statutprofalcadrdidcompetentecalitati

5/11/2018 statutprofalcadrdidcompetentecalitati - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/statutprofalcadrdidcompetentecalitati 1/10

6. STATUTUL PROFESIONAL AL CADRULUI DIDACTIC.COMPETENTE ŞI CALITĂŢI

5.3. STANDARDELE NAŢIONALE ALE FORMĂRII CADRELOR DIDACTICE-TRANZIŢIA SPRE UN NOU PROFESIONALISM

• Prof. Dan Potolea defineşte standardul ca fiind ”un enunţ exigent care indică uncriteriu sau o normă în raport cu care se apreciază calitatea unui program, proces,produs sau performanţă; standardul exprimă aşteptări valorice, calităţi pretinse,practici profesionale obligatorii”. (apud, Iucu, R., 2004, p.53)

• Schimbările intervenite în societate au determinat apariţia unui nou tip deprofesionalism. Planurile redefinirii, aşa cum precizează Dan Potolea vizează: – rolurile,competenţele, standardele

– instituţiile responsabile de formare a cadrelor didactice – strategiile de formare iniţială şi continuă – sistemul de certificare şi evaluare în carieră

• Sursele generatoare ale acestor schimbări sunt reprezentate de: – schimbările generale din societate – democratizarea educaţiei şi participarea cadrelor didactice la luarea deciziilor – schimbări în tabela de valori a educaţiei – diversificarea materiilor de învăţănt

– schimbările de paradigmă în învăţare – evoluţiile cunoaşterii despre formarea cadrelor didactice

• Efortul pentru elaborarea standardelor se legitimează prin avantajele pe care leimplică formarea cadrelor didactice bazată pe competenţe.




• Lawrence Ingvarson compară cele două sisteme de

formare profesională: cel tradiţional şi cel bazat pestandarde, după mai multe criterii, cum ar fi: obiectivele,rolul profesorului în programele de formare etc. Şi afirmă superioritatea celui de-al doilea sistem. Dacă în sistemulde formare tradiţional, rolul cadrului didactic era doar

unul marginal, erau vizate obiective pe termen scurt, însistemul de formare bazat pe standarde, rolul în formarerevine în mare măsură cadrului didactic care seautoevaluează şi sunt vizate obiective pe termen lung.Punctul central al acestui sistem este să încurajezeprofesorii să-şi construiască propriul sistem de standarde

şi să devină responsabili pentru propria lor devenire.• Opinia prezentată mai subliniază necesitatea stabiliriiunor standarde profesionale care să ghideze formarea şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.




• Cea mai cunoscută mişcare de formare a profesorilor pe bază de competenţe C.B.T.E.din S.U.A. consideră că acesta este cel mai eficient mod de a pregăti profesorii. În

1987, se înfiinţează Comisia Naţională de certificare din S.U.A., care elaborează sistemul de standarde cel mai dezvoltat, coerent şi acceptat din punct de vedereprofesional din lume. Înfiinţarea acestei comisii (conduse de un consiliu director de 63de persoane, majoritatea profesori cu activitate la clasă) subliniază importanţa şi necesitatea de a raporta predarea la anumite standarde de performanţă pentru acreşte eficienţa predării şi a învăţării.

• Această comisie a lucrat la elaborarea unui document care să arate „ce ar trebui să ştie şi să ştie să facă profesorii” . Astfel se ajunge la formularea a cinci aserţiuni cu

valoare de principii-nucleu necesare construirii profesionalismului cadrelor didactice(Reed, J. S., ...., 1998, p.30):• Profesorii competenţi sunt devotaţi elevilor şi învăţării realizate de aceştia;• Profesorii competenţi cunosc disciplinile pe care le predau şi modul în carele predau;• Profesorii competenţi sunt responsabili pentru managementul şi motitorizarea

modului în care elevii învaţă;• Profesorii competenţi se gândesc sistematic la modul în care predau şi învaţă din

propria experienţă;• Profesorii competenţi sunt memebri ai comunităţii care învaţă.• Aceste principii au ghidat elaborarea standardelor pentru profesia didactică din

S.U.A., cu scopul de a certifica profesorii care îndeplinesc aceste condiţii şi de astimula dezvoltarea carierei didactice.




• Standardele au fost dezvoltate având în vedere două dimensiuni: nivelul de

dezvoltare a copilului şi domeniul disciplinei. În cadrul fiecărei discipline auparticipat profesori din învăţământul preuniversitar şi universitar, experţi care au lucrat la elaborarea standardelor, rezultând în final un set destandarde articulate, grupate în trei categorii: pregătirea şi planificareapentru învăţarea elevului; documentarea şi analizarea învăţării elevului;reflectarea asupra predării şi modificarea ei pentru a îmbunătăţi învăţarea elevului.

