Page16

Stimate Domnule Preşedinte al Senatului, Crin Antonescu,

Stimat Domnule Preşedinteă al Camerei Deputa ilor, ţValeriu Zgonea,

Subsemna ii, deputa i şi senatori men iona i în Anex , în baza prevederilor art.ţ ţ ţ ţ ă 95 din Constitu ie formuleaz urm toareaţ ă ă

SOLICITARE privind SUSPENDAREA DIN FUNC IEȚ

a PRE EDINTELUI ROMÂNIEIȘ , Traian B SESCUĂ

Preambul

Începând cu 6 decembrie 2009, democra ia şi statul de drept auţ cunoscut un puternic proces de erodare, de substituire a institu iilor statuluiţ de drept prev zute de Constitu ia României, ajungându-se ca voin a şiă ţ ţ ac iunea politic s fie concentrate în mod discre ionar şi neconstitu ional înţ ă ă ţ ţ mâna unui singur om – Preşedintele rii. Acest om a ajuns s dicteze puteriiţă ă executive, puterii legislative şi celei judec toreşti, ceea ce reprezint un gravă ă derapaj de la principiile fundamentale ale Constitu iei României.ţ

În aceste condi ii, institu iile statului democratic, aşa cum sunt eleţ ţ definite în Constitu ia României, în baza principiului separa iei puterilor în stat,ţ ţ au fost puse în imposibilitatea practic de a mai func iona. Majoritateaă ţ deciziilor politice majore din ultimii 3 ani au fost luate în afara cadrului de func ionare democratic a statului şi împotriva voin ei poporului. Se poateţ ă ţ spune c spiritul Constitu iei şi principiile statului de drept au fost înc lcateă ţ ă odat cu formarea Guvernului condus de Emil Boc. Acesta a fost învestit peă baza voturilor date de parlamentari aduşi de partea puterii prin practici legate

Page16

de corup ia politic . De asemenea înc lcarea spiritului Constitu iei a continuatţ ă ă ţ cu fiecare dintre legile cu impact major asupra societ ii româneşti, trecuteăţ prin Legislativ prin procedura angaj rii r spunderii Guvernului cu consecin eă ă ţ catastrofale pentru societatea româneasc . ă

Consecin ele acestor acte politice au fost nu doar deteriorareaţ func ion rii institu iilor democrate ale statului, pân la punerea sub semnulţ ă ţ ă întreb rii a existen ei statului de drept, dar şi deteriorarea grav a nivelului deă ţ ă trai al popula iei, extinderea s r ciei, falimentul a sute de mii de societ iţ ă ă ăţ comerciale, erodarea grav a capitalului românesc şi disolu ia clasei de mijloc.ă ţ

În fapt, statul român a încetat s -şi îndeplineasc o parte dintre func iileă ă ţ sale fundamentale precum asigurarea asisten ei medicale, a înv mântului, aţ ăţă ordinii publice, asigurarea unui nivel minim de trai pentru categoriile sociale defavorizate. Majoritatea legilor promovate de Executiv prin procedura de angajare a r spunderii în fa a Parlamentului au fost greşit concepute şiă ţ aplicate. Guvernul Boc fiind nevoit s -şi angajeze r spunderea de mai multeă ă ori pentru legi care reglementeaz acelaşi domeniu tocmai pentru c acteleă ă normative adoptate ini ial de PDL se dovedeau eronate (de exemplu, înţ materia salariz rii bugetarilor au fost angaj ri de r spundere în decembrieă ă ă 2009, iunie 2010, decembrie 2010). De la Palatul Cotroceni Preşedintele a dictat atât forma cât şi modalitatea de adoptare a legii, menite s duc laă ă evitarea procesului democratic, de dezbatere legislativ în Parlament. ă

Din acest haos legislativ declanşat de regimul patronat de pre edinteleș B sescu au izvorât circumstante e care au permis declan area a nenum rateă ţ ăș litigii în justi ie în materia salariz rii bugetarilor, litigii pierdute, în general deţ ă statul român.

Analiza evenimentelor politice din ultimii 3 ani arat c cel care aă ă generat, conceput şi între inut procesul de alterare a statului democratic a fostţ Preşedintele Traian B sescu. ă

În ciuda faptului c în Constitu ie se prevede c Preşedintele are rolul deă ţ ă mediator între puterile Statului în vederea asigur rii unei bune func ion ri aă ţ ă autorit ilor publice, Traian B sescu, în numele ideologiei politice aăţ ă „preşedintelui juc tor” şi-a asumat în mod direct conducerea institu iiloră ţ statului, fiind direct responsabil de majoritatea deciziilor care au dus la pr buşirea func ion rii institu iilor statului român, la adâncirea crizeiă ţ ă ţ economice, la impasul actual al statului de drept şi la punerea în pericol a îns şi principiilor fundamentale de func ionare ale statului democratic.ă ţ Ac iunile preşedintelui au venit s încalce principiul separa ie puterilor în stat,ţ ă ţ

Page16

având o atitudine de sfidare şi denigrare a institu iilor statului, prin excesul deţ autoritate manifestat public.

Ac iunile f işe ale Preşedintelui Traian B sescu, care şi-a asumat înţ ăţ ă mod deschis, neechivoc rolul de Prim-ministru i de Pre edinte ș ș de facto al Partidului Democrat-Liberal şi care a încercat s domine şi s subordonezeă ă Legislativul şi puterea judec toreasc , ridic grave probleme de ordin politic şiă ă ă juridic.

Nu exist o alt cale prin care Preşedintele s r spund pentru ac iunileă ă ă ă ă ţ sale decât referendumul popular în condi iile art. 95 din Constitu ie: ţ ţ

Art. 95

”(1) În cazul s vârşirii unor fapte grave prin care încalc prevederileă ă Constitu iei, Preşedintele României poate fi suspendat din func ie deţ ţ Camera Deputa ilor şi de Senat, în şedin comun , cu votul majorit iiţ ţă ă ăţ deputa ilor şi senatorilor, dup consultarea Cur ii Constitu ionale.ţ ă ţ ţ Preşedintele poate da Parlamentului explica ii cu privire la faptele ce i seţ imput . ă

(2) Propunerea de suspendare din func ie poate fi ini iat de cel pu in oţ ţ ă ţ treime din num rul deputa ilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, laă ţ cunoştin Preşedintelui. ţă

(3) Dac propunerea de suspendare din func ie este aprobat , în celă ţ ă mult 30 de zile se organizeaz un referendum pentru demitereaă Preşedintelui.”

