SR en 12620 A1 (Agregate_ptr._beton) 2008

ICS 91.100.15:91.100,30ASRO SR EN 12620+A1 STANDARD ROMAN Septembrie 2008

Agregate pentru beton

Aggregates for concrete

Granulats pour beton

APROBARE Aprobat de Directorul Generala al ASRO la 30 septembrie 2008 Standardul european EN 12620:2002+A1:2008 a fost adoptat prin metoda notei de confirmare şi are statutul unui standard român Înlocuieşte SR EN 12620:2003, SR EN 1260:2003/AC:2004 şi SR EN 12620:2003-C91:2007

CORESPONDENŢĂ Acest standard este identic cu standardul european EN 12620:2002+A1:2008

This standard is identical with the European Standard EN 12620:2002+A1:2008

La presente norme est identique a la norme europeenne EN 12620:2002+A1:2008

ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO)Adresa poştală: str. Mendeleev 21-25, 70168, Bucuresti 1

Directia Generală: Tel.: +40 1 211.32.96; Fax: +40 1 210.08.33Directia de Standardizare: Tel. : +40 1 310.43.08; +40 1 310.43.09, Fax: +40 1 315.58.70

Direcţia Publicaţii: Serv. Vânzări/Abonamente: Tel: +40 1 212.77.25, +40 1 212.79.20, +40 1 312.94.88, +40 1 312.94.89 ;

Fax . +40 1 210.25.14, +40 1 212.76.20©ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau partială a prezentului standard în orice

publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfimare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris al ASRO

Ref.:SR EN 12620+A1:2008

STANDARD EUROPEANNORME EUROPEENNE EUROPÄISCHE NORM EUROPEAN STANDARDICS 91.100.15; 91.100.30

EN 12620:2002+A1

Aprilie 2008

Versiunea română


Granulats pour betonGesteinskörnungen für Beton

Acest standard reprezintă versiunea română a standardului european EN 12620:2002+A1

Acest standard european a fost adoptat de CEN la 1 august 2002 şi include Rectificarea1 emisă de Cen la data de 26 mai 2004 şi amendamentul 1 aprobat de CEN on 16 februarie 2008.

Membrii CEN sunt obligaţi să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipulează condiţiile în care prezentului standard european i se atribuie statutul de standard national, fără nici o modificare. Listele actualizate şi referinţele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baza de cerere catre Secretariatul Central sau orice membru CEN.

Prezentul standard european exista in trei versiuni oficiale (engleza, franceză, germană). O versiune în oricare altă limbă, realizată prin traducere sub responsabilitatea unui membru CEN, în limba sa natională şi notificată Secretariatului Central, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale.

Membrii CEN sunt organismele naţionale de standardizare din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia.

CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

Comite Europeen de Normalisation Europäisches Komitee für Normung European Committee for Standardization

Secretariat Central: rue de.Stassart 36, B-1050 Bruxelles

©2008 CEN Toate drepturile de utilizare sub orice formă şi prin orice procedeu sunt rezervate la nivel mondial doar membrilor nationali ai CEN

Ref.No.:EN 12620: 2002+A1:2008 E

SR EN 12620:2002+A1:2008

Cuprins Pagina Preambul .................................................................................................................................................... 41. Domeniu de aplicare ………………………………………………………………………………… 52. Referinte normative ………………………………………………………………………………… 53. Termeni şi definiţii ……………………………………………………………………...……….….. 64. Caracteristici geometrice .................................................................................................................... 84.1. Generalitati……………………………………………………………………………..……….…....84.2 Dimensiuni agregate…………………………………………………………………..……….……84.3 Clasificare……………………………………………………………………………………...……..94.4 Forma agregatului grosier..………………………………………………………………………….134.5 Continut de elemente cochiliere ale agregatului grosier…..…………………………………….…..144.6 Continutul de particule fine………………………………………………………………….……...144.7 Calitatea particulelor fine…………………………………………………………………………...145. Caracteristici fizice ……………………………………………………………….……………….. 155.1 Generalităţi………………………………………………………………………………………….155.2 Rezistenta agregatelor grosiere la fragmentare ………………………………………………..…..155.3 Rezistenta la uzura a agregatelor grosiere …………………………………………………..…….165.4 Rezistenta la polizare şi abraziune a agregatelor grosiere utilizat pentru stratul de rulare……...…..165.5 Densitatea particulelor şi absorbţia de apă………………………………………………………….175.6 Densitatea la vrac…………………………………………………………………………….……..175.7 Rezistenta la uzura………………………………………………………………………………….185.8. Clasificarea elementelor constitutive ale agregatelor grosiere reciclate…………………………….196. Caracteristici chimice ……………………………………………………………………………... 206.1 Generalitati………………………………………………………………………………………….206.2 Cloruri………………………………………………………………………………………………206.3. Componente cu continut sulfuric……………………………………………………………………216.4. Alte componente…………………………………………………………………………………….226.5 Agregate fine cu continut carbonat pentru suprafete din beton, pavaje …………………………….237. Evaluarea conformitatii …………………………………………………………………………….237.1 Generalitati………………………………………………………………………………………….237.2 Teste tipice initiale………………………………………………………………………………….237.3 Controlul productiei in fabrica..…………………………………………………………………….238. Notare ................................................................................................................................................238.1 Notare si descriere…………………………………………………………………………………..238.2 Informatii aditionale pentru descrierea unui agregat………………………………………………..249. Marcare si etichetare ………………………………………………………………………………..24

