.12. Măsuri în continuare26 Pentru dezvoltarea oraşului Buşteni se propun următoarele direcţii strategice: • Conectarea oraşului Buşteni la magistralele

europene prin intermediul Autostrăzii A 1.02 – Sibiu – Făgăraş – Braşov – Ploieşti – Bucureşti, ce va lega sudul de nordul şi de nord-vestul ţării, va facilita transportul de mărfuri şi de călători, va atrage investitori şi va duce la dezvoltarea economică a oraşului Buşteni;

• Modernizarea infrastructurii de circulaţie şi transport. Acest lucru presupune: o Realizarea autostrăzii A 1.02 – Sibiu –

Făgăraş – Braşov – Ploieşti – Bucureşti,

ca reţea de transport de mare capacitate şi viteză;

o Crearea unor centuri ocolitoare; o Amenajarea şi sistematizarea

intersecţiilor: B-dul Libertăţii cu str. Pescăriei B-dul Libertăţii cu str. Telecabinei B-dul Libertăţii cu str. Griviţei B-dul Libertăţii cu str. Valea Alba B-dul Libertăţii cu str. N.Ureche.

o Ranforsarea sistemului rutier pe DN1, lucrări de extindere a lăţimii drumului, în vederea creării a două benzi pe sens acolo unde distanţa dintre aliniamente permite acest lucru;

o Accesarea unor fonduri cu finanţare europeană pentru lucrări de modernizare a infrastructurii rutiere;

o Noduri intermodale pentru transportul public de călători/turişti la Gara Buşteni, lângă sediul Omnimpex şi la Staţia de telecabină - cale ferată / auto / instalaţii pe cablu – după caz;

o Transport în comun care să deservească cartierele rezidenţiale Zamora şi Piatra Arsă de cartierul Valea Albă, zona staţiei de telecabină şi pârtia Kalinderu.

o Transport în regim Shutle Bus între unităţile de cazare hoteluri, pensiuni şi pârtiile de schi.


o Transport în comun / tren montan – Cremaliera Azuga-Buşteni-Sinaia - care să lege toate domeniile schiabile din Valea Prahovei.

• Modernizarea şi extinderea infrastructurii turistice: o Modernizarea / reconstrucţia primei căi

ferate cu ecartament îngust din România şi îmbunătăţirea serviciilor turistice şi de transport local prin interconectarea domeniilor schiabile Azuga – Buşteni – Sinaia.

o Organizarea teritorială a Parcului Natural Bucegi pentru valorificarea turistică conform principiilor dezvoltării durabile.

o Dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor turistice oferite;

o Crearea unor noduri de interes turistic, staţii ale instalaţiilor pe cablu / transport public, locuri de parcare, alimentaţie publică şi cazare;

o Îmbunătăţirea condiţiilor de primire turistică şi încurajarea înfiinţării unităţiilor de alimentaţie publică (restaurante, pizzerii, cafenele, cofetarii), insuficiente în prezent, dezvoltarea unor sisteme turistice integrate;

o Încurajarea investitorilor pentru realizarea unor hoteluri noi de 3, 4 şi 5 stele.

o Redimensionarea capacităţii de cazare, specializarea unor staţiuni pe anumite tipuri de turism;

o Creşterea atractivităţii ofertei în sezonul estival şi crearea unor „sate de vacanţă”.

o Asigurarea de către hotelieri a transportului turiştilor până la pârtiile de schi (shuttle bus);

o Elaborarea unor oferte personalizate ale oraşului Buşteni, care să încurajeze reţinerea turiştilor cel puţin 5-6 nopţi în zonă;

o Amenajarea mobilierului urban prin păstrarea caracterului specific istoric;

o Îmbunătăţirea sistemului de informare turistică prin semnale şi indicatoare;

o Întreţinerea/reamenajarea traseelor turistice, în special pe traseele mai puţin circulate;

o Reabilitarea refugiilor montane în scopul amenajării punctelor de plecare pe trasee montane: Reconstruirea, reamenajarea, reabili-tarea şi extinderea refugiului montan Refugiul schiorilor de pe Valea Albă;

Reconstruirea, reamenajarea, reabilitarea şi extinderea refugiului montan Refugiul Coştila, precum şi rezervarea unui teren în suprafaţă de 1000 mp pentru o introducere

ulterioară în intravilan în vederea realizării obiectivului menţionat;

o Realizarea la baza pârtiei Kalinderu a investiţiei „Fun Park” şi a pârtiei Kalinderu 2;

o Degajarea actualei zone de acces la pârtia Kalinderu prin extinderea pârtiilor şi interconectarea acestora, asigurându-se astfel accese multiple la acest domeniu schiabil (Pârtia Valea Alba – acces Căminul Alpin, Pârtia Fierăstrău – acces Hotel Silva, Pârtiile Diham – Valea Cerbului);

o Dezvoltarea domeniului schiabil pe versantul nordic al munţilor Baiului, înspre Valea Feti şi joncţiunea acestuia cu domeniul schiabil Azuga;

o Realizarea unui centru olimpic de antrenament şi a unei pârtii de biatlon în golul alpin de pe muntele Baiul Mic;

o Realizarea unui sat olimpic şi a unui teren de golf pe versantul vestic al munţilor Baiului pe proprietatea Zamora Estate. Această extindere se poate realiza prin documentaţii ulterioare de urbanism, numai cu îndeplinirea tuturor procedurilor prevăzute în Codul Silvic şi în legislaţia specifică;

• Finalizarea modernizării reţelei de utilităţi publice, ceea ce implică:


o reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare;

o modernizarea sistemului de termoficare, utilizarea unor surse de căldură alternative;

o introducerea de iluminat public în zonele care nu beneficiază de acest serviciu sau sunt slab iluminate;

o iluminare nocturnă adecvată a monumentelor arhitectonice şi altor clădiri valoroase ca aspect;

o instalarea unor stâlpi de iluminat a căror formă să corespundă aspectului zonei.

• Fondul de locuinţe - construirea de locuinţe sociale, reabilitarea termică a locuinţelor;

• Un sistem de management integrat al deşeurilor: reducerea cantităţilor produse, colectarea completă şi selectivă, sortarea şi procesarea, depozitarea selectivă a deşeurilor, diminuarea poluării şi protejarea mediului prin adoptarea unor strategii de conştientizare, prevenire, responsabilizare şi educare ecologică.


8. CULTURĂ, TINERET, SOCIETATE CIVILĂ

Palatul Cantacuzino, Oraşul Buşteni. Sursa: www.panoramio.com/photo/50637112

8.1. Scurt istoric al vieţii sociale,

culturale şi ştiinţifice În anul 1906, odată cu publicarea Monografiei Şcolii din Buşteni, apar primele informaţii despre începuturile activităţii şcolare din Buşteni, scrise de fostul director al şcolii, A.M. Mihăilescu.

Astfel, potrivit informaţiilor din această Monografie a Şcolii, prima şcoală în Buşteni a fost infiintata în 1865, imediat dupa aparitia legii învăţământului rural obligatoriu din 1864. La început, şcoala funcţionă cu doar 2 clase, şi pentru copiii din Poiana Ţapului şi chiar Sinaia. Noul local al şcolii, în faţa gării, a fost construit în 1887 – aici a funcţionat, dealtfel, în ultimii ani, biblioteca orăşenească. Până în

1881 şcoala funcţionează cu două clase, iar până în 1891 cu un singur învăţător. Raportat la procentajul din vremea aceea al ştiutorilor de carte din ţară, care era destul de scăzut, putem aprecia ca ponderea celor care ştiau carte în Buşteni (43%) era aproape dublu faţă de nivelul naţional.27


În perioada interbelică, preocupările pentru cultura s-au accentuat, în centrul acestora rămânând în continuare şcoala şi directorul acesteia din acele vremuri, Vintilă Mărculescu. O caracteristică interesantă a vieţii culturale a oraşului Buşteni este aceea că oraşul a „adoptat“ sau a fost „adoptat“ de un număr semnificativ de oameni de cultură care, fără a fi născuţi aici, fie s-au stabilit fie au activat în oraşul Buşteni. Aşa s-a întâmplat cu scriitorul Cezar Petrescu şi cu muzicologul şi compozitorul Aurel Stroe. 8.2. Potenţial cultural, religie Viaţa culturală a Oraşului este dominată de activitatea Centrului Cultural Aurel Stroe – fosta Casă de cultură, numită aşa în cinstea marelui compozitor şi muzicolog. Activitatea Centrului Cultural vizează, în acelaşi timp, mai multe direcţii de acţiune: • Crearea condiţiilor pentru ca locuitorii

Buşteni-ului şi ai localităţilor limitrofe să se poată exprima cultural - cursuri de pian, chitară, club filocultural, curs de yoga, curs de dans, trupa de muzică rock, cerc de artă grafică şi pictură, grup coral

etc. În plus, Centrul este întotdeauna dispus în a organiza şi alte activităţi, în funcţie de solicitări;

• Organizarea şi intermedierea de activităţi culturale, având drept scop atât satisfacerea cerinţelor de consum ale cetăţenilor, dar şi creşterea educaţiei estetice, morale, civice şi ştiinţifice. Sunt organizate, lunar, două sau trei spectacole de diverse genuri şi pentru diverse categorii de public: teatru pentru toate categoriile de vârstă, spectacole de revistă, spectacole de muzică, expoziţii cu diverse tematici (sculptură, pictură, numismatică, medalistică, maximafilie), festivaluri, producţii teatrale, simpozioane şi lansări de carte. În holul Centrului Cultural sunt, în permanenţă, expuse lucrări de artă de diverse genuri, realizate de membrii unor cluburi cu activităţi specifice (lucrări de compoziţie din lemn, goblenuri etc.);

• Marcarea, prin activităţi organizate fie individual, fie în colaborare cu alte instituţii, a unor evenimente sau momente reprezentative pentru viaţa localităţii, a ţării sau la nivel internaţional Astfel, au fost sărbătorite, prin acţiuni specifice, zile de o importanţă istorică – Ziua Naţională, Ziua Unirii, 8 Martie, Ziua Eroilor, 9 Mai, Ziua Francofoniei – sau zile de importanţă culturală – aniversări şi

comemorări Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Nicolae Iorga, IL Caragiale, Aurel Stroe etc.

Astfel, se poate spune ca în Buşteni activitatea culturală este una deosebit de bogată, la nivelul oraşelor mari. Un alt avantaj al Centrului Cultural este acela că dispune de dotările optime necesare organizării de evenimente de orice factură: spectacole, concerte, expoziţii, simpozioane, constituind şi prin acest aspect un element de atracţie al oraşului. În Buşteni există şi o bibliotecă orăşenească ce deţine un fond de carte enciclopedic de aproximativ 25 000 de volume aflate în stare bună, cu un număr aproximativ de 1.300 de abonaţi. O altă bibliotecă funcţionează în cadrul Casei Româno-Franceze, cu un fond de carte de 5,811 volume în limba franceză şi un număr de aproximativ 1.700 de abonaţi. La nivelul oraşului există numeroase puncte de atracţie culturală şi religioasă, valoroase prin simpla moştenire culturală, dar şi ca punct central în turismul cultural şi ecumenic: 1. Vila Borneanu, realizată în 1935, cu o

arhitectură specifică de sfârşit de secol 18; 2. Casa de cultura, construita în 1886;


3. Casa de odihnă a preoţilor, monument de arhitectură clasică pentru sfârşitul de secol 18;

4. Ansamblul Fabricii de Hârtie - complex în conservare, ce păstrează arhitectura neoclasică industrială germană;

5. Muzeul Memorial Cezar Petrescu – casa în care marele scriitor a petrecut o mare parte a vieţii;

6. Statuia „Ultima grenadă“ a caporalului Constantin Muşat – monument ridicat în cinstea eroilor căzuţi în primul război mondial;

7. Crucea Memorială a eroilor români din primul razboi mondial – este cel mai mare şi mai valoros monument al oraşului, unic în ţară. A fost construită între anii 1926 şi 1927, prin grija Majestăţii sale Regina Maria;

8. Monumentul Dr. Kremnitz, ridicat în 1889 de către Ion Kalinderu în onoarea medicului familiei regale;

9. Ansamblul Castelului Cantacuzino, ridicat în 1911, în prezent retrocedat moştenitorilor şi închis pentru vizitatori;

10. Biserica Domnească din Buşteni, ctitorie a Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta;

11. Mânăstirea Caraiman – complex arhitectural religios modern.

8.3. Societatea civilă La nivelul comunitaţilor locale, societatea civilă este reprezentată de structurile asociative de tip organizaţii non-guvernamentale.

Rolul societaţii civile (la orice nivel, ONG - uri, sindicate, patronate) este important prin prisma promovării valorilor democratice şi ca factori ce dinamizează şi îmbunătăţesc viaţa social culturală a oraşului, contribuind ca factori suport în procesul de dezvoltare regională. În relaţia cu administraţia publică şi cu reprezentanţii mediului de afaceri din zonă, aceste organizaţii ar trebui sa reprezinte parteneri viabili care desfăşoară acţiuni şi programe în sprijinul comunităţii. La data prezentului raport, pe raza oraşului Buşteni şi a localităţilor aparţinătoare nu există organizatii non guvernamentale active.


9. DEMOGRAFIE La nivel naţional, reconstituirea informaţiilor privind numărul de locuitori în perioada anterioară secolului XX este foarte dificilă, în lipsa unor surse statistice sigure şi complete. Abia în perioada de început de secol XX au fost făcute recensăminte exhaustive, care oferă informaţii cu privire la aceste aspecte. Astfel, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică la recensământul din 2002, pentru oraşul Buşteni nu existau date

privind populaţia stabilă în prima jumătate a secolului 20, primele informaţii oficiale datând din anul 1948. Potrivit acestor date, în perioada 1948-1992 populaţia oraşului a avut o evoluţie crescătoare ajungând la un maxim de 12.486 de locuitori. Această accentuată creştere a numărului de locuitori în perioada anilor ’70 - ’90 poate fi pusă pe seama măsurilor de politică

demografică a regimului comunist, vizând creşterea artificială a natalităţii. Acest lucru explică şi descreşterea numărului de locuitori în perioada 1992 - 2008 până la 10.102 locuitori, odată cu desfiinţarea regimului comunist s-a înregistrat o accentuată scădere a natalităţii. În prezent, potrivit datelor puse la dispoziţie de Primaria Oraşului Buşteni, populaţia este în număr de 10.347 de locuitori.

Evoluţia numărului de locuitori în perioada 1948 - 2008 Evoluţia numărului de locuitori în perioada 1992 - 2008


În ceea ce priveşte evoluţia numărului de locuitori în perioada 1992 - 2008, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi completatate cu cele din Memoriul General al Planului Urbanistic aflat în curs de aprobare (elaborat de Altrix SRL) şi datelor furnizate de Consiliul Local Buşteni, situaţia este prezentată în graficul de mai sus. Se poate observa scăderea constantă a numărului de locuitori în acest interval de timp, scădere ce poate fi pusă pe seama mai multor factori: rata scăzută a natalităţii, fenomenul de migraţie (reprezentat, în special, de tinerii care, după terminarea ultimului nivel de învăţământ, se stabilesc în alte oraşe) etc. Structura populaţiei pe grupe de vârstă oferă informaţii privind potenţialul de muncă.

Ponderea principalelor categorii de vârstă oferă informaţii atât pentru starea actuală a popula-ţiei, dar şi potenţialul acesteia în anii următori. Se poate observa că ponderea grupei de vârstă de peste 60 de ani este semnificativ mai mare decât cea a grupei de vârstă de sub 14 ani ceea, ce se poate traduce printr-o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei. Comparativ cu valorile la nivelul judeţului Prahova, prezentate în graficul de mai jos, se poate observa că în Buşteni segmentul de vârstă 0-14 ani este mai slab reprezentat, în timp ce segmentul vârstnic, peste 60 de ani, deţine o pondere mai mare28. Faptul că grupa de vârstă a populaţiei active are o pondere mai mare este un lucru pozitiv, însă în perioada următoare, toate aceste aspecte

se vor concretiza într-o tendinţă accentuată de îmbătrânire a populaţiei oraşului. Această stare de fapt a fost pusă în evidenţă şi de rezultatele studiului cantitativ 29 derulat, în cadrul căruia un procent semnificativ al populaţiei (37%) au mentionat ca principala sursa de venituri pensia. Distribuţia populaţiei pe sexe indică, la nivelul anului 2002, un procent de 52,57% femei şi 47,43% bărbaţi. Este o proporţie nu foarte echilibrată, diferită de cea regăsita la nivelul judeţului Prahova, de 51,43% femei şi 48,57% bărbaţi. Aproximativ aceeaşi distribuţie pe sexe a reieşit şi în urma studiului cantitativ efectuat cu ocazia elaborării strategiei (53% femei şi 47% bărbaţi).

Plan strategic de dezvoltare locală durabilă a oraşului Buşteni | 60

Numărul persoanelor care s-au declarat ortodocşi la recensământul din 2002 a fost majoritar (97,50 %). Astfel, la nivelul oraşului, structura populaţiei în funcţie de religia declarată este următoarea:30

Structura etnică a populaţiei este una relativ omogenă. Situat, practic, în centrul ţării, de-a lungul istoriei sale oraşul Buşteni a avut o situaţie politică relativ stabilă. Acest lucru este reflectat şi în structura etnică a populaţiei.

Potrivit datelor recensământului din 2002, majoritară este populaţie de etnie română (99,09%), urmată de populaţia de etnie romă (0,42%), cea de maghiară (0,23%) şi cea de etnie germană (0,14%).

Structura populaţiei oraşului Buşteni, după religie, la nivelul anului 2002

Religia Nr. de locuitori Pondere in totalOrtodoxă: 10.202 97.50 %

Romano-catolică: 50 0.47 %Reformată: 14 0.13 %

Penticostală: 35 0.33 %Greco-catolică: 23 0.21 %

Baptistă: 29 0.27 %Adventistă de ziua a Şaptea: 29 0.27 %

Unitariană: 1 0.0 %Creştină după Evanghelie: 3 0.02 %

Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană: 8 0.07 %Evanghelică: 31 0.29 %

Evanghelică de confesiune augustană: 1 0.0 %

Mozaică: 1 0.0 %Altă religie: 28 0.26 %

Fără religie: 1 0.0 %Atei: 5 0.04 %

Religie nedeclarată: 2 0.01 %Total: 10.463 100%


10. SERVICII SOCIALE În conformitate cu datele puse la dispoziţie de Primărie, în Oraşul Buşteni se acordă o atenţie deosebită protecţiei sociale, atât prin programe guvernamentale cât şi prin proiecte locale. Astfel, potrivit datelor existente la nivelul Primariei, beneficiază de ajutor social un număr de 54 de persoane, există 108 persoa-ne cu handicap grav, accentuat sau mediu,

40 dintre aceste persoane având un asistent personal – de regula un membru al familiei. Acordarea de sprijin financiar din partea Primăriei îmbracă diferite forme: ajutor pentru încălzirea cu gaze naturale, ajutor pentru încălzirea cu lemne, abonamente de transport în comun cu titlu gratuit, loturi de teren pentru construirea de case pentru tinerii sub 35 ani şi, bineînţeles, ajutoare sociale pentru persoanele

aflate în dificultate. Nu în ultimul rând, sunt acordate ajutoare financiare pentru lucrări de reparaţii şi încălzirea locaşurilor de cult, indiferent de confesiune. La nivelul Oraşului Buşteni nu există probleme legate de siguranţa cetăţeanului, infracţionalitatea fiind extrem de redusă. Oraşul deţine un post de poliţie, poliţie comunitară precum şi post de jandarmi.


11. SĂNĂTATE Potrivit datelor furnizate de Primărie şi celor existente pe site-ul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Prahovă, serviciile de asistenţă medicală, la nivelul oraşului Buşteni, sunt reprezentate de 4 cabinete de medici de familie şi 2 policlinici cu plată. Astfel, raportat la populaţia actuală a oraşului, înseamnă prezenţa unui medic de familie la aproximativ 2600 de pacienţi, ceea ce este destul de mult. Situaţia este, însă, echilibrată de existenţa celor 2 policlinici cu plată, ce oferă servicii multidisciplinare, inclusiv servicii de analize medicale prin laboratoarele proprii.

În ceea ce priveşte serviciile farmaceutice, potrivit datelor furizate de Administraţia Finanţelor Publice din Buşteni, pe raza oraşului sunt înregistrate 4 societăţi cu activitate în domeniul farmaceutic (preparare şi/sau comercializarea produselor farmaceutice) însp niciuna cu activitate non stop. Există, de asemenea, şi o farmacie aparţinând unui lanţ naţional – Centrofarm. Nu există un spital orăşenesc, bolnavii care necesită internare sau urgenţele sunt trimise fie la spitalul municipal din Câmpina, aflat la 42 de km distanţă, fie la cele mai

îndepărtate, aflate în Braşov (79 km) sau Ploieşti (75 km). Lipsa spitalului orăşenesc constituie o problema pentru localitate, fapt relevat şi de studiul cantitativ asupra populaţiei, în cadrul căruia 42% dintre respondenţi au afirmat că, dacă ar putea decide modul de cheltuire a banilor din impozitele locale, ar decide utilizarea acestora pentru spitale.


12. ÎNVĂŢĂMÂNT, ACTIVITĂŢI SPORTIVE

Grădiniţa Zamora. Sursa: www.panoramio.com/photo/50628594

Oraşul Buşteni deţine o reţea şcolară formată din cinci grădiniţie, trei şcoli generale şi un grup şcolar (licelul Ion Kalinderu). Toate unităţile de învăţământ dispun de iluminat electric, încălzire cu sobe şi/sau centrale termice, apă potabilă de la reţeaua publică şi grupuri sanitare în incintă.

Astfel, la nivelul reţelei şcolare a oraşului, regăsim următoarea structură a personalului didactic: • Educatori – 13 • Învăţători – 22 • Profesori – 124 • Cadre didactice asociate – 19 • Personal administrativ – 66

În plus, pe raza oraşului există şi un Centru de pregătire pentru personalul din industrie specializat în pregătirea şi perfecţionarea personalului din cadrul agenţilor economici. Centrul este dotat cu: • O sală amfiteatru cu 370 locuri; • 6 Săli de curs cu 30-60 de locuri fiecare;


• 1 laborator informatică dotat cu calculatoare, imprimante, scannere, reţea şi acces la internet;

• 2 laboratoare de limbi străine cu 18 locuri fiecare, dotate cu aparatură specifică audio-video;

• Atelier de tehnoredactare şi multiplicare • Spaţii proprii de cazare cu o capacitate de

105 camere; • 2 săli cu funcţiune de restaurant cantină

(de 200 şi respectiv 60 locuri).

Se poate, astfel, aprecia că, la nivelul Oraşului Buşteni, reţeaua şcolară este bine reprezentată şi răspunde necesităţilor populaţiei. Un aspect mai puţin favorabil este acela că nu există nici o creşă – fapt semnalat şi în cadrul cercetării calitative efectuate în luna februarie 2011. În ceea ce priveşte activităţile sportive, oraşul deţine o sală de sport care funcţionează pe lângă Primărie, cu acces

gratuit pentru tinerii din Buşteni, precum şi Săli de sport în fiecare unitate de învăţământ, unde au acces numai elevii. Există, de asemenea, şi un stadion, proprietatea primăriei, dar administrat particular, şi o echipa de fotbal a oraşului. Alte modalităţi de practicare a sporturilor, în afara sporturilor de iarnă, nu există.

Gradiniţa nr. 1 cu program normal şi prelungit (în local propriu) Suprafaţa construită (mp) 293,225 Nr. încăperi 26 Nr. săli de clasă 5 Nr. cabinet elevi 8 Nr. cabinet cadre didactice 2 Total cadre didactice 4 Pers. administrativ 3 Gradiniţa nr. 2 cu program normal şi prelungit (în incinta Şcolii Generale nr. 2) Suprafaţa construită (mp) 64,53 Nr. încăperi 5 Nr. săli de clasă 6 Nr. cabinet elevi 3 Nr. cabinet cadre didactice 1 Total cadre didactice 3 Pers. administrativ 1

Gradiniţa nr. 3 cu program normal (în local propriu) Suprafaţa construită (mp) 148,5 Nr. încăperi 6 Nr. săli de clasă 2 Nr. cabinet elevi 1 Nr. cabinet cadre didactice 1 Total cadre didactice 2 Pers. administrativ 1 Gradiniţa nr. 4 cu program normal (în local propriu) Suprafaţa construită (mp) 200 Nr. încăperi 11 Nr. săli de clasă 2 Nr. cabinet elevi 4 Nr. cabinet cadre didactice 2 Total cadre didactice 2 Pers. administrativ 1


Gradiniţa nr. 5 cu program normal (în local propriu) Suprafaţa construită (mp) 193 Nr. încăperi 6 Nr. săli de clasă 2 Nr. cabinet elevi 2 Nr. cabinet cadre didactice 0 Total cadre didactice 2 Pers. administrativ 1

Şcoala generală nr. 1 cu clasele I-VIII (in local propriu) Suprafaţa construită (mp) 970 Nr. încăperi 28 Nr. săli de clasă 20 Nr. cabinet elevi 14 Nr. cabinet cadre didactice 2 Alte încăperi specifice 2 laboratoare, 1 bibliotecă, 1 sală

de sport, 1 cabinet metodic, 1 cabinet medical, 1 atelier

Total cadre didactice 35 (10 învăţători, 25 profesori) Pers. administrativ 9

Şcoala generală nr. 2 cu clasele I-VIII (în local propriu) Suprafaţa construită (mp) 882 Nr. încăperi 22 Nr. săli de clasă 13 Nr. cabinet elevi 8 Nr. cabinet cadre didactice 1

Alte încăperi specifice 1 laborator, 1 bibliotecă, 1 sală de sport, 1 cancelarie

Total cadre didactice 25 (7 învăţători, 18 profesori) Pers. administrativ 5 Şcoala generală nr. 3 cu clasele I-VIII Poiana Ţapului (în local propriu) Suprafaţa construită (mp) 1381,07 Nr. încăperi 15 Nr. săli de clasă 13 Nr. cabinet elevi 8 Nr. cabinet cadre didactice 1 Alte încăperi specifice 2 laboratoare, 1 sală de sport

1 cancelarie Total cadre didactice 25 (5 învăţători, 20 profesori) Pers. administrativ 20 Liceul Ion Kalinderu (matematică informatică, filologie, turism şi alimentaţie publică) (în local propriu) Suprafaţa construită (mp) 634 Nr. încăperi 53 Nr. săli de clasă 19 Nr. cabinet elevi 15 Nr. cabinet cadre didactice 5 Alte încăperi specifice 5 laboratoare, 1 bibliotecă,

1 sală de sport, 10 cabinete, 1 cancelarie, 1 atelier

Total cadre didactice 61 (61 profesori, 19 asociaţi) Pers. administrativ 25


13. COOPERARE REGIONALĂ31 1. Moissy – Cramayel, Franţa32 Moissy-Cramayel este un oraş cu 17338 locuitori, situat în departamentul Seine et Maine din Franţa. Protocolul de infrăţire cu oraşul Buşteni a fost semnat la data de 9 octombrie 1992 de primării celor două oraşe şi prevede: • Activităţi cu caracter turistic; • Schimburi între grupuri aparţinând unor

categorii diferite ale populaţiei; • Sprijin material şi logistic pentru Spitalul

orăşenesc; • Diverse forme de manifestări menite să

accentueze legăturile dintre cele 2 oraşe.