Potrivit Constitu iei României,ţ Guvernul, aflat sub controlul Parlamentului – organul reprezentativ suprem al poporului român – asigură realizarea politicii interne şi externe a rii şi exercit conducerea general aţă ă ă administra iei publice (art. 102).ţ

Guvernul este supus controlului parlamentar prin instrumente democratice precum mo iunile, întreb rile, interpel rile, comisiile de anchet ,ţ ă ă ă dezbaterile parlamentare. În schimb, Constitu ia îi d Preşedintelui un rolţ ă important, preşedintele neputând fi demis decât prin vot popular direct pentru c el nu are un rol Executiv direct. ă

Acesta este motivul pentru care substituirea Preşedintelui în rolul Prim-ministrului i în atribu iile Guvernului trebuie privit ca fiind o înc lcare gravș ă ă ăț

Page16

a Constitu iei, pentru c preşedintele, spre deosebire de Primul-ministru, nuţ ă r spunde pentru faptele sale în fa a Parlamentului, decât prin proceduraă ţ suspend rii/demiterii, cu alte cuvinte scap controlului obi nuit, reciproc,ă ă ș democratic, al puterilor în stat. Din acest motiv, documentul de fa va insistaţă în mod deosebit asupra acestui tip de înc lcare a Constitu iei de c tre Traiană ţ ă B sescu. ă

În condi iile în care ac iunile Preşedintelui României suntţ ţ extrem de grave şi de natur s pun în pericol func ionareaă ă ă ţ institu iilor statului, noi, semnatarii acestui document, senatori şiţ deputa i, consider m c se impune convocarea cât mai rapid a unuiţ ă ă ă referendum popular prin care românii s aib posibilitatea de a spuneă ă în mod direct, prin vot, dac sunt de acord cu ac iunile lui Traiană ţ B sescu şi cu politicile ini iate şi impuse de acesta, prin înc lcareaă ţ ă prevederilor constitu ionale cu privire la rolul institu iilor în statulţ ţ democratic.

Referendumul popular este necesar pentru c exist o list importantă ă ă ă de înc lc ri ale Constitu iei. În acelaşi timp, el trebuie s fie privit şi în raportă ă ţ ă cu consecin ele extrem de grave ale acestor înc lc ri de c tre Preşedinteleţ ă ă ă României. Întregul dezastru economic şi administrativ generat de Guvernul Emil Boc poate fi atribuit, în fapt, ac iunilor lui Traian B sescu aflate în afaraţ ă cadrului constitu ional. ţ

Acest fapt este cu atât mai important cu cât abaterile regulate de la litera şi spiritul Constitu iei, s vârşite în exerci iul mandatului, care prinţ ă ţ con inutul şi consecin ele lor pot fi calificate drept înc lc ri grave ale legiiţ ţ ă ă fundamentale, dau motive suficiente pentru a ne convinge de necesitatea suspend rii din func ie a Preşedintelui României, Traian B sescu, în sensulă ţ ă prevederilor art. 95 alin. (1) din Constitu ia României.ţ

Motive:

I. Preşedintele a uzurpat rolul Prim-ministrului i s-a substituitș în atribu iile constitu ionale ale Guvernului.ț ț

Page16

Prin comportamentul s u politic, Preşedintele promoveaz o stareă ă continu de înc lcare a cadrului constitu ional, s-a substituit rolului Guvernuluiă ă ţ în luarea deciziilor economice i sociale i a exercitat atribu iile specificeș ș ț func iei de Prim-ministru, prin înc lcarea grav a Constitu iei. ț ă ă ţ

Ac iunile preşedintelui au generat m suri ţ ă economico-sociale, ce au vizat categoriile sociale vulnerabile, cum ar fi pensionarii şi copii. Traian B sescu aă contribuit la agravarea problemelor acestor categorii atunci când a sus inut cuţ încrâncenare t ierea sau impozitarea pensiilor sau atunci când a vrut s fieă ă „mai dur” aşa cum chiar el însuşi aprecia în anun ul referitor la neplataţ aloca iilor pentru copii. ţ

„În orice caz, în ultima vreme am observat c România nu mai areă femei, are m mici. Toat ara asta a devenit o ar de m micu e şi bebeluşi. ”ă ă ţ ţ ă ă ţ

8 dec. 2010

Transformarea Preşedintelui într-un Prim-ministru a fost asumat în modă deschis de Traian B sescu. Astfel, deşi multe dintre actele publice au purtată semn tura lui Emil Boc sau a reprezentan ilor altor institu ii, ele sunt rezultatulă ţ ţ voin ei personale a lui Traian B sescu:ț ă

„Iar în ceea ce priveşte principalele axe pe care Guvernul şi delega iaţ Fondului vor discuta în continuare vi le pot prezenta şi mi le asum şi eu ca solu ii, al turi de Guvernţ ă . În primul rând este vorba de reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din România, cu 25%, iar pân la sfârşitul anului, şefii de institu ii au obliga ia s -şiă ţ ţ ă fac selec ia, s -i aleag pe cei mai buni şi nu clientela politic , în aşaă ţ ă ă ă fel încât în anul 2011, men inându-se anvelopa salarial şi în speran aţ ă ţ creşterii economiei, salariile s poat reveni la cele pe care le au acum.ă ă Aceast m sur trebuie luat de la 1 iunie. De asemenea, în ceea ceă ă ă ă priveşte pensiile, Guvernul îşi va men ine transferul de 1,7 miliarde euroţ la fondul de pensii, dar pentru a acoperi pensiile la nivelul actual - şi numeric, şi nivel de plat - ar mai trebui înc circa 500 de milioane deă ă euro, care nu exist , aceşti bani nu exist . Ca atare, este previzibil oă ă ă reducere a pensiilor cu 15%.”

6 mai 2010

„Solu ia pe care eu şi Guvernulţ am propus-o românilor este o solu ieţ care reflect ceea ce poate România acum şi o alternativ la creştereaă ă rapid a gradului de îndatorare a rii.”ă ţă

Page16

11 mai 2010

„Ştiu foarte bine c nici euă , nici Guvernul, nici majoritatea parlamentar ă nu am luat aceste m suri cu pl cereă ă , dimpotriv , le-ăam luat cu gândul la cei care sunt afecta i de m surile de reducere aţ ă veniturilor.”

