1

Am descoperit cadavnrl mutilat al lordului Peter in dimi-*F de joi, 13 august 1970. A fost prima victimi a unui

fr de evenimente care au inceput spre sfirgihrl verii trecute,

ciad am cunoscut-o pe Vanessa Forde, sau chiar mai inainte,'ncepind cu Audrey Oliphant qi lsronTzl lncalitdlii Roth

Iiecare parohie are o Audrey Oliphant - uneori, chiar

"'ai multe. Vielile lor se deslXgoari in jurul bisericii paro-

bble gi, intr-un anumit fel, Biserica Anglicani graviteazi in

lrul lor. Era deci inwitabil ca ea si fie un oaspete obilnuit

I vbariatrnui ;i mi-e mgine si spun ci nu intotdeauna am

lffo atAt de cilduros cum ar fi trebuit. De as€menea,

igqerva faptul ci motanul de la Tirdor CottaEe ' considera

riariahrl cea de-a doua casi a lui, infrundnd traficul de pe

t+.."ua principali pentru a ajunge aici.

- Practic, domniqoara Oliphant locuiegte aici, remarcifica me4 Rosemary, dupi o viziti de osebit de lung.i. $i, daciur vine ea, \i trimite pisica in loc. .

- Face o ueabi stra;nici pentnr noi, am subliniat eu. $ipnmr parohie.

- Dragi pirinte, incerci gi reuqegti si gisegti ce este maihn in fiecarc, nu-i aga? Rosemary se uiti la mine ;i zimbi.

I Cesa Tirdor (in lb. englezi, in original)

12 ANDp€w TAyLoR

Dar as r,lea sd. ne lase in pace. E mult mai plicut c6.nd suntemnumai noi doi.

Audrey avea aproape cincizeci de ani si nu era md.ritati..A locuit in Roth toati viata. Casa ei, Tudor Cottage, se

afla pe pajiste - in partea din nord, intre minimarketul luiMalik ;i Queen's Head. Gridina din fata cassi, de merimeaunui pat mai mare, era despdrgiti de trotuar printr_un grilajde fier. Dincolo de poani se afla o firmi vopsite proaspitin fiecare an.

CEAINARIA ,,I-A BATRA}.'UL TUDOR"(infiinlatn in l93l)

PROPRIETAR: dra A. M. OliphantTelefon: Roth 6269

Cafea matinali - Mi.nciruri uqoare - Ceai cu frisciPetreceri, la cerere

Cunosteam locul de zece ani gi, in acest timp, afacerea,degi niciodatS. prea infloritoare, a decezut constant. Acestfapt ii oferea lui Audrey ocazia de a citi cantititi uriase deromane poliliste ti de a se implica in problemele parohiei.

intr-o seari din primivara anului 1969, a apirut la usamea Iiri. si-;i anunle sosirea.

Mi-a venit cea mai minunati. idee.

- Adevirat?

Nu te-am intrerupt de la nimic, nu-i asa? intrebi apoi,declansind astlel ritualul schimbului de amabilititi, refrenulsi rispunsurile clasice.

- Nu, deloc.

Eqti sigur?

- Nimic care si nu poati a{tepta.

Judecata strdinilor 13

ii duto..- aceasti niscocire politicoasi. Tocmai eram

tana si iau o pauzi, am completat.

Am condus-o in camera de zi qi, fic6nd din necesitate o

rimrte, i-am oferit un pahar cu sherry. Audrey era o lemeie

rundi, destul de durdulie, cu o fali ale cixei trdsdturi pi-rrau turtite, ca ;i cum teasta ei, cind inci mai era maleabili,firsese striviti intr-o menghind totugi, ar fi fost bine propor-

fonati dacd ochii, pome;ii ;i colgrile gurii n-ar fi fost atit de

iaghesui,ti unul in altul.Lud o guri de sherry lisAnd licoarea s5.-i ziboveasci in

ori inainte de aJ inghigi.

in dupd-6miaza aceasta, am fost la biblioteci, unde

au r-enit nigte ;colari si au intrebat-o pe doamna Finch daciuu are vreo carte cu istoria locului. Si s-a dovedit c; existimrmeroase cirti despre ora;ele ;i satele invecinate. Dar foarte

puiure despre Roth.

