Standardul International de Contabilitate Nr16

8/19/2019 Standardul International de Contabilitate Nr16

1/13

Standardul Interna tional de Contabilitate nr. 16 (IAS 16) - Imobilizaricorporale

A. Obiectiv

Obiectivul acestui standard este descrierea tratamentului contabil pentru imobilizarilecorporale, astfel încât utilizatorii situatiilor financiare sa fie informati cu privire la investitiilecompaniei în active corporale.

Problemele principale care sunt atinse în acest Standard sunt:

o valoarea la care se recunosc activele în patrimoniul societatii beneficiare lamomentul initial al achizitiei;

o modalitatea de amortizarea a activului în functie de beneficiile viitoare;

o modificarea valorii activului în functie de evenimente ulterioare (reparatii,înlocuiri de elemente, reevaluare, schimb de active, etc.);

o înreistrarea activului în cazul vânzarii ulterioare.

B. Aria de aplicabilitate

!cest standard trebuie aplicat în contabilitatea imobilizarilor corporale, e"ceptândcazul în care un alt #!S prevede sau permite o abordare contabila diferita.

Exemplu referitor la alte abordari relementate de alte standarde:

o Spre e"emplu, IAS 17 $%easin$ prevede ca recunoasterea imobilizarilor corporale luate în leasin sa se efectueze bazându&se pe principiul transferului riscurilor si

beneficiilor utilizatorului. 'n aceste cazuri, toate celelalte aspecte ale tratamentului contabil pentru aceste active, incluzând amortizarea, sunt determinate de cerintele acestui standard.

o Pentru investitii imobiliare, o întreprindere aplica mai deraba, IAS 40$#nvestitii imobiliare$, decât acest standard. O întreprindere aplica acest Standard

proprietatilor construite sau dezvoltate în scopul utilizarii viitoare ca investitii imobiliare.Odata cu finalizarea constructiei sau dezvoltarii, întreprinderea aplica #!S . !celasiStandard se aplica, de asemenea, si investitiilor imobiliare e"istente care sunt dezvoltate înscopul utilizarii si în viitor ca investitii imobiliare.

Nota : !cest standard nu se aplica pentru active bioloice aferente (a) activitatiiaricole (vezi #!S * $!ricultura$ si (b) concesiunilor miniere, prospectiunilor sie"tractiilor de minereu, de petrol, aze naturale si resurse naturale ne&reenerabile. Pentru(b) e"ista în proces la ora actuala de catre #!S+ un standard care se va adresa în mod specialconcesiunilor si modalitati de înreistrare a acestora ca si active. u toate acestea, #!S *- seaplica imobilizarilor corporale destinate dezvoltarii sau mentinerii activitatilor prevazute laliterele (a) si (b) de mai sus.

'n varianta / a Standardelor, fata de (a) si (b) mai sus mentionate s&au inclus cae"ceptie si activele imobilizate detinute pentru vânzare, în conformitate cu prevederile IFRS5 $!ctive #mobilizate detinute pentru vânzare si activitati discontinue$.


2/13

. !e"i#itii

0rmatorii termeni sunt folositi în acest Standard cu semnificatia specificata mai 1os.Prezentul curs nu cuprinde e"haustiv definitiile din Standardul *- revizuit.

1. Imobilizarile corporale: sunt acele active care:

a) sunt detinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate tertilor, sau pentru a fi utilizate în scopuriadministrative;

b) este posibil a fi utilizate pe mai multe perioade.

2ermenul eneric de imobilizari corporale (denumite si active tanibile) este folosit pentru a identifica în eneral acele active folosite în special în activitatea productiva din caresocietatea va beneficia pe o perioada mai mare de * an. 2ermenul de $corporal$ sau de

$tanibil$ face distinctia fata de activele necorporale ca /s*3*c re sunt active fara osubstanta fizica sau a caror valoare nu poate fi în întreime indicata de e"istenta lor fizica.

Nota: În România se face distinctia fiscala de clasificare si prezentare a activelor corporale. În fapt, activele corporale cu o valoare mai mare de 1500 RON si durata de

folosire mai mare de 1 an se pot recunoaste n clasa activelor imobilizate, n timp ce restul sunt considerate fiscal !active de natura obiectelor de inventar!. "stfel, e#ista o practica dea clasifica activele cu o valoare mai mica de 1500 RON, dar o durata de folosire mai marede 1 an, ca si obiecte de inventar n contul $0$, respectiv n cate%oria activelor circulante,desi ele sunt active de natura obiectelor de inventar si trebuie prezentate contabil sieconomic ca si imobilizari corporale.

&. 'ostul activului: reprezinta suma platita în numerar sau echivalente de numerar, orivaloarea 1usta a altor contra&prestatii efectuate pentru achizitionarea unui activ, la dataachizitiei sau constructiei acestuia.

Exemplu$

o O societate achizitioneaza pe */ Octombrie / o linie de productie învaloare de 4-./ 5O6. !ceasta este valoarea prezentata si în factura de livrare si încontractul comercial. Presupunând ca în acest e"emplu nu mai e"ista alte costuri ulterioarede montare sau testare, acesta este costul la care ar trebui recunoscut activul initial.