6 feb 2011

„De aceea, am stabilit împreun cu guvernatorul, cu primul-ăministru, cu ministrul de finan e c aceast sum ,ţ ă ă ă dac esteă inut la dispozi ia României pentru o situa ie de criz neprev zut , esteţ ă ţ ţ ă ă ă

acoperitoare pentru a evita un derapaj generat de ce s-ar întâmpla în alte ri, în Uniunea European sau în regiune.”ţă ă

6 feb 2011

„Legea trebuie adoptat acum, pentru c prima genera ie care intr peă ă ţ ă noua legisla ie în şcoal trebuie s aib c r i adaptate la noul sistem deţ ă ă ă ă ţ educa ie, spa ii adaptate, dasc li preg ti i, reorienta i. Ori, ţ ţ ă ă ţ ţ op iuneaţ mea şi op iunea exprimat şi de Alian a fost c aceast lege trebuieţ ă ţă ă ă s treac înainte de sfârşitul acestui an.”ă ă

14 dec 2010

„C diagnosticul Comisiei Preziden iale corespunde cu evalu rile pe careă ţ ă le avem, f cute de organisme ONU, ă asta arat c op iunea mea de aă ă ţ schimba legea educa iei ţ a fost o op iune corect .”ţ ă

14 dec 2010

„Op iunea mea este pentru un acord de precau ie.ţ ţ Acel “precautionary agreement” cu Fondul, cu Uniunea European şi cuă Banca Mondial , dar, care de data aceasta s nu mai aib ca obiectivă ă ă centura de siguran .”ţă

14 dec 2010

Aşa cum se poate observa, sunt nenum rate situa iile în careă ţ Preşedintele a ac ionat în calitate de Prim-ministru, asumându-şi m suriț ă precum elaborarea unei noi legi a educa iei sau reducerea salariilor şi aţ pensiilor. Alteori, Preşedintele a dat ordine precise Guvernului Boc (trebuie să nu se mai pl teasc arieratele la medicamente etc.). De fiecare dat „puncteleă ă ă de vedere” ale Preşedintelui au devenit liter de lege în România. ă

Page16

O alt situa ie apare în momentul în care preşedintele a reunit grupuriă ţ ad-hoc pentru discutarea unor probleme care, potrivit Constitu iei, sunt înț competen a unor structuri guvernamentale, aşa cum a fost cazul în ianuarieț 2011, în leg tur cu pensiile militarilor. Atunci a avut loc o reuniune a unuiă ă grup de lucru al preşedintelui care a decis în mod direct ce trebuie s facă ă Guvernul pentru a ieşi dintr-un anumit blocaj administrativ (s dea oă ordonan , o hot râre de Guvern etc).ţă ă

Cea mai grav îns a fostă ă situa ia generat de anun ul preşedintelui dinţ ă ţ mai 2010 referitoare la reducerea salariilor şi a pensiilor. În acel caz nu numai c Preşedintele s-a substituit Executivului, dar m surile anun ate de acesta s-ă ă ţau dovedit a fi neconstitu ionale, cel pu in în ceea ce priveşte reducereaţ ţ pensiilor. Astfel, cel pu in în cazul concret enun at, preşedintele a ac ionat înţ ţ ţ mod direct, a cerut Guvernului s implementeze anumite m suri, Emil Boc aă ă ascultat, dar m surile s-au dovedit a fi neconstitu ionale. Este evident c ne-ă ţ ăam aflat în fa a unei situa ii de o gravitate deosebit , iar preşedintele nu seţ ţ ă poate sustrage de la r spunderea sa direct : a ordonat Guvernului să ă ă ac ioneze în afara cadrului constitu ional. Mai mult, m surile impuse deț ţ ă preşedinte au avut consecin e economice şi sociale extermem de grave:ţ aruncarea în s r cie a numeroşi cet eni români.ă ă ăţ

II. Pre edintele a înc lcat în mod repetat drepturilor şiș ă libert ilor fundamentale ale cet enilor prev zute înăţ ăţ ă Constitu ie.ţ

Prin declara iile sus inute în spa iul public care contravin cu rolul şiţ ţ ţ conduita unui preşedinte Traian B sescu a înc lcat, în mod voit, drepturile şiă ă libert ile fundamentale ale cet enilor prev zute în Constitu ie la Art. 23 pct.ăţ ăţ ă ţ 3: „Orice om care munceşte are dreptul la o retribuire echitabil şiă satisf c toare care s -i asigure atât lui, cât şi familiei sale, o existenă ă ă ţă conform cu demnitatea uman şi completat , la nevoie, prin alte mijloace deă ă ă protec ie social .” Cu toate acestea preşedintele României a anun at pe toateţ ă ţ canalele media c în 2012 statul nu va creşte salariile la nivelul de dinainteaă reducerii cu 25% a acestora, cu toate c judec torii Cur ii Constitu ionale auă ă ţ ţ stabilit c începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul salariilor trebuie s revină ă ă la nivelul anterior adopt rii acestor m suri de diminuare. Atât faptul c aă ă ă anun at m surile de austeritate în 2010 cât faptul c acestea se vor perpetuaţ ă ă şi pe parcursul anului 2012, reprezint un gest imens de iresponsabilitate şi oă dep şire f iş a rolului şi atribu iilor sale prev zute de Constitu ie. ă ăţ ă ţ ă ţ

Page16

Mai mult, Traian B sescu a sus inut în data de 19 septembrie 2011ă ţ faptul c 4,2 milioane de salaria i nu pot sus ine 4,9 milioane de pensionari.ă ţ ţ

„4,2 milioane de salaria i nu pot sus ine pensiile a 4,9 milioane deţ ţ pensionari”, a spus preşedintele, la ceremonia depunerii jur mântului deă c tre noul ministru al Muncii, Sulfina Barbu.ă

Astfel, se dovedeşte din nou c Presedintele este un factor potentator ală unui conflict social intre forta de munca activa si pensionari.

Pensionarii sunt cei care au contribuit si care acum trebuie sa beneficieze de sistemul public de pensii,

Dreptul la pensie si la cuantumul acesteia este garantat de Constitutia Romaniei, care prevede, in mod expres, la art.47 alin.(2) dreptul la pensie, ca drept fundamental:

„Cet enii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate pl tit, laăţ ă asisten medical în unit ile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi laţă ă ăţ alte forme de asigur ri sociale publice sau private, prev zute de lege.ă ă Cet enii au dreptul şi la m suri de asisten social , potrivit legii.”ăţ ă ţă ă

Curtea Constitutionala a constatat in iunie 2010, cand a fost sesizata cu privire la neconstitutionalitatea „tentativei” de diminuare cu 15% a pensiilor, ca dreptul la pensie este un drept preconstituit inca din perioada activa a vietii individului, astfel ca Presedintele, in loc sa creeze un fals vinovat al situatiei dezastruase prin care trece Romania, in persoana pensionarului care a muncit si care si-a castigat in mod cinstit dreptul de a beneficia de o pensie, oricum foarte mica, ar fi trebuit sa medieze intre stat si societate asa cum este prevazut in Constitutie la art. 80 al.2.

