Monica Lebidi

STETE FARA GALAXII

I

Editura BiblioPhilBaia Mare 2O16

iru unlrA cu1.9 ANr...

I-am atins curioasd mAna fetifei noastre 9i" ' am vdzut

totullAm vdzut-o Ia 5 ani suflAnd in lumAndi,la -16 ani

primind brelocul meu, la 18 purtAnd perlele strabunicii, la

29 zbsrdnd cu visul meu: cele mai avansate aparate de

zbor... gi nu erau avioane!

Ea era destinul meu? Anna-Belle? Pentru ea md

niscusem? Pentru ea am suferit?

Pentru ea am sd mor zAmbind.

incdrcafi la 300L Liber, ' '

Asta vdzusem ieri. Asta auzisem, dat cu siguran!f,

sentimentele acestea nu erau atit de intense!

Ce naivi... incearcd sd md salveze' Ciudat"' nu vdd

nicio lumind.Oare e posibil sX... sd md fi ingelat?

Nu. Nu! Tot ce-am vdztrt s-a tntAmplat"' mai devreme

sau mai tdrziu, dar s-a intAmPlat!

Prea obositd sd mai lupt pentru o viali care nu-mi mai

aparlinea de ceva vreme, am inchis ochii' O ultimd suflare

greoaie mi-a eliberat sufletul.Am zdmblt. Zdmbeatn pentru cd tot ceea ce inainte era

in ceafd, acum devenea clar. Realitatea era una singurd:

zdceaminerti intr-o baltd de sange. Doctorii se agitau sd md

readucd printre ei. Mi-am vdzut trupul cutremurAndu-se

strAbAtut de curentul electric, dar nu am simlit nimic'

Urcam incet, indepirtAndu-md de corpul care pAnd

acum cAteva clipe imi i:rgrddise sufletul' Cdutam cu

privirea ,,lttmilaa" sau altceva care sd mh ghideze spre orice

s-ar afla dincolo de mdrginirea pe care mi-a impus-o carneaumand. Nimic. Nu era nimic strdin, nicio figurdnecunoscutd...

ii urmdream de sus: aceiagi doctori incercau sf,-mireporneascd inima, aceleagi asistente se agitau in jurul meu.Doar fiinla chirciti ce-mi strAngea mAna moartd pXrea sd fiinleles cd s-a sfArgit. A ridicat privirea spre mine, de parcdmi-ar fi atzit gAndurile.

David?! - am ingAnat nesigurd cd sunetele se volface aazite.

Era David! David al meu! El era Lumina mea.Trebuie sI te intorci! - l-am auzit goptind indurerat.Sd md ir-rtorc?l De asta egti aici?Ai avut anii ceruli de mine. Acum trebuie sd le dai si

lor doi ani din viala talln spatele lui s-au ivit de nicdieri doud siluete glaciale, o

femeie gi un bdrbat a cdror privire ardea gi subjuga inacelagi timp.

Nic, le egti datoare! Lor le-ai furat intreaga viald!

Caprrorur I

lmi smulg cravata de la gAt 9i o arunc ln pdldria

cergetorului betuan de la col,tul sfrdzi. O ia imediat,

ascunzAnd-o temdtor intr-un rucsac peticit. Desfac 9i primulnasture al cdmigii. in sfArgit, pot sd respir.

Md opresc in fala scdrilor rulante. Nu funclioneazd'

Fdri altd solu;ie, md intorc spre treptele cenuqii 9i cobor

grdbit spre inima metroului. Luminile tremurd 9i, pentru o

iracliune de secundi, rdmAn in intuneric. Ignor pericolul

evident;i alerg in continuare spre unica mea salvare'