Nota: ostul nu trebuie întotdeauna evaluat ca si valoarea platii catre un furnizor.Poate fi si valoarea pe care o atribuie initial specificatiile unui alt standard. 7e e"emplu,

putem avea la o societate active imobilizate dobândite prin aport în natura la capitalul socialsi atunci nu se aplica #!S *-, ci se aplica prevederile #85S $Share +ased Pa9ments$.

$. "mortizarea: este alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe întreaadurata de viata utila.

(. )aloarea realizabila a *ntitatii: reprezinta valoarea actualizata a flu"urilor denumerar pe care întreprinderea estimeaza sa le obtina din utilizarea continua a activului sidin vânzarea acestuia la sfârsitul duratei normate de viata sau pe care întreprinderea seasteapta sa o obtina în urma lichidarii unei datorii.


3/13

Nota$ !cest concept este nou introdus în varianta de / a standardelor fata de ceae"istenta si are impact în evaluarea schimburilor de active & #!S *-.&/.

5. )aloare +usta: reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunavoieîntre doua parti aflate în cunostinta de cauza, în cadrul unei tranzactii în care pretul este

determinat obiectiv.

6. Valoarea reziduala: reprezinta valoarea neta pe care întreprindereaestimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfârsitul duratei de viata utila aacestuia, dupa deducerea prealabila a costurilor de cedare estimate, dacaacele active au vechimea si îndeplinesc conditiile scontate la sfrsitul duratei deviata.

. -urata de viata utila: reprezinta:

a) perioada pe parcursul careia se estimeaza ca întreprinderea va utiliza activul

supus amortizarii; b) numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor

fi obtinute de întreprindere prin folosirea activului respectiv;

!. A%pecte pri#cipale

Recu#oa%terea imobili&arilor corporale

#mobilizarile corporale sunt recunoscute ca activ în patrimoniul unei societati atuncicând:

a) este probabila enerarea catre întreprindere de benefici economice viitoareaferente activului;

b) si costul activului poate fi masurat în mod credibil.

Piesele de schimb si echipamentul de service de interes ma1or sunt de obiceiînreistrate ca %tocuri si sunt recunoscute ca si cheltuieli, pe masura ce sunt consumate. asi reula enerala, costurile întretinerii activelor nu se capitalizeaza pentru ca ele nu facdecât sa aduca activul respectiv la parametrii initiali de functionare. !ceste costuri serecunosc în ontul de Profit si Pierdere, pe masura ce sunt efectuate. osturile cuîntretinerea zilnica a echipamentelor proprii sunt în principal reprezentate de costurile

salariale si cu materialele consumabile.Piesele de schimb si echipamentul de interes ma1or se pot considera în cateoria

imobilizarilor corporale atunci când întreprinderea se asteapta a le folosi pentru mai multe perioade, respectiv pentru mai mult de * an.

! conditie pentru a clasifica în continuare un element ca si imobilizare corporala" este efectuarea unor inspectiima#ore pentru a depista defectiunile" indiferent daca sunt înlocuite sau nu parti componente ale imobilizarilor respective. Atunci cnd o inspectie ma#ora este efectuata" costul aferent este recunoscut în valoarea contabila aimobilizarii corporale ca si o înlocuire" daca criteriile de recunoastere sunt satisfacute. (IAS 16.1$)

Pentru a se identifica ce constituie un element individual din cadrul imobilizarilor corporale, se cere un rationament profesional pentru aplicarea criteriilor de definire a

circumstantelor sau a tipurilor specifice de întreprinderi. Poate fi indicat sa se rupeze


4/13

elementele individuale nesemnificative, si activul care rezulta în urma ruparii sa seconsidere ca si un activ individual, amortizabil.

Standardul IAS 16 recunoaste de asemenea" ca anumite componente ale imobilizarilor corporale pot necesita înlocuiri la intervale re%ulate de timp si sunt componente semnificative în cadrul activelor.

Exemplul clasic al IAS 16 este cel al unui furnal care poate necesita recaptusirea peretilor dupa un anumitnumar de ore de functionare" sau interiorul unui avion (scaunele si tapiteria) care poate necesita înlocuirea de ctevaori în timpul duratei de viata a aeronavei. Aceste componente sunt contabilizate ca active distincte" pentru ca ele audurate de viata diferite de cea a activului din care face parte. &rin urmare" în cazul în care criteriile de recunoasteresunt îndeplinite" atunci cheltuiala efectuata pentru înlocuirea si renovarea unei componente este contabilizata ca oachizitie a unui activ distinct" iar componenta înlocuita este scoasa din evidenta.

Imobilizarile corporale pot fi achizitionate cu scopul sporirii %radului de si%uranta sau de protectie a mediului. Achizitionarea unor astfel de imobilizari corporale" chiar daca nu cresc în mod direct beneficiile economice viitoare aleunui activ imobilizat" poate fi necesara pentru ca întreprinderea sa obtina beneficii viitoare din celelalte active ale sale.

'n aceste situatii" astfel de achizitii de imobilizari corporale îndeplinesc criteriile de recunoastere ca active"pentru ca permit beneficiilor economice viitoare %enerate de activele aferente sa fie mai mari dect beneficiul care ar putea deriva daca ele nu ar fi fost achizitionate.