Presedintele ar fi trebuit sa recomande gasirea unor solutii pentru crearea de noi locuri de munca in loc sa se lamenteze de numarul pensionarilor in plata. Este de notorietate ca Presedintele desconsidera aceasta clasa sociala „asistata social”, dupa cum o considera domnia sa.

„Sprijinul” Presedintelui pentru pensionari si pentru salariati deopotriva, s-a evidentiat in 2010 cand a sustinut taierea pensiilor si a salariilor.

Comportamentul Presedintelui este unul neconstitutional, incalcand prevederile art. 80 al.2 din Constitutie „Preşedintele României vegheaz laă respectarea Constitu iei şi la buna func ionare a autorit ilor publice. În acestţ ţ ăţ scop, Preşedintele exercit func ia de mediere între puterile statului, precumă ţ

Page16

şi între stat şi societate.” , intrucat el se erijeaza intr-o autoritate care emite judecati de valoare contrare prerogativelor constitutionale de mediere intre stat si societate.

Presedintele nu trebuie sa astepte ivirea unui conflict pentru medierea lui, ci trebuie sa previna asemenea situatii.

Insultele repetate la adresa comunit ii rome ăţ

În anul 2007 Traian B sescu a fost sanc ionat de Consiliul Na ională ţ ț pentru Combaterea Discrimin rii (CNCD) pentru declara iile sale referitoare laă ţ comunitatea rom . Ceea ce este extrem de grav este îns recidiva, în 18 oct.ă ă 2011, Preşedintele Traian B sescu primind alte dou avertismente din parteaă ă CNCD, dintre care unul pentru declara iile sale jignitoare la adresa oamenilorţ cu dizabilit i iar alta pentru noi delcara ii ofensatoare la adresa comunit iiăţ ţ ăţ rome.

Astfel, recidiva demonstreaz c atitudinea lui Traian B sescu esteă ă ă uneori guvernat de rasism şi xenofobie, incompatabile cu calitatea deă pre edinte a unui stat membru a UE şi cu Constitu ia României. De altfel,ș ţ gravitatea în sine a faptei este constatat chiar de decizia luat de CNCD,ă ă organismul de specialitate al statului român.

Îndemnul adresat medicilor de a p r si ara în ciuda realit iloră ă ţ ăţ na ionale care confirm un deficit de cadre medicale, aduce atingere dreptuluiţ ă la ocrotirea s n t ii statuat de art.ă ă ăţ 34 din Constitu ie.ţ

Promulgarea legii pensiilor, adoptat prin fraud de c treă ă ă Camera Deputa ilorț

Referitor la actele şi faptele neconstitu ionale ale preşedintelui, unul deţ deosebit gravitate îl constituie promuă lgarea Legii pensiilor trecut prin fraudă ă în Plenul Camerei Deputa ilor. Faptul c semn tura preşedintelui se afl pe unţ ă ă ă act recunoscut ca fiind rezultatul unui furt grosolan de voturi care va intra în istoria neagr a parlamentarismului românesc, reprezint o înc lcare grav aă ă ă ă atribu iei constitu ionale referitoare la promulgarea legilor (art. 77 dinț ț Constitu ie). ț

Încerc rile de intimidare a presei, prin includerea acesteiaă printre vulnerabilit ile ce afecteaz securitatea na ională ă ăț ț

Page16

Evident deranjat de criticile presei la adresa sa i a apropia ilor s i,ș ăț Pre edintele s-a folosit de calitatea sa de ef al Consiliului Suprem de Ap rareș ș ă al rii i a inclus presa printre vulnerabilit ile ce amenin securitateaȚă ș ăț ță na ional , care au fost identificate în Strategia Na ional de Ap rare a rii,ț ă ț ă ă Ță urmând ca institu iile statului s fie obligate, în urma adopt rii acestuiț ă ă document, s ac ioneze împotriva organismelor de pres i pentru limitareaă ăț ș libert ii de exprimare, .ăț

III. Pre edintele a înc lcat în mod repetat principiulș ă separa iei puterilor în stat şi independen a justi iei. ţ ţ ţ

Preşedintele Traian B sescu a demonstrat prin ac iunile sale concreteă ţ desf şurate pe parcursul celor 3 ani de exercitare a mandatului c are oă ă viziune arbitrar , total contrară ă principiului separa iei şi echilibrului puterilorţ în stat. Contrar rolului de mediator între puterile statului conferit de Constitu ie, Traian B sescu a provocat crize în raporturile dintre preşedin ie şiţ ă ţ principalele autorit i publice, înc lcându-le şi nesocotindu-le competen ele,ăţ ă ţ denigrându-le activitatea şi ştirbindu-le credibilitatea.

Modul direct în care a cerut Guvernului sa legifereze practic f ră ă Parlament, submineaz democra ia, prin nesocotirea rolului legislativului, forulă ţ democratic de dezbatere constituit prin voin a poporului, prin încurajareaţ procedurii de angajarea r spunderii de c tre Guvern, procedur care trebuieă ă ă s fie excep ie şi nu regul . ă ţ ă

Atacurile f r precedent la adresa Justi iei, prin care i-a periclitată ă ţ independen a, instigând totodat la nerespectarea legii, se înscriu nu doarţ ă într-o zon de neconstitu ionaliă ţ tate, ci intr în sfera penalului. Argumentulă aberant al preşedintelui atunci când vorbeşte de neaplicarea unei hot râriă judec toreşti în lipsa indic rii sursei de finan are pune în discu ie caracterulă ă ţ ţ obligatoriu al unei hot râri judec toreşti, negând totodat rolul de putere înă ă ă stat a justi iei, aşa cum este prev zut de art. 21 şi art.16 din Constitu ie. Înț ă ţ concep ia sa – Justi ia a f cut mai mult r u României decât politicienii sauţ ţ ă ă românii care cerşesc prin Roma sau Paris. Asist m aşadar la un atac f ră ă ă precedent la adresa Justi iei i la adresa magistra ilor, din motive electoraleţ ţș înguste, pentru a ascunde incapacitatea Guvernului pe care l-a numit în func ie la acea dat (Guvernul Boc) de a rezolva problemele concrete ale rii,ț ă ță cum ar fi aderarea României la spa iul Schengen. ț

