Strategia de dezvoltare durabil a oraşului Mizil 2014-2020 · 1 Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților administra ției publice locale

1

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților

administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Mizil

4


2014-2020

Studiu realizat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacităii de planificare strategică la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale

ale oraşelor din România, cod SMIS 27520”

Proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative

2




4

Manager proiect: Dorin Ciomag Expert Cheie: Răzvan Cătălin Dobrea

Expert: Răzvan Cătălin Dobrea Expert Politici Publice: Viorel George Craciun

Expet Managementul Proiectelor: Andrada Dochiteanu Expert Management Financiar:

3




4

Beneficiarul proiectului: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Parteneri

Asociaţia Oraşelor din România Asociaţia Secretarilor Oraşelor din România

Perioada de implementare

21 de luni (26.02.2014 – 26.11.2015)

Obiectivul general al proiectului

Întărirea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.

Scopul proiectului:

Dezvoltarea capacităţii de planificare strategică la nivelul oraşelor din România

4




4

Cuprins

CAP. I INTRODUCERE

1.1 Conceptul de dezvoltare strategică

1.2 Necesitatea planificării strategice

1.3 Sumarul capitolelor strategiei

CAP. II INDICATORI DE REFERINŢĂ PRIVIND SITUAŢIA ACTUALĂ

2.1. Suprafața administrativă

2.1.1. Intravilanul localității

2.1.2. Fondul locativ

2.2. Demografie

2.3. Infrastructura și echiparea edilitară

2.3.1. Căile de acces

2.3.2. Alimentare cu apă si apă uzată

2.3.2.1. Rețeaua de alimentare cu apă

2.3.2.2. Rețeaua de ape uzate

2.3.3. Energia termică

2.3.4. Rețeaua de iluminat public

2.3.5. Poșta şi telecomunicații

2.4. Infrastructura de sănătate și asistenţă socială

2.4.1. Serviciile de sănătate

2.4.2. Serviciile de asistenţă socială

2.5. Infrastructura de învăţământ

2.6. Cultură, culte, agrement

2.7. Economia

5




4

2.7.1. Industria

2.7.2. Agricultura

2.7.2.1. Cultura plantelor

2.7.2.2. Creșterea animalelor

2.8. Mediul înconjurător

2.8.1. Calitatea mediului (apă, aer, sol)

2.8.2. Managementul deșeurilor

2.8.3. Spațiile verzi

2.8.4. Fondul forestier

2.8.5. Riscuri naturale

2.8.6. Situaţii de urgenţă

2.9. Administrația Locală

2.10 Indicatori privind investiţiile publice finanţate prin proiecte

CAP. III DIAGNOZA – ANALIZA S.W.O.T

CAP. IV DIRECŢII DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ A ORAȘULUI MIZIL

Bibliografia

Anexe

6




4

CAP. I INTRODUCERE

Prezentul document reprezintă actualizarea Strategiei de dezvoltare durabilă a

oraşului Mizil, judeţul Prahova pentru perioada 2015-2020 – un instrument de

planificare şi ghidare a dezvoltării oraşului şi locuitorilor săi către direcţii care acoperă

cât mai multe nevoi cu cât mai puţină risipă ş i profitând în maniera cea mai inteligentă

de tendinţele economiei actuale.

De asemenea, această strategie actualizată va reprezenta baza coordonării

investiţiilor multi-anuale şi a pregătirii administraţiei publice locale pentru absorbţia

fondurilor europene planificate pentru perioada 2015-2020.

În cadrul strategiei de dezvoltare durabilă a oraşului Mizil se vor realiza

următoarele:

• Se vor inventaria resursele financiare, materiale, umane disponibile pentru

realizarea proiectelor;

• Se vor identifica clar nevoile şi problemele oraşului Mizil şi se vor propune

soluţii ca răspuns la aceste nevoi; Soluţiile propuse se vor concretiza ȋn idei de

proiecte;

• Se vor corela problemele cu soluţiile pentru a nu risipi resurse şi pentru a

obţine rezultatele optime;

• Se vor identifica priorităţile şi se vor ierarhiza proiectele în funcţie de acestea;

• Se vor planifica raţional şi coerent resursele financiare, umane şi materiale, în

general limitate, pentru rezolvarea a maximum de probleme în cel mai scurt

timp posibil.

• Se va crea un cadru clar pentru fundamentarea oricărui tip de investiţie sau

a oricărei solicitări de finanţare (buget, nerambursabil, credit);

• Se va susţine atragerea de finanţări nerambursabile – inclusiv din fonduri

structurale - pentru proiectele prioritare care sunt eligibile;

• Se vor atrage investitori privaţi, ȋncurajaţi de cunoaşterea resurselor şi

tendinţelor locale pe o perioadă clar delimitată în timp.

Strategia este un instrument flexibil, care poate fi actualizat periodic în

funcţie de dorinţa şi evoluţia comunităţii – este deci un instrument viu, care creşte o

dată cu comunitatea locală căreia îi serveşte.

7




4

Strategia a fost concepută astfel încât să poată juca rolul menţionat mai sus şi

să poată fi utilizat ca instrument practic de către toţi factorii interesaţi – administraţie,

mediu de afaceri, comunitate. Documentul reflectă proiectele prioritare ale autorităţilor

publice locale, ce vor fi asumate ş i de către locuitorii oraşului, care ȋşi vor aduce

contribuţia la clarificarea nevoilor oraşului ş i la identificarea viziunii de dezvoltare

în cadrul dezbaterilor publice ce vor fi organizate.

1.1 Conceptul de dezvoltare strategică

Oraşele sunt principalele motoare ale creşterii economice ş i pentru acest

motiv trebuie să devină ţintele unui management de calitate, locul propice

promovării incluziunii sociale şi a reducerii sărăciei. Rezultatele unei strategii de

dezvoltare locală se concentrează pe crearea unui mediu ce asigură ȋndeplinirea

condiţiilor anterior menţionate.

Procesul de planificare strategică are rolul de a:

• Permite clădirea unor relaţii bazate pe ȋncredere între grupurile diferiţilor actori

locali, ca mecanism de incluziune socială;

• Creează şi ȋmbunătăţeşte capacitatea grupurilor factorilor interesaţi de a asigura

un management de calitate, schimbă comportamentul instituţional prin

dezvoltarea abilităţii instituţionale interne de a dirija economia şi gestiona

societatea civilă;

• Încurajează oamenii să reflecteze asupra dezvoltării oraşului lor, spre

deosebire de trecut, prin faptul că permite unei mase critice de locuitori să

gândească strategic;

• Determină o abordare strategică orientată pentru complexitatea dezvoltării

durabile.

Procesul de planificare strategică se derulează î n 5 etape:

• Pregătirea: identificarea factorilor ce declansează schimbări la nivel local, a

sistemelor de management al proceselor ş i a partenerilor cheie,

• Analiza: colectarea informaţiilor - baza pentru comparaţie, analiza punctelor

tari şi a punctelor slabe, atingerea unui consens în ceea ce priveşte viziunea

comună asupra problemelor ş i priorităţilor oraşului;

• Formularea strategiei: definirea unei viziuni ş i a unei misiuni, definirea şi

8




4

evaluarea obiectivelor, identificarea rolurilor actorilor locali şi dezvoltarea

planurilor de acţiuni în condiţiile disponibilităţilor financiare existente;

• Implementarea: implementarea proiectelor, mobilizarea resurselor, planuri de

investiţii integrate. Strategia de dezvoltare trebuie să definească ş i o serie de

măsuri pentru monitorizarea ş i evaluarea progresului oraşului î n comparaţie

cu viziunea ş i misiunea definită;

• Consultarea: pe parcursul celor 4 etape prezentate anterior va exista un

permanent proces consultativ ce va implica grupurile actorilor locali în scopul

asumării unui angajament politic formal, a unei viziuni comune ş i unui cadru

strategic.

Dezvoltarea strategică a comunităţilor locale reprezintă o prioritate pentru că

modul în care se dezvoltă localitatea î i afectează prezentul ş i şansele de viitor. O

comunitate durabilă apreciază ş i promovează un mediu înconjurator, sănătos, utilizează

eficient resursele, dezvoltă şi asigură o economie locală viabilă.

Comunitatea durabilă are o viziune asupra dezvoltarii susţinută ş i promovată de

toţi membrii ei.

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o

viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea

viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi

şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele

ş i programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un

cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.

Pentru a da roade, î nsă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la

nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile,

capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.

Strategia locală de dezvoltare durabilă reprezintă un instrument participativ ce

are drept scop asigurarea progresului economic, echitabil pe plan social, protejând, în

acelaşi timp, resursele şi mediul pentru generaţiile viitoare. Este un demers pe termen

lung, un proiect de viitor şi trebuie să respecte principiile dialogului, comunicării ş i

consultării. Este viziunea viitorului comunităţii, viziune ȋmpărtăşită la nivel local ş i

transpusă în obiective complementare şi interdependente şi planuri de acţiune concrete.

Acest cadru de referinţă este menit să faciliteze luarea deciziilor la nivel local.

Nu este doar un plan de acţiuni ş i nici un plan permanent ş i neschimbat, ci poate fi

9




4

evaluat periodic ş i astfel ȋmbunătăţit în mod continuu.

1.2 Necesitatea planificării strategice

Planificarea strategică este necesară din mai multe considerente:

• Organizaţiile publice trebuie să planifice pentru a-şi coordona activităţile,

întrucât planurile şi planificarea pot servi ca mecanisme importante pentru a

reuni activităţile dispersate. Organizaţiile sunt “aranjamente raţionale”, de

persoane şi de propuneri de activitate reunite în planuri. Coordonarea acestora

se poate face prin controlul direct exercitat de un lider.

• Organizaţiile publice trebuie să planifice pentru a se asigura că viitorul este

corect î nteles ş i luat în considerare. Există trei moduri în care se poate ţ ine

cont de viitor: pregătindu-se pentru evenimente inevitabile care se pot produce,

sesizând elementele nedorite, care se pot produce sau controlând ceea ce poate

fi controlat. Rezultă de aici că planificarea strategică poate deveni un mijloc

pentru a previziona elementele încă neprogramate.

• Organizaţiile publice trebuie să planifice pentru a fi raţionale, adică adaptate

cerinţelor pieţei şi conjuncturii economice. Planificarea strategică este importantă

nu prin ceea ce este, ci prin ceea ce simbolizează. Eforturile managerilor

publici sunt presupuse a fi mai eficiente decât cele ale altor persoane din

instituţie, iar virtuţile planificării rezultă ş i din faptul că se folosesc norme

universale pentru alegeri specifice organizaţiei implicate. Va rezulta de aici că

strategia obţinută în urma acestui proces complex reprezintă: un plan (sau ceva

echivalent), o formă de exprimare a scopurilor, o poziţie (prin determinarea

produselor şi a pieţelor specifice), o perspectivă, reflectând modul în care

organizaţia î ş i percepe propria activitate. Ca perspectivă, strategia priveşte în

viitor, spre locul în care serviciile publice oferite de instituţie îşi ȋntâlnesc

consumatorii, în timp ce, ca poziţie, strategia priveşte spre interiorul instituţiei,

spre strategii, spre cei care stabilesc viziunea de ansamblu a organizaţiei

publice.

Totodată, prin Actualizarea Strategiei locale de dezvoltare durabilă a Oraşului

Mizil din Judeţul Prahova, pentru perioada 2015-2020, se urmăreşte rezolvarea

unor probleme socio-economice care se doresc a fi abordate într-o manieră cât mai

10




4

coerentă şi creatoare de beneficii pentru întreaga comunitate, cum ar fi:

• Dezvoltarea economiei locale – exemple privitoare la problemele economiei

locale sunt reprezentate de: ponderea scăzută a investiţiilor străine, migraţia

forţei de muncă, lipsa ofertei de locuri de muncă pentru absolvenţii şi

categoriile sociale vulnerabile, salarizare mică în domeniul economic bugetar;

• Dezvoltarea potenţialului turistic al Oraşului Mizil – exemple de neajunsuri

privind turismul: insuficienta explorare a oportunităţilor de colaborare cu Băile

Boboci şi podgoria Dealu Mare, în ceea ce priveşte activităţile turistice;

• Protecţia mediului – exemple de probleme indentificate la nivelul oraşului

Mizil în ceea ce priveşte protecţia mediului: implicare comunitară scăzută în

domeniul protecţiei mediului, lipsa formării comunitare în domeniul protecţiei

mediului;

• Creşterea standardului de viaţă, reducerea sarăciei;

• Îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale, educaţionale, sociale ş i culturale

- exemple de probleme indentificate privind serviciile medicale, educaţionale,

sociale şi culturale sunt: servicii comunitare insuficiente pentru persoanele

vârstnice/cu handicap ş i pentru victime ale violenţei domestice, numărul mic

de specialişti care lucrează în serviciile sociale, servicii de urgenţă slab dotate.

După finalizarea demersului de planificare strategică, primăria oraşului

Mizil va dispune de o Strategie locală de dezvoltare durabilă, conform modelelor

de bună practică utilizate în Statele Membre ale Uniunii Europene, care va defini o

traiectorie clară pentru viitorul oraşului, va identifica paşii necesari de urmat pentru

dezvoltarea fiecărui sector de activitate, conform nevoilor, problemelor ş i potenţialului

localităţii.

Strategia locală de dezvoltare durabilă va avea şi rolul de a facilita ş i susţine

procesele de luare a deciziilor în cadrul Consiliului local al oraşului şi în cadrul

Primariei, prin asumarea unei traiectorii clare de dezvoltare.

De-asemenea, primăria oraşului Mizil va demonstra existenţa unei planificări

strategice pe termen mediu ş i lung, aspect ce va spori ȋncrederea mediului de afaceri

în eficienţa administraţiei publice locale şi va contribui la creşterea stimulării de a

investi în zonă.

Obiectivele pentru actualizarea strategiei locale de dezvoltare durabilă a oraşului

11




4

Mizil, vizează următoarele aspecte:

• Elaborarea unui document de dezvoltare a Oraşului Mizil.

• Identificarea de soluţii privind reducerea efectelor crizei economice sau a

impactului crizei economice asupra administraţiei publice locale în contextul

crizei economice actuale;

• Valorificarea creativă a potenţialului Oraşului Mizil.

• Consolidarea mediului de afaceri prin creşterea competivităţii ş i eficienţei

microȋntreprinderilor şi IMM-urilor.

• Dezvoltarea ş i modernizarea infrastructurii fizice ş i sociale prezervând în

acelaşi timp condiţiile de mediu.

• Dezvoltarea rolului teritorial al Oraşului Mizil.

• Structurarea şi consolidarea parteneriatelor public-privat-comunitate, în vederea

atingerii obiectivelor de dezvoltare comune agreate.

• Creşterea stabilităţii sociale şi eficientizarea potenţialului forţei de muncă a

regiunii.

• Adaptarea calificărilor şi a nivelului de calificare la cerinţele pieţeii ş i a

includerii sociale a categoriilor defavorizate.

• Corelarea documentelor ş i demersurilor majore privind dezvoltarea î ntr-o

abordare structurată, integrată, sinergică, î n beneficiul bunăstării localităţii ş i a

cetăţenilor săi.

• Conştientizarea cetăţenilor asupra valorilor ş i potenţialului local şi

identificarea posibilităţilor de implicare a cetăţenilor în procesele de

planificare ş i implementare a obiectivelor identificate î n parteneriat.

1.3 Sumarul capitolelor strategiei

Strategia de dezvoltare locală trebuie fundamentată pe o analiză relevantă a stării

existente a comunităţii, a infrastructurii ş i dezvoltării economice curente. Analiza

resurselor de care dispune comunitatea va releva punctele tari şi punctele slabe ale

comunităţii ş i mediului ei, oportunităţile de dezvoltare ş i posibilele riscuri ce trebuie

evitate.

Analiza situaţiei actuale trebuie să fie cât mai realistă, motiv pentru care

colectarea datelor din teritoriu trebuie efectuată î n colaborare cu autoritatea locală,

12




4

instituţiile locale şi membrii comunităţii locale. De-asemenea, definirea obiectivelor de

dezvoltare trebuie realizată prin metoda participativă, adică prin consultarea tuturor

partenerilor şi a grupurilor interesate sau direct influenţate de rezultatele acestor

obiective.

Prin Strategia locală de dezvoltare a Oraşului Mizil, se va urmări dezvoltarea

Oraşului Mizil în mod controlat abordând cele trei dimensiuni ale conceptului

dezvoltarea locală şi anume:

• Dimensiunea economică

• Dimensiunea ecologică

• Dimensiunea socială orientată spre ȋmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii

oamenilor ş i a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural, bazându-se pe

studii demografice, economice, statistice ş i de protecţia mediului.

Elaborarea strategiei de dezvoltare locală are scopul de a evalua şi valoriza noi

oportunităţi economice şi investiţionale, care să contribuie la realizarea obiectivelor

locale ce cad î n competenţa administraţiei publice, în conformitate cu coordonatele

strategice naţionale ş i regionale şi posibilităţile reale de acţiune ale Consiliului Local,

potrivit prerogativelor Legii 215/2001, legea administraţiei publice locale.

Strategia locală de dezvoltare durabila a Oraşului Mizil va reprezenta atât un

process de planificare, cât şi un produs care promovează parteneriatul î n rândul

diferiţilor actori de pe plan local:

1. Administraţia publică locală;

2. Comunitatea locală;

3. Sectorul privat;

4. Reprezentanţii societăţii civile, cu scopul de a analiza ȋmpreună problemele

legate de dezvoltare, de imaginea creată pentru viitor, previziuni de viitor, de

mobilizarea resurselor, de elaborarea strategiilor de dezvoltare, a proiectelor,

precum şi de implementarea, monitorizarea ş i evaluarea acestora.

De asemenea, Strategia va orienta programele sectoriale, ale instituţiilor ş i

organizaţiilor locale, va furniza informaţiile necesare sectorului privat şi va implica pe

reprezentanţii acestuia în planificarea dezvoltării economice locale, va asigura

fundamentarea solicitarilor de finanţare pentru proiectele prioritare. Strategia va fi un

document dinamic, subiect de consultare şi adaptabilă nevoilor comunităţii, pe care

primăria să-l poată gestiona potrivit acestora.

13




4

Nu în ultimul rând, trebuie avută î n vedere existenţa proprietăţii locale asupra

strategiei ş i asupra tehnicilor şi metodologiilor utilizate la ȋncheierea proiectului, astfel

încât, personalul însărcinat cu implementarea ulterioară, va dispune atât de un grad de

ȋnţelegere avansat cu privire la conţinut, dar şi de cunoştinţe ş i abilităţi ridicate în

domeniul planificării strategice, acumulate pe perioada elaborării documentului,

datorită implicării active a acestuia alături de echipa de experţi.

Mizil – purtând numele de oraş de peste 180 de ani, cu o istorie de mică urbe

pitorească şi plină de viaţă de peste 4 secole, aşezat favorabil la graniţa dintre două

judeţe ş i două regiuni, legat de lume prin amplasarea la Paralela 45 latitudine nordică,

cu o istorie ş i identitate aparte, are şansa de a deveni un model de mică comunitate

urbană care să ofere condiţii de viaţă ş i dezvoltare decente celor care caută altceva

decât tumultul marilor centre urbane sau ȋndeletnicirile tipice mediu lui rural.

Prima menţiune documentară a localităţii pare a fi cea din catastifele

Braşovului, în anul 1529. Atestat documentar încă din anul 1585 sub numele de

Esteu, în 1591 a fost consemnat ca Istau. Mai târziu satul s-a aflat în proprietatea lui

Constantin Brâncoveanu, care îşi construieşte case domneşti la via Corbeanca Dealul

Dumbrăvii şi înfiinţează un târg anual care va deveni vestit, ca şi cel al Drăgaicei.

Prima biserică s-a construit în 1790. În anul 1830 Mizil a fost declarat oraş.

În secolul al XVIII-lea a început să funcţioneze în oraş o staţie a poştei de căi

("menzil"), de la care provine numele actual al localităţii. Epoca de apogeu a Mizilului

a fost secolul XIX – când aşezarea a cunoscut o mare dezvoltare comparativ cu

Urlaţii – târgul cel mai apropiat şi cu mai toate oraşele din această zonă a Ţării

Romaneşti. În plus, începând cu anul 1847 începe construirea drumului de la

Ploieşti, pe sub deal, până la Buzău, care urma să scurteze legătura capitalei Moldovei

cu cea a Ţării Romaneşti. Pe acest traseu a călătorit, î n 1859, Alexandru Ioan Cuza,

î n drumul său spre Bucureşti, î n calitate de domnitor al Principatelor Unite.

Ocupaţia de bază a mizilenilor era agricultura, viticultura şi creşterea

animalelor, însă locuitorii Mizilului se ocupau ş i cu diverse meşteşuguri. În anul 1857

a fost construită prima şcoală din oraş de către boierul Ion Crăciunescu. În urma

staruinţelor lui Leonida Condeescu, prin 1902, a luat fiinţă în Mizil şi o Școală

elementară de meserii, iar mai târziu şi un liceu.

Mizilul ş i figurile sale ca imagine tipică a micii urbe provinciale au fost

portretizate în opera celui mai mare dramaturg român – Ion Luca Caragiale, dar şi în

14




4

alte scrieri precum cea a lui Geo Bogza - “O sută şaptezeci ş i cinci minute la Mizil”.

Cel mai vechi monument al oraşului este reprezentat de biserica “Sf. Treime”

din Fefelei, ctitorită de polcovnicul Nicolae Stamboleanu, la sf. sec. XVIII-lea,

începutul celui de al XIX-lea. Urmează două Troite (construite î n jurul anului 1816),

având ca simboluri următoarele: una, un semn heraldic ş i un cerc cu frunze ş i o

inscripţie în relief cu litere chirilice ş i constituind o bornă de hotar, alta, tot un semn

heraldic şi un vultur cu crucea în cioc ş i cu ciocul î ntors spre dreapta, dar cu

aceeaşi inscripţie ş i semnificaţie ş i o Cruce a raboajelor.