2. Djerba-Midoun, Tunisia33 Djerba-Midoun este un oraş turistic în Tunisia, cu care protocolul de înfrăţire a fost semnat la data de 3 martie 2000. Astfel, în cadrul protocolul de colaborare, au fost convenite 5 axe prioritare: • Sectorul gestiunii şi administrării

orăşeneşti – vor fi favorizate, sub formă de misiuni de expertizare şi stagiu, modul de organizare şi administrare comunitară;

• Sectorul cultural şi sportiv – şcolile şi bibliotecile au fost desemnate ca fiind vectorii schimburilor prioritare. În domeniul sportului, vor fi solicitaţi sportivi pentru

participări reciproce la manifestările organizate;

• Sectorul sănătate – cele doua oraşe se vor informa reciproc cu privire la organizarea locală din acest domeniu. Cu prioritate va fi tratată tema accesibilităţii persoanelor cu handicap;

• Sectorul turism – cele două oraşe se vor informa reciproc despre oportunităţile de promovare a turismului, dorindu-se în mod special dezvoltarea unei colaborări menite să pună în valoare patrimoniul turistic;

• Sectorul comunicării – se vor derula schimburi cu privire la modul de comunicare cu cetăţenii, în diverse domenii de competenţă.


14. ANALIZA SWOT


Analiza SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats = Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Riscuri) constituie unul dintre cele mai des utilizate (şi mai eficiente) instrumente pentru analiza unui sistem (organizaţie, comunitate), atunci când este necesară radiografierea situaţiei prezente a respectivei organizaţii.

Concret, se face o analiză internă pentru a se vedea care sunt punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii, urmate de o analiză externă concentrată pe oportunităţile şi riscurile cele mai importante. În procesul elaborării strategiei comunităţii Buşteni, s-a realizat o analiză exhaustivă a situaţiei prezente şi s-a elaborat Profilul Comu-nităţii. Concluziile acestui document au fost

completate de discuţiile pe care Consultantul le-a derulat cu membrii Secretariatului local şi cu membrii Grupurilor constultative de lucru încă din primele şedinţe de început ale proiectului. Coroborând toate aceste informaţii, s-a făcut o radiografie a comunitătii şi s-a putut trece la elaborarea Analizei SWOT. Consultantul atrage atenţia că acest proces de transformare a punctelor slabe în puncte tari,


prin oportunităţi, poate avea şi cealaltă valenţă: punctele tari, insuficient exploatate, ameninţate de riscuri, pot deveni puncte slabe. Raportul privind analiza SWOT a fost pregătit de către Consultant, care îşi aduce mulţumirile sale echipei de proiect din cadrul Primăriei comunităţii Buşteni şi, datorită contribuţiei însemnate în obţinerea de informaţii relevante pentru proiect.

14.1. Analiza internă Acest tip de analiză este foarte importantă în procesul planificării strategice deoarece a ţinut cont de încadrarea Comunităţii în regiunea din care face parte, respectiv Regiunea 3 Sud Muntenia, astfel încât atât punctele slabe cât şi cele tari să aibe o abordare regională şi să faciliteze adresarea

punctelor slabe şi transformarea acestora, prin oportunităţile apărute, în puncte tari. În continuare sunt prezentate sintetic punctele tari şi cele slabe ale Comunităţii, prin comparaţie directă cu cele ale regiunii din care face parte, respectiv Regiunea de Devoltare 3 Sud Muntenia.

Puncte tari

Oraşul Buşteni Regiunea 3 Sud Muntenia • Clima blândă, uşor de suportat • Relieful este atractiv, specific zonei de munte, favorabil turismului • Situarea la poalele Munţilor Bucegi, principala atracţie

turistică de pe Valea Prahovei • Situarea pe drumul european E15 (DN1), principala cale de

acces între Muntenia şi Ardeal • Situarea pe o rută importantă de cale ferată – Bucureşti –

Braşov – Cluj – Oradea – Budapesta – Viena – Paris sau Berlin • Oraşul este deservit de 2 gări: Buşteni şi Poiana Ţapului

(Buşteni Sud) • Constituie punctul de plecare pentru majoritatea traseelor

montane din zonă • Zona de calm atmosferic aproape total • Reţeaua de distribuţie a apei potabile acoperă întregul oraş • Există premisele pentru practicarea mai multor forme de turism • Există structuri de primire turisticăa • Există potenţialul natural necesar dezvoltării turismului • Există transport pe cablu

• Reţele de drumuri naţionale şi europene (coridorul IV şi IX) modernizate • Existenţa autostrăzilor Bucureşti-Piteşti şi Bucureşti-Constanţa • Densitate bună a reţelelor de transport • Existenţa în sudul regiunii a căii fluviale Dunărea şi a unor importante puncte de

trecere a frontierei • Existenţa în cadrul regiunii a aeroportului Bucureşti-Otopeni • Densitate bună a reţelelor de gaze naturale în nordul regiunii • Nivel ridicat de acoperire al reţelelor de comunicaţii fixe şi mobile • Poziţie geografică favorabilă • Profil economic diversificat • Bogăţia şi varietatea resurselor naturale • Existenţa, în nordul regiunii, a unor sectoare industriale tradiţionale şi bine

dezvoltate precum: extracţia şi prelucrarea petrolului, fabricarea utilajului petrolier şi chimic, automobile, echipamente electrocasnice

• Potenţial agricol şi zootehnic ridicat preponderent în partea de sud a regiunii • Fertilitate ridicată a pământului • Existenţa infrastructurii pentru irigaţii • Proprietatea sectorului privat asupra majorităţii terenurilor agricole


• Forţă de muncă disponibilă • Structură omogenă a populaţiei (din punct de vedere etnic şi

religios) • Oraşul deţine o reţea şcolară bine echipată • Oraşul deţine un Centru Cultural cu o activitate reprezentativă

ce poate constitui un punct de atracţie pentru turişti • La nivelul oraşului există o serie de puncte de atracţie

culturală şi religioasă • Oraşul este un mediu sigur, rata infractionalităţii fiind redusă • Colaborarea cetăţenilor şi a firmelor cu instituţiile publice este

una foarte bună

• Potenţial forestier ridicat în partea de nord a regiunii • Existenţa bazei de cercetare în domeniul agriculturii, pomiculturii, viticulturii şi

utilajului petrolier • Potenţial natural, cultural şi istoric pentru dezvoltarea turismului • Forţă de muncă calificată în sectoare industriale tradiţionale • Creşterea gradului de ocupare al forţei de muncă în sectorul serviciilor • Forţă de muncă calificată, adaptabilă, creativă şi relativ ieftină • Existenţa politicilor active de angajare • Resurse de educare, formare şi instruire bune • Dezvoltarea reţelei de centre locale de formare şi reconversie profesională • Grad ridicat de cuprindere în învătământul general şi liceal • Existenţa în nordul regiunii a cinci universităţi

Puncte slabe

Oraşul Buşteni Regiunea 3 Sud Muntenia • Grad ridicat de poluare a râului Prahova • Nu există staţie de epurare • Pondere mare a companiilor cu activitate în domeniul comerţului• Tendinţa crescătoare a şomajului în ultimii ani • Calitate slabă a infrastructurii de drumuri • Nivel redus calitativ al structurilor de primire turistică • Lipsa unei imagini unitare a localităţii • Lipsa unui spital • Lipsa asistenţei medicale de urgenţă • Lipsa unei farmacii non stop • Trafic aglomerat prin centrul orasului (DN1) , ambuteiaje dese• Reţeaua stradală prezintă profile transversale subdimentsionate,

numai o mică parte având o îmbracăminte corespunzătoare • Legături subdimensionate ale cartierelor mărginaşe cu DN1 • Lipsa trotuarelor pe majoritatea străzilor din oraş • Nu există piste amenajate pentru biciclişti

• Neutilizarea reţelelor de căi ferate la întreaga capacitate • Starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de drumuri judeţene şi locale • Eficienţă scăzută a sistemului de transport urban şi a transportului public • Siguranţă redusă a traficului pe drumurile publice • Infrastructură redusă a porturilor fluviale • Infrastructură redusă de susţinere a serviciilor publice • Reţele de gaze naturale insuficiente în partea de sud a regiunii • Acces limitat la IT&C • Insuficienţa infrastructurii sociale şi de sănătate • Dezechilibru economic între zonele regiunii • Nivel scăzut al PIB / locuitor • Valoare adăugată scăzută • Declinul industriei tradiţionale • Infrastructură de susţinere a activităţilor economice redusă • Capacitate redusă a serviciilor sociale • Facilităţi reduse pentru dezvoltarea sectorului IMM


• Lipsa transportului local în comun • Transportul pe cablu (cu telecabina) este depăşit, instalaţiile

sunt învechite • Nu există rută ocolitoare pentru traficul greu (şosea de centură) • Ţevile instalaţiilor de aducţiune de apă potabilă sunt vechi,

amplasate în teren accidentat, greu accesibil. • Unele arii rezidenţiale nu dispun de reţele de canalizare

pluvială şi menajeră • Lipseşte iluminatul public pe străzile de categorie inferioară • Lipseşte iluminatul de panoramă pentru clădirile de referinţă

din oraş (monumente, clădiri cu aspect deosebit etc.) • Rata natalităţii este scăzută • Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei • La nivelul oraşului nu exista ONG-uri active • Există o accentuată migraţie a forţei de muncă în căutare de

oportunităţi • Retenţia populaţiei tinere este foarte slabă • Lipsa mijloacelor de agrement, diversificate, pentru turişti • Implicarea redusă a societăţii civile în problemele comunităţii • Implicarea redusă a cetăţenilor în viaţa Oraşului

• Iniţiativă antreprenorială scăzută • Existenţa de zone monoindustriale • Cooperare redusă între cercetare şi industrie • Pondere mică a tehnologiilor moderne în industrie şi agricultură • Eficienţă scăzută a activităţilor de atragere a investiţiilor străine • Calitate scăzută a managementului industrial şi agricol • Predominarea producţiei cu valoare adăugată mică • Competitivitate şi eficienţă scăzută a agriculturii • Nivel scăzut privind procesarea şi marketingul produselor agricole • Practicarea în multe zone a agriculturii de subzistenţă • Număr redus al IMM-urilor cu activităţi în domeniul prelucrării şi valorificării superioare

a produselor agro-alimentare • Capital investiţional redus în agricultură • Lipsa marketingului şi promovării regionale • Acces şi nivel scăzut al folosirii TIC • Declinul general al populaţiei • Declinul populaţiei active şi ocupate • Sporul natural negativ • Pondere ridicată a populaţiei vârstnice • Pondere scăzută a populaţiei ocupate cu studii superioare • Nivel educaţional scăzut al populaţiei rurale • Nivel scăzut al oportunităţilor de angajare în special în mediul rural • Mobilitate scăzută a forţei de muncă • Dezechilibrul pieţei muncii • Necorelarea educaţiei şi instruirii cu cerinţele pieţei muncii • Oportunităţi reduse pentru învăţarea permanentă • Nivel scăzut al instruirii profesionale • Nivel scăzut al investiţiilor angajatorilor în dezvoltarea resurselor umane • Lipsa oportunităţilor egale pentru persoanele supuse excluziunii sociale • Venituri reduse

Plan strategic de dezvoltare locală durabilă a oraşului Buşteni | 71

14.2. Analiza externă În contextul actual, orice comunitate este puternic influenţată de factorii externi la nivel judeţean, regional, naţional şi internaţional. Este esenţială înţelegerea importanţei acestor factori şi modul în care ei influenţează

Comunitatea; aşadar, toţi factorii externi ce pot fi identificaţi trebuie analizaţi cu atenţie. Cu toate că aceştia nu pot fi, în cea mai mare parte, controlaţi, însă este importantă analizarea lor pentru a se controla efectele pe care le produc asupra Comunităţii.

În acelaşi manieră în care au fost enumerate punctele tari şi cele slabe, prin compararea lor cu indicatorii de la nivel regional, vom prezenta în continuare oportunităţile şi riscurile care ameninţă Comunitatea, cât şi regiunea din care aceasta face parte, Regiunea 3 Sud Muntenia:

Oportunităţi

Orasul Buşteni Regiunea 3 Sud Muntenia • Oraşul este situat în imediata vecinătate a Parcului

Natural Bucegi • Organizarea, pe Valea Prahovei, a Festivalului Tineretului

Olimpic European • Posibilitatea de accesare a fondurilor europene prin

programe operaţionale • Posibilitatea valorificării specificului staţiuii – sporturile de

iarnă • Posibilitatea valorificării cadrului natural de excepţie,

pentru dezvoltarea turismului şi atragerea investiţiilor • Posibilităţi de dezvoltare a sectorului zootehnic prin

valorificarea păşunilor şi fâneţelor. • Posibilitatea reînvierii tradiţiilor prin stimularea practicării

meseriilor tradiţionale

• Dezvoltarea cooperării interne şi transfrontaliere • Dezvoltarea cooperării cu ţările riverane fluviului Dunărea • Creşterea competitivităţii şi atractivităţii regiunii • Modernizarea infrastructurii de transport • Modernizarea infrastructurii tehnice şi sociale • Creşterea nivelului de utilizare a TIC • Dezvoltarea sectorului IMM şi de servicii • Transferul de tehnologie şi de know-how • Cooperarea între mediul de afaceri şi administraţia publică • Accesul la piaţa internă a Uniunii Europene • Creşterea potenţialului oferit de domeniul cercetării şi mediul universitar • Îmbunătăţirea calităţii mediului de afaceri • Dezvoltarea infrastructurii de susţinere a activităţilor economice • Creşterea potenţialului turistic şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice • Dezvoltarea agriculturii ecologice • Diversificarea producţiei agricole • Creşterea volumului produselor cu valoare adăugată ridicată • Îmbunătăţirea nivelului de atractivitate al regiunii • Îmbunatăţirea sistemului educaţional


• Orientarea programelor educaţionale, de formare şi instruire spre specializări în domeniile cerute de piaţa forţei de muncă

• Dezvoltarea antreprenoriatului • Dezvoltarea formelor de stimulare a angajarilor • Programe de includere socială în mod egal pe piaţa forţei de muncă, a femeilor şi

bărbaţilor • Dezvoltarea societăţii civile • Cooperarea internă şi externă în domeniul educaţiei şi formării • Tehnici moderne de educaţie

Riscuri

Orasul Buşteni Regiunea 3 Sud Muntenia • Turismul „la negru“, practicat în casele de vacanţă • Construirea Autostrăzii Bucureşti - Braşov cu traversarea

Oraşului Buşteni • Pe Valea Prahovei există oraşe turistice mai importante,

care ar putea reduce afluxul de turişti la nivelul Orasului Buşteni

• Mentinerea ofertei turistice la un nivel slab calitativ • Migrarea forţei de muncă în căutarea altor oportunităţi • Exploatarea neraţională a pădurilor • Riscuri naturale cu influenţă asupra patrimoniului natural şi edilitar (alunecări de teren)

• Surse financiare insuficiente de dezvoltare a infrastructurii locale şi regionale • Omiterea orientării investiţiilor spre sectoarele cu potenţial de creştere • Omiterea corelării investiţiilor cu sistemul educaţional şi mediul de afaceri • Instabilitatea macroeconomică • Riscul de a nu face faţă presiunii competitive existente în Uniunea Europeană • Stagnarea pătrunderii capitalului străin • Lipsa culturii antreprenoriale • Lipsa capitalului de susţinere a investiţiilor în economie • Protecţie scăzută a pieţelor indigene • Subestimarea rolului IMM-urilor în economia regiunii • Încetinirea procesului de dezvoltare şi diversificare al economiei rurale • Procesul redus de modernizare şi restructurare al agriculturii • Fragmentarea exploataţiilor agricole • Cadru legislativ instabil şi complex • Fenomenul corupţiei şi economia subterană • Continuarea declinului demografic • Subestimarea problemelor sistemului educaţional • Adâncirea dezechilibrului pe piaţa muncii între cerere şi ofertă


• Apariţia unor fenomene sociale • Creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de liceu şi de universităţi • Reducerea populaţiei cu studii superioare • Reducerea fondurilor necesare dezvoltării resurselor umane • Migrarea forţei de muncă înalt calificată • Lipsa oportunităţilor de angajare • Abandonul şcolar

14.3. Sinteza analizei SWOT Analiza SWOT, ce abordează sistemic fiecare domeniu de interes pentru Comunitate, formulează astfel problemele critice cu care se confruntă aceasta. Sunt o serie de aspecte în care Orasul Buşteni are perspective foarte bune de dezvoltare însă mai sunt şi altele, nefavorabile, care trebuie atenuate şi rezolvate - factori interni ce trebuie rezolvaţi sau ameninţări externe ce trebuie evitate. Toate aceste analize vor fi complete cu informaţii din cercetare sociologică a mediului de afaceri şi populaţiei cu privire la problemele de zi cu zi pe care le confruntă.

Cele două seturi de informaţii, în urma prelucrării şi interpretării statistice, vor formula aşteptările oamenilor de afaceri şi ale populaţiei precum şi recomandările pe care aceştia le formulează. Datorită faptului că acest exerciţiu este realizat pentru prima dată şi pentru a se obţine un consens general, s-a recomandat grupurilor de lucru concentrarea asupra unor probleme specifice, punctuale, decât rezolvarea unor problematici generale ale comunităţii. Această recomandare rezidă şi din faptul că sursele comunităţii sunt limitate şi efectul diferitelor măsuri ar fi de durată.

Rezultatul acestor analize s-a concretizat în listarea problemelor critice cu care se confruntă comunitatea, probleme de a căror rezolvare depinde viitorul şi bunăstarea localităţii: • Dezvoltarea turismului la standarde

europene;

• Dezvoltarea infrastructurii edilitare;

• Dezvoltarea economică durabilă şi reducerea şomajului;

• Relansarea vieţii culturale şi a posibilităţilor de agrement.


15. STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Sursa: www.panoramio.com/photo/17402718

Elaborarea Strategiei de dezvoltare a Oraşului Buşteni, ca parte a proiectului „Planificarea strategică – parghie de dezvoltare durabilă şi coerentă a staţiunii Buşteni” reprezintă un demers inţiatic absolut necesar ce va defini, subordonate unei viziuni, obiectivele strategice ale comunităţii pentru orizontul de timp 2009-2013, precum şi direcţiile principale de acţiune pentru atingerea acestor obiective.

Procesul elaborării strategiei a avut la bază un accentuat caracter consultativ şi participativ. Etapele parcurse anterior au avut ca rezultat descrierea situaţiei prezente a Comunităţii în cadrul a 4 documente:

• Profilul Critic al Comunităţii; • Studiul cantitativ asupra cetăţenilor; • Studiul calitativ asupra opiniilor

actorilor locali; • Analiza SWOT.

Au fost, astfel, identificate punctele tari şi punctele slabe ale oraşului, precum şi factorii externi – oportunităţile şi riscurile cu care se confruntă. Pe parcursul elaborării acestor documente, s-au derulat, sub îndrumarea echipei de Consultanţi, discuţii în Grupurile Consultative de Lucru, pentru identificarea problemelor critice cu care se confruntă Comunitatea şi a proiectelor necesare a fi promovate.


În elaborarea Strategiei au fost luate în considerare următoarele documente strategice: 1. Strategia Natională pentru Dezvoltare

Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-203034 al cărui motto „Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos“ defineşte, practic, conceptul unei dezvoltări durabile şi sănătoase atât pentru oameni cât şi pentru mediul înconjurător.

2. Planul Naţional de Dezvoltare Durabilă 2007-201335 – ce reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianual care orientează şi stimulează dezvoltarea economică şi socială a ţării în concordaţă cu principiile Politicii de Coeziune a Uniunii Europene.

3. Planul de dezvoltare durabila a judeţului Prahova în perioada 2007-2013 care a conturat ca obiectiv general Creşterea atractivităţii judeţului Prahova, prin dezvoltare durabilă şi echilibrată, un nivel adecvat al ofertei de servicii, asigurându-se, în acelaşi timp, protecţia mediului.

În acest context al documentelor strategice, corecta identificare a problemelor critice, pe de o parte, şi a elementelor cheie, pe de altă parte, a fost primul rezultat al muncii Grupurilor Consultative de Lucru şi primul pas în elaborarea unui plan strategic de

dezvoltare durabilă care să fie realist şi aplicabil şi să aducă îndeplinirea acelui obiectiv general conceptual urmărit de fiecare comunitate locală: prosperitate pentru generaţiile viitoare! 15.1. Viziunea Urmare a şedinţelor de lucru ale Grupurilor Consultative şi a discuţiilor purtate de consultant atât cu grupurile consultative de lucru cât şi cu secretariatul local, luându-se în considerare rezultatele analizării situaţiei prezente şi problematicile critice identificate, au fost propuse patru viziuni asupra Comunităţii, urmând ca, în cadrul procesului final de consultare publică şi a discuţiilor cu Structurile Locale de Lucru şi cu Echipa de Proiect din partea Beneficiarului, să fie validată acea viziune care corespunde aspiraţiilor Comunităţii pentru orizontul de timp dat. Oraşul Buşteni nu este o localitate ancorată în istorie şi nu deţine atestări documentare de mii de ani. Încă de la intemeierea sa, în secolul 18, oraşul a ştiut să-şi preţuiască scurta istorie însă a avut, întotdeauna, ochii şi aspiraţiile aţintite spre viitor, spre progres şi spre cunoaştere. Oraşul Buşteni deţine o serie de elemente cheie ce leagă trecutul şi prezentul

(elementele acestor şi premisele existente ale dezvoltării) de viitor (caracteristicile dorite de locuitorii din Comunitate pentru „cetatea“ lor). Pornind de la motto-ul site-ului oficial al Oraşului „...pe urmele Spătarului Mihai Cantacuzino“, continuând cu renumele dobândit de „Poartă a Bucegilor“, cu prestigiul datorat deceniilor de practicare a turismului, pe parcursul analizelor făcute s-au conturat următoarele elemente, cuvinte cheie, care au ajutat la conturarea viziunii: Buşteni este (are):

• Tradiţie în turism; • Tradiţie în sporturile de iarnă; • Centru cultural; • Galerie de personalităţi; • Oameni harnici; • Linişte; • Aer curat; • Cadru natural deosebit.

Buşteni poate fi (poate avea):

• Linişte; • Lipsa poluării (mediu curat); • Capitala sporturilor de iarnă; • Toate formele de turism; • Accesibilitate; • Familii tinere; • Viaţă de calitate.


Viziunea 1 Comunitatea Oraşul Buşteni Anul de referinţă 2015 Viziunea Buşteni – Turism, sport şi afaceri pentru

o viaţă de calitate. Viziunea 2 Comunitatea Oraşul Buşteni Anul de referinţă 2015 Viziunea Buşteni - Destinaţie turistică în orice

anotimp

Viziunea 3 Comunitatea Oraşul Buşteni Anul de referinţă 2015 Viziunea Buşteni - Staţiune turistică europeană,

cu un mediu curat şi condiţii bune de viaţă pentru cetăţenii săi

Viziunea 4 Comunitatea Oraşul Buşteni Anul de referinţă 2015 Viziunea Buşteni – Staţiune turistică pentru orice

vârstă

Viziunile propuse nu implică formularea unor obiective strategice diferite, ci doar prioritizarea diferită a proiectelor în cadrul obiectivelor specifice şi a măsurilor.

Problemele critice cu care se confruntă Comunitatea în acest moment sunt: • Activitate turistică redusă în raport cu

patrimoniul deţinut, structuri de primire turistică insuficient exploatate;

• Infrastructura edilitară şi de mediu se află la un nivel deficitar;

• Activitate economică în declin; • Deficienţe în sistemul de sănătate; • Activităţi de agrement insuficiente.

Astfel, obiectivele strategice formulate sunt: Domeniu de intervenţie Obiectiv strategic Cod Turism Dezvoltarea turismului competitiv la nivel european TCE Infrastructură Dezvoltarea infrastructurii – socială, edilitară şi de mediu IEM Dezvoltarea economică Dezvoltarea durabilă a economiei şi reducerea şomajului DES Servicii publice Dezvoltarea serviciilor publice – premisa a unei vieţi de calitate DSP Cultură, agrement Relansarea vieţii culturale şi dezvoltarea activităţilor de agrement la standarde europene CAE


15.2. Detalierea obiectivelor pe domenii – Direcţii şi măsuri de implementare

1. Dezvoltarea turismului competitiv la nivel european - TCE Situarea staţiunii turistice Buşteni pe Valea Prahovei îi conferă o serie de avantaje şi reale premise pentru dezvoltarea, pe mai departe, a unui turism competitiv la nivel european. Astfel, tradiţia în sporturile de iarnă şi traseele montane de excepţie aflate în vecinătate, recomandă staţiunea Buşteni, în primul rând, pentru turismul montan. Circuitele montane turistice, pârtiile de schi, traseele montane mai mult sau mai puţin dificile adecvate tuturor turiştilor, de la cei mai puţin antrenaţi până la experţi – toate acestea constituie tot atâtea premise de dezvoltare a acestui tip de turism. Un alt tip de turism, de data aceasta de nişă, recomandat atât de perspectivele economice pe care le oferă cât şi de caracterul prietenos mediului, este cicloturismul, cu atât mai mult cu cât în apropierea orasului există trasee amenajate pentru mountain bike. Aflat pe traseul unui drum important DN1, ce leagă 2 provincii istorice – Muntenia şi Ardealul – oraşul Buşteni este deosebit de

recomandat pentru turismul de afaceri. Un argument în plus îl constituie existenţa structurilor de primire turistică aferente, adecvate organizării reuniunilor, congreselor, întâlnirilor de afaceri etc. De asemenea, oraşul Buşteni poate prelua vizitatorii atât din staţiunile vecine cât şi din oraşele aflate pe DN1 – Ploieşti, Câmpina, Braşov – fiind o alternativă mai ieftină, mai comodă şi mai plăcută pentru turismul de tranzit. Ultimul, dar nu cel mai lipsit de importanţă, tip de turism adecvat caracteristicilor staţiunii Buşteni este turismul de odihnă şi recreere. Staţiunea Buşteni poate deveni destinaţia obişnuită atât pentru concediile de lungă durată – de vară sau de iarnă – cât şi pentru micile sejururi de we, constituindu-se într-o oază de odihnă şi relaxare, aflată la o distanţă nu foarte mare de oraşele importante din zonă. Viaţa culturală extrem de bogată şi variată a oraşului, precum şi existenţa unor obiective culturale, istorice şi ecumenice, impun dezvoltarea unui turism cu valenţe culturale. Astfel pentru atingerea acestui obiectiv general strategic au fost conturate 3 obiective specifice: TCE 1: Diversificarea serviciilor turistice şi îmbunătăţirea nivelului calitativ al acestora TCE 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de acces pentru obiectivele turistice

TCE 3: Diversificarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de practicare a sportului TCE 1: Diversificarea serviciilor turistice şi îmbunătăţirea nivelului calitativ al acestora

Măsura TCE 1.1 – Elaborarea unui brand tu-ristic unitar şi integrat, incluzând toate tipu-rile de turism, competitiv la nivel european Această măsură este axată pe realizarea unui cadru instituţional de coordonare şi promovare a turismului, asigurarea promovării şi expunerii la nivel naţional şi european, diversificarea infrastructurii turistice şi a serviciilor turistice

Măsura TCE 1.2 – Îmbunătăţirea stan-dardelor de calitate a ofertelor turistice Această măsură vizează diversificarea şi ridicarea nivelului calitativ al ofertei turistice existente. Deşi în prezent oraşul deţine structuri de primire turistică în număr destul de mare, acestea sunt eterogene ca şi calitate. TCE 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de acces pentru obiectivele turistice Măsura TCE 2.1 – Îmbunătăţirea infrastruc-turii de acces aferente obiectivelor turistice Este vizată îmbunătăţirea infrastructurii de dru-muri aferente obiectivelor turistice astfel încât să fie asigurat un acces facil către acestea.