Page16

Atacurile presedintelui au vizat si Camera Superioara a Parlamentului, Senatul Romaniei. Traian Basescu atac in mod direct puterea legislativ ,ă ă reprezentata de Senatul Romaniei. Înc lcând flagrant acelaşi principiu ală separa iei şi echilibrului puterilor în stat, preşedintele Traian B sescu aţ ă declarat, la TVR, la momentul respectiv, c reforma s n t ii, legea asisten eiă ă ă ăţ ţ sociale şi legisla ia legat de justi ie trebuie adoptate prin asumareaţ ă ţ r spunderii de c tre Guvern, afirmând c Senatul s-a „compromis de laă ă ă preşedinte pân la ultimul senator" amânând discu iile pe aceste subiecte: ă ţ

„Am discutat cu premierul Boc s le l s m prin Parlament, deşi erauă ă ă obliga ii asumate de statul român acum nu mai am ce s fac decât sţ ă ă concluzionez c nu ne putem pune n dejde în dorin a Parlamentului de aă ă ţ moderniza, de a continua procesele de reform . Şi atunci reformaă s n t ii, legisla ia legat de justi ie, de asisten social trebuieă ă ăţ ţ ă ţ ţă ă asumat de Guvern prin asumarea r spunderii".ă ă

„Senatul în ansamblul lui, cu tot cu preşedinte s-a compromis. S refuziă s adop i legea cu privire la crearea mecanismului de promovare şiă ţ selectare a judec torilor pentru Înalta Curte este descalificant pentruă Senat. Nu se punea problema decât a g sirii unui sistem care s scoată ă ă cumetriile în procesul de promovare la Înalta Curte, ori Senatul s-a descalificat".

Declara iile lui Traian B sescu referitoare la situa ia din Senat sunt cuţ ă ţ atât mai grave cu cât el nu numai c a dat instruc iuni Legislativului cu privireă ţ la actele ce trebuie adoptate, dar chiar şi cu privire la forma în care acestea trebuiau s arate, atitudine incompatibil cu Constitu ia şi cu principiileă ă ţ democratice. Încercarea sa de a determina Senatul s adopte aceste acteă normative în forma dorit de el reprezint o tentativ grav de golire deă ă ă ă con inut a puterii legislative, aşa cum este ea prev zut în Constitu ie. ţ ă ă ţ

Înc lcarea grav i repetat a independen ei justi iei ă ă ă ţ ţș

Interven iile abuzive asupra justi iei, încerc rile de intimidare aţ ţ ă magistra ilor, promovarea unei ini iative legislative de natur s instituieţ ţ ă ă controlul politic asupra carierei magistra ilor, declara iile repetate prin careţ ţ Preşedintele ar ta c este la curent cu acte f cute de procurori în cadrulă ă ă dosarelor de urm rire penal , asediul politic asupra Consiliului Superior ală ă Magistraturii, arat cu toatele declinul statului de drept în România. ă

Page16

De la inceputul celui de al doilea mandat al sau, Presedintele Traian Basescu a manifestat o ingerinta continua in activitatea si autoritatea judecatoreasca, de natura s aduca atingere in mod direct independenteiă justitiei si principiul separatiei puterilor in stat. Înc lcarea atribu iiloră ţ Consiliului Superior al Magistraturii, reprezint deasemenea o obisnuin aă ţ pentru Traian Basescu. Conform Constitutiei, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independen ei justi iei. ţ ţ

Substituirea rolului CSM reprezinta o abatere grava de la norma constitutionala dar Traian B sescu a mers deseori pe acest drum: ă

„Nu putem sa nu dam toata atentia raportului MCV si desi nu acceptam adaugarea de conditii, nu putem sa nu recunoastem deficientele pe care justitia romaneasca inca le are. Ma refer la procedurile lungi de judecata, la procedurile de tergiversare a dosarelor la Inalta Curte, (dosare tinute 2-3 ani si amanate si abia dupa doi ani retrimise la procurori pentru a fi reanalizate)".

„Judecatorii isi autoincarca activitatea, pentru ca nu judeca, amana(...) Sigur ca ajungi la 100 si ceva de dosare, cand practica este sa amani si sa nu judeci. Va rog, inspectia de la CSM, as fi curios sa am un astfel de punct de vedere: Din 100 de dosare cu care intra un judecator, cate sunt amanate de 15 ori, de multe ori batjocorindu-se procedura?"

„Eu inteleg ca procedura este sfanta pentru ca ea are misiunea de a garanta drepturile procesuale ale partilor, mai ales intr-un proces penal(...) Dar, profitandu-se de garantarea drepturilor, se amana procese la cererea avocatilor pentru o nimica toata. Daca e stramba citatia sau daca semnatura unui procuror e in alta rubrica, nu trimite dosarul inapoi, ca nu asta a afectat drepturile procesuale ale invinuitului", a explicat presedintele.

10 iunie 2011

Deşi conform Constitutiei Romaniei, Art 134 (2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instan de judecat , prin sec iile sale, înţă ă ţ domeniul r spunderii disciplinare a judec torilor şi a procurorilor, potrivită ă procedurii stabilite prin legea sa organic . În aceste situa ii, ministrul justi iei,ă ţ ţ preşedintele Înaltei Cur i de Casa ie şi Justi ie şi procurorul general alţ ţ ţ Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie şi Justi ie nu au drept de votă ţ ţ .,

Page16

Preşedintele a încercat adeseori s interfereze cu activitatea CSM sau s puneă ă presiune pe aceast institu ie.ă ţ

De altfel, Uniunea Nationala a Judec torilor din Romania (UNJR) aă reac ionat printr-un comunicat de presa, de natur s atrag aten ia asupraț ă ă ă ț efectelor negative pe care aceste derapaje repetate ale Presedintelui le pot avea asupra func ion rii statului de drept. „Consider m c este de datoriaț ă ă ă noastr , ca asocia ie profesional , s explic m care este rolul judec torului înă ţ ă ă ă ă societate, la fel cum este de datoria Preşedin iei s se informeze în mod corectţ ă şi complet înainte de a face afirma ii extrem de grave, de natur a afectaţ ă încrederea cet enilor în sistemul de justi ie şi prin care judec torii suntăţ ţ ă îndemna i s încalce valori fundamentale ale sistemului judiciar".ţ ă

Extrem de grave şi cu rol v dit de intimidare apar a fi declara iile din 3ă ţ nov. 2011 referitoare la judec tori: ă