Peronul e aproape go1. Un bXrbat scund, intr-uncostum negru, cu cel pufin un numdr mai mare, se plimbd

rotindu-gi plictisit bastonul in aer. RemarcAndu-mi

ptezenla, igiafundd pdldria pe cap, intorcAndu-mi imediat

spatele.Arunc in treacdt o privire ceasului imens aflat pe

urmdtorul peron. De ce fac asta? Nici nu gtiu la ce ord

trebuie sd vind. Cine? Caut o bancf, 9i md indrept spre ea'

Un guierat asculit taie lini9tea. Ciudat! Nu s-a

anunlat niciun tren. Md intorc instinctiv spre stanga. Nimic.

sunetul se repetd. Md rdsucesc pe cdlcaie. Din tunelul aflat

la cAliva -"tti in dreapta se aud ro!ile nervoase de tren

inganate de-un ecou nepldcut. Nu pare sX incetineascd. se

apiopie. Vdd luminile primului vagon. Jipete! Zeci de

glasuri care cer ajutor. Durere. Groazd- Disperare' Simt totie simt ei. Iese din tunef inchid ochii 9i pentru o fracliune

de secund[ vdd chipul sufletelor chinuite cerqind mil['Femei, copli, tineri, betrani...

Deschid ingtozit ochii 9i fug. Fug. Trebuie sd md

salvez pe mine! M-ascund t'r spatele unui stAlp imens,

Lipindu-mi trupul de cimentul rece gi zgrunluros. urletele

lor md urmdresc. Ag vrea sd-mi acopXr urechile, dar mdinilenu md ascultd. AtArnd inerte pe lAngd corpul contorsionatde spaimd. Mi-e teamd cd, dacd a; inchide ochii, ag vedea

din nou privirea celor ingrozili de acel demon.Fixez peretele pe care umbrele infunericului se

dueleazd cu lumina sufletelor cdldtoare. imi repet cd nu potsd fac nimic! Cd n-am puterea sd-i salvez! imi repet... imirepet... imi repet... gi md sufoc tr propria-mi minciund.

Trag cu putere aer in piept incercAnd sd md asigur cd

incd o pot face. Funclioneazd! Aerul imi invadeazipldmAnii. Cearceaful tremurd sub respiralia mea

neregulatd. Bdtdile zgomotoase ale inimii imi confirmd cd

trdiesc. Sunt in camera mea. Praful danseazd ca in fiecare

dimineald in dAra de lumind ce se strecoard prin crdpdturadin obloanele ferestrei.

Am scdpat;i de data astat

Arunc tricoul ud in col1ul incdperii. imi ,stergtranspirafia rece de pe frunte gi intorc privirea spre ceasul

degteptdtor. Tace. Nu l-am intors. Unde e Martha sd mdcerte?

N-am sd i:rfeleg niciodatd de ce te incdpdlAnezi sd

folosegti antichitelile astea! CAnd ai de gAnd sd te conectezi

laprezent?!SdptdmAna trecutd a inleles cd rdspunsul e niciodatd - a

strAns fiecare fdrAmd care-i confirma existenla gi m-a

pdrdsit. N-am fdcut nimic s-o opresc.Parfumul ei n-a dispdrut. Doar'sirutul matinal... Si

pdrul ei moale care-mi gAdila obrajii dimineafa... 9i mirosulde pAine prdjitd cu guncX.

Mi< foame[imi taresc tdlpile goale spre bucdtdrie. O noud zi? Doar

o alti zi! Rutind. Viala mea e o rutind sinistrd. Nimic nou.Nimic bun. Nimic care sd md determine sd simt ceva. Suntani de cAnd nu mai simt nimic. Sunt go1 pe dinduntru...

10

captiv in propria-mi viali. Exact asta sunt! Un suflet

p#onier al celor din jurul meu,_it"t lumea cdrora am ales sd

ma integrez. incerc sd fiu normal. Normalitatea pentru ei se

reduce li convenlii, compromisuri 9i limite. Asta vor? Asta

le oferl Nu mi-e greu! Doar o altd mascd, un alt ro1, cAteva

replici suslinute de un zdnbet sau o incruntate, drtpd' caz'

Vi inhebagi dacd merge? Da! De cAnd am pdrdsit

.fnnilia, mi-am terminat studiile, lacrez in cercetare, sunt

doctorand, am avut gi o rela!ie'.. oficialf,; domn$oarele

glossate din primii ani imi aduc un zAmbet nostalgic pe

buze gi atAt.