Măsura TCE 2.2 – Îmbunătăţirea infra-structurii aferente obiectivelor turistice Aceasta măsură vizeaza îmbunătăţirea infrastructurii aferente obiectivelor turistice din oras şi din apropierea lui, reducerea poluării şi menţinerea aspectului curat şi îngrijit.

TCE 3: Diversificarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de practicare a sporturilor Este vizată diversificarea sporturilor practicate la nivelul oraşului, atât pentru turişti, cât şi pentru localnici. 2. Dezvoltarea infrastructurii - socială, edilitară şi de mediu - IEM

IEM 1: Organizare spaţială, inventariere urbană, fond construit Măsura IEM 1.1 – Inventarierea fondului construit Aceasta măsură vizează actualizarea planului urbanistic general, clarificarea situaţiei tuturor terenurilor şi spaţiilor disponibile în domeniul public şi în domeniul privat, atât pentru zona urbană cât şi pentru cea periurbană. Măsura IEM 1.2 – Spaţii comerciale şi publice Este vizată obţinerea unei imagini unitare a staţiunii, atât pentru clădirile publice cât şi pentru cele cu destinaţie de locuit.

IEM 2: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri Măsura IEM 2.1 – Modernizarea infrastruc-turii stradale şi a spaţiilor pietonale Infrastructura stradală şi spaţiile pietonale constituie un aspect ce defineşte atractivitatea staţiunii şi a obiectivelor istorice, culturale şi turistice ale acesteia. Măsura IEM 2.2 – Modernizarea iluminatului public Alături de calitatea infrastructurii stradale, iluminatul public defineşte atât atractivitatea staţiunii cât şi siguranţa cetăţenilor.

IEM 3: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de mediu Acest obiectiv specific vizează menţinerea unui mediu natural curat, nepoluat, ca o premisă a unei vieţi de calitate pentru cetăţeni.

IEM 4: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sociale – sănătate, învăţământ, asistenţă socială Măsura IEM 4.1 – Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate şi asistenţă socială Serviciile de sănătate sunt o componentă importantă a calităţii vieţii, lipsa acestor servicii fiind, în acest moment un punct slab şi o problema critică a oraşului.

Măsura IEM 4.2 – Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de învăţământ Învăţământul constituie o investiţie pentru generaţiile următoare şi, din acest motiv, este esenţială menţinerea acestora la un standard modern şi actual. 3. Dezvoltarea durabilă a economiei şi reducerea şomajului - DES DES 1: Dezvoltarea iniţiativei private şi a investiţiilor Măsura DES 1.1 – Dezvoltarea serviciilor de sprijinire a afacerilor Urmare a traversării crizei economice şi a reducerilor de activitate din unităţile economice mari, mediul economic se confruntă cu o reducere de activitate. Măsura DES 1.2 – Sprijinirea creşterii economice la nivel local La nivelul Oraşului Buşteni există ramuri economice care, prin dezvoltare, pot aduce atât bunăstare cât şi locuri de muncă. DES 2: Reducerea şomajului Măsura DES 2.1 – Formare continuă şi reorientare profesională


Această măsură vizează reducere, pe termen mediu şi lung, a şomajului prin asigurarea, pe de o parte, a formării continue şi, pe de altă parte, a serviciilor de orientare profesională. Măsura DES 2.2 – Măsuri active de reducere a şomajului Această măsură vizează reducerea şomajului prin implementarea de măsuri active în acest sens (burse ale locurilor de muncă, programe de tip practică etc.). 4. Dezvoltarea serviciilor publice, premisa a unei vieţi de calitate - DSP DSP 1: Întărirea capacităţii instituţionale a administraţiei publice locale Sunt vizate proiecte care să sporească eficientă administraţiei publice locale şi a comunicării acesteia cu cetăţenii. DSP 2: Dezvoltarea serviciilor în domeniul sănătăţii Acest obiectiv specific vizează diversificarea şi îmbunătăţirea gamei de servicii de sănătate.

DSP 3: Dezvoltarea durabilă şi eficientă a învăţământului

Măsura DSP 3.1 – Dezvoltarea eficientă a educaţiei formale Sunt vizate acele proiecte care contribuie la dezvoltarea eficientă, pe termen lung, a educaţiei formale, ca o garanţie a creşterii calităţii vieţii generaţiilor următoare.

Măsura DSP 3.2 – Măsuri active şi continue de sprijinire a învăţământului Această măsură promovează proiectele ce asigură o dezvoltare sustenabilă a învăţământului.

DSP 4: Siguranţa cetăţeanului Alături de serviciile publice de calitate, aspectele legate de siguranţa cetăţeanului (infracţionalitatea redusă, siguranţa rutieră etc.) sunt importante pentru atractivitatea staţiunii.

DSP 5: Asistenţa socială – sprijin pentru categoriile defavorizate Sunt luate în calcul proiecte menite să crească gama de servicii sociale furnizate precum şi să relanseze incluziunea socială a categoriilor defavorizate.

5. Relansarea vieţii culturale şi dezvoltarea activităţilor de agrement la standarde europene - CAE CAE 1: Sprijinirea şi încurajarea investiţiilor în infrastructură culturală, reabilitarea obiectivelor de patrimoniu Oraşul deţine o serie de obiective de patrimoniu care constituie puncte de atracţie pentru turişti astfel încât reabilitarea acestora, precum şi investiţiile în infrastructura culturală, constituie un aspect important în promovarea turismului local. CAE 2: Dezvoltarea unei oferte integrate de servicii culturale În cadrul acestui obiectiv se are în vedere gruparea serviciilor culturale într-o ofertă integrată, astfel încât să crească atractivitatea şi promovarea acestora, atât pentru localnici cât şi pentru turişti. CAE 3: Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor de agrement Este vizată diversificarea gamei de activităţi de agrement pusă la dispoziţia turiştilor.


16. PLAN DE MANAGEMENT AL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

Oraşul Buşteni. Sursa: http://www.panoramio.com/photo/9849705

16.1. Întărirea capacităţii instituţionale Odata cu elaborarea strategiei şi identificarea proiectelor pe domenii, este necesara implementarea acesteia prin intermediul unei organizatii/agentii/departament din cadrul Administratiei Publice Locale, structura ce va fi responsabila cu planificarea, implementarea şi operarea planului strategic.

Astfel, în perioada imediat urmatoare aprobarii de catre Consiliul Local a strategiei, apare necesitatea intaririi capacitatii institutionale a administratiei publice, atat la nivelul conducerii cat şi la nivel de executie. Procesul de implementare a strategiei este unul de durata, astfel ca un alt aspect foarte

important este necesitatea mobilizarii în scurt timp a administratiei publice în vederea conceperii şi implementarii unor proceduri clare de lucru, în toate compartimentele şi departamentele functionale, un accent aparte punandu-se pe structura a carei responsabilitate va fi implementarea strategiei. Astfel, este de dorit sa fie organizate cursuri şi alte forme de instruire pentru functionarii


publici, cele mai importante specializari în acest sens fiind dezvoltarea economica locala şi regionala, urbanism şi amenajarea teritoriului, managementul de proiect, achizitiile publicce, impozitele şi taxele locale,etc. In acelasi timp, pentru realizarea cu succes a proiectelor incluse în planul strategic şi respec-tarea prioritizarii acestora, esential este, în contextul actual, accesul la fondurile europene. Se recomanda infiintarea unui birou specializat pentru implementarea directiilor de dezvoltare strategica, cu persoane ce detin un rol activ în planificarea strategica. Cele mai indicate sunt structurile locale care au lucrat şi au ajutat la identificarea componentelor planului strategic, cu precadere membrii Secretariatului Local. Punctul de pornire o constituie componenta de baza a Secretariatului, insa va trebui redimen-sionat, asa incat sa aibe o structura flexibila şi optima, care sa permita alocarea responsa-bilitatilor, precum şi o comunicare eficienta. Atunci cand responsabilitatrea implementarii unui proiect revine unei structuri exterioara administratiei publice, este recomandat ca organizarea şi coordonarea parteneriatului sa fie facuta tot de acest birou de planificare şi dezvoltare strategica, pentru asigurarea unui

transfer real de cunostine si, foarte important, respectarea perioadei de implementare. Este recomandata mentinerea şi dezvoltarea Comitetului Locale de Coordonare şi Grupurile Locale de Lucru şi ca acestea sa se implice, perioadic, în implementare, prin organizarea unor sedinte de progres, în care sa fie analizat statusul strategiei, precum şi necesitatea actualizarii şi ajustarii acestora. Un alt punct esential al structurii de implementare este promovarea strategiei. Pentru aceasta este necesar un marketing adecvat, pentru a informa populatia asupra stadiului strategiei, cat şi sa atraga investitorii externi comuniatii pentru sustinerea dezvoltarii economice locale. Deosebit de importanta este, în cadrul acestor actiuni de marketing, informarea populatiei în timp real. Acest lucru se poate realiza fie prin intermediul site-ului administraţiei publice locale, fie prin crearea de noi pagini dedicate exclusiv strategiei şi stadiului de implementare a acesteia. Odata cu aprobarea strategiei de catre Consiliul Local, ea devine un document programatic, o „Constitutie a localitatii”, ceea ce acorda structurii de implementare sprijinul

total şi nemijlocit al cetatenilor ceea ce creeaza, astfel, un fundament solid în promovarea şi implementarea proiectelor asumate, avându-se garanţia atingerii obiectivelor pe termen lung şi a obiectivului general valabil pentru comunităţile locale: prosperitate pentru prezent şi viitor. 16.2. Potenţialul de finanţare a

planului strategic Dupa aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locala Durabila, în perioada imediat urmatoare, bugetul local de venituri şi cheltuieli va reflecta noua abordare a managementului administratiei publice locale asupra obiectivelor strategice. Astfel, acest buget trebuie sa fie echilibrat construit şi capabil sa ofere suportul financiar optim necesar dezvoltarii, reprezentand punctul critic al tuturor activităţilor de implementare. Odata proiectele dezvoltare, cel putin la nivel incipient de prefezabilitate, vor fi determinate sumele necesare implementarii proiectelor în functie de importanta lor, perioada de implementare, precum şi schema de coordonare a fondurilor publice, precum şi a celor private, propriisau atrase, tintindu-se nivele ridicate pentru factorii de multiplicare.


Pentru managementul financiar al proiectelor – si, implicit, al fondurilor – este necesara o constructie institutionala eficienta, care sa fie capabila de implementarea şi monitorizarea proiectelor selectate. O alta responsabilitate importanta a acestei unitati special create este şi aceea de a atrage surse pentru implementarea proiectelor vizand: • Fondurile publice – locale si/sau transferate

de la nivel judetean sau national • Fondurile publice şi private pentru

realizarea unor investitii de anvergura, care vor fi adresate prin parteneriat

• Fondurile private, de la nivelul investitorilor interni şi externi

• Fonduri nerambursabile, în special fonduri ale Uniunii Europene.

16.3. Portofoliu de proiecte prioritare

(2011-2015) Cu ajutorul partenerilor de dialog au fost identificate cele mai importante proiect, ce sunt cuprinse intr-o lista scurta de proiecte

prioritare, pe care comunitatea ar trebui sa le adreseze în perioada imediat urmatoare. Astfel, au fost luate în considerare pentru perioada 2011-2015, prioritatile unor domenii importante – turismul, infrastructura edilitara şi de mediu, economia, cultura si, nu în ultimul rand, asistenta sociala.

Obiectivul strategic: Dezvoltarea unui turism competitiv la nivel european (TCE) PP1 Modernizarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor turistice în staţiunea Buşteni – proiect contractat Problema critică Axată în special pe sporturile de iarnă, Staţiunea Buşteni se confruntă cu lipsa mijloacelor de agrement pentru

acei turişti care nu sunt practicanţii acestor sporturi Soluţie Dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de agrement Componente ale proiectului (orientativ)

• Amfiteatrul în aer liber • Expoziţie permanentă a Rezervaţiei naturale Parcul Natural Bucegi şi mini gradină botanică • Centru sportiv multifuncţional pentru activităţi indoor • Loc de joacă pentru copii • Pavilion muzical şi amenajare peisagistică • Amenajarea unui Parc Contemplativ cu spaţii pentru petrecerea timpului liber – foişoare, lacuri, reconfigurarea

spaţiilor din parc, refacerea aleilor şi a accesoriilor specifice • Parc în pădurea de pini • Parcul central Buşteni (reabilitare)


• Centru polivalent pentru evenimente cultural sportive • Reabiltare strada Alpiniştilor pe o porţiune cuprinsă între intersecţia cu Strada Fântânii şi până în dreptul

Liceului nr. 1. • Instalaţie de iluminat Pârtia Kalinderu

Indicatori de rezultate • Capacitatea amfiteatrului în aer liber (nr. de locuri) • Suprafaţă Grădinii Botanice; nr. de vizitatori • Suprafaţă Parc Contemplativ • Suprafaţă Parc pădurea de pini • Suprafaţă reabilitata Parc Central • Capacitatea Centrului Polivalent pentru evenimente cultural sportive; nr. de manifestări organizate; nr. de vizitatori • Nr. de km stradă reabilitată • Nr. de km instalaţie iluminat pârtie

Parteneri PO Buşteni Valoare 6.103,759 mii Euro Oportunităţi de finanţare POR axa 5 DMI 5.2 Durata 32 luni Perioada de implementare 2011-2013 PP2 Revigorarea turismului în zona Buşteni prin promovarea resurselor naturale şi antropice locale – proiect în evaluare Problema critică Nivelul redus al ofertei turistice şi al gradului de promovare a resurselor locale Soluţie Revigorarea turismului prin derularea de proiecte de promovare a resurselor locale Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea de studii/sondaje la nivel national de evaluare a gradului de cunoastere a statiunii în randul turiştilor • Amplasarea de panouri informative • Realizarea de harti de informare turistica • Realizarea de materiale de promovare – pliante, postere, cataloage, afise • Realizarea şi difuzarea de spoturi radio-tv • Participarea la evenimente de profil la nivel national şi international • Realizarea unui site web care să promoveze în mod unitar turismul din zona Buşteni, inclusiv structurile de cazare.


Indicatori de rezultate • Nr. de studii realizate • Creşterea notorietăţii staţiunii la nivel naţional • Nr. de panouri informative realizate şi amplasate • Nr. de hârtii turistice realizate şi diseminate • Nr. de materiale de promovare realizate • Nr. de spoturi difuzate, pe medii • Nr. de evenimente de profil la care s-a participat • Nr. de pagini ale site-ului web de promovare • Nr. de turişti ce vizitează staţiunea – creşterea în procente şi în valoare absolută faţă de anul anterior proiectului • Gradul de ocupare al structurilor de primire turistică – în procente şi în valoare absolută faţă de anul anterior

proiectului Parteneri PO Buşteni Valoare estimativă 482,560 mii Euro Oportunităţi de finanţare POR Axa prioritară 3, DMI 5.3 Durata 2 ani Perioada de implementare 2012-2013 PP3 Elaborarea unui brand turistic şi a unei oferte turistice integrate, la nivelul întregului oraş, incluzând toate formele de turism Problema critică În prezent, una dintre problemele cu care se confruntă Staţiunea Buşteni, este gradul redus de retenţie a turiştilor,

corelat cu lipsa de promovare a obiectivelor locale şi cu practicarea turismului la negru în casele particulare de vacanţă

Soluţie În oraş există suficiente structuri de primire turistică şi elementele esenţiale practicării mai multor forme de turism. Proiectul îşi propune transformarea oraşului Buşteni într-o „poveste“ – o ofertă turistică integrată în care fiecare componentă are legatură cu cealaltă şi oferă oricărei categorii de persoane elemente care să-i atragă pentru petrecerea concediului aici.

Componente ale proiectului (orientativ)

• Elaborarea brandului turistic integrat al staţiunii • Realizarea de studii la nivelul turiştilor pentru a stabili configuraţia traselor de transport şi structura obiectivelor

incluse


• Stabilirea de parteneriate care să includă Primariă, obiectivele turistice, structurile de primire turistică, unităţile de alimentaţie publică, Centrul Cultural, sălile de sport etc. – vizând acordarea de reduceri comune unor pachete integrate de oferte turistice – pachete ce urmează a fi disponibile în cadrul centrului de informare turistică precum şi în cadrul structurilor de primire turistică

• Elaborarea, în parteneriat, a unor trasee de transport în comun, flexibile, care să atingă toate obiectivele şi, pe baza unor audio-ghiduri sau a altor mijloace de informare, să furnizeze informaţiile necesare accesării oricărui obiectiv din oraş. În acest mod sunt acoperite 2 nevoi: necesitatea unei reţele de transport în comun în interiorul oraşului şi necesitatea asigurării unor trasee de vizitare pentru turişti

• Elaborarea unui audioghid în conformitate cu traseele stabilite pentru aceste bus-uri turistice, care să ofere informaţii complete despre oraş – incluzând date şi detalii istorice ale zonelor traversate, aspecte inedite, detalii privind posibi-lităţile de agrement ale fiecărei zone traversate şi, nu în ultimul rand, curiozităţi/recorduri/aspecte specifice zonei

• Instituirea unui sistem bazat pe card de reducere, disponibil atât în centrele de informare turistică, cât şi în cadrul structurilor de cazare, care să ofere posesorului reduceri în structurile partenere – hoteluri, restaurante, muzee, infrastructura sportivă etc.

• Realizarea unui calendar de evenimente locale şi regionale şi corelarea acestuia cu reduceri şi facilităţi suplimentare oferite turiştilor în acea perioadă

Indicatori • Nr. de studii realizate; nr. de respondenţi • Nr. de parteneriate stabilite • Nr. de trasee de transport în comun realizate • Nr. de km traseu de transport în comun • Nr. de vehicule achiziţionate • Nr. de audioghiduri/pliante de traseu realizate • Nr. de obiective incluse în audioghid/pliante scrise • Nr. de evenimente organizate (incluse în sistemul de reduceri) • Nr. de turişti beneficiari ai sistemului de reduceri • Ponderea turiştilor beneficiari ai sistemului de reduceri în total turişti în staţiune

Parteneri PO Buşteni Agenţi economici din domeniul ospitalităţii Casa de cultură, alte obiective culturale, istorice şi ecumenice ONG uri

Valoare estimativă 1.000 mii Euro


Oportunităţi de finanţare Bugetul Local Programul Operaţional Regional 2007-2013, AP 5 Dezvoltarea şi promovarea turismului, DMI 5.3 Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică Alte surse atrase

Durata 3 ani Perioada de implementare 2013-2015 PP4 Sprijinirea organizarii de programe de formare continua a personalului din turism, pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Problema critică Una dintre cele mai importante dimensiuni ale ofertei turistice o constituie gradul de pregatire al personalului din

domeniu şi calitatea serviciilor furnizate de acestia. Personalul din turism, chiar daca detine o pregatire teoretica adecvata, de cele mai multe ori nu contribuie la furnizarea unor servicii de calitate

Soluţie Infiintarea de centre de formare a personalului din turism şi stabilirea de parteneriate în vederea atragerii expertizei adecvate de la nivel national şi international


• Identificarea de asociatii profesionale în domeniul turismului, în tara şi în strainatate, care sa puna la dispozitie lectori practicieni inalt calificati şi programe de practica

• Incheierea de parteneriate (infratiri) în vederea realizarii de schimb de expertiza şi know how în domeniul ospitalitatii • Infiintarea în parteneriat public privat a unui centru de formare continua în domeniul turismului axat pe instruire

practica – programe de practica şi schimb de experienta cu firme/asociatii profesionale din domeniul ospitalitatii din strainatate

Indicatori • Nr de parteneriate(infratiri) incheiate • Nr de lectori/practicieni atrasi în programe • Nr de instruiri practice organizate • Nr de persoane instruite

Parteneri PO Buşteni Agenti economici din domeniul turismului Structuri asociative din domeniul turismului

Valoare estimativă 500 mii Euro Oportunităţi de finanţare Bugetul Local

Alte surse atrase


Durata 2 ani Perioada de implementare 2013-2014 PP5 Reabilitarea şi modernizarea căilor de acces (rutier şi pietonal) către obiectivele turistice de interes din oraş şi din apropierea oraşului Problema critică In prezent, în orasul Buşteni şi în proximitatea acestuia se află multe obiective de interes turistic, a căror

exploatare este îngreunată de dificultatea accesului (ex: accesul rutier spre platou este în acest moment practicabil doar pentru maşini de teren)

Soluţie Prin reabilitarea şi modernizarea căilor de acces, atât rutier cât şi pietonal, către aceste obiective, va creşte atractivitatea staţiunii, precum şi retenţia turiştilor.


• Modernizarea căilor de acces rutier şi a căilor de acces pietonale către obiectivele turistice, amenajarea de parcări: realizarea studiului de fezabilitate şi identificarea soluţiilor tehnice, întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru dirigintele de şantier şi pentru constructor, urmat de contractare.

• Extinderea şi modernizarea reţelei de iluminat de panoramă (ornamental) în zonele cu obiective turistice unde nu există sau este deficitar.

Indicatori • Nr. de km de drumuri reabilitate/modernizate • Nr. de km de accese pietonale realizate • Nr. de locuri de parcare nou create

Parteneri PO Buşteni Consiliul Judeţean Prahova

Valoare estimativă 1.000 mii Euro Oportunităţi de finanţare Bugetul Local

Programul Operaţional Regional – A P 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale“, DMI 2.1 „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia şi reabilitarea şoselelor de centură“. Programul pentru reabilitarea şi modernizarea a 10.000 km de drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Alte surse atrase

Durata 2 ani Perioada de implementare 2012-2013


PP6 Modernizarea drumului turistic DC 132 Buşteni - Gura Diham – proiect în curs Problema critică În prezent, în oraşul Buşteni şi în proximitatea acestuia se află multe obiective de interes turistic, a căror




• Lucrări de refacere a infrastructurii de drum, a trotuarelor şi refacerea a 5 poduri rutiere: realizarea studiului de fezabilitate şi identificarea soluţiilor tehnice, întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru dirigintele de şantier şi pentru constructor, urmat de contractare.

Indicatori • Nr. de km de drumuri reabilitate/modernizate • Nr. de km de trotuare refăcute • Nr. de poduri rutiere refăcute

Parteneri Consiliul Judeţean Prahova Valoare estimativă 2.500 mii Euro Oportunităţi de finanţare Buget CJ Prahova Durata 2 ani Perioada de implementare 2011-2012 PP7 Asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului în arealele turistice prin amplasarea unui număr suficient de bănci, pubele, toalete publice, alte obiecte de mobilier urban Problema critică Zonele de agrement şi/sau de drumeţie de pe raza oraşului sunt în general expuse poluării generate de turişti (deşeuri

de toate tipurile lăsate pe jos într-un mod dezorganizat, campări ilegale în special la sfârşit e săptămână etc.) Soluţie Dotarea acestor zone cu echipamentele minime necesare asigurării condiţiilor de protecţie a mediului Componente ale proiectului (orientativ)

• Amplasarea unui număr suficient de pubele pentru deşeuri, de preferinţă destinate colectării selective • Echiparea zonelor de campare – şi nu numai – cu toalete ecologice • Echiparea zonelor de campare cu obiecte de mobilier urban specific • Amplasarea de panouri de informare/conştientizare asupra necesităţii protecţiei mediului înconjurător.


Indicatori • Nr. de pubele amplasate; Nr. de pubele pentru colectare selectivă amplasate • Nr. de toalete ecologice amplasate • Nr. obiectelor de mobilier urban amplasate • Nr. de panouri informative amplasate în arealele turistice

Parteneri PO Buşteni Structuri asociative din domeniul turismului şi protecţiei mediului


Alte surse atrase Durata 1 an Perioada de implementare 2012 PP8 Măsuri active integrate pentru conştientizarea populaţiei şi turiştilor privind necesitatea protecţiei mediului şi reducerea poluarii Problema critică Cantitatea suficient de mare de deşeuri ce rămâne, de regulă, în urma turiştilor constituie o problemă generată nu

numai de lipsa dotărilor necesare ci şi de lipsa unei mentalităţi adecvate Soluţie Implementarea de măsuri active menite să conştientizeze populaţia şi turiştii privind necesitatea menţinerii

curăţeniei şi necesitatea protecţiei mediului Componente ale proiectului (orientativ)

• Derularea unor campanii de informare şi conştientizare privind necesitatea păstrării condiţiilor naturale • Amplasarea, la principalele obiective turistice şi zone de interes turistic – în special cele aflate în aer liber, locuri

de campare, locuri de practicarea a sporturilor etc. – a unor sisteme video de supraveghere • Amplasarea de panouri de avertizare prinvind sancţionarea contravenienţilor şi înăsprirea sancţiunilor specifice. • Derularea de colaborări cu ONG-urile de profil pentru organizarea de acţiuni de curăţare a parcurilor şi zonelor

naturale, prin voluntariat în rândul cetăţenilor şi implicarea unităţilor de învăţământ de pe plan local şi naţional. Indicatori • Nr. de campanii de informare derulată

• Nr. de obiective turistice unde s-au amplasat sisteme video de supraveghere • Nr. de panouri de avertizare amplasate • Nr. contravenienţilor amendaţi • Nr. de acţiuni de curăţare organizate; nr. de participanţi la fiecare acţiune de curăţare


Parteneri PO Buşteni ONG-uri din domeniul protecţiei mediului Unităţile de învăţământ

Valoarea estimata 300 mii Euro Oportunităţi de finanţare Bugetul Local

Alte surse atrase Durata 2 ani Perioada de implementare 2012-2013 PP9 Modernizarea domeniului schiabil Valea Alba Kalinderu – proiect în curs Problema critică În vederea organizării în 2013 a Festivalului Olimpic al Tineretului European, este necesară dezvoltarea şi

diversificarea suprafeţelor destinate practicării sporturilor de iarnă Soluţie Realizarea unor noi suprafeţe de practicare a sporturilor de iarnă Componente ale proiectului (orientativ)

• Pârtie de schi-snowboard Kalinderu 2 • Pârtie sanie-tobogan • Suprafeţe sintetice pentru tubbing şi părtie începători • Pârtie olimpică schi fond • Patinoar

Indicatori de rezultate • Nr. de km lungime pârtie de schi-snowboard • Nr. de km lungime pârtie de sanie-tobogan • Nr. de km lungime pârtie tubbing • Nr. de km lungime pârtie începători • Nr. de km lungime pârtie olimpică schi fond • Suprafaţă patinoar

Parteneri PO Buşteni Valoare 5.800 mii Euro Oportunităţi de finanţare POR axa 5 DMI 5.2 Durata 2 ani Perioada de implementare 2012-2013


PP10 Activităţi şi investiţii pregătitoare în vederea organizării Festivalului Olimpic al Tineretului European 2013 Problema critică În anul 2013 oraşul Buşteni, va organiza, alături de alte staţiuni de pe Valea Prahovei, Festivalul Olimpic al

Tineretului European, prilej cu care se va înregistra o creştere semnificativă atât a traficului cât şi a numărului de turişti în staţiune

Soluţie Organizarea de evenimente pregătitoare şi realizarea investiţiilor necesare în infrastructura sportivă Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea unor studii estimative cu privire la îndatoririle exacte ale Oraşului Buşteni, în vederea identificării aspectelor care ar putea afecta buna organizare, inclusiv estimarea numărului de turişti/ sportivi ce vor vizita staţiunea, a necesarului de spaţii de cazare, previzionarea activităţilor de agrement complementare festivalului.