O altă Cruce din calcar spongios se află în str. Vald Tepeş, pe malul

pârâului Budureasca, ȋnregistrată sub nr. 362 - monumente istorice în “Lista…” din

1956. Ea datează din anul 1822 ş i este frumos ȋmpodobită cu o floare în relief, cu

două ramuri ce învăluie un vultur cu crucea în cioc, iar o alta, înregistrată şi ea sub

nr. 361 – istorice din bariera Fulga are inscripţia deteriorată de vremuri.

Biserica “Sf. Ioan” din centrul oraşului, a fost ctitorită în jurul anului 1857, pe

cheltuiala marelui aga Ion Cantacuzino ş i cu ajutorul locuitorilor. Este o biserică cu

plan în formă de cruce, care combină stilul bizantin cu cel gotic, la care se adaugă

unele componente renascentiste. Pictura originală s-a pierdut, biserica fiind repictată în

1916. Iconostasul sculptat în lemn de tei î n stil popular a fost poleit cu foiţă de

aur tot la acea dată şi constituie o mărturie vie a dibaciei meşterilor noştri populari.

Î n patrimoniul acestui lăcaş se păstrează, printre altele, o Moneda (0,026) din aur,

din sec. al XI-lea, provenind din monetăria bizantină, inventariată sub nr. 1.

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” a fost ȋnalţată în anul 1865, din piaţa

oraşului, de către Iordache Ruset, prin obolul locuitorilor. În patrimonial său se

păstrează o Cruce de mână din lemn şi argint filigranat, cu 24 de pietre roşii, lemnul

fiind sculptat. Crucea dateză de la sfarşitul sec. al XIX-lea ş i autorul pare a fi un

anonim de şcoală rusă.

Un alt monument reprezentativ pentru oraşul Mizil este “Monumentul Eroilor”.

Acesta este realizat de sculptorul Ioan Iordanescu, î n 1921 şi dedicat ostaşilor Reg. 72

Infanterie din Mizil, căzuţi în campania din 1916-1917. Pe un soclu masiv (1,80 m) un

grup statuar din bronz (2,70) reprezintă o femeie în costum popular personificând

Patria, cu mâna dreaptă ridicată în semn de salut, în cealaltă ţinând standardul, iar

î n faţa ei şezând, un oştaş şi o femeie cu o carte deschisă pe genunchi întruchipând

Istoria. Pe una din laturi o placă de bronz ȋnfăţişează una din scenele de luptă la care

15




4

au contribuit cei 1180 ofiţeri ş i ostaşi căzuţi la datorie şi ȋnscrişi pe plăcile de pe

monument la faţadă, o inscripţie: “Eroilor din Regimentul 72 Infanterie. Onoare vouă!

Patria va este recunoscătoare!”

Printre personalităţile oraşului Mizil pot fi menţionate:

• George Ranetti (1875 - 1928), poet şi publicist;

• Octav Mayer (1895 - 1966), matematician, membru titular al Academiei

Române.

• Cătălin Avramescu (n. 1967), filosof şi publicist.

În anul 2010, la 1 iulie, oraşul Mizil avea o populaţie de 16.080 locuitori, cu o

proporţie de 48% bărbaţi şi 52% femei.

Suprafaţa totală a zonei administrative a oraşului este de 1932 ha, din care 476

ha intravilan, 1456 ha extravilan. Oraşul are în componenţă şi localitatea Fefelei, astăzi

contopită cu “urbea” şi fiind cunoscută drept cartier al oraşului.

Oraşul este localizat î n sud–estul judeţului Prahova, la graniţă cu judeţul

Buzău. Mizil se află la distanţe egale de cele două reşedinţe ale judeţelor la graniţa

cărora este situat - 35 km faţă de municipiul Ploieşti şi aceeaşi distanţă faţă de

municipiul Buzău. Mizil este singura localitate urbană din Romania aşezată pe paralela

45N.

Oraşul se ȋntinde pe o zonă de câmpie, la o altitudine care variază între 110 m

şi 130 m. Oraşul Mizil se ȋnvecinează cu următoarele localităţi, toate fiind rurale:

• Nord: comuna Gura-Vadului, judeţul Prahova, la o distanţă de 6 km

• Sud:comuna Baba-Ana, judeţul Prahova la o distanţă de 3 km

• Est: comuna Sahăteni, judeţul Buzău, la o distanţă de 12 km

• Vest: comuna Fântânele, judeţul Prahova, la o distanţa de 12 km

Cea mai importantă arteră rutieră care traversează oraşul şi care se situează pe axa

care leagă capitala ţării, Bucureşti, de Moldova, este Drumul European E 577 Ploieşti

– Buzău. Oraşul Mizil este conectat ş i pe cale ferată, fiind situat pe ruta CFR Ploieşti

– Buzău cu cale ferată magistrală electrificată.

Localizarea oraşului prezintă mai multe avantaje, precum conexiunea î ntre cele

două reşedinţe de judeţ Ploieşti şi Buzău şi situarea pe axa care leagă Moldova de

capitala ţării, Bucureşti. De-asemenea, Mizilul este situat în apropierea vestitelor

podgorii ale Tohanilor, Istriţei şi Pietroaselor.

16




4

În prezent, î n Mizil predomină comerţul, industria alimentară ş i industria

prelucrătoare. După masivele restructurări economice ale anilor `90, după depăşirea

etapei de zonă defavorizată, astăzi în Mizil – oraş al Uniunii Europene - situaţia

economică ş i socială păstrează din problemele ultimului deceniu, dar prezintă ş i semne

clare de redresare ş i creştere. Î n oraş funcţionează fabrici de mobilă, textile, produse

alimentare. Î n acelaşi timp oraşul este ş i centru viticol pentru podgoria Dealu Mare.

Perspectivele unor noi investiţii economice precum în domeniul industrial, al eco-

industriei, al turismului sunt promiţătoare.

Oraşul poate valorifica oportunităţile noilor activităţi economice – legate de

tehnologiile comunicaţiilor, de tehnologiile de mediu, de industriile ecologice, dar şi de

centrul destul de puternic ca industrie textilă pentru a revigora activitatea economică.

Condiţia rămâne aceea de a investi suficient şi inteligent în oameni şi în calitatea vieţii

lor, pentru a contracara cele două noi ameninţări ale Romaniei europene: migraţia

populaţiei către zone cu oportunităţi mai mari şi migraţia firmelor în cautarea forţei de

muncă cu profilul potrivit.

Prin poziţionarea sa extrem de avantajoasă oraşul poate dezvolta turismul de

tranzit. De altfel, î n vecinătatea oraşului Mizil se află o zonă considerată rezervaţie

hidrologică cu izvoare minerale - Băile Boboci unde potenţialul turistic ş i balnear

poate fi valorificat. De-asemenea, turismul poate fi dezvoltat î ntr-o zonă în care pânza

freatică se află extrem de aproape de sol şi decopertarea poate conduce la amenajarea

unui lac de agrement.

17




4

CAP. II INDICATORI DE REFERINŢĂ PRIVIND SITUAŢIA ACTUALĂ

2.1. Suprafața administrativă

Oraşul MIZIL ocupă o suprafaţă de 1.919 hectare (0,41% din suprafaţa totală a

Judeţului Prahova), din care cea mai mare suprafață (0,31%) o reprezintă terenul agricol –

1.428 Ha.

După forma de proprietate, terenul agricol este deținut în proporție de peste 74%

de proprietari privați, în timp ce terenul neagricol este deținut într-o proporție de peste

7,44% de stat.

Conform legii 213 mai există și proprietatea privată a statului care reprezintă 141

ha adică 8% din suprafaţa totală a Orașului Mizil.

Tabel nr.1- Ȋmpărțirea suprafeței administrative, după forma de proprietate

Teren agricol Teren neagricol Total Specificaţie

ha % ha % ha

Proprietate publică a UAT - - 140 7,3 140

Proprietate privată a UAT 42 2,18 3 0,15 45

Proprietate privată 1.420 74 173 9 1.593

TOTAL 1.462 76,18 316 16,45 1.778

Sursa: Biroul Urbanism, Primăria Mizil 2015

Din punct de vedere al evoluției terenului, în ultimii 5 ani structura suprafeței

administrative a orașului s-a modificat ȋn 2014 după cum se poate observa din datele

prezentate ȋn tabelul nr. 1 , mici variații ȋnregistrându-se la categoria păşuni și fâneţe.

Agricultura era activitatea de bază a locuitorilor orașului Mizil ȋn secolul XIX și ȋn

prima parte a secolului XX. Ȋn prezent, importanţa economică a acestei activităţi este mult

scăzută, fiind activitatea auxiliară a unei părţi din locuitori. Predominantă ca și activitate

cu impact comercial este cultivarea cerealelor.

La nivelul gospodăriilor individuale se practică cultura legumelor. Practicarea

agriculturii ȋn orice comunitate locală presupune existenţa și utilizarea următoarelor

resurse:

18




4

• fond funciar amenajat ȋn bune condiţii și reglementări din punctul de vedere al

proprietaţii;

• condiţii pedoclimatice-sol și climă;

• culturi agricole și zootehnice;

• resurse materiale – utilaje și finanţare;

• resurse umane;

• organizare și asociere.

În general proprietarii privați nu oferă informații cu privire la tehnologia folosită

sau la modul de valorificare al produselor agricole. Preponderent, activitatea agricolă se

desfăşoară în cadrul asociaţiilor și a gospodăriilor particulare astfel că toată populaţia aptă

de muncă este angajată în activitaţi agricole.

Suprafaţa totală a orașului Mizil este de 1919 hectare. Suprafaţa ȋncadrată în

intravilan este de 476 ha, iar în extravilan se află 1443 ha.

După anul 1990, categoriile de teren au păstrat relativ aceleași suprafețe. De

remarcat este faptul că micile suprafeţe acoperite cu fâneţe și livezi pomicole au dispărut

complet. Suprafeţele acoperite cu vii și pășuni sunt de dimensiuni foarte mici.

Tabel nr.2 - Evoluția terenului pe categorii de folosință

Suprafața (ha / km) Categorie de folosință

An 2014 An 2013 An 2012 An 2011 An 2010

Teren agricol, din care: 1.428 1.448 1.448 1.448 1.448

- arabil 1.298 1.298 1.298 1.298 1.298

- pășuni și fânețe 53 73 73 73 73

- vii și livezi 77 77 77 77 77

Păduri si alte terenuri cu

vegetație forestieră

Ape și bălți 29 29 29 29 29

Teren intravilan

Drumuri (km)

Neproductiv 36 36 36 36 36

Suprafața totală 1493 1493 1493 1493 1493

Sursa: Biroul Urbanism Primăria Mizil 2015

Suprafața agricolă totală este alcătuită din teren arabil în cea mai mare parte –

1.298 ha (67,64 %), pășuni și fânețe 53 ha (2,77%) și vii și livezi 77 ha (4,02%).

19




4

Luciul de apă care se află pe întinderea orașului Mizil este de 29 hectare,

reprezentând 1,52% din suprafața totală a orașului și este alcătuit din albia râului.

Teren agricol

Ape si balti

Neproductiv

Intravilan

Graficul nr.1 Suprafaţa administrativ teritorială al oraşului Mizil

Din grafic putem observa că terenurile agricole deţin cea mai mare pondere ȋn

Mizil, ocupând cea mai mare parte din suprafaţa oraşului. Terenurile intravilane ocupă de-

asemenea o suprafaţa semnificativă a oraşului Mizil şi doar pe o suprafaţă nesemnificativă

se află teren neproductiv.

2.1.1. Intravilanul localității

Terenul intravilan al orașului Mizil ocupă în anul 2015 o suprafaţă de 476 hectare

(24.81% din total suprafață administrativă). Bilanțul teritorial este prezentat în tabelul nr.

3.

Tabel nr.3. Bilanțul teritorial intravilan

An 2013 In curs de aprobare

An 2000

ZONE FUNCȚIONALE Suprafața

(ha) Procent (% ) din total intravilan

Suprafața (ha)

Procent (%) din total intravilan

Locuințe și funcțiuni complementare

159.92 40.68% 130.3 35.20%

Unități industriale și depozite

33.81 8.6% 49 13.10%

Unități agro-zootehnice 58.10 14.78% 68 18.40%

20




4

An 2013 In curs de aprobare

An 2000

ZONE FUNCȚIONALE Suprafața

(ha) Procent (% ) din total intravilan

Suprafața (ha)

Procent (%) din total intravilan

Instituții și servicii de interes public

14.44 3.67% 18 4.80%

Căi de comunicație și transport (rutier)

73.89 18.8% 45.3 12.20%

Spații verzi, sport, agrement,

protecție 13.36 3.40% 20.4 5.5%

Construcții tehnico-edilitare

și zone protecție 1.36 0.35%

Gospodărire comunală, cimitire

4.65 1.18% 5 1.40%

Destinație specială 33.58 8.54% 35 9.60%

TOTAL INTRAVILAN 393.12 100 371

100

Sursa: Plan urbanistic general 2015

2.1.2. Fondul locativ

Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de

proprietate, inclusiv case de locuit, case specializate (cămine, case-internat pentru invalizi,

veterani, case speciale pentru bătrâni singuratici și altele), apartamente, încăperi de

serviciu și alte încăperi locative în alte construcţii utile pentru locuit.

Fondul locativ pe forme de proprietare se divizează astfel:

• fondul locativ public - fondul locativ care se află în proprietatea statului și în

deplină administrare gospodărească a întreprinderilor de stat; fondul locativ

municipal care se află în proprietatea raionului (orașului), municipiului, precum și

fondul care se află în administrarea gospodărească a întreprinderilor municipale

sau în administrarea operativă a instituţiilor municipale;

• fondul locativ privat - fondul care se află în proprietatea cetăţenilor (case de locuit

individuale, apartamente și case de locuit privatizate și procurate, apartamente în

casele cooperativelor de construcţie a locuinţelor) și fondul care se află în

21




4

proprietatea persoanelor juridice (create în baza proprietarilor privaţi), construit

sau procurat din contul mijloacelor proprii;

• fondul locativ cu forma de proprietate mixtă - fondul care se află în proprietatea

personală, în proprietatea comună sau în cote-părţi ale diferitor subiecţi ai

proprietăţii publice și private;

• proprietatea întreprinderilor mixte - fondul locativ care se află în proprietatea

întreprinderilor mixte cu participare străină.

Tabel nr. 4 - Evoluția fondului locativ din orașul Mizil ȋn perioada 2010-2014

An Total locuințe

(numar)

Total suprafață locuibilă

(mp)

Proprietate publică (numar)

Proprietate privată (numar)

Proprietate privată (mixtă)

2009 5.097 195.818 58 5.039 0

2010 5.091 195.751 59 5.032 0

2011 5.134 229.717 7 5.127 0

2012 5.141 230.498 3 5.138 0

2013 5.144 230.954 2 5.142 0

2014

Sursa: Tempo online, 2015

Ȋn continuare este prezentată evoluţia fondului de locuinţe din oraşul Mizil. Fondul

de locuinţe este compus atât din case cât şi din blocuri de apartamente.

Numărul de locuinţe din oraşul Mizil a ȋnregistrat o creştere de aproximativ 10% ȋn

perioada 1992–2013, numărul caselor şi apartamentelor din oraş crescând de la 4.641

(existente ȋn 1992) la 5.144 (existente la finele anului 2013). Majoritatea locuinţelor

existente ȋn oraş sunt proprietate privată – 98,8%..

Evoluţia fondului de locuinţe indică faptul că ȋn perioada 1993-2014 locuinţele

realizate din fonduri private au crescut constant iar cele din fonduri publice au scăzut

drastic.

Ȋn ceea ce priveşte calitatea vieţii şi a confortului populaţiei ȋn locuinţe, 98% sunt

racordate la reţeaua de alimentare cu energie electrică, iar peste 50% dintre locuinţele din

oraş sunt dotate cu minimul de utilităţi - alimentare cu apă, canalizare, baie.

Probleme privind calitatea vieţii ȋn spaţiile de locuit se ȋnregistrează ȋn comunităţile

de romi unde curentul electric şi racordarea la utilităţi reprezintă o mare problemă.

Din totalul de 84 de blocuri de locuinţe existente ȋn oraşul Mizil, 54 sunt propuse

22




4

spre a fi reabilitate termic prin intermediul programului de reabilitare termică a blocurilor

de locuinţe co-finanţat de către Guvernul României şi Primărie. Soluţia tehnică pentru care

s-a optat ȋn realizarea acestui program va genera şi noi locuinţe ȋntrucât o parte din blocuri

vor fi mansardate.

Ȋn conformitate cu legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor,

54 de blocuri au fost incluse ȋn Programul de reabilitare termică, co-finanţat de Guvernul

României. Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe urmăreşte creşterea

performanţei energetice a clădirilor, reducerea facturilor de energie termică, ȋmbunătăţirea

condiţiilor de viaţă pentru părti importante din populaţie, ȋmbunătăţirea aspectului estetic

al clădirilor şi al localităţii.

La finalul anului 2011 numărul de blocuri reabilitate din oraşul Mizil era de 12, iar

pentru restul blocurilor (42) a fost deja ȋntocmită documentaţia tehnico-economică (PT, SF

sau audit)

2.2. Demografie

Dimensiunile demografice ale unui oraș definesc starea si evoluția istorică,

economică, socială și politică a acestuia, în strânsă legătură cu factorii naturali - relief,

climă etc., și sub impulsul mediului conjunctural național și internațional.

La rândul lor, dimensiunile demografice ale unui oraş, influențează starea și nivelul

de dezvoltare socială al oraşului respectiv.

Reperele demografice ale evoluției la nivelul Primăriei Mizil reprezintă elemente

de interes major pentru definirea obiectivelor strategice și a planurilor de acțiune pe

termen mediu și lung.

Tabel nr.5 - Populaţia stabilă din mediul urban al judeţului Prahova

Populație stabilă (număr persoane)

Localitatea RPL 2011

JUDEŢ Prahova 830370

ORAȘ MIZIL 14312

MUNICIPIUL Ploiești 240292

MUNICIPIUL Câmpina 39180

ORAȘ Azuga 5081

ORAȘ Băicoi 19543

23




4

ORAȘ Boldești- Scăieni 11689

ORAȘ Breaza 17253

ORAȘ Bușteni 10231

ORAȘ Comarnic 13017

ORAȘ Plopeni 9564

ORAȘ Sinaia 12355

ORAȘ Slănic 6421

ORAȘ Urlaţi 11755

ORAȘ Văleni de Munte 13784

Sursa: Tempo online, 2015

Densitatea populației în orașul Mizil este de 882 locuitori/kmp, situându-se peste

media pe judeţ (176 locuitori/kmp).

După etnie, locuitorii din Orașul Mizil sunt în proporţie de peste 77.93% români și

doar 15.16% reprezintă populaţia de etnie romă iar pentru 6.86% din populaţie nu este

cunoscută etnia. La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne

și a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele

care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care

informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este

disponibilă pentru aceste caracteristici.

Populația orașului Mizil înregistrează în perioada 2010-2014 o scădere accentuată

datorată mai multor factori, printre care diminuarea sporului natural, migraţia populaţiei,

situaţia economică încă precară.

Graficul nr. 2- Evoluţia populaţiei oraşului Mizil

Sursa: www.recensamantromania.ro

24




4

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia orașului Mizil se ridică la

14.312 locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră

15.760 de locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt români (77,93%), cu o minoritate de romi(15,16%).

Pentru 6,86% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere

confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoxi(87,42%), cu o minoritate de penticostali

(5,07%). Pentru 6,86% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.

Ȋmpărţirea populaţiei pe grupe de vârstă este prezentată în tabelul nr. 6.

Tabel nr.6 - Populaţia din orașul Mizil pe grupe de vârstă

Grupa de vârstă Nr. persoane Procent %

sub 5 ani 993 6.94 5 – 9 ani 996 6.96

10-14 ani 915 6.39 15-19 ani 765 5.35

20-24 ani 858 5.99 25-34 ani 2047 14.30 35-49 ani 2870 20.05

50-59 ani 2226 15.55 60-64 ani 840 5.87

65-74 ani 995 6.95 75-84 ani 682 4.77

peste 85 ani 125 0.87

TOTAL POPULAŢIE 14312 100

Sursa: www.recensamantromania.ro

Din totalul populaţiei orașului (14312), 67.11% reprezintă populaţia aptă de

muncă, 20.29% populaţia tânară și doar 12.59% populaţia vârstnică. Ponderea mare a

grupei de vârstă 15 – 64 ani reprezintă în prezent o oportunitate pentru dezvoltarea

orașului, deoarece aceștia pot lucra și aduce venituri la bugetul local, prin taxele și

impozitele pe care le plătesc.

Însă, creșterea duratei medii de viaţă, precum și migrarea populaţiei active, pot

25




4

conduce la îmbătrânirea populaţiei orașului în următorii ani, această tendinţă putând avea

efecte drastice asupra dezvoltării economice a orașului Mizil, prin diminuarea forţei de

muncă existente.

Starea civilă a populaţiei din orașul Mizil este prezentată în tabelul nr. 7.

Tabel nr.7 - Starea civilă a populaţiei din orașul Mizil

S T A R E A C I V I L Ă L E G A L Ă

Orașul MIZIL

POPULA

ȚIASTABILĂ

TOTAL

Necasatorit

(ă)

Casatorit

(ă)

Vaduv (ă)

Divortat (ă)

Informatie

nedisponibilă

STAREA CIVILĂDE FAPTPerso

ane care traiesc În uniune

consensuală

Ambele sexe 14312 5871 6679 1239 522 602

Masculin 6905 3128 3317 197 198 301

Feminin 7407 2679 3362 1042 324 301

Sursa: Recensământul populației 2011

Din totalul de 14312 de locuitori, sunt căsătoriţi 3317 bărbati și 3362 femei. Două

persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezintă un număr de

1239 din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate dețin o pondere de 522 de

persoane , din care 198 o reprezintă barbații și 324 femeile.

În uniune consensuală au declarat că trăiesc 602 persoane, din care 301 femei şi

301 bărbați.