Ficu o pauzd pentru o noui inghilituri. Eu mi-am aprins

o -rigari, ghicind ce va urma.

i$a m-a strifr gerat ideea, adi.ugi ea. Maxilarul ei

EAiv tremura de emolie. De ce si nu scriu eu o istorie a

lmlt{ii Roth? Sunt siguri ci multor oameni le-ar plicea5i citeasci a;a ceva. Si, in zilele noastre, aici traieste multi,hrrne care habar n- are cum este adndrctul R.otlt.

- Ce idee interesanti! Trebuie s5-mi spui daci existi ceva

cc a; putea sd fac eu. Registrele parohiale, poate? Mi intrebdaci lady Youlgreave ar avea ceva material folositor. Ea...

- Sunt atat de incAntati, mi intrerupse Audrey. Am

ryrat ci vei accepta si mi ajugi. De fapt, mi gindeam la o

cdaborare. Mi se pare ci ne-am potrivi de minune.

- N-a4 spune. . ..

- in afari de asta, se gr;.bi ea, istoria satului nu poate firparati de cele a]e bisericii gi parohiei. Am putea si scriem

14 ANDREW TAYLoR

un capitol gi despre locuitorii fairnogi din trecut. Francis

Youlgreave, de exemplu. Ce pirere ai?

Nu sunt sigur ci ag putea si-f fiu de ajutor. [,a urmaurmei, tu egti cea care are cunogtinle despre aceste locuri.Apoi, e problema timpului...

fun vizut cum €ntuziasmul dispare de pe fala lui Audrey

la fel cum se goleste apa dintr-o cadi. Mi-a lost ru;ine de mine

insumi gi totodati eram enenat pe ea. De ce insisti si-i spuni.

sat localitili Roth? Este o suburbie a Londrei, asemindtoare

in fond cu o duzini de altele. Cei mai mulgi dinne locuitori i$trdiesc vielile adwirate in alti parte. in RotI, \i rezolvi mai

mult nevoile fizice, uitAndu-se la televizor, jucind golf dumi-nicile sau spilindu-gi ma;inile Ford Cortina.

-Am inleles. Audrey \i privea fix paharul gol. A fost

doar o idee.

- Mi intreb, am continuat eu, incercind si micgorez sen-

za;ia de vinovilie care mi cuprinsese, mi intreb daci. ar fi de

ajutor si arunc o privire pe prima ta ciorni?i;i ridici privirea, cu fala strilucind.

Da, te rog.

Hotirirea fusese luati. Daci Audrey nu s-ar fi decis si.

scrie istoricul localitnlii Roth, nimic din ceea ce a urmat nu

s-ar fi intAmplat. E tentant si. o invinovitesc pe ea - si invi-

novilesc pe oricine altcineva, dar nu pe mine. insi destinul

are modul lui de a-gi gdsi executanlii: daci, Audrey nu s-ar fioferit si fie mina providenlei, ar fi fEcut-o altcineva.

Audrey iqi termini cirticica la inceputul lunii august

1969. Tulburati de emogie, imi aduse manuscrisul care era

scris aproape ilizibil, cu creionul. Slavd. cerului ci era scurt,

in special din cauzi ci Roth avea o istorie relativ scurti. DinEml Mediu, parohia triise in umbra vecinilor ei mai mari.

Judecata strdinilor 15

Fl-a prea depane de Tamisa 9i, mai tArziu, prea departe de

-r ferati.Totupi, judecind dupe v€chile fotografii pe care le-a gisit

-Ldrsy, Roth lusese un loc frumos ;i rimisese remarcabil

& bine conservat, in ciuda fapn:lui ci era la numai la 2l

& kilornetri de Charing Cross. Toate acestea s-au schimbat

ir t930, cind a fost construit Rezervorul Jubiliar: 700 de

pogoane din parohie 9i partea de nord a satului au fost inun-

dac de 28 de miliarde de litri de api, sacrificati pentru a

ptoli neslirqita sete a locuitorilor Londrei.