Exemplu:

o S&ar putea ca un producator de chimicale sa fie nevoit sa introduca un nou proces chimic de productie pentru a se putea alinia la cerintele ecoloice pentru productia sidepozitarea produselor chimice periculoase. 6oile îmbunatatirii aduse fabricii suntrecunoscute ca active în masura în care sunt recuperabile, pentru ca, fara acestea,întreprinderea este în imposibilitatea de a produce si de a vinde chimicalele respective.

'a%urarea i#itiala a imobili&arilor corporale

n element al imobilizarilor corporale" care este recunoscut ca activ" trebuie masurat initial la costul sau.

Costul unei imobilizari corporale este format din

a) pretul de achizitie" ta*e vamale" ta*e nerecuperabile" si toate reducerile comerciale la vnzare fiindscazute+

b) orice costuri direct atribuibile pentru a aduce activul în locatia si avnd proprietatile necesare pentrua functiona în maniera dorita de mana%ementul întreprinderii.

Exemple de costuri atribuibile direct" sunt

• costul beneficiilor acordate salariatilor (asa cum este prevazut în IAS 1, eneficiile an%a#atilor)" le%atedirect de constructia sau achizitia imobilizarilor corporale+

• costul de amena#are a amplasamentului+

• costuri initiale de livrare si manipulare+

• costuri de instalare si monta#. /e pilda" materiale folosite pentru testarea pilot a liniei de productie si afunctionarii ei dupa instalarea definitiva+

• costul testarii functionalitatii activului" dupa deducerea csti%ului net aferent vnzarii oricaror elementerezultate în urma aducerii activului la locatia si în starea respectiva+

• onorarii profesionale+

c) costurile estimate pentru demontarea si mutarea activului" respectiv" costurile de restaurare aamplasamentului" în masura în care costul este recunoscut ca un provizion pe baza IAS 0 &rovizioane" activesi datorii contin%ente.

2*emple de costuri care nu sunt cuprinse în costul de achizitie a imobilizarilor corporale

a) costul deschiderii unor noi linii de productie+


5/13

b) costul introducerii unor noi produse sau servicii (inclusiv costuri le%ate de activitatile publicitare saupromotionale)+

c) costuri le%ate de desfasurarea activitatii într-o noua locatie sau cu un nou se%ment de consumatori(inclusiv costurile le%ate de instruirea personalului) - operatiuni de start-up3+

d) costuri administrative sau cheltuieli de re%ie %enerale.

Nota desi costurile administrative nu se capitalizeaza" e*ista costuri real incrementale pentru activ" ca de pildacomisionul platit unui a%ent pentru asistarea companiei în achizitionarea unui activ sau un fee de consultanta în acestsens" care poate fi tratat ca parte a costului initial de recunoastere al activului.

Atentie însa asupra unei reguli importante Standardul permite capitalizarea în mod rezonabil al tuturor costurilor care concura la obtinerea activului, punerea sa în functiune si obtinerea performantelor dorite, dar cu conditia ca aceste valori aditionale sa ne mareasca valoarea activului mai mult decât valoarea sa justa.

4ecunoasterea costurilor în valoarea contabila a imobilizarilor corporale înceteaza a se mai produce atuncicnd aceste elemente sunt aduse în locatia si avnd proprietatile necesare pentru a functiona în maniera dorita demana%ement - IAS 16.5.

&rin urmare" costurile le%ate de utilizarea sau de reor%anizarea imobilizarilor corporale nu sunt incluse învaloarea contabila a acestora" ca de e*emplu

a) costurile suportate în perioada în care o imobilizare are capacitatea de a functiona la parametriidoriti de mana%ement" însa nu a fost pusa în functiune sau functioneaza la o capacitate mai redusa dect ceanormala+

b) pierderile operationale rezultate initial" de e*emplu cele întlnite pna în momentul în care seformeaza cererea pentru un anumit produs+

c) costurile întlnite în procesul de relocare si reor%anizare a unei parti sau a între%ii activitati

n element de noutate în noul Standard est ca" daca platile sunt esalonate pe o perioada mai mare dect celeprevazute într-un contract de credit uzual" diferenta între echivalentul în numerar a pretului si platile totale esterecunoscuta drept dobnda pe o perioada a creditului" e*ceptnd cazul în care aceasta dobnda este inclusa în costulimobilizarii corporale" potrivit tratamentului alternativ prevazut de IAS 50 Costul îndatorarii.

7aloarea contabila a imobilizarilor corporale poate fi diminuata cu valoarea corespunzatoare a subventiei

%uvernamentale" în conformitate cu IAS 5 Contabilitatea subventiilor %uvernamentale si prezentarea informatiilor referitoare la asistenta %uvernamentala.

IAS 16" dupa revizuirea din /ecembrie 50" pune în discutie si cteva situatii specifice

o#%tructia %au !e&voltarea u#ui activ

Anumite operatii sunt în strnsa le%atura cu procesul de constructie sau dezvoltare a unei imobilizari corporale"dar nu sunt necesare în procesul de aducere a acesteia în locatia si avnd proprietatile necesare pentru a functiona înmaniera dorita de mana%ement. 'n acelasi sens" e*ista operatiuni incidentale care nu sunt direct le%ate de activ potinterveni înainte sau în cursul procesului de dezvoltare" constructie sau punere în functiune a activului respectiv.