• Promovarea organizarii Festivalului în Oraşul Buşteni prin pliante, panouri, spoturi radio tv, în vederea creşterii numărului de turişti

Indicatori • Nr. de studii realizate • Nr. de probleme critice identificate şi rezolvate • Nr. de activităţi de agrement planificate • Nr. de pliante realizate şi diseminate • Nr. de panouri amplasate • Nr. de spoturi radio tv difuzate

Parteneri PO Buşteni Cluburi sportive Agenti economici ONG-uri cu activitate sportivă şi turistică Primăriile din localitate co-organizatoare


Bugetul Central POR 2007-2013, AP 5 „Dezvoltarea şi promovarea turismului“, DMI 5.3 „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică“ Alte surse atrase



PP11 Actualizarea planului urbanistic general – actualizare în conformitate cu situaţia prezentă – proiect în curs Problema critică Planul urbanistic actual (în vigoare) este depăşit şi este extrem de necesară o revizuire şi reactualizare a acestuia Soluţie Realizarea noului plan urbanistic general Componente ale proiectului (orientativ)

• Documentare • Studii de fundamentare şi concepţie • Elaborarea planurilor de dezvoltare a oraşului • Realizarea planului urbanistic general (inclusiv consultare publică) • Predarea şi integrare PUG digital în GIS

Indicatori • Nr. de studii realizate • Nr. de PUZ-uri finalizate şi aprobate • PUG realizat şi aprobat • Nr. de consultări publice derulate

Parteneri PO Buşteni Valoare 11,9 mii Euro Oportunităţi de finanţare Bugetul local Durata 1 an Perioada de implementare 2011 PP12 Impunerea unei imagini unitare a construcţiilor noi cu destinaţia de locuinţe, din punct de vedere al stilului arhitectonic Problema critică Una dintre problemele cu care se confruntă în prezent oraşul este lipsa unei imagini unitare a clădirilor de locuit. Soluţie Identificarea unui stil arhitectonic unitar pentru clădirile cu destinaţie de locuinţe Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea de studii de specialitate în vederea identificării unui stil arhitectonic unitar pentru clădirile cu destinaţie de locuinţe, în conformitate cu specificul zonei, tradiţia, peisajul etc.

• Organizarea unor concursuri pentru studenţi/specialişti în arhitectură, artă, istorie etc. în vederea conturării unui stil arhitectonic specific al Oraşului

• Adoptarea de regulamente urbanistice în vederea respectării stilului arhitectonic stabilit


Indicatori • Nr. de studii realizate • Nr. de concursuri organizate • Nr. de participanţi la concursuri • Nr. de stiluri arhitectonice identificate • Stil arhitectonic specific oraşului adoptat (indicator de impact) • Nr. de regulamente urbanistice adoptate • Nr. de autorizaţii de construire acordate în primul an (cu respectarea stilului arhitectonic adoptat)

Parteneri PO Buşteni Centrul Cultural Aurel Stroe ONG-uri de profil

Valoare estimativă 300 mii Euro Oportunităţi de finanţare Bugetul local

Alte surse atrase Durata 3 ani Perioada de implementare 2013-2015 PP13 Realizarea unei şosele de centură (rută ocolitoare) care să preia traficul din zonele centrale către inelul exterior Problema critică În prezent, drumul naţional DN1 tranzitează centrul oraşului Buşteni ceea ce provoacă o serie de inconveniente

legate de poluare cu pulberi, poluare fonică, aglomeraţie, aspect inestetic etc. Soluţie Realizarea unei şosele de centură – rută ocolitoare – care să preia traficul din zonele centrale către inelul exterior Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea studiilor de fezabilitate pentru stabilirea celui mai bun traseu şi identificarea soluţiilor tehnice • Întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru diriginte de şantier şi pentru

constructor • Contractarea activităţilor • Derularea activităţilor de construcţie montaj • Supervizarea lucrărilor • Asigurarea publicităţii obiectivelor realizate


Indicatori • Nr. km şosea de centură realizaţi • Nr. de vehicule ce utilizează traseul ocolitor (in 24 de ore) • Scăderea traficului pe DN1 cu tranzitarea centrului oraşului (scăderea nr. de vehicule în 24 de ore) • Scăderea indicilor de poluare fonică şi poluare cu pulberi în vecinatatea DN1

Parteneri PO Buşteni Valoare estimativă 4.500 mii Euro (10 km de centura X 450.000 Euro per km) Oportunităţi de finanţare Bugetul local

POR 2007-2013, AP2 „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport locale şi regionale“, DMI 2.1 „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură“

Durata 3 ani Perioada de implementare 2013-2015 PP14 Extinderea şi reabilitarea sistemului de apă-apă uzată inclusiv staţie de epurare – proiect în curs Problema critică Lipsa unei staţii de epurare Soluţie Realizarea unui proiect la nivel judeţean – investiţii majore în sistemul de apă-canal pentru mai multe localităţi,

inclusiv staţie de epurare pentru oraşului Buşteni Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizare/extindere reţele alimentare cu apă • Realizare/extindere reţele canalizare • Extindere reţele în localitatea aparţinătoare Poiana Ţapului • Construire staţie de epurare

Indicatori • Nr. de km reţea de alimentare cu apă realizată • Nr. de km reţea de canalizare realizată • Capacitatea staţiei de epurare

Parteneri PO Buşteni CJ Prahova Alte Primării din zonă

Valoare estimată 8.023 mii Euro


Oportunităţi de finanţare Bugetul local Programul Operaţional Sectorial MEDIU, AP 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată“, DMI 1.1 „Extinderea/modernizarea sistemelor de apă/apă uzată“

Durata 3 ani Perioada de implementare 2011-2013 PP15 Managementul deşeurilor în Judeţul Prahova – proiect în curs Problema critică În prezent, la nivelul oraşului Buşteni (şi a altor oraşe din zonă) nu există un sistem de colectare selectivă,

transfer, sortare şi compostare a deşeurilor. Soluţie Realizarea unui proiect care să includă dotarile necesare Componente ale proiectului (orientativ)

Proiectul este realizat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Prahova şi cuprinde, pentru Oraşul Buşteni: • staţie de transfer pentru sortarea şi compostarea deşeurilor • achiziţionarea de vehicole de transport deşeuri • achiziţionarea şi instalarea sistemelor de colectare selectivă

Indicatori • Capacitatea staţiei de transfer pentru sortare şi compostare deşeuri • Nr. de vehicole pentru trasport deşeuri achiziţionate • Nr. de sisteme de colectare selectivă achiziţionate şi instalate

Parteneri PO Buşteni CJ Prahova Alte primării din zonă

Valoare estimată 2.500 mii Euro Oportunităţi de finanţare Bugetul local

POS Mediu, AP 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor poluate istoric“, DMI 2.1 - „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor“



PP16 Implementarea de măsuri active de protecţia mediului vizând conştientizarea populaţiei şi agenţilor economici asupra depozitării ilegale a deşeurilor Problema critică Depozitarea improprie a deşeurilor, în special a celor menajere, ceea ce duce la deterioarea aspectului general al staţiunii Soluţie Derularea unor campanii de conştientizare a populaţiei asupra necesităţii menţinerii curăţeniei Componente ale proiectului (orientativ)

• Amplasarea unui număr suficient de containere şi pubele în zonele comerciale şi de locuit • Campanii de conştientizare şi informare asupra normelor de protecţia mediului – editarea şi diseminarea de

pliante, amplasarea de panouri informative, difuzarea de spoturi radio tv, organizarea de acţiuni de curăţare a zonelor afectate de depozitarea ilegală a deşeurilor.

• Înăsprirea măsurilor corective împotriva depozitării ilegale a deşeurilor Indicatori • Nr. de containere şi pubele amplasate

• Nr. de campanii de conştientizare şi informare derulate • Nr. de pliante realizate şi diseminate • Nr. de panouri informative realizate şi amplasate • Nr. de spoturi radio tv difuzate • Nr. de acţiuni organizate • Nr. de amenzi aplicate contravenienţilor • Scăderea cantităţii de deşeuri depozitate ilegal

Parteneri PO Buşteni ONG-uri în domeniul protecţiei mediului

Valoare estimată 300 mii Euro Oportunităţi de finanţare Bugetul local

Alte surse atrase Durata 2 ani Perioada de implementare 2012-2013 PP17 Înfiinţarea unui centru multifuncţional de asistenţă socială Problema critică In prezent orasul Buşteni se confruntă cu existenţa unui număr destul de ridicat de persoane cu venituri mici.

Totodată, există probleme sociale care se manifestă în toate localităţile din ţară – legate de persoane aflate în dificultate, violenţă casnică, bătrâni aflaţi în izolare socială la domiciliu etc.

Soluţie Construirea unui centru de servicii sociale multidisciplinare



• Înfiinţarea unui centru multifuncţional de servicii sociale care să cuprindă: o Centru de zi pentru copii, inclusiv cei aflaţi în situaţii de risc social o Centru de zi pentru persoane vârstnice o Adapost de noapte pentru persoane fără locuinţă o Centru de tip respiro pentru persoanele cu handicap adulte o Centru de criză pentru victimele violenţei domestice o Centru medical pe bază de voluntariat pentru persoanele din categoriile defavorizate

• Construirea clădirii: realizarea studiilor de fezabilitate şi identificarea soluţiilor tehnice, întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru diriginte de şantier şi pentru constructor, contractarea activităţilor, derularea activităţilor de construcţii montaj, supervizarea lucrărilor.

• Dotarea cu mobilier specific • Încheierea de parteneriate cu ONG-uri de profil care să pună la dispoziţie, pe bază de voluntariat, persoane

care să asiste activităţile derulate în centru • Campanii de promovare a centrului şi a voluntariatului: editarea şi diseminarea de pliante, amplasarea de

panouri informative, difuzarea de spoturi radio tv Indicatori • Capacitatea clădirii

• Nr. de parteneriate încheiate • Nr. de voluntari care lucrează în centru • Nr. de persoane asistate, pe categorii • Nr. de pliante diseminate • Nr. de panouri amplasate • Nr. de spoturi radioa tv difuzate

Parteneri PO Buşteni ONG-uri din domeniul asistenţei sciale Consiliul Judeţean Prahova Alţi parteneri privaţi


POR, Axa prioritară 3 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale“, DMI 3.2 „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”



PP18 Asistenţă şi sprijin pentru întreprinzătorii locali Problema critică Dezvoltarea activităţii economice este o premisă esenţială pentru dezvoltarea unei localităţi Soluţie Înfiinţarea unui centru multifuncţional de asistenţă pentru afaceri Componente ale proiectului (orientativ)

• Înfiinţarea unui centru de asistenţă pentru afaceri care să includă: o Centru de consultanţă gratuită pentru întreprinzători în vederea demarării de noi activităţi sau finanţarea

celor existente o Incubator de afaceri o Birou de consultanţă în domeniul calităţii pentru conştientizarea asupra necesităţii implementării

sistemelor de management al calităţii şi acordarea de consultanţă în vederea implementării acestora • Realizarea de sondaje periodice pentru evaluarea atitudinii şi nevoilor micilor întreprinzători • Realizarea de campanii de conştientizare şi informare privind oportunităţile economice locale • Organizarea de târguri şi expoziţii pentru creşterea vizibilităţii producătorilor locali (cu accent pe produsele cu

specific local) şi atragerea de noi investiţii în zonă Indiciatori • Capacitatea centrului de consultanţă gratuită

• Capacitatea incubatorului pentru afaceri • Nr. de sondaje realizate; Nr. de respondenţi pentru fiecare sondaj • Nr. de campanii de conştientizare şi informare organizate • Nr. de târguri şi expoziţii organizate

Parteneri PO Buşteni Firme la nivel local ONG-uri din domeniu Alţi parteneri privaţi


Alte surse atrase Durata 2 ani Perioada de implementare 2014-2015


PP19 Realizarea unor studii şi analize în vederea identificării activităţilor economice prietenoase mediului oportune la nivel local Problema critică În contextul actual, se pune un accent tot mai mare pe conservarea mediului natural şi desfăşurarea unor activităţi

cu impact cât mai mic asupra mediului. Pentru menţinerea caracteristicilor ce o recomandă ca staţiune turistică, Oraşul Buşteni trebuie să promoveze cu precadere acest tip de activităţi economice, pentru a-şsi asigura o dezvoltare durabilă pe termen lung

Soluţie Pentru menţinerea caracteristicilor ce o recomandă ca staţiune turistică, Oraşul Buşteni trebuie să promoveze cu precădere acest tip de activităţi economice, pentru a-şi asigura o dezvoltare durabilă pe termen lung


• Realizarea de studii privind condiţiile naturale vs obţinerea de energie verde • Realizarea de studii de oportunitate pentru stabilirea activităţilor economice prietenoase mediului ce vor fi

promovate pe termen mediu şi lung Indicatori • Nr. de studii realizate

• Nr. de activităţi economice identificate Parteneri PO Buşteni

ONG-uri din domeniul economic şi al protecţie mediului Alţi parteneri privaţi


Alte surse atrase Durata 2 ani Perioada de implementare 2014-2015 PP20 Asistenţă şi sprijin pentru înfiinţarea de mici unităţi de procesare a produselor zootehnice şi a unei pieţe de desfacere Problema critică La nivelul oraşului există o tradiţie în practicarea păşunatului alpin însă nu există o piaţă de desfacere a produselor

din carne şi lapte Soluţie Înfiinţarea de fabrici de procesare şi pieţe de desfacere Componente ale proiectului (orientativ)

• Înfiinţarea unor mici unităţi de procesare carne şi lapte • Înfiinţarea unei pieţe de desfacere a produselor tradiţionale care va atrage şi turiştii (poate fi inclusă în circuitul

turistic) prin specificul bio al produselor, dar şi producătorii din localităţile vecine


Indicatori • Nr. de unităţi de procesare înfiinţate • Capacitatea unităţilor de procesare înfiinţate • Capacitatea pieţei de desfacere înfiinţată la nivel local • Nr. de producători care desfac produsele

Parteneri PO Buşteni Producătorii locali Asociaţii de producători Alţi parteneri privaţi


Fonduri private Alte surse atrase

Durata 2 ani Perioada de implementare 2014-2015 PP21 Organizarea de burse ale locurilor de muncă Problema critică Nivelul ridicat al şomajului Soluţie Facilitarea întâlnirii cererii cu oferta pe piaţa muncii Componente ale proiectului (orientativ)

• Organizarea periodică de burse ale locurilor de muncă • Acordarea de consultanţă gratuită de orientare-reorientare profesională • Promovarea organizării burselor de locuri de muncă, atât în rândul agenţilor economici cât şi în rândul

persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă Indicatori • Nr. de burse de locuri de muncă organizate

• Nr. de participanţi la fiecare ediţie (angajaţi şi angajatori) • Nr. de angajaţi/potenţiali angajaţi consiliaţi • Nr. de campanii de promovare organizate (nr. de pliante diseminate, alte mijloace de promovare)

Parteneri PO Buşteni AJOFM Prahova ONG-uri de specialitate Alţi parteneri privaţi



Alte surse atrase Durata 3 ani Perioada de implementare 2013-2015 PP22 Organizarea de programe de tip practică Problema critică Nivelul ridicat al şomajului, gradul redus de retenţie a tinerilor după absolvirea liceului/facultăţii Soluţie Prin organizarea de programe de tip „Practică” elevii şi absolvenţii se vor putea orienta mai uşor asupra unui loc

de muncă în acord cu aptitudinile personale Componente ale proiectului (orientativ)

• Stabilirea de parteneriate între unităţile de învăţământ şi agenţii economici de la nivel local, cu corelarea domeniilor de activitate şi de interes

• Promovarea programelor atât în unităţile de învăţământ cât şi în rândul agenţilor economici (realizarea şi diseminarea de pliante)

• Organizarea de ore de practică (optionale), în diverse unităţile economice partenere, pentru elevii din clasele terminale • Urmărirea evoluţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor care au participat la programele de practică

Indicatori • Nr. de parteneriate încheiate • Nr. de pliante de promovare realizate şi diseminate • Nr. de programe de practică organizate • Nr. de elevi participanţi la programele de practică • Ponderea absolvenţilor care s-au angajat în mai puţin de 3 luni de la absolvire, în domeniul în care s-au pregătit

Parteneri PO Buşteni Inspectoratul şcolar judeţean Prahova/Unităţile de învăţământ din oraş Agenţi economici din localitate ONG-uri de specialitate Alţi parteneri privaţi

Valoare estimată 100 mii Euro


Oportunităţi de finanţare Bugetul local Fonduri guvernamentale Alte surse atrase

Durata 5 ani Perioada de implementare 2012-2016 Obiectiv strategic: Dezvoltarea serviciilor publice, premisa a unei vieţi de calitate - DSP PP23 Planificarea strategică, pârghie de dezvoltare durabilă şi coerentă a staţiunii Buşteni – Proiect în curs Problema critică Necesitatea implementării unui plan strategic integrat de dezvoltare Soluţie Elaborarea strategiei de dezvoltare locală durabilă a oraşului Componente ale proiectului (orientativ)

• Elaborarea analizei diagnostic şi a analizei SWOT • Elaborarea direcţiilor de dezvoltare, a obictivelor generale, obiectivelor specifice şi a măsurilor • Stabilirea portofoliului de proiecte prioritare • Elaborarea unui ghid de bune practici în planificarea strategică • Instruiri, seminarii, conferinţe, sesiuni de consultare publică

Indicatori • Nr. de proiecte prioritare identificate • Nr. de exemplare ale ghidului de bune practici diseminate • Nr. de instruiri organizate • Nr. de participanţi la fiecare instruire organizată • Nr. de seminarii organizate • Nr. de participanţi la fiecare seminar organizat • Nr. de conferinţe organizate • Nr. de participanţi la fiecare conferinţă organizată • Nr. de sesiuni de consultare publică organizate • Nr. de participanţi la fiecare sesiune de consultare publică organizată

Parteneri PO Buşteni Valoare estimată 69,05 mii Euro


Oportunităţi de finanţare Bugetul local PODCA

Durata 1 an Perioada de implementare 2011 PP24 Sistem integrat pentru management performant instituţional şi pentru eficienţa comunicării Primariei Oraşului Buşteni cu cetăţenii şi mediul de afaceri – Proiect în evaluare, a fost respins Problema critică Necesitate unei bune comunicări între Primărie şi comunitatea locală Soluţie Implementarea de proiecte care sa crească eficienţa comunicării Componente ale proiectului (orientativ)

Realizarea de studii şi sondaje de opinie în vederea identificării problemelor de comunicare cu mediul de afaceri şi cu cetăţenii Eliminarea barierelor birocratice în comunicarea cu cetăţenii şi mediul de afaceri Realizarea unui sistem integrat de proceduri în vederea eficientizării comunicării cu Administraţia Publică

Indicatori Nr. de studii şi sondaje de opinie realizate Nr. participanţi la fiecare studiu şi sondaj de opinie Nr. de proceduri adoptate în vederea eficientizării comunicării între cetateni şi Administraţia Publică

Parteneri PO Buşteni Valoare estimată 562,46 mii Euro Oportunităţi de finanţare Bugetul local

PODCA, DMI 2, Operaţiunea 321 Durata 2 ani Perioada de implementare 2012-2013 PP25 Formarea continuă a funcţionarilor publici pentru creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor oferite Problema critică Un nivel ridicat de perfecţionare al funcţionarilor publici constituie garanţia unor servicii publice de calitate Soluţie Participarea la programe de formare în domenii specifice



• Realizarea de studii în vederea determinării nevoilor de formare din cadrul Administraţiei Publice • Întocmirea documentaţiei de licitaţie în vederea achiziţiei serviciilor de formare în domeniile identificate • Semnarea contractului şi derularea activităţilor • Participarea funcţionarilor publici la programe de formare şi perfecţionare în domenii specifice

Indicatori • Nr. de studii realizate • Nr. de programe de formare derulate cu participarea funcţionarilor publici • Nr. de funcţionari publici absolvenţi ai fiecărui program de formare

Parteneri PO Buşteni Valoare estimată 300 mii Euro Oportunităţi de finanţare Bugetul local

PODCA Durata 5 ani Perioada de implementare 2012-2016 PP26 Derularea de campanii de informare a cetăţenilor privind proiectele promovate şi implementate şi stimularea acestora în creşterea nivelului de implicare cetăţenească Problema critică În urma studiului calitativ efectuat, a rezultat ca o parte dintre cetăţeni, deşi admit că Primăria îi informează cu

privire la proiectele derulate, nu au idee în ce constau aceste proiecte Soluţie Intensificarea activităţii de informare şi consultare publică Componente ale proiectului (orientativ)

• Derularea de campanii periodice de informare privind proiectele primăriei şi stadiul implementării acestora, în special implementarea strategiei

• Derularea de campanii de conştientizare a cetăţenilor asupra necesităţii creşterii nivelului de implicare cetăţenească • Implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor la nivel local • Derularea de studii şi sondaje de opinie periodice pentru determinarea aşteptărilor şi problemelor cetăţenilor

Indicatori • Nr. de campanii de informare derulate • Nr. de cetăţeni informaţi în cadrul fiecărei campanii • Nr. de materiale informative diseminate în fiecare campanie (pliante, broşuri, panouri, spoturi etc.) • Nr. de campanii de conştientizare derulate


• Nr. de cetăţeni participanţi la fiecare campanie • Nr. de materiale diseminatea în fiecare campanie (pliante, broşuri, panouri, spoturi etc.) • Nr. de studii şi sondaje de opinie derulate • Nr. de cetăţeni participanţi la fiecare studiu/sondaj de opinie


PODCA Durata 5 ani Perioada de implementare 2012-2016 PP27 O noua sansa pe piata muncii Problema critică Nivelul ridicat al şomajului Soluţie Organizarea de cursuri de calificare şi realificare Componente ale proiectului (orientativ)

Organizarea de cursuri de re-calificare Acordarea de consiliere gratuită şomerilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă

Indicatori • Nr. de cursuri organizate • Nr. de participanţi la fiecare curs organizat • Nr. de persoane beneficiare de consiliere gratuită • Nr. de persoane care au găsit un loc de muncă în urma participării la cursuri/consiliere

Parteneri PO Buşteni Fax Media Consulting AJOFM Prahova

Valoare estimată 496,19 mii Euro Oportunităţi de finanţare POS DRU Durata 10 luni Perioada de implementare 2011


PP28 Diversificarea şi îmbunătăţirea gamei de servicii sociale furnizate Problema critică Necesitatea creşterii calităţii serviciilor sociale şi a incluziunii sociale Soluţie Programe active de servicii sociale Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea de baze de date cu beneficiarii şi furnizorii de servicii sociale, instituţiile şi organismele implicate în furnizarea de servicii sociale

• Promovarea voluntariatului în domeniul asistenţei sociale • Realizarea, în parteneriat public privat, de programe de informarea şi conştientizare asupra categoriilor

defavorizate şi a modului în care acestea pot fi sprijinite • Continuarea programelor de diminuare a riscului de excluziune socială a persoanelor vârstnice (sărbătorirea

persoanelor longevive şi a cuplurilor vârstnice, programe educaţionale şi ocupaţionale pentru persoanele de vârsta a treiea, dezvoltarea de reţele sociale pentru persoanele vârstnice etc.)