Am descoperit repede ci ortografia 9i gramatica lui

-tudrey lisau de dorit. Texnrl era un ghiveci de speculalii --Gne gtie? Poate ci Henric al VII-lea a stat la Old Manor

Houser in drum spre Hampton Court" - 9i citat€ luat€

edesea gregit din ci4ile pe care le gisise la bibliotecd' Am

coovins-o si bati manuscrisul la maSini 9i am reu;it sper

cu diplomalie - si aranjez cu dactilografa si incorporeze in

mod tacit unele dintre corecturile mele. Apoi, impreuni cu

-tdrey, am Parcurs ciorna dactilografiati gi am revizuit-o

ircn o datn. inre timP, incePuse luna septembrie'

- Trebuie si gisim un editor, spuse Audrey.

- Poate cA ai Putea si o tipiregti pe cheltuiala ta?

- Dar sunt siguri ci i-ar inter€sa Pe cititorii din toati

Fra, rispunse ea. in multe feluri, istoria localitilii Roth este

broria Angliei.

- intr-un sens, da, dar.. '

- $i, David, mi intreruPse ea. Vreau ca toate dreptu-

r e binegti si intre in fondul de restaurare. Pini la ultimul

b-nu1, lqa ci trebuie si gisim un editor corespunzitoq care

ri ne dea bani buni. De ce nu vii mdine, la mine, la cini,

i discutim despre toate astea? Mi-ar plicea si-1i pregitesc

' \i:chiul conac (in lb. englezi, in original)

16 ANDRIV TAyLoR

ceva bun, ca se-!i mulfum€sc pentru toat;. munca depusi.Mi bitu in glumi cu palma pe brag. Ari.gi ca si cum ai aveanwoie de o m6ncare buni.

- Din picate, mi.ine nu sunt disponibil. Familia Traskm-a invitat la cini. Poate alti. dati.

- Alti dat6, repeti ea.

Am fost ugurat ci familia Trask imi oferise o atare scuzeperfecti. $i, ca o consecinti a faptului ci am acceptat invi_tatia lor, doui persoane au murit, a Eeia a ajuns la inchisoaresi a patra a fost internati intr-un ospiciu.

2

Cei doi Trlsk locuiau intr-un prezbiteriu cu arhitecturd

-.Flicatn, fafn in fafn cu o biserici victoriani., tot atAt de

crylicati. $tiam din vizitele precedente cn gi biserica, qi

c. erau calde qi primitoare. Ronald 6cuse o treabi foarte

hi. Parohia lui era considerabil mai mare decit media.

Am parcat in curtea pietn:iti din fap casei. Alte douiqini erau deja acolo: un Austin Cambridge gi un Daimler

-rdc-inchis. Uga din fap se deschise inainte de a ajunge

!ca- Ronald imi zimbi. Eu eram imbricat in ,tinuta mea

& dcric, cu tradifionalul guler alb, insi el purta un costum

mp, de culoare inchisi, care il licea si pari mai zveltarit 6n4, gu 6 sr4vati in dungi. Era mai scund decit mine,

& mult mai robust gi didea impresia ci nu mergea nicio-ld pejos, nici cind avea timp. in aceasti seari, tonrl la el

drcea, de la pantofi negri pini la pi.ml blond. O boare

- €nt purti parfurnul aftershave-ului ci.tre mine.

- David! Mi bntu pe spate ti mi pofti in casi. Ce pli.cere

i t vid! Vino si-i cunosti pe ceilal,ti.

Holul era plin de flori ;i mirosea puternic a cear5. de

pcher Ronald mi conduse in salon, care se afla in spatele

ci Era o seari caldi. Ugile franguze;ti erau deschise, gi ungq de oameni se afla deja pe tcrasi..