Exemplu:

o 8erenul destinat construirii unei cladiri poate %enera venituri utilizndu-l drept spatiu de parcare" pnacnd începe constructia cladirii propriu zise. Acest tip de venituri si costurile aferente sunt recunoscute în contul deprofit si pierdere al e*ercitiului în care sunt %enerate" ca si venituri si cheltuieli.

! alta situatie este constructia sau dezvoltarea unui activ în re%ie proprie - IAS 16.55. Costul unui astfel deactiv este determinat folosind aceleasi principii ca si pentru un activ achizitionat. Astfel" daca întreprinderea produceactive similare" în scopul comercializarii" în cadrul unor tranzactii normale" atunci costul activului este de obicei acelasicu costul de productie a acelui activ destinat vnzarii (a se vedea IAS 5-Stocuri). &rin urmare" orice profituri internesunt eliminate în calculul costului acelui activ. 'n mod similar" cheltuiala reprezentnd rebuturi" manopera sau alteresurse peste limitele acceptate ca fiind normale" precum si pierderile care au aparut în cursul constructiei în re%ieproprie a activului nu este inclusa în costul activului. (b)

!ob(#direa pri# %c)imb


6/13

nul sau mai multe elemente de natura imobilizarilor corporale poate fi dobndit în schimbul unui activ similar sau nu (denumite si tranzactii ne-monetare) sau a unei combinari de active similare si cu monetare. Costul noului activeste reprezentat de valoarea #usta" cu e*ceptia cazurilor în care

o tranzactiei de schimb îi lipseste caracterul comercial sau substanta comerciala+

o sau valoarea #usta a activului primit în schimb sau a activului cedat nu poate fi comensurata în mod

credibil.Conceptul de substanta comerciala este relativ nou în standardele de contabilitate si este definit ca si

operatiuni care %enereaza flu*uri de trezorerie catre sau din entitatile care schimba. Conform IAS 16.59" o întreprindere determina daca o tranzactie de schimb are caracter comercial sau nu" lund în considerare masura încare flu*urile viitoare de trezorerie se vor modifica ca urmare a acestei tranzactii. Astfel" o tranzactie de schimb arecaracter comercial daca

a) confi%uratia (risc" sincronizare si valoare) flu*ului de trezorerie %enerat de activul primit este diferitade cea a flu*ului %enerat de activul transferat+

b) valoarea realizabila a societatii estimata pentru operatiunile afectate de aceasta tranzactie semodifica în urma efectuarii schimbului+

c) diferenta dintre a) sau b) si valoarea #usta a activului supus schimbului este semnificativa.

7aloarea de piata a unui activ pentru care nu e*ista o piata activa" poate fi comensurata în mod credibil" daca

a) fluctuatia estimarilor valorilor de piata nu este semnificativa pentru acel activ+ sau

b) estimarile diverse din cadrul ariei de valori pot fi utilizate atunci cnd se estimeaza valoarea depiata.

/aca întreprinderea poate determina în mod credibil valoarea de piata a activului primit sau a celui cedat"atunci valoarea #usta a activului cedat este utilizata pentru a estima costul de achizitie a activului primit" e*ceptndcazul în care valoarea de piata a activului primit este mai evidenta.

'a%urarea ulterioara recu#oa%terii i#itiale

! întreprindere poate opta ori pentru tratamentul contabil de baza ori pentru cel alternativ permis"corespunzator politicii contabile aplicate si va respecta aceasta optiune pentru întrea%a clasa de imobilizari corporale.

*ratame#t co#tabil de ba&a

lterior recunoasterii initiale ca activ" o imobilizare corporala trebuie înre%istrata la cost" mai putin amortizareacumulata aferenta si orice pierderi cumulate din depreciere - IAS 16.0.

*ratame#tul co#tabil alter#ativ permi%

lterior recunoasterii initiale ca activ" o imobilizare corporala trebuie înre%istrata la valoarea reevaluata" carereprezinta valoarea #usta la momentul reevaluarii" mai putin orice amortizare ulterioara cumulata aferenta si pierderileulterioare cumulate din depreciere. 4eevaluarile trebuie efectuate cu suficienta re%ularitate" în asa fel înct valoareacontabila sa nu difere în mod semnificativ de valoarea care poate fi determinata pe baza valorii #uste la data bilantului -IAS 16.01.

'n cazul în care un element al imobilizarilor corporale este reevaluat" atunci întrea%a clasa din care face parteacel element trebuie reevaluata. 2lementele dintr-o clasa de imobilizari corporale sunt reevaluate simultan pentru a seevita reevaluarea selectiva si raportarea în situatiile financiare a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valoricalculate la date diferite. Cu toate acestea" o anumita clasa de active poate fi reevaluata permanent" daca aceastareevaluare se poate realiza în timp scurt si daca aceste reevaluari pot fi mereu actualizate.

A%pecte ale Reevaluarii imobili&arilor corporale

7aloarea #usta a terenurilor si cladirilor este" de obicei" valoarea lor de piata. Aceasta valoare este determinatape baza unor evaluari efectuate" de re%ula de evaluatori autorizati.

