Stoianovici Argumentare Si Gandire Critica

8/9/2019 Stoianovici Argumentare Si Gandire Critica

1/181

DRAGAN STOIA/VOl/ICI

ARGUMENTARE SI GÂNDIRE CRITICĂ

1-BiSUO'-M

W Editura Universităţii din Bucureşti

!!"


2/181

© Editura Universităţii din BucureştiŞos. Panduri, 90-9, Bucureşti - 0!0""#$ %e&eon()a*+ 10.#.

E-ai&+ editura/uniuc2a3oo.co4nternet+ 555.editura.uniuc.ro

%e3noredactare co6uteri7ată+ Vict#ria Iac#$

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiSTOIANOVICI, DRAGANArgumentare i gân!ire critic" ( 8raan Stoianovici

-Bucureşti+ Editura Universităţii din Bucureşti, 00!190 6. Bi&ior.4SB: 9;#-;#;-0#1-;

1".0#1


3/181

P?@

%e*te&e cu caracter didactic care se ocu6ă de aruentare şi decu&tivarea =ndirii critice se deoseesc Antre e&e An ai u&te 6rivinţe+

s6aţiu& acordat dierite&or 6ro&ee, rnodu& de a &e ru6a, 6ondereare&ativă 6e care o au An e&e de7vo&tări&e teoretice şi a6&icaţii&e 6ractic.(-Căsura An care a6e&ea7ă &a instruente&e &oicii ora&e Sic. :uitoru& coun a& acestor aniere de aordare dierite A& constituie 6reocu6area 6entru %ractica raţi#na&entului Dşi 6entru educareaa$ilităţil#r intelectuale ce intervin An rece6tarea critică aaruentări&or a&tora şi An construirea 6ro6rii&or aruentări.

An &ucrarea de aţă a se&ectat, 6ornind e &a de acu destu& de oata &iteratură a doeniu&ui, tee&e 6e care &e-a socotit aii6ortante şi ai 6otrivite An ra6ort cu oiectivu& adineauri enţionat,dis6un=ndu-&e An ordinea care ni s-a 6ărut cea ai convenai&ă 6entrucititoru& 6uţin sau de&oc iniţiat An această aterie. > acordat o are 6ondere a6&icaţii&or de diverse e&uri. 8intre acestea, An cadru&

e*6unerii a inc&us e*e6&e i&ustrative din aruentări rea&e şi - &as=rşitu& aForităţii ca6ito&e&or - 6asaFe re6re7entative din dieriţiautori, oerite ca ateria& 6entru re&ecţie şi discuţie An co6&etareae*6&icaţii&or din te*t. E*erciţii&e 6ro6riu-7ise, An nuăr are şi curade de co6&e*itate dierite, &e-a cu6rins se6arat, An 6artea a doua acărţii, indic=nd aco&o cores6ondenţe&e cu e*6unerea teoretică din 6ria 6arte.

:oţiuni&e e&eentare de &oică ora&ă, at=tea c=te aconsiderat că şi-ar a&a &ocu& Antr-o &ucrare cu 6roi&u& ce&ei de aţă,orea7ă oiectu& unui ca6ito& distinct, 6&asat &a s=rşitu& 6riei 6ărţi,şi sunt 6re7entate Antr-o anieră ce ţine cont de a6tu& că areaaForitate a 6otenţia&i&or destinatari ai cărţii au venit deFa An contact cue&e An &iceu.


4/181

traducători&or. E*6riă aici u&ţuiri res6ectivi&or editori şitraducători.

7


5/181

HUPruentarea caactivitate socia&ă, inte&ectua&ă şi vera&ă .............,................... #0..............................................................................................Hondiţ

ii deinitorii a&e activităţii aruentative.................................. # 'ra(&ente %entru re)lecţie şi discuţii..................................... #Ca%& IV& Ti%uri !e argumentare ................................................... #"

'.%e7e actua&e, eva&uative şi acţiona&e ................................... #"..............................................................................................>ruentări ono&oa&e şi aruentări dia&oa&e ............................. #9#..............................................................................................>ruentări %r# şi aruentări c#ntra............................................... 1..............................................................................................>ruentări K&iereL şi aruentări cu reu&i 6restai&ite ................. 'ra(&ente %entru re)lecţie şi discuţii.................................... #

Ca%& V& Argumentarea ca %ro!us$ te)tul argumentati*............... "1..............................................................................................4ndicat

ii &i i ii


6/181

Ha6. 444. GiaFu& ca actor An aruentare................................................................... ;91. Po&iseie, aiuitate, vauitate ....................................................................... ;9. >6e&u& &a deiniţii An aruentări ....................................................................... #. )o&osirea resurse&or e*6resive a&e &iaFu&ui ..........................$.......................... 'ra(&ente %entru anali-ă şi re)lecţie................................................................... "

Ha6. 4. Eva&uarea aruentări&or................................................................................... 91. Găuriri 6re&iinare ......................................................................................... 9. )actori de care de6inde ca&itatea aruentări&or................................................... 90

.1 >cce6tai&itatea 6uncte&or de 6ornire............................................................ 90. >cce6tai&itatea &eături&or &oice dintre 6reise şi conc&u7ii ......................... 9.# :ecircu&aritatea.......................L.................................................................... 9!. Herinţe Kdia&ecticeL....................................................................................... 9"

'ra(&ente %entru anali-ă şi re)lecţie.................................................................. 9"

Ha6. Soise&e An 6ractica aruentării ..................................D................................... 1001. :oţiuni&e de sois şi 6ara&ois ...................................................................... 100. %i6uri de soise................................................................................................ 10#. Procedee aruentative aiva&enţe ................................................................. 110. Soise An &eătură cu ideea de re&aţie cau7a&ă ................................................... 1Q"!. Soise de inducţie............................................................................................ A 19

Ha6. 4. Haracteristici a&e =ndirii critice ....................................................................... 1# 'ra(&ente %entru anali-ă şi re)lecţie.................................................................. 19

Ha6. 44. H=teva noţiuni de &oică ora&ă...................................................................... 1#11. ruentări şi contraaruentări............................................................................ 1"9

Secţiunea VI0 1Su%li&ent20>ruentări intera&e ai a6&e ........................................... 1;;

Bi&ioraie...................................................................................................................... 19

PARTEA 1MÂ1: ASPECTE TEORETICE

Oricine 6oate să-şi dea cu 6ărerea. Ansă 6ărerea nu are va&oare oiectivă, deci cu&tura&ă,

dec=t dacă e Ansoţită de aruentare.

Reore Hă&inescu

H=nd cineva crede că nuai e& are dre6tate, c=nd cineva crede că An aară de conce6ţiacreen&or săi nu ai este aso&ut niic a&t An viaţa socia&ă, ace&a este un o incu&t, care n-a avutAncă 6utinţa de a-şi da seaa cat de variate, cat de u&ti6&e sunt aniestări&e =ndiriioeneşti.

P. P. Har6

Este esenţia& Antr-o deocraţie ca tinerii şi adu&ţii să Anveţe să =ndească, să Anveţe cusă =ndească inde6endent şi cu să =ndească A6reună... Ei treuie sa aFună &a conc&u7ii, dar An ace&aşi ti6 treuie să re cunoască dre6tu& ce&or&a&ţi de a aFune &a conc&u7ii o6use.

8in Vie 'ine Art #) 3r#%a(anda M19#N, a6ud K8i&eaL, oct. 000

10 11


7/181

Ca%it#lul I

E435ICA6II 7NTR!.C8E

1. Goica ora&ă şi teoria aruentării8oeniu& de cercetări şi disci6&ina de Anvăţă=nt nuite, a&ternativ, %eoria

aruentării, :eoretorică, Goică neora&ă sau R=ndire critică Aşi au Ance6uturi&e &a iF&ocu&seco&u&ui trecut iar iniţiatorii &or &e-au conturat 6roi&u& 6rin rarrtare e*6&icita &a une&edisci6&ine cu o Ande&unată istorie, cu sunt &oica şi retorica, nuite c&ariicări 6e aceastăteă Aşi 6ot a&a &ocu& şi aici, An c3i6 de introducere, anterior discutării ai 6e &ar anoţiuniior-c3eie de aruentare şi =ndire critică. >ceste c&ariicări 6re7intă, 6e de o 6arte,interes teoretic şi istoric, dar, 6e de a&ta, de e&e este nevoie şi 6entru a răs6unde unor nedueriri ce se 6ot naşte &a 6riu& contact a& cuiva cu te*te ce au ca oiect aruentarea şi=ndirea critică. :edueriri ce 6ot i avori7ate, Antre a&te&e, de A6reFurarea că, din raţiuni

6edaoice, An anua&e noţiuni&e de aruentare şi =ndire critică sunt e*6use, de oicei,A6reună cu noţiuni e&eentare de &oică, iind aste& esto6ată, ai u&t sau ai 6uţin,

deoseirea dintre 6ers6ective&e şi 6reocu6ări&e ce&or două disci6&ine.8iicu&tatea de a distine 6ro&eatica s6eciică a &oicii de cea de care se ocu6ă

teoria aruentării se datorea7ă, Antre a&te&e, a6tu&ui că Ansuşi oiectu& &oicii a ost de&iitat,de-a &unu& ti6u&ui, An od neunior, d=ndu-i-se deiniţii c=nd ai Anuste, c=nd ai &ari,du6ă enta&itatea doinantă a e6ocii sau c3iar du6ă oduri&e dierite An care autoriii6ortanţi din doeniu Anţe&eeau enirea şi interesu& educaţiei &oice. )a6t e că terenu& deraţi#na&ent9 considerat a desena oiectu& centra&, dacă nu e*c&usiv, a& investiaţiei &oice,este at=t de a6ro6iat, ca sens, de ce& de aruentare 1, Anc=t 6e dre6t cuv=nt cineva ar 6utea săse Antree dacă Kteoria aruentăriiL nu este cuva doar o a&tă denuire 6entru disci6&ina ceAn od tradiţiona& era nuită K&oicăL.

4n aara acestei sii&itudini de sens Antre anuiţi tereni-c3eie din vocau&aru&&oicii şi cei din vocau&aru& teoriei aruentării, ai e*istă trei a&ţi actori care au Ant=r7iatsesi7area s6eciicu&ui 6ro&eaticii care An 6re7ent orea7ă oiectu& acesteia din ură. Unu&

din ei este vi7iunea enta&istă, sau 6si3o&oistă, des6re &oică,

1 An en&e7ă, cuv=ntu& :ar(u&ent; este uti&i7at uneori An acce6ţiunea &ară de traere deconc&u7ii, indierent cu ce sco6 sau An ce conte*t, şi atunci e& desenea7ă oiectu& 6rinci6a& a&cercetării &oice, Antocai ca An ro=nă cuv=ntu& KraţionaentL. >&teori i se dă acce6ţiunea airestr=nsă de raţionaent ăcut cu sco6u& de a ace acce6tată de către a&ţii o anuită idee, şi atuncicores6unde cu ceea ce An vorirea curentă nui KaruentareL. :otă ca 6e o curio7itate că Ananua&u& său de &oică din 1;", %itu aiorescu nu o&oseşte de&oc cuv=ntu& KraţionaentL,devenit a6oi curent vocauaru& &oic ro=nesc, ci e*c&usiv terenu& KaruentareL, Antr-unAnţe&es cores6un7ător acce6ţiunii &ari a en&e7escu&ui KaruentL.