18 ANDR'EV,I TAYLoR

Cynthia Trask veni in intArnpinarea mea. Era voinicd $ingrijiti, la fel ca fratele ei, gi purta o rochie sobri, albastrica o uniformi. in timp ce Ronald imi aducea un pahar de

sherry, ea mi conduse spre ceilali oaspe;i-

Unul dintre cupluri imi era cunoscut - Victor qi ManThurston. El (icuse o grimadi de bani vi.nz6.nd salupe cu

cabirle, pentru navigalia pe r6.u, iar acum impreuni cu sogia

lui ,,serveau comunitatea" cum le plicea si afirme, ceea cc

insemna ci l}ceau parte dintr-o multitudine de comitete:

ea prefera cauzele filantropice, el se concentra asupra celor

politice. Thurston er4 consilier qi ficea parte din ComitetulCadasra.l, avAnd o putere considerabili.

Pe celilalt cuplu nu-l cunosteam. Se dovedi a fi: el - di-rector la unul dintre liceele locale, iar so$a lui - unul dintre

epitropii lui Ronald.

Primul lucm pe care l-am observat in legituri cu cea

de-a cincea invitati a lost pirul - ondulat ;i de culoare cas-

tanie strdlucitoare. Cind se intoarse spre mine, soarele serii

o lumini din spate, inviluindu-i capul intr-o aureoli inflI-cirad. Purta o rochie lungi, un bumbac sub;ire, cu minecilungi qi guler plisat. Pentru o clip6, soarele coborAt spre apus

ii fXcu rochia aproape transparenti.. Trupul i se profila maiintunecat. I-am zirit picioarele qi coapsele. Rochia nu maiascundea nimic.

- Iatd-ne, David! Ronald se afla lingi mine, cu un pahar

de sherry in mini. Vanessa, nu cred ci il cunogti pe DavidByfield. David, ea e Vanessa Forde.

Ne-am str6ns miinile. in momentul acela, am devenit

nervos din cauza doringei brugte ce se st^i,rnise in mine. Era

ceva obignuit. De-a lungu.l anilor, am invilat si-ni stipi-nesc senzagiile, ata cum un surfer sdpanette valul, pinicind fo4a dorinlei se diminua. Un mod de a evita sd. mi las

Judecqta strdinilor

dc aceastd senzaie era si mi concentez cu putere

rmui lucru. Asdel, in citeva secunde, am constatat ce

avea o fap plicuti, mai curAnd atrigitoare decat

cu o culoare incintitoare ti un nas acvilin'

- Ld-mi si-1i mai aduc o biuturd. Ronald apucd paha-

6d din m6.na Vanessei' Gin cu limeie?

Ee dfufu din cap zimbind. Ronald se indreptd spre misu,ta

pentm biuturi, care se afla in salon- Era ceva foarte

in el, in aceasti seari. Astfel, am reu$t si intreziresc

&tnnrl care trebuie ci a lost odati; ti, ca si fiu cinstit,

ifi€a cn preferam ceea ce vedeam acum, in locul cleri-

d Ar r€rsti care devenise.

Lam olerit Vanesei o $garn. Ea a acceptat-o, aplecAn-

l.r si i-o aprind. Am vizut ci purta verighete' Pentru o

44 f am simlit parfumul. i-i amintea de unul pe care

-Fria !i solia mea si-l foloseasci' Am inceput si vorbim

-ioi deodati, plonjind in conversalie ca inodtorii cand

! di sartul.

- Locuiegti aici?

- Ai o parohie... ?

Anr zimbit unul altuia 9i orice stAnjeneali a dispirut'

- flupi tine, doamni Forde'

- Vanessa, te rogl $i, P€ntru a-'i rispunde la intrebare,

bl=c in Richmond.

Am obsewat ci spusese locuiesc, nu locuim'

- $i, pentru a iaspunde 9i eu, sunt vicarul din Roth'

-o,a;a!- Cunoqti localitatea?

- Pufn. Se uitn h mine qi zimbi. Te surprinde?

I-am zimbit qi eu'

20 ANDrrw TAYLoR

- Identitatea lui tinde si fie sufocati de vecini. O mul-

;ime de oameni cred ci numele le este familiar, dar nu au

idee unde se afli.