$i ce d.acd Martha m-a pdrdsit? Era doar un accesoriu

colorat, asortat cu grijd vielii pe care am ales-o in ultimiiani. $i ce dacd a plecat?! Cu atAt mai bine! Pot sd m-apuc inIin$te de lucrarea pentru doctorat! Fdrd cicdleliIe, fdrd

nervii eliberafi prin sunete ascufite qi stridente, fdrd' a finevoit sd-i mai ascult gAndurile 9i visurile puerile'

Cum poli sd scrii o lucrare despre comunicarea

umanX gi sd nu fii in stare s-o pui in aplicare?! - imi reProga

ea deseori.l.lite cdpotl, - ii rdspundeam ln sinea mea, continuAnd si

citesc fdrd s-o mai ascult.Acum pot lucra tn liniqtel Dacd aq putea scdpa 9i de

gindurile mele! Normalitatea, banaluf rutina"' credeam cd

"1" uo puterea de a anula intrebdrile, de a-mi gterge

trecutul, de a md face sd uit de anii de cdutare continud si

neintreruptd a sensului vielii mele'it'ttina mAna gi iau cutia de cereale din dulapul

suspend.at. Ordinea la care Martha linea atAt de mult e

intactf, - tn definitiv doar fulgii de porumb imi sunt

folositori din toate porcdriile de-acolo.Nu mai am niciun castron curaL Arunc o privire

chiuvetei pline de vase - md ocup de ele rr.ai tdrzitl Iau o

cand mai mare.

1.1

Ticditul ceasului md face sd zAmbesc - pe dsta n_amuitat sd-l intorc! 9 ;i 23... Deschid frigiderul. E aproape gol.La fel gi cutia de lapte. Fac repede un inventar: ketch-up,mugtar... gi trei oud. Renun! la cereale gi oscilez intre ochiurisau oud fierte. Care se fac mai :rerpid? TrAntesc uga cupiciorul. O aud din nou pe Martha:

Folosegte membrele superioare! Verificd dacd l_aiinchis!

Dragd, sund alarma dacd n-o fac!Serios? Dacd egti la birou poate sd intre un elicopter

in casd cd nu-l auzi!Din obignuinfd apds gi mAnerul. Doar atunci remarc

agenda magneticd de pe ugd. pAlpAie insistent:25 MARTIE, ORA 11, CURS.

La dracu'!Arunc oudle in chiuvetd 9i fug in baie. CAnd Martha

marcase ziltta in agendd m-am simlit jignitl Ea ;tia cd aoiuita? { Cum am putut sd uit? L

Profesorul Chapman m-a chemat in biroul lui acumdoud sdptdmAni. Atitudinea unui soi de prometeu pe care oafiqeazd. zi de zi pe holurile Universitdlii,,Columbiu,, , N"-York ii dispdrea de fiecare datX cAnd rdmAneam singuri.Mi-a fdcut semn sd md agez. A lncercat sd pard serios ca gicAnd vegtile nu ar fi fost tocmai plicute. A incetat sd-;i mairdsuceascd collurile mustdfii. Un oftat lung, curmat de unzdmbet larg ce i-a adus la lumind dintii subgiri, a spartmasca plictisitd din acea dimineald.

Ar fi cazul sd incepi sd te joci gi tu cu realit5lilestudenlilor.

" Bdrbatul nu-gi putea ascunde gAndurile de mine. Amridicat intrigat o sprAnceand, prefXcAndu-md ci nu gtiu la cese referd.

Sd md joc? - am repetat vdzdnd cd nu continud.

t2