1#


8/181

6recu6ănitoare An e6oca odernă 6=nă către s=rşitu& seco&u&ui a&nouăs6re7ece&ea. Potrivit acestei vi7iuni, cercetarea &oică ar avea caoiect &ei&e de uncţionare a inte&ectu&ui uan, Kore&e =ndiriiLconsiderate ca atare, inde6endent de oiecte&e sau conţinuturi&e &a carese a6&ică. He& de-a& doi&ea actor, derivat An 6arte din 6riu&, 1-aconstituit aestecu& 6ro&eaticii 6ro6riu-7is &oice cu ceae6isteo&oică şi etodo&oică. 4ar ce& de-a& trei&ea, statutu& norativatriuit - &oicii, de disci6&ină 6reocu6ată să oru&e7e reu&i 6entru

una Antreuinţare a inţii. Prin studierea &oicii s-ar oţine, 6otrivitacestei vi7iuni, o ae&iorare a de6rinderi&or inte&ectua&e, ai u&tăacurateţe şi eicienţă An 6rocese&e de cunoaştere şi An &uarea deci7ii&or din viaţa 6ractică. Printre aceste de6rinderi inte&ectua&e se nuără, de

ună seaă, şi 6rice6erea de a oru&a idei&e, de a &e oeri Fustiicări,de a &e counica a&tora, de a 4e eva&ua şi critica. Goica ar i, aste&,

6rin eecte&e eneice a&e studierii ei, şi un e& de 6edaoie a =ndirii.Or, 6reocu6ări&e oderne 6entru studiu& aruentării şi 6entru

cu&tivarea =ndirii critice sunt otivate tocai de considerentu& că, Ana6t, &oica 6ro6riu-7isă are 6rea 6uţin de-a ace cu aste& de &ucruri şică, oric=t de interesante şi de i6ortante ar i a&tinteri re7u&tate&e ei,at=t din 6unct de vedere i&osoic c=t şi An a6&icaţii, ai&iari7area cu e&enu se re6ercutea7ă An od seniicativ asu6ra resurse&or şide6rinderi&or inte&ectua&e enera&e, asu6ra oduri&or An care oaenii

tra conc&u7ii sau An care Fudecă idei&e, deci7ii&e şi acţiuni&e atunci c=ndse conruntă cu 6ro&ee din viaţa rea&ă. M> se vedea, &a s=rşitu&ca6ito&u&ui de aţă, 6asaFe&e citate din H3. Pere&an, S. %ou&in şi >.)is3erN.

Honstatarea că &oica şi studiu& ei.nu an, sau au An oarte icăăsură, eectu& 6edaoic ce &i se atriuia An od tradiţiona& s-a 6ututi6une cu &i6e7ie aia du6ă ce această ştiinţă s-a deaFat deinrediente&e 6si3o&oice şi e6isteo&oice care A-au ost Ancor6orate An

6erioada cu6rinsă Antre dică, aia du6ă ce 6ro&eatica şi etode&e l#(icii )#r&ale au ost adecvat Anţe&ese şi redeinite An ceea ce au s6eciic.M>ceastă redeinire a &or este cea care ne Anăduie să-o&osi, aşa cua ăcut-o An a&ineatu& 6recedent, e*6resia de K&oică 6ro6riu-7isăLN.Pentru o Anţe&eere adecvată a 6roi&u&ui &oicii An sens restr=ns, este

6reerai& să ne ra6ortă nu &a istoria &oicii, unde vi7iuni&e des6reoiectu& şi rosturi&e acesteia au variat u&t An uncţie de e6ocă şi dec&iatu& cu&tura& doinant, ci &a ceea ce cu6rind eectiv &ucrări&e de&oică re6re7entative din seco&u& a& două7eci&ea sau din 7i&e&e noastre.

Hine 6arcure un tratat sau anua& ti6ic de &oică din seco&u&trecut ăseşte An e&, An od e*c&usiv sau An 6rinci6a&, oduri de ana&i7ăa 6ro6o7iţii&or de diverse e&uri, iF&oace de re6re7entare a ore&or &or, deiniţii a&e ace&or re&aţii 6osii&e dintre e&e An virtutea cărora dinadevăru& sau a&sitatea unor 6ro6o7iţii decure adevăru& sau a&sitateaa&tora, An ine 6rocedee sau te3nici de deterinare a e*istenţei unor aste& de re&aţii. 8e interes s6ecia& se ucură, An virtutea tradiţiei, aceare&aţie care stă &a a7a decurerii unei 6ro6o7iţii din a&te&e &uate ca

6reise şi An uncţie de e*istenţa căreia dec&ară va&ide sau neva&ideraţionaente&e de dierite ore. Ast)el de 6ro&ee orea7ă, aşa-7ic=nd, nuc&eu& tare a& &oicii, iar dacă &a e&e se adauă, aşa cu, din

res6ect 6entru tradiţie, se oişnuieşte An anua&e&e e&eentare, şianuite consideraţii 6rivitoare &a &iaF, &a etodo&oia ştiinţe&or, &aerori&e An raţionaent etc, aceasta se ace *u conştiinţa deoseiri&or denatură e*istente Antre aste& de 6reocu6ări şi ce&e ce ţin de conţinutu&

6rinci6a& a& &oicii.


9/181

An ra6ort cu ceea ce discută aici, se cer ăcute Ancă douăenţiuni i6ortante+ Pria e că An vocau&aru& actua& a& &oicii, 6rinraţionaent nu se Anţe&ee o uncţie sau o6eraţie a inte&ectu&ui, adicăceva enta&, ci. 6ur şi si6&u, o u&ţie de 6ro6o7iţii An cadru& căreiauna dintre 6ro6o7iţii este desenată dre6t conc&u7ie iar toate ce&e&a&te,dre6t 6reise. >ceastă acce6ţiune a cuv=ntu&ui KraţionaentL, care,du6ă cu se vede, nu are niic 6si3o&oic, ace astracţie, totodată, deutili-ările ce se 6ot da raţionaentu&ui, de c#nte+tele An care este

6rodus, de li&$aşadar, decurerea An sens &oic-ora& nu este o condiţie nicisuicientă, nici necesară 6entru 6ertinenţa o&osirii unor 6ro6o7iţii caaruente An s6riFinu& a&tora. 8e a&te&, du6ă cu vo arăta aideta&iat An ca6ito&e&e 444 şi ), oru&area aruentări&or stă, Antrea&te&e, su cerinţa ca &eături&e &oice dintre 6ro6o7iţii&e o&osite An e&esă ie si6&e şi evidente, aste& Anc=t recunoaşterea &or să nu 6resu6unăa6e&u& &a cunoştinţe s6ecia&e de &oică.

Pro&eatica teoriei aruentării este, Antr-un cuv=nt, net

dierită de cea a &oicii An sens restr=ns - a &oicii ora&e saudeductive - şi nu se su6ra6une dec=t 6arţia& cu cea a &oicii Anacce6ţiuni ai &ari a&e acestui cuv=nt. 4n 6&us, re&evanţa &oiciiştiinţiice 6entru 6ractica =ndirii, An 6articu&ar a auentării, esteindirectă şi secundară, 6e c=nd

1 1!


10/181

teoria aruentării este anue orientată s6re ae&iorarea co6etenţeiaruentative şi critice, adică s6re o ina&itate 6edaoică. An ti6 ce&oicienii discută des6re sc3ee astracte re6re7ent=nd ore %#si$ilede 6ro6o7iţii şi raţionaente, 6e care &e i&ustrea7ă cu e*e6&e deoicei artiicia&e, construite ad #c de către ei Anşişi, autorii interesaţide studiu& aruentării şi de cu&tivarea ai&ităţi&or de =ndire critică seadresea7ă, de reu&ă, unor e*e6&e rea&e, &uate din 6ractica =ndiriiistorice, Furidice, 6o&tice, i&osoice, Furna&istice sau din viaţa de iecare

7i. :u contea7ă, sau 6re7intă doar interes terino&oic, a6tu& că 6entru aste& de 6reocu6ări, unii dintre autorii care &e cu&tivă o&osescdenuiri 6recu K&oică neora&ăL MAn en&e7ă, in)#r&ai l#(ic29K&oica raţionaente&or rea&eL sau a&te&e An care iurea7ă cuv=ntu&K&oicăL.

Heva ai Fos vo indica 6e scurt cu au descris Anşişiiniţiatorii teoriei oderne a aruentării re&aţia dintre 6ro&eaticaacesteia şi cea atriuită An od tradiţiona& &oicii.

. %eoria aruentării şi retorica

>ruentarea intervine, de ună seaă, şi An oratorie, Anconstruirea şi 6roducerea de discursuri cu intenţie 6ersuasivă. 8re6turare, 6reocu6ări&e teoriei aruentării se su6ra6un 6arţia& cu ce&e

a&e retoricii ca teorie a e&ocinţei. >e&e, s6re deoseire de &oică, aude-a ace An od esenţia& cu counicarea idei&or şi cu intenţia de ain&uenţa credinţe&e şi atitudini&e a&tora.

)iecare din ce&e două cu6rinde Ansă şi 6reocu6ări străinece&ei&a&te. >ste&, 6entru retorică este de interes nuai aruentareaora&ă, An ti6 ce teoria aruentării Aşi ia ateria&u& deo6otrivă, ac3iar Antr-o ăsură ai are, din te*te - cu conţinuturi dintre ce&e aivariate şi de nive&uri inte&ectua&e dierite, de &a 6resa cotidiană &ade7ateri&e. dintre 6o&ito&oi, Furişti, istorici, 6edaoi, eticieni saui&osoi. >6oi, retorica se 6reocu6ă An 6rinci6a& de discursuri&e 6u&ice,

6e c=nd 6entru teoria aruentării sunt de ea& interes şi discursu&adresat unei sinure 6ersoane şi c3iar de&ierarea &ăuntrică, An carecineva trece An revistă 6entru sine Ansuşi raţiuni&e 6ro şi contraacce6tării unei idei sau inter6retări, 6ro şi contra ado6tării unei deci7iisau conduite.

Pe de a&tă 6arte, An ti6 ce retorica se ocu6ă şi de nueroase&eas6ecte nearuentative a&e artei cuv=ntu&ui, dintre care ac 6arteresurse&e e*6resive a&e &iaFu&ui Miuri&e retoriceN, dar şi iF&oace&enediscursive de rea&i7are a 6ersuasiunii,

8u6ă cu scria . S. i&& An tratatu& său de &oică Ma& căreioiect, de a&te&, An consens cu vi7iunea doinantă de atunci, A& deineaAn tereni enta&işti, ceea ce aici nu contea7ăN+ KSinuru& oiect a&&oicii este conduita 6ro6rii&or noastre =nduri. Hounicarea acestor =nduri a6arţine unei a&te arte -


11/181

cu sunt ţinuta oratoru&ui, estica, reistru& voca&, intonaţia ş.a., teoriaaruentării se 6reocu6ă doar de &iar(u&entati#n9 scris deH3aA Pere&an şi asistenta sa Gucie O&rec3ts-%2teca, iar An ceaan&oonă, de Te Uses #) Ar(u&ent a &ui Ste63en %ou&in. 4n 6ria,teoria aruentării este vă7ută ca o Antreire necesară a &oicii, datiind că etode&e şi re7u&tate&e acesteia din ură sunt de interes An

6rinci 6entru doeniu& ateaticii, iind An sc3i de s&aă re&evanţă 6entru 6ractica raţionaentu&ui An sera ştiinţe&or uane, a 6racticii Furidice şi An viaţa de iecare 7i. 4n cea de a doua se 6reconi7ea7ă nu osi6&ă Antreire a &oicii, ci o reorientare a ei, su as6ectu&

6ro&eaticii şi a& etode&or, 6ornind de &a oduri&e statornicite şieectiv o&osite de Anteeiere a idei&or şi deci7ii&or şi &u=nd Anconsiderare ace&e criterii de va&idare a raţionaente&or care suntrecunoscute An 6ractică$ criterii ce varia7ă de &a un doeniu &a a&tu&, dar şi An ti6, odată cu 6rorese&e de conţinut şi de etode din iecaredoeniu.

46u&suri An direcţia conectării ai une a &oicii &a 6racticaraţionaentu&ui An Antreaa ei diversitate au venit şi din 6artea critici&or

adresate &oicii ora&e, ca disci6&ină autonoă şi ateati7ată, decătre i&osoi ana&itici ca Ri&ert . şi Anc3eat a6oi 6rin constituirea unei >sociaţii de &oicăneora&ă.