„Şti i c exist obiceiul celor care pierd licita ii s se duc în instan şi,ţ ă ă ţ ă ă ţă de pe locul şase, doamna sau domnul judec tor îl scoate câştig tor.ă ă Vreau s şti i reac iile Comisiei Europene în ultima vreme: <Nu pune i înă ţ ţ ţ aplicare aceste hot râri! Noi nu v mai finan m proiectele în careă ă ţă justi ia a stabilit cine este câştig torul> Ieri s-a primit o scrisoare legatţ ă ă de o licita ie pe un tronson de autostrad : <Dac aşa v-a spus justi ia,ţ ă ă ţ finan a i cu bani de la buget, dar nu cu bani europeni>. Este a douaţ ţ astfel de reac ie a Comisiei Europene în timp foarte scurt. Deci, şi justi iaţ ţ trebuie s în eleag c nu se poate substitui la nesfârşit Executivului”. ă ţ ă ă

„Aten ie şi cu pusul directorilor generali, inspectorilor-şefi de poli ie.ţ ţ Aştept m ca în curând magistra ii s spun şi pe cine punem la SRI şiă ţ ă ă poate, mâine-poimâine, ve i stabili prin hot râri judec toreşti cine esteţ ă ă preşedintele României. Aten ie la echilibrul puterilor în stat!. Oameniţ buni, nu pute i fi de toate, şi legislativ, şi executiv, şi justi ie”. ţ ţ

„Dac acum am aplica hot rârile judec toreşti de plat salarii, Româniaă ă ă ă ar intra într-un uriaş derapaj macroeconomic. Are justi iaţ responsabilitate pentru asta? Este o întrebare retoric . Cuvântul deă ordine cred c este, pe de-o parte, echilibrul, pe de alt parte,ă ă credibilitatea. Legile, fie c sunt asumate de Executiv sau sunt trecuteă prin Parlament, dup ce au primit şi girul Cur ii Constitu ionale, sunt legiă ţ ţ şi pentru judec tori şi trebuie s le aplice. Dac am pune în aplicareă ă ă hot rârile judec toreşti, România ar fi acum într-o situa ie extrem deă ă ţ dificil . La Ministerul de Finan e, ultimele cifre erau 9 miliarde de lei –ă ţ

Page16

obliga ii de plat din hot rârile judec toreşti. Sigur vor mai veni, pentruţ ă ă ă c veselia-i mare. Alte procese întârzie câte zece ani, unde ştiu eu ceă interese sunt, iar astea merg şnur. De unde scoate Guvernul 9 miliarde de lei ca s -şi arate respectul pentru hot rârile justi iei?! Cine afectează ă ţ ă bugetul de stat indic sursa. Corect ar fi ca magistra ii, când dauă ţ hot râri”. ă

3 nov 2011

Declara iile acesteau au fost extrem de grave, iar cîteva fragmente dinţ r spunsul magistra ilor pot fi relevante: ă ţ

„Într-un stat poli ienesc, în care se cl desc tot mai multe pârghii prinţ ă care justi ia s fie controlat , îngenunchiat , în care legile se fac de peţ ă ă ă azi pe mâine şi se modific chiar înainte de a intra în vigoare, în careă serviciile secrete îşi m resc bugetul, iar pentru justi ie nu se g seşte niciă ţ ă m car m run iş, în care reformele exist doar în vorbe şi presta iiă ă ţ ă ţ televizate, un preşedinte, într-un ton dictatorial, îşi poate permite să cheme la ordine judec torii, s -i înfrunte ostil, amenin tor, s -i blamezeă ă ţă ă şi s -i terfeleasc în pia a public din postura p rintelui na iunii c ruia iă ă ţ ă ă ţ ă se recunoaşte dreptul de a-şi stigmatiza, la stâlpul infamiei, oamenii legii. Aceasta este România. Statul de drept, preceptele democra iei,ţ independen a justi iei sunt persiflate în mod autoritar.ţ ţ

Ce nu aminteşte preşedintele este c statul, la rândul lui, este supusă legilor, normelor constitu ionale. C statul, prin reprezentan ii lui, nuţ ă ţ poate înc lca legea f r s fie sanc ionat, c hot rârile judec toreştiă ă ă ă ţ ă ă ă sunt pronun ate în baza legilor pe care se afl şi semn turaţ ă ă preşedintelui, c nerespectarea actului de justi ie şi instigarea laă ţ nerespectarea actului de justi ie atrag repercusiuni tot prin lege stabiliteţ şi ele se pot repercuta inclusiv asupra celor care le-au z mislit.ă

Statul este unicul debitor care îşi permite, prin v dit abuz de putere, să ă stabileasc el, deasupra legii fundamentale, condi iile în care s -şiă ţ ă satisfac creditorii, care nu sunt al ii decât cet enii rii.ă ţ ăţ ţă

Judec torii României nu accept nici tonul, nici mesajul dictatorial ală ă preşedintelui rii, a c rui numire, printre altele, trece prin filtrul Cur iiţă ă ţ Constitu ionale.”ţ

4 nov 2011

Page16

IV. Pre edintele a ini iat unș ț proiect neconstitu ional de revizuireţ a Constitu iei i a înc lcat procedura de revizuire aţ ăș Constitu iei prev zut de legea fundamental .ț ă ă ă

O alt ac iune a lui Traian B sescu aflat în afara Constituă ţ ă ă iei esteţ decizia de a trimite Parlamentului un proiect de revizuire a Constitu ieiţ declarat neconstitu ional de c tre Curtea Constitu ional . El şi-a asumat astfelţ ă ţ ă din nou rolul Guvernului, inversând rolurile prev zute de Constitu ie, careă ţ stabileşte c propunerea privind revizuirea legii fundamentale revineă Guvernului:

„Art.150 (1) Revizuirea Constitu iei poate fi ini iat de Preşedinteleţ ţ ă României, la propunerea Guvernului, de cel pu in o p trime din num rulţ ă ă deputa ilor sau al senatorilor, precum şi de cel pu in 500.000 deţ ţ cet eni cu drept de vot.”ăţ

În cazul de fa prţă oiectul de revizuire a fost trimis de c tre Preşedinteă c tre Guvern care l-a restituit Preşedintelui. Curtea Constitu ional a constatată ţ ă elemente de neconstitu ionalitate, dar Preşedintele a decis totuşi s trimitţ ă ă proiectul de revizuire c tre Parlament. ă

„În ceea ce priveşte partea a doua a discu iilor cu coali ia majoritar .ţ ţ ă Am stabilit ca, în cel mai scurt timp, adic imediat dup sosirea laă ă Cotroceni a hot rârii Cur ii Constitu ionale, s înaintez Parlamentului,ă ţ ţ ă Camerei Deputa ilor proiectul de revizuire a Constitu iei, având caţ ţ principal obiectiv respectarea votului românilor la referendumul din noiembrie 2009. Este obiectivul la care m-am angajat şi pe care îl voi respecta.”