Atunci cnd nu e*ista nici o posibilitate de a identifica o valoare de piata" din cauza faptului ca acel %en deimobilizari corporale este foarte rar vndut" atunci acele active sunt evaluate la costul de înlocuire" mai putinamortizarea corespunzatoare.


7/13

recventa reevaluarilor depinde de evolutia valorii #uste a imobilizarilor corporale în cauza. 'n cazul în carevaloarea #usta a unui activ reevaluat difera semnificativ de valoarea contabila" atunci este necesara o noua reevaluare.nele imobilizari corporale pot suferi modificari semnificative si fluctuantele valorii #uste" necesitnd prin urmare"reevaluari anuale. &entru imobilizarile corporale ale caror valori #uste nu sufera modificari semnificative" nu estenecesar sa se faca reevaluari. &entru acestea" reevaluarile facute la 0-9 ani pot fi mai adecvate.

:a data reevaluarii unei imobilizari corporale" orice amortizare cumulata la data reevaluarii este

a) fie recalculata proportional cu schimbarea în valoarea contabila bruta a activului" astfel înctvaloarea contabila a activului" dupa reevaluare sa fie e%ala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita încazul în care activul este reevaluat cu a#utorul unui indice pentru a se a#un%e la costul de înlocuire" mai putinamortizarea corespunzatoare+ fie

b) eliminata din valoarea bruta contabila a activului si valoarea neta recalculata la valoareareevaluata a activului. /e e*emplu" aceasta metoda este folosita pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor depiata.

'n cazul în care valoarea contabila a unui activ este ma#orata ca urmare a unei reevaluari" aceasta ma#oraretrebuie înre%istrata direct în creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul diferente din reevaluare. Cu toate acestea"ma#orarea constatata din reevaluare trebuie recunoscuta ca venit în masura în care aceasta compenseaza odescrestere din reevaluarea aceluiasi activ recunoscuta anterior ca o cheltuiala.

'n cazul în care valoarea contabila a unui activ este diminuata ca rezultat al unei reevaluari" aceasta diminuaretrebuie recunoscuta ca o cheltuiala. Cu toate acestea" o diminuare rezultata din reevaluare trebuie scazuta direct dinsurplusul de reevaluare corespunzator aceluiasi activ" în masura în care diminuarea nu depaseste valoarea înre%istrata anterior ca surplus din reevaluare.

Surplusul din reevaluare inclus în capitalurile proprii poate fi transferat direct în capitalurile proprii atunci cndacest surplus este realizat. Se considera ca între%ul surplus este realizat la casarea sau la cedarea activului. Cu toateacestea" o parte din surplus poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de întreprindere+ în acest fel valoareasurplusului care este realizat este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii reevaluate si valoareaamortizarii calculate pe baza costului initial al activului. 8ransferul din surplusul de reevaluare în rezultatul reportat nuse efectueaza prin contul de profit si pierdere.

2fectele asupra impozitului pe profit" rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale" sunt re%lementate de IAS15 Impozitul pe profit.

Nota: !e legislatia "omâneasca actuala exista o diferenta de tratament în sensul ca pe #rdinul $%&'(%%(rezerva din reevaluare înregistrata se transfera în capitalurile proprii prin contul de Alte rezerve, în timp ce#rdinul )*'(%%+ se transfera în capitaluri proprii prin rezultat reportat.

/in punct de vedere al impozitului amnat" efectul acestei diferente temporare trebuie înre%istrat. Astfel" dacadurata de amortizare economica si contabila a activului este mai lun%a dect cea fiscala" se va crea o datorie de platacu impozitul amnat în primele perioade si care se va închide ulterior" în perioadele urmatoare. 4eferitor la reevaluare"ultima reevaluare recunoscuta fiscal a fost cea conform !rdin. 1990;50+ astfel daca societatea dispune ulterior reevaluarea activelor" aceste valori nu vor mai fi recunoscute la calculul datoriei cu impozitul pe profit. Astfel din punctde vedere fiscal rezerva din reevaluare ulterioare ultimei date de reevaluare nu va avea nici un impact fiscal.

Amorti&area

7aloarea amortizabila a unui element al imobilizarilor corporale trebuie alocata în mod sistematic pe parcursulduratei de viata utila a activului.

7aloarea reziduala si durata de viata utila a unui activ trebuie revazute cel putin la sfrsitul fiecarui an financiar./aca se descopera diferente fata de ultimele estimari" acestea trebuie contabilizate ca si modificari ale politicilor contabile" în concordanta cu IAS < &olitici contabile" modificari ale estimarilor contabile si erori fundamentale.

! cheltuiala cu amortizarea este efectuata chiar daca valoarea #usta a activului depaseste valoarea sacontabila" atta timp ct valoarea sa reziduala nu este mai mare dect valoarea sa contabila. 7aloarea amortizabila aunui activ este determinata dupa ce s-a scazut valoarea reziduala a acelui activ. 'n practica" valoarea reziduala a unuiactiv este de cele mai multe ori nesemnificativa" si prin urmare" nu se ia în considerare la calcularea amortizarii.