N#tiţă ist#rică0 Geat de oduri&e ai &ari sau ai stricte dedeinire a 6ro&eaticii care ace oiectu& &oicii şi de antecedente&eistorice a&e teoriei aruentării, sunt de interes şi urătoare&e. 8intrece&e şase tratate a&e &ui >ristote& reunite u&terior su tit&u& co&ectiv deOr(an#n şi 6e care coentatorii şi istoricii &e consideră scrieri de&oică, doar două - Analiticele I şi Des%re inter%retare ? cores6und, An

6rivinţa 6ro&eaticii şi a etodei de a o trata, cu ceea ce An 6re7entse Anţe&ee 6rin &oică An sens restr=ns sau ora&ă. Honţinutu& a&tor două, T#%ica şi Res%in(erile s#)istice9 este dierit şi 6ractic ără&eătură cu cercetarea &oic-ora&ă, iind An sc3i Anrudit cu o 6artedin conţinutu& tratatu&ui aristote&ic de Ret#rică0 T#%ica şi Res%in(erilese ocu6ă de aşa-nuite&e raţionaente K6roai&eL sau Kdia&ecticeL, cadeoseite de raţionaente&e ştiinţiice sau deonstrative, An &eăturăcu care a iniţiat >ristote& ana&i7a &oic-ora&ă a 6ro6o7iţii&or şi araţionaente&or.

>ceste din ură trei scrieri a&e &ui >ristote& sunt 6rivite care6re7ent=nd, ai u&t dec=t ce&e 6ro6riu-7is &oice, 6recursoare&eantice a&e teoriei odee a aruentării. 8e a&te&, >ristote& Ansuşinueşte KarteL @tecnai9 adică iscusinţe 6racticeN

1" 1;'


12/181

at=t Kdia&ecticaL sa, c=t şi retorica, 6e c=nd 6entru teoria ora&ă araţionaentu&ui e*6usă An Analitice o&oseşte ca&iicativu& de ştiinţă1e%iste&e20 >na&o 6ute s6une des6re &oica de astă7i că este o ştiinţăeinaente teoretică, 6e c=nd studiu& aruentării şi cu&tivarea=ndirii critice se 6reocu6ă An 6rinci6a& de descrierea şi e*6&icarea

%racticii raţionaentu&ui An toată diversitatea ei, cu intenţia de acontriui &a ae&iorarea de6rinderi&or enera&e de =ndire.

Să s6une Ancă odată că terino&oia este, An acest conte*t, de

i6ortanţă secundară. Pere&an, de 6i&dă, oserva că şi studiu&aruentării şi-ar 6utea revendica denuirea de &oică, iar dacă e&Ansuşi a 6reerat să-i dea o denuire dierită, a ăcut-o An 6rinci6a&

6entru că terenu& K&oicăL era, &a iF&ocu& seco&u&ui , erAncetăţenit An acce6ţiunea Anustă e*6&icată ai sus. Pe de a&tă 6arte,denuirea aristote&ică de Kdia&ecticăL era şi ea neconvenai&ă, din

6ricina u&titudinii de a&te sensuri cu care acest teren a ost uti&i7at Andecursu& ti6u&ui de către i&osoi, dar şi 6entru că, etio&oic, e&triite doar &a oda&itatea dia&oa&ă a aruentării. Pere&an a o6tat,ina&ente, 6entru denuirea de KneoretoricăL 1n#uvelle ret#ri=ne2,deşi 6ro&eatica 6e care aceasta o vi7ea7ă nu se su6ra6une nici eaAntocai cu cea a retoricii tradiţiona&e.

Şi An scrieri de dată recentă se ai Ant=&nesc c=teodatăcaracteri7ări a&e &oicii ce 6ar a inc&ude An oiectu& ei 6ro&ee de e&u&ce&or 6e care Andeoşte anua&e&e de &oică standard au aandonat-o şicare An 6re7ent ţin de 6reocu6ări&e teoriei aruentării.


13/181

dre6tu&ui şi a i&osoiei. Potrivit unei tendinţe, ins6irate de Tant, caredatea7ă de &a iF&ocu& seco&u&ui a& nouăs6re7ece&ea, &oica a aFuns să ietot ai u&t identiicată cu &oica ora&ă, d=ndu-i-se ca oiect destudiu raţionaentu& corect An 6rivinţa orei.

Antr-o aseenea 6ers6ectivă, aruentarea ar ţine ai deraăde 6si3o&oie dec=t de &oică, de vree ce raţiuni&e oerite cu sco6u&de a 6ersuada şi a convine sunt re&ative &a caracteru&, interese&e,eoţii&e şi 6asiuni&e 6ersoane&or asu6ra cărora vre să acţionă 6rindiscurs. Şi c3iar şi din această 6ers6ectivă, aruentarea s-ar ărini 4a a

asca 6rin raţi#nali-are tendinţe&e 6rounde MSc3o6en3auerN şire-iduurile aţă de care n-ar i dec=t un derivat MParetoN.8acă &ucruri&e ar sta aşa, atunci nu nuai raţionaente&e

o&osite An otivarea unor deci7ii, ci şi ştiinţe&e uane, dre6tu& şi aia&es i&osoia, An ansa&u& &or, şi-ar vedea contestată orice i6ortanţăsocia&ă şi cu&tura&ă. %oată cutura noastră, Antruc=t constă din airaţii cenu sunt nici tauto&oice, nici contro&ai&e 6rin e*6erienţă, n-ar i dec=t oo6eră iraţiona&ă, care 6oate aăi raţie uti&i7ării unor tereni vai ceavori7ea7ă e&aorarea de teorii aritrare şi nu ştiinţiice M...N.

An sc3i, dacă reu7ă să vede An cu&tură doar o e*6resieiraţiona&ă a interese&or şi 6asiuni&or, dacă recunoaşte 6osii&itateaunei discuţii re7onai&e An doeniu& va&ori&or, ne&iit=nd-o &a studiu&ce&or ai 6otrivite iF&oace de Ană6tuire a unor sco6uri eoiste, vatreui să adite că eva&uări&e şi Fustiicări&e noastre erită &uate Anserios şi e*ainate critic.

Or, aceste Fustiicări şi critici nu se 6ot conce6e dec=t An uncţie dearuente&e An ăsură să &e susţină sau să &e răstoarne. >ruentareaiind o oră de raţionaent ără de care viaţa s6iritu&ui şi statornicireaunei counităţi uane se vădesc cu ne6utinţă, este ca7u&, 6are-se, caAnăuntru& &oicii să se re7erve un &oc şi teoriei aruentării, a&ături dece& acordat teoriei deonstarţiei, e&aorată de &oica ora&ăL.

H3. Pere&an, Ar(u&entati#n9 An Enccl#%aedia Universalis0M#N (Pro&ee&e discutate An cu6rinsu& cărţii Te Uses #)

Ar(u&ent/ Ksunt 6ro&ee ce se 6un cu deoseită acuitate nu Anăuntru&

ştiinţei &oicii, ci doar atunci c=nd, 6entru o c&i6ă, ne &uă oarecaredistanţă aţă de rainaente&e te3nice a&e &oicii s6re a ne Antrea cere&evanţă are această ştiinţă şi desco6eriri&e ei 6entru ceea ce se a&ă Anaara ei - cu se a6&ică e&e An 6ractică şi ce &eături au cu canoane&e şietode&e de care ne o&osi atunci c=nd, An viaţa de 7i cu 7i, eva&uăeectiv corectitudinea, orţa şi conc&udenta raţionaente&or.

E necesar să e*iste aste& de &eături 8e ună seaă că ou& der=nd se aştea6tă ca re7u&tate&e oţinute de &oicieni să aiă anuitea6&icaţii 6ractice M...N. (Or(, An veacu& a& două7eci&ea d. Vr. s-a ivit, 6are-

se, 6osii&itatea de a 6une su senu& Antreării această &eătură, iar uniiar 6reera, 6oate, să s6ună că una e Wdeonstraţia &oicăI, şi a&tcevatraerea de conc&u7ii An viaţa oişnuită M...N.

Hu adică, ar 6utea Antrea cineva, nu sunt tocai acestea 6ro&ee&e de care &oica ar treui să se ocu6e :u sunt e&e ace&eAntreări centra&e de &a care &oicianu& 6orneşte şi &a care treuie ereusă revină M...N An a6t M...N, ştiinţa &oicii, 6e tot 6arcursu& istoriei sa&e, aevo&uat ai deraă Antr-o direcţie care o Ande6ărta de aceste c3estiuni,de 6ro&ee&e 6ractice 6rivitoare &a odu& An care, An diverse doenii,ne o&osi de raţionaente şi &e critică, Antr-o direcţie ce vi7ea7ă oautonoie tota&ă, o stare An care &oica devine un studiu teoretic de sinestătător, &a e& de e&ierat de 6reocu6ări 6ractice iediate ca une&erauri a&e ateaticii 6ure$ şi cu toate că An toate eta6e&e istoriei sa&eau e*istat oaeni dis6uşi să 6ună Antreări 6rivitoare &a a6&icaţii&e&oicii, anuite Antreări vita&e 6entru Anţe&eerea acestor a6&icaţii aurăas, &a dre6t vorind, neaordateL.

Ste63en %ou&in, Te Uses #) Ar(u&ent9 4ntroducereMN KHartea de aţă s-a născut dun e*6erienţa ea de 6roesor de

&oică. Ga e& ca at=ţia a&ţii, a s6erat că 6redarea &oicii Ai va aFuta 6estudenţii ei să aruente7e ai ine şi ai &oic. Ga e& ca u&ţia&ţii, a ost de7aăit. Studenţi ca6ai&i să stă6=nească te3nici&e&oicii

1 19


14/181

6ăreau să &e ăsească 6e acestea de 6rea 6uţin aFutor An ca7u&raţionaente&or rea&e. 4nstruente&e &oicii c&asice - ora&i7area,tae&e&e de adevăr, diarae&e &ui enn, ta&ouri&e seantice etc. -6ur şisi6&u nu 6ăreau să se a6&ice c=t de c=t direct &a raţionaente&e 6e care ei&e Ant=&neau &a a&te cursuri. An ace&aşi ti6 siţea că treuie să e*iste o

6osii&itate de a &e daL studenţi&or o oarecare Andruare - o 6rocedură -care să-i aFute să e*traă şi să eva&ue7e raţionaente&e din te*te scrise şisă construiască ei Anşişi raţionaente une. oia ca 6rocedura să ieneora&ă, dar să se s6riFine 6e cunoştinţe&e oerite de &oica

tradiţiona&ă. u&ţi a&ţi 6roesori de &oică şi ii&osoie au avut An u&tie&edouă decenii e*6erienţe oarte aseănătoare iar re7u&tatu& a ost a6ariţia aceea ce acu An >erica de :ord se c3eaă Wişcarea de &oicaneora&ă şi de =ndire criticăIL.

>&ec)is3er, Te 5#(ic #) Real Ar(u&ents M19N, Preaţă

Cap"t$lul --

N%&IUNEA 'E ARGUMENTARE

>ruentarea este o e*6erienţă enera&-uană+ oricine s-a a&atAn decursu& vieţii An situaţii c=nd cineva i-a oerit teeiuri 6entru acrede sau a nu crede ceva, 6entru a ace sau a renunţa să acă ceva,

6entru a rosti o Fudecată avorai&ă sau deavorai&ă des6re acţiuni,atitudini, 6ersoane, stări de &ucruri, sau 6entru a se aţine să eită oaste& de Fudecată. M>seănătoare cu aste& de situaţii este şi cea Ancare cineva de&ierea7ă An sinea sa, c=ntărind raţiuni&e 6ro şi contraunor-atitudini, deci7ii sau acţiuni 6ro6rii sau a a&toraN. >ce&aşi &ucrueste va&ai& şi An 6rivinţa raţionaentu&ui An enera&, a traerii deconc&u7ii An ordinea cunoaşterii şi An cea a acţiunii. 8ar, aşa custudiu& &oic sau 6si3o&oic a& raţionaentu&ui treuie să aiă ca

6reau& anuite c&ariicări şi 6reci7ări a&e noţiunii de raţionaent,care să-i dea ai u&tă acurateţe dec=t are An &iaFu& curent,teoreti7ări&e des6re- aruentare au şi e&e nevoie de un ini deconsideraţii 6rea&ai&e 6rivitoare &a noţiunea de aruentare.