Indicatori • Nr. bazelor de date constituite • Nr. de beneficiari de servicii sociale identificaţi • Nr. de campanii de promovare a voluntariatului • Nr. de materiale de promovare diseminate în cadrul campaniilor • Nr. de programe de conştientizare şi informare organizate • Nr. de participanţi la programele organizate • Nr. de program de diminuare a riscului de excluziune socială organizate

Parteneri PO Buşteni Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova Poliţia Buşteni ONG-uri din domeniul asistenţei sociale




PP29 Înfiinţarea unei case de bătrâni Problema critică Necesitatea creşterii calităţii serviciilor sociale şi a incluziunii sociale Soluţie Programe active de servicii sociale Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea unui studiu pentru stabilirea numărului potenţialilor beneficiari ai unor astfel de servicii în zona • Identificarea unei clădiri adecvate • Renovarea clădirii şi dotarea cu mobilier şi aparatură specifică • Angajarea personalului calificat, în conformitate cu specificul instituţiei • Realizarea de campanii de în rândul potenţialilor beneficiari ai acestor servicii

Indicatori • Capacitatea instituiţiei înfiinţate (nr. de camere, nr. de paturi) • Nr. de locuri de muncă nou create • Nr. de persoane beneficiare de servicii • Nr. de campanii de informare organizate

Parteneri PO Buşteni Direcţia de sănătate publică Prahova ONG-uri din domeniul asistenţei sociale


Alte surse atrase Durata 3 ani Perioada de implementare 2013-2015 Obiectiv strategic: Relansarea vieţii culturale şi dezvoltarea activităţilor de agrement la standarde europene - CAE

PP30 Reabilitarea patrimoniului cultural din staţiunea Buşteni – proiect în curs Problema critică În vederea valorificării patrimoniului cultural, sunt necesare măsuri complexe de stopare a degradării acestuia Soluţie Lucrări de reabilitare Componente ale proiectului (orientativ)

• Finalizare etajului I şi a mansardei Casei de Cultură (Centrul Cultural Aurel Stroe) • Reabilitarea Monumentului Ultima Grenadă


Indicatori • Nr.de m2 spaţiu nou creat în cadrul Casei de Cultură • Nr. de manifestări nou organizate în cadrul Casei de Cultură • Creşterea vizibilităţii Monumentului Ultima Grenadă


POR, AP 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului“, DMI 5.1 „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe“

Durata 2 ani Perioada de implementare 2011-2012 PP31 Reabilitarea, pe termen lung, a tuturor obiectivelor de patrimoniu din oraş Problema critică Pe termen lung, obiectivele de patrimoniu cultural sunt supuse unui proces inevitabil de uzură, fiind necesară

menţinerea lor într-o stare bună, în primul rând în vederea exploatării potenţialului turistic al acestora Soluţie Lucrări de reabilitare menite să refacă obiectivele turistice şi să le reintroducă în circuitul turistic Componente ale proiectului (orientativ)

• Reabilitare Muzeu Cezar Petrescu - Evaluarea stadiului de degradare din toate punctele de vedere şi necesitatea intervenţiei - Realizarea studiilor de fezabilitate şi identificarea soluţiilor - Întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru toate activităţile

necesare reabilitării - Contractarea activităţii şi demararea lucrărilor

• Reabilitarea Rezervaţiei de Arhitectură Industrială şi Orăşenească - Realizarea studiilor de fezabilitate şi identificarea soluţiilor tehnice - Întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru diriginte de şantier şi

pentru constructor - Contractarea activităţilor, derularea activităţilor de construcţii montaj, supervizarea lucrărilor

• Reabilitarea Bibliotecii Orasenesti - Realizarea studiilor de fezabilitate şi identificarea soluţiilor tehnice


- Întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru diriginte de şantier şi pentru constructor

- Contractarea activităţilor, derularea activităţilor de construcţii montaj, supervizarea lucrărilor Indicatori • Suprafaţa/nr. de încăperi renovată şi reabilitată în cadrul Muzeului

• Creştearea numărului de vizitatori ai muzeului • Suprafaţa/nr. de obiective reabilitate din cadrul Muzeului de arhitectura urbană • Nr. de vizitatori ai muzeului de Arhitectura Urbană în primul an după reabilitare • Suprafaţa/nr. de încăperi renovate şi reabilitate din cadrul Bibiliotecii Orăşeneşti • Capacitatea Bibliotecii după renovare • Fondul de carte al Bibiliotecii după renovare • Nr. de abonaţi ai Bibliotecii după renovare

Parteneri PO Buşteni Valoare estimată 1.000 mii Euro Oportunităţi de finanţare Bugetul local

POR, AP 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului“, DMI 5.1 „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe“

Durata 5 ani Perioada de implementare 2013-2017 PP32 Plan integrat de promovare a obiectivelor culturale, istorice şi ecumenice – „Povestile Oraşului“ Problema critică Deşi pe raza oraşului există un patrimoniu substanţial de obiective culturale, istorice şi ecumenice, acestea nu

sunt suficient de bine promovate Soluţie Implementare, pe termen lung, a unui plan integrat de promovare a obiectivelor culturale, istorice şi ecumenice Componente ale proiectului (orientativ)

• Organizarea unui concurs de creaţie pentru alegerea celor mai bune descrieri ale obiectivelor culturale, istorice şi ecumenice de pe raza oraşului şi includerea acestor „Povesti ale Oraşului“ în materialele de promovare turistică.

• Semnalizarea cu indicatoare precise a acestor obiective. • Includerea în materialele diseminate în centrul de informare turistică şi spaţiile de cazare şi de alimentaţie

publică de pe raza oraşului


Indicatori • Nr. de participanţi la concursul de creaţie • Nr. de poveşti selectate pentru includerea în materialele de promovare • Nr. de indicatoare amplasate pentru semnalizarea obiectivelor culturale, istorice şi ecumenice • Nr. de pliante de informare diseminate prin intermediul centrului de informare turistică şi a spaţiilor de cazare şi

de alimentaţie publică • Creşterea nr. de turişti (per total şi per obiectiv turistic) înregistrată în primul an după promovarea „Povestilor Oraşului“

Parteneri PO Buşteni Centrul Cultural Aurel Stroe ONG-uri cu activitate în domeniul turistic şi cultural


Alte surse atrase Durata 5 ani Perioada de implementare 2011-2015 PP33 Corelarea ofertei de servicii culturale cu oferta de servicii turistice Problema critică Oraşul Buşteni are o viaţă culturală reprezentativă care poate constitui un punct de atracţie a turiştilor, cu atât mai

mult cu cât reprezintă una din varianţele complementare practicării sporturilor Soluţie Corelarea ofertei de servicii culturale cu oferta de servicii turistice Componente ale proiectului (orientativ)

• Includerea materialelor de prezentare a manifestărilor culturale în oferta turistică, atât la nivel punctual (ofertă individuală a structurilor de cazare) cât şi la nivel de localitate (materialele diseminate prin intermediul Centrului de informare turistică)

• Realizarea de studii detaliate pentru a se determina structura turiştilor ce vizitează staţiunea şi a se stabili, astfel, caracteristicile grupului ţintă

• Elaborarea programelor culturale luându-se în considerare şi turiştii ca grup ţintă • Încheierea de parteneriate cu alte oraşe din Europa în vederea organizării unor manifestări culturale comune

(Ex: Parteneriat cu oraşul Mannheim în vederea unui ciclu de reprezentaţii cu opera lui Aurel Stroe) Indicatori • Nr. de materiale de prezentare diseminate

• Nr. de studii realizate • Nr. de programe culturale elaborate cu considerarea turiştilor ca şi grup ţintă


• Nr. de parteneriate încheiate cu alte oraşe • Nr. de manifestări culturale comune organizate • Nr. de participanţi la manifestările culturale organizate

Parteneri PO Buşteni Centrul Cultural Aurel Stroe Unităţi de primire turistică


Alte surse atrase Durata 3 ani Perioada de implementare 2013-2015 CAE3: Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor de agrement PP34 Organizarea în cadrul Casei de Cultură de cursuri şi ateliere practice pentru copii Problema critică Lipsa unei game variate de activităţi de agrement, în special pentru turişti şi pentru copii Soluţie Organizarea unor activităţi speciale, gratuite, pentru copii, care sa constituie un punct de atracţie în plus pentru turişti. Componente ale proiectului (orientativ)

• Organizarea unei Academii a copiilor care să cuprindă: - Cursuri de dans - Cursuri de actorie - Cursuri de balet - Ateliere de pictură - Ateliere de modelaj, sculptură - Ateliere practice cu teme diferite şi scurte aplicaţii („Despre bani“, „Cum se fabrica“ etc.) - Ateliere practice de gătit - Mici drumeţii de explorare a florei şi faunei

• Alcatuirea şi implementarea unui grafic anual al acestor activităţi care să ţină cont de perioadele de vacanţe/concedii, anotimp, sărbători religioase şi legale etc.

• Promovarea acestor activităţi în rândul turiştilor (diseminarea de pliante, difuzarea de spoturi radio tv etc.)


Parteneri PO Buşteni Centrul Cultural Aurel Stroe ONG-uri Unităţi de primire turistică


Alte surse atrase Durata 3 ani Perioada de implementare 2012-2015 16.4. Implementare şi monitorizare, impactul implementării strategiei Elementele cheie care stau la baza planificării strategice sunt: monitorizarea şi evaluarea. Acestea constau în evaluarea activităţilor, a rezultatelor intermediare, atingerea scopurilor în intervalul de timp asumat, în condiţiile resurselor alocate. Separat de structura responsabilă cu implementarea strategiei, încă din momentul aprobării strategiei în Consiliul Local, este necesar înfiinţarea unui Comitet de Monitorizare. Responsabilităţile acestui comitet constau în: analiza periodică a stadiului implementării, propuneri pentru revizuirea planului, analizarea şi arobarea rapoartelor intermediare, întocmirea de

rapoarte de monitorizare pentru fiecare obiectiv general, obiectiv specific şi măsură. La sedinţele periodice de monitorizare, pot participa, la invitaţia Comitetului, şi reprezentanţi ai organizaţiilor locale, regionale sau naţionale implicate în derularea procesului dezvoltării strategice: agenţii de dezvoltare, ministere, asociaţii ale întreprinzătorilor din diferite domenii, reprezentanţi ai societăţii civile etc., în funcţie de specificul proiectelor. Pentru monitorizarea strategiei sunt folosite două categorii de indicatori: indicatorii de impact şi indicatorii de rezultate. În cadrul sedinţelor periodice, stadiul implementării poate fi monitorizat în orice moment de către Comitetul responsabil cu acest lucru cu ajutorul fişelor fiecărui obiectiv

strategic, detaliate mai jos, prin completarea acestora. Pentru realizarea acestui lucru este necesară colaborarea cu toate instituţiilor implicate, pentru furnizarea unor date şi informaţii corecte şi concrete, altfel rezultatele obţinute nu reprezintă o imagine fidelă a statusului strategiei. Aceste fişe, precum şi categoriile de indicatori menţionaţi nu sunt limitative, reprezintă doar un punct de pornire în evaluarea stadiului implementării strategiei. Pe parcursul derulării procesului de implementare din cadrul Primăriei, pot fi introduse în cadrul fişelor de monitorizare, de către Colectivul responsabil cu acest lucru, şi alte categorii de indicatori, atunci când aceştia consideră ca fiind necesar acest lucru, pentru o mai bună monitorizare.


Obiectiv general: 1. Dezvoltarea tursimului competitiv la nivel european (TCE) Obiectiv specific: TCE 1: Diversificarea serviciilor turistice şi îmbunătăţirea nivelului calitativ al acestora Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

TCE 1.1: Elaborarea unui brand turistic unitar şi integrat, incluzând toate tipurile de turism, competitiv la nivel european

• Brand turistic local elaborat şi promovat • Plan de marketing turistic realizat • Creşterea gradului de expunere a staţiunii privind avantajele ofertei

turistice • Creşterea gradului de promovare a patrimoniului turistic • Oferta turistică integrată realizată şi promovată

TCE 1.2: îmbunătăţirea standardelor de calitate a ofertelor turistice

• Oferte turistice de calitate, în conformitate cu standardele de clasificare naţionale şi internaţionale

• Creşterea nivelului de instruire practică a personalului din turism

Obiectiv specific: TCE 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de acces pentru obiectivele turistice Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

TCE 2.1: Îmbunătăţirea infrastructurii de acces aferente obiectivelor turistice

• Îmbunătăţirea infrastructurii locale de transport către obiectivele turistice• Creşterea gradului de confort al turiştilor • Drumuri turistice modernizate

TCE 2.2: Îmbunătăţirea infrastructurii aferente obiectivelor turistice

• Condiţii de protecţia mediului asigurate în arealele turistice • Îmbunătăţirea aspectului arealelor turistice prin creşterea gradului de

curăţenie • Scădere numărului şi ariei ocupate de camparile ilegale • Creşterea gradului de informare a populaţiei privind necesitatea

protecţiei mediului

Obiectiv specific: TCE 3: Diversificarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de practicare a sporturilor Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

n/a • Diversificarea gamei de sporturi practicate în statiune • Noi suprafeţe de practicare a sporturilor de iarnă amenajate • Pregătirea Festivalului Olimpic al Tineretului European 2013


Obiectiv general: Dezvoltarea infrastructurii – socială, edilitară şi de mediu (IEM) Obiectiv specific: IEM 1: Organizare spaţială, inventariere urbană, fond construit Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

IEM 1.1: Inventarirea fondului construit • Plan Urbanistic General actualizat • Fond de locuinţe de închiriat dezvoltat şi modernizat • Ameliorarea situaţiei legale a terenurilor disponibile în domeniul public şi privat în zona urbană şi periurbană

IEM 1.2: Spaţii comerciale şi publice • Adoptarea de noi regulamente urbanistice privind estetica noilor construcţii• Realizarea unei imagini unitare a oraşului • Îmbunătăţirea aspectului general al localităţii

Obiectiv specific: IEM 2: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

IEM 2.1: Modernizarea infrastructurii stradale şi a spaţiilor pietonale

• Consolidarea şi modernizarea zonelor de circulaţie şi transport • Realizarea pistelor pentru biciclişti • Realizarea facilităţilor pentru persoane cu dizabilităţi • Şosea de centură (ocolitoare) realizată

IEM 2.2: Modernizarea iluminatului public • Acoperirea integrală a oraşului cu reţea de iluminat stradal • Realizarea iluminatului de ocazie • Îmbunătăţirea aspectului general al localităţii

Obiectiv specific: IEM 3: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de mediu Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

n/a • Realizarea staţiei de epurare • Extinderea reţelei de apă şi de apă uzată • Modernizarea managementului deşeurilor • Creşterea gradului de confort al populaţiei şi al turiştilor • Creşterea nivelului de educaţie ecologică • Scăderea cantităţii de deşeuri depozitate ilegal • Îmbunătăţirea aspectului general al localităţii


Obiectiv specific: IEM 4: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate şi asistenţă socială Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

IEM 4.1: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate

• Diversificarea serviciilor medicale disponibile pentru locuitori şi turişti • Creşterea calităţii serviciilor medicale disponibile pentru locuitori şi turişti• Diversificarea gamei de servicii sociale disponibile la nivelul oraşului • Îmbunătăţirea activităţii de protecţie a persoanelor defavorizate • Creşterea gradului de implicare a partenerilor sociali în activităţile

specifice de asigurare a sănătăţii publice

IEM 4.2: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de învăţământ

• Menţinerea gradului de modernizare a infrastructurii de învăţământ • Menţinerea dotărilor la standarde ridicate a unităţilor de învăţământ • Înfiinţarea unei creşe

Obiectiv general: Dezvoltarea durabilă a economiei şi reducerea şomajului (DES) Obiectiv specific: DES 1: Dezvoltarea iniţiativei private şi a investiţiilor Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

DES 1.1: Dezvoltarea serviciilor de sprijinire a afacerilor

• Îmbunătăţirea accesului firmelor la servicii de consultanţă • Îmbunătăţirea accesului firmelor la surse de finanţare • Diversificarea activităţilor economice la nivel local • Dezvoltarea de activităţi economice prietenoase mediului

DES 1.2: Spriijinirea creşterii economice la nivel local

• Îmbunătăţirea gradului de valorificare a produselor locale • Crearea unei pieţe locale pentru desfacerea produselor locale • Îmbunătăţirea promovării produselor locale la nivel regional şi naţional

Obiectiv specific: DES 2: Reducerea şomajului Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

DES 2.1: Formare continuă şi reorientare profesională

• Corelarea ofertei de cursuri de formare cu cererea de pe piaţă • Creşterea flexibilităţii forţei de muncă • Îmbunătăţirea accesului şomerilor la consiliere şi consultanţă


DES 2.2: Măsuri active de reducere a şomajului

• Creşterea oportunităţilor de angajare la nivel local • Creşterea gradului de pregătire practică a forţei de muncă • Creşterea şanselor de angajare a tinerilor după absolvire • Creşterea gradului de retenţie a tinerilor pe plan local

Obiectiv general: Dezvoltarea serviciilor publice, premisa unei vieţi de calitate (DSP) Obiectiv specific: DSP 1: Întărirea capacităţii instituţionale a Administraţiei Publice Locale Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

n/a • Creşterea capacităţii de planificare strategică a APL • Creşterea performanţelor manageriale ale APL • Creşterea capacităţii instituţionale de implementare a proiectelor • Îmbunătăţirea accesului APL la sursele de finanţare • Îmbunătăţirea comunicării APL cu cetăţenii şi agenţii economici • Creşterea gradului de informare a cetăţenilor şi agenţilor economici cu

privire la activitatea APL • Creşterea gradului de implicare cetăţenească în viaţa oraşului

Obiectiv specific: DSP 2: Dezvoltarea serviciilor în domeniul sănătăţii Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

n/a • Creşterea calităţii serviciilor medicale furnizate în cadrul unităţilor de învăţământ

• Creşterea nivelului de educaţie sanitară al tinerilor • Creşterea stării de sănătate a tinerilor

Obiectiv specific: DSP 3: Dezvoltarea durabilă şi eficientă a învăţământului Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

DSP 3.1: Dezvoltarea eficientă a educaţiei formale

• Îmbunătăţirea accesului şomerilor la consiliere şi reciclare • Creşterea mobilităţii forţei de muncă pe piaţa muncii


DSP 3.2: Măsuri active şi continue de sprijinire a învăţământului

• Creşterea accesului părinţilor şi familiei la programe de informare şi conştientizare

• Creşterea gradului de informare a părinţilor şi familiei • Creşterea accesului tinerilor la servicii de consiliere psihopedagogică • Creşterea accesului tinerilor la servicii de consiliere şi orientare profesională

Obiectiv specific: DSP 4: Siguranţa cetăţeanului Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

n/a • Creşterea siguranţei publice • Creşterea atractivităţii staţiunii, atât pentru cetăţeni cât şi pentru turişti • Scăderea infracţionalităţii

Obiectiv specific: DSP 5: Asistenţă socială – sprijin pentru categoriile defavorizate Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

n/a • Diversificarea gamei de servicii sociale disponibile la nivel de localitate • Creşterea voluntariatului la nivel de localitate • Scăderea riscului de excluziune socială la nivel de localitate • Diversificarea gamei de servicii sociale disponibile pentru persoanele de

vârsta a treia

Obiectiv general: Relansarea vieţii culturale şi dezvoltarea activităţilor de agrement la standarde europene (CAE)

Obiectiv specific: CAE 1: Sprijinirea şi încurajarea investiţiilor în infrastructura culturală, reabilitarea obiectivelor de patrimoniu

Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

n/a • Reabilitarea şi conservarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului istoric, cultural, turistic şi ecumenic

• Creşterea atractivităţii obiectivelor turistice – muzee, case memoriale


Obiectiv specific: CAE 2: Dezvoltarea unei oferte integrate de servicii culturale Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

n/a • Creşterea gradului de promovare a obiectivelor culturale, istorice şi ecumenice

• Creşterea atractivităţii staţiunii în rândul turiştilor • Corelarea ofertei de servicii culturale cu oferta de servicii turistice • Creşterea calităţii vieţii culturale

Obiectiv specific: CAE 3: Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor de agrement Măsura Indicatori de impact <De completat în timpul monitorizării>

n/a • Diversificarea activităţilor de agrement disponibile pentru turiştii care nu practică sporturi de iarnă

• Creşterea atractivităţii staţiunii pentru toate categoriile de turişti

În continuare se listează cele mai importante efecte pe care strategia le va avea asupra comunităţii, prezentate pe fiecare domeniu în parte: Infrastructura. Căile de comunicaţie rutieră ce facilitează accesul înspre şi dinspre localitate vor fi aduse la standardele UE, cu ajutorul proiectelelor promovate, iar reţelele de apă şi apă uzată vor conecta toată populaţia şi agenţii economici care îşi vor desfăşura activitatea în Buşteni. De asemenea, calitatea apei şi prestarea serviciilor de apă şi canalizare vor respecta directivele UE, conform procesul de

regionalizare la care România trebuie să se alinieze. Este necesar că desfăşurarea activităţilor economice să respecte cerinţele în privinţa impactului asupra mediului. Dezvoltarea urbană prin proiectele orientate către fondul locativ şi calitatea locuirii este un alt aspect important avut în vedere. Mediul economic. Relansarea economică a Oraşului reprezintă obiectivele, priorităţile strategiei, proiectele identificate fiind orientate către acest lucru. Orizontul 2015 schimbă profilul economic al Buşteniului prin promovarea turismului, a antreprenoriatului şi parteneriatelor public-privat. Astfel,

activităţile economice anticipate vor avea ca efect creşterea gradului de ocupare al forţei de muncă, creşterea veniturilor şi implict a consumului. Toate acestea, împreună cu o coşnita raţională, vor aduce stabilitate şi bunăstare în familiile comunităţii. Social, cultură şi educaţie. Implementarea strategiei 2011-2015 va avea un impact pozitiv şi asupra domeniilor social, cultural şi educativ. Strategia este orientată atât către infrastructura de susţinere a acestor domenii, cât şi asupra activităţilor specifice, un rol important al aceste strategii fiind acela de susţinere a ONG-urilor din aceste


domenii, care vor creea valoarea adaugată. De asemenea, conceptul strategic susţine, alături de administraţie, implicarea societăţii civile la actul decizional, prin ONG-uri capabile să implementeze proiecte împreună cu mediul de afaceri. Un alt aspect important este cel al realizării unui parteneriat şcoală-mediu de afaceri, acest lucru fiind necesar pentru creşterea adaptabilităţii tinerilor la piaţa muncii. Turism. Strategia de dezvoltare aduce în prim plan turismul, cu potenţial pe termen lung. Se au în vedere, în special, măsuri şi proiecte de marketing şi facilităţi de finanţare prin accesarea de fonduri pentru dezvoltarea de capacităţi. 16.5. Coerenţa cu politicile existente Strategia de dezvoltare locală durabilă a oraşului Buşteni a avut în vedere priorităţile stabilite prin documentele strategice la nivel european, naţional şi regional. Astfel, în elaborarea strategiei au fost luate în considerare următoarele documente strategice: a) Strategia de Dezvoltare Durabială a

Uniunii Europene care stabileşte o

strategie unică şi coerentă privind modul în care Uniunea va respecta angajamentele pe termen lung. Au fost, astfel, fixate următoarele obiective: 1. Protecţia mediului 2. Echitate şi coeziune socială 3. Prosperitate economică 4. Respectarea angajamentelor

internaţionale

b) Strategia de la Lisabona pentru creştere economică şi creare de noi locuri de muncă vine în completarea strategiei Uniunii Europene şi fixează următoarele obiective: 1. Schimbările climatice şi energia

curată – limitarea schimbărilor climatice şi a costurilor şi efectelor negative pentru mediu şi societate

2. Transport durabil – asigurarea unui sistem de transport care satisface nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, cu minimizarea impactului negativ asupra economiei, societăţii şi mediului

3. Consum şi producţie durabilă – promovarea unor modele de producţie şi de consum durabile

4. Conservarea şi managementul resurselor naturale – îmbunătăţirea managementului resurselor şi

evitarea supra-exploatării acestora, recunoaşterea valorii şi beneficiilor ecosistemelor

5. Sănătate publică – promovarea unei sănătăţi publice corespunzătoare echitabil şi îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii

6. Incluziune socială, demografie şi migraţie – crearea unei societăţi a incluziunii sociale prin considerarea solidarităţii între generaţii şi în cadrul generaţiilor, pentru asigurarea calităţii şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, condiţie a păstrării bunăstării individuale

7. Sărăcia la nivel global şi provocările dezvoltării durabile – promovarea activă a dezvoltării durabile pe scară largă, asigurarea de politici interne şi externe UE în acord cu dezvoltarea durabilă şi cu angajamentele internaţionale.

c) Strategia Naţională pentru Dezvoltare

Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030 al cărui motto „Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos“ defineşte, practic, conceptul unei dezvoltări durabile şi sănătoase atât pentru oameni cât şi pentru mediul înconjurător.


d) Planul Naţional de Dezvoltare Durabilă 2007-2013 – ce reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianual care orientează şi stimulează dezvoltarea economică şi socială a ţării în concordaţă cu principiile Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Acest document detaliază obiectivele specifice pe 6 direcţii ce integrează direct sau indirect cerinţele dezvoltării durabile pe termen scurt şi mediu: 1. Obiectivul creşterii competitivităţii şi

dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere având, ca una dintre principalele priorităţi, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi valorifi-carea resurselor regenerabile de energie în vederea reducerii efectelor schimbărilor climatice.

2. Aducerea la standarde europene a infrastructurii de bază cu accent pe dezvoltarea durabilă a infrastruc-turii şi mijloacelor de transport prin reducerea impactului asupra mediului, promovarea transportului intermodal, îmbunătăţirea siguranţei traficului şi protecţia elementelor critice de infrastructură.

3. Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului – îmbunătăţirea standar-delor de viaţă pe baza asigurării

serviciilor de utilităţi publice, în special în ceea ce priveşte gestionarea apei şi deşeurilor, îmbunătăţirea sistemelor sectoriale şi regionale ale managementului de mediu, conservarea biodiversităţii, reconstrucţia ecologică, prevenirea riscurilor şi intervenţia în cazul unor calamităţi naturale.

4. Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman prin promovarea incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative pentru dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne şi flexibile, îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi formare profesională pentru ocuparea forţei de muncă şi stimularea culturii antreprenoriale.

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol, silvic şi piscicol – utilizarea raţională a fondului funciar, reabili-tarea ecologică a unor terenuri degra-date sau poluate, siguranţa alimentară, bunăstarea animalelor, încurajarea acvaculturii în zonele costiere.

6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiuni şi în interiorul acestora – îmbunătăţirea performanţei administrative şi a infrastructurii

publice locale, protecţia patrimoniului natural şi cultural, dezvoltarea rurală integrată, regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea industrială, consolidarea mediului de afaceri şi promovarea inovării.

e) Planul de dezvoltare a regiunii Sud

Muntenia 2007 – 2013 – ce conturează viziunea regiunii pentru această perioadă: Regiunea Sud Muntenia va fi o regiune cu o puternică identitate naţională şi europeană, capabilă să ofere locuitorilor săi o înaltă calitate a vieţii. Pe termen lung, scopul strategic principal al acestei regiuni este creşterea capaci-tăţii regiunii în vederea dezvoltării economice şi sociale durabile şi echilibrate a acesteia, care să conducă la reducerea disparităţilor şi creşterea coeziunii economice şi sociale, la creşterea prosperităţii şi standardului de viaţă al locuitorilor regiunii. Subordonate scopului strategic, la nivel de regiune au fost conturate 4 obiective strategice: 1. Creşterea nivelului de competitivitate

şi atractivitate al regiunii 2. Creşterea capacităţii inovative şi

competitivităţii mediului de afaceri al regiunii


3. Dezvoltarea economică, socială şi culturală durabilă şi echilibrată a comunităţilor rurale

4. Creşterea stabilităţii sociale şi eficientizarea potenţialului forţei de muncă a regiunii

f) Planul de dezvoltare durabilă a judeţului

Prahova în perioada 2007-2013 –

documentul programatic la nivel de judeţ ce fixează 8 priorităţi de dezvoltare: a) Dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii locale de transport b) Protecţia mediului c) Dezvoltarea urbană d) Dezvoltarea rurală e) Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

f) Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

g) Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri judeţean şi local

h) Dezvoltarea resurselor umane


17. METODOLOGIA DE ELABORARE A STRATEGIEI Strategia de dezvoltare locală durabilă a Oraşului Buşteni constituie bază atât pentru dezvoltarea economiei locale cât şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor. Realizată din iniţiativa Primăriei, strategia se bazează pe un proces participativ unic, ce implică autorităţile locale, cetăţenii şi mediul privat, prin intermediul sondajelor şi dezbaterilor organizate de Consultant. Etapizat, pentru realizarea Strategiei, au fost desfăşurate următoarele activităţi: 1. Pregătirea documentaţiei în vederea

culegerii de informaţii şi constituirea Grupurilor Consultative de Lucru pentru fiecare domeniu de interes local, al Secretariatului Local şi a Comitetului Local de Coordonare, ce validează fiecare etapă din planul de implementare a strategiei, ca for cu drept de recomandare.