Tabel nr. 8 - Nivelul de educaţie a populaţiei din orașul Mizil

N I V E L U L I N S T I T U Ţ I E I D E Ȋ N V ĂŢĂ M Â N T A B S O L V I T E

Superior Secundar Fără școală absolvită

din care:

Superior din

care: Orașul MIZIL

POPULA

ȚIA STABILĂ

DE 10

ANI ȘI PESTE TOTAL

Total Univer

sitar de

licență

Post- liceal

și de maistr

i Total

Liceal

Profesi

onalși de

ucenici

Inferior(gimnazial)

Primar Tota

l Persoane analfabete

Total, din care: 12323 1421 1321 373 8116 3360 1552 3204 1837 576 315

Masculin 5831 616 577 193 4041 1660 983 1398 771 210 93

Feminin 6492 805 744 180 4075 1700 569 1806 1066 366 222

26




4

Sursa: Recesământul populaţiei 2011

Din totalul populației stabile de 10 ani și peste, 1837 persoane au nivel scăzut de

educaţie (primar) şi 3204 (gimnazial), 5285 nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau

tehnic de maiștri) și 1321 nivel superior (universitar). La 20 octombrie 2011 erau 315

persoane analfabete, din care 93 de sex maculin şi 222 de sex feminin.

Cauzele nivelului scăzut de educație:

- situația materială precară generată de șomajul părinților și de numărul mare de

membri;

- familii dezorganizate;

- lipsa mijloacelor de subzistență;

- lipsa normativelor riguroase și a legislației stimulative pentru educația copiilor

proveniți din medii defavorizate;

- exploatarea copiilor prin muncă;

- dezinteresul pentru soarta copiilor;

- căsătorii timpurii;

- mentalitățile rigide privind succesul și eșecul școlar.

Tabel nr. 9 - Mișcarea naturală a populației (număr persoane)

Născuți vii Decedați Sporul natural

An Jud. PRAHOVA

OrașMIZIL

Jud. PRAHOVA

Oraș MIZIL

Jud. PRAHOVA

Oraș MIZIL

2010 7172 235 9964 151 -2792 84

2011 6504 202 9784 145 -3280 57

2012 6541 194 10164 169

-3623 25

2013 6378 157 9777 166 -3399 -9

Sursa: INSSE Tempo online, 2015

Mișcarea naturală a populației este un fenomen biologic-social aflat sub influența

unor evenimente demografice pure (nașterea și decesul). Ea reflectă procesul de reînnoire

al unei populații de tip închis, nesupuse fluxurilor migratorii.

Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale migrației

interne/externe, au făcut ca populația județului să se diminueze în perioada 2002 -2011. La

nivelul județului Prahova se constată un ușor trend descendent, de populație, care din

27




4

punct de vedere demografic se apropie ca „performanță” de media națională.

Starea de ocupare a forţei de muncă și gradul de sarăcie

Rata ridicată de sărăcie în muncă se referă la situaţia în care veniturile obţinute

prin muncă nu permit persoanei și familiei, care se află în întreţinerea sa, să scape de

sărăcie. Deși ocuparea este văzută ca fiind cea mai bună metodă de ieșire din starea de

sărăcie, sunt persoane care lucrează și se află în risc de sărăcie. Accesul la ocupare nu este

suficient pentru îmbunătăţirea situaţiei lor.

Principalii factori care determină ocuparea cu risc de sărăcie pot fi grupaţi în patru

categorii:

1. compoziţia familiei, intensitatea scăzută a muncii și salariile scăzute;

2. caracteristicile individuale / personale;

3. factorii instituţionali (durata și tipul contractului, salariul minim, taxarea și

protecţia socială);

4. structura economiei / a pieţei muncii.

Tabel nr. 10 - Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de

secţiune CAEN Rev.2 (număr persoane)

JUD. PRAHOVA 2010 2011 2012 2013

TOTAL, din care 6.367,10 6.397,6 6.506,7 7.045,3 AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ

ȘI PESCUIT 2.439,9 2.442 2.510 2.380,1 INDUSTRIE 1.733,3 1.753,8 1.765,3 1.777,6

CONSTRUCȚII 627,8 610,9 606,3 1.229

COMERȚ CU RIDICATA ȘI CU AMĂNUNTUL 1.140,3 1.156,9 1.178,3 1.229

TRANSPORT ȘI DEPOZITARE 425,8 434 446,8 429 Sursa: INSSE Tempo online, 2015

Productivitatea redusă și salariile scăzute contribuie cel mai mult la starea de

sărăcie în muncă. În general, ţările cu risc de sărăcie crescut au rate ridicate ale sărăciei în

muncă și vice-versa. Ratele de sărăcie în muncă au tendinţa de a fi mai mari în cazul

familiilor mono parentale cu copii în întreţinere. De-asemenea, ratele de sărăcie în muncă

sunt mult mai mari în cazul celor cu contracte temporare sau cu timp parţial.

28




4

Tabel nr. 11 - Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, după statutul juridic

al exploataţiilor agricole

An 2010 ORAS MIZIL JUDET PRAHOVA

Total , din care: 808 166496 Exploataţii agricole fără

personalitate juridică 798 165447

Exploataţii agricole cu personalitate juridică

10 1049

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova ( Registrul agricol 2010)

Agricultura va rămâne pentru o lungă perioadă de timp un sector important pentru

economia județului datorită avantajelor naturale și a mediului socio-economic. Pentru

acest sector evoluția se va înscrie într-un ritm mediu anual de creștere de 4,3 %, ritmuri

mai înalte fiind prevăzute să se înregistreze la producția din zootehnie.

Orașul Mizil este situat într-o zonă în care legumicultura, pomicultura, viticultura

și zootehnia reprezintă activități economice importante.

Obiectivul fundamental care stă la baza desfășurării activităţii în agricultură îl

reprezintă redresarea și asigurarea condiţiilor pentru relansarea agriculturii, în concordanţă

cu potenţialul natural, economic și uman de care dispune judeţul Prahova, în scopul

asigurării securităţii alimentare a populaţiei și crearea disponibilului pentru export.

Terenurile agricole se lucrează în exploatații individuale și asociații, o mare parte

din terenuri fiind arendate diferitelor firme de exploatații.

Preponderent se dezvoltă exploatații de creștere a animalelor (bovine și ovine) ale

căror produse sunt comercializate pe piața liberă sau în unități de prelucrare din zonă.

Tabel nr. 12 - Numărul mediu al salariaților

AN Oraș MIZIL

(număr persoane) JUD. PRAHOVA (număr persoane)

2010 2.859 160.904

2011 3.062 156.988

2012 3.127 159.105

2013 3.129 161.424 Sursa: INSSE Tempo online, 2015

În anul 2010 s-a înregistrat un număr de 2.859 de salariați în orașul Mizil, iar pe județul

Prahova un numar de 160.904. Din acest an, numărul salariaților a crescut, însă nu s-au

29




4

înregistrat creșteri foarte mari, ajungându-se în 2013 la 3.129 de salariați în orașul Mizil.

La nivel de județ, în Prahova numărul salariaților a crescut în 2013 cu 520 de

persoane.

Tabel nr. 13 - Evoluția numărului șomerilor înregistraţi şi rata șomajului

Șomerii înregistraţi la din care: Rata

șomajului

Rata

șomajului

Anii Agenţiile pentru

ocuparea Femei - total (%) - femei (%)

forţei de muncă (număr

(număr persoane) persoane)

2010 671 281 4 2

2011 733 287 5 2

2012 627 269 4 2

2013 659 303 4 2

2014 573 249 4 2


Nivelul scăzut al ratei șomajului nu este numai un rezultat al creșterii economice,

fiind acţiunea mai multor factori care explică nivelul atât de redus al ratei șomajului:

- forţa de muncă plecată în străinătate, în marea ei majoritate reprezintă persoane

care, dacă ar fi rămas în ţară, ar fi fost șomere;

- populaţia ocupată în activităţi agricole de subzistenţă care nu avea un loc de

muncă și un venit sigur și se află într-o poziţie economico-socială precară pentru că

integrarea europeană presupune și reducerea drastică a ocupării în agricultură;

- forţa de muncă angajată în unităţi economice cu pierderi care ar deveni șomeră

dacă subvenţionările ar fi sistate;

- pensionările anticipate au scăzut presiunea pe piaţa muncii dar au dus la creșterea

gradului de depenedenţă economică.

Din totalul șomerilor înregistraţi la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în

anul 2010 (671), 281 sunt femei iar 390 sunt bărbați. Numărul șomerilor a crescut în anul

2011 înregistrându-se un număr de 287 femei iar numărul bărbaților crescând la 447.

Până în anul 2014, numărul șomerilor scade ajungând la 574 de șomeri,

înregistrându-se o diferență de 98 de șomeri față de 2010. Și în acest an numărul șomerilor

bărbați (324), îl depășeste pe cel al femeilor (249).

30




4

2.3. Infrastructura și echiparea edilitară

2.3.1. Căile de acces

Principalele căi de acces sunt reprezentate de DN 1 B, care realizează legătura

orașului Mizil cu municipiul Ploieşti și municipiul Buzău, care străbate orașul de la Vest

la Est. Acest drum este foarte important pentru circulaţie, având o importanţă sporită

datorită numărului mare de navetiști care-l folosesc.

Reţeaua de străzi mici, parcări, trotuare, administrată de Consiliul Local Mizil, este

în prezent în lungime de aproximativ 38 km.

Starea tehnică a drumurilor în localitatea Mizil este precară, doar o parte din

drumuri fiind asfaltate. Practic, cea mai mare parte din drumuri nu este modernizată,

drumurile sunt pietruite, cu balast sau balast în amestec cu pietriș se încadrează ȋn

categoria de trafic ușor. Accesul pietonal este slab dezvoltat, nu sunt amenajate trotuare,

acostamentele sunt în marea majoritate din pământ înierbat.

În ceea ce privește sistemul de colectare și evacuare ape pluviale aferent

drumurilor, acesta este ineficient, deoarece este realizat din șanțuri de pământ, ȋn mare

parte colmatate. În aceste condiții, nu se realizează un drenaj corespunzător al apelor

pluviale și prin urmare starea drumurilor este direct afectată.

Tabel nr.14 - Detalierea structurii rețelei de drumuri din orașul MIZIL

Lungime drumuri (km)

Categorie drum Total (km), din care:

Drumuri asfaltate

Drumuri de pamant

Drumuri Reabilitate* /

modernizate in perioada 2008-2013

Drum comunal

Drum vicinal

Străzi 38 21,544 8,007 8

TOTAL Sursa: Biroul Urbanism, Primăria MIZIL, 2015

Transportul

Oraşul Mizil este traversat de ruta feroviară Ploiesti – Buzău, pe teritoriul localităţii

funcţionând o staţie de călători – gara Mizil.

31




4

Traficul staţionar

Ȋn oraşul Mizil nu există reţea de transport public. Transportul de persoane este

deservit de operatori privaţi autorizaţi de Autoritatea Rutieră Română.

Transportul se realizează cu microbuze sau autobuze, iar intervalul de timp ȋntre

curse este de circa 30 minute. Destinaţiile de plecare sunt localităţile lomitrofe oraşului

Mizil precum şi municipiile Ploiesti si Buzău. Cele mai multe curse se efectueaza spre:

• Comunele Fulga – Salciile un circuit;

• Boldeşti – Gradişte (Baba – Ana)

• Gura – Vadului

Durata unei curse pe ruta Mizil – Ploieşti sau Mizil – Buzău este de aproximativ 30

minute.

Transportul de persoane se realizează şi prin societăţile de taxi. Traficul greu se

realizează prin centrul localităţii pe DN 1 B, fiind necesară o variantă ocolitoare.

Ȋn prezent, în oraș sunt amenajate doar 100 locuri de parcare în regim public.

2.3.2. Alimentare cu apă si apă uzată

2.3.2.1. Rețeaua de alimentare cu apă

Alimentarea cu apă potabilă ȋn localitate se realizează prin reţele de apă ȋn sistem

centralizat. Reţeaua a fost executată iniţial ȋn anul 1968 şi a beneficiat de reparaţii

capitale prin programul SAMTID 2006-2007, finanţat de Uniunea Europeană.

Ȋn perioada 2004 – 2014, lungimea reţelei de apă s-a dublat, aşa cum se poate

constata ȋn graficul următor:

32




4

KM

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

KM

Graficul nr.3 – Evoluția lungimii conductelor de alimentare cu apa ȋn oraşul Mizil, ȋn

perioada 2004 –2014

Reţeaua de distribuţie apă are o lungime de 36,6 km şi este realizată parţial din

azbociment. Ȋn graficul 3 este prezentată evoluţia cantităţii de apă distribuite

consumatorilor.

Consumul de apă a scăzut ȋn ultimii 5 ani datorită introducerii contorizării,

dar şi a scăderii populaţiei oraşului.

Ȋn present, serviciul de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate

Mizil este asigurat de către compania judeţeană SC Hidro Prahova SA, care gestionează

sursa de alimentare cu apă de la Bălteşti, aducţiunea ȋn oraş, staţia de pompare,

canalizarea orăşenească şi staţia de epurare a apelor uzate (situată ȋn sudul localităţii).

Sursa de apă a oraşului Mizil o constituie frontul de captare Băileşti situat la circa

35 km de oraşul Mizil. Aceasta este comună cu cea a oraşului Urlaţi şi este alcatuită din 7

puţuri de medie adâncime (6 puţuri la adâncimea de 60 m şi un puţ la adâncimea de 100

m) care furnizează un debit de 6000 mc/zi. Aducţiunea Bălteşti – Urlaţi este formată din

2 conducte paralele – spre oraşele Urlaţi şi Mizil.

Aducţiunea Urlaţi – Mizil este formată dintr-o conductă de azbociment Dn 300

mm.

Colectarea apelor menajere se realizează ȋn sistem centralizat.

Reţeaua de canalizare este executată parţial ȋn sistem unitar şi partial ȋn

sistem divizor, fiind alcătuită din tuburi de beton şi PVC, cu diametre cuprinse ȋntre Dn

33




4

250 şi Dn 500. Canalizarea pluvială deversează ȋn mai multe zone, ale cursului de apă

Istau.

Sistemul de canalizare a fost realizat ȋntre anii 1974 şi 1985 şi extins cu circa 13

km ȋn anul 2014. Reţelele de canalizare sunt amplasate ȋn domeniul public al oraşului

Mizil pe o lungime de 34 km, cu circa 2.189 de branşamente. Circa 80% din populaţia

oraşului Mizil este racordată la reţeaua de canalizare.

Sistemul de canalizare al oraşului Mizil are la bază un sistem divizor bazat pe

colectarea apelor uzate şi concentrarea acestora ȋn bazinele staţiilor de pompare, de unde

prin intermediul unor conducte de refulare şi colectoare principale, ajung la staţia de

epurare, unde suportă o epurare mecano-biologică fiind ȋn final descărcate ȋn Pârâul Istau.

Staţia de epurare este situată ȋn sudul localităţii, pe strada Oborului nr. 1. Ȋn

perioada 2008 – 2009, staţia de epurare a oraşului Mizil a beneficiat de finanţare PHARE,

prin proiectul “Reabilitarea şi extinderea staţiei de epurare Oraş Mizil”, cu o valoare

totală de 4.282.045,37 RON (fără TVA). Durata de implementare a fost de 28 luni şi 19

zile.

Investiţia a constat ȋn reabilitarea şi extinderea capacităţii cu o linie nouă de

epurare. S-a realizat de-asemenea şi o campanie de informare publică şi instruirea

personalului implicat ȋn operarea sistemului.

Este necesară extinderea staţiei de epurare şi a reţelei de apă şi canalizare din

oraşul Mizil, conform obiectivelor europene privind calitatea apei potabile şi epurarea

apelor uzate.

Apele pluviale sunt preluate de colectoare pluviale acolo unde acestea există, fiind

dirijate prin guri de scurgere şi receptori pluviali către reţele de colectare, prin intermediul

cărora se descarcă ȋn Istau, descărcarea făcându-se prin mai multe puncte ȋn funcţie de

relieful terenului şi configuraţia acestuia.

Sistemul de canalizare menajeră are la bază o lungime simplă a conductelor de

canalizare de 34 km pe ȋntreg oraşul Mizil, tipul sistemului de canalizare fiind mixt.

Tabel nr.15 - Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013 -2014

TIPURI DE UTILIZATORI Nr. racordate la retea

alimentare cu apă

CASE PARTICULARE

POPULAŢIE (nr. contracte, în toate cartierele orașului)

Contracte individuale la blocuri

34




4

AGENŢI ECONOMICI

UNITĂŢI UNITĂŢI SOCIALE (școli, grădiniţe, dispensar,

piaţă, unitatea de pompieri)

TOTAL

Consumul de apă potabilă ȋn oraşul Mizil, este prezentat în tabelul nr. 18.

Tabel nr. 16 - Consumul de apă potabilă în orașul MIZIL în perioada 2010-2014:

ANUL CONSUMmetri cubi / zi

2010 1465.75

2011 1345.21

2012 1293.15

2013 1202.74

2014

Sursa: TEMPO online 01.10.2015

În România, Ordinul Ministrului Sănătăţii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de

igienă și a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede, între altele,

cantitatea minimă de apă pe zi pentru un locuitor, care trebuie să fie de minim 50 litri (în

scopul acoperirii necesarului fiziologic, igienei individuale și pregătirii hranei).

Surse de poluare a apei ȋn oraș

Poluarea apei subterane se datorează folosirii îngrășămintelor chimice în

agricultură, existenței unor fose rudimentare folosite de gospodăriile locale, dar și datorită

structurii solului. Elementele cele mai poluante sunt fierul, manganul, nitrații și cei mai

periculoși nitriții.

Preţurile și tarifele practicate

• Apa potabilă produsă, transportată şi distribuită– 4.61 lei/mc

• Canalizare– 3,03 lei/mc

Prețurile la apă pentru populație conțin TVA în cotă de 24%, iar pentru restul

utilizatorilor nu conțin TVA.

2.3.2.2. Rețeaua de ape uzate

Rețeaua de colectare a apelor pluviale din orașul MIZIL este formată din șanțuri și

rigolele de scurgere a apelor pluviale, însă acestea sunt parțial colmatate și există riscul ca

localitatea să fie inundată de fiecare dată când va ploua mai abundent.

Odată cu realizarea proiectelor de modernizare a străzilor din cele 4 tronsoane, se

vor realiza și sistemele de canalizare pluvială aferente străzilor respective.

35




4

2.3.3. Energia termică

O mare parte a populaţiei, beneficiază de centrale termice proprii, iar o altă parte

asigură ȋncălzirea şi apa caldă prin sobe de teracotă şi aparate de gătit. O altă parte a

populaţiei nu este racordată la reţeaua de distribuţie, aceasta folosind pentru ȋncălzire

diverse categorii de combustibil.

Alimentarea cu gaz metan se face din reţeaua de distribuţie prin intermediul

branşamentelor individuale pentru fiecare consumator ȋn parte.

Evoluţia distribuţiei gazelor naturale ȋn oraşul Mizil ȋnregistrează o creştere cu

aproape 60% faţă de anul 2004. Gazele naturale distribuite pentru uz casnic au crescut de

5 ori din 2004 pana ȋn 2014. Această tendintă de folosire a gazelor naturale este

datorată creşterii numărului de centrale termice proprii montate ȋn gospodării, dar şi

renunţării la ȋncălzirea locuinţelor cu lemne.

Pentru ȋncadrarea ȋn Directiva 2002/91/CE privind performanţa energetică a

clădirilor având la bază programul guvernamental “Termoficarea 2006-2009 calitate şi

eficienţă” s-a demarat ȋnlocuirea studiului de fezabilitate pentru studiul energetic şi

anveloparea clădirilor din oraş.

La finalul anului 2011 numărul de blocuri reabilitate din oraşul Mizil era de 12, iar

pentru restul blocurilor (42) a fost deja ȋntocmită documentaţia tehnico-economică (PT,

SF sau audit).

2.3.4. Rețeaua de iluminat public

Oraşul Mizil beneficiază de 39 km reţele aeriene de alimentare cu energie electrică

de 0.4KW şi 4 km reţele subterane şi se controlează prin 9 posturi de transformare

amplasate pe teritoriul oraşului, conform datelor declarate de Primăria Mizil.

Ȋntreaga localitate este electrificată, iar alimentarea cu energie electrică a localităţii

se realizează prin reţele electrice de medie tensiune 20kV de tip aerian. De la aceasta se

racordează posturile de transformare 10/0,4kV.

Distribuţia la consumatori se face dominant prin reţele de 0,4 kV montate aerian

sau ȋngropate, racordate de la tablourile de joasă tensiune ale posturilor.

Iluminatul public al oraşului Mizil a fost modernizat ȋn anul 2006 prin ȋnlocuirea a

1000 de lămpi cu vapori de sodiu de 250 Watt cu lămpi economice de 70 Watt,

performante, comparabile cu lumina produsă de cele de 250 watt.

Sistemul de iluminat public reprezintă ansamblul format din puncte de aprindere,

cutii de distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene,

36




4

fundaţii, stâlpi, instalaţii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii,

conductoare, izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare și

măsurare utilizate pentru iluminatul public.

Tabel nr. 17 - Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public

Denumire An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014

Stâlpi de iluminat aparţinând companiei Electrica

Muntenia 915 915 915 915 915

Corpuri de iluminat 843 843 843 843 843

Sursa: Primăria Mizil, 2015

Din cele 915 din care 882 stâlpi sunt din beton , 20 sunt din metal şi 13 din lemn. Ȋn

ceea ce privește consumul de energie, după estimativul pe 2014 pentru instituţii importante

și în același timp mari consumatoare de energie, se observă o tendinţă de creștere a

consumului. Acest lucru presupune luarea unor măsuri de optimizare a consumurilor

energetice printr-o exploatare raţională a instalaţiilor și eliminarea factorilor de consum

excesiv din aceste unităţi.

Tabel nr.18 - Consumuri de energie, pe tipuri de consumatori din orașul MIZIL

Consumuri anuale (kwh) Tipuri de utilizatori

2013 2014 2015 estimat

Primărie 800959,13 764233,86 780000

Școala Gimnazială Sf. Nicolae 3190 2978

3100

TOTAL

Sursa: Primăria MIZIL, 2015

Principalii consumatori de energie electrică, din oraşul Mizil sunt Primăria cu

780000 kw/h şi şcolile generale.

2.3.5. Poșta şi telecomunicații

Ȋn oraşul Mizil sunt furnizate următoarele servicii de telecomunicaţii, bancare şi

furnizare combustibili.