21 iunie 2011

Procedura pus în practic de Pre edinteă ă ș este, în mod evident o înc lcare grav a Constitu iei, atât în ceea ce prive te demararea sa, de laă ă ţ ș Pre edinte, i nu de la Guvern, cât i nesocotirea deciziei Cur ii Constitu ionaleș ș ș ț ț privind conformitatea proiectului cu legea fundamental , care este obligatorie.ă

Page16

V.Pre edintele a instigat la nerespectarea deciziilorș Cur iiţ Constitu ionale i a f cut presiuni directe asupraţ ăș judec torilor Cur ii, f cându-le „vizite” înaintea unor deciziiă ăț importante.

Preşedintele Traian B sescu, a înc lcat grav prevederile constitu ionale,ă ă ţ când a declarat public, în data de 16 noiembrie 2011, ca regimul personal instaurat de domnia sa nu inten ioneaz s respecte deciziile Cur iiț ă ă ţ Constitu ionale. ţ

Anun ul public f cut de parlamentarii PNL si PSD c se vor adresa Cur iiţ ă ă ţ Constitu ionale, reclamând decizia conform c reia Guvernul va înghe aţ ă ţ pensiile şi salariile bugetare pe parcursul anului 2012, a fost urmat de o vizită surpriz la Curtea Constitu ional a Preşedintelui Traian Basescu, într-oă ţ ă evident încercare de a pune presiune pe judec torii Cur ii. La putin timp, într-ă ă ţo interven ie radiofonic la postul public, Traian B sescu declara cu v ditaţ ă ă ă lips de respect fa de autoritatea Cur ii si fa de Constitu ie c nicio altă ţă ţ ţă ţ ă ă decizie a CCR nu va schimba radical hot rârea Coali iei de a men ineă ţ ţ înghe area salariilor şi pensiilor, pe parcursul anului 2012.ţ

"Indiferent care este rezultatul la Curtea Constitutionala (al contestarii deciziei de inghetare a pensiilor si salariilor la stat in 2012 - n.red.), bani nu exista. Daca ar exista, s-ar plati. Putem trai imprumutand bani pentru Guvern - dar ar fi usor sa facem pe generosii, condamnand tara pentru anul viitor. Am mai trait experienta asta in 2007 si 2008”.

16 nov 2011

Astfel de fapte si declaratii, reprezinta, fara echivoc, sfidarea şi înc lcarea grav a prevederilor constitu ionale care statueaza clar şi deă ă ţ necontestat suprema ia deciziilor Cur ii Constitu ionale: ţ ţ ţ

„Art 147. „Dispozi iile din legile şi ordonan ele în vigoare, precum şiţ ţ cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitu ionale, îşi înceteazţ ă efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Cur iiţ Constitu ionale dac , în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupţ ă ă caz, nu pun de acord prevederile neconstitu ionale cu dispozi iileţ ţ Constitu iei. Pe durata acestui termen, dispozi iile constatate ca fiindţ ţ neconstitu ionale sunt suspendate de drept”.ţ

Page16

„Art 1. (5) În România, respectarea Constitu iei, a suprema iei sale şi aţ ţ legilor este obligatorie.”

Declaratiile Presedintelui denota inca un aspect de natura se determine gravitatea faptei de incalcare a Constitutiei. Rolul esential al Presedintelui Romaniei este acela de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a institutiilor statului. Ori prin declaratiile sale, acesta nu doar ca nu respecta prevederile constitutionale, dar indeamna public la nerespectarea acestora, fapt de o gravitate sporita. De altfel, acest ultim atac la adresa Curtii se incadreaza intr-o serie de declaratii ale domniei sale de natura sa duca in derizoriu Curtea Constitutionala acestea culminand cu afirmatia conform careia „CCR actioneaza ca o institutie penibila. Si acum regret enorm cresterea TVA ”.

De asemenea, Presedintele l-a numit la Curtea Constitu ional pe dlț ă Petre L z roiu, pentru un al doilea mandat, cu înc lcarea prevederilor art. 142,ă ă ă alin. 2 din Constitu ie, care prevede c mandatul membrilor Cur ii nu poate fiț ă ț reînnoit.

VI. Pre edintele a înc lcat sistematic principiul neapartenen eiș ă ț politice a persoanei care ocup func ia preziden ial i aă ăț ț ș abandonat rolul constitu ionalț de mediator în stat i înș societate.

Pre edintele a s vâr it ac iuni politice concrete care îl transform înș ă ș ţ ă liderul de fapt al Partidului Democrat-Liberal.

Preşedintele Traian B sescu i s-a substituit lui Emil Boc nu doă ar ca Prim-ministru, ci şi ca preşedinte al PDL. El a luat parte în mod frecvent la reuniunile acestui partid politic, la discutat cu reprezentan ii s i liniileţ ă directoare ale politicii economice, sociale etc. În aceste condi ii, nici nu poateţ fi vorba despre impar ialitatea şi neutralitatea cerute de la un adev ratţ ă Preşedinte (art. 84) care ar trebui s se reflecte în modul în care rela ionează ţ ă cu toate for ele politice:ţ

Art.84 (1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o alt func ie public sauă ţ ă privat .”ă

Page16

Atitudinea sa este una de flagrant partizanat politic prin participarea activ în via a intern PDL. ă ţ ă

Preşedintele a ac ionat în numeroase situa ii în mod explicit şi direct caţ ţ lider al PDL. De exemplu, în ziua de 4 martie 2011, el a participat la Întâlnirea la vârf a Partidului Popular European (PPE), la Helsinki. Şeful formal al PDL, Emil Boc, nu a fost invitat. Mai mult, pentru deplasarea Preşedintelui în Finlanda s-au folosit resursele financiare şi materiale ale statului român, deşi reuniunea PPE era, în mod evident, una de partid. Acest aspect a fost recunoscut de purt torul de cuvânt al Administra iei Preziden iale, care aă ţ ţ sus inut urm toarele: ţ ă “Deplasarea a fost pl tit din banii aloca i prin bugetulă ă ţ de stat Administra iei Preziden iale întrucât a fost o deplasare în interesţ ţ na ional, şi nu una în interes privat". Aceast argumenta ie aminteşte deţ ă ţ epoca Partidului stat anterioar anului 1989, când ideologia oficial a epociiă ă prevedea faptul c interesele unui anumit partid politic sunt aceleaşi cuă interesul na ional.ţ