4n unu& din te*te&e ce Ansoţesc ca6ito&u& 6recedent se s6unedes6re aruentare că este o oră de raţionaent. Evident, oricearuentare este un e*erciţiu a& inte&ienţei uane, ie şi unu& oartesi6&u, dar nu toate raţionaente&e au caracter aruentativ. :oţiuneade raţionaent este, aşadar, ai cu6rin7ătoare, iar aceea dearuentare 6oate i conturată 6ornind de &a ea şi adău=ndu-ianuite s6eciicări. >ceste s6eciicări 6rivesc 6e de o 6arte,-Kateria&u&L &a care se a6&ică raţionaente&e aruentative, iar 6e dea&ta, intenţia sau intenţii&e cu care acestea sunt o&osite. Haracteri7arearaţionaente&or aruentative din 6ria 6ers6ectivă este ăcută deoicei 6rivindu-&e An contrast cu raţionaente&e denstrative9 iar caracteri7area &or din cea de a doua, co6ar=ndu-&e ca raţionaente&ee+%licative0

1. >ruentare versus deonstraţie

8eonstraţii&e, se ştie, sunt iF&oace&e &oice 6rin care se&eitiea7ă 6ro6o7iţii&e, s6re a i acce6tate ca adevărate, An =ndireaateatică. Antre e&e şi aruentări e*istă un nuăr de deoseiri,&eate ai u&t sau ai 6uţin str=ns Antre e&e. ai Ant=i,deonstraţii&e sunt raţionaente ri(ur#ase sau, cu se ai s6une,constr=nătoare, An sensu& decurerii necesare a conc&u7ii&or din

6reise. Printr-un aste& de raţionaent sau &anţ de raţionaente, estearantat transeru& adevăru&ui - 6ostu&at sau anterior deonstrat - a&

6reise&or asu6ra conc&u7iei trase din e&e. :eAnde6&inirea acestuistandard inva&idea7ă deonstraţia, o ace &oic deectuoasă.

Pentru aruentări nu e*istă un aste& de eta&on unic şi c&ar deinii& a& re&aţiei dintre 6reise şi conc&u7ie, ci An uncţie dedoeniu, de sco6u& urărit, de conte*t şi de iF&oace&e de


15/181

dovedire dis6onii&e, &eătura &oică dintre ceea ce susţine

1


16/181

aruentatoru& şi 6reise&e &a care a6e&ea7ă 6oate avea rade de tăriedierite. An ti6 ce deonstraţii&e sunt corecte sau incorecte M6seudo-deonstraţiiN, ără ca7uri interediare, aruentări&e 6ot i ai so&idesau ai 6uţin so&ide din 6unct de vedere &oic, situaţii&e de dovedireaso&ut conc&udentă sau, di6otrivă,- tota& deectuoasă, iind doar ce&ee*tree. ai u&t c3iar+ du6ă cu vo vedea ai Fos, dintre douăaruentări a&e ace&eiaşi idei, nu totdeuna este su6erioară cea An care&eătura &oică dintre 6reise şi conc&u7ie este ai str=nsă. >ici să

ace doar oservaţia că aco&o unde se 6ot ace deonstraţii 6ro6riu-7ise, ca An ateatici, aruentarea nu-şi are &ocu& şi că, reci6roc, estei6ro6riu şi aăitor să 6retinde deonstraţii An aterii unde nu se

6oate dec=t aruenta, ai u&t sau ai 6uţin convinător. O rearcăde acest e& se ăseşte Ancă &a >ristote&+ KOu& instruit caută An iecareen doar radu& de 6reci7ie i6&icat de natura suiectu&ui$ căci a

6retinde unui ateatician aruente 6ersuasive ar i ca şi c=nd ai 6retinde deonstraţii astracte unui oratorL1.

O a doua deoseire dintre deonstraţie şi aruentare ţine dea6tu& că 6reise&e unei deonstraţii nu sunt controversai&e, e&e iind,cu a s6us deFa, ie 6ostu&ate, ie conc&udent dovedite anterior, aste&Anc=t tot ce interesea7ă este dacă deducţia ăcută din e&e este corectă. Ansc3i, o aruentare se Ant=6&ă să ie criticată şi eventua& ăsitănesatisăcătoare tocai su as6ectu& adevăru&ui sau a& acce6tai&ităţii

6eise&or o&osite An ea. 8is6uta Antre doi oaeni dintre care unu&

adite conc&u7ia unei aruentări iar ce&ă&a&t nu, 6oate i7vorA dinatitudini&e &or dierite aţă de una sau ai u&te dintre 6reise&eMaruente&eN o&osite An susţinerea ei, şi nu nea6ărat din 6ăreri&e &or dierite des6re &eătura &oică dintre 6reise şi conc&u7ie. Gaaruentări se recure acoFo unde e*istă şi e iresc să e*iste deoseiride o6inie, adică aco&o unde deoseirea de o6inii nu este nea6ărat sende eroare. 4ar acest teritoriu, nuit a& #%,na$ilului9 este oarte Antins,deo6otrivă c=nd e vora de cunoaşterea. ştiinţiică şi c=nd este vora de

Fudecăţi&e şi eva&uări&e din viaţa de iecare 7i.Pentru a avea 6osii&itatea unui contro& riuros asu6ra va&idităţii

&oice a 6aşi&or ăcuţi Antr-o deonstraţii&e, este nevoie ca 6ro6o7iţii&ecare iurea7ă An ea ca 6reise sau conc&u7ii să ie e*6riate Antr-un&iaF care asiură univocitatea Anţe&esu&ui &or. >ceastă cerinţă 6riveşteat=t tereniGdin e&e c=t şi asa&area &oică a acestora Anăuntru&iecărei 6ro6o7iţii Fi cFa6uaerea 6ro6o7iţii&or din a&te 6ro6o7iţii, aisi6&e. 8e aici tendinţa doenii&or An care se 6ractică deonstraţia dea de7vo&ta li&$aruentări&e An sc3i, du6ă cuse ştie, o&osesc de reu&ă ca ve3icu& &invistic &ii&e natura&e, iar Ancounicarea cu aFutoru& acestora intervin c=teodată enoene 6recuaiuitatea, i6reci7ia şi de6endenta Anţe&esu&ui de conte*t. >icire7idă o a&tă deoseire dintre raţionaente&e care au statut dedeonstraţii şi ce&e cărora &i se 6otriveşte denuirea de aruentări.Se Ant=6&ă ca un aruentator, conruntat cu re7erve şi oiecţii, săre6&ice K8ar nu asta a vrut să s6unL, sau K6recieri&e e&e au ost e*aerate de către criticL etc. - a6ărări ce nuar avea sens An &eătură cu un raţionaent 6re7entat Antr-un &iaFora&i7at.

8in deoseiri&e re&evate aici dintre deonstraţie şi aruentarederivă şi urătoarea+ o deonstraţia corectă este un re7u&tat a& =ndiriiAnc3eiat şi, aşa-7ic=nd, deinitiv An ra6ort cu cadru& teoretic An care se

6&asea7ă. :u este ceva ce se 6retea7ă &a odiicări sau atenuări denatură să odiice atitudinea aţă de 6ro6o7iţia MteoreaN ce constituieconc&u7ia ei. Or, o aruentare, Antruc=t o&oseşte 6reise An 6rinci6iucontestai&e şi iF&oace &oice de rioare inea&ă, 6oate i re&uată şirediscutată 6ractic &a nes=rşit, odiicată sau Aoăţită cu noi

aruente sau 6ers6ective. E suicient sa ne =ndi &a une&econtroverse istorice, &a o6inii&e dierite, toate aruentate, a&e Furişti&or şi' a&e i&osoi&or An c3estiuni cu sunt 6edea6sa ca6ita&ă, eutanasia,avortu& etc, &a te7e&e dierite&or ideo&oii 6o&itice sau &a Fudecăţi&edierite eise de Furna&işti sau de oaeni si6&i des6re dierite

6ersona&ităţi şi eveniente etc.Anainte de a vori des6re cea de a doua caracteristică a

raţionaente&or aruentative, cea 6rin care e&e dieră deraţionaente&e e*6&icative, să dă e*e6&e si6&e 6e care se 6otrecunoaşte contraste&e enţionate şi a&te&e ce derivă din e&e. ai Ant=idouă deonstraţii a&ternative a&e 6ro6o7iţiei aritetice că sua S: a

6rii&or n tereni din şiru& nuere&or Antrei 6o7itive este dată deoru&a n@n2/0 O deonstraţie a acestei 6ro6o7iţii sună aste&L.Scrie sua S n su două ore+

-L S: X... X MY -Z NX Y şi, res6ectivSK [ Y X MY-Z NX.. .X X1Sua oricărei 6erec3i de tereni scrişi unu& su ce&ă&a&t din ce&e

două şiruri este, evident, n 1, şi cu ave An tota& n 6erec3i de aceste&, urea7ă că S: n@n 1N$ A6ărţind aii eri ai acesteiea&ităţi cu , ave ina&ente că S: [ n1n &N(.

>ceeaşi 6ro6o7iţie aritetică 6oate i deonstrată şi a&te&,o&osind odu& de raţionare nuit inducţie ateatică. >ceastădeonstraţie a&ternativă constă An a arăta+ MaN că 6ro6o7iţia esteadevărată 6entru ca7u& c=nd n [ 1$ şi MN că dacă ea este adevărată

6entru un teren oarecare, r9 a& şiru&ui, atunci este adevărată şi 6entrusuccesoru& acestuia, r 1. 8in MaN şi MN re7u&tă, evident, că 6ro6o7iţiae adevărată 6entru nuăru& , a6oi 6entru # şi aşa ai de6arte, aşadar ina&ente 6entru un teren n oarecare a& şiru&ui. Enunţu& MaN severiică iediat An&ocuind An n1n X &N( 6e n cu 1. >devăru& &ui MN

6oate i dovedit aste&+Prin i6ote7ă, 1 X X ... X r 1r 1N [ r1r &N(. >dun=nd &a

ae&e 6ărţi a&e acestei 6rie ea&ităţi 6e r 1, oţine+

1 000 r1r &N [ rMrX &N(XMrX 1N.Eectu=nd adunarea ce&or doi tereni ai suei din drea6ta,

oţine ai de6arte r1r X1N X Mr X &N\(, ceea ce este ea& cu Mr X &N]Mr X 1N X &\(. > deonstrat aste& 6ro6o7iţia MN, că dacă S r r1r&N(, atunci S r7 [ Mr X &N]Mr X 1N X &\(.

)iecare din ce&e două deonstraţii a&e 6ro6o7iţiei 6rivind sua 6rii&or n tereni din şiru& nuere&or Antei 6o7itive este co6&etă şisuicientă$ nu e vora de Antreirea sau Antărirea uneia din e&e 6rincea&a&tă, ci de două deonstraţii a&ternative, &a e& de riuroase.


17/181

1 >ristote&, Eticanic#&aică9 109 $0

E*e6&u& este 6re&uat din cartea &ui


18/181

4ată acu, 6entru contrast, două scurte aruentări - una dintr-o 6restiioasă carte de i&osoia dre6tu&ui, din seco&u& a&o6ts6re7ece&ea, cea&a&tă din 6resa cotidiană. An 6ria se 6&edea7ă cuaruente raţiona&e A6otriva 6racticii, Ancă răs6=ndite An acea vree,de o&osire a torturii ca iF&oc de a oţine de &a Anvinuiţi ărturisireainracţiuni&or.

L KUn o nu oate i socotit vin#vat Anainte de 6ronunţarea3otăr=rii Fudecătoru&ui, nici societatea nu-i 6oate retrae 6rotecţia

6u&ică dec=t atunci c=nd s-a stai&it că a vio&at convenţii&e 6rincare i-a ost acordată. Hare este, deci, dre6tu&, An aară de cei a&orţei, care Ai dă unui Fudecător 6uterea de a a6&ica o 6edea6săunui cetăţean, at=ta vree c=t stă &a Andoia&ă dacă acesta estevinovat sau nevinovat :u este nouă di&ea aceasta+inracţiunea ori e certă, ori incertă$ dacă este certă, nu se cuvine

6entru ea a&tă 6edea6să An aară de cea stai&ită de &ei, iar torturaeste inuti&ă 6entru că inuti&ă este ărturisirea incu&6atu&ui$ dacăinracţiunea este incertă, nu treuie să ie torturat un onevinovat, deoarece aşa este, 6otrivit &ei&or, un o a căruiinracţiune nu este dovedităL.