Tabel 19 – Unităţi şi servicii din oraşul Mizil Unitati si servicii Operatorul de

servicii

37




4

Telefonie fixa si mobila

Romtelecom, Vodafone, Cosmote, Orange

Televiziune cablu Tita Company

Internet Tita, Green Zone, Romtelecom

Oficii postale Posta Romana

Servicii bancare

Banca Comerciala Romana, Banca Transilvania, B.R.D. Group Societee

General, Raiffeisen Bank, Banca Carpatica, C.E.C.

Benzinarii OMV Petrom

Sursa: Date interne ale PrimărieI

Localitatea este in raza de funcţionare a sistemului GSM de telefonie mobilă.

Pe teritoriul orașului MIZIL funcţionează 1 oficiu poștal. Orașul este conectat la

serviciile de telefonie fixă ROMTELECOM, serviciile de telefonie mobilă cu acoperire

corespunzătoare pentru toate zonele din localitate - VODAFONE, ORANGE, COSMOTE,

DIGI MOBIL servicii de televiziune prin satelit, DOLCE , FOCUS SAT și BOOM TV,

televiziune prin cablu S.C. UPC ROMANIA S.R.L.

Reţeaua de internet este asigurată de ROMTELECOM și SC DIGITAL CABLE

SISTEMS SRL.

2.4. Infrastructura de sănătate și asistenţă socială

2.4.1. Serviciile de sănatate

Ȋn oraşul Mizil serviciile de sănătate şi asistenţă medicală sunt asigurate de

Spitalul Orăşenesc ,,Sfânta Filofteia’’, care coordonează şi funcţionarea altor instituţii

medicale - o policlinică, un cabinet medical şcolar, un dispensar TBC, cabinete medicale

şi farmacii. Ȋn oraş funcţionează şi un serviciu de ambulanţă.

Spitalul deserveşte atât populaţia oraşului Mizil cât şi pe cea a zonei limitrofe

putând deveni un centru medical microregional.

Ȋn cadrul Spitalului orăşenesc funcţionează de-asemenea şi un serviciu de

ambulatoriu integrat, cu următoarele specializări:

-cabinet medicină internă;

- cabinet pediatrie;

- cabinet chirurgie generală;

38




4

-cabinet obstetrică-ginecologie;

- cabinet orl;

- cabinet oftalmologie;

- cabinet dermatovenerologie;

- cabinet recuperare, medicină fizică şi balneologie.

Clădirea ȋn care funcţionează spitalul a fost construită ȋn anul 1880.

Ȋn 2007 clădirea spitalului a beneficiat de reparaţii capitale la laboratorul de

analize medicale. Lucrările au constat ȋn ȋnlocuirea acoperişului, a tâmplăriei, realizarea

termoizolaţiei. Spitalul beneficiază de ȋncălzire cu centrală termică proprie, grupuri

sanitare ȋn stare bună şi rampe acces pentru persoanele cu handicap.

Problemele cu care se confruntă spitalul “Sfânta Filofteia” la finalul anului

2014:

• Subfinantarea din partea consiliului local

• Atragerea de medici specialisti

Pentru asigurarea sănătăţii umane, în orașul Mizil funcţionează Spitalul Orășenesc.

Această clasă include unităţi care deservesc unitatea administrativ-teritorială și care se

limitează la afecțiuni cu grad mic de complexitate.

Totodată, în localitate funcționează șapte cabinete medicale familiale și patru

cabinete de specialitate – cabinete medicale stomatologice individuale.

Tabel nr.20 - Furnizori de servicii de sănătate

NR. CRT. Furnizori de servicii de sănătate Unitate de stat / Privată

1. Spitalul Orășenesc Mizil Stat

2 Gral Medical Privat

Sursa: Spitalul Orăşenesc Mizil, 2015

Tabel nr.21 - Indicatori servicii de sănătate

Spitale Cabinete Medicale

Stomatologice Individuale

Cabinete Medici de Familie

Farmacii Indicatori

De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare

Numărul 1 1 7 3 - 1 5

39




4

unităților

Numărul de paturi

102

Numărul de medici

specialiști 9 6 6 4 3 3 1 5

Numărul de asistente

40 19

Sursa: Spitalul Orăşenesc Mizil şi INSS Tempo Onlaine, 2015

Tabel nr. 22- Indicatori privind numărul medicilor de familie şi medicilor specialişti

Nr. Crt.

Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010

1 Număr medici de familie 3 3 4 3

2 Număr medici specialisti 9 10 10 10 10

Sursa: Spitalul Orăşenesc Mizil şi INSS Tempo Online, 2015

Spitalul Orășenesc din MIZIL este o unitate care oferă pacienţilor o gamă tot mai

largă de servicii medicale, oferind servicii medicale unei populaţii de 14312 locuitori și

din care aproximativ 1500 de bolnavi se internează anual aici şi ȋncă alţi 35000 din zona

limitrofă.

Spitalul este împărţit în mai multe secţii de specialitate și compartimente,

astfel: Secţia Medicină Internă - 61 paturi din care: compartiment venerologie 2 paturi

şi cronici 10 paturi, Compartiment Chirurgie Generală 15 paturi (după cum se poate

observa şi ȋn anexa 1).

Unitatea funcţioneaza cu 3 linii de gardă :

- linie continuă specialitate medicală;

- linie specialitate pediatrie;

- linie specialitate chirurgicală.

Din 2004 şi până ȋn 2014, numărul medicilor specialişti pe fiecare secţie a

spitalului a ramas acelaşi.

2.4.2. Serviciile de asistenţă socială

Serviciul Public de Asistenţă Socială Mizil este unicul furnizor acreditat de

40




4

servicii sociale pentru oraşul Mizil şi care functionează ȋn baza O.G. nr. 68/ 2003 privind

serviciile sociale. SPAS Mizil a obţinut ȋn data de 3 octombrie 2007 acreditarea ca

furnizor pentru următoarele tipuri de servicii sociale:

• Identificarea nevoilor sociale, informare şi consiliere cu caracter primar:

Identificare şi evaluare, informare ȋn domeniu, Consiliere Socială, Promovare şi

cooperare socială (Beneficiari: Copii 0-6 ani, Copii 7-16 ani, Copii 17-18 ani, Tineri

18-26, Adulţi, Familie, Persoane vârstnice, Grupuri);

• Ȋngrijire la domiciliu pentru persoane cu handicap (Servicii de bază pentru

activităţile zilnice, Servicii de suport pentru activităţile instrumentale ale vieţii de zi

cu zi, Alte servicii de suport pentru diferite situaţii de dificultate cu ȋngrijitor la

domiciliu).

Serviciul are 11 angajaţi activi ȋn 4 compartimente:

• Compartimentul asistenţă socială - depistarea, combaterea sărăciei şi

excluziunii sociale;

• Compartimentul asistenţă socială, protecţia copilului, a persoanelor

adulte şi a persoanelor cu handicap;

• Compartimentul asistenţă socială a persoanelor cu handicap grav;

• Compartimentul financiar – contabil, administrativ – juridic.

Rolul SPAS Mizil de a identifica şi de a soluţiona problemele sociale ale

comunităţii din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor

vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate ȋn nevoie.

Obiectivul Serviciului ȋl constituie realizarea ansamblului de măsuri, programe,

activităţi profesionale, servicii specializate de protejare a persoanelor vârstnice, grupurilor

şi comunităţilor cu probleme sociale aflate ȋn dificultate, care nu au posibilitatea de a

realiza prin mijloace şi eforturi proprii un mod normal şi decent de viaţă.

Ȋn cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială se acorda şi prestaţii sociale.

Acestea sunt:

• ajutorul social, ajutorul de ȋnmormântare şi ajutoarele de urgenţă, conform

Legii nr.416/2001 modificată şi completată prin Legea nr. 115/2006;

• distribuirea laptelui praf pentru nou nascuţi ȋn conformitate cu prevederile

Legii nr.123/2001;

• acordarea de trusouri pentru nou născuţi conform Legii nr. 482/2006.

41




4

Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicată, rolul autorităţii locale este de

a monitoriza în condiții optime atribuțiile și obligațiile care le revin asistenților personali

în vederea ameliorării situației persoanelor cu handicap grav astfel încât să primească

îngrijire specială la nivelul la care starea lor o cere.

Îngrijirile ce li se acordă pot permite persoanelor bolnave să-și valorifice

potențialul fizic, intelectual, spiritual, emoțional și social, în pofida handicapului de care

suferă.

În prezent, în cadrul Primăriei orașului MIZIL sunt angajaţi 17 de asistenți

personali pentru minori.

La nivelul orașului MIZIL sunt înregistrate 123 persoane cu handicap grav, care au

optat pentru primirea unei indemnizații lunare în locul angajării unui asistent personal.

Prin comportamentul ȋn societate, starea sănătăţii şi profilul psihologic, asistentul personal

profesionist prezintă garanţii pentru exercitarea drepturilor şi obligaţiilor cu privire la

ȋngrijirea şi protecţia persoanei adulte cu handicap grav sau accentuat. În ceea ce privește

reprezentanții legali ai persoanelor cu handicap grav, aceștia sunt persoanele cu atribuţii

desemnate din familie. Handicapul acestor persoane este genetic, cele mai frecvente

afecțiuni întâlnite sunt encefalopatia infantilă, oligofrenia, distrofie musculară, epilepsia,

distrofie musculară progresivă, paralizie cervicală infantilă - tetrapareză spastică, glaucom.

La adulţii cu handicap grav predomină hemiplegia, paraplegia, HIV, glaucom, întârziere

mintala severă, alzheimer.

De-asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea și

completarea O.U.G. nr. 70/2011 și a H.G. nr. 778/09.10.2013, Primăria acordă ajutoare

pentru încălzirea locuinţelor. Numărul cererilor anuale pentru acordarea ajutorului la

încălzire a fost de 330.

Tabel nr. 23 - Bugetul orașului MIZIL pentru asistenţă socială ȋn perioada 2010 - 2014

ANUL BUGETUL (mii lei)

2010 3567.8

2011 1589.10

2012 2214

2013 1797.25

2014 1744

Sursa: Serviciul Buget contabilitate

42




4

Din anul 2010, bugetul oraşului Mizil pentru asistenţă socială, este ȋn continuă

descreştere. Astfel din anul 2010 când s-a ȋnregistrat un buget de 3567,8 mii lei, până ȋn 2014 ( 1744 mii lei ), bugetul a scăzut cu 1823.8 mii lei.

Anul 2014 fiind perioada ȋn care s-a ȋnregistrat cel mai mic buget ( 1744 mii lei)

2.5. Infrastructura de învăţământ

Infrastructura care asigură desfăşurarea procesului de ȋnvăţământ ȋn oraşul Mizil

este adaptată nivelelor: preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi vocaţional/tehnic şi este

compusă din 4 grădiniţe (3 cu program normal şi 1 cu program prelungit), 3 şcoli generale,

un grup şcolar şi un liceu.

Efectivul de elevi ȋnscrişi ȋn unităţile şcolare a crescut ȋn ultimii 3 ani mai ales la

ciclul primar şi liceal, asa cum se poate observa ȋn tabelul urmator:

Tabel nr. 24 - Infrastructura de învățământ din orașul MIZIL în anul 2014

Nr. crt. Unitate de învăţământ Adresa

Personalitate juridică

/Arondată Acreditată /Autorizată

Învăţământ public / privat

ÎNVĂŢĂMÂNT PREȘCOLAR

1 Grădinița nr.1 Blajului,

Nr.2 Arondată Da Public

2 Grădinița nr.3 Erou Radu

Nicolae nr.2 Arondată Da Public

3 Grădinița nr.4 Zorilor Nr.8 Arondată Da Public

4 Grădinița nr.5 Teilor nr.5 Arondată Da Public

ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

1

Școala Gimnazială

'Sfântul Nicolae'

Oraș Mizil Str. Tohani,

Nr.38 Personalitate

juridică Autorizată Public

2

Școala Gimnazială Nr. 1

Oraș Mizil M.Bravu, nr. 104

Personalitate juridică Autorizată Public

3

Școala Gimnazială

Sfânta Maria

Oraș Mizil

Erou Radu Nicolae

Nr.2 Personalitate


ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL

43




4

1

Liceul Tehnologic 'Tase

Dumitrescu" Mizil

Str. M. Bravu, nr.

116 Personalitate


2

Lic. Teoretic "Gr. Tocilescu"

Oraș Mizil

Str. N.Balcescu Nr. 111-113

Personalitate juridică Autorizată Public

Sursa: Primăria MIZIL

Tabel nr. 25 - Încadrarea personalului didactic în anul școlar 2013 – 2014, pentru

învăţământul preuniversitar, în orașul Mizil

Norme / posturi didactice Norme / posturi didactice

acoperite cu: Nr. crt.

Specialitatea catedrei (postului) (număr) Titulari Suplinitori

1 Educatoare 7 6 1

2 Învățători 17 14 3

3 Profesori 104.43 80.48 23.95

4 Discipline tehnice 21.55 17.1 4.45

TOTAL 149.98 117.58 32.4 Sursa: Primăria Mizil

În anul școlar 2013-2014, numărul angajaților din învățământul preuniversitar a

înregistrat o ușoară creștere în comparaţie cu anul precedent. Din totalul personalului din

învăţământul preuniversitar de 150, 118 sunt titulari de post, iar 32 sunt suplinitori.

La nivelul ȋnvăţământului preşcolar, ponderea personalului didactic calificat

continuă tendinţa ascendentă, ȋnregistrându-se un număr de 7 educatori dintre care 1

suplinitor.

La nivel de ȋnvăţământ primar, s-au ȋnregistrat un număr de 17 ȋnvăţători , din care

14 sunt titulari de post iar 3 sunt suplinitori.

Astfel, din totalul de 104 de profesori, doar 80 sunt titulari de post, restul de 24

sunt suplinitori.

Tabel nr. 26 – Evoluția numărului de elevi, pe ani școlari

Tip

instituție /

Nr. înscriși 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Grădinițe 514 512 420 341

Scoli 1561 1517 2525 2496

44




4

generale

Licee 1290 1312 1290 1153

TOTAL 2969 2944 3900 3736 Sursa – Primăria MIZIL,

Aprobarea planurilor de școlarizareale unităţilor de învăţământ din orașul MIZIL s-

a realizat conform actelor normative în vigoare. Astfel, în anul școlar 2013- 2014 au fost

înscriși un număr total de 3736 elevi, din care preșcolari 341.

Se poate observa din tabelul nr. 26 că cele mai mari discrepanțe se constată în

învațământul preșcolar. Din anul 2010, când s-au înregistrat un număr de 514 de copii, se

află în continuare scădere, ajungând în 2014 la un număr de 341 de copii.

Ȋn învăţământul primar numărul elevilor a crescut considerabil în ultimii ani,

ajungând în 2014 la un număr de 2496 de elevi față de anul 2010 ȋn care s-a ȋnregistrat un

număr de 1561 elevi .

La nivelul liceelor, s-a înregistrat o ușoară creștere a participării școlare în 2011-

2012, respectiv 1312 elevi, numărul acestora urmând apoi o scădere treptată până în anul

şcolar 2013- 2014, respectiv 1153 elevi.

Tabel nr. 27- Situaţia elevilor înscriși în anul școlar 2013 – 2014

Unitatea de învăţământ

Nr. înscriși Clasa

Nr. promovaţi Repetenţi

Abandon școlar

Rata promovabilităţii

Pregătitoare 148 8 91.11

I 165 3 9 92.1

II 181 1 17 91.19

III 196 1 15 94.99

IV 163 3 14 91.75

V 151 19 10 83.02

VI 151 12 12 87.82

VII 156 11 8 88.37 Primar şi gimnazial 1616 VIII 139 15 15 79.04

Liceul 1150 IX 253 9 21 91.9

45




4

X 260 7 6 96.3

XI 328 6 16 95.05

XII 217 1 3 96.94

Profesionala 23 - - 100%

Sursa: Primăria Mizil

Situația şcolară pentru anul 2013-2014 se prezintă astfel:

Învăţământul primar și gimnazial:

- în învățământul primar și gimnazial, abandonul școlar a crescut constant după

momentul trecerii la 10 ani de școlaritate obligatorie;

- din totalul de 1616 elevi înscriși la începutul anului școlar, au promovat 1450

elevi, procentul pe promovabilitate fiind de 88,43.

- 65 de elevi sunt declarați repetenți,iar 108 elevi au abandonat cursurile școlare

în anul 2013- 2014.

Învăţământul liceal:

- din totalul de1150 elevi înscriși la începutul anului școlar, s-a înregistrat un număr

de 1081 elevi promovați, procentul de promovabilitate fiind de 96.03 %.

- din totalul elevilor promovați, 23 au fost declarați repetenți, iar 46 au abandonat

școala.

Rezultatele elevilor la examenele naționale sunt prezentate în tabelul nr. 28.

Tabel nr. 28- Situația testărilor naţionale

An școlar

Nr.elevi

înscriși

Nr.elevi

prezenți

Nr. elevi

reușiți Procent

Promovabilitate

2011/2012 140 135 106 70.12

2012/2013 140 133 118 80.32

2013/2014 118 114 89 70.88

Sursa: Primăria Mizil,2015

La probele evaluării naționale, în anul 2013 au fost înscriși 140 de elevi. Dintre

aceștia au fost prezenți 133 de elevi, rezultând un procent de promovabilitate de 80.32%.

46




4

Față de anul anterior, în 2014, numărul elevilor înscriși a scăzut de la 140 la 118,

înregistrandu-se un număr de 89 de elevi care au promovat. Procentul de promovabilitate a

scăzut și el considerabil de la 80.32% la 70.88%.

Tabel nr. 29 – Situația Examenului de Bacalaureat

An școlar

Nr.elevi

înscriși

Nr.elevi

prezenți

Nr. elevi

reușiți Procent

Promovabilitate

2011/2012 312 280 95 39.01

2012/2013 269 255 189 76.09

2013/2014 292 266 160 64.3

Sursa: Primăria Mizil,2015 Rezultatele examenelor de Bacalaureat au ȋnregistrat în anul 2014 un grad al

promovabilităţii redus faţă de anul 2013, respectiv 64.3 %, față de 76.09% elevi

promovați. Din totalul de 292 de elevi înscriși la examen, s-au prezentat 266 de elevi ,

dintre aceștia au promovat 160.

Cel mai ridicat nivel de promovare s-a înregistrat în anul 2013 cu un procent de

76.09% dintr-un număr de 255 de elevi prezenți la examen, iar cel mai scăzut nivel de

promovare s-a înregistrat în anul 2011, cu un procent de 39.11% dintr-un număr de 280

elevi .

Burse acordate elevilor

Elevii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de burse de merit,

de studiu și de ajutor social. Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezintă o formă de

sprijin material vizând atât protecţia socială cât și stimularea elevilor care obţin rezultate

foarte bune la învăţătură și disciplină.

Bursele pe care le pot primi elevii pot fi de tipul:

- Burse de ajutor social;

- Burse de merit;

- Burse de studiu;

- Burse de performanţe.

Tabel nr. 30 - Situaţia statistică privind acordarea burselor școlare

47




4

Nr. Crt.

Denumire unitate de

învățământ Ani școlari

Burse de

performanță Burse de

merit

Burse

sociale și medicale

2011-2012 25 221

2012-2013 209

1

Liceul Tehnologic

"Tase Dumitrescu"

Oraș Mizil

2013-2014

151

2011-2012 3 8

2012-2013 3

2

Liceul Teoretic "Grigore

Tocilescu" Oraș Mizil

2013-2014 2 25

TOTAL 30 617 Sursa: Primăria Mizil

Conform tabelului nr. 30 și a rezultatelor primite de la licee, situația privind

bursele școlare stă astfel:

- la liceul Tehnologic Tase Dumitrescu, se înregistrează în anul școlar 2011-2012 un

număr de 25 de burse de merit și 221 burse sociale. În următorii ani nu s-au mai

acordat burse de merit, iar bursele sociale au scăzut, ajungând în 2013 la 209 burse

și în 2014 la 151 burse.

- La liceul Grigore Toculescu, bursele de merit s-au acordat în anul 2011(3 burse) și

în 2014 (2 burse). Cel mai mare număr de burse sociale s-a înregistrat în 2014 ( 25

de burse) urmând 2011 cu un număr de 8 burse.

Burse de merit: se acordă elevilor care se încadrează în cel puțin unul din cazurile

următoare:

a) au rezultate deosebite la învățătură: au obținut media generală de cel puțin 8,50 și

nota 10 la purtare în anul școlar anterior, respectiv în primul semestru al anului

școlar, pentru elevii aflați în clasele de început ale învățământului gimnazial sau

liceal;

b) au obținut locurile I, II sau III la etapele județene ale olimpiadelor și concursurilor

școlare naționale organizate de MEN;

c) au obținut locurile I, II sau III la etapele județene ale competițiilor/concursurilor

cultural-artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-științific, de nivel

48




4

național, organizate de MEN.

Elevii pot pierde bursa dacă media la purtare este mai mică de 10.

Burse de ajutor social (orfani, bolnavi, situație materială grea)

Bursele de ajutor social se acordă elevilor, la cerere, în funcție de situația materială

a familiei sau a susținătorilor legali. Acestea se acordă la începutul anului școlar și sunt

revizuite semestrial, în funcție de modificările intervenite în veniturile nete lunare ale

familiei. Pot păstra bursa elevii promovați și cu nota 10 la purtare.

Burse orfani–pot beneficia elevii orfani de 1 părinte.

Burse bolnavi–pot beneficia elevii bolnavi de TBC și care se află în evidența

dispensarelor școlare, ori bolnavi de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbție

grave, insuficiențe renale cronice, astm bronșic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită

cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice sau infecții cu virusul HIV, ori boli de

SIDA, sau care suferă de poliartrită juvenilă, spondilită anchilozantă ori reumatism

articular, handicap locomotor; Acordarea burselor pentru motive medicale se face pe baza

certificatului eliberat de medical specialist și avizat de medicul de familie/medicul de la

cabinetul școlar.