În sarcina Comitetului Local de Coordonare este managementul procesului de elaborare a strategiei de dezvoltare locală durabilă. Astfel, Comitetul a fost ales în cooperare cu nivelul executiv al Consiliului Local şi cu sprijinul

Consultantului, având în componenţă lideri respectaţi ai comunităţii, ce sunt interesaţi de viitorul oraşului pe termen lung. Dimensiunea Comitetului este suficient de mare pentru a asigura reprezentativitatea tuturor grupurilor din comunitate, dar şi suficient de restransă încât să se poată ajunge la un consens. Odată cu stabilirea componenţei Comitetului Local de Coordonare, au fost nominalizate şi persoanele care formează Secretariatul Local, ce a avut drept responsabilitate dezvoltarea şi implementarea activităţilor programului coordonat de Comitet. Secretariatul este punctul de contact al proiectului, de unde se pot afla, oricând, informaţii despre stadiul implementării şi de unde se pot obţine răspunsuri la orice interpelare a Comunităţii. Persoanele desemnate să facă parte din Secretariatul Local lucrează şi comunică în permanenţă cu Grupurile de lucru, diseminează materialele elaborate de acestea, cu sprijinul Consultantului şi le difuzează, mai departe, către Comitetul Local de Coordonare.

În ceea ce priveşte Grupurile de Lucru, rolul acestora este de a reprezenta comunitatea cât de mult posibil în procesul participativ de elaborare a strategiei. Grupul de Lucru identifică soluţiile pentru fiecare problemă critică, prin colectarea şi analiza informaţiilor. Dimensiunea Grupurilor este suficient de mare pentru a se asigura reprezentativitatea necesară, dar şi destul de restrânsă pentru a se asigura obţinerea unui consens.

2. Întocmirea Profilului Critic al

Comunităţii, prin intermediul unei analize extinse a documentaţiei disponibile cu privire la Comunitate în ansamblul ei. Astfel, pentru definirea şi înaintarea unor propuneri concrete de dezvoltare durabilă, s-a realizat, în primul rând, un diagnostic al cadrului socio-economic şi al activităţilor desfăşurate în oraşul Buşteni. Au fost investigate 5 domenii de acţiune strategică: • Turismul; • Dezvoltarea urbană, infrastructura şi

protecţia mediului;


• Serviciile publice, protecţie socială, învăţământ, sănătate, siguranţa cetăţeanului;

• Dezvoltarea economică; • Cultură şi patrimoniul specific.

Este foarte important ca analiza situaţiei actuale să fie una cât mai realistă, drept pentru care colectarea datelor din teritoriu s-a facut în colaborare cu Autoritatea locală, instituţiile locale şi membrii comunităţii locale. Cu ajutorul acestor seturi integrate de informaţii au fost determinate, între altele, potenţialul turistic al localităţii, baza economică a acesteia, s-au identificat resursele, s-au evaluat structura şi nevoile pieţei forţei de muncă, a fost stabilit un profil al populaţiei pe baza tendinţelor demografic din ultimii ani şi s-a evaluat starea de poluare.

3. Analiza SWOT

Prin aplicare analizei SWOT au fost obţinute informaţii relevante pentru situaţia existentă, prin care au fost inventariate toate aspectele ce descriu oraşul Buşteni. Astfel, rezultatul acestor etape îll constituie raportul privind analiza diagnostic.

4. Elaborarea planului de dezvoltare

strategică şi determinarea cadrului

acestuia de implementre, cu sprijinul structurilor locale.

Identificarea direcţiilor de intervenţie strategica, prin intermediul Grupurilor de Lucru, se finalizează cu prezentarea în faţa Comitetului Local de Coordonare, a obiec-tivelor specifice, pentru fiecare obiectiv general, respectiv a măsurilor necesare pentru adresarea fiecărui obiectiv specific. Dat fiind faptul că cea mai mare parte a resurselor umane şi financiare necesare implementării strategiei provine de la nivelul administraţiei locale, documentul de planificare strategică va fi supus spre aprobare Consiliului Local în mod oficial. În acest mod, angajamentul implementării strategiei este unul public, şi devine una dintre priorităţile administraţiei în exerciţiile financiare publice ale următorilor ani.

5. Elaborarea planului de implementare După identificarea obiectivelor strategice şi validarea acestora de către comunitate prin intermediul grupurilor locale de lucru, se trece la următorul pas al planificării strategice, ce constă în identificarea proiectelor, alocarea resurselor şi identificarea partenerilor posibili pentru fiecare proiect.

În cadrul grupurilor de lucru au fost discutate şi analizate proiectele cele mai importante, în contextul limitat al resurselor umane şi financiare. Toate proiectele sunt importante pentru viitorul comunităţii şi se încadrează în noile direcţii, dar numai unele dintre acestea aduc un aport considerabil la nivelul bunăstării colective într-un interval de timp dat. Astfel, s-a impus o selecţie a celor mai relevante. Au fost luate în calcul şi condiţiile de eligibilitate menţionate în documentele programatice ale fondurilor structurale, astfel încât proiectele să se încadreze în diferitele axe şi măsuri pentru finanţare. Totodată, pentru fiecare proiect în parte, au fost identificaţi şi alocaţi indicatori de monitorizare şi evaluare, instrumente utile în activitatea ulterioară a grupelor de lucru, pentru implementare. Exerciţiul de monitorizare este indicat a fi efectuat cel puţin trimestrial sau semestrial, iar evaluarea să fie făcută anual doar pentru anii care nu sunt de referinţă, în vederea ajustărilor structurale la nivel de obiective specifice şi priorităţi.


18. ANEXE Anexa 1 Portofoliul complet al proiectelor selectate în cadrul procesului de elaborare a strategiei Anexa 2 Plan de acţiune (eşalonarea proiectelor prioritare) Anexa 3 Listă note de referinţă


Anexa 1 Portofoliul complet al proiectelor selectate în cadrul strategiei Obiectivul strategic: Dezvoltarea unui turism competitiv la nivel european (TCE) TCE1: Diversificarea serviciilor turistice şi îmbunătăţirea nivelului calitativ al acestora Măsura TCE 1.1 – Elaborarea unui brand turistic unitar şi integrat, incluzând toate tipurile de turism, competitiv la nivel european – Această măsură este axată pe realizarea unui cadru instituţional de coordonare şi promovare a turismului, asigurarea promovării şi expunerii la nivel naţional şi european, diversificarea infrastructurii turistice şi a serviciilor turistice. Proiecte: P1 Modernizarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor turistice în staţiunea Buşteni – proiect contractat Problema critică Axată în special pe sporturile de iarnă, Staţiunea Buşteni se confruntă cu lipsa mijloacelor de agrement pentru

acei turişti care nu sunt practicanţii acestor sporturi Soluţie Dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de agrement Componente ale proiectului (orientativ)

• Amfiteatrul în aer liber • Expoziţie permanentă a Rezervaţiei naturale Parcul Natural Bucegi şi mini gradină botanică • Centru sportiv multifuncţional pentru activităţi indoor • Loc de joacă pentru copii • Pavilion muzical şi amenajare peisagistică • Amenajarea unui Parc Contemplativ cu spaţii pentru petrecerea timpului liber – foişoare, lacuri, reconfigurarea

spaţiilor din parc, refacerea aleilor şi a accesoriilor specifice • Parc în pădurea de pini • Parcul central Buşteni (reabilitare) • Centru polivalent pentru evenimente cultural sportive • Reabiltare strada Alpiniştilor pe o porţiune cuprinsă între intersecţia cu Strada Fântânii şi până în dreptul Liceului nr. 1. • Instalaţie de iluminat Pârtia Kalinderu


Indicatori de rezultate • Capacitatea amfiteatrului în aer liber (nr. de locuri) • Suprafaţa Grădinii Botanice; nr. de vizitatori • Suprafaţa Parc Contemplativ • Suprafaţa Parc pădurea de pini • Suprafaţa reabilitată Parc Central • Capacitatea Centrului Polivalent pentru evenimente cultural sportive; nr. de manifestări organizate; nr. de vizitatori • Nr. de km stradă reabilitată • Nr. de km instalaţie iluminat pârtie

Parteneri PO Buşteni Valoare 6.103,759 mii Euro Oportunităţi de finanţare POR axa 5 DMI 5.2 Durata 32 luni Perioada de implementare 2011-2013 P2 Revigorarea turismului în zona Buşteni prin promovarea resurselor naturale şi antropice locale – proiect în evaluare Problema critică Nivelul redus al ofertei turistice şi al gradului de promovare a resurselor locale Soluţie Revigorarea turismului prin derularea de proiecte de promovare a resurselor locale Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea de studii/sondaje la nivel naţional de evaluare a gradului de cunoaştere a staţiunii în rândul turiştilor • Amplasarea de panouri informative • Realizarea de hârti de informare turistică • Realizarea de materiale de promovare – pliante, postere, cataloage, afişe • Realizarea şi difuzarea de spoturi radio-tv • Participarea la evenimente de profil la nivel naţional şi internaţional • Realizarea unui site web care să promoveze în mod unitar turismul din zona Buşteni, inclusiv structurile de cazare

Indicatori de rezultate • Nr. de studii realizate • Creşterea notorietăţii staţiunii la nivel naţional • Nr. de panouri informative realizate şi amplasate • Nr. de hărţi turistice realizate şi diseminate


• Nr. de materiale de promovare realizate • Nr. de spoturi difuzate, pe medii • Nr. de evenimente de profil la care s-a participat • Nr. de pagini ale site-ului web de promovare • Nr. de turişti ce vizitează staţiunea – creşterea în procente şi în valoare absolută faţă de anul anterior proiectului • Gradul de ocupare al structurilor de primire turistică – în procente şi în valoare absolută faţă de anul anterior proiectului

Parteneri PO Buşteni Valoare estimativă 482,560 mii Euro Oportunităţi de finanţare POR Axa prioritară 3, DMI 5.3 Durata 2 ani Perioada de implementare 2012-2013 P3 Elaborarea unui brand turistic şi a unei oferte turistice integrate, la nivelul intregului oraş, incluzând toate formele de turism Problema critică În prezent, una dintre problemele cu care se confruntă Staţiunea Buşteni, este gradul redus de retenţie a turiştilor,

corelat cu lipsa de promovare a obiectivelor locale şi cu practicarea turismului la negru în casele particulare de vacanţă Soluţie În oraş există suficiente structuri de primire turistică şi elementele esenţiale practicării mai multor forme de turism.

Proiectul îşi propune transformarea oraşului Buşteni într-o „poveste“ – o ofertă turistică integrată în care fiecare componentă are legatură cu cealaltă şi oferă oricărei categorii de persoane elemente care să-i atragă pentru petrecerea concediului aici.


• Elaborarea brandului turistic integrat al staţiunii • Realizarea de studii la nivelul turiştilor pentru a stabili configuraţia traselor de transport şi structura obiectivelor incluse • Stabilirea de parteneriate care să includă Primăria, obiectivele turistice, structurile de primire turistică, unităţile

de alimentaţie publică, Centrul Cultural, sălile de sport etc. – vizând acordarea de reduceri comune unor pachete integrate de oferte turistice – pachete ce urmează a fi disponibile în cadrul centrului de informare turistică precum şi în cadrul structurilor de primire turistică

• Elaborarea, în parteneriat, a unor trasee de transport în comun, flexibile, care să atingă toate obiectivele şi, pe baza unor audio-ghiduri sau a altor mijloace de informare, să furnizeze informaţiile necesare accesării oricărui obiectiv din oraş. În acest mod sunt acoperite 2 nevoi: necesitatea unei reţele de transport în comun în interiorul oraşului şi necesitatea asigurării unor trasee de vizitare pentru turişti


• Elaborarea unui audioghid în conformitate cu traseele stabilite pentru aceste bus-uri turistice, care sa ofere informaţii complete despre oraş – incluzand date şi detalii istorice ale zonelor traversate, aspecte inedite, detalii privind posibi-lităţile de agrement ale fiecărei zone traversate şi, nu în ultimul rând, curiozităţi/recorduri/aspecte specifice zonei

• Instituirea unui sistem bazat pe card de reducere, disponibil atât în centrele de informare turistică, cât şi în cadrul structurilor de cazare, care să ofere posesorului reduceri în structurile partenere – hoteluri, restaurante, muzee, infrastructura sportivă etc.

• Realizarea unui calendar de evenimente locale şi regionale şi corelarea acestuia cu reduceri şi facilităţi suplimentare oferite turiştilor în acea perioadă

Indicatori • Nr. de studii realizate; nr. de respondenţi • Nr. de parteneriate stabilite • Nr. de trasee de transport în comun realizate • Nr. de km traseu de transport în comun • Nr. de vehicule achizitionate • Nr. de audioghiduri/pliante de traseu realizate • Nr. de obiective incluse în audioghid/pliante scrise • Nr. de evenimente organizate (incluse în sistemul de reduceri) • Nr. de turişti beneficiari ai sistemului de reduceri • Ponderea turiştilor beneficiari ai sistemului de reduceri în total turişti în staţiune

Parteneri PO Buşteni Agenţi economici din domeniul ospitalităţii Casa de cultură, alte obiective culturale, istorice şi ecumenice ONG uri


Programul Operaţional Regional 2007-2013, AP 5 Dezvoltarea şi promovarea turismului, DMI 5.3 Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică Alte surse atrase



Măsura TCE 1.2 – Îmbunătăţirea standardelor de calitate a ofertelor turistice Aceasta măsură vizeaza diversificarea şi ridicarea nivelului calitativ al ofertei turistice existete. Deşi în prezent oraşul deţine structuri de primire turistică în număr destul de mare, acestea sunt eterogene ca şi calitate. P4 Sprijinirea organizării de programe de formare continuă a personalului din turism, pentru creşterea calităţii serviciilor turistice Problema critică Una dintre cele mai importante dimensiuni ale ofertei turistice o constituie gradul de pregătire al personalului din

domeniu şi calitatea serviciilor furnizate de aceştia. Personalul din turism, chiar dacă deţine o pregătire teoretică adecvată, de cele mai multe ori nu contribuie la furnizarea unor servicii de calitate

Soluţie Infiinţarea de centre de formare a personalului din turism şi stabilirea de parteneriate în vederea atragerii expertizei adecvate de la nivel naţional şi internaţional


• Identificarea de asociaţii profesionale în domeniul turismului, în ţară şi în străinătate, care să pună la dispoziţie lectori practicieni înalt calificaţi şi programe de practică

• Încheierea de parteneriate (înfrăţiri) în vederea realizării de schimb de expertiză şi know how în domeniul ospitalităţii • Înfiinţarea în parteneriat public privat a unui centru de formare continuă în domeniul turismului axat pe instruire

practică – programe de practică şi schimb de experienţă cu firme/asociaţii profesionale din domeniul ospitalităţii din străinătate

Indicatori • Nr. de parteneriate (înfrăţiri) încheiate • Nr. de lectori/practicieni atraşi în programe • Nr. de instruiri practice organizate • Nr. de persoane instruite

Parteneri PO Buşteni Agenţi economici din domeniul turismului Structuri asociative din domeniul turismului




P5 Sprijin acordat agenţilor economici din turism pentru obţinerea clasificărilor în conformitate cu standardele naţionale şi europene (inclusiv implementarea sistemelor de management) şi asistenţă post implementare Problema critică Există o discordanţă între nivelul de clasificare a structurilor de primire turistică şi a unităţilor de alimentaţie publică

şi nivelul real de calitate al acestora Soluţie Sprijinirea agenţilor economici în corelarea clasificărilor deţinute cu nivelul de calitate al serviciilor şi în

implementarea sistemelor de management (managementul calităţii, managementul siguranţei alimentelor, managementul mediului etc.)


• Înfiinţarea unui birou de consultanţă care să ofere asistenţă gratuită agenţilor economici din domeniul turismului în domeniul clasificărilor şi atestărilor specifice, inclusiv implementarea sistemelor de management

• Realizarea de campanii de informare în rândul agenţilor economici din domeniul ospitalităţii, având ca temă necesitatea implementării sistemelor de management al calităţii

• Realizarea de seminarii cu exemple de bună practică Indicatori • Nr. de birouri de consultanţă înfiinţate

• Nr. de agenţi economici asistaţi • Nr. de agenţi economici care au implementat sisteme de management al calităţii în urma proiectului • Nr. campani de informare organizate • Nr. de seminarii organizate

Parteneri PO Buşteni Structuri asociative din domeniul turismului




TCE2: Îmbunătăţirea infrastructurii de acces pentru obiectivele turistice Măsura TCE 2.1 – Îmbunătăţirea infrastructurii de acces aferente obiectivelor turistice P6 Reabilitarea şi modernizarea căilor de acces (rutier şi pietonal) către obiectivele turistice de interes din oraş şi din apropierea oraşului Problema critică În prezent, în orasul Buşteni şi în proximitatea acestuia se află multe obiective de interes turistic, a căror




• Modernizarea căilor de acces rutier şi a căilor de acces pietonale către obiectivele turistice, amenajarea de parcări: realizarea studiului de fezabilitate şi identificarea soluţiilor tehnice, întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru dirigintele de şantier şi pentru constructor, urmat de contractare.

• Extinderea şi modernizarea reţelei de iluminat de panoramă (ornamental) în zonele cu obiective turistice unde nu există sau este deficitar.

Indicatori • Nr. de km de drumuri reabilitate/modernizate • Nr. de km de accese pietonale realizate • Nr. de locuri de parcare nou create

Parteneri PO Buşteni Consiliul Judeţean Prahova


Programul Operaţional Regional – A P 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale“, DMI 2.1 „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia şi reabilitarea şoselelor de centură“. Programul pentru reabilitarea şi modernizarea a 10.000 km de drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Alte surse atrase



P7 Modernizarea drumului turistic DC 132 Buşteni - Gura Diham – proiect în curs Problema critică În prezent, în oraşul Buşteni şi în proximitatea acestuia se află multe obiective de interes turistic, a căror




• Lucrări de refacere a infrastructurii de drum, a trotuarelor şi refacerea a 5 poduri rutiere: realizarea studiului de fezabilitate şi identificarea soluţiilor tehnice, întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru dirigintele de şantier şi pentru constructor, urmat de contractare.

Indicatori • Nr. de km de drumuri reabilitate/modernizate • Nr. de km de trotuare refăcute • Nr. de poduri rutiere refăcute

Parteneri Consiliul Judeţean Prahova Valoare estimativă 2.500 mii Euro Oportunităţi de finanţare Buget CJ Prahova Durata 2 ani Perioada de implementare 2011-2012 Măsura TCE 2.2 – Îmbunătăţirea infrastructurii aferente obiectivelor turistice P8 Asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului în arealele turistice prin amplasarea unui număr suficient de bănci, pubele, toalete publice, alte obiecte de mobilier urban Problema critică Zonele de agrement şi/sau de drumeţie de pe raza oraşului sunt în general expuse poluării generate de turişti (deşeuri

de toate tipurile lăsate pe jos într-un mod dezorganizat, campări ilegale în special la sfârşit e săptămână etc.) Soluţie Dotarea acestor zone cu echipamentele minime necesare asigurării condiţiilor de protecţie a mediului Componente ale proiectului (orientativ)

• Amplasarea unui număr suficient de pubele pentru deşeuri, de preferinţă destinate colectării selective • Echiparea zonelor de campare – şi nu numai – cu toalete ecologice • Echiparea zonelor de campare cu obiecte de mobilier urban specific • Amplasarea de panouri de informare/conştientizare asupra necesităţii protecţiei mediului înconjurător.


Indicatori • Nr. de pubele amplasate; Nr. de pubele pentru colectare selectivă amplasate • Nr. de toalete ecologice amplasate • Nr. obiectelor de mobilier urban amplasate • Nr. de panouri informative amplasate în arealele turistice

Parteneri PO Buşteni Structuri asociative din domeniul turismului şi protecţiei mediului


Alte surse atrase Durata 1 an Perioada de implementare 2012 P9 Măsuri active integrate pentru conştientizarea populaţiei şi turiştilor privind necesitatea protecţiei mediului şi reducerea poluarii Problema critică Cantitatea suficient de mare de deşeuri ce rămâne, de regulă, în urma turiştilor constituie o problemă generată nu

numai de lipsa dotărilor necesare ci şi de lipsa unei mentalităţi adecvate Soluţie Implementarea de măsuri active menite să conştientizeze populaţia şi turiştii privind necesitatea menţinerii

curăţeniei şi necesitatea protecţiei mediului Componente ale proiectului (orientativ)

• Derularea unor campanii de informare şi conştientizare privind necesitatea păstrării condiţiilor naturale • Amplasarea, la principalele obiective turistice şi zone de interes turistic – în special cele aflate în aer liber, locuri

de campare, locuri de practicarea a sporturilor etc. – a unor sisteme video de supraveghere • Amplasarea de panouri de avertizare prinvind sancţionarea contravenienţilor şi înăsprirea sancţiunilor specifice. • Derularea de colaborări cu ONG-urile de profil pentru organizarea de acţiuni de curăţare a parcurilor şi zonelor

naturale, prin voluntariat în rândul cetăţenilor şi implicarea unităţilor de învăţământ de pe plan local şi naţional. Indicatori • Nr. de campanii de informare derulată

• Nr. de obiective turistice unde s-au amplasat sisteme video de supraveghere • Nr. de panouri de avertizare amplasate • Nr. contravenienţilor amendaţi • Nr. de acţiuni de curăţare organizate; nr. de participanţi la fiecare acţiune de curăţare


Parteneri PO Buşteni ONG-uri din domeniul protecţiei mediului Unităţile de învăţământ

Valoarea estimata 300 mii Euro Oportunităţi de finanţare Bugetul Local


TCE3: Diversificarea şi îmbunătăţirea conditiilor de practicare a sporturilor P10 Modernizarea domeniului schiabil Valea Alba Kalinderu – proiect în curs Problema critică În vederea organizării în 2013 a Festivalului Olimpic al Tineretului European, este necesară dezvoltarea şi

diversificarea suprafeţelor destinate practicării sporturilor de iarnă Soluţie Realizarea unor noi suprafeţe de practicare a sporturilor de iarnă Componente ale proiectului (orientativ)

• Pârtie de schi-snowboard Kalinderu 2 • Pârtie sanie-tobogan • Suprafeţe sintetice pentru tubbing şi părtie începători • Pârtie olimpică schi fond • Patinoar

Indicatori de rezultate • Nr. de km lungime pârtie de schi-snowboard • Nr. de km lungime pârtie de sanie-tobogan • Nr. de km lungime pârtie tubbing • Nr. de km lungime pârtie începători • Nr. de km lungime pârtie olimpică schi fond • Suprafaţă patinoar

Parteneri PO Buşteni Valoare 5.800 mii Euro Oportunităţi de finanţare POR axa 5 DMI 5.2


Durata 2 ani Perioada de implementare 2012-2013 P11 Sprijinirea investiţiilor în infrastructura sportivă, în special dedicată unor activităţi inexistente încă pe teritoriul oraşului Problema critică Lipsa posibilităţilor de agrement Soluţie Diversificarea activităţilor sportive ce pot fi practicate la nivelul oraşului prin construirea de unui patinoar, a unei

piscine acoperite şi a unor terenuri de tenis acoperite Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea studiilor de fezablitate şi identificarea soluţiilor tehnice • Întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru dirigintele de şantier şi

pentru constructor • Contractarea şi realizarea obiectivelor • Promovarea proiectelor şi a obiectivelor construite

Indicatori • Suprafaţa patinoarului, nr. de locuri în tribune • Nr. de clienti plătitori în primul an de funcţionare • Suprafaţa piscinei, nr. de locuri în tribune • Nr. de clienţi plătitori în primul an de funcţionare • Suprafaţa terenului de tenis, nr. de locuri în tribune • Nr. de clienţi plătitori în primul an de funcţionare • Nr. de panouri de promovare a proiectului amplasate • Nr. de pliante publicitare realizate şi diseminate

Parteneri PO Buşteni Cluburi sportive Agenţi economici


Bugetul de Stat Alte surse atrase



P12 Activităţi şi investiţii pregătitoare în vederea organizării Festivalului Olimpic al Tineretului European 2013 Problema critică În anul 2013 oraşul Buşteni, va organiza, alături de alte staţiuni de pe Valea Prahovei, Festivalul Olimpic al

Tineretului European, prilej cu care se va înregistra o creştere semnificativă atât a traficului cât şi a numărului de turişti în staţiune

Soluţie Organizarea de evenimente pregătitoare şi realizarea investiţiilor necesare în infrastructura sportivă Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea unor studii estimative cu privire la îndatoririle exacte ale Oraşului Buşteni, în vederea identificării aspectelor care ar putea afecta buna organizare, inclusiv estimarea numărului de turişti/ sportivi ce vor vizita staţiunea, a necesarului de spaţii de cazare, previzionarea activităţilor de agrement complementare festivalului.

• Promovarea organizarii Festivalului în Oraşul Buşteni prin pliante, panouri, spoturi radio tv, în vederea creşterii numărului de turişti

Indicatori • Nr. de studii realizate • Nr. de probleme critice identificate şi rezolvate • Nr. de activităţi de agrement planificate • Nr. de pliante realizate şi diseminate • Nr. de panouri amplasate • Nr. de spoturi radio tv difuzate

Parteneri PO Buşteni Cluburi sportive Agenti economici ONG-uri cu activitate sportivă şi turistică Primăriile din localitate co-organizatoare


Bugetul Central POR 2007-2013, AP 5 „Dezvoltarea şi promovarea turismului“, DMI 5.3 „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică“ Alte surse atrase



Obiectiv strategic: Dezvoltarea infrastructurii - socială, edilitară şi de mediu - IEM IEM1: Organizare spaţială, inventariere urbană, fond construit Măsura IEM 1.1 – Inventarierea fondului construit Aceasta măsură vizează actualizarea planului urbanistic general, clarificarea situaţiei tuturor terenurilor şi spaţiilor disponibile în domeniul public şi în domeniul privat, atât pentru zona urbană cât şi pentru cea periurbană. P13 Actualizarea planului urbanistic general – actualizare în conformitate cu situaţia prezentă – proiect în curs Problema critică Planul urbanistic actual (în vigoare) este depăşit şi este extrem de necesară o revizuire şi reactualizare a acestuia Soluţie Realizarea noului plan urbanistic general Componente ale proiectului (orientativ)

• Documentare • Studii de fundamentare şi concepţie • Elaborarea planurilor de dezvoltare a oraşului • Realizarea planului urbanistic general (inclusiv consultare publică) • Predarea şi integrare PUG digital în GIS

Indicatori • Nr. de studii realizate • Nr. de PUZ-uri finalizate şi aprobate • PUG realizat şi aprobat • Nr. de consultări publice derulate

Parteneri PO Buşteni Valoare 11,9 mii Euro Oportunităţi de finanţare Bugetul local Durata 1 an Perioada de implementare 2011


P14 Construirea de locuinţe sociale şi pentru închiriat şi modernizarea celor existente Problema critică În prezent, fondul de locuinţe de închiriat aflat la dispoziţia Primăriei este foarte redus ceea ce scade atractivitatea

oraşului pentru persoanele venite din alte localitaţi. În plus, există o serie de locuinţe improprii, chiar în zonele de acces pentru turişti, fapt ce deteriorează grav imaginea localităţii

Soluţie Refacerea fondului de locuinţe de închiriat prin construirea de noi locuinţe, mărirea fondului de locuinţe sociale Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea studiilor de fezabilitate pentru identificarea celui mai bun amplasament şi a soluţiilor tehnice • Întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru dirigintele de şantier şi

pentru constructor • Contractarea şi realizarea obiectivelor

o Construirea de blocuri de locuinte noi destinate exclusiv închirierii către persoane care nu deţin o locuinţă în proprietate

o Modernizarea locuinţelor existente spre a fi oferite cu chirie o Construirea de locuinte sociale şi modernizarea celor existente, destinate categoriilor sociale defavorizate,

astfel încât să poate fi desfiinţate locuinţele improprii din toate zonele oraşului Parteneri PO Buşteni Indicatori • Nr. de apartamente construite

• Nr. de apartamente modernizate • Nr. de familii instalate în apartamente noi/modernizate

Valoare estimativă 4.000 mii Euro (Valoare estimativă pentru 6 blocuri cu 4 nivele / 4 apartamente pe fiecare nivel) 500.000 Euro (Valoare estimativă pentru modernizarea locuinţelor existente în fondul locativ al Primăriei)

Oportunităţi de finanţare Bugetul local ANL Alte surse atrase



Măsura IEM 1.2 – Spaţii comerciale şi publice P15 Impunerea unei imagini unitare a construcţiilor noi cu destinaţia de locuinţe, din punct de vedere al stilului arhitectonic Problema critică Una dintre problemele cu care se confruntă în prezent oraşul este lipsa unei imagini unitare a clădirilor de locuit. Soluţie Identificarea unui stil arhitectonic unitar pentru clădirile cu destinaţie de locuinţe Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea de studii de specialitate în vederea identificării unui stil arhitectonic unitar pentru clădirile cu destinaţie de locuinţe, în conformitate cu specificul zonei, tradiţia, peisajul etc.