Hesare Beccaria, Des%re in)racţiuni şi %ede%se9 ^ 44

Hititoru&ui de astă7i, ireşte, conc&u7ia &a care conduceraţionaentu& 4ui Beccaria i se 6are incontestai&ă, a6roa6e ceva de &asine Anţe&es, 6entru care este de 6risos să se ai aruente7e. Ea are,

cu toate acestea, statut de #%inie9 de idee care 6oate i susţinută aiu&t sau ai 6uţ ine, dar care nu se i6une ca un adevăr oricui esteAn stare să urărească iru& raţionaentu&ui, An e&u& An care se i6uneconc&u7ia unei deonstraţii oricărei 6ersoane An stare să-i contro&e7e

6aşii. >ruentatoru& Ansuşi oservă că di&ea de care se o&oseşte Ansusţinera conc&u7iei sa&e nu este nouă$ cu toate acestea, 6=nă An vreeasa, ea nu a condus &a aandonarea enera&ă a torturii An sistee&e

6ena&e, Anseană că, ăcar An 6rinci6iu, 6utea i susţinut cu aruenteşi 6unctu& de vedere o6us ce&ui 6entru care 6&edea7ă e&. 4n enera&vorind, intr-un raţionaent aruentativ se o&osesc 6reise care 6oti reu7ate sau 6use su senu& Antreării iar contestarea &or n-ar i

6rivită nea6ărat dre6t sen de inoranţă sau i&oicitate, cu s-ar Ant=6&a An ca7u& cuiva care ar reu7a vreun enunţ dintre ce&e 6e carese s6riFină un raţionaent ateatic, An 6&us, reeritor &a oaruentare are sens, de oicei, si Antrearea dacă c3estiunea An

discuţie a ost e*ainată su$ t#ate as%ectele relevante aşad_-, dacă, 6rivind &ucruri&e dintr-un a&t un3i, ceva ce 6ărea evident nu devinecuva 6ro&eatic. 8u6ă cu rearca B. Ance6ut un adevărat ră7oi A6otriva ane&e&or şi se 6ro6une c3iar inter7icerea acestora 6rin &ee. > vă7ut că u&ţidintre c=ntăreţii de u7ică 6o6u&ară susţin inter7icerea ane&e&or şiă =ndesc dacă toată insistenţa &or nu este cuva &eată de invidia

6entru c=ştiuri&e rea&i7ate de cei care c=ntă ane&e. Părerea eaeste că nieni nu va 6utea A6iedica ascu&tarea acestor c=ntece,

oric=te &ei se vor da. 8i6otrivă, se vor crea oarte ari reţe&ede traicanţi de casete care 6roai& vor c=ştia şi ai u&t 6entrucă nu vor 6&ăti i6o7ite. Se ai s6une că ane&e&e re6re7intă ooră de sucu&tură sau anticu&tură$ atunci cu se e*6&ică de ceHosti 4oniţă, unu& dintre cei ai ` cunoscuţi co6o7itori şiinter6reţi de ane&e, a ost invitat &a % reau să vă ai s6uncă eu nu sunt un are aator de ane&e, dar nici nu Anc3idte&evi7oru& sau radiou&


19/181

c=nd se transit. Este un en de u7ică &a e& ca oricare a&tu&.Unora &e 6&ace, a&tora nu. >tunci de ce să ie inter7iseL.

8u6ă cu se vede, An acest te*t aruentativ e*istă şi un en deconsideraţii care nu s-ar Ant=&ni niciodată Antr-o deonstraţie+ de 6i&dă,reeriri &a 6osii&e otive a&e ade6ţi&or 6unctu&ui de vedere coătutsau &a ne6ărtinirea aruentatoru&ui An Fudecarea c3estiunii 6e care odiscută. S-ar 6utea 6une şi Antrearea dacă An aruentarea sa 6unctu&de vedere A6otriva căruia se 6ronunţă este redat corect sau este

An&ocuit cu unu& dierit şi ai &esne de coătut, ceea ce iarăşi nu s-ar 6utea 6roduce An ca7u& deonstrării unei 6ro6o7iţii ateatice.Heea ce se urăreşte 6rintr-o aruentare este de a c#nvin(e9 nu

de a e*6une teeiuri&e unui adevăr An aţa căruia nu ră=ne &oc 6entruoiecţii, duii sau eventua&e nuanţări. M8e a&te&, conc&u7ii&e ce&or douăaruentări re6roduse aici nici nu sunt enunţuri 6ur constatone cisunt ai deraă nişte a6recieri şi 6ro6uneri, adică oru&ări An

6rivinţa cărora Antrearea 6otrivită este nu dacă sunt adevărate saua&se, ci dacă sunt inevenite sau nu, dacă se cuvine sau nu să ieurate, eventua& şi dacă sunt rea&i7ai&e şi cu ce costuriN.

He&e s6use An a&ineatu& anterior triit deFa &a cea de a douacaracteristică enţionată ai Anainte a aruentări&or 6rivite Ancontrast cu a&te oduri de o&osire a raţionaentu&ui. >ceastă a douacaracteristică 6riveşte sco6u& sau enirea raţionaente&or aruentative.

. >ruentare versus e*6&icaţie

>tunci c=nd, An =ndirea ştiinţiică sau An cea coună se oeră oe*6&icaţie 6entru un enoen natura& sau socia&, 6entru un act sauco6ortaent uan etc, este vora, An ond, tot de un raţionaent.H=nd e*6&ică, de 6i&dă, rouă oservată Antr-o diineaţă 6e run7e&e

6&ante&or 6rin a6tu& că aeru& era saturat de va6ori iar 6este noa6tete6eratura a scă7ut, ra6ortă enunţu& KPe run7e&e 6&ante&or e*istărouăL &a nişte enunţuri 6rivitoare &a condiţii&e atoserice - &a 6re7enţava6ori&or An aer, &a variaţia te6eraturii şi &a eectu& de condensare ava6ori&or 6e care-1 are scăderea te6eraturii su o anuită va&oare -şi arătă că 6riu& enunţ decure &oic din acestea. %ot aşa, c=nde*6&ică o i7ucnire vio&entă a cuiva invoc=nd te6eraentu& &uico&eric şi condiţii&e 6articu&are An care a se a&a atunci c=nd a avut aceai7ucnire, raţionă, 6un=nd An evidenţă &eătura &oică dintre enunţu&des6re acea aniestare 6si3ică şi enunţuri&e des6re te6eraentu&res6ectivei 6ersoane şi des6re reacţii&e ti6ice a&e 6ersoane&or cu acestte6eraent An situaţii de enu& ce&or An care s-a a&at e&. Garaţionaente&e de acest e&, cu uncţie e*6&icativă, ceea ce seurăreşte nu este dovedirea adevăru&ui conc&u7iei, adică a& enunţu&uicare descrie enoenu& de e*6&icat. H=nd căută e*6&icaţia unuienoen, o ace ştiind sau cre7=nd dinainte că e& a avut sau are &oc$Antrearea &a care răs6unde o e*6&icaţie a evenientu&ui sauenoenu&ui E este :de ce Mare(a avut &oc ENL şi nu :are/a avut saunu are/nu a avut l#c E L.

Pe scurt, Antr-un un raţionaent e*6&icativ, adevăru& conc&u7iei

este 6resu6us, 6e c=nd 6reise&e 6ot i 6use su senu& Antreării.Antr-un raţionaent aruentativ,

24 !


20/181

di6otrivă, conc&u7ia e cea care stă su senu& Antreării iar intenţiaeste de a o ace acce6tată sau ai 6&au7ii&ă a6e&=nd &a 6reise aiacce6tai&e, ai 6uţin 6ro&eatice dec=t este ea. :u Ant=6&ător o&osi aici noţiuni ca K6ro&eaticL, K6&au7ii&L, Kacce6tai&L şio6use&e &or, 6e c=nd &a ana&i7a deonstraţii&or, re&evante sunt- doar noţiuni&e de adevărat şi a&s. ediu& aruentări&or, du6ă cu a s6us,A& constituie o6inii&e, aşadar credinţe&e 6entru care nu dis6une de

6rocedee statornicite de testare a 6retenţii&or de adevăr iar uneori, şi

anue c=nd aceste o6inii au caracteru& unor Fudecăţi de va&oare sau a&unor recoandări de acţiune, eva&uarea, du6ă cu a oservat deFa,nici nu se ace An tereni de adevărat şi a&s.

O i&ustrare a deoseirii dintre raţionaentu& e*6&icativ şi ce&aruentativ ne oeră urătoare&e două scurte raente dintr-oaceeaşi scriere - 3asiunile su)letului de ici, evident, raţionaentu& este ăcut cu intenţia de a aceacce6tată conc&u7ia &ui - 6ro6o7iţia că ustrarea de cuet 6resu6unenea6ărat Andoia&a An 6rivinţa caracteru&ui un sau rău a& actu&ui An&eătură cu care a6are acest sentient. >&ta este intenţia Anraţionaentu& urător+

KSe oservă că cei care au deecte, oarte vi7ii&e, cu ar işc3io6ii, c3iorii, cocoşaţii, cei care au suerit vreo Finire An 6u&ic,sunt deoseit de Anc&inaţi s6re atFocură. Hăci, dorind să-i vadă 6ea&ţii tot at=t de deavori7aţi cu sunt ei, &e 6are ine de neca7uri&ecare &i se Ant=6&ă acestora şi Ai socot vrednici de e&eL Mart. 1;9N.

devăru& acesteiaeste aici 6resu6us, iind anterior deaFat din oservaţie, iar raţionaentu& are enirea de a e+%lica acest adevăr sau 6retins adevăr,ee a oeri răs6unsu& &a Antrearea de ce &ucruri&e stau aşa, şi nu de asusţine credinţa că &ucruri&e stau aşa. 8oar An 6riu& raent cuv=ntu&KcăciL ne sena&ea7ă că ave de-aace cu o aruentare+ aco&o e&

6recede nişte enunţuri enite să s6riFine acce6tarea unei conc&u7ii. 4nce& de-a& doi&ea raent, cuv=ntu& KcăciL 6recede nişte 6reise cu ro&e*6&icativ.

4n 6rivinţa caracteristicii evidenţiate aici ca e&eent de contrastdintre aruentare şi e*6&icaţie, deonstraţii&e se aseaănă cuaruentări&e, de vree ce şi An ca7u& &or se urăreşte Fustiicareaconc&u7iei şi se a6e&ea7ă &a 6reise considerate acce6tate. 8eoseireadintre e&e constă Ansă, du6ă cu a ai s6us, An a6tu& i6ortant că 6rindeonstraţia unei 6ro6o7iţii se urăreşte sta$ilirea adevărului ei, 6ec=nd 6rin aruentare se urăreşte #$ţinerea c#nvin(erii An condiţii&ec=nd nu cunoaşte ,ncă adevăru&, sau c=nd acesta nici nu va 6utea i

a&at vreodată An od conc&udent Mca, de ` e*e6&u, An anuitec3estiuni de istorieN, sau, An ine, c=nd nici nu se 6une 6ro&eaadevăru&ui, ci 6ro&ee ca Fusteţea, &ea&itatea, ec3itatea, o6ortunitateaetc.


21/181

Geat de consideraţii&e de ai sus, 6oate că nu e de 6risosurătoarea rearcă. Hontraste&e de e&u& ce&or e&evate dintredeonstraţie şi aruentare nu treuie inter6retate An sensu& căaruentarea e Antotdeuna doar un succedaneu, un 6rocedeu deAnteeiere a idei&or inerior şi 6rovi7oriu, &a care recure An &i6să deceva ai un. Pionierii teoriei oderne a aruentării şi-au &eitiat

6roiecte&e, Antre a&te&e, 6rin considerentu& că raţiona&itatea Aracău&ti6&e ore, neiind reductii&ă &a cea Antruc3i6ată de raţionaentu&ateatic. Ei au a6reciat ca eronată ridicarea unui ti6 de raţiona&itate,oric=t de adirai& şi de 6restiios ar i, &a ranu& de ode& universa& &acare ar treui să as6ire şi An ra6ort cu care ar treui Fudecate toate

6eroranţe&e inte&ectua&e. Pornind de &a acest considerent, au conc3iscă treuie Ancercată, 6ornind de &a ateria&u& nes=rşit de variat 6e care-1 oeră istoria ştiinţe&or uane şi a i&osoiei, 6ractica Furidică, 6recuşi de7ateri&e curente din ass-edia, inventarierea te3nici&or dearuentare e)ectiv )#l#site9 cu 6articu&arităţi&e eventua&e ce &edierenţia7ă de &a un doeniu& 4a a&tu& şi cu transorări&e &or An ti6,ca şi eva&uarea &or critică 6rin ra6ortare nu &a nişte standarde unice şii*ate odată 6entru totdeauna Mdes6re care s-a 6retins odinioară că &e-ar oeri &oica ora&ăN, ci d=nd atenţie e&u&ui cu &e-au Fudecat c3iar ceicare s-au o&osit de e&e sau a&ţii recunoscuţi ca e*6onenţi de 6restiiu aidoeniu&ui din care aruentarea ace 6arte.