Burse situație materială grea–pot beneficia elevii care fac parte din următoarele

categorii:

a) sunt din mediul rural, școlarizați într-o altă localitate, întrucât nu au posibilitatea

să studieze într-o unitate de învățământ din localitatea de domiciliu;

b) elevii proveniți din familii care îndeplinesc în mod cumulat următoarele condiții:

1) nu realizează un venit net mediu lunar, pe ultimele 12 luni, pe membru de

familie, mai mare de 50% din salariul minim net pe economie (salariul minim

net pe economie este de 777 lei)

2) nu dețin terenuri agricole cu o suprafață mai mare de 20.000 mp, în zonele

colinare și de șes, și de 40.000 mp, în zonele montane. La stabilirea venitului

mediu lunar pe membru de familie, se iau în calcul toate veniturile cu caracter

permanent realizate de membrii familiei, inclusiv alocația suplimentară pentru

copii.

2.6. Cultură, culte, agrement

Biblioteca Orăşenească

49




4

În oraşul Mizil funcţionează o biblioteca orășenească, cu un număr de 35.000 de

volume și aproximativ 1000 de utilizatori înregistraţi. Biblioteca este beneficiară a

proiectului “Biblionet-lumea în biblioteca mea” finanțat prin Fundația Bill & Melinda

Gates – proiect ce presupune achiziționarea a 6 calculatoare complet echipate, conectate la

Internet.

În orașul Mizil a funcționat cinematograful Favorit, însă momentan acesta nu mai

este funcţional, necesitând lucrări de reabilitare și modernizare. De-asemenea, în anul

2010, în orașul Mizil au avut loc filmari pentru filmul “Visul lui Adalbert”.

Orașul are un trecut cultural activ, căci la 1895, la inițiativa lui I.L. Caragiale este

construită în Mizil o sală de teatru de 200 locuri în care au fost reprezentații și ale

pieselor marelui dramaturg român. Sala, ajunsă în paragină, a fost demolată în 1968, iar pe

locul său a fost ridicat Complexul Tohani.

Casa de Cultură

Aceasta a fost construită în anii 1965-1966 și dispune de o sală de spectacol de 384

locuri, cu o scenă de circa 50 mp. Casa funcționează în bune condiții fiind modernizată în

perioada 2005-2006, acoperișul acesteia fiind reparat în anul 2007 din bugetul primăriei.

Periodic, pe scena casei de cultură au loc reprezentaţii ale unor trupe de teatru

cunoscute în România, precum teatrul Nottara din București. Primăria orașului Mizil are în

derulare un proiect de extindere a Casei de Cultură prin amenajarea unui foaier cu o

capacitate de 40 de locuri și având o arie construită de 176 mp ce va îmbunătăți accesul

spectatorilor și a persoanelor cu handicap precum și dotarea cu grupuri sanitare de toate

50




4

tipurile pentru spectatori. În plus, proiectul prevede amenajarea unui spațiu comercial. De-

asemenea, în cadrul Casei de Cultură a fost înființat clubul de șah pentru copii. În parcul

Casei de Cultură este amenajată în sezon Aleea Șahului.

Printre personalitățile culturale ale orașului Mizil se numără Matei Eminescu

(fratele poetului Mihai Eminescu), Agatha Grigorescu Bacovia – scriitoare și poeta, soția

lui George Bacovia.

De asemenea, alte manifestări culturale în oraș sunt reprezentate de zilele orașului

Mizil – care se sărbătoresc în luna octombrie.

Monumente

Cel mai vechi monument al Mizilului pare să fie biserica “Sf. Treime” din Fefelei,

ctitorită de polcovnicul Nicolae Stâmboleanu, pe la sf. sec. XVIII-lea, începutul celui de al

XIX-lea.

Urmează două Troițe (se pare din 1816), având ca simboluri: una, un semn heraldic

și un cerc cu frunze și o inscripție în relief cu litere chirilice și constituind o bornă de

hotar, alta, tot un semn heraldic și un vultur cu crucea in cioc și cu ciocul întors spre

dreapta, dar cu aceeași inscripție și semnificație și o Cruce a raboajelor. O altă Cruce din

calcar spongios se află în str. Vlad Țepes, pe malul pârâului Budureasca, înregistrată sub

nr. 362 – monumente istorice din 1956. Ea datează din 1822 şi este frumos împodobită cu

o floare în relief, cu două ramuri ce învăluie un vultur cu crucea în cioc, iar o alta,

înregistrată și ea sub nr. 361 – istorice din bariera Fulga are inscripția deteriorată de

vremuri. Biserica “Sf. Ioan”, din centrul orașului, a fost ctitorită, prin 1857, pe cheltuiala

51




4

marelui Ion Cantacuzino și cu ajutorul locuitorilor. Este o biserică cu plan în formă de

cruce, care combină stilul bizantin cu cel gotic, la care adaugă unele componente

renascentiste.

Pictura originală s-a pierdut, biserica fiind repictată ȋn 1916. Iconostasul sculptat în

lemn de tei în stil popular a fost poleit cu foița de aur tot la acea dată şi constituie o

mărturie vie a dibăciei meşterilor noştri populari.

În patrimoniul acestui lăcaş se păstrează, printre altele, o Monedă (0,026) din aur,

din sec. al XI-lea, provenind din monetăria bizantină, inventariată sub nr.1. Biserica

“Adormirea Maicii Domnului”, din piaţa orașului a fost înălţată prin 1865 de Iordache

Ruset, prin obolul locuitorilor. În patrimoniul său se păstrează o Cruce de mana din lemn

și argint filigranat, cu 24 de pietre roșii, iar lemnul este sculptat. Dateză de la sfârşitul sec.

al XIX-lea și autorul pare a fi un anonim de școala rusă. Nu este inventariată.

Monumentul Eroilor este realizat de sculptorul Ioan Iordănescu, în 1921 și

dedicat ostașilor Reg.72 Infanterie din Mizil, căzuți în campania din 1916-1917.

52




4

Pe un soclu masiv (1,80 m.) un grup statuar din bronz (2,70) reprezintă o femeie în

costum popular personificând Patria, cu mâna dreaptă ridicată în semn de salut, iar în

cealaltă ţinând stindardul, iar în fața ei şezând, un ostaș și o femeie cu o carte deschisă pe

genunchi întruchipând Istoria. Pe una din laturi o placă de bronz înfăţisează una din

scenele de luptă la care au contribuit cei 1180 ofițeri și ostași căzuți la datorie și înscriși

pe plăcile de pe monument la fațadă, o inscripție: “Eroilor din Regimentul 72 Infanterie.

Onoare vouă! Patria vă este recunoscătoare.”

Sport

Încă din anii 1985-1986 orașul Mizil dispunea de un stadion de fotbal – modernizat

de către Uzina Mecanică MFA Mizil. Aceasta patrona și finanța echipa de fotbal Steaua

Mizil care a jucat ȋn divizia B până în anul 2006 când a fost desființată. Prin Hotărârea de

Guvern nr. 1359 din anul 2002 ce stabilea domeniul public și privat al localităților din

județul Prahova se atestă ca stadionul Steaua Mizil să treacă în proprietatea publică a

orașului Mizil, cu suprafața de 23.050 mp. Ulterior, Primăria Mizil a dat stadionul în

administrarea Uzinei Mecanice M.F.A. Mizil, nefiind posibilă reluarea finanţării de către

autoritatea locală.

În prezent stadionul și anexele sale sunt funcţionale, adăpostind ocazional

manifestări sportive.

În orașul Mizil funcționează și un Club Sportiv Orășenesc, acesta fiind finanțat de

către Primăria orașului Mizil. În cadrul clubului se practică sporturi precum box, fotbal,

handbal, judo și tenis.

53




4

În anul 2007, prin liniile de finanțare alocate de la bugetul de stat, în orașul Mizil a

fost construită o sală de sport modernă cu o capacitate 500 locuri și care dispune de toate

utilităţile conform standardelor europene. În cadrul sălii pot fi practicate sporturi precum

volei, handbal, tenis, aceasta fiind destinată în special populației tinere a orașului Mizil.

Ansamblul „POIENIȚA” al Centrului Cultural „Adrian Păunescu” Mizil,

numărul total de interpreți și vârsta medie: 26 – cu vârste cuprinse între 10-18 ani; Are

orchestră proprie, repertoriu local și repertoriu din alte zone folclorice, formă de

acompaniament musical, acordeon. Repertoriul foarte bogat, cuprinde întreaga zonă

etnografică a ţării. Dansurile respectă specificul zonei, atât în mișcări, cât și în costumele

absolut originale și sunt de un rafinament particular, îmbogățite cu paiete, broderii,

ștrasuri.

Dansurile populare montate pentru Ansamblul „Poienița” scot în evidență eleganța

mișcărilor, armonia, vigoarea, demonstrează virtuțiile ancestrale ale poporului român,

perfecțiunea, dragostea de viață. Sunt dansuri de grup, dansuri de bărbați sau de femei,

dansuri păstorești, de dragoste, de nuntă, jocuri care se dansează la ţară în diverse ocazii,

care amintesc despre trecutul poporului român, despre originile sale, despre devenirea

noastră pe acest pamânt. Sunt dansuri lente, dansuri care accelerează ritmul pe parcurs sau

dansuri care debutează ȋn forță, forță care se menține până la final.

Serbările Toamnei

Prin amploarea desfășurării celor 11 ediții de până acum, se poate spune că

Serbările Toamnei au intrat în tradiția orașului Mizil.

54




4

Aceste momente de sărbătoare înseamnă prezența unor mari artiști cu susținerea de

recitaluri de înaltă ținută artistică, tarafuri, ansambluri folclorice, virtuoși populari din

toată țara. Mai ȋnseamnă artizani, olari, ceramiști și meșteri populari, continuatori de vechi

tradiții în prelucrarea lemnului, a metalelor, a blănurilor, a materialelor textile, iscusiți

meşteri culinari ce pot oferi deliciosele produse tradiționale ale toamnei.

Aceste manifestări nu au iz electoral, singura lor menire fiind de a crea un cadru

festiv în care mizilenii să aibă prilejul de a se bucura de o sarbătoare a lor.

Tabelul nr. 31- Elemente din sfera culturală relevante pentru oraş

Biblioteci Biblioteca Orășenească

Case de cultură Casa de cultură “Adrian Păunescu”

Cămine culturale și muzee -

Monumente istorice Statuia Eroilor Biserica „Sf. Treime”

ONG Agatha Grigorescu Bacovia

Publicații și reviste

Fereastra ;

Poștalionul ; Mizilul; Almanahul Cultural.

Formații de dans (popular, modern) Ansamblu Poienita

Sărbători și tradiții cu specific local Târgul anual Sf. Petru și Pavel; Serbările Toamnei

Sursa: Primaria Mizil, 2015

55




4

2.7. Economia

Ȋn oraşul Mizil sunt furnizate următoarele servicii de comerţ, agricultură, transport,

construcţii , culturale, hoteliere etc , prezentate ȋn tabelul 32.

Tabel nr. 32 - Structura agenților economici din oraşul Mizil, în funcție de domeniul lor

de activitate

STRUCTURA AGENTILOR ECONOMICI, ÎN FUNCTIE DE DOMENIUL DE ACTIVITATE

Nr crt

Domeniul de activitate Număr

societăți

Pondere în totalul

societăților

1. Comerț cu ridicata și cu amănuntul; Repararea

autovehiculelor și motocicletelor 15 4%

2. Hoteluri și restaurante 11 3%

3. Activități profesionale, științifice și tehnice 22 6%

4. Agricultură, Silvicultură și Pescuit 12 3%

5. Industria prelucrătoare 31 8%

6. Distribuția apei; Salubritate; Gestionarea deseurilor,

activități de decontaminare 9 2%

7. Transport și depozitare 37 10%

8. Activități de servicii administrative și activități de servicii suport

6 2%

9. Informații și comunicații 13 3%

10. Construcții 27 7%

11. Intermedieri financiare și Asigurări 2 0.5%

12. Activități de spectacole culturale și recreative 3 0.8%

13. Alte activități de servicii 7 1.86%

TOTAL 195 51.16%

Sursa: ANAF –Mizil, 2015

56




4

Din totalul celor 195 societăți 46% sunt microȋntrepinderi, respectiv au maxim

9 angajați și o cifră de afaceri anuală și/sau active totale anuale de maxim 2 milioane

EUR.

Cea mai mare pondere (10%) o ocupă, societăţile de transport şi depozitare, acestea se află

ȋn număr de 37. Imediat după acesta, pe locul 2, cu 31 de societăţi se află societăţile care se

ocupă cu industria prelucrătoare, cu o pondere de 8 %.

Cea mai mică pondere (0.5%), o ocupă societăţile de intermediere financiară şi

asigurări, ȋn număr de 3.

Tabel nr. 33 - Evoluția societăților din oraşul Mizil în perioada 2011-2014

Tipuri de societati 2014 2013 2012 2011

Microintreprinderi 170 150 131 99

Intreprinderi mici 505 181 168 166

Intreprinderi inactive 52 42 37 31

Total societati existente, din care: 375 331 299 265

- noi infiintate 20 23 19 21

- active 375 331 299 265

Sursa: ANAF –Mizil

Din totalul de 727 de ȋntreprinderi ȋnregistrate ȋn 2014, cea mai mare pondere o

ocupă ȋntreprinderile mici, ȋn număr de 505. Microȋntreprinderile se află ȋn număr de 170,

iar cea mai mică pondere o ocupă ȋntreprinderile inactive, ȋn număr de 52.

Din anul 2011 până ȋn anul 2014, numărul societăţilor au fost ȋn continuă creştere,

ȋnregistrâdu-se ȋn 2011 un număr de 296 de ȋntreprinderi.

Principalii agenți economici care își desfășoară activitatea în orașul MIZIL sunt

prezentați în tabelul de mai jos.

57




4

Tabel nr. 34 - Lista cu principalii agenţi economici de pe raza orașului MIZIL

Nr. crt.

Denumire societate

Localitatea Nr.

angajați Cifră de afaceri

Profit Domeniul de activitate

1. Carmistin

Industrie SRL Mizil 14 73032158

1877412

Comert cu ridicata a carnii si a produselor din carne

2. Dutch Trading International

SRL Mizil 30 36149965 477721 Cresterea altor bovine

3. Galdum Import

Export Mizil 88 24254992 913601

Transport rutier de marfuri

4. Tehnomontaj

Construct Mizil 77 19896317

1178185

Fabricarea de constructii metalice si parti componente

5. Afiliu Trans

SRL Mizil 83 28574831

3257214

Cultivarea cerealelor

6. Viorica SRL Mizil 60 12323586 645902 Transport rutier de marfuri

7. Plolar Prod SRL Mizil 210 10009513 475504

Fabricarea altor articole de imbracaminte si accesorii

8. Eryn Modamax

SRL Mizil 411 9973495 556598

Fabricarea altor articole de imbracaminte

Sursa: ANAF –Mizil, 2015

După cum se observă din tabelul de mai sus, Carmistin Industrie SRL, având ca domeniu de activitate: Comerţ cu ridicata a cărnii şi a produselor din carne, este societatea cu cel mai mic număr de angajaţi, respectiv 14, dar cu cea mai mare cifră de afceri, respectiv 73.032.158 mii lei şi un profit de 1.877.412 mii lei. Pe de altă parte, Eryn Modamax SRL - Fabricarea altor articole de ȋmbrăcăminte, este societatea cu cel mai mare număr de angajaţi, respectiv 411, dar cu o cifră de afaceri şi un profit mai mic, respectiv 9973495 mii lei şi 556598 mii lei.

2.7.1. Industria

Industria este o ramură a producţiei materiale şi a economiei naţionale, care

cuprinde ȋntreprinderile (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producţia

58




4

uneltelor de muncă, cu extracţia materiilor prime, a materialelor şi combustibililor şi cu

prelucrarea ulterioară a produselor obţinute.

Ca urmare a restructurărilor masive operate ȋn industrie, numeroase zone - mai ales

urbane- din România unde majoritatea populaţiei este angajată ȋn marile unităţi industriale

au intrat ȋn declin economic şi social. Creşterea bruscă şi vertiginoasă a numărului

şomerilor corelată cu slaba dezvoltare a companiilor private care nu au putut absorbi forţa

de muncă disponibilizată au dus la sărăcie, probleme sociale, stagnare. Oraşul Mizil a fost

o zona monoindustrială, dependentă de câteva mari unităţi industriale care angajau circa

10.000 de persoane (aproape toată forţa aptă de muncă, din totalul de 16.000-17.000).

2.7.2. Agricultura

Agricultura era activitatea de bază a locuitorilor oraşului Mizil ȋn secolul XIX şi ȋn

prima parte a secolului XX. Ȋn prezent, importanţa economică a acestei activităţi este mult

scăzută, fiind activitatea auxiliară a unei părţi din locuitori.

Tabel nr.35 - Suprafața agricolă, pe categorii de folosință în anul 2014:

Categorii de folosinta Suprafata (ha) Ponderea suprafetelor

(ha)

- arabil 1298 67.64

- pasuni si fanete 53 2.77

- vii si livezi 77 4.02

Total teren agricol 1428 74.43

Sursa: Serviciul Urbanism Primăria Mizil, 2015

Predominantă ca şi activitate cu impact comercial este cultivarea cerealelor. La

nivelul gospodăriilor individuale se practică cultura legumelor.

Unul dintre profilele dominante ale oraşului este agricultura, activităţile

desfăşurându-se ȋn sistem privat prin 5 societăţi comerciale şi restul ȋn gospodăriile

populaţiei.

Conform tabelului de mai sus, din totalul 1428 ha teren agricol, cel mai mult spaţiu

este reprezentat de terenul arabil 1298 ha. Restul de 130 de ha se ȋmparte ȋn 77 ha, pe care

ȋl ocupă viile şi livezile, iar restul de 53 ha fâneţe şi păşuni.

Situația terenurilor, pe categorii de folosință, potrivit Recensământului agricol din

anul 2010 este prezentată ȋn tabelul numărul 36.

Tabelul nr. 36 - Suprafața agricolă, pe categorii de folosință

59




4

Terenul arabil 1298 ha

Grădina familială -

Păşuni şi fâneţe 53 ha

Culturi permanente 77 ha

Suprafaţa agricolă utilizată (SAU) 1428 ha

Suprafaţa agricolă neutilizată 491 ha

Sursa: Registrul Agricol

Mai mult de jumătate din suprafaţa agricolă, respectiv 65% este lucrată ȋn

proprietate privată şi 35% sub forma asociaţiilor lucrative.

Trei astfel de asociaţii lucrative funcţionează ȋn oraşul Mizil:

• Lactorom care lucrează o suprafaţă de 400 ha

• Agromec care lucrează o suprafaţă de 10 ha – servicii agricole

• Afiliu care lucrează o suprafaţă de 40 ha – morărit şi panificaţie

Nu există informaţii cu privire la tehnologia folosită sau cu privire la modul de

valorificare al produselor agricole. Numărul de angajaţi ȋn agricultură ȋn anul 2010 a fost

de 65 persoane. Activitatea agricolă se desfășoară în cadrul asociațiilor și a gospodăriilor

particulare astfel că toată populația aptă de muncă este angajată în activități agricole.

62




4

Tabel nr. 37 - Suprafața agricolă utilizată, suprafața agricolă neutilizată și alte suprafețe (hectare), pe categorii de folosință

Suprafața agricolă utilizată din care:

Localitate Teren arabil

Grădini familial

e

Pășuni și

fânețe

Culturi permanent

e Total

Suprafața agricolă

neutilizată

Suprafața împădurit

ă

Crânguri în sistem

de rotație pe termen

scurt

Suprafețe ocupate

cu clădiri,

curți, drumuri, cariere

etc.

Helește, iazuri,

bălți

Suprafața totală a

exploatației agricole

JUDEȚ Prahova 143245 108395 17809 269449 202138 150287 35335 8179 471587

Oraşul MIZIL 1298 53 77 1428 491 - - 426 29 1919

Pondere (%) 0.91 0.05 0.44 0.53 0.25 0 1.21 0.36 0.41

Sursa: Tempo şi Urbanism, 2015

Din totalul suprafeţei agricole utilizate pe judeţul Prahova 269449 ha, suprafaţa agricolă a oraşului Mizil ocupă 1428 ha.

Comparativ cu judeţul Prahova 143245 ha, oraşul Mizil are un teren arabil de 1298 ha, iar păşunile şi fâneţele ocupă 77 ha. Suprafaţa

agricolă neutilizată a oraşului Mizil reprezintă 491 ha, din totalul de 269449 deţinut de judeţul Prahova. Heleşteele, iazurile şi bălţile ocupă

29 ha ȋn orasul Mizil, iar ȋn judeţul Prahova 8179 ha.

Mai există o suprafaţă de terenuri degradate şi neproductive pe judeţul Prahova 8337 ha, iar pe oraşul Mizil 36 ha.

64




4

Tabel nr.38 - Exploatații agricole (număr) după modul de deţinere a suprafeței agricole

utilizate

Modul de deținere a suprafeței Oraș MIZIL jud. Prahova

În proprietate 144,093 În concesiune 272

În arendă 7 1212

În parte 1047

Utilizat cu titlu gratuit 14146 Alte moduri 4107

Total 7 20928,09 Sursa: Recensământul agricol 2010

După modul de deţinere a suprafeţei agricole, ȋn oraşul Mizil se găsesc 7 exploataţii

agricole ȋn arendă, comparativ cu cele pe tot judeţul Prahova ȋn număr de 1.212.

La nivelul judeţului, exploataţiile agricole ȋn proprietate sunt ȋn număr de 144.093, iar cele

mai multe sunt exploataţii utilizate cu titlu gratuit, ȋn număr de 14.146.

Tabel nr. 39 - Exploatații agricole (număr) care utilizează terenul arabil, după modul de

deținere al acestuia

Modul de detinere al terenului arabil Oraș MIZIL jud. Prahova

În proprietate 72791 În concesiune 27

În arendă 7 680 În parte 714

Utilizat cu titlu gratuit 9735 Alte moduri 1830

Total 7 85777 Sursa: Recensământul agricol 2010

După modul ȋn care se utilizează terenul arabil, la nivelul oraşului Mizil se găsesc 7

exploataţii agricole ȋn arendă, comparativ cu cele pe tot judeţul Prahova ȋn număr de 680.

La nivelul judeţului exploataţiile agricole ȋn proprietate sunt ȋn număr de 72.791,

iar cele mai multe sunt exploataţii utilizate cu titlu gratuit, ȋn număr de 9.735.