• Organizarea unor concursuri pentru studenţi/specialişti în arhitectură, artă, istorie etc. în vederea conturării unui stil arhitectonic specific al Oraşului

• Adoptarea de regulamente urbanistice în vederea respectării stilului arhitectonic stabilit Indicatori • Nr. de studii realizate

• Nr. de concursuri organizate • Nr. de participanţi la concursuri • Nr. de stiluri arhitectonice identificate • Stil arhitectonic specific oraşului adoptat (indicator de impact) • Nr. de regulamente urbanistice adoptate • Nr. de autorizaţii de construire acordate în primul an (cu respectarea stilului arhitectonic adoptat)





P16 Impunerea unei imagini unitare, din punct de vedere arhitectornic, pentru construcţiile noi cu destinaţia de spaţii comerciale, publice, unităţi turistice etc. Problema critică Una dintre problemele cu care se confrunta în prezent oraşul este atât lipsa unei imagini unitare a clădirilor cu

destinaţie publică sau comercială, dar şi o deteriorare a aspectului general ca urmare a unor spaţii comerciale improvizate, cu amplasamente nepotrivite

Soluţie Identificarea unui stil arhitectonic unitar pentru clădirile comerciale, publice, unităţi turistice etc. Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea de studii de specialitate în vederea identificării unui stil arhitectonic unitar pentru clădirile cu altă destinaţie decât cea de locuit, în conformitate cu specificul zonei, tradiţia, peisajul (inclusiv adoptarea unei imagini unitare pentru manifestarile cu caracter sezonier – căsuţe şi gherete cu acelaşi specific, în aceeaşi tonalitate de culori etc.)

• Organizarea unor concursuri pentru studenţi/specialişti în arhitectură, artă, istorie etc., în vederea conturării unui stil arhitectonic specific al acestor clădiri

• Adoptarea de regulamente urbanistice în vederea respectării stilului arhitectonic stabilit • Adoptarea unui design unitar al mobilierului urban şi al tuturor formelor de publicitate stradală

Indicatori • Nr. de studii realizate • Nr. de concursuri organizate • Nr. de participanţi la concursuri • Nr. de stiluri arhitectonice identificate • Stil arhitectonic specific oraşului adoptat (indicator de impact) • Nr. de regulamente urbanistice adoptate • Nr. de autorizaţii de construire acordate în primul an (cu respectarea stilului arhitectonic adoptat)





IEM2: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri Măsura IEM 2.1 – Modernizarea infrastructurii stradale şi a spaţiilor pietonale P17 Realizarea unei şosele de centură (rută ocolitoare) care să preia traficul din zonele centrale către inelul exterior Problema critică In prezent, drumul naţional DN1 tranzitează centrul oraşului Buşteni ceea ce provoacă o serie de inconveniente

legate de poluare cu pulberi, poluare fonică, aglomeraţie, aspect inestetic etc. Soluţie Realizarea unei şosele de centură – rută ocolitoare – care să preia traficul din zonele centrale către inelul exterior Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea studiilor de fezabilitate pentru stabilirea celui mai bun traseu şi identificarea soluţiilor tehnice • Întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru diriginte de şantier şi pentru


Indicatori • Nr. km şosea de centură realizaţi • Nr. de vehicule ce utilizează traseul ocolitor (in 24 de ore) • Scăderea traficului pe DN1 cu tranzitarea centrului oraşului (scăderea nr. de vehicule în 24 de ore) • Scăderea indicilor de poluare fonică şi poluare cu pulberi în vecinatatea DN1

Parteneri PO Buşteni Valoare estimativă 4.500 mii Euro (10 km de centura X 450.000 Euro per km) Oportunităţi de finanţare Bugetul local

POR 2007-2013, AP2 „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport locale şi regionale“, DMI 2.1 „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură“



P18 Modernizarea străzilor şi a benzilor pentru pietoni, reparare trotuare şi accese pietonale, inclusiv piste de biciclişti şi facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi Problema critică Reţeaua stradală a oraşului este ne-modernizată şi improprie statutului de staţiune turistică de interes naţional Soluţie Modernizarea reţelei stradale cu toate spaţiile auxiliare aferente:

• Modernizarea căilor rutiere cu lărgirea acestora acolo unde este posibil • Realizarea de trotuare şi spaţii pietonale • Trasarea pistelor pentru biciclişti • Realizarea de facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi


• Realizarea studiilor de fezabilitate şi identificarea soluţiilor tehnice • Întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru diriginte de şantier şi pentru


Indicatori • Nr. de km de străzi modernizateă • Nr. de spaţii pietonale realizate • Nr. de km de piste de biciclişti trasate • Nr. de spaţii pentru persoanele cu dizabilităţi amenajate • Nr. de panouri de publicitate amplasate

Parteneri PO Buşteni Valoare estimativă 4.800 mii Euro (20 Km X 240.000 Euro per Km) Oportunităţi de finanţare Bugetul local

POR, AP2 „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport locale şi regionale“, DMI 2.1 „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură“



Măsura IEM 2.2 – Modernizarea iluminatului public P19 Extinderea şi modernizarea reţelei de iluminat stradal şi realizarea iluminatului ornamental de ocazie Problema critică Iluminatul public este, în acest moment, optim realizat doar în zona centrală a oraşului Soluţie • Extinderea reţelei de iluminat stradal în toate cartierele şi pe toate străzile – eventual cu identificarea unor soluţii

de alimentare cu energie verde (panouri solare, micro-hidrocentrale etc.) • Modernizarea reţelei existente, înlocuirea corpurilor de iluminat din oraş • Realizarea unui iluminat ornamental de ocazie (sărbători religioase, sărbători locale, festivaluri) şi cointeresarea

cetăţenilor şi agenţilor economici pentru adoptarea unui stil ornamental unitar Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea studiilor de fezabilitate, cu identificarea celor mai bune soluţii tehnice şi evaluarea potenţialului local de producere a energiei din surse nepoluante

• Întocmirea documentaţiei de licitaţie, eventual realizarea unui parteneriat public privat • Contractarea activităţilor şi realizarea lucrărilor • Publicitatea proiectului

Indicatori • Nr. de unităţi de generare a energiei electrice din surse nepoluante construite • Nr. de km de reţea de iluminat stradal modernizată • Nr. de km de reţea de iluminat stradal nou amenajată • Nr. de corpuri de iluminat amplasate • Suprafaţa amenajată cu iluminat de ocazie • Nr. de manifestări/sărbători care beneficiaza de iluminat de ocazie • Nr. de panouri publicitare amplasate

Parteneri PO Buşteni Valoare estimativă 2.500 mii Euro Oportunităţi de finanţare Bugetul local



IEM3: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de mediu P20 Extinderea şi reabilitarea sistemului de apă-apă uzată inclusiv staţie de epurare – proiect în curs Problema critică Lipsa unei staţii de epurare Soluţie Realizarea unui proiect la nivel judeţean – investiţii majore în sistemul de apă-canal pentru mai multe localităţi,

inclusiv staţie de epurare pentru oraşului Buşteni Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizare/extindere reţele alimentare cu apă • Realizare/extindere reţele canalizare • Extindere reţele în localitatea aparţinătoare Poiana Ţapului • Construire staţie de epurare

Indicatori • Nr. de km reţea de alimentare cu apă realizată • Nr. de km reţea de canalizare realizată • Capacitatea staţiei de epurare

Parteneri PO Buşteni CJ Prahova Alte Primării din zonă


Programul Operaţional Sectorial MEDIU, AP 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată“, DMI 1.1 „Extinderea/modernizarea sistemelor de apă/apă uzată“

Durata 3 ani Perioada de implementare 2011-2013 P21 Managementul deşeurilor în Judeţul Prahova – proiect în curs Problema critică În prezent, la nivelul oraşului Buşteni (şi a altor oraşe din zonă) nu există un sistem de colectare selectivă,

transfer, sortare şi compostare a deşeurilor. Soluţie Realizarea unui proiect care să includă dotarile necesare



Proiectul este realizat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Prahova şi cuprinde, pentru Oraşul Buşteni: • staţie de transfer pentru sortarea şi compostarea deşeurilor • achiziţionarea de vehicole de transport deşeuri • achiziţionarea şi instalarea sistemelor de colectare selectivă

Indicatori • Capacitatea staţiei de transfer pentru sortare şi compostare deşeuri • Nr. de vehicole pentru trasport deşeuri achiziţionate • Nr. de sisteme de colectare selectivă achiziţionate şi instalate

Parteneri PO Buşteni CJ Prahova Alte primării din zonă


POS Mediu, AP 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor poluate istoric“, DMI 2.1 - „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor“

Durata 2 ani Perioada de implementare 2011-2012 P22 Implementarea de măsuri active de protecţia mediului vizând conştientizarea populaţiei şi agenţilor economici asupra depozitării ilegale a deşeurilor Problema critică Depozitarea improprie a deşeurilor, în special a celor menajere, ceea ce duce la deterioarea aspectului general al staţiunii Soluţie Derularea unor campanii de conştientizare a populaţiei asupra necesităţii menţinerii curăţeniei Componente ale proiectului (orientativ)

• Amplasarea unui număr suficient de containere şi pubele în zonele comerciale şi de locuit • Campanii de conştientizare şi informare asupra normelor de protecţia mediului – editarea şi diseminarea de

pliante, amplasarea de panouri informative, difuzarea de spoturi radio tv, organizarea de acţiuni de curăţare a zonelor afectate de depozitarea ilegală a deşeurilor.

• Înăsprirea măsurilor corective împotriva depozitării ilegale a deşeurilor


Indicatori • Nr. de containere şi pubele amplasate • Nr. de campanii de conştientizare şi informare derulate • Nr. de pliante realizate şi diseminate • Nr. de panouri informative realizate şi amplasate • Nr. de spoturi radio tv difuzate • Nr. de acţiuni organizate • Nr. de amenzi aplicate contravenienţilor • Scăderea cantităţii de deşeuri depozitate ilegal

Parteneri PO Buşteni ONG-uri în domeniul protecţiei mediului


Alte surse atrase Durata 2 ani Perioada de implementare 2012-2013 IEM4: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sociale – sănătate, învăţământ, asistenţă socială Măsura IEM 4.1 – Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate şi asistenţă socială P23 Construirea şi dotarea unei policlinici multidisciplinare, cu o mini-secţie de maternitate şi unitate de urgenţe Problema critică În prezent, oraşul Buşteni se confruntă cu lipsa asistenţei medicale de specialitate, o gama de servicii necesară nu

doar populaţiei, ci şi turiştilor – fapt ce scade atractivitatea staţiunii Soluţie Construirea şi dotarea unei policlinici multidisciplinare, cu o mini-secţie de maternitate şi unitate de urgenţe. Astfel,

va fi acoperită o gamă largă de servicii medicale, atât pentru locuitori cât şi pentru turişti oferind, în acelaşi timp, medicilor de familie din oraş, spaţii adecvate în care sa funcţioneze.


• Realizarea studiilor de fezabilitate şi identificarea soluţiilor tehnice • Întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru diriginte de şantier şi pentru

constructor


• Contractarea activităţilor • Derularea activităţilor de construcţie montaj • Supervizarea lucrărilor • Asigurarea publicităţii obiectivelor realizate

Indicatori • Suprafaţa utilă a clădirii policlinicii • Nr. de cabinete • Capacitatea secţiei de maternitate • Capacitatea unităţii de urgenţe • Nr. de paturi • Nr. de pacienţi în primul an de funcţionare

Parteneri PO Buşteni Ministerul Sănatăţii Alţi parteneri privaţi


POR, AP 3 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale“, DMI 3.1 „Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate“ Alte fonduri private

Durata 3 ani Perioada de implementare 2018-2020 P24 Înfiinţarea unui centru multifuncţional de asistenţă socială Problema critică In prezent orasul Buşteni se confruntă cu existenţa unui număr destul de ridicat de persoane cu venituri mici.

Totodată, există probleme sociale care se manifestă în toate localităţile din ţară – legate de persoane aflate în dificultate, violenţă casnică, bătrâni aflaţi în izolare socială la domiciliu etc.

Soluţie Construirea unui centru de servicii sociale multidisciplinare Componente ale proiectului (orientativ)

• Înfiinţarea unui centru multifuncţional de servicii sociale care să cuprindă: o Centru de zi pentru copii, inclusiv cei aflaţi în situaţii de risc social


o Centru de zi pentru persoane vârstnice o Adapost de noapte pentru persoane fără locuinţă o Centru de tip respiro pentru persoanele cu handicap adulte o Centru de criză pentru victimele violenţei domestice o Centru medical pe bază de voluntariat pentru persoanele din categoriile defavorizate

• Construirea clădirii: realizarea studiilor de fezabilitate şi identificarea soluţiilor tehnice, întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru diriginte de şantier şi pentru constructor, contractarea activităţilor, derularea activităţilor de construcţii montaj, supervizarea lucrărilor.

• Dotarea cu mobilier specific • Încheierea de parteneriate cu ONG-uri de profil care să pună la dispoziţie, pe bază de voluntariat, persoane

care să asiste activităţile derulate în centru • Campanii de promovare a centrului şi a voluntariatului: editarea şi diseminarea de pliante, amplasarea de

panouri informative, difuzarea de spoturi radio tv Indicatori • Capacitatea clădirii

• Nr. de parteneriate încheiate • Nr. de voluntari care lucrează în centru • Nr. de persoane asistate, pe categorii • Nr. de pliante diseminate • Nr. de panouri amplasate • Nr. de spoturi radioa tv difuzate

Parteneri PO Buşteni ONG-uri din domeniul asistenţei sciale Consiliul Judeţean Prahova Alţi parteneri privaţi


POR, Axa prioritară 3 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale“, DMI 3.2 „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”



Măsura IEM 4.2 – Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de învăţământ P25 Continuarea modernizării şi întreţinerii la standarde ridicate a reţelei de învăţământ din oraş, inclusiv construirea unor creşe Problema critică Reţeaua de învăţământ, în oraşul Buşteni, este una bine pusă la punct, cu toate dotările necesare. În aceste

condiţii, pe viitor este importantă menţinerea acestei reţele la standarde optime de calitate. O problema critică o constituie inexistenţa unei creşe pentru copiii care nu au ajuns încă la vârsta grădiniţei

Soluţie • Continuarea modernizarii retelei de învăţământ • Construirea unei creşe pentru copiii sub 3 ani • Construirea sau amenajarea într-un spaţiu deja existent a unui centru after school


• Construirea clădirilor pentru creşă şi centru after school: realizarea studiilor de fezabilitate şi identificarea soluţiilor tehnice, întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru diriginte de şantier şi pentru constructor, contractarea activităţilor, derularea activităţilor de construcţii montaj, supervizarea lucrărilor.

• Dotarea cu mobilier şi alte echipamente specifice • Echiparea unităţilor de învăţământ cu dotări specifice

Indicatori • Capacitatea creşei • Capacitatea centrului after school • Nr. de unităţi de învăţământ dotate

Parteneri PO Buşteni Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sporturilor ONG-uri cu activitate în domeniul educaţiei Alţi parteneri privaţi


Bugetul de stat POR, AP 3 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale“, DMI 3.4 „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă“. Alte surse atrase



Obiective strategic: Dezvoltarea durabilă a economiei şi reducerea şomajului - DES DES1: Dezvoltarea iniţiativei private şi a investiţiilor Măsura DES 1.1 – Dezvoltarea serviciilor de sprijinire a afacerilor P26 Asistenţă şi sprijin pentru întreprinzătorii locali Problema critică Dezvoltarea activităţii economice este o premisă esenţială pentru dezvoltarea unei localităţi Soluţie Înfiinţarea unui centru multifuncţional de asistenţă pentru afaceri Componente ale proiectului (orientativ)

• Înfiinţarea unui centru de asistenţă pentru afaceri care să includă: o Centru de consultanţă gratuită pentru întreprinzători în vederea demarării de noi activităţi sau finanţarea

celor existente o Incubator de afaceri o Birou de consultanţă în domeniul calităţii pentru conştientizarea asupra necesităţii implementării

sistemelor de management al calităţii şi acordarea de consultanţă în vederea implementării acestora • Realizarea de sondaje periodice pentru evaluarea atitudinii şi nevoilor micilor întreprinzători • Realizarea de campanii de conştientizare şi informare privind oportunităţile economice locale • Organizarea de târguri şi expoziţii pentru creşterea vizibilităţii producătorilor locali (cu accent pe produsele cu

specific local) şi atragerea de noi investiţii în zonă Indiciatori • Capacitatea centrului de consultanţă gratuită

• Capacitatea incubatorului pentru afaceri • Nr. de sondaje realizate; Nr. de respondenţi pentru fiecare sondaj • Nr. de campanii de conştientizare şi informare organizate • Nr. de târguri şi expoziţii organizate

Parteneri PO Buşteni Firme la nivel local ONG-uri din domeniu Alţi parteneri privaţi



Alte surse atrase Durata 2 ani Perioada de implementare 2014-2015 P27 Realizarea unor studii şi analize în vederea identificării activităţilor economice prietenoase mediului oportune la nivel local Problema critică În contextul actual, se pune un accent tot mai mare pe conservarea mediului natural şi desfăşurarea unor activităţi

cu impact cât mai mic asupra mediului. Pentru menţinerea caracteristicilor ce o recomandă ca staţiune turistică, Oraşul Buşteni trebuie să promoveze cu precadere acest tip de activităţi economice, pentru a-şsi asigura o dezvoltare durabilă pe termen lung

Soluţie Pentru menţinerea caracteristicilor ce o recomandă ca staţiune turistică, Oraşul Buşteni trebuie să promoveze cu precădere acest tip de activităţi economice, pentru a-şi asigura o dezvoltare durabilă pe termen lung


• Realizarea de studii privind condiţiile naturale vs obţinerea de energie verde • Realizarea de studii de oportunitate pentru stabilirea activităţilor economice prietenoase mediului ce vor fi

promovate pe termen mediu şi lung Indicatori • Nr. de studii realizate

• Nr. de activităţi economice identificate Parteneri PO Buşteni

ONG-uri din domeniul economic şi al protecţie mediului Alţi parteneri privaţi




Măsura DES 1.2 – Sprijinirea creşterii economice la nivel local P28 Asistenţă şi sprijin pentru înfiinţarea de mici unităţi de procesare a produselor zootehnice şi a unei pieţe de desfacere Problema critică La nivelul oraşului există o tradiţie în practicarea păşunatului alpin însă nu există o piaţă de desfacere a produselor

din carne şi lapte Soluţie Înfiinţarea de fabrici de procesare şi pieţe de desfacere Componente ale proiectului (orientativ)

• Înfiinţarea unor mici unităţi de procesare carne şi lapte • Înfiinţarea unei pieţe de desfacere a produselor tradiţionale care va atrage şi turiştii (poate fi inclusă în circuitul

turistic) prin specificul bio al produselor, dar şi producătorii din localităţile vecine Indicatori • Nr. de unităţi de procesare înfiinţate

• Capacitatea unităţilor de procesare înfiinţate • Capacitatea pieţei de desfacere înfiinţată la nivel local • Nr. de producători care desfac produsele

Parteneri PO Buşteni Producătorii locali Asociaţii de producători Alţi parteneri privaţi


Fonduri private Alte surse atrase



DES2: Reducerea şomajului Măsura DES 2.1 – Formare continuă şi reorientare profesională P29 Înfiinţarea unui Centru de Consultanţă pentru formare continuă Problema critică Unul dintre factorii ce contribuie la creşterea şomajului este incapacitatea şomerilor de a se adapta la cerinţele

pieţei muncii Soluţie Formare continua de-a lungul vieţii şi re-orientare profesională Componente ale proiectului (orientativ)

• Identificarea unui spaţiu existent şi disponibil în vederea înfiinţării Centrului de consultanţă • Organizarea de cursuri de formare antreprenorială • Acordarea de consiliere gratuită în vederea re-orientării profesionale a şomerilor • Realizarea de studii în vederea identificării domeniilor în care este necesară organizarea de cursuri de formare • Organizare de cursuri de formare pe domenii, în funcţie de nevoile specifice ale pieţei muncii

Indicatori • Capacitatea centrului de consultanţă (nr. de săli, suprafaţa sălilor) • Nr. de cursuri de antreprenoriat organizate • Nr. de studii derulate • Nr. de domenii de formare identificate • Nr. de cursuri organizate • Nr. de persoane absolvente ale cursurilor de formare

Parteneri PO Buşteni AJOFM Prahova ONG-uri de specialitate Firme de consultanţă Alţi parteneri privaţi


POS DRU, AP 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii“, DMI 2.3 „Acces şi participare la formare profesională continuă“



P30 Corelarea cererii cu oferta pe piaţa muncii Problema critică În prezent, la nivel naţional, există o accentuată discordantă între necesarul de resurse umane specializate din

piaţa muncii şi programa şcolară a unităţilor de învăţământ. Soluţie Corelarea ofertei educaţionale cu cererea pe piaţa muncii Componente ale proiectului (orientativ)

• Stabilirea de parteneriate cu unităţile de învăţământ şi inspectoratul şcolar judeţean • Realizarea de studii pentru determinare cererii existente pe piaţa muncii • Modificarea programei şcolare în conformitate cu necesităţile din piaţă, astfel încât sistemul de învăţământ să fie

în măsură să furnizeze exact acele meserii de care este nevoie Indicatori • Nr. de parteneriate încheiate

• Nr. de studii realizate • Nr. de modificări aduse programei şcolare şi a planului de învăţământ pentru fiecare an de proiect

Parteneri PO Buşteni Inspectoratul şcolar judeţean Prahova Agenţi economici din localitate ONG-uri de specialitate Alţi parteneri privaţi


Alte surse atrase Durata 5 ani Perioada de implementare 2016-2020 Măsura DES 2.2 – Măsuri active de reducere a şomajului P31 Organizarea de burse ale locurilor de muncă Problema critică Nivelul ridicat al şomajului Soluţie Facilitarea întâlnirii cererii cu oferta pe piaţa muncii



• Organizarea periodică de burse ale locurilor de muncă • Acordarea de consultanţă gratuită de orientare-reorientare profesională • Promovarea organizării burselor de locuri de muncă, atât în rândul agenţilor economici cât şi în rândul

persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă Indicatori • Nr. de burse de locuri de muncă organizate

• Nr. de participanţi la fiecare ediţie (angajaţi şi angajatori) • Nr. de angajaţi/potenţiali angajaţi consiliaţi • Nr. de campanii de promovare organizate (nr. de pliante diseminate, alte mijloace de promovare)

Parteneri PO Buşteni AJOFM Prahova ONG-uri de specialitate Alţi parteneri privaţi


Alte surse atrase Durata 3 ani Perioada de implementare 2013-2015 P32 Organizarea de programe de tip practică Problema critică Nivelul ridicat al şomajului, gradul redus de retenţie a tinerilor după absolvirea liceului/facultăţii Soluţie Prin organizarea de programe de tip „Practică” elevii şi absolvenţii se vor putea orienta mai uşor asupra unui loc

de muncă în acord cu aptitudinile personale Componente ale proiectului (orientativ)

• Stabilirea de parteneriate între unităţile de învăţământ şi agenţii economici de la nivel local, cu corelarea domeniilor de activitate şi de interes

• Promovarea programelor atât în unităţile de învăţământ cât şi în rândul agenţilor economici (realizarea şi diseminarea de pliante)

• Organizarea de ore de practică (optionale), în diverse unităţile economice partenere, pentru elevii din clasele terminale • Urmărirea evoluţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor care au participat la programele de practică


Indicatori • Nr. de parteneriate încheiate • Nr. de pliante de promovare realizate şi diseminate • Nr. de programe de practică organizate • Nr. de elevi participanţi la programele de practică • Ponderea absolvenţilor care s-au angajat în mai puţin de 3 luni de la absolvire, în domeniul în care s-au pregătit

Parteneri PO Buşteni Inspectoratul şcolar judeţean Prahova/Unităţile de învăţământ din oraş Agenţi economici din localitate ONG-uri de specialitate Alţi parteneri privaţi


Fonduri guvernamentale Alte surse atrase

Durata 5 ani Perioada de implementare 2012-2016 Obiectiv strategic: Dezvoltarea serviciilor publice, premisă a unei vieţi de calitate - DSP DSP1: Întărirea capacităţii instituţionale a administraţiei publice locale P33 Planificarea strategică, pârghie de dezvoltare durabilă şi coerentă a staţiunii Buşteni – Proiect în curs Problema critică Necesitatea implementării unui plan strategic integrat de dezvoltare Soluţie Elaborarea strategiei de dezvoltare locală durabilă a oraşului Componente ale proiectului (orientativ)

• Elaborarea analizei diagnostic şi a analizei SWOT • Elaborarea direcţiilor de dezvoltare, a obictivelor generale, obiectivelor specifice şi a măsurilor • Stabilirea portofoliului de proiecte prioritare • Elaborarea unui ghid de bune practici în planificarea strategică • Instruiri, seminarii, conferinţe, sesiuni de consultare publică