• La noi în ţară, Consiluil Naţional pentru pregătirea Profesorilor (CNPP) s-apreocupat de stabilirea standardelor de formare profesională, după experienţa cercetătorilor americani, având la bază un studiu asupra formării personalului didactic.

• Definiţia standardului, dată de membrii atelierului de lucru pentruelaborarea unui sistem românesc de standarde ale profesiei didactice,subliniază componentele acestuia: ce activităţi se aşteptă a fi desfăşurate de către profesor, care sunt caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească aceste activităţi pentru a se putea aprecia că sunt realizate lanivelul calitativ acceptat social, motivarea necesităţii de a realiza acesteacţiuni, care sunt criteriile utilizate pentru evaluarea activităţilor cerute, cumvor fi măsurate activităţile solicitate. (Gliga, L., 2002, p.64)




• Un grup de cercetători (S.B. Bachrach, S.C.Conley, J.B. Shedad) descriu trei

tipuri de standarde: minime, competitive şi de dezvoltare.• Standardele minime reprezintă nivelul performanţei la care neaşteptăm să fie şi să se menţină un profesor. Sunt necesare pentrustagiatură.

• Standardele competitive sunt cele care reglează răsplata. Scopulacestora este să furnizeze stimulnte şi răsplată pentru cei cu performanţe superioare sau pentru un tip particular de performanţă.

• Standardele de dezvoltare sunt desemnate să încurajeze dezvoltareacunoştinţelor şi a deprinderilor profesionale. Ele vizează capacităţile profesionale de îmbogăţire şi de creştere.

• Dacă standardele minime constituie punctul de reper pentru stagiari,pentru cei cu experienţă didactică, reperele sunt standardele de dezvoltare.

• În concluzie, subliniem şi apreciem eforturile specialiştilor români de

elaborare a standardelor pentru profesiunea didactică. Ele sunt necesare cuatât mai mult cu cât sunt o soluţie pentru creşterea eficienţei învăţământului şi a prestigiului cadrelor didactice şi stau la baza construiriiprofesionalismului didactic.




• Ca şi în cazul specialiştilor americani, şi cei români s-au ghidat înelaborarea standardelor după anumite principii – nucleu care „exprimă concepţia actuală asupra conţinutului specific al profesieididactice şi asupra calităţilor unui bun profesor” (Gliga, L., 2002,p.75)

• 1.Cadrul didactic este un bun cunoscător al domeniului şi aldidacticii disciplinei pe care o predă.

• 2. Cadrul didactic cunoaşte elevul şi îl asistă în propria-i dezvoltare

• 3. Cadrul didactic este membru activ al comunităţii • 4. Cadrul didactic are o atitudine reflexivă • 5. Cadrul didactic este promotor al unui sistem de valori în

concordanţă cu idealul educaţional.• Observăm faptul că aceste principii sunt în acord cu schimbările

promovate de reforma educaţională şi adaptate exigenţelor societăţii româneşti. Calitatea învăţământului depinde direct decalitatea personalului didactic, iar formarea acestuia pe baza unorstandarde riguroase, unice şi chiar în acord cu standardele altor ţări este o necesitate stringentă.




• Ideea de mai sus este accentuată de analiza avantajelor implicate de introducerea standardelornaţionale de formare:

• „- crearea premiselor acordării unor şanse egale, tuturor copiilor, de a primi o educaţie de calitatedin partea unor profesori pregătiţi după aceleaşi standarde profesionale;• redefinirea, prin creşterea prestigiului şi protejare, a statutului profesiei didactice în sistemul

ocupaţional şi pe piaţa forţei de muncă; profesia didactică îşi creează o altă imagine unitară coerentă, larg acceptată şi înţeleasă de comunitatea educaţională şi de comunitatea mai largă asocietăţii;

• regândirea conţinuturilor şi a formelor pregătirii iniţiale şi continue a profesorilor; realizareacoerenţei în abordarea pregătirii profesorilor, în tot sistemul de formare pentru această profesie;

• posibilitatea pregătirii unei categorii speciale de profesori-evaluatori, antrenaţi în aprecierea

calităţii prestaţiei didactice a colegilor lor, cu scopul de a-i ajuta să se perfecţioneze profesional;• reconceperea inspecţiei şcolare şi a instruirii comisiilor inspecţiilor şcolare;• reconceperea procesului de evaluare pentru acordarea certificării pentru profesia didactică;• diminuarea subiectivismului în evaluarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice;• definirea mai clară a unor roluri şi responsabilităţi în sistem, ceea ce va avea efecte în

perfecţionarea sistemului de educaţie în general;• creşterea spiritului de echipă, cooperarea înăuntrul şi în afara profesiei, creşterea colaborării între

profesori în vederea atingerii scopurilor profesionale comune;

• medierea sau facilitarea unei mai bune colaborări între specialiştii care asigură pregătirea profesorilor în universităţi şi formatorii în învăţământul preuniversitar;• crearea unui mediu comun de formare, universitate-şcoală, mediu favorizator devenirii

profesionalismului” (Gliga, L., 2002, p.66).