Tabel nr.40 - Exploataţii agricole (număr), pe clase de mărime a terenului arabil

Clase de marime Oraș MIZIL jud. Prahova

Sub 0,1 ha 0 8357

65




4

0,1 - 0,3 ha 0 24647 0,3 - 0,5 ha 0 11615

0,5 - 1 ha 0 20269 1-2 ha 0 12118 2-5 ha 1 4703

5-10 ha 0 529

10-20 ha 2 189

20-30 ha 1 65

30-50 ha 1 58 50-100 ha 2 79

peste 100 ha 0 153

Total 7 82782 Sursa: Recensământul agricol 2010

Ȋn urma recensământului agricol din 2010, totalul de 7 exploataţii agricole se ȋmpart

pe clase de mărime a terenului astfel: 1 teren cu o suprafaţă cuprinsă ȋntre 2-5 ha, 2 ȋntre

10-20 ha , 1 ȋntre 20-30 ha, 1 ȋntre 30-50 ha şi 2 ȋntre 50-100 ha.

La nivelul judeţului Prahova, s-au ȋnregistrat un număr de 82.782 de exploataţii

agricole, cele mai multe (24.647) cuprinse ȋntre 0,1 - 0,3 ha, iar cele mai puţine (58) sunt

cuprinse ȋntre 30-50 ha.

2.7.2.1. Cultura plantelor

Cultura plantelor din oraşul Mizil este reprezentată ȋn tabelul cu numarul 41.

Această analiză este facută ȋn urma Recensământului Agricol care a avut loc ȋn anul 2010.

Tabel nr.41 - Suprafețele cultivate în MIZIL, conform Recensământului agricol 2010

Oraș Mizil Jud. Prahova

Culturi Suprafaţa cultivată (hectare)

Pondere din teren arabil

Suprafaţa cultivată (hectare)

Grâu comun si grâu spelt 490 37.75 32703

Porumb 302 23.27 65103

Plante tehnice (floarea soarelui,

rapiță si soia) 151 11.64 12176

Legume, pepeni (in camp si in 17 1.31 5792

66




4

sere)

Plante de nutreţ (fân și masă verde, leguminoase pentru

nutreţ- lucernă, trifoi) 25 1.93 6791

Cartofi 6 0.47 4465

Alte culturi 307 23.66 16215

TOTAL ARABIL (din

suprafața agricolă utilizată) 1298 100 143245

Sursa: INSSE Tempo online

Din aceste date rezultă că cea mai mare suprafaţă este destinată agriculturii. Este

important de observat că 75% din suprafaţa totală a oraşului este ocupată de suprafaţa

agricolă şi 90% din cea destinată agriculturii este suprafaţă arabilă. Viile şi pepinierele

viticole ocupă 5% din suprafaţa agricolă şi păşunile acelaşi procent de 5%.

După cum se precizează şi mai sus, ȋn prezent cultura cerealelor – grâu şi porumb

mai ales - este ramura predominantă. Pe baza acestei materii prime, ȋn oraşul Mizil este

foarte bine dezvoltată infrastructura de colectare şi depozitare a cerealelor dar şi industria

alimentară, ȋn special morărit şi panificaţie.

Cea mai slab deszoltată este cultura de cartofi, atât pe raza oraşului Mizil cât şi la

nivelul judeţului Prahova.

Tabel nr. 42 - Suprafețele cultivate în oraşul Mizil

Cultura Suprafaţa cultivată

(hectare) Pondere

Meri 1040 buc

Pruni 1180 buc

Alti pomi fructiferi 409 buc

Struguri de masa 5 ha 0.38% Struguri de vin 72 ha 5.55% TOTAL


Ȋn Mizil se cultivă cu preponderenţă soiuri de viţă de vie pentru vinuri. Suprafaţa

cultivată cu aceste soiuri a fost de 72 ha, ȋn anul 2010, spre deosebire de strugurii de masă

care ocupă o suprafaţă de doar 5 ha.

Conform datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică, suprafaţa cultivată

de pomi fructiferi este reprezentată de meri ȋn număr de 1.040 şi de pruni, ȋn număr de

67




4

1.180.

Productivitatea sectorului agricol

Tabel nr. 46 - Situația producțiilor medii la principalele culturi ȋn județul PRAHOVA

Denumire cultură U.M Producția

2011 Producția

2014 Diferența

+/- Diferența

%

Grâu Kg/ ha 3472 3445 -25 0.72

Porumb Kg/ ha 4455 4373 -82 1.84

Pepeni verzi și galbeni Kg/ ha 14836 9357 -5479 36.93

Cartofi tone 12785 11031 -1754 1372

Prune tone 34639 23499 -11140 32.16

Meri tone 15288 13712 -1576 10.31

Struguri tone 36530 31227 -5303 14.52 Sursa: INSSE Tempo online, 2015

România este caracterizată de potențialul viti-vinicol, ce ocupă la nivelul Uniunii

Europene locul 5 ca și suprafață viticolă și locul 6 din punct de vedere al producțiilor de

struguri și vin. Suprafața ocupată de vii și pepiniere viticole reprezintă 1,15% din

suprafața agricolă de la nivel regional, comparativ cu 1,21% la nivel național, în anul

2011.

Regiunea Sud Muntenia deținea 15,77% din suprafața ocupată cu vii pe rod a

României și a realizat 12,21% din producția națională, ocupând astfel locul 3 la nivel

național în 2011. Județul Prahova a ocupat primul loc în ceea ce privește producția de

struguri (34,01% din producția regională de struguri), cu o suprafață ocupată de vii de

27,69% din suprafața viilor la nivel regional, fiind inclus ȋn zona viticolă Dealu Mare.

Cele mai raspândite soiuri de viță de vie pentru soiuri albe în judeţul Prahova sunt:

Fetească albă, Fetească regală, Riesling, Sauvignon, Muscat, Pinot, Chardonnay,

Tămâioasă românească, Grasă de Cotnari. Suprafața cultivată cu soiurile Fetească alba și

Fetească regală reprezintă 18,0% din suprafața totală a țării cultivată cu soiuri de viță de

vie pentru vinuri albe.

Principalele soiuri de struguri pentru vinuri roșii, cultivate sunt: Merlot, Cabernet

Sauvignon, Băbească neagră, Roșioară, Fetească neagră, Pinot noir, Burgund mare,

Traminer roz, Busuioacă de Bohotin. Cel mai răspândit soi de struguri pentru vinuri roșii

este Merlot.

Ȋn judeţul Prahova producţia de pepeni verzi şi galbeni din 2014 (9.357kg/ha) a

68




4

scăzut spre deosebire de anul 2011 (14.836kg/ha), ȋnregistrânduse o diferenţă de 5479

kg/ha. Din componenţa producţiei regionale, cele mai mari ponderi le deţin prunele, dar şi

aici s-au ȋnregistrat scăderi ale producţiei faţă de anii anteriori (-11.140 tone).

Cele mai mici scăderi ale producţiei, din anul 2011 până ȋn 2014 s-au ȋnregistrat la

grâu şi porumb ( -25kg/ha şi respectiv -82kg/ha).

2.7.2.2. Creșterea animalelor

Creşterea animalelor reprezintă o activitate importantă pentru oraşul Mizil, aceasta

fiind prezentată ȋn tebelul cu numărul 47.

Tabel nr.47 - Efectivele de animale din localitatea MIZIL, conform Recensământului

agricol 2010

Efective de animale (capete) Jud. PRAHOVA MIZIL

Bovine 35901 195

Ovine 151439 2350

Caprine 31907 550

Porcine 112363 600

Păsări 3225292 13250

Cabaline 10780 148

Familii de albine 28236 250

TOTAL 3595918 17343

Sursă: INSSE Tempo online

În perioada analizată, respectiv intervalul 2004–2011, se constată o evoluție

diferențiată a efectivului de animale din judeţul Prahova, aceeași tendință păstrându-se și

la nivelul oraşului Mizil. Conform recensământului agricol din 2010, oraşul Mizil deţine

un total de 17.343 animale, cea mai mare pondere fiind reprezentată de păsări, ȋn număr de

13.250.

Pe locul doi situându-se ovinele (2.350), urmat de porcine (600) şi caprine (550).

Pe ultimul loc, se află cabalinele, ȋn număr de 148, spre deosebire de judeţul

Prahova, care deţine un număr de 10.780 cabaline.

2.8. Mediul înconjurător

2.8.1. Calitatea mediului (apă, aer, sol)

Calitatea apei

69




4

Alimentarea cu apă potabilă ȋn localitate se realizează prin reţele de apă ȋn sistem

centralizat. Reţeaua a fost executată iniţial ȋn anul 1968 şi a beneficiat de reparaţii capitale

prin programul SAMTID 2006-2007, finanţat de Uniunea Europeană.

Consumul de apă a scăzut ȋn ultimii 5 ani datorită introducerii contorizării, dar şi a

scăderii populaţiei oraşului.

Ȋn prezent, serviciul de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate Mizil

este asigurat de către compania judeţeană SC Hidro Prahova SA, care gestionează sursa de

alimentare cu apă de la Bălteşti, aducţiunea ȋn oraş, staţia de pompare, canalizarea

orăşenească şi staţia de epurare a apelor uzate (situată ȋn sudul localităţii).

Sursa de apă a oraşului Mizil o constituie frontul de captare Băileşti situat la circa

35 km de oraşul Mizil. Aceasta este comuna cu cea a oraşului Urlaţi şi este alcatuită din 7

puţuri de medie adâncime (6 puţuri la adâncimea de 60 m şi un puţ la adâncimea de 100

m) care furnizează un debit de 6000 mc/zi. Aducţiunea Bălteşti – Urlaţi este formată din 2

conducte paralele – spre oraşele Urlaţi şi Mizil.

Calitatea aerului

Ȋn cazul aerului putem spune că există atât o poluare de fond, cât şi o poluare

punctuală. Aceasta este produsă de agenţii economici, centrale termice, dar şi de circulaţia

maşinilor.

Dacă gradul de poluare al aerului produs de industrie a scăzut considrabil faţă de

anul 1989, datorită faptului că se lucrează la capacităţi reduse, poluarea aerului cu gaze de

eşapament a crescut considerabil faţă de anul 1989. Aceasta deoarece an de an parcul de

autovehicule a crescut, majoritatea autovehiculelor puse ȋn circulaţie fiind vechi. Chiar

dacă autovehiculele sunt noi, prezintă nivele de emisii poluante comparabile după câţiva

ani de utilizare, datorită diverşilor factori personali (lipsă surse economice pentru o

ȋntreţinere adecvată) sau locali. Acestea devin poluante pentru mediu ȋn proporţie ridicată

(datorită combustibilului ars insuficient, zgomotului, scurgerilor de apă poluată cu ulei,

combustibili, altelichide etc) şi a benzinei aditivate cu plumb.

Principalii poluanţi rezultaţi din traficul rutier sunt:

1. monoxidul de carbon care nu este dăunător organismelor fără sânge şi

plantelor, dar concentraţiile constante, chiar dacă sunt mici au impact asupra

omului şi altor vertebrate. Compuşii formaţi cu hemoglobină restricţionează

alimentarea cu oxigen a ţesuturilor, fapt ce poate cauza disfuncţii ale

sistemului nervos central;

70




4

2. hidrocarburile aromatice rezultă din procesul de ardere incompletă a

combustibilului (ca de ex. benzenul, etc) care au efect carcinogenic asupra

oamenilor.

3. oxizii de azot sunt iritanţi pentru organismele umane, pot dauna plămânilor. Ȋn

zonele cu densitate ridicată a populaţiei oxizii de azot contribuie la formarea

smogului. Plantele nu sunt direct afectate de oxizii de azot la concentraţii sub

200ìg/m³ aer.

Sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, oxizii de azot generează:

1. ozon, care ȋn concentraţii ridicate poate cauza serioase daune sistemului

respirator şi circulator uman, vegetaţiei şi ȋn special recoltelor de legume şi

tutun.

2. etilena poate avea un efect nefavorabil asupra creşterii şi maturării plantelor.

Numeroasele interacţiuni implicate ȋn aceste procese nu au fost nici pe departe

eluciditate.

3. plumbul şi alte metale grele care se pot depune ȋn oase sunt toxice pentru

oameni, provocând tulburări ale sistemului nervos central.

Aerosolii se dispersează la o distanţă de 30-50 metri de şosea, iar urme pot ajunge

până la 100 şi chiar 200 metri, ȋn funcţie de condiţiile de circulaţie a vânturilor. Plantele

absorb plumbul prin rădăcini, fiind astfel introdus ȋn circuitul alimentar uman (de ex.

producerea de lapte prin utilizarea păşunilor naturale situate ȋn imediata apropiere a

şoselelor intens circulate).

• particulele solide (in special funingine) se degajeaza de la motoarele Diesel

cu care sunt echipate de obicei vehiculele grele.

• bioxidul de carbon nu este considerat un poluant direct, dar in mod indirect

contribuie la cresterea concentratiei bioxidului de carbon dinatmosfera si astfel

la intesificarea efectului de sera.

Intensitatea poluării aerului ȋntr-o anumită arie depinde de:

• volumul traficului, nivelul combustiei interne pentru motoarele Diesel;

• conduita de conducere (alegerea treptei de viteza ȋn funcţie de viteza de

deplasare, accelerare sau frânare);

• starea tehnică a motorului;

• calitatea combustibilului folosit;

71




4

• condiţiile climatice şi topografice de reȋnnoire a mesei de aer curat.

Ȋn acest sens, legislaţia ȋn vigoare a impus normele Euro 2004, iar nu peste mult

timp vor intra în vigoare și normele Euro 2005, fapt ce va duce la ameliorarea calităţii

aerului din punct de vedere al emisiilor de eşapament.

La realizarea diverselor obiective se va impune prin proiectare, dotarea cu utilaje

care să dimninueze impactul acestora aupra mediului (ştiut fiind faptul că cca. 10% din

valoarea investiţiei se prevede pentru lucrări şi dotări pentru protecţia mediului).

Calitatea solului

Conform art.1. al Ordinului nr. 1552 din 03/12/2008 pentru aprobarea listei

localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, judeţul PRAHOVA

este cuprins în anexa acestui ordin cu 40 de localităţi declarate ca zone vulnerabile la

poluarea cu nitraţi. MIZIL nu este în această listă, cu toate că agricultura se practică la o

scară intensivă la nivelul localității, nivelul de poluare cu nitrați se încadrează în limitele

admise.

O sursă de poluare a solului o constituie depozitarea necontrolată sau

necorespunzătoare a deșeurilor.

Radioactivitatea mediului

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) a fost

înfiinţată în anul 1962 cu scopul de a supraveghea şi controla respectarea prevederilor

legale privind radioprotecţia mediului.

La nivelul anului 2010, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul

Agenţiilor pentru protecţia mediului, coordonarea știinţifică și metodologică fiind

asigurată de Laboratorul Naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul

ANPM.

2.8.2. Managementul deșeurilor

Gestionarea deşeurilor şi salubrizare. Ȋn anul 2009 depozitul de deşeuri neconform

al oraşului Mizil şi-a sistat activitatea şi ulterior a fost ȋnchis şi ecologizat. Colectarea şi

transportul deşeurilor municipale se face prin S.C. SALUB INTERSERV S.A. Mizil,

societate comercială cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale

membre, respectiv oraşul Mizil şi comuna Baba Ana.

Deşeurile menajere rezultate de la populaţie sunt colectate pe două fracţii (fracţia

72




4

compostabilă şi restul deşeurilor, inclusiv ambalaje de plastic, metal, sticlă), iar cele de la

agenţii economici pe 4 categorii: hârtie, plastic/metal, sticlă şi alte deşeuri, cum ar fi

resturile alimentare.

Acest sistem de colectare a fost introdus ȋn urma proiectului “ECO-SISTEM Mizil

– Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale

şi asimilate, finanţat prin programul PHARE CES 2005.

Ȋn oraşul Mizil nu există nicio staţie de transfer sau sortare, deşeurile colectate fiind

transportate ȋn prezent la depozitul Boldeşti – Scăieni.

Ȋn ceea ce priveşte deşeurile industriale, produse de către unităţile economice din

localitate, ȋn special cele care produc confecţii şi textile, se impune identificarea unei

soluţii ecologice nepoluante de eliminare a acestor reziduri.

2.8.3. Spațiile verzi

Este binecunoscută importanţa spaţiilor verzi pentru ȋmbunătăţirea calităţii aerului

pe care il respirăm, prin aportul de oxigen pe care plantele il aduc. Pe lângă acest aspect

ȋnsă, spaţiile verzi aduc multe alte beneficii asupra calităţii vieţii oamenilor, ȋn general.

Tabel nr. 48 - Repartiţia spaţiilor verzi

Tipuri de spații verzi

Parc Erou Radu Nicolae Parc Casa de Cultură Parc Poştă

Spaţii verzi publice cu acces nelimitat

Spaţii verzi publice cu acces limitat

Sursă: Serviciul Urbanism Primăria Mizil, 2015

2.8.4. Fondul forestier

Pădurea este o sursă inestimabilă, un bun de interes național și reprezintă baza

economică a producției de lemn și alte produse specifice forestiere, dar la fel de

importante sunt și funcțiile speciale de protecție, esențiale pentru protecția solului

împotriva eroziunii, îmbunătățirea bilanțului hidric și asigurarea purității apelor,

ameliorarea factorilor climatici dăunători. Starea pădurilor poate fi grav afectată de factori

73




4

naturali, cum ar fi atacuri ale dăunătorilor forestieri sau fenomene antropice, precum

schimbările climatice, incendiile și poluarea atmosferică. Toți acești factori reprezintă

amenințări care pot afecta grav sau chiar pot distruge pădurile.

Tabel nr. 49 – Fondul forestier jud. Prahova

An Suprafata fondului forestier

(ha) Volumul de lemn recoltat

(mc)

2009 146.5 Mii hectare 325.5 mii mc

2010 147.3 373.7

2011 147.3 439.6

2012 146.5 469.2

Sursa: INSSE, Tempo online, 2015

Evoluția volumului de lemne recoltat, în intervalul 2009 – 2012, indică o ușoară

creștere de numai 143,7 mii mc, aceeași tendință fiind înregistrată și la nivel național, în

creștere cu 1,02%. Județele cu cele mai mari suprafețe ale fondului forestier sunt Argeș şi

Prahova, cu 276,8 mii ha și 147,5 mii ha, în timp ce pe ultimile locuri se află Ialomița și

Călărași, cu 26,1 mii ha, respectiv 22 mii ha.

2.8.5. Riscuri naturale

A. Riscul seismic

Cutremurele de pământ, cunosc ȋn ţara noastră o frecvenţă deosebită (ȋntre 1901 şi

2000 au fost peste 600 cutremure) şi chiar de intensitate mare (1940-magnitudine 7,7;

1977-magnitudine 7,2; 1986-magnitudine 7; 1990 magnitudine 6,7). Acestea au focarul ȋn

zona Vrancea, la Curbura Carpaţilor, la adâncimi cuprinse ȋntre 100 şi 200 km (focare

intermediare) pe aşa-numitul plan Benioff. Zona corespunde unei părţi din regiunea ȋn care

se produce subducţia microplăcii Marea Neagra ȋn astenosferă, proces ȋnsoţit de

acumularea lentă de energie seismică şi de descărcări bruşte, violente, la intervale de 30-50

ani.

B. Risc de instabilitate

Teritoriul administrativ al oraşului Mizil, fiind o zonă cu aspect plan şi o ȋnclinare

mică spre sud-est, are stabilitatea generală a terenului asigurată.

Riscul de instabilitate este practic nul ȋn perimetru, conform evaluării pe baza

criteriilor pentru estimarea potenţialului de producere a alunecărilor de teren din „Ghidul

pentru identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de

74




4

intervenţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor acestora ȋn vederea

cerinţelor de siguranţă ȋn exploatare a construcţiilor, refacere şi protecţie a mediului”

indicativ GT006-97, caseta 17.

Fenomene de instabilitate se manifestă de-a lungul pârâului Istău datorită eroziunii

de mal, mai ales ȋntre cele două traversări, respectiv DN 1 şi 59 traversarea CF. La

precipitaţii maxime, datorită undei de viitură şi gunoaielor depozitate ȋn albie se manifestă

eroziunea la piciorul taluzului şi constituie un risc pentru gospodăriile ce se află ȋn

imediata vecinătate cât şi pentru cele două poduri (rutier şi cale ferată).

C. Risc de inundabilitate

Pe zona vicinală a pârâurilor din teritoriul administrativ al oraşului Mizil există o

zonă de inundabilitate unde sunt necesare lucrări de regularizare.

Acest fenomen este preponderent ȋntre podul rutier DN 1B şi podul de cale ferată

unde există o veche albie inundabilă a pârâului. Sunt afectate terenuri şi gospodării, iar ȋn

cazul precipitaţiilor abundente se remarcă o circulaţie a apei infiltrate la cote mai mici. Mai

ales ȋn zona de nord, ȋn aceste perioade, sunt gospodării inundate .

Este recomandat de către specialişti să se evite proiectarea de subsoluri, sau dacă

acestea se impun să se prevadă hidroizolaţii verticale şi orizontale.

Sistemul de canalizare pluvială este deficitar pe teritoriul oraşului Mizil, din

această cauză ȋnregistrându-se ȋn perioada 2005, 2008 inundaţii cu pagube materiale

semnificative: case avariate, locuinţe şi anexe gospodăreşti inundate.

Sistemul de canale de desecare sunt colmatate şi nu s-au mai făcut lucrări de

reamenajare a acestora, cu toate că astfel apele pluviale excedentare ar putea fi preluate şi

drenate.

2.8.6. Situaţii de urgenţă

Situaţia de urgenţă reprezintă un eveniment excepţional, cu caracter non militar,

care prin amploare și intensitate ameninţă viaţa și sănătatea populaţiei, mediul

înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de

normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acţiuni urgente, alocarea de resurse

suplimentare și managementul unitar al forţelor și mijloacelor implicate.