- M-am dus acolo acum citiva ani, pentru a vizita bise-

rica. Desnrl de interesanti. in a.ltaq avegi un panou pictat.

nu-i a;a? Judecata de Apoi?

- Adevirat. Cu scene din viala lui Hristos, dedesubt.

- A sosit ginul cu limAie ! l-am auzit pe Ronald materiali-

zAndu-se lingi Vanessa gi intinzindu-i paharul, cu o expresic

triumfitoare. Mai avea in mini un pahar asemdni.tor, pe

care-l ridic6: Noroc! Se apleci spre rnine: David, Cynthia

wea si schimbe o vorbi cu tine, in legi.turi cu Rosemary.

- Fiica mea, i-am explicat Vanessei.

Nepoata noastri a lost pe aici, sipti.m6.na recuti.,continui Ronald. A plecat de la gcoali dupi. terminarea

ultimului trimestru gi ne-a adus un sac de lucruri cu care sd

facem ce vrem. i-b.A.A^itrt., presupun. Cred ci este gi o

crosi de hochei acolo. Cynthia se intreabi daci n-ar putea

si fie ceva ;i pentm Rosemary.

Am zimbit ;i i-am mul,tumit. A fost o weme cAnd a5 firefuzat si primesc dovada filantropiei celor doi Trask, dar

acum devenisem mai inlelept. Mindria e un lux, iar copiiidcvin din ce in ce mai costisitori, pe misuri ce

"..r". irt

clipa aceea, Clmthia ni se alituri, aducind boluri cu alune

gi rndsline.

Am auzit cumva numele lui Rosemary? intrebi ea. Ce

fatd adorabilil A ajuru si-i placi scoala?

- Mult mai mult, cred. M-am intors spre Vanessa. CindRosemary a sosit la Roth, i-a displicut foarte mult scoala. De

fapt, a incercat si fugi de doui ori. Dar, in ultimul an, pare

ci s-a potolit.

J decata sftdinilor

- \hra viitoare va primi calificatinrl A, interveni Cynthia

o rnmi de interogalie in voce, ce indica o presupunere

rrlt decit o afirmare a realitigii.

laa luat de lingi Vanessa 9i Ronald 9i mi-a vorbit o clipi

&ri despre Rosemary. Am hotir6,t - sau, mai curind,

Qdia a hotirat - d il va trimite pe Ronald la mine, cu

tsd sdptnmana viitoare. Orice nu ii este de trebuinli lui

l-i.ry v-a m€rge la urmatorul targ de binefacere Rezol-

-d del problema, m-a condus 9i mai departe de Vanessa

jloal{ care stiteau de vorbi Ia caPitul celilalt al terasei'

i cr mfiestrig, m-a irnplicat in conversalia dintre \tctor

lhsron;i so,tia lui.

O vreme, n-arn mai avut ocazia si vorbesc cu Vanessa'

L riuP ce mi aflam Pe terasi, am aruncat o privire sau doui

- &ectia ei ;i a lui Ronald, care continuau si discute cu

lldc incordate. La un moment dat, am vizut-o pe ea dind

lcap.Fini la urmi, ne-am dus in sufragerie, 9i C;nthia ne-a

emdus la locurile noastre din jurul mesei rotunde' Vanessa

r & vizavi de mine. in mijlocul mesei exista un aranjament

kal bogat, a;a ci am zerit-o doar intimplitor' $edeam

-re Cynthia gi soia directorului'

Ronald a spus rugiciunea. Mincirurile care au urmat

cran neobignuit de elaborate. Pepenele cu gunci de Parma

e deschis drumul sPre coq 4u am Ronald, ca de obicei, cea

ri grijulie gazdn, continua s; ne umPle paharele cu un rose

Fr ghez ucigitor. Soia directorului a incercat, in mod

dicat, se-mi puni intr€biri despre Ronald' $i, in curind'

drcni evident ci ii cunottea P€ cei doi Trask mai bine decit

oine. Pini la urmi, a renunlat 9i i s-a adresat Cynthiei,

pcrc mine .

2t