Amortizarea aferenta unei perioade este în mod normal recunoscuta în contul de profit si pierdere" cu e*ceptiacazului în care este inclusa în valoarea contabila a altui activ.


8/13

Amortizarea aferenta unei perioade este în mod normal recunoscuta drept cheltuiala. 8otusi" în unele cazuri"beneficiile economice aduse de un activ sunt consumate de o întreprindere în procesul de obtinere a altor active" maide%raba dect în procesul de %enerare a altor cheltuieli. 'n acest caz" cheltuiala cu amortizarea devine o parte acostului celuilalt activ si este inclusa în valoarea contabila a acelui activ.

e exemplu" amortizarea unei hale de productie este inclusa în costul de prelucrare a stocurilor (a se vedeaIAS 5 Stocuri). Similar" amortizarea imobilizarilor corporale folosite în activitati de dezvoltare poate fi inclusa în costul

unui activ necorporal care este recunoscut pe baza IAS 0< Imobilizari necorporale.

Amortizarea unui activ începe sa se înre%istreze în momentul în care acesta este disponibil pentru consum(atunci cnd este în locatia si are caracteristicile necesare pentru a functiona în maniera dorita de mana%ement)./eprecierea unui activ înceteaza în momentul în care acesta nu mai este recunoscut în contabilitate. &rin urmare"chiar daca imobilizarea corporala devine inactiva sau este retrasa din circuitul economic" amortizarea se va calcula încontinuare pna în momentul în care aceasta va fi in totalitate amortizata. Cu toate acestea" aplicnd metodade%resiva valoarea amortizarii poate deveni nula atunci cnd nu mai este înre%istrata productie.

'etode de amorti&are$

2*ista o serie de metode de amortizare ce pot fi utilizate pentru a aloca în mod sistematic valoarea amortizabilaa unui activ de-a lun%ul duratei sale de viata utila

-etoda liniara duce la o cheltuiala constanta pe parcursul duratei de viata utila a activului. =etoda de%resivarezulta într-o cheltuiala descrescatoare cu amortizarea pe parcursul duratei de viata utila a activului.

-etoda accelerata are ca rezultata faptul ca amortizarea este mai mare în primii ani de viata si mai mica înultimii. aceasta metoda se poate obtine prin doua sub-metode:

Submetoda însumarii anilor de viata utila are ca rezultat o cheltuiala bazata pe utilizarea sau productiaestimata a activului pe parcursul duratei de viata utila a activului.

>ormula ? (Cost - 7al 4eziduala ) @ f unde

f ? (numar de ani de viata ramasi de la începutul anului respectiv) ; n(nB1);5 unde n ? durata estimata deviata.

Exemplu n activ cu o durata de viata de 9 ani si fara o valoare reziduala va avea un f1 ? 9;19 în primul an deviata" f5 ? $;19 în anul 5 si tot asa.

Submetoda reducerii soldului - procentul de amortizare este aplicat la 7aloarea Deta Contabila determinndo valoare a amortizarii descrescatoare în fiecare an. 4ata de amortizare aplicabila în aceasta situatie se calculeazaastfel

4 ? (1 - nE (valoare reziduala ; cost) )@1 unde n este durata de viata în ani.

Cu toate acestea" datorita calculelor laborioase si a conventiei fiscale e*istente" companiile prefera sa utilizezeca si rata 1 ; durata estimata de viata a activului si care se aplica la valoarea neta contabila.

=etoda de amortizare utilizata va reflecta modalitatea în care beneficiile rezultate în urma utilizarii activului vor fi utilizate.

Ca re%ula %enerala" metoda ce urmeaza a fi folosita este adoptata în functie de modul în care se estimeaza caactivul va aduce beneficii economice si este apoi aplicata consecvent de la o perioada la alta" cu e*ceptia cazului încare intervine o schimbare în modelul estimat al beneficiilor economice %enerate de activ.

=etoda de estimare aplicata activelor trebuie revizuita periodic si" daca se constata o modificare semnificativa în modelul estimat al beneficiilor economice aduse de acele active" atunci metoda trebuie schimbata pentru a reflectaaceasta modificare. ! asemenea modificare trebuie contabilizata drept o schimbare de politica contabila" conform IAS


9/13

! întreprindere aloca valoarea initiala a activului componentelor sale principale" amortizndu-le separat. Spree*emplu" motoarele unei aeronave pot fi amortizate separat de între%ul echipament" chiar daca acesta este proprietatesau face obiectul unui leasin%.

! componenta principala a unei imobilizari corporale poate avea o durata de viata utila si o metoda deamortizare identica cu o alta componenta principala a aceluiasi activ. Asemenea parti pot fi %rupate cu scopuldeterminarii unei amortizari %lobale.

'n masura în care o întreprindere amortizeaza separat anumite componente ale unei imobilizari corporale" vaamortiza separat si elementele au*iliare activului. &artile au*iliare reprezinta acele elemente care considerateindividual nu sunt semnificative. /aca întreprinderea are asteptari variate cu privire la aceste parti" atunci se vor aplicatehnici de apro*imare în calculul amortizarii acestor parti" care sa respecte întocmai %radul de depreciere sau duratade viata utila a acestor parti.