• Deşi avantajele standardelor sunt evidente, trebuie să ţinem seama de faptul că nu

toate conduitele didactice se pot standardiza. Standardele trebuie să precizezenivelul performanţei pe o scală de la minim la maxim, pentru a evalua cât mai precisevoluţia unei deprinderi sau eficienţa unui anumit comportament.

• Un grup de cercetători (S.B. Bachrach, S.C.Conley, J.B. Shedad) descriu treitipuri de standarde: minime, competitive şi de dezvoltare.

• Standardele minime reprezintă nivelul performanţei la care ne aşteptăm să fieşi să se menţină un profesor. Sunt necesare pentru stagiatură.

• Standardele competitive sunt cele care reglează răsplata. Scopul acestora estesă furnizeze stimulnte şi răsplată pentru cei cu performanţe superioare sau pentru untip particular de performanţă.

• Standardele de dezvoltare sunt desemnate să încurajeze dezvoltareacunoştinţelor şi a deprinderilor profesionale. Ele vizează capacităţile profesionale de îmbogăţire şi de creştere.

• Dacă standardele minime constituie punctul de reper pentru stagiari, pentru ceicu experienţă didactică, reperele sunt standardele de dezvoltare.

• În concluzie, subliniem şi apreciem eforturile specialiştilor români de elaborarea standardelor pentru profesiunea didactică. Ele sunt necesare cu atât mai mult cucât sunt o soluţie pentru creşterea eficienţei învăţământului şi a prestigiului cadrelordidactice şi stau la baza construirii profesionalismului didactic.




Biblografie

• Acheson, A.keith; Gall D. Meredith, (1997), „Techniques in the clinical supervision of Teachers: Preservices and Inservices” , Longam Publishers,USA.

• Arends, I.R., (1998), Learning to Teach, The mcGraw/Hill Companies• Bengtson, J., „What is Reflection? On reflectio in the teaching profession and teacher

education”în „Teachers and Teaching” vol.1, No.1,1995 • Călin, M., (1996), Teoria educaţiei, Ed.All, Bucureşti • Cerghit, I., (2002), Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri

şi strategii, Ed. Aramis, Bucureşti • Cristea, S., (2000), Dicţionar de pedagogie, Ed.Litera Internaţional, Chişinău • Dragu, A., (1998), Structura personalităţii profesorului, E.D.P, Bucureşti • Delors, J., (coord.), (2000), Comoara lăuntrică,Ed.Polirom • Elliot, J., (1991), Actiona Research For Educational Change, Open University Press• Gliga. L., (coord.), (2002), Standardele profesionale pentru profesia didactică, M.E.C.,

Bucureşti

• Goleman, D., (2001), Inteligenţa emoţională,Ed.Curtea Veche, Bucureşti • Hustler, D., McIntrye, D., (1996), Developing Competent Teachers, david Fulton

Publishers, London• Iucu, R., Pânişoară, I.O., (2000), Formarea personalului didactic, M.E.N. Bucureşti




Biblografie

• Iucu, R., (2004), Formarea cadrelor didactice. Sisteme, politici, strategii ,Ed.Humanitas Educaţional, Bucureşti • Ingvarson, L., (1998), Professional development as the Pursuit of Professional

Standards: The Standard.Based Porfessional Development Sistem, Teaching andTeacher Education, Vol.14, No.1

• Joiţa, E., ( 2000), Managemant educaţional, Polirom, Iaşi • Joiţa E., (2002), Educaţia cognitivă, Polirom, Iaşi • Maciuc I., (1998), Formarea formatorilor.Modele alternative şi programe

modulare, E.D.P.- R.A., Bucureşti • Marcus, S., (coord), (1999), Competenţa didactică, Ed.All, Buucreşti • M.E.C., (2001), Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ,

Bucureşti • Mitrofan, N., (1988), Aptitudinea pedagfogică, Ed. Academiei, Buucreşti • Neculau, A., (1978), Calităţile profeosrului văzute de elevi, revista de pedagogie

nr.1• Ornstein, C.A., (1995), Strategies for Effective Teaching, Brown and Benchmark

Publishers

• Popescu-Neveanu, P., (1978), Dicţionar de psihologie, Ed.Albatros, Buucreşti • Potolea, D., (1989), Porfesorul şi strategiile conducerii învăţării, în Structuri,

strategii şi performanţe în învăţământ, Ed. Academiei, Bucureşti • Reed, J.S.Arthea, Bergemann E. Verna, Olson W.Mary, (1998), In the Classroom:

An Introduction to Education, The McGraw-Hill Companies, S.U.A

Documents

statutprofalcadrdidcompetentecalitati