%eoria aruentării nu este şi, 6rin irea &ucruri&or, nici nu se vreaa i o disci6&ină riuroasă 6recu &oica ora&ă$ An ea, du6ă cu a

su&iniat An ca6ito&u& 6recedent, doină 6reocu6area de a i relevantă 6entru Anţe&eerea şi ae&iorarea =ndirii şi a counicării ei, de ară=ne Antr-un str=ns contact cu 6ractica Anteeierii şi a criticii idei&or An toată diversitatea ei.

#. >ruentare şi =ndire critică

8es6re diensiuni&eL şi va&oarea =ndirii critice vo vori ai 6e &ar s6re s=rşitu& cărţii, An ca6. 4, du6ă ce ne vo i ai&iari7atcu dierite as6ecte a&e aruentării şi vo i Anţe&es şi urărit 6ee*e6&e vii An ce constă ana&i7a şi eva&uarea aruentări&or şi cu cediicu&tăţi se conruntă. 8eocadată să notă doar că dis6onii&itateade a aruenta 6ro6rii&e susţineri şi de a cere a&tora aruente,&ao&a&tă cu 6rice6erea de a c=ntări 6ertinenţa şi va&oarea acestor aruente, constituie co6onenta centra&ă a =ndirii critice. > =ndicritic Anseană a ne Antrea asu6ra teeiuri&or dierite&or credinţe 6ecare deFa &e A6ărtăşi, de u&te ori ără a conştienti7a eectiv de ce,sau 6e care a&ţii ni &e 6ro6un, şi a c=ntări so&iditatea acestor teeiuri,Anseană, de aseenea, a recunoaşte s6eciicu& dierite&or 6ro&ee An&eătură cu care ave sau dori să ne ace o convinere şi, 6ornindde aci, a siţi ce e& de teeiuri este 6otrivit să cere sau să oeri

6entru e&e. ai Anseană a i conştienţi că An ce&e ai u&te c3estiunide interes ştiinţiic sau 6ractic este iresc să e*iste o diversitate decredinţe şi ca nu sunte suicient de ediicaţi asu6ra va&orii şiAndre6tăţirii unei credinţe dacă nu cunoaşte conţinutu& şi teeiuri&e

6e care se s6riFină credinţe&e o6use ei sau nu ave 6rice6erea şidis6onii&itatea de a e*aina Fudicios şi i6arţia& aceste teeiuri.

R=ndirea critică, du6ă cu oserva unu& din e*6onenţii acestuidoeniu a& investiaţiei i&osoice, este ceva ce toţi 6osedă deFa Antr-o ăsură ai ică sau ai are, dar este totodată o 6rice6ere 6e carene-o 6ute ae&iora, 6rin re&ecţie şi e*erciţiu.

" O 27


22/181

Anţe&eerea structurii aruentări&or, a ti6o&oiei &or, a diverse&or te3nici de care ea se serveşte, a va&orii acestora şi a 6osii&e&or &or uti&i7ări au7ive, soistice, constituie 6reise 6entru educareadis6onii&ităţii de a =ndi critic. )ructiicarea &or 6resu6uneai&iari7area cu un ateria& aruentativ oat şi variat, &uat din 6ractica susţinerii diverse&or o6inii, din conruntări rea&e Antree*6onenţi ai unor 6uncte de vedere dierite, eventua& c3iar o6use$ şiai 6resu6une invitaţia re6etată, adresată cititoru&ui, de a Ancerca

sinur să eva&ue7e şi să co6are, să treacă dinco&o de 6ro6rii&e 6reFudecăţi sau de 6rie&e i6resii, către Fudecăţi re7u&tate dintr-ocu6ănire ec3itai&ă a teeiuri&or 6ro şi contra.

Fragmente pentru anal"() #" refle!"e

1.KPre7entarea sisteatică a reu&i&or inerenţei si&oistice este oactivitate de un en oartedierit de, să 7ice, e&ucidarea, conce6tu&ui de 6&ăcere. >ristote&, care ainauurat-o 6e 6ria, esteace&aşi =nditor cu >ristote& care a de7vo&tat-o considerai& 6e cea de adoua, dar enuri&e de =ndireAn care s-a anaFat An ce&e două ca7uri sunt u&t dierite. Pro&ee&ete3nice din teoria si&oisu&ui seaseaănă i7itor cu ce&e a&e eoetriei euc&idiene$ An ae&e uncţionea7ăidea&uri&e de sisteati7areşi de deonstraţie riuroasă, c3estiuni&e 6rivitoare &a 6endu&ări&e şinuanţe&e seniicaţiei sunte*c&use iar deersuri&e eronate sunt soise deonstrai&e. >&te& stau&ucruri&e cu, să 7ice, teoria 6&ăcerii, sau a 6erce6ţiei, sau a res6onsai&ităţii ora&e. An aste& dec3estiuni, >ristote& intră Andis6ută cu P&aton şi Socrate iar 6ro&ee&e An discuţie do=ndesc contururiai c&are 6e ăsură cede7aterea avansea7ă, Ansă această de7atere nu Aracă ora unui &anţde teoree iar aruente&eo&osite An de7atere nu se 6retea7ă &a codiicare notaţiona&ă. Antreareadacă cutare aruenti&osoic este va&id sau soistic este Andeoşte ea Ansăşi o 6roeăcontroversai&ă. >ici nu se 6oatedecide 6rin si6&ă ins6ecţie. He& ai adesea, Antrearea care se 6une estedacă aruentu& 6osedău&tă orţă, 6uţină sau de&ocL.

Ri&ert


23/181

#. KUn aruent este o u&ţie de 6ro6o7iţii dintre care una,conc&u7ia, se a&ă s+ cD..K,r sau su senu& Anteării, iar ce&e&ate, 6reise&e, oeră, An od actua& sau 6otenţia&, o roi$$ re7o&vareadis6utei sau An&ăturarea contestării M...N. An esenţă, Antr-o aruentareo 6ro6o-L--'-este 6usă su senu& Andoie&ii, 6rin contrast, de 6i&dă,cu e*6&icaţia,-unde 6ro6o7iţia > [. este An enera& consideratăadisă, sau ce& 6uţin nu este su6usă Andoie&ii sau contestai',+ >H sco6u&uiurărit 6rin e*6&icaţieL.

8in artico&u& Ar(u&ents9 t%es #) va0

%ed Vonoir+++ Te O+)#rd C#&%ani#n te r0iJ

. KO aruentare este un dis6o7itiv discursiv ce urăreşte să 6rovoace sau si CiL--. ade7iunea &a o te7ă. %e7a An discuţie este rataşată&oic &a 6rinci6ii, &a credinţe ais+D ,, inter&ocutor sau auditoriu. )iecare

rataşare a te7ei &a un 6rinci6iu constituie un aruent, r $.Y,,,/, ca oaruentare să cu6rindă un sinur aruent, Ansă ce& ai adesea eaeste un ss.,& ,. aruente ordonate du6ă o scară de orţă.

Ha dis6o7itiv inerenţia&, aruentarea 6oate i aseuitădeonstraţiei. 8ieră +J t ,M aceasta 6rin două caracteristici+aruentarea vi7ea7ă credinţe&e a&tuia, 6e c=nd t&erncE.,$K$L vi7ea7ăadevăru& te7ei$ aruentarea se s6riFină 6e orice aserţiune, cu condiţiadoar ca i-?u?90t ... ie adisă de inter&ocutor M&ocuri couneN, 6e c=nddeonstraţia se s6riFină 6e --'+.,,LJ a*ioatice sau noo&oice.

> aruenta Anseană a acţiona asu6ra o6iniei unui auditorius6riFinindu-te 6e c2ri.Zb &ui şi o&osindu-te doar de raţiune M...N.>ruentarea constă, aşadar, An o&osirea C-ă*.-...>;0 raţiunii, sau, ai ine 7is, An o&osirea raţiunii Antr-un c=6 Wdo*AcIL.

Ar(u&entati#n9 din 5es N#ti#ns 3il#s#%i=ues09 voi4, P.U.), Pans '(,

28 &

&


24/181

Cap"t$lul ***

Argumentarea a pr$es

%erenu& KaruentareL, ca de a&te& şi terenu& ai cu6rin7ător KraţionaentL, desenea7ă deo6otrivă nişte activităţi uane şi

6roduse&e acestor activităţi. ruentarea av=nd dre6t enire orareasau odiicarea unei convineri a cuiva, ana&i7a şi eva&uarea ei treuiesă acorde atenţie nu doar 6ro6o7iţii&or o&osite An acest sco6, ci şi

6rocesu&ui de counicare caracteristic ce are &oc Antre 6ersoana carearuentea7ă şi 6ersoana sau 6ersoane&e cărora 4i se adresea7ă

aruentarea. 4n studiu& aruentării ne 6reocu6ă, de aceea, at=tactivitatea inte&ectua&ă şi vera&ă desenată de acest teren, c=t şioru&ări&e &invistice An care acea activitate se ateria&i7ea7ă. Uneori,cu vo vedea, 6entru inter6retarea şi eva&uarea aruentării ca

6rodus este de o&os ra6ortarea &a 6rocesu& care i-a dat naştere.

1. >ruentarea ca activitate socia&ă, inte&ectua&ă şi vera&ă1

Haracteri7area aruentării dre6t o activitate s#cială are Anvedere An 6rinci6a& a6tu& că ea urăreşte in&uenţarea credinţe&or a&toraşi, 6rin e&e, de u&te ori, şi a atitudini&or şi co6ortaentu&ui &or.Gucru& acesta este ce& ai 6renant An aruentări&e de e&u& ce&or

6re7ente An de7ateri&e din dierite oruri de deci7ie, An 6&edoarii&e din Fustiţie şi An otivaţii&e 3otăr=ri&or Fudecătoreşti, An conruntări&e

e&ectora&e, An discursuri&e 6u&ice, An 6redici, dar şi An aruentări&e dinviaţa de iecare 7i. An c3i6 6roordia& şi ce& ai adesea, o aruentareeste un raţionaent adresat a&tora şi care se o&oseşte de 6reiseadise de ei, cu intenţia de a-i ace să adere &a o o6inie susţinută cuaFutoru& acestor 6reise. Hu a&te cuvinte, orice aruentare seadresea7ă unui audit#riu şi urăreşte odiicarea, Antr-un sens saua&tu&, a unor convineri a&e acestuia.

4n uncţie de ateria An care se aruenea7ă şi de circustanţe&eAn care se aruentea7ă, acest auditoriu 6oate i ai ine sau ai 6uţin

ine circuscris$ denuirea de auditoriu este &uată aici An sens oarte&ar, aco6erind şi ca7uri&e e*tree

H. ). V. van Eeeren,


25/181

c=nd aruentarea se adresea7ă unei sinure 6ersoane sau, &a ca6ătu&ce&ă&a&t, oricui este interesat de conţinutu& ei. 8e&ierarea &ăuntrică esteşi ea aruentare, unde Ansă ce& An cau7ă este dedu&at An aruentator şi auditoriu, sau 6oate c3iar Fuca ro&u& a doi aruenatori care susţin,

6e r=nd, 6uncte de vedere o6use. >cest e& de de&ierare 6oate i 6rivitca o oda&itate derivată a aruentării, 6riordia&ă iind oda&itateade aruentare An care aruentatoru& şi auditoriu& sunt distincţi.