Indicatori • Nr. de proiecte prioritare identificate • Nr. de exemplare ale ghidului de bune practici diseminate • Nr. de instruiri organizate • Nr. de participanţi la fiecare instruire organizată • Nr. de seminarii organizate • Nr. de participanţi la fiecare seminar organizat • Nr. de conferinţe organizate • Nr. de participanţi la fiecare conferinţă organizată • Nr. de sesiuni de consultare publică organizate • Nr. de participanţi la fiecare sesiune de consultare publică organizată


PODCA Durata 1 an Perioada de implementare 2011 P34 Sistem integrat pentru management performant instituţional şi pentru eficienţa comunicării Primariei Oraşului Buşteni cu cetăţenii şi mediul de afaceri – Proiect în evaluare, a fost respins Problema critică Necesitate unei bune comunicări între Primărie şi comunitatea locală Soluţie Implementarea de proiecte care sa crească eficienţa comunicării Componente ale proiectului (orientativ)

Realizarea de studii şi sondaje de opinie în vederea identificării problemelor de comunicare cu mediul de afaceri şi cu cetăţenii Eliminarea barierelor birocratice în comunicarea cu cetăţenii şi mediul de afaceri Realizarea unui sistem integrat de proceduri în vederea eficientizării comunicării cu Administraţia Publică

Indicatori Nr. de studii şi sondaje de opinie realizate Nr. participanţi la fiecare studiu şi sondaj de opinie Nr. de proceduri adoptate în vederea eficientizării comunicării între cetateni şi Administraţia Publică

Parteneri PO Buşteni Valoare estimată 562,46 mii Euro


Oportunităţi de finanţare Bugetul local PODCA, DMI 2, Operaţiunea 321


P35 Formarea continuă a funcţionarilor publici pentru creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor oferite Problema critică Un nivel ridicat de perfecţionare al funcţionarilor publici constituie garanţia unor servicii publice de calitate Soluţie Participarea la programe de formare în domenii specifice Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea de studii în vederea determinării nevoilor de formare din cadrul Administraţiei Publice • Întocmirea documentaţiei de licitaţie în vederea achiziţiei serviciilor de formare în domeniile identificate • Semnarea contractului şi derularea activităţilor • Participarea funcţionarilor publici la programe de formare şi perfecţionare în domenii specifice

Indicatori • Nr. de studii realizate • Nr. de programe de formare derulate cu participarea funcţionarilor publici • Nr. de funcţionari publici absolvenţi ai fiecărui program de formare


PODCA Durata 5 ani Perioada de implementare 2012-2016

P36 Derularea de campanii de informare a cetăţenilor privind proiectele promovate şi implementate şi stimularea acestora în creşterea nivelului de implicare cetăţenească Problema critică În urma studiului calitativ efectuat, a rezultat ca o parte dintre cetăţeni, deşi admit că Primăria îi informează cu

privire la proiectele derulate, nu au idee în ce constau aceste proiecte Soluţie Intensificarea activităţii de informare şi consultare publică



• Derularea de campanii periodice de informare privind proiectele primăriei şi stadiul implementării acestora, în special implementarea strategiei

• Derularea de campanii de conştientizare a cetăţenilor asupra necesităţii creşterii nivelului de implicare cetăţenească • Implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor la nivel local • Derularea de studii şi sondaje de opinie periodice pentru determinarea aşteptărilor şi problemelor cetăţenilor

Indicatori • Nr. de campanii de informare derulate • Nr. de cetăţeni informaţi în cadrul fiecărei campanii • Nr. de materiale informative diseminate în fiecare campanie (pliante, broşuri, panouri, spoturi etc.) • Nr. de campanii de conştientizare derulate • Nr. de cetăţeni participanţi la fiecare campanie • Nr. de materiale diseminatea în fiecare campanie (pliante, broşuri, panouri, spoturi etc.) • Nr. de studii şi sondaje de opinie derulate • Nr. de cetăţeni participanţi la fiecare studiu/sondaj de opinie


PODCA Durata 5 ani Perioada de implementare 2012-2016 DSP2: Dezvoltarea serviciilor în domeniul sănătaţii P37 Creşterea calităţii serviciilor medicale furnizate în cadrul instituţiilor de învăţământ Problema critică Primul nivel de asistenţă medicală pe care-l primesc copii este cel furnizat de dispensarele medicale şcolare Soluţie Înfiinţarea şi dotarea de dispensare şcolare în fiecare unitate de învăţământ Componente ale proiectului (orientativ)

• Înfiinţarea şi dotarea dispensarelor şcolare • Stimularea cadrelor medicale calificate (medici, asistente medicale) să se stabilească şi sa profeseze în oraş • Derularea de campanii educaţionale în instituţiile de învăţământ pentru stimularea, în rândul copiilor, a

preocupării pentru o viaţă sănătoasă


Indicatori • Nr. de dispensare şcolare înfiinţate • Capacitatea dispensarelor şcolare înfiinţate • Nr. de cadre medicale calificate (medici şi asistente) în dispensarele şcolare • Nr. de campanii educaţionale derulate • Nr. de elevi informaţi în cadrul campaniilor derulate • Nr. de materiale informative diseminate în cadrul campaniilor educaţionale (pliante, afişe, broşuri)

Parteneri PO Buşteni Ministerul Sănătăţii – Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică Prahova Inspectoratul Şcolar Judeţean ONG-uri din domeniul medical şi educaţional


Alte surse atrase Durata 2 ani Perioada de implementare 2016-2017 DSP3: Dezvoltarea durabilă şi eficientă a învăţământului Măsura DSP 3.1 – Dezvoltarea eficientă a educaţiei formale P38 O noua sansa pe piata muncii Problema critică Nivelul ridicat al şomajului Soluţie Organizarea de cursuri de calificare şi realificare Componente ale proiectului (orientativ)

Organizarea de cursuri de re-calificare Acordarea de consiliere gratuită şomerilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă

Indicatori • Nr. de cursuri organizate • Nr. de participanţi la fiecare curs organizat • Nr. de persoane beneficiare de consiliere gratuită • Nr. de persoane care au găsit un loc de muncă în urma participării la cursuri/consiliere


Parteneri PO Buşteni Fax Media Consulting AJOFM Prahova

Valoare estimată 496,19 mii Euro Oportunităţi de finanţare POS DRU Durata 10 luni Perioada de implementare 2011 Măsura DSP 3.2 – Măsuri active şi continue de sprijinire a învăţământului P39 Plan de măsuri pe termen mediu şi lung pentru asigurarea calităţii educaţiei formale Problema critică În acest domeniu, Oraşul Buşteni se confruntă în prezent cu nicio Problemă critică. Este, însă, important a se

asigura, pe termen lung, calitatea învăţământului şi educaţiei formale, pentru bunăstarea generaţiilor viitoare Soluţie Elaborarea şi implementarea unui plan concret de măsuri de sprijin a învăţământului Componente ale proiectului (orientativ)

• Iniţierea de programe de informare şi conştientizare a părinţilor şi familiei asupra rolului acestora în procesul de învăţământ şi în derularea activităţilor curriculare

• Înfiinţarea unui centru de consilierea pentru părinţi sau familiei pentru rezolvarea problemelor şcolarului • Iniţierea de programe de consiliere profesională şi orientare profesională în şcoli • Înfiinţarea unui centru de consiliere psihopedagogică ce va deservi toate unităţile de învăţământ

Indicatori • Nr. de programe de informare şi conştientizare organizate • Capacitatea centrului de consiliere • Nr. de programe de consiliere şi orientare profesională organizate • Nr. de elevi beneficiari de servicii de consiliere şi orientare profesională • Capacitatea centrului de consiliere psihopedagogică

Parteneri PO Buşteni Unităţile de învăţământ din oraş Inspectoratul şcolar judeţean ONG-uri din domeniul educaţiei



Alte surse atrase Durata 3 ani Perioada de implementare 2016-2018 DSP 4: Siguranţa cetăţeanului P40 Instalarea de sisteme de supraveghere video pe toate arterele şi intersecţiile din oraş Problema critică Necesitatea menţinerii unui mediu sigur şi stabil pentru toţi cetăţenii şi vizitatori, în vederea creşterii atractivităţii

oraşului ca şi staţiune turistică Soluţie Monitorizare video pe toate arterele şi toate intersecţiile din oraş Componente ale proiectului (orientativ)

Instalare de camere de luat vederi pentru monitorizarea infracţiunilor şi contravenţiilor

Indicatori Nr. de camere de luat vederi instalate Nr. de intersecţii monitorizate Nr. de infracţiuni surprinse Nr. de infracţiuni prevenite

Parteneri PO Buşteni Poliţia Buşteni




DSP 5: Asistenţă socială – sprijin pentru categoriile defavorizate P41 Diversificarea şi îmbunătăţirea gamei de servicii sociale furnizate Problema critică Necesitatea creşterii calităţii serviciilor sociale şi a incluziunii sociale Soluţie Programe active de servicii sociale Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea de baze de date cu beneficiarii şi furnizorii de servicii sociale, instituţiile şi organismele implicate în furnizarea de servicii sociale

• Promovarea voluntariatului în domeniul asistenţei sociale • Realizarea, în parteneriat public privat, de programe de informarea şi conştientizare asupra categoriilor

defavorizate şi a modului în care acestea pot fi sprijinite • Continuarea programelor de diminuare a riscului de excluziune socială a persoanelor vârstnice (sărbătorirea

persoanelor longevive şi a cuplurilor vârstnice, programe educaţionale şi ocupaţionale pentru persoanele de vârsta a treiea, dezvoltarea de reţele sociale pentru persoanele vârstnice etc.)

Indicatori • Nr. bazelor de date constituite • Nr. de beneficiari de servicii sociale identificaţi • Nr. de campanii de promovare a voluntariatului • Nr. de materiale de promovare diseminate în cadrul campaniilor • Nr. de programe de conştientizare şi informare organizate • Nr. de participanţi la programele organizate • Nr. de program de diminuare a riscului de excluziune socială organizate

Parteneri PO Buşteni Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova Poliţia Buşteni ONG-uri din domeniul asistenţei sociale




P42 Înfiinţarea unei case de bătrâni Problema critică Necesitatea creşterii calităţii serviciilor sociale şi a incluziunii sociale Soluţie Programe active de servicii sociale Componente ale proiectului (orientativ)

• Realizarea unui studiu pentru stabilirea numărului potenţialilor beneficiari ai unor astfel de servicii în zona • Identificarea unei clădiri adecvate • Renovarea clădirii şi dotarea cu mobilier şi aparatură specifică • Angajarea personalului calificat, în conformitate cu specificul instituţiei • Realizarea de campanii de în rândul potenţialilor beneficiari ai acestor servicii

Indicatori • Capacitatea instituiţiei înfiinţate (nr. de camere, nr. de paturi) • Nr. de locuri de muncă nou create • Nr. de persoane beneficiare de servicii • Nr. de campanii de informare organizate

Parteneri PO Buşteni Direcţia de sănătate publică Prahova ONG-uri din domeniul asistenţei sociale


Alte surse atrase Durata 3 ani Perioada de implementare 2013-2015 Obiectiv strategic: Relansarea vieţii culturale şi dezvoltarea activităţilor de agrement la standarde europene - CAE

CAE1: Sprijinirea şi încurajarea investiţiilor în infrastructura culturală, reabilitarea obiectivelor de patrimoniu P43 Reabilitarea patrimoniului cultural din staţiunea Buşteni – proiect în curs Problema critică În vederea valorificării patrimoniului cultural, sunt necesare măsuri complexe de stopare a degradării acestuia Soluţie Lucrări de reabilitare



• Finalizare etajului I şi a mansardei Casei de Cultură (Centrul Cultural Aurel Stroe) • Reabilitarea Monumentului Ultima Grenadă

Indicatori • Nr.de m2 spaţiu nou creat în cadrul Casei de Cultură • Nr. de manifestări nou organizate în cadrul Casei de Cultură • Creşterea vizibilităţii Monumentului Ultima Grenadă


POR, AP 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului“, DMI 5.1 „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe“

Durata 2 ani Perioada de implementare 2011-2012 P44 Reabilitarea, pe termen lung, a tuturor obiectivelor de patrimoniu din oraş Problema critică Pe termen lung, obiectivele de patrimoniu cultural sunt supuse unui proces inevitabil de uzură, fiind necesară

menţinerea lor într-o stare bună, în primul rând în vederea exploatării potenţialului turistic al acestora Soluţie Lucrări de reabilitare menite să refacă obiectivele turistice şi să le reintroducă în circuitul turistic Componente ale proiectului (orientativ)

• Reabilitare Muzeu Cezar Petrescu - Evaluarea stadiului de degradare din toate punctele de vedere şi necesitatea intervenţiei - Realizarea studiilor de fezabilitate şi identificarea soluţiilor - Întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru toate activităţile

necesare reabilitării - Contractarea activităţii şi demararea lucrărilor

• Reabilitarea Rezervaţiei de Arhitectură Industrială şi Orăşenească - Realizarea studiilor de fezabilitate şi identificarea soluţiilor tehnice - Întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru diriginte de şantier şi



• Reabilitarea Bibliotecii Orasenesti - Realizarea studiilor de fezabilitate şi identificarea soluţiilor tehnice - Întocmirea documentaţiei de atribuire şi organizarea procedurilor de atribuire pentru diriginte de şantier şi


Indicatori • Suprafaţa/nr. de încăperi renovată şi reabilitată în cadrul Muzeului • Creştearea numărului de vizitatori ai muzeului • Suprafaţa/nr. de obiective reabilitate din cadrul Muzeului de arhitectura urbană • Nr. de vizitatori ai muzeului de Arhitectura Urbană în primul an după reabilitare • Suprafaţa/nr. de încăperi renovate şi reabilitate din cadrul Bibiliotecii Orăşeneşti • Capacitatea Bibliotecii după renovare • Fondul de carte al Bibiliotecii după renovare • Nr. de abonaţi ai Bibliotecii după renovare

Parteneri PO Buşteni Valoare estimată 1.000 mii Euro Oportunităţi de finanţare Bugetul local

POR, AP 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului“, DMI 5.1 „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe“

Durata 5 ani Perioada de implementare 2013-2017 CAE2: Dezvoltarea unei oferte integrate de servicii culturale P45 Plan integrat de promovare a obiectivelor culturale, istorice şi ecumenice – „Povestile Oraşului“ Problema critică Deşi pe raza oraşului există un patrimoniu substanţial de obiective culturale, istorice şi ecumenice, acestea nu

sunt suficient de bine promovate Soluţie Implementare, pe termen lung, a unui plan integrat de promovare a obiectivelor culturale, istorice şi ecumenice



• Organizarea unui concurs de creaţie pentru alegerea celor mai bune descrieri ale obiectivelor culturale, istorice şi ecumenice de pe raza oraşului şi includerea acestor „Povesti ale Oraşului“ în materialele de promovare turistică.

• Semnalizarea cu indicatoare precise a acestor obiective. • Includerea în materialele diseminate în centrul de informare turistică şi spaţiile de cazare şi de alimentaţie

publică de pe raza oraşului Indicatori • Nr. de participanţi la concursul de creaţie

• Nr. de poveşti selectate pentru includerea în materialele de promovare • Nr. de indicatoare amplasate pentru semnalizarea obiectivelor culturale, istorice şi ecumenice • Nr. de pliante de informare diseminate prin intermediul centrului de informare turistică şi a spaţiilor de cazare şi

de alimentaţie publică • Creşterea nr. de turişti (per total şi per obiectiv turistic) înregistrată în primul an după promovarea „Povestilor Oraşului“

Parteneri PO Buşteni Centrul Cultural Aurel Stroe ONG-uri cu activitate în domeniul turistic şi cultural


Alte surse atrase Durata 5 ani Perioada de implementare 2011-2015 P46 Corelarea ofertei de servicii culturale cu oferta de servicii turistice Problema critică Oraşul Buşteni are o viaţă culturală reprezentativă care poate constitui un punct de atracţie a turiştilor, cu atât mai

mult cu cât reprezintă una din varianţele complementare practicării sporturilor Soluţie Corelarea ofertei de servicii culturale cu oferta de servicii turistice Componente ale proiectului (orientativ)

• Includerea materialelor de prezentare a manifestărilor culturale în oferta turistică, atât la nivel punctual (ofertă individuală a structurilor de cazare) cât şi la nivel de localitate (materialele diseminate prin intermediul Centrului de informare turistică)

• Realizarea de studii detaliate pentru a se determina structura turiştilor ce vizitează staţiunea şi a se stabili, astfel, caracteristicile grupului ţintă


• Elaborarea programelor culturale luându-se în considerare şi turiştii ca grup ţintă • Încheierea de parteneriate cu alte oraşe din Europa în vederea organizării unor manifestări culturale comune

(Ex: Parteneriat cu oraşul Mannheim în vederea unui ciclu de reprezentaţii cu opera lui Aurel Stroe) Indicatori • Nr. de materiale de prezentare diseminate

• Nr. de studii realizate • Nr. de programe culturale elaborate cu considerarea turiştilor ca şi grup ţintă • Nr. de parteneriate încheiate cu alte oraşe • Nr. de manifestări culturale comune organizate • Nr. de participanţi la manifestările culturale organizate

Parteneri PO Buşteni Centrul Cultural Aurel Stroe Unităţi de primire turistică


Alte surse atrase Durata 3 ani Perioada de implementare 2013-2015 CAE3: Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor de agrement P47 Organizarea în cadrul Casei de Cultură de cursuri şi ateliere practice pentru copii Problema critică Lipsa unei game variate de activităţi de agrement, în special pentru turişti şi pentru copii Soluţie Organizarea unor activităţi speciale, gratuite, pentru copii, care sa constituie un punct de atracţie în plus pentru turişti. Componente ale proiectului (orientativ)

• Organizarea unei Academii a copiilor care să cuprindă: - Cursuri de dans - Cursuri de actorie - Cursuri de balet - Ateliere de pictură


- Ateliere de modelaj, sculptură - Ateliere practice cu teme diferite şi scurte aplicaţii („Despre bani“, „Cum se fabrica“ etc.) - Ateliere practice de gătit - Mici drumeţii de explorare a florei şi faunei

• Alcatuirea şi implementarea unui grafic anual al acestor activităţi care să ţină cont de perioadele de vacanţe/concedii, anotimp, sărbători religioase şi legale etc.

• Promovarea acestor activităţi în rândul turiştilor (diseminarea de pliante, difuzarea de spoturi radio tv etc.) Parteneri PO Buşteni

Centrul Cultural Aurel Stroe ONG-uri Unităţi de primire turistică




Anexa 2 Eşalonarea proiectelor prioritare (2011 - 2015)

Mii EURO

Denumire proiect 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Modernizarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor turistice în staţiunea Buşteni 1.206 1.206 1.206

Revigorarea turismului în zona Buşteni prin promovarea resurselor naturale şi antropice locale 238 238

Elaborarea unui brand turistic şi a unei oferte turistice integrate, la nivelul intregului oraş, incluzând toate formele de turism 333 333 333

Sprijinirea organizării de programe de formare continuă a personalului din turism, pentru creşterea calităţii serviciilor turistice 250 250

Reabilitarea şi modernizarea căilor de acces (rutier şi pietonal) către obiectivele turistice de interes din oraş şi din apropierea oraşului 500 500

Modernizarea drumului turistic DC 132 Buşteni-Gura Diham – proiect în curs 1.250 1.250

Asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului în arealele turistice prin amplasarea unui număr suficient de bănci, pubele, toalete publice, alte obiecte de mobilier urban 100

Măsuri active integrate pentru conştientizarea populaţiei şi turiştilor privind necesitatea protecţiei mediului şi reducerea poluării 150 150

Modernizarea domeniului schiabil Valea Albă Kalinderu – proiect în curs 2.900 2.900

Activităţi şi investiţii pregătitoare în vederea organizării Festivalului Olimpic al Tineretului European 2013 150 150

Actualizarea planului urbanistic general – actualizare în conformitate cu situaţia prezentă – proiect în curs 12

Impunerea unei imagini unitare a construcţiilor noi cu destinaţia de locuinţe, din punct de vedere al stilului arhitectonic 100 100 100

Realizarea unei şosele de centură (rută ocolitoare) care să preia traficul din zonele centrale către inelul exterior 1.500 1.500 1.500

Extinderea şi reabilitarea sistemului de apă-apă uzată inclusiv staţie de epurare – proiect în curs 2.674 2.674 2.674

Managementul deşeurilor în Judeţul Prahova – proiect în curs 1.250 1.250

Implementarea de măsuri active de protecţia mediului vizând conştientizarea populaţiei şi agenţilor economici asupra depozitării ilegale a deşeurilor 150 150

Infiinţarea unui centru multifuncţional de asistenţă socială 150 150


Asistenţă şi sprijin pentru întreprinzătorii locali 200 200

Realizarea unor studii şi analize în vederea identificării activităţilor economice prietenoase mediului oportune la nivel local 150 150

Asistenţă şi sprijin pentru înfiinţarea de mici unităţi de procesare a produselor zootehnice şi a unei pieţe de desfacere 250 250

Organizarea de burse ale locurilor de muncă 33 33 33

Organizarea de programe de tip practică 20 20 20 20 20

Planificarea strategică, pârghie de dezvoltare durabilă şi coerentă a staţiunii Buşteni – Proiect în curs 69

Sistem integrat pentru management performant instituţional şi pentru eficienţa comunicării Primăriei Oraşului Buşteni cu cetăţenii şi mediul de afaceri 281 281

Formarea continuă a funcţionarilor publici pentru creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor oferite 60 60 60 60 60

Derularea de campanii de informare a cetăţenilor privind proiectele promovate şi implementate şi stimularea acestora în creşterea nivelului de implicare cetăţenească 20 20 20 20 20

O nouă şansă pe piaţa muncii 496

Diversificarea şi îmbunătăţirea gamei de servicii sociale furnizate 40 40 40 40 40

Înfiinţarea unei case de bătrâni 167 167 167

Reabilitarea patrimoniului cultural din staţiunea Buşteni – proiect în curs 51 51

Reabilitarea, pe termen lung, a tuturor obiectivelor de patrimoniu din oraş 200 200 200 200 200

Plan integrat de promovare a obiectivelor culturale, istorice şi ecumenice – „Poveştile Oraşului“ 40 40 40 40 40

Corelarea ofertei de servicii culturale cu ofertă de servicii turistice 67 67 67

Organizarea în cadrul Casei de Cultură de cursuri şi ateliere practice pentru copii 125 125 125 125

Anual: 7.238 11.355 11.205 3.555 3.305 300 200 0 0 0

Bugetul estimat pentru perioada 2011 - 2020 (mii Euro)

Cumulat: 37.158


Anexa 3 Listă note de referinţă 1 Sursa: Monografia oraşului Buşteni , www.orasul-Buşteni .ro 2 Sursa: Monografia oraşului Buşteni , www.orasul-Buşteni .ro 3 Sursa: Monografia oraşului Buşteni www.orasul-Buşteni .ro 4 Sursa: http://www.cjph.ro/ 5 Sursa: http://stud.euro.ubbcluj.ro 6 Sursa de date pentru acest capitol o reprezintă datele preluate de la Primaria Buşteni

din lucrarea intitulată „Plan Urbanistic General Oraş Buşteni, 2011”, pag. 15-16, 18-19. 7 Sursa: http://www.orasul-Buşteni.ro 8 Sursa de date pentru acest capitol o reprezintă datele preluate de la Primaria

Buşteni din lucrarea intitulată „Plan Urbanistic General Oraş Buşteni, 2011”, pag. 13-14, 16-17.

9 Sursa de date pentru acest capitol o reprezintă datele preluate de la Primaria Buşteni din lucrarea intitulată „Plan Urbanistic General Oraş Buşteni, 2011”, pag. 14.

10 Sursa de date pentru acest capitol o reprezintă datele preluate de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova (A.P.M. Prahova) din lucrarea intitulată „Raport privind starea factorilor de mediu în judeţul Prahova – 2009”, pag 14-43.

11 Sursa de date pentru acest capitol o reprezintă datele preluate de la Primaria Buşteni din lucrarea intitulată „Plan Urbanistic General Oraş Buşteni, 2011”, pag. 63-64.


13 Sursa de date pentru acest capitol o reprezintă datele preluate de la Primaria Buşteni din lucrarea intitulată „Plan Urbanistic General Oraş Buşteni, 2011”, pag. 66-67.


15 Sursa: http://alpinet.org 16 Sursa: www.orasul-Buşteni .ro 17 Sursa de date pentru acest capitol o reprezintă datele preluate de la Primăria Buşteni

din lucrarea intitulată „Plan Urbanistic General Oraş Buşteni, 2011”, pag. 58-60

18 Sursa: www.prahova-online.com 19 Sursa: Plan de amenajare a teritoriului zonal PATZ interorăşenesc Sinaia –

Buşteni – Azuga – Predeal – Râşnov – Braşov (Poiana Braşov), pag. 161 20 Sursa: Plan de amenajare a teritoriului zonal PATZ interorăşenesc Sinaia –



Buşteni – Azuga – Predeal – Râşnov – Braşov (Poiana Braşov), pag. 85 23 Sursa de date pentru acest capitol o reprezintă datele preluate de la Primaria Buşteni

din lucrarea intitulată „Plan Urbanistic General Oraş Buşteni, 2011”, pag. 63-67. 24 Sursa de date pentru acest capitol o reprezintă datele preluate de la Primaria Buşteni

din lucrarea intitulată „Plan Urbanistic General Oraş Buşteni, 2011”, pag. 71. 25 Sursa de date pentru acest capitol o reprezintă datele preluate de la Primaria Buşteni

din lucrarea intitulată „Plan Urbanistic General Oraş Buşteni, 2011”, pag. 72. 26 Sursa de date pentru acest capitol o reprezintă datele preluate de la Primaria Buşteni

din lucrarea intitulată „Plan Urbanistic General Oraş Buşteni, 2011”, pag. 102-104. 27 Sursa: www.orasul-Buşteni .ro 28 Sursa: Recensământul general al populaţiei şi locuinţelor, www.recensamant.ro 29 Sursa: Studiu cantitativ în cadrul elaborării Strategiei de dezvoltare locală durabilă

a Staţiunii Buşteni , elaborat de Totem Communication 30 Sursa: www.crdc.ro, pe baza datelor Recensământului general al populaţiei şi

locuinţelor din 2002 31 Sursa www.orasul-Buşteni .ro 32 Sursa www.moissy-Cramayel.fr 33 Sursa www.orasul-Buşteni .ro 34 Sursa: http://www.mmediu.ro/dezvoltare_durabila/sndd.htm 35 Sursa: http://www.fonduri-ue.ro/pnd-2007-2013-173


Material realizat în cadrul proiectului „Planificarea strategică, pârghie de dezvoltare durabilă şi coerentă a staţiunii Buşteni“, cod SMIS 12735, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative“, AP 1: „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice“, DMI: „Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ“. Primaria Oraşului Buşteni B-dul Libertăţii nr.91, Buşteni Cod poştal: 105500, judeţul Prahova Telefon: 0244 322 005 Fax: 0244 320 752 E-mail: [email protected] Data publicării: Aprilie 2011 Editor: SC Global Services Group SRL

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Documents

Strategia de dezvoltare locală durabilă a oraşului Buşteni 2011 – 2015