! întreprindere poate decide sa amortizeze separat si anumite componente ale imobilizarii corporale care nudetin o pondere importanta în costul total al activului.

!urata de +iata a Imobili&arilor orporale$

eneficiile economice aferente unui element al imobilizarilor corporale sunt consumate de catre întreprindere"

în principal" prin utilizarea activului. Cu toate acestea" si alti factori" cum sunt uzura morala si uzura fizica aparute chiar si cnd activul nu este utilizat" participa la diminuarea beneficiilor economice pe care acest activ le-ar fi putut aduce întreprinderii.

&rin urmare" toti factorii enumerati mai #os trebuie sa fie luati în considerare" în determinarea duratei de viatautila a unui activ

a) nivelul estimat de utilizare de catre întreprindere. Divelul de utilizare este estimat pe bazacapacitatii sau a productiei fizice estimate a activului+

b) uzura fizica estimata" care depinde de conditiile de e*ploatare" cum ar fi numarul de schimburi încare se utilizeaza" pro%ramul de reparatii si întretinere practicat de întreprindere" modul de pastrare si întretinere a activului cnd acesta nu este utilizat+

c) uzura morala aparuta ca urmare a schimbarilor sau îmbunatatirilor aduse procesului de productie

sau datorita schimbarii în structura cererii pe piata pentru bunurile produse si serviciile furnizate de activul încauza+

d) limitele #uridice privind posibilitatea folosirii activului" cum ar fi e*pirarea termenelor din contractelede leasin% aferente.

/urata de viata utila a unui activ este definita pe baza utilitatii pe care întreprinderea a estimat-o pentrurespectivul activ. &olitica de mana%ement privind activele" practicata de conducerea întreprinderii" poate implicacedarea activului dupa un anumit timp sau dupa consumarea unei anumite proportii a beneficiilor economice aferenteactivului. &rin urmare" durata de viata utila a unui activ poate fi mai scurta dect durata de viata economica a acestuia.2stimarea duratei de viata utila a unui element al imobilizarilor corporale este o problema de rationament profesional"bazat pe e*perienta întreprinderii cu alte active similare.

Exemplu

n e*emplu aferent deciziei asupra duratei de amortizare si a importantei selectarii ei corecte ! societate din4omnia care face forari si ranforsari de fundatie" utilizeaza echipamente mari în care motorul este o componentasemnificativa" cu o durata de viata mai mica dect al echipamentului si care va trebui reflectat separat. Conformle%islatiei fiscale actuale motoarele cu ardere interna" cu piston" stabile" se pot deprecia fiscal pe o durata de 6-1 ani./in punct de vedere economic însa motorul este tehnic facut sa functioneze la un anumit numar de turatii si în functiede ce tip de sol foreaza. Astfel" în baza specificatiilor tehnice de la producator si datorita faptului ca societatea areproiecte în zona muntoasa a 4omniei" din punct de vedere tehnic" durata de amortizare a motorului este de 15 ani.

/ecizia trebuie luata în functie de durata economica de viata si de caracteristicile tehnice si nu de încadrareafiscala. /iferenta între contabil si fiscal are implicatii temporare asupra impozitului pe profit.

8erenurile si cladirile sunt active individuale si sunt tratate din punct de vedere contabil în mod distinct" chiar siatunci cnd sunt achizitionate împreuna. 8erenurile au în mod normal durata de viata nelimitata si sunt" prin urmare"supuse amortizarii. Cladirile au o durata de viata limitata si sunt" prin urmare" supuse amortizarii. ! crestere a valoriiunui teren pe care este situata o cladire nu afecteaza determinarea duratei de viata utila a acelei cladiri.


10/13

/aca costul de achizitie al terenului include costul suportat în urma dezmembrarii" eliminarii sau restaurariiconstructiei" costul restaurarii care revine terenului este amortizat pe durata obtinerii beneficiilor rezultate în urmaefectuarii respectivelor costuri. 'n anumite cazuri" terenul însusi poate avea o durata de viata limitata" caz în care estedepreciat în asa fel înct beneficiile rezultate sa fie reflectate.

7aloarea reziduala a unui activ poate creste pna la o valoare e%ala sau superioara valorii contabile a activului./aca se întmpla acest fenomen" amortizarea calculata va fi nula" pna în momentul în care valoarea reziduala se va

situa sub valoarea contabila a activului.

!e,recu#oa%terea activelor corporale

7aloarea contabila a unui element de imobilizare corporala va fi de-recunoscutdoar

a) în momentul vnzarii+

b) sau atunci cnd nu se mai previzioneaza %enerarea unor beneficiieconomice din utilizarea sau vnzarea activului respectiv.

Csti%ul sau pierderea rezultate în urma derecunoasterii unui element deimobilizari corporale sunt recunoscute în contul de profit si pierdere în momentulderecunoasterii (cu e*ceptia cazului în care IAS 1 prevede un alt tratament încazul vnzarii sau a unui leasin%). Csti%urile nu vor fi recunoscute ca venituri.

Csti%ul sau pierderea rezultate în urma derecunoasterii unui element deimobilizare corporala" trebuie determinata ca diferenta între csti%ul net dinvnzaresi valoarea contabila a bunului.