>ruentarea este o activitate socia&ă şi An a&t sens - ace&a căateria&u& &a care se a6&ică este &uat de u&te ori din rea&itatea vieţiisocia&e şi că ea, &a r=ndu& său, are eecte asu6ra vieţii socia&e 6rininterediu& sc3iări&or 6e care &e 6roduce An idei&e &ideri&or şi a&eeri&or de r=nd ai societăţii. 4n anuite ore de orani7aresocia&ă, aruentarea constituie a&ternativa &a vio&enţă ca ecanis desc3iare, dar, du6ă cu se ştie, este &a e& de adevărat că şi

u&versări&e socia&e vio&ente au ost de oicei 6recedate şi 6reătite desc3iări An sera credinţe&or 6rin aruentări de diverse e&uri.

>ruentarea este activitate intelectuală nu, desiur, An sensu&că ar i a6anaFu& inte&ectua&i&or, ci An sensu& că, c3iar şi An ce&e aisi6&e ore a&e ei, este un e*erciţiu a& inţii, că An ca7u& eiin&uenţarea credinţe&or se rea&i7ea7ă raţion=nd, s6riFinind anuite idei

6e a&te&e. 4n&uenţarea convineri&or şi ai a&es a atitudini&or şi aco6ortaente&or se 6oate oţine, du6ă cu se ştie, şi 6rin iF&oacenon-raţionaAe, dar atunci c=nd se oţine e*c&usiv An acest e&, nu

vori de aruentare. He&e două cateorii de iF&oace se o&osescadesea concoitent, coinate An od s6ontan sau 6reeditat, dar,ireşte, un discurs va i a6reciat ca iind aruentativ An uncţie de

6onderea 6e care o are An cadru& &ui a6e&u& &a ca6acitatea auditoriu&uide a raţiona, de a acce6ta sau reu7a anuite idei 6rin 6risa

&eături&or &or &oice cu a&te idei. >ruentarea este,, aşadar, oactivitate cu 6recădere inte&ectua&ă An sensu& e*6&icat, deşi nu esteAntotdeauna %ur inte&ectua&ă, dat iind că, 6entru 6otenţarea eectu&ui ei

6ersuasiv, co6onentei inte&ectua&e i se 6ot adăua şi a&te& deiF&oace de in&uenţare a auditoriu&ui.

>ici este &ocu& 6otrivit 6entru a Antrei ce&e s6use An ca6. 4des6re re&aţia dintre 6reocu6ări&e retoricii şi ce&e a&e teorieiaruentării Mc3iar şi An versiunea ei nuită KneoretoricăL, inauuratăde H3. Pere&anN. Pentru retorică sunt de interes toate iF&oace&e deoţinere a convinerii auditoriu&ui de care se 6oate servi oratoru&, at=tce&e raţiona&e, c=t şi ce&e non-raţiona&e. >ristote&, An Ret#rica sa,A6ărţea iF&oace&e de oţinere a convinerii An trei+ MaN ce&e nuiteetice9 care ţin de 6ersona&itatea oratoru&ui aşa cu se re&ectă ea Anoc3ii auditoriu&ui$ MN ce&e ce ţin de sentiete&e şi eoţii&e auditoriu&ui,iind nuite de >ristote& %atetice An ine McN ce&e ce ţin de l#(#s9adică se Ladresea7ă acu&tăţii raţiona&e a auditoriu&ui. %eoriaaruentării nu se 6reocu6ă dec=t arina& de 6rie&e două cateoriide iF&oace, adică de ce&e KretoriceL An sens restr=ns şi c=teodată

6eiorativ, concentr=ndu-se asu6ra ce&ei de a treia cateorii, An caredoină e&eentu& raţiona& sau &oic.

)iindcă a ăcut reerire &a retorica >ntic3ităţii, să enţionăaici că An teoria retorică roană e*istă, Antre a&te&e, o ana&i7ă a 6ărţi&or discursu&ui oratoric, An succesiunea &or$ An 6orţiunea de iF&oc a

discursu&ui era situat oentu& nuit ar(u&entati#9 care constă dintr-o co6onentă 6o7itivă, de susţinere a 6ro6riei te7e, şi o 6arteneativă, const=nd din re&evarea 6uncte&or deectuoase sau s&ae dinaruentarea 6rodusă, sau doar antici6ată, An avoarea te7ei o6use.oentu& ar(u&entati# din desăşurarea

30 O #1


26/181

discursu&ui cores6unde, evident, uti&i7ării iF&oace&or &oice dein&uenţare #. auditoriu&ui, din c&asiicarea aristote&ică a acestora.

>ruentarea este, An ine, o activitate ver$ală9 const=nd Anenur7Arsa unei te-e şi, res6ectiv, a te&eiuril#r An s6riFinu& ei, cu sau ărăe*6&icitarea &eături&e- &oice dintre teeiuri Mnuite şi e&e, uneori,aruenteN şi te7ă. Ha act sau actrsrGie vera&ă, aruentarea arecaracteristici care o deoseesc de a&te acte de vorire, cu+ setoerirea de inoraţii, 6unerea de Antreări, eiterea de coen7i sau

ordine etc. >cescea din ură 6ot i eectuate şi 6rin 6roducerea c=teunui sinur enunţ, An ti6 ce aruentarea 6resu6une iniu două -unu& e*6ri=nd te7a, ce&ă&a&t un aruent An Coarea ei. O coandă,de 6i&dă, 6oate i cateorică, oru&ată 6rintr-o 6ro6o7iţie siirrS.MKAnc3ideţi uşaZLN sau co6usă MKAnc3ideţi uşa sau ereastraZL, KAnc3ideţiuşa şi VGss&i desc3isă ereastraZLN, du6ă cu 6oate i şi condiţiona&ăMK8acă siţiţi curent AricAideţi uşaZLN. >ctu& aruentării, An sc3i,

6resu6une iniu două 6ro6o7iţii, nu ooar An sens raatica&, cie*6ri=nd iecare An 6arte c=te o aserţiune+ ce& ce avansea7ă o te7ă, %,susţin=nd-o 6rintr-un aruent, >, suscrie 6rin aceasta i6&icit &aiecare c- e&e.

Ho6&e*itatea actu&ui de vorire 6rin care se e*6riă oaruentare ţine nu doar de a6tu& acesta, că 6resu6une oru&area a ce&

6uţin două enunţuri, de oicei $ai u&te, ci 6resu6une şi o ra6ortarecaracteristică a unuia din e&e &a ce&ă&a&t Mce&e&a&teN, r76ortare care acedin unu& Mune&eN din e&e teei MteeiuriN 6entru acce6tarea ce&ui&a&t.>reastă a doua caracteristică, du6ă cu vo arăta ai deta&iat c=nd vai vora de srsi7a te*te&or aruentative, este uneori &a vedere, suora unor cuvinte şi e*6resii care --- uncţia de a o sena&a, a&teorieste i6&icită şi se deaFă, ai u&t sau ai 6uţin &i6ede, crin conte*t.

> enţionat deFa, arunci c=nd a discutat noţiunea dearuentare 6rin contrast cu cea de deonstraţie, că ediu& &invistic a&aruentări&or este, An tota& sau An 6arte, &iaFu& natura&. )o&osireaacestuia Aracă, du6ă ca7, oră oraA sau scrisă. vă7ut An ce&e de ai sus că activitatea de aruentare 6resu6une ro&uri&e de ar(u&entat#r şi de audit#riu9 6recu şi un &iaFcoun ce&or doi, An care se enunţă o6inia An avoarea sau A6otrivacăreia se oeră teeiuri şi, eventua&, se e*riritea7ă An ce e& se &eaăacestea une&e de a&te&e, şi toate cu o6inia An discuţie. :ni te-ă a

aruentării asertarea MsusţinereaN sau contestarea o6iniei care aceoiectu& aruentării$ aşadar o6inia res6ectivă A6reună cuatitudinea 6e care o ars aţă de ea aruentatoru&. Uneori 6entruansa&u& orat din aruentator, aucriariu, te7ă şi


27/181

circustanţe&e An care aruentarea are &oc este desenat An &iteratură 6rin sintaa de situaţie ar(u&entativă0


28/181

'ra(&ente %entru anali-ă şi re)lecţie

1.K>rta de a 6ersuada stă An ra6ort direct at=t cu odu& An careoaenii consit &a ceeace &i se 6ro6une, c=t şi cu starea &ucruri&or 6e care vre să-i ace să &ecreadă. M...N.

An orice 6ro&eă care ace oiectu& 6ersuadării treuie să ţineseaa de 6ersoana cu care ave de-a ace, căreia treuie să-i cunoaşteintea şi inia, să şti ce 6rinci6iu adite şi ce &ucruri Ai 6&ac$ a6oi săoservă, An &ucru& des6re care este vora, ra6ortu& 6e care ace& &ucru A& arecu 6rinci6ii&e recunoscute sau cu oiecte&e 6rivite ca oarte 6&ăcute, 6rinruuseţi&e ce &i se atriuie.

>ste& că arta de a 6ersuada constă at=t An aceea de a ace ceva 6&ăcut ou&ui, c=t şi An aceea de a-1 convine, iar aceasta iindcă oaeniise &asă conduşi ai u&t de ca6ricii dec=t de raţiuneL.

B&aise Pasca&, Sur l>art de%ersuader

.K>ruentarea nu Anseană contro& eectiv ( asu6ra credinţe&or şi acţiunii a&tora n.n.(.> aruenta cuiva Anseană a-1 6rivi ca a&=ndu-se dinco&o de

6erietru& contro&u&ui eectiv şi,deci, a-1 %lasa dinco&o de acest 6erietru, cu condiţia ca e& să ie ca6ai&de a ascu&ta aruente&eşi să ştie An ce e& este 6rivit de noi. :oi Ai oeri o6ţiunea de a ni seA6otrivi, iar de Andată ce-i

retrae această o6ţiune, nu ai aruentă. >ruentarea co6ortăAn od inerent riscu&eşecu&ui, Antocai cu 6artici6area &a un Foc co6ortă An od inerentriscu& de a i Anr=nt. Oaruentare An care ar e*ista aranţia reuşitei nu este cu adevărataruentare, Antocai cu un

Foc An care ar e*ista aranţia că vo c=ştia nu este cu adevărat un Foc.E 6osii& ca unaruentator diace să sită certitudinea că va irui Antr-o dis6ută cucineva, Ansă dacăcertitudinea este o consecinţă oiectivă a c3iar 6rocedeu&ui de care e& seo&oseşte, atunci acest

6rocedeu nu este o aruentare. M...N.O aruentare veritai&ă 6oate avea &oc nuai aco&o unde

res6ondentu& nu este nici insensii& &a s6use&e aruentatoru&ui, nici nuse ra6ortea7ă 6asiv &a e&e. Ea 6oate avea &oc nuai atunci c=nd

res6ondentu& e interesat e& Ansuşi de re7u&atatu& aruentării$ adică nuaiatunci c=nd res6ondentu& Aşi asuă un risc şi aste& i6une un risc şiaruentatoru&ui. 8e ce natură este, atunci, interesu& res6ondentu&ui