În Mizil funcţionează servicii de urgenţă profesioniste:

75




4

1. SMURD (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare), unitate de

intervenție publică având în structura sa echipe integrate de reanimare specializate

în acordarea asistenței medicale și tehnice de urgență (inclusiv terapie intensivă

mobilă), precum și echipe cu personal paramedical specializat în acordarea de prim

ajutor calificat. Are în vedere toate urgențele care pun viața unor persoane în

pericol imediat (accidente rutiere, explozii, accidente de muncă sau casnice, stări

de urgență ca stopul cardiorespirator, suspiciuni de infarct, insuficiență respiratorie

acută). Folosește ambulanțe de reanimare, elicoptere și avioane (inclusiv pentru

transferul unor pacienți în stare critică între diverse centre medicale), personal

medical și auxiliar specializat în domeniul asistenței medicale de urgență și

colaborează cu pompierii militari (sub aspect operativ). Prima unitate de acest fel,

inițiată în 1992, sub egida clinicii de anestezie și terapie intensivă din Târgu

Mureș, a devenit centru-pilon național. În present, unitățile SMURD din țară

funcționează în cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență, unități speciale

de intervenție în situații de urgență (având ca operator aerian structurile de aviație

ale Ministerului Administrației și Internelor) în colaborare cu autoritățile publice

locale sau cu spitale județene și regionale de urgență.

2. Poliţia locală a orașului Mizil, cu următoarea structură:

Graficul nr. 4 – Structura poliţiei locale

76




4

Sursă: Organigramă Primărie

Numărul total de persoane angajate este de 16 ce aigură supravegherea publică şi

ordinea pe plan local.

2.9. Administrația Locală

Administraţia publică în orașul MIZIL este organizată și funcţionează potrivit

prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 și în conformitate cu

hotărârile Consiliului Local.

Administraţia publică din oraș se organizează și funcţionează în temeiul

principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor

administraţiei publice locale, legalităţii și al consultării cetăţenilor în soluţionarea

problemelor locale de interes deosebit.

Primarul, viceprimarul și secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al

primarului, constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria,

care duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local și dispoziţiile Primarului, soluţionând

problemele curente ale colectivităţii locale. Misiunea sau scopul Primăriei rezidă deci în

soluţionarea și gestionarea, în numele și în interesul colectivităţii locale pe care o

reprezintă, a treburilor publice, în condiţiile legii.

În administraţia publică locală primarul îndeplinește o funcţie de autoritate publică.

El este șeful administraţiei publice locale și al aparatului de specialitate al autorităţii

administraţiei publice locale, pe care îl conduce și îl controlează. Primarul răspunde de

buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii și reprezintă unitatea

administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau

juridice române sau străine, precum și în justiţie.

Consiliul Local al orașului MIZIL este compus din 16 consilieri locali pe perioada

2012-2016, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condiţiile

stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit

legislației, numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabililește prin ordin al

prefectului, în funcţie de populaţia oraşului, raportată de Institutul Naţional de Statistică şi

Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului ȋn care se fac alegerile sau, după caz, la

data de 1 iulie a anului care precedă alegerile.

77




4

Aparatul de specialitate al Primăriei orașului MIZIL cuprinde 62 de posturi,

structurate pe departamente de specialitate, astfel:

Tabelul nr.50 - Structura aparatului de specialitate al Primăriei Mizil

Funcţia Nr. posturi ocupate

Nr. posturi vacante

Total

Demnitari 2 0 2

Inalţi funcţionari publici 0 0 0

Funcţii publice de conducere 5 1 6

Funcţii publice de execuţie 27 5 32

Funcţii contractuale de conducere 1 0 1

Funcţii contractuale de execuţie 22 8 30

Posturi din cadrul autorităţii publice 57 14 71

Personal medical 5 0 5 Sursa: Primăria Mizil, 2015

Din totatul de 76 de posturi, 62 sunt ocupate, iar 14 sunt declarate vacante. Cele

mai multe posturi ocupate, respectiv 57 sunt ȋn cadrul autorităţilor publice, ȋn timp ce ȋn

funcţiile publice de conducere se ȋnregistrează un număr scăzut de posturi ocupate,

respectiv 5.

În subordinea Primarului funcționează următoarele servicii și direcții:

• Administrator public;

• Cabinet primar;

• Resurse umane;

• Audit;

• Direcție economică/ Director executiv;

• Servicii publice ;

• Secretar;

• Viceprimar;

• Centrul cultural;

• Bibliotecă;

• Casa de cultură;

• P.S.I. Protecție Civilă, Protecția Muncii, Sănătate și Securitate în muncă

• Control Comercial.

78




4

În subordinea Secretarului orașului funcționează:

• Compartimentul Juridic și Autoritate Tutelară ;

• Compartimentul Registrul Agricol, Cadastru, Agricultură ;

• Compartimentul Relații Publice și Arhivă ;

• Serviciul Public de Eidență a Populației ;

• Serviciul Public de Asistență Socială.

În subordinea Consiliului Local funcționează:

• S.P.A.S. Mizil ;

• S.P.G.C.L Mizil ;

• C.S.O. Mizil ;

• Poliția Locală ;

• Birou S.P.C.L.E.P.

Tabel nr. 51 - Indicatori ai cheltuielilor operaţionale sau care reflectă rigiditatea

acestora (RCO)

Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014 RCO1 Cheltuieli totale de personal 12663 10433 10731 11483 12864

RCO1a Cheltuieli totale de personal pe locuitor

0.88 0.73 0.75 0.80 0.90

RCO1b Ponderea cheltuielilor totale de personal in cheltuielile operationale

63.07% 55.31% 57.52% 55.68% 69.20%

RCO2 Cheltuieli de personal autonome (fara invatamant)

5977 4767 4884 4771 4573

RCO2a Cheltuieli de personal autonome (fara invatamant) pe locuitor

0.42 0.33 0.34 0.33 0.32

RCO2b Ponderea cheltuielilor de personal autonome (fara invatamant) in cheltuielile operationale

29.76% 25.27% 26.18% 23.13% 24.60%

RCO3 Cheltuieli de personal, cu subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala

14263 10742 10863 11637 12941

RCO3a Cheltuieli de personal, cu subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala pe locuitor

1 0.75 0.76 0.81 0.90

RCO3b Ponderea cheltuielilor de personal, cu subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala in

71.03% 56.95% 58.22% 56.43% 69.62%

79




4

total cheltuieli operationale RCO4 Cheltuieli operationale 20078 18862 18656 20620 18588

RCO4a Cheltuieli operationale pe locuitor 1.40 1.32 1.30 1.44 1.30 RCO4b Ponderea cheltuielilor operationale in total cheltuieli

34.62% 33.92% 30.46% 28.92% 16.49%

Sursa: Buget contabilitate Primaria Mizil

Tabel nr. 52 - Capacitatea de investire şi de contractare de ȋmprumuturi (CID) Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014

CID1 Cheltuieli cu finantarea serviciului datoriei

2118 4491 6921 8859 31016

CID1a Cheltuieli cu finantarea serviciului datoriei pe locuitor

0.13 0.27 0.41 0.52 1.83

CID1b Ponderea cheltuielilor cu finantarea serviciului datoriei in total cheltuieli

3.65% 8.08% 11.30% 12.42% 27.53%

CID2 Serviciul anual al datoriei ca pondere in veniturile curente totale (autonome)

26.71% 45.30% 82.90% 90.58% 343.40%

CID3 Cheltuieli totale cu investitiile 2882 6303 9175 13932 32685 CID3a Cheltuieli totale cu investitiile pe locuitor

0.17 0.37 0.54 0.82 1.93

CID3b Ponderea cheltuielilor totale cu investitiile in total cheltuieli

4.97% 11.33% 14.98% 19.54% 29.01%

CID4 Ponderea serviciul datoriei pentru imprumuturile pe termen lung in cheltuielile totale cu investitiile

3.65% 8.07% 11.30% 12.42% 27.52%

Sursa : Buget contabilitate Primaria Mizil

Tabel nr. 53 - Capacitate de Management Financiar (CMF)

Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014 CMF1 Rezultatul (excedentul sau deficitul) operational brut

-1626 268 879 850 4060

CMF1a Ponderea rezultatului (excedent/deficit) operational brut in total venituri operationale

-8.81% 1.4% 4.5% 3.96% 17.93%

CMF2 Ponderea rezervelor in total cheltuieli

CMF3 Rezultatul (excedent/deficitul) operational net

-3744 -4223 -6042 -8009 -26956

CMF3a Ponderea rezultatului (excedent/deficit) operational net in total

-20.29% -22.07%

-30.92% 37.30% -119.02%

80




4

venituri operationale

Sursa : Buget contabilitate Primaria Mizil

Indicatori privind evaluarea veniturilor: Tabel nr. 54 - Indicatori ai veniturilor sau care reflectă capacitatea de a genera venituri

(CGV) Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014

CGV1 Venituri din impozitul pe proprietate 2048 1869 1968 2109 2217 CGV1a Venituri din impozitul pe proprietate pe locuitor

0.12 0.11 0.12 0.12 0.13

CGV1b Ponderea veniturilor din impozitul pe proprietate in total venituri

8.88% 7.65% 7.98% 7.12% 4.44%

CGV2 Venituri proprii fiscale 2759 2598 2645 2835 2892 CGV2a Venituri proprii fiscale pe locuitor 0.16 0.15 0.16 0.17 0.17 CGV2b Ponderea de venituri proprii fiscale in total venituri

11.96% 10.64% 10.73% 9.58% 5.79%

CGV3 Veniturile curente proprii (fiscale si nefiscale)

3659 3644 4063 4400 3888

CGV3a Venituri curente proprii (fiscale si nefiscale ) pe locuitor

0.22 0.22 0.24 0.26 0.23

CGV3b Ponderea veniturilor curente proprii (fiscale si nefiscale) in totalul veniturilor

15.87% 14.93% 16.49% 14.86% 7.79%

CGV4 Venituri curente totale (autonome) 7927 9914 8349 9780 9032 CGV4a Venituri curente totale (autonome) pe locuitor

0.47 0.59 0.49 0.58 0.53

CGV4b Ponderea veniturilor curente totale (autonome) in total venituri

34.38% 40.61% 33.88% 33.04% 18.1%

CGV5 Venituri operationale 18452 19130 19535 21470 22648 CGV5a Venituri operationale pe locuitor 1.09 1.13 1.16 1.27 1.34 CGV5b Ponderea veniturilor operationale in total venituri

80.04% 78.36% 79.28% 72.54% 45.39%

CGV6 Venituri pentru investitii 2617 4974 1944 8975 27760

CGV6a Venituri pentru investitii pe locuitor 0.15 0.29 0.11 0.53 1.64 CGV6b Ponderea veniturilor pentru investitii in total venituri

11.35% 20.37% 7.89% 30.32% 55.63%

CGV7 Total venituri pe locuitor 1.36 1.44 1.46 1.75 2.95 Total venituri 23053 24412 24638 29597 49896

CGV8 Gradul de colectare a veniturilor proprii fiscale Gradul de colectare a veniturilor dintr-un anumit

81




4

impozit - raportul dintre incasarile efective dintr-un impozit anume si totalitatea obligatiilor de plata ale contribuabililor aferente acelui impozit. Gc = Incasari/Debit Gradul de colectare a tuturor impozitele locale - media ponderata a gradelor de colectare ale diferitelor impozite in raport cu incasarile din aceste impozite: Gca = Σ(Gcj*Ij)/ΣIj CGV9 Nivelul fiscalitatii locale Nivelul fiscalitatii pentru un anumit impozit - raportul dintre nivelul efectiv (procent sau suma absoluta) si nivelul maxim permis de lege pentru anul respectiv: Nf = Nef/Nmax Nivelul fiscalitatii agregate (pentru toate impozitele locale) - media ponderata a nivelurilor fiscalitatii pentru impozitele locale in raport cu incasarile din respectivele impozite. Nfa = Σ(Nfj*Ij)/ΣIj

Sursa: Buget contabilitate Primăria Mizil

85




4

2.10 INDICATORI PRIVIND INVESTIŢIILE PUBLICE finanţate prin proiecte

NR ctr

Proiect - nume

Nume finantator

Obiectiv general Rezultate Valoare totala

Contributie proprie

Finantare nerambursabila/

rambursabila

1 Centrala fotovoltaică de producere a energiei electrice din conversia energiei solare ȋn oraşul Mizil

POS CCE Crearea unei capacitati de producere a energiei electrice, centrala fotovoltaica, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile si utilizarea energiei electrice obtinute in vederea acoperirii consumului de energie electrica al obiectivelor aflate in administrarea Orasului Mizil

Putere instalată = 1.735 MWp Crearea a minim 4 locuri de munca noi Energia produsa ca urmare a implementarii proiectului = 2,660 MWh/an

46,458,212.00 lei

2,354,946.00 lei

Finanţare nerambursabilă

86




4

2 Reabilitarea și modernizarea

rețelei de străzi urbane,

oraș Mizil

POR Imbunatatirea accesibilitatii orasului Mizil si cresterea mobilitatii populatiei, a bunurilor si a serviciilor, in vederea stimularii dezvoltarii economice durabile

Realizarea unui studiu de trafic Elaborare studiu de fezabilitate Elaborarea cererii de finantare Informarea grupului tinta cu privire la finantator, obiective, activitati, rezultate Elaborarea proiectului tehnic Reabilitarea si modernizarea a 10 strazi Rapoarte de monitorizare, audit si evaluare

10,938,792.55 lei

257,597.41 lei

Finantare nerambursabila

3 Reabilitare şi extindere staţie de epurare oraş Mizil

Phare 2006

Consolidarea

capacității Consiliului Local Mizil de gestionare a problemelor legate de protejarea si reabilitarea mediului, in vederea dezvoltarii durabile a zonei, cresterii calitatii vietii, imbunatatirii sanatatii populatieiRealizarea unei infrastructure viabile de protectie

Realizarea unui sistem de epurare a apelor uzate menajere eficient si rentabil, cu costuri de functionare minime, de tip mecano-biologic, corespunzator normelor de mediu in vigoare (NTPA) si cerintelor UE, extins la nivelul intregii zone tintaRandament crescut de epurare cu: 89% la MSS; 90% la CBOS; 63% la Nt; 67%la PtConditii de viata imbunatatite si risc redus pentru sanatatea populatiei Orasului MizilDeversari insalubre ale apelor uzate

1,131,889,74 EUR

131,889,74 EUR

Finantare nerambursabila

87




4

a mediului prin intermediul implementarii unor sisteme fezabile de management a apelor uzate, deseurilor, aerului si biodiversitatii, in concordanta cu cerintele dezvoltarii durabile a societatii si in acord cu directivele europene specifice

menajere colectate, diminuate cu 100% si implicit, efectul negativ al acestora asupra factorilor de mediu, diminuat cu 100%Volumul namolului excedentar depozitat redusCapacitatea imbunatatita de planificarea multianuala a politicilor si proiectelor la nivelul Orasului MizilCampanie de promovare si constientizare publica, in cadrul careia 15.760 locuitori au fost informati cu privire la: a) cerintele impuse de noul sistem de management al apelor uzate si constientizarea acestora cu privire la impactul pozitiv al investitiei asupra mediului (in general), si asupra sanatatii populatiei, in particular; b) finantatorii proiectului implementat in conformitate cu Manualul de Identitate VizualaPersonal instruit cu privire la gestionarea noului

88




4

sistemExperienta in implementarea de proiecte cu finantare Phare

4 Implementarea sistemului integrat de management calitate-mediu-sănătate la Primăria

orașului Mizil

PO DCA Îmbunătățirea

calității și eficienței furnizării serviciilor publice furnizate de

administrația publică locală a

orașului Mizil

Certificarea implementării sistemului integrat de management calitate-mediu-sănătate 2 rapoarte asupra evaluării

performanțelor serviciilor publice Resurse umane instruite Implementarea unui sistem infokiosk

410,435.00 lei 8,208.70 lei Finantare nerambursabila

5 Implementarea „e-Strategie” a Orasului Mizil

PO DCA Dezvoltarea durabila a capacitatii administratiei publice locale din Orasul Mizil prin imbunatatirea structurii si procesului de gestionare a politicilor publice, si anume planificarea strategica urbana

Resurse umane instruite Metodologia de elaborare a Stategiei de Dezvoltare Locala Implementarea platformei electronice e-Strategie Formularea Strategiei de Dezvoltare Locala a Orasului Mizil

659,315.84 lei 13,186.32 lei Finantare nerambursabila

87




4

CAP. III DIAGNOZA – ANALIZA S.W.O.T

Pentru conturarea unor direcţii şi obiective specifice de dezvoltare strategică a

acestei comunităţi, este absolut necesară analiza mediului intern şi a resurselor ce pot fi

puse la dispoziţia administraţiei publice locale văzută ca element coeziv al tuturor

factorilor direct interesaţi de dezvoltarea localităţii, precum şi a mediului extern.

Analiza mediului intern şi extern al comunităţii este o parte importantă a

procesului de planificare strategică. Analiza factorilor de mediu interni comunitătii se

referă la “punctele tari” şi “punctele slabe”, iar ȋn analiza factorilor de mediu externi

comunităţii se iau ȋn considerare oportunităţile şi riscurile sau ameninţările.

Analiza SWOT poate oferi informaţii semnificative, care să aducă ȋn

corespondenţă resursele şi capacităţile comunităţii cu caracteristicile mediului ȋn care

aceasta funcţionează.

Punctele tari se referă la resursele şi capacităţile proprii comunităţii, care susţin

eforturile acesteia şi o fac viabilă, ca de exemplu profilul şi caracteristicile pozitive,

patrimoniul, infrastructura, serviciile, factorii culturali (istorici, mediu, divertisment),

agenţii eocnomici, resursele umane, economice, locuire etc.

Punctele slabe pot fi considerate absenţa punctelor tari. De exemplu, lipsa

aspectelor menţionate mai sus poate constitui puncte slabe pentru comunitate.

Oportunităţile constituie noile posibilităţi benefice ce apar din mediul exterior,

favorabile comunităţii pentru a se dezvolta sau a-şi ȋmbunătăţi activităţile şi serviciile, cum

ar fi accesul la diverse surse de informaţii sau programe de finanţare. Riscurile sau

ameninţările pot fi reprezentate de schimbările ce apar ȋn mediul extern organizaţiei, cum

ar fi conjuncturile politice, noile acte normative, constrângerile financiare, utilizarea

tehnicii moderne, schimbările demografice etc.

Ȋn continuare este realizată analiza SWOT pentru fiecare direcţie de dezvoltare,

astfel:

• Direcţia de dezvoltare a infrastructurii de bază;

• Direcţia de dezvoltare socială (demografie, educaţie, social şi administraţie);

• Direcţia de dezvoltare economică (agricultură, industrie, servicii, turism).

88




4

Puncte tari Puncte slabe

• Dotarea locuinţelor cu utilităţile de bază – racordare la reţeaua de apa (99%),

canalizare (80%); • Starea deficitară a reţelelor de alimentare cu

apă (materiale vechi);

• Existenţa sistemului de gestiune a deşeurilor, bazat pe colectare selectivă;

• Proiectare neunitară a reţelei de canalizare, ceea conduce la imposibilitatea conectării

anumitor consumatori;

•Existenţa serviciilor de comunicaţii:poştă, telefonie, internet, televiziune prin cablu;

• Necorelarea proiectelor de reabilitare a drumurilor cu intervenţiile la reţelele de apă,

canalizare sau gaze;

• Existenţa instrumentului de planificare teritorială GIS (sistem de informaţii

geografice);

• Lipsa unui drum ocolitor al oraşului, ceea ce conduce la trafic intens pe DN1B care

traversează oraşul, generând noxe, zgomot, dar şi probleme mecanice pentru clădirile

aflate în vecinătatea drumurilor; • Existenţa spaţiilor verzi (aproximativ 12

ha); • Locuri de parcare insuficiente în zonă

centrală;

• Existenţa spaţiilor de joacă pentru copii;

• Piaţa Mare din zona centrală are un număr limitat de funcţiuni şi este caracterizată de o

amenajare deficitară din punct de vedere funcţional şi urbanistic;

• Existenţa unei pieţe agro-alimentare centrale suficiente pentru deservirea

ȋntregului oraş; • Timpi de aşteptare mari şi trafic ȋngreunat la

cele două treceri peste calea ferată;

• Existenţa unui Plan Urbanistic General ȋn curs de aprobare;

• Existenţa unor terenuri degradate ȋn zonele: Valea Dobrii; zona malurilor pârâurilor

Tohăneanca, Budureasca şi Istău;

• Poziţionarea geografică în apropierea a două mari municipii - Ploieşti şi Buzău;

• Reabilitarea termică a locuinţelor realizată ȋn mod individual a condus la dezechilibre din

punct de vedere al esteticii urbane;

• Legătura dintre oraş şi celelalte localităţi este asigurată prin mijloace rutiere şi

feroviare; • O mare parte din blocuri nu sunt reabilitate

termic;

• Modernizarea reţelei electrice ȋn ultimii 5 ani;

• Inexistenţa unei baze de date / evidenţe privind agenţii economici care activează în

oraşul Mizil; • Situarea oraşului Mizil într-o zonă cu tradiţie industrială şi potenţial agricol

semnificativ;

• Inexistenţa unei baze de date a forţei de muncă disponibile în oraş cu informaţii legate

de calificarea acesteia; • Oraşul Mizil este Centru de Intervenţie

pe piaţa Cerealelor; • Capital investiţional redus în agricultură;

89




4

• Existenţa asociaţiilor de producători agricoli locali;

• Nivel scăzut privind procesarea şi marketingul produselor agricole;

• Existenţa unor asociaţii lucrative în domeniul prelucrării laptelui şi morărit

panificaţie;

• Inexistenţa unei structuri de colectare, depozitare şi conservare a legumelor /

fructelor produse în zona oraşului Mizil;

• Centrul de vinificaţie Mizil - Tohani în cadrul podgoriei Dealu Mare;

• Ponderea activitaţii de comerţ este net mai mare decât cea a activităţilor de producţie şi

servicii;

• Grad mare de dezvoltare a activităţilor de comerţ;

• Declinul economic al oraşului, în urma restructurărilor masive din fostele unităţi

Numar redus de locuri de muncă - 68% din populaţia aptă de muncă a oraşului Mizil nu

deţine loc de muncă; • Existenţa unitaţilor de producţie cu

tradiţie în industria prelucrătoare: textile, mobilă, agro-alimentară;

• O mare parte a forţei de muncă neocupate sunt persoane de etnie romă, necalificate;

• Tradiţie în industria mecanică / forţă de muncă specializată;

• Lipsa unor infrastructuri de sprijin pentru afaceri (de tipul centru de afaceri sau

incubator de afaceri);

• Insuficienta promovare a oraşului Mzil ca spaţiu propice dezvoltării unei afaceri având

în vedere potenţialul uman şi material al localitaţii;

• Lipsa unor produse tradiţionale locale;

• Ȋnvăţământul tehnic secundar oferă specializări în următoarele domenii:

tehnician mediu, turism, textile, reparaţii; • Lipsa unitaţilor de cazare ȋn oraşul Mizil; • Accesibilitatea oraşului pe cale rutieră –DN 1 B (drum european) - şi situarea la distanţe egale de municipiile Ploieşti şi

Buzău; • Lipsa infrastructurii turistice şi de agrement;

• Disponibilitate de terenuri pentru dezvoltarea de activitaţi economice;

• Nefructificarea potenţialului de dezvoltare a economiei sociale - inexistenţa ȋntreprinderilor

sociale;

• Existenţa zonelor cu potenţial turistic şi terapeutic Băile Boboci şi Valea Dobrii.