De altfel, pe întreg parcursul mandatului, Traian Basescu a avut o atitudine de respingere a dialogului real cu partidele politice, cu exceptia propriului sa partid, PDL, pe care îl laud , îl sus ine şi îl conduce în modă ţ autoritar. Traian B sescu, actioneaza pe scena politic a rii ca fiindă ă ţă preşedintele de facto al PDL, înc lcând astfel flagrant prevederile art. 80ă respectiv art. 84 din Constitu ie: ţ

Art. 80

”(1) Preşedintele României reprezint statul român şi este garantulă independen ei na ionale, al unit ii şi al integrit ii teritoriale a rii. ţ ţ ăţ ăţ ţă

(2) Preşedintele României vegheaz la respectarea Constitu iei şi laă ţ buna func ionare a autorit ilor publice. În acest scop, Preşedinteleţ ăţ exercit func ia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şiă ţ societate.”

Dl B sescu a participat în mod constant la diferite reuniuni cu membriiă acestui partid i a participat în mod activ la procesul decizional.ș Comportamentul s u a fost în mod evident acela al unui şef de partid,ă nicidecum al unui preşedinte de ar impar ial. Mai mult, Preşedintele aţ ă ţ participat chiar şi la şcoala de var a Organiza iei de tineret a PDL. În fapt, înă ţ decursul ultimului mandat Traian B sescu a avut cel pu in 20 de întâlniri cuă ţ lideri marcan i ai PDL, în afara cadrului de consult ri cu partideleţ ă

Page16

parlamentare. Nicio astfel de întâlnire nu a avut loc cu vreunul din partidele aflate la acel moment în opozi ie. Atacurile repetate, jignirile si denigrarileţ aduse liderilor celorlalte culminand cu amenintarile recente la adresa pre edin ilor partidelor parlamentare, denota lipsa de neutralitate vadita aș ț Presedintelui Romaniei şi reprezinta o sfidare vadita a prevederilor art 8, art 80 alin (2), art 82 alin (2) si art 84. alin (1) din Constitutie.

Învr jbirea diferitelor categoriiă sociale

Ignorând cu cinism prevederile constitu ionale cuprinse în art. 80ţ referitoare la rolul presedintelui, Traian B sescu a f cut o practic dină ă ă instigarea unor categorii sociale împotriva altora, încercând s dividă ă societatea pentru a putea s acumuleze cât mai mult putere politic . În acestă ă ă sens preşedintele a f cut nenum rate declara ii publice prin care încerca să ă ţ ă determine ura tinerilor împotriva pensionarilor, a salaria ilor din sectorul privatţ fa de cei de la stat, a pacien ilor împotriva medicilor, a p rin ilor împotrivaţă ţ ă ţ profesorilor etc.

„Şi, ca s fiu plastic - este o imagine care îmi vine în minte acum: ă statul arat aşa, ca un om foarte gras care s-a c rat în spatele unuiaă ăţă foarte slab şi sub irel.ţ Şi asta e economia româneasc . Iar cheltuielileă uriaşe ale statului s-au transferat pe cei trei milioane care lucreaz înă servicii şi în industria româneasc .”ă

6 mai 2010

„Şi vreau s mai fac o men iune de ce nu suntem preg ti i s d mă ţ ă ţ ă ă satisfac ie celor care nu şi-au f cut din cariera militar o carierţ ă ă ă complet , dar ă au ştiut s întind mâna la banii statuluiă ă s ia câteă un miliard de lei la trecerea în rezerv .”ă

23 ian 2011

Este evident faptul c acest gen de interven ii publice, ă ţ încalc rolulă Pre edintelui prev zut de Constitu ie, acela de mediere între stat şi societate. ș ă ț

VII. Pre edintele a înc lcat în mod grav prevederile Constitu ieiș ă ț i principiul fundamental al democra iei reprezentative,ș ț

atunci când declar c nu va numi un Prim-ministru dină ă

Page16

partea USL, chiar dac aceast forma iune politic vaă ă ăț ob ine majoritatea absolut în Parlament.ț ă

Similar declara iilorţ referitoare nerespectarea deciziilor Cur ii Constitu ionale,ţ ţ Preşedintele a f cut şi declara ii referitoare la faptul c nu va respectaă ţ ă viitoarele decizii ale electoratului:

„Eu nu m joc de-a Constitu ia. Ea trebuie citit corect, iar (articolul -ă ţ ă n.r.) 103 se refer la partide, nu la alian e. Alian ele sunt variabile.ă ţ ţ (Opozi ia - n.r.) s citeasc articolul acesta, s în eleag bine ce s-aţ ă ă ă ţ ă întâmplat la aceste alegeri (par iale - n.r.) şi s decid în consecin .ţ ă ă ţă Dac în interiorul USL este un partid care are 51 la sut din membriiă ă Parlamentului, nu voi mai chema pe nimeni altcineva (la negocieri - n.r.) decât pe acel partid"

22 august 2011

CONCLUZII

Se poate spune c Traian B sesă ă cu a încercat mereu în ultimii 3 ani să anuleze regimul democratic românesc şi prin înc lc ri repetate ale Constitu ieiă ă ţ s îndrepte regimul politic românesc c tre unul preziden ial de conducereă ă ț unipersonal , în care pre edintele decide totul, prin uzurparea atribu iiloră ș ț celorlalte institu ii fundamentale. ț

Cel mai important lucru este îns faptul c ac iunile sale nu doar c auă ă ţ ă fost în afara Constitu iei şi au fost lipsite de legimitate democratic dar au şiţ ă avut drept consecin sc derea nivelului de trai al popula iei şi aruncarea riiţă ă ţ ţă într-o criz economic profund i prelungit . ă ă ă ăș

Pân în prezent, Preşedintele nu a r spuns din punct de vedere politică ă pentru aceste fapte.

De aceea, consider m c un referendum prin care românii s aibă ă ă ă posibilitatea de a se pronun a asupra continu rii mandatului dlui Traianţ ă B sescu este imperios necesar. ă

Perseveren a dlui B sescuţ ă în a înc lca Legea fundamental , prină ă repetarea unor fapte abuzive şi care afecteaz grav func ionarea democratică ţ ă

Page16

a statului de drept, demonstreaz o atitudine iremediabil a acestuia, ceea ceă ă ne îndrept eşte s solicit m suspendarea lui din func ie.ăţ ă ă ţ