6entru aruentare > 6utea i is6itiţi să s6une că acest interes constăAn a-şi 6ăstra 6ro6ria credinţă şi acţiune. Un aste& de interes e*6&ică Antr-o anuită ăsură riscu& 6e care şi-1 asuă o 6ersoană atunci c=nd sei6&ică Antr-o aruentare, risc ce constă An 6osii&itatea ca o6inia sauconduita sa să se dovedească discutai&e şi să treuiască aandonate.M...N. An enera&, riscu& 6e care şi-1 asuă o 6ersoană c=nd ascu&tă oaruentare este ace&a de a treui să se sc3ie. Heea ce res6ondentu&aruentatoru&ui vrea să 6ăstre7e nu este vreo credinţă sau conduFtăs6eciice, ci c3iar eu& său. 8ar acest interes de a-şi 6ăstra eu& nu 6oate iaso&ut, căci a&tinteri intea sa nu s-ar desc3ide către aruentare.Persoana cu s6irit desc3is este o 6ersoană An care e*istă o tensiune. Pe deo 6arte, ea vrea să-şi 6ăstre7e eu& său. Pe de a&ta, e nevoită să se e*6unăriscu&ui de sc3iare inerent aruentării. O aste& de tensiune este

necesară oricărei iinţe uane dornice să transceandă ori7onturi&e

e*6erienţei sa&e iediate...L.V. . o3nstone, S#&e Re)lecti#ns #n

Ar(u&entati#n9 An voG V. . o3nstone, 3il#s#% and Ar(u&ent0

#. KUne&e esaFe nearuentative sunt 6erect va&ide, iar une&earuentări suntdeectuoase. >ceasta ne conduce &a Antrearea enera&ă+ de ce sesinc3isesc oaenii să oere

aruente şi să &e eva&ue7e 6e ce&e oerite de a&ţii 8e ce at=ta 7arvă An Furu& aruentări&or Unu&din răs6unsuri este că aruente&e şi aruentarea constituie o ca&enevio&entă de so&uţionare acon&icte&or din societate. Oaenii Ancearcă să-i 6ersuade7e 6e a&ţiiraţion=nd A6reună cu ei, An&oc să-i ocărască ori să-i ia &a ătaie. 8=nd atenţie aruente&or oru&atede oaeni cu care te a&iAn de7acord, vei Anţe&ee ai uşor de ce =ndesc ei aşa cu =ndesc.H=nd dis6ui de ca6acitatea dea critica 6as cu 6as aceste aruente, 6rin aceasta dis6ui de o strateiei6ortantă 6entru a-i


29/181

6ersuada sa dea, &a r=ndu& &or, atenţie 6unctu&ui tău de vedere. Eşti deaseenea ai ine ec3i6at s6re a Anţe&ee 6uncte&e &or de vedere şiodu& An care au ost conduşi de &a anuite credinţe &a a&te&e. 4n 6&us,aruente&e sunt de are Ansenătate An conte*te An care seconstruieşte cunoaşterea. re să şti c=t de Fustiicată este o teoriesau-o te7ă şi 6ute a&a &ucru& acesta eva&u=nd aruente&e ce sunt Msau

6ot iN oerite An s6riFinu& &or. Anţe&eerea inuţioasă a acestor aruenteeste e*tre.de i6ortantă atunci c=nd decide dacă e ca7u& să acce6tăun nou 6unct de vedere. Ea ne aFută, de aseenea, să Anţe&ee ai ineidei&e 6e care deFa &e acce6tă, iar c=teodată ne 6oate conduce &asc3iarea atitudinii aţă de e&eL.

%rud2 Rovier, A 3ratical Stud #) Ar(u&ent9 ca6. 1.

34 + fI

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/extrem.dehttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/extrem.de


30/181

Cap"t$lul ,

T"pur" de argumentare

arietatea aruentări&or re7u&tă din ai u&ţi actori+ naturao6iniei care ace oiectu& aruentării$ atitudinea aruentatoru&uiaţă de această o6inie$ re&aţia dintre aruentator şi auditoriu An cursu&aruentării$ conorarea sau nu a acţiunii aruenative &a reu&idinainte stai&ite$ doeniu& de cunoaştere sau acţiune din care ace

6arte sau &a care se ra6ortea7ă o6inia An discuţie$ etc. Proi&u& uneiaruentări re7u&tă din odu& cu se coină An ea aceste as6ectedierite.

1. %e7e actua&e, eva&uative şi acţionate

An uncţie de natura o6iniei An Furu& căreia.se desăşoară, şi decia te7ei susţinute de aruentator, se 6ot deosei aruentări cu te7ă /actuală9 aruentări cu' te7ă evaluativă şi aruentări cu te7ăacţi#nală0

%erenu& KactuaAăL, o&osit An această c&asiicare, nu are

Anţe&esu& de Ke6iricL, KneteoreticL, ci Anţe&esu& care arc3ea7ă 6reocu6area 6entru cu stau &ucruri&e, ca deoseită de 6reocu6area 6entru eiterea de Fudecăţi de va&oare şi de cea 6entruin&uenţarea(orientarea acţiunii. Antr-o aruentare de ti6 actua&aruentatoru& urăreşte odiicarea unei credinţe a auditoriu&ui, ărăo &eătură neiF&ocită sau vi7ii&ă cu sera acţiunii, a conduite&or.>şadar, actua&e sunt An acest sens nu doar o6inii&e 6rivitoare &a ceeace nui Ka6teL An vorirea curentă, ci şi ce&e 6rivitoare &a re&aţiioric=t de enera&e şi de astracte.

>ici este nevoie, 6oate, de o 6reci7are, dat iind că ai Anainte,An c&ariicări&e 6rivitoare &a noţiunea de aruentare, a s6us că, s6redeoseire de deonstraţie, care urăreşte adevăru&, aruentarea areca oiectiv caracteristic convinerea - An condiţii c=nd nu e*istă, saunu e*istă Ancă, 6osii&itatea de a stai&i adevăru& 6rin 6rocedee airiuroase. Pute s6une, cu toate acestea, că An aruentări&e de ti6

actua& Msau teoretic, An sensu& indicatN, se aduc teeiuri An avoareasau A6otriva adevăru&ui unei o6inii, ai ine 7is An avoarea 6roai&ităţii ca o o6inie să ie adevărată, eventua& An co6araţie cua&te o6inii 6rivitoare &a aceeaşi c3estiune. An Foc sunt, deci, va&ori&eteoretice - adevăru& şi a&sitatea - şi nu etice, estetice sau uti&itare, c3iar dacă ce& ai adesea 6rin aruentare nu se 6oate stai&i conc&udentdacă o o6inie este adevărată, ci doar dacă, dată iind stareacunoştinţe&or din ace& doeniu, este re7onai& sau nu să o considerăaşa, ăcar cu tit&u 6rovi7oriu.

>ruentări cu te7ă actuaAă se ăsesc, s6re e*e6&u, Anscrieri&e istorice, An raţionaente&e Furidice eectuate An vedereastai&irii a6te&or Antr-o cau7ă, anterior ca&iicării &or Furidice, Ansusţinerea sau critica unor i6ote7e ştiinţiice 6entru care nu e*istă Ancă

6osii&itatea testării sisteatice 6rin date de oservaţie sau

e*6erienta&e, dar şi An viaţa de iecare 7i, c=nd nu sunt dis6onii&einoraţii din surse ai siure.


31/181

Evaluative sunt te7e&e care ca&iică a6te, eveniente, evo&uţii, 6ersoane An tereni de ine şi rău, dre6t şi nedre6t, &eiti şi i&eiti,eoist şi a&truist, noi& şi Fosnic, recoandai& şi nerecoandai& etc. Oaruentare este %ur evaluativă c=nd Antre cei Antre care se desăşoarănu e*istă de7acord An 6rivinţa a6te&or nude, ci doar An 6rivinţa odu&uide a &e ca&iica, 6e e&e sau 6e cei ce &e-au 6rodus, An terenii unor o6o7iţii de e&u& ce&or enuerate, adică de a &e situa 6e o scară deva&ori. An aruentări&e cu te7ă va&orică, s6re deoseire de ce&e cu te7ăactuaAă, intervine a6e&u& &a criterii de a6reciere, uneori e*6&icite,

a&teori suAnţe&ese, care treuie să acă 6arte şi e&e din ace& nuc&eucoun de credinţe a& aruentatoru&ui şi a& auditoriu&ui, 6e care-1 6resu6une 6osii&itatea aruentării. M8acă e*istă neconcordanţă An 6rivinţa criterii&or, atunci o6inii&e 6rivitoare &a ele 6ot deveni, &a r=ndu&&or, oiect de aruentare, iar An aceasta se va a6e&a, eventua&, &a a&tecriterii, er=nd 6=nă &a une&e adise de ae&e 6ărţiN.

>ruentări&e cu, te-ă acţi#nală sunt ce&e ce-şi 6ro6un An oddirect in&uenţarea deci7ii&or 6ractice şi a co6ortaente&or auditoriu&ui. MS6une KAn od directL, 6entru că şi Anvederarea unor a6te sau o Fudecată de va&oare 6ot in&uenţa co6ortaentu&, dar Anod indirectN. >ruentarea avocatu&ui An sa&a de Fudecată urăreştesă in&uenţe7e deci7ia 6e care urea7ă s-o ia Furiu& sau Fudecătorii$aruentarea unui candidat, An ca6ania e&ectora&ă, adresatăa&eători&or, urăreşte să &e c=ştie voturi&e$ aruentarea

6redicatoru&ui re&iios An aţa cedincioşi&or stă An &eătură cu

Andenuri&e sa&e către aceştia de a ace anuite &ucruri şi a se aţinede &a a&te&e$ ş.a..d. Pentru te7e&e acţiona&e se o&oseşte şi denuireade K6o&iticiL - An sensu& &ar, de 6roiecte sau strateii de acţiune Anindierent ce doeniu, nu doar An ce& a& 6uterii de stat. >tunci c=nd seace distincţie Antre c#nvin(ere şi %ersuasiune9 6ria este asociată cu

6recădere aruentări&or actua&e MteoreticeN, iar cea de a doua ce&or acţiona&e$ An acest sens, a convine 6e cineva Anseană a-i odiica,Antr-un e& sau a&tu&, credinţe&e An aterie de cunoaştere, iar a 6ersuadaAnseană cu 6recădere a-1 c=ştia de 6artea unei acţiuni sau a uneicau7e din sera vieţii 6ractice.

Să dă acu, din aruentări rea&e, e*e6&e 6entru iecare dince&e trei ti6uri deoseite du6ă natura te7ei. MAn acest &oc nu ne

6reocu6ă va&ai&itatea sau orţa acestor aruentări, des6re care va ivora An ca6ito&u& 4, consacrat eva&uării şi criticii aruentări&orN.

> a&es e*e6&e&e at=t 6entru scurtiea &or, c=t şi 6entru uşurinţa cucare An e&e 6oate i identiicată te7a. Hu toate acestea, vo evidenţia 6rin ita&ice ie te7a An Antreu& ei, ie doar cuvinte&e du6ă care serecunoaşte căruia din ce&e trei ti6uri Ai a6arţine.

>ruentare cu te7ă actuaAă MteoreticăN+

K>devăruri&e &e cunoaşte An două oduri+ 6e une&e directşi 6rin e&e Anse&e$ 6e a&te&e, 6rin interediu& a&tor adevăruri.Prie&e sunt oiectu& intuiţiei (...(, ce&e&a&te a& inerenţei. Adevărurile cun#scute %rin intuiţie sunt %re&isele iniţiale dincare se in)era t#ate celelalte0 >sentientu& nostru &a conc&u7ieiind s6riFinit 6e adevăru& 6reise&or, nu a 6utea niciodată săaFune 6rin raţionaent &a vreo cunoaştere dacă n-a 6uteacunoaşte anuite &ucruri anterior oricărui raţionaentL. M. S.i&&, A Sste& #) 5#(ic20

>ruentare cu te7ă eva&uativă+K8escrierea odu&ui de desăşurare a unui 6roces este un

e*erciţiu val#r#s din două otive. An 6riu& r=nd, ea te o&iă săte asiuri că ai Anţe&es cu se desăşoară. An

#" M 37


32/181

a& doi&ea r=nd, te o&iă să te asiuri că cititoru& A& va Anţe&ee &ae& de ine ca tineL M. inser, On 8ritin( 8ell20

>ruentări cu te7ă acţiona&ă+

K8in acte aseănătoare se nasc dis6o7iţii 3aitua&e deaceeaşi natură. 8e aceea, tre$uie să )i& atenţi la calitatea actel#r

%e care le ,nde%lini&9 căci du6ă dierenţe&e dintre e&e se ode&ea7ădierit şi de6rinderi&e. Şi nu e de ică i6ortanţă e&u& An care neoişnui din raedă co6i&ărie, ci de una oarte are, a c3iar tota&ăL M>ristote&, Etica nic#&aică20:Să nu stea de%arte de viaţa si sarcinile %u$lice nici uno care se site Anţe&e6t, căci este un sacri&eiu să se sustraă de&a aFutorarea ce&or care au nevoie de d=nsu&a

Documents

Stoianovici Argumentare Si Gandire Critica