• Slabă implicare şi interes scăzut al agenţilor economici în stabilirea unor colaborări cu

Primăria Mizil.

• Numărul populaţiei din grupa de vârstă 0-14 ani este mai mare decât cel al

persoanelor peste 65 de ani; • Sporul migratoriu mare al populaţiei, în

special al celei tinere;

• Existenţa unităţilor de învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi • Scăderea populaţiei oraşului în ultimii 5 ani;

90




4

vocaţional/tehnic;

• Dotarea satisfacătoare a unitaţilor de învăţământ cu echipamente şi materiale

necesare; • Tendinţa de ȋmbătrânire a populaţiei

oraşului; • Numărul mare de cadre didactice

calificate în unitaţile de învăţământ din oraş; • Rata şomajului peste media judeţului;

• Rata crescută a promovabilităţii în rândul elevilor – atât la examenul de capacitate

(70%) cât şi la bacalaureat (75%); • Lipsa facilităţilor pentru recalificarea

profesională a adulţilor; • Unitaţile de învăţământ din oraş au fost sau sunt în proces de reabilitare din punct

de vedere al infrastructurii;

• Lipsa cabinetelor psihologice pentru consiliere şi orientare profesională în cadrul

unităţilor de ȋnvăţământ; • Existenţa infrastructurii medicale ȋn oraş:

spital, policlinică, ambulanţă, dispensar,farmacii;

• Numărul mare al populaţiei de etnie romă care nu au un loc de muncă stabil, care nu

frecventează o formă de educaţie;

• Existenţa cadrelor medicale specializate; • Fluctuaţia mare a personalului de specialitate

din spital;

• Existenţa dotărilor medicale ȋn cadrul spitalului;

• Ȋn cadrul unităţilor sanitare din oraşul Mizil nu sunt acoperite toate specializările

medicale;

• Funcţionarea policlinicii şi a dispensarului TBC în cadrul unor clădiri aflate în stare

avansată de degradare ce necesită reabilitare; • Existenţa „Serviciului de Asistenţă

Socială” în cadrul Primăriei; • Lipsa infrastructurilor pentru ajutorarea

categoriilor defavorizate;

• Reabilitarea Casei de Cultură şi proiectul de transformare a acesteia ȋn Centru

Cultural;

• Număr mare de tineri care nu dispun de locuinţă proprie şi nici de mijloacele

financiare necesare pentru achiziţionarea unui apartament;

• Existenţa unei agende culturale prin organizarea anuală a zilelor oraşului Mizil

- “Serbările Toamnei”, organizarea Târgului de Sfântul Petru, a Concursului

Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia” şi a Festivalului de Muzică Folk

Tatiana Stepa; • Insuficienţa spaţiilor de divertisment; • Existenţa unor ziare şi reviste locale, publicate atât în format tipărit, cât şi

electronic; • Lipsa Organizaţiilor Non Guvernamentale

locale;

• Reabilitarea stadionului şi a terenului de • Nefructificarea tuturor posibilităţilor de

91




4

fotbal; Construcţia terenului de tenis de câmp;

finanţare din fonduri nerambursabile din cauză lipsei / neelaborării la timp a documentaţiilor tehnico-economice;

• Existenţa unei săli de sport moderne cu o capacitate de 500 de locuri;

• Existenţa metodelor moderne de informare şi relaţionare cu cetaţenii -

pagina web a Primăriei Mizil.

• Existenţa platformei electronice e-Strategie;

• Implementarea sistemului integrat de management calitate-mediu-sănătate la

Primăria oraşului Mizil; • Existenţa colaborărilor internaţionale prin parteneriate între Primăria oraşului Mizil şi

Primăriile altor oraşe din Europa (Lingewaard – Olanda; Obidos –

Portugalia, Reggio Emilia – Italia, Enguera – Spania, Barnsley – Marea Britanie,

Hodmezovaharhely – Ungaria, ViaReggio – Italia, Catanzaro – Italia);

• Asocierea oraşului Mizil cu 12 comune limitrofe ȋn cadrul Asociaţiei de

Dezvoltare Intercomunitară “XXI-45”; • Existenţa Centrului Europe Direct, având misiunea diseminării de informaţii despre politicile şi programele Uniunii Europene; • Dotarea satisfacătoare cu echipamente de tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor la nivelul administraţiei publice locale;

• Experienţa administraţiei publice locale în implementarea de proiecte finanţate din

fonduri nerambursabile; • Preocupare continuă la nivelul primăriei

Mizil pentru formarea şi instruirea funcţionarilor publici.

Opotunitati Amenintari

• Existenţa programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe din Mizil

cofinanţat de Guvern;

• Insuccesul programului de reabilitare termică a blocurilor ȋn situaţia ȋn care asociaţiile de proprietari nu pot achita

contribuţia proprie;

92




4

• Existenţa surselor de finanţare pentru proiecte de reabilitare a infrastructurii

(rutiere, apa şi canalizare, gestiune deşeuri) din fonduri nerambursabile;

• Degradarea infrastructurii poate determina accentuarea tendinţei migratorii, ȋn special ȋn

rândul tinerilor;

• Existenţa Programului de ȋmbunătăţire a calităţii mediului prin ȋmpădurirea terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabila a pădurilor derulat de Administraţia

Fondului pentru Mediu.

• Creşterea necesităţii de apă potabilă peste nivelul ce poate fi asigurat din sursele

existente;

• Existenţa surselor de finanţare din fonduri nerambursabile, destinate

agriculturii; • Diminuarea alocărilor de la bugetul general

şi bugetul judeţean către Primăria Mizil; • Existenţa unor iniţiative privind dezvoltarea afacerilor şi derularea

investiţiilor în oraşul Mizil;

• Migraţia tinerilor şi a forţei de muncă spre centre urbane mari şi dinamice (Ploieşti,

Buzău, Bucureşti) sau spre alte ţări; • Existenţa programelor de finanţare nerambursabilă pentru dezvoltarea

afacerilor, destinate agenţilor economici; • Adâncirea actualei crize economice şi

scăderea nivelului de trai;

• Existenţa surselor de finanţare pentru dezvoltare urbană;

• Declinul la nivel european şi naţional al industriei textile, puternic concurată de

companiile asiatice; • Localizarea oraşului Mizil corelată cu

dezvoltarea de parteneriate cu alte comunităţi situate de-a lungul Paralelei 45 pot duce la dezvoltare unor trasee turistice

care să includă oraşul;

• Informarea slabă a agenţilor economici privind posibilităţile de finanţare a proiectelor

de investiţii prin fonduri nerambursabile; • Apropierea oraşului de traseul turistic Drumul Vinului şi de zona vini-viticolă

Dealu Mare;

• Accesul dificil al agenţilor economici la credite bancare necesare funcţionării sau

dezvoltării afacerii; • Concesionarea terenurilor disponibile

pentru dezvoltarea şi diversificarea serviciilor turistice;

• Pregătirea managerială şi economică deficitară a ȋntreprinzătorilor;

• Tendinţa de creştere a cererii pentru produse ecologice (produse bio) la nivelul

pieţei europene;

• Nivel scăzut al investiţiilor realizate de către angajatori pentru perfecţionarea şi pregătirea

resurselor umane;

• Organizarea târgurilor de producători la nivel naţional sau regional;

• Potrivit prognozelor şi a evoluţiei actuale populaţia oraşului va scădea şi în perioada

următoare; • Existenţa fondurilor nerambursabile

pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor; • Grad scăzut de colectare a taxelor locale;

93




4

• Dezvoltarea de parteneriate publice - private în domeniul vinificaţiei;

• Reabilitarea clădirilor unităţilor de ȋnvăţământ fără corelarea cu prognoza

populaţiei de vârstă şcolară;

• Interes semnificativ pentru produsele de meşteşugărie şi artizanat;

• Insuccesul reformei sistemului de ȋnvăţământ din punctul de vedere al

neadaptării programei şcolare la realităţile existente pe piaţa muncii;

• Existenţa locurilor de muncă poate diminua migraţia tinerilor;

• Scăderea gradului de atractivitate al sistemului de învăţământ pentru profesorii

tineri;

• Calificarea şi recalificarea forţei de muncă şi a şomerilor ar conduce la o

adaptabilitate mai mare la nevoile pieţei muncii; • Subfinanţarea sistemului medical;

• Utilizarea mijloacelor tehnice actuale pentru ȋmbunătăţirea procesului didactic şi auto-didactic, prin ameliorarea modului de

prezentare, reducerea timpului de transmitere/asimilare a informaţiilor,

ȋmbunătăţirea comunicării dintre profesor/instituţie şi elev, sporirea numărului de surse de informare şi

documentare;

• Diminuarea personalului şi a secţiilor de specialitate din spital în lipsa unor programe

de încurajare a tinerilor absolvenţi de a se stabili şi lucra în oraş;

• Existenţa programelor cu finanţare din fonduri europene destinate reabilitării,

modernizării sau echipării infrastructurii serviciilor de sănătate; • Lipsa de interes a cetăţenilor faţă de cultură;

• Existenţa surselor de finanţare pentru proiecte de dezvoltare a resurselor umane

şi infrastructura socială;

• Creşterea numărului beneficiarilor de asistenţă socială ce rezultă din procesul de ȋmbătrânire a populaţiei poate duce la o

înrautăţire a problemelor actuale dacă nu se vor lua măsuri;

• Existenţa Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii

Administrative care finanţează formarea funcţionarilor şi dezvoltarea serviciilor

publice electronice;

• Numărul mare al populaţiei de etnie romă corelată cu lipsa unor programe de integrare şi

incluziune a acestora;

• Afilierea la sisteme pentru plată electronică a taxelor şi impozitelor, de

tipul “ghişeul electronic”.

• Birocraţie excesivă în ceea ce priveşte derularea procedurilor de implementare a

proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile;

94




4

• Dezvoltarea voluntariatului şi a responsabilităţii sociale a membrilor

comunităţii Mizil; • Instabilitatea legislativă;

• Existenţa organizaţiilor nonprofit de ajutorare reciprocă în scopul construcţiei şi

reabilitării locuinţelor pentru familii defavorizate;

• Proceduri greoaie în domeniul achiziţiilor publice, care necesită un timp ȋndelungat şi prezintă vulnerabilitate în faţa pârghiilor de

contestare, ce pot conduce la blocaje temporare şi ȋntârzieri semnificative în

implementarea proiectelor. • Dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu

societatea civilă pentru sprijinirea şi ȋmbunătăţirea serviciilor publice; • Dezvoltarea economiei sociale;

• Existenţa modelelor de succes în ceea ce priveste administraţia publică locală, din

ţară sau din străinatate.

95




4

CAP. IV DIRECŢII DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ A ORAȘULUI MIZIL DIRECTII DE DEZVOLTARE STRATEGICA A ORASULUI MIZIL

Conceptul privind dezvoltarea oraşului Mizil se va realiza planificând şi utilizând

inteligent resursele locale – umane, materiale şi naturale – valorificând oportunităţile

existente şi utilizând inovaţia şi creativitatea ca principii directoare ȋn toate domeniile.

De-asemenea, ȋn elaborarea strategiei de dezvoltare a oraşului Mizil s-a ţinut cont şi

de conceptul dezvoltării durabile - „acel tip de dezvoltare care răspunde nevoilor

prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi le satisface pe ale

lor”. Toate comunităţile trebuie să promoveze o viziune strategică ȋn ceea ce priveşte

dezvoltarea lor viitoare, eliminându-se astfel riscul unor acţiuni haotice şi a consumului

iraţional de resurse.

Planificarea dezvoltării şi formularea de obiective şi măsuri de concretizare

reprezintă un demers necesar pentru valorificarea cea mai bună a resurselor existente.

Acest capitol este construit ȋn jurul viziunii de dezvoltare a oraşului Mizil.

Viziunea reprezintă aspiraţia organizaţiei către viitor pe termen lung de peste 5 ani

şi este exprimată concis şi uşor de ȋnţeles de către personal şi public, ȋntr-o scurtă

propoziţie care nu este necesar să conţină elemente cuantificabile.

Viziunea trebuie să asigure unitatea organizaţiei prin alegerea unui obiectiv comun.

Șefii de organizaţie, persoanele cu funcţii de conducere trebuie să aibă o contribuţie

semnificativă la definirea obiectivelor, măsurilor şi priorităţilor.

Viziunea oraşului Mizil pentru perioada 2012-2020: Mizilul va fi un centru urban

care se dezvoltă prin inovaţie permanentă, un centru economic şi cultural, care investeşte

inteligent ȋn oameni şi ȋn calitatea vieţii locuitorilor, prin promovarea unui mediu mai

curat şi oferirea unor servicii publice eficiente.

Misiunea exprimă motivul principal, scopul pentru care organizaţia există şi pentru

care a fost creată, iar obiectivul general se referă la un anumit domeniu de activitate.

Desigur că ȋn cazul autorităţilor publice misiunea derivă din textul legii, dar ȋn

esenţă, legea de organizare care se referă la acea instituţie defineşte şi scopul pentru care a

fost creată aceasta şi atribuţiile ei. Misiunea se enunţă sub formă de angajament.

Misiunea este crucială pentru succesul strategiei şi se adresează ȋn mod specific

prin obiective strategice şi acţiuni prioritare pentru realizarea Viziunii.

Misiunea oraşului Mizil pentru perioada 2012-2020 - Oraşul Mizil ȋşi propune să

contribuie la dezvoltarea sustenabilă a comunităţii, prin oferirea de servicii publice de

96




4

calitate, prin promovarea iniţiativelor locale şi regionale, a parteneriatului şi a

responsabilităţii sociale.

Pentru ȋndeplinirea misiunii oraşului Mizil au fost identificate obiective pe

principalele direcţii de dezvoltare a oraşului Mizil:

• Infrastructura de bază;

• Economie (agricultură, industrie, servicii, turism);

• Social (demografie, educaţie, social, administraţie).

Ȋn cadrul fiecărei direcţii de dezvoltare, obiectivele sunt detaliate prin măsuri şi

acţiuni recomandate.

Ȋn capitolul 7, ȋn urma prioritizării acţiunilor propuse, vor fi identificate proiectele

prioritare ale oraşului şi detaliate sub formă de fişe de proiecte.

Infrastructura de bază

Infrastructura de bază – amenajarea teritoriului este un domeniu cu o poziţie

strategică ȋn dezvoltarea urbană datorită impactului pe care ȋl are asupra dezvoltării ȋn

ansamblu a localităţii din punct de vedere social sau economic.

Astfel, este important ca ȋn abordarea amenăjării să se ţină cont de nevoile tuturor

factorilor implicaţi, cetăţeni, mediu de afaceri, instituţii publice, localităţile limitrofe.

Dezvoltarea viitoare trebuie să se bazeze şi pe investiţii ȋn creşterea calităţii serviciilor

publice oferite cetăţenilor.

Oportunitatea de care ar trebui să se folosească municipalitatea pentru a rezolva

această problemă este accesarea de fonduri nerambursabile care vor fi ȋn continuare

accesibile României şi ȋn următoarea perioadă de programare (2014 – 2020).

Dezvoltarea infrastructurii de bază a oraşului Mizil este necesară pentru a oferi

cetăţenilor oraşului servicii la standarde de calitate europeană, ȋn conformitate cu

principiul dezvoltării durabile. Ȋn continuare vor fi prezentate obiectivele, măsurile şi

acţiunile formulate pentru dezvoltarea infrastructurii de bază din oraşul Mizil.

97




4

INFRASTRUCTURA DE BAZĂ Măsuri Acţiuni

Creşterea calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor oraşului Mizil

• Reabilitarea iluminatului public urban cu becuri led (lămpi) şi asigurarea iluminatului a tuturor zonelor din Mizil; •Extindere reţea apă şi canalizare pentru cartierul cel nou Zona Bradului; • Modernizarea conductelor de apă circa 50% restul au fost modernizate prin SAMTID; • Un sistem de management corespunzător; • Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe; • Eficientizarea clădirilor primăriei din punct de vedere energetic.

Modernizarea şi reabilitarea drumurilor din oraşul Mizil

• Realizarea de studii de trafic şi proiecte tehnice pentru modernizarea drumurilor; • Construirea unui drum ocolitor pentru eliminarea traficului greu din interiorul oraşului; • Modernizarea străzilor neasfaltate din oraş; • Reabilitarea şi modernizarea podurilor şi podeţelor din oraş; • Ȋntreţinerea şanţurilor pluviale pentru gestionarea corespunzătoare a surplusului de apă şi evitarea creşterii nivelului pânzei freatice din oraşul Mizil; • Creşterea siguranţei ȋn trafic prin construirea a două pasarele la trecerile de pietoni din oraşul Mizil; • Realizarea unui sistem de transport public urban dotat cu autobuze electrice;

Menţinerea unui sistem integrat de management al deşeurilor şi promovarea

unui mediu curat

• Achiziţionarea de echipamente pentru măturatul stradal; • Achiziţionarea de echipamente pentru deszăpezire; • Ȋmpădurirea a 12 ha de terenuri degradate din perimetrul de ameliorare a oraşului Mizil;

AGRICULTURA – INDUSTRIE – SERVICII – TURISM

Reducerea şomajului şi creşterea adaptabilităţii forţei de muncă din oraşul

Mizil

• Crearea unui Centru local de formare profesională, calificare şi recalificare a adulţilor la nivel local; • Identificarea specializărilor de nişă cerute pe piaţa muncii care pot fi abordate pentru specializarea forţei de muncă din Mizil;

98




4

Promovarea serviciilor de sprijin pentru iniţierea unei afaceri şi susţinerea antreprenoriatului, inclusiv a celui

feminin

• Crearea unui incubator de afaceri pentru noii ȋntreprinzatori care ȋşi deschid o afacere ȋn oraş; • Inventarierea terenurilor aflate ȋn proprietatea oraşului Mizil şi promovarea terenurile cu potenţial ;

Dezvoltarea infrastructurii locale de afaceri

• Crearea şi dezvoltarea unui Centru de Afaceri, care să susţină IMM-urile ȋn dezvoltarea de proiecte;

Promovarea investiţiilor ȋn infrastructură turistică

• Montarea de panouri cu harta oraşului; • Dezvoltarea infrastructurii turistice din zonă; “Băile Boboci” ca loc de tratament şi staţiune balneară;

DEMOGRAFIE - EDUCAŢIE – SOCIAL – ADMINISTRAŢIE

Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă tinere

• Elaborarea unei baze de date privind calificările deţinute de persoanele active neocupate din Mizil; • Crearea unui Centru local de formare profesională, calificare şi recalificare a adulţilor la nivel local (corelat cu crearea unui Centru de Afaceri); • Crearea unui Centru de Afaceri pentru atragerea de noi investitori si crearea de noi locuri de muncă;

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii şcolare

• Modernizarea / reabilitarea unităţtilor de ȋnvăţământ; • Ambele licee au nevoie de extindere şi reabilitare; • Reabilitare modernizare şi eficientizarea grădiniţelor din oraş ( cele 4 grădiniţe); • Reabilitarea terenuri de sport din cadrul instituţiilor educaţionale; • Dotarea şcolilor şi grădiniţelor cu panouri solare pentru ȋncălzirea apei menajere;

Dezvoltarea activităţilor didactice ȋn vederea creşterii calităţii ȋnvăţământului din oraşul Mizil

• Asigurarea accesului cadrelor didactice la programe de formare continua;

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate

• Reabilitatea, extinderea şi modernizarea spitalului “Sf. Filoftea”; • Reabilitarea Dispensarului TBC; • Reorganizare spital mutare ambulatoriu din policlinica ȋn spital; • Achiziţionarea unor aparaturi medicale: ecograf, tomograf, termostat autoclav, analizor automat de biochimie, microscop, linie Eliza completă, analizor hematologie cu 24 parametri, linie electroforeză, hota pentru

99




4

bacteriologie, analizor automat urini;

Modernizarea infrastructurii şi achiziţionarea dotărilor necesare desfăşurării activităţilor culturale

• Reabilitarea şi extinderea Casei de Cultură Mizil; • Dotarea Casei de Cultură cu echipamente necesare derulării activităţilor culturale; • Restaurarea / conservarea obiectelor de patrimoniu cultural din oraşul Mizil;

Promovarea unei agende culturale active ȋn oraşul Mizil

• Desfăşurarea evenimentelor anuale tradiţionale – inclusiv a unui târg al producătorilor de vinuri din zonă; • Desfăşurarea de proiecţii de filme; • Organizarea de piese de teatru in incinta Casei de Cultura; • Organizarea de cursuri ȋn diverse domenii: muzică, dans, artă grafică, artă decorativă; • Realizarea unui program de promovare pe plan regional şi judeţean a MANIFESTĂRILOR şi evenimentelor cultural – artistice ce se desfaşoară ȋn oraş.

Modernizarea bazei materiale şi informatice a administraţiei publice locale

• Susţinerea conectării tuturor instituţiilor publice (şcoli, spitale, primărie) la internet prin conexiuni broadband;

100




4

Anexa 1

101




4

Anexa 2

Documents

Strategia de dezvoltare durabil a oraşului Mizil 2014-2020 · 1 Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților administra ției publice locale