-re&e#tarea i#"ormatiilor

Situatiile financiare trebuie sa prezinte" pentru fiecare clasa de imobilizari

corporale" urmatoarele informatiia) bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute+

b) metodele de amortizare folosite+

c) duratele de viata utila sau ratele de amortizare folosite+

d) valoarea contabila bruta si amortizarea cumulata (împreuna cupierderile cumulate din depreciere) la începutul si la sfrsitul perioadei+

e) o reconciliere a valorii contabile la început si la sfrsitul perioadei"mentionndu-se

• intrarile+• cedarile+

• achizitiile rezultate din combinari de întreprinderi+

• cresteri sau diminuari din timpul perioadei rezultate din reevaluarii" pebaza para%rafelor 01" 0, si $ si din pierderile din depreciererecunoscute sau reluate direct în capitalurile proprii pe baza IAS 06/eprecierea activelor+

• pierderile din depreciere recunoscute în contul de profit si pierdere în

timpul perioadei pe baza IAS 06+


11/13

• pierderile din depreciere reluate în contul de profit si pierdere în timpulperioadei pe baza IAS 06+

• amortizarea+

• diferentele de curs valutar nete" rezultate în urma conversiei situatiilor

financiare ale unei entitati e*terne+• alte miscari valorice.

Situatiile financiare trebuie" de asemenea sa prezinte si urmatoarele informatii

a) e*istenta si valoarea activelor %a#ate sau ipotecate" sau acordatedrept %arantie pentru anumite obli%atii ale întreprinderii+

b) valoarea cheltuielilor efectuate pentru imobilizarile corporale în curs+

c) valoarea an%a#amentelor privind achizitionarea de imobilizaricorporale+

d) daca nu este prezentata separat în cadrul unei pozitii din contul deprofit si pierdere " valoarea compensatiilor primite de la terti privindimobilizarile corporale care au fost depreciate" pierdute sau cedate esteintrodusa în rezultatul e*ercitiului.

'n cazul în care elementele de imobilizari corporale sunt e*primate la valorireevaluate" trebuie prezentate urmatoarele informatii

a) baza folosita în reevaluarea activelor+

b) daca a fost implicat în procesul de reevaluare un evaluator

independent+c) metodele si estimarile importante care au fost aplicate în procesul de

stabilire a valorii #uste a activului+

d) valoarea contabila a fiecarei clase de imobilizari corporale care ar fifost inclusa în situatiile financiare" daca activul ar fi fost înre%istrat conformtratamentului contabil de baza+

e) surplusul din reevaluare" indicnd modificarile aferente perioadei siorice restrictii care privesc distribuirea catre actionari a soldului rezultat dindiferentele din reevaluare.

tilizatorii informatiilor financiare pot considera ca fiind relevante pentrunevoile lor si urmatoarele informatii aditionale

a) valoarea contabila a imobilizarilor corporale aflate temporar înconservare+

b) valoarea contabila bruta a oricaror active inte%ral amortizate si caresunt înca în folosinta+

c) valoarea contabila a imobilizarilor corporale scoase din folosinta sicare sunt tinute cu scopul de a fi cedate+

d) daca se aplica tratamentul contabil de baza" valoarea #usta aimobilizarilor atunci cnd aceasta este semnificativ diferita de valoareacontabila.


12/13

E. !ata aplicarii

Acest standard" în versiunea sa modificata si prezentata în acest suport decurs" se aplica situatiilor financiare care acopera perioade începnd cu 1 Ianuarie59. Se încura#eaza aplicarea acestui Standard anterior acestei date. /aca o

întreprindere aplica prezentul Standard pentru situatiile financiare anuale aferenteperioadelor începnd mai devreme de 1 Ianuarie 59" întreprinderea trebuie saprezinte informatiile referitoare la acest fapt.

Dota Cerintele para%rafelor IAS 16(5$-56) privind masurarea initiala a unuielement al imobilizarilor corporale achizitionat în schimbul unui alt activ vor fiaplicate în perspectiva" numai pentru tranzactiile viitoare. 'n plus mentionam caodata cu aplicarea acestui Standard în varianta revizuita" se abro%a SIC 6" 1$ si 50.

F. A-IA/IE

• Aplicatie privi#d amorti&area imobili&arilor corporaleIAS 12

Un echipament tehnologic este achizitionat la 1 august N la pretul de 150.000 Ron.

Cheltuielile de transport sunt de 2000 Ron , iar cheltuielile de instalare sunt de 3000 Ron.

Se cere sa se determine valoarea ruta la care se va !nregistra echipamentul prezentat

precum si amortizarea anuala stiind ca"

• echipamentul este pus !n #unctiune la 1 noiemrie N

• durata de utilizare este de 5 ani

• valoarea reziduala este estimata la $000 Ron

• cheltuielile pentru demontarea activului sunt de 1000 R%N.

Rezolvare"

aloarea bruta la care se înreistreaza echipamentul tehnoloic la active este de:*/. 4


13/13

& operatia de cesiune enereaza un profit de * 5on(&4);

& impactul cesiunii asupra rezultatului este rezultatul cesiunii & cheltuielile cudemontarea

Documents

Standardul International de Contabilitate Nr16