Anexa A (informative) Prezentarea specificatiilor granulometriei pentru clasele de granulozitate cele mai utilizate ale agregatului grosier ……………………………………………………………….…….25Anexa B (informative) Precizari relative la definirea partii grosiere sau fine ale nisipurilor, agregatelor fine……………………………………………………………………………………………... ...……..27Anexa C (normative) Tolerante ale granularitatii tip ale nisipului, declarate de catre producator ….. ...28Anexa D (normative) Evaluarea partilor fine …………………………………………………………...29Anexa E (informative) Indicatii relative la utilizarea agregatelor in beton ……………………………..30Anexa F (informative) Note relative la sensibilitatea agregatelor la inghet-dezghet ...............................31Anexa G (informative) Precizari referitoare la efectele produse de unii constituenti chimici ai agregatelor asupra durabilitatii betonului in care sunt incorporati ……………………………………...33Anexa H (normativ) Controlul productiei in fabrica ……………………………………………………36Anexa ZA (informative) Capitolele/ clauzele din prezentul standard european care fac referinta la cerintele esentiale sau alte prevederi ale Directivelor UE ……………………………………………... 44Bibliografie………………………………………………………………………………………………56

2

SR EN 12620:2002+A1:2008 (E)

Preambul

Prezentul standard european a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 154 „Agregate" al carui secretariat este detinut de BSI.

Acest standard european trebuie sa capete statut de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, pana cel tarziu in octombrie 2008 si toate standardele nationale in contradictie trebuie retrase pana cel tarziu in octombrie 2008.

Acest document include Amendamentul 1, aprobat de CEN la data de 2008-02-16.Acest document inlocuieste EN 12620:2002.Inceputul si finalul textului inlocuit sau modificat din amendament sunt marcate in text cu index A1

Modificarile din rectificarea CEN au fost implementate si marcate in text cu indexul AC

Prezentul standard a fost elaborat in cadrul unui mandat dat CEN prin Comisia Europeans si Asociatia Europeana a Liberului Schimb si se bazeaza pe cerintele esentiale ale Directivei (Directivelor) UE. Pentru relatii cu Directiva (Directivele) Uniunii Europene, a se vedea anexa ZA, informativa, care face parte integranta din acest standard.

Acest amendament introduce clause pentru aggregate reciclate. Clauzele aduc noi metode de testare prEN 933-11, EN 1744-5, EN 1744-6 si EN 1367-4. Aceste standarde sunt intr-un stadiu avansat de pregatire.

Anexele A,B,E,F si G sunt informative. Anexele C, D si H sunt normative.Acest standard include si o bibliografie. Specificatiile relative la alte utilizari ale agregatelor sunt stabilite si specificate in urmatoarele standarde europene :

EN 13043 Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea suprafetelor, utilizate laconstructia soselelor, a aeroporturilor si a altor zone de trafic

EN 13055-1 Agregate usoare - Partea 1 :Agregate usoare pentru betoane si mortare.prEN 13055-2 Agregate usoare - Partea 2:Agregate usoare pentru amestecuri bituminoase, pentru

finisarea suprafetei si pentru utilizari in straturi tratate si netratate, exclusivbetoanele pentru mortare si tencuieli.

EN 13139 Agregate pentru mortare.PrEN 13242. Agregate pentru materiale tratate cu lianti hidraulici si materiale netratate, utilizate

pentru lucrari de geniu civile si pentru constructii de sosele.EN 13383-1 Anrocamente - Partea 1: Specificatii.PrEN 13450 Agregate pentru amestec agregaturi de cale ferata.

Conform Regulamentului Intern al CEN/CENELEC, institutele de standardizare nationale ale urmatoarelor tari sunt obligate sa puna in aplicare acest standard European: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Ceha, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia, SPania, Suedia, Elvetia si Marea Britanie.

EN 12620:2002+A1:2008 (E)

1. Domeniu de aplicare

Acest standard stabileste caracteristicile agregatelor si ale filerelor, obtinute pornind de la materiale naturale, artificiale sau reciclate si amestecuri ale acestora, pentru a fi utilizate la fabricarea betonului. Acest standard european se aplica agregatelor a caror masa volumica reala, dupa uscare, este mai mare de 2,00 Mg/m3 (2000 kg/m3) pentru toate tipurile de betoane inclusiv pentru betoanele realizate conform EN 206-1 si pentru betoanele utilizate la fabricarea drumurilor, a soselelor ca si pentru agregatele care intra in compozitia produselor prefabricate din beton. A1 Acesta cuprinde, de asemenea aggregate reciclate cu densitati intre 1,50 Mg/m3 (1500 kg/m3) si 2,00 Mg/m3 (2000 kg/m3) cu cavitate (granulatie?) apropiata si agregate fine reciclate (4mm) cu cavitate apropiata. A1

Acest standard stabileste caracteristicile relative la un sistem de control al calitatii productiei in fabrica si asigura evaluarea conformitatii produselor cu prezentul standard european.

Acest standard nu trateaza utilizarea filerelor utilizate Ia fabricarea cimentului sau pentru alta utilizare decat cea pentru filerele inerte pentru betoane.

AC NOTA 1 – Agregatele folosite in constructii trebuie sa indeplineasca toate cerintele acestui standard European. De asemenea agregatele familiare naturale si traditionale, agregate prelucrate manual incluse in Mandatul M/125, includ agregate reciclate si agregatele obtinute din anumite produse industriale secundare, noi si surse nefamiliare. Agregatele reciclate sunt incluse in standarde iar metodele noi de testare ale acestora se afla intr-un stadiu avansat de pregatire. Operatiunea de standardizare pentru materialele nefamiliare din surse secundare a inceput recent, aflandu-se in stadiu incipient, fiind nevoie de mai mult timp pentru definirea clara a originilor si caracteristicilor acedstor materiale. Intre timp, aceste materiale, in momentul plasarii lor pe piata ca aggregate trebuie sa indeplineasca complet acest standard si reglementarile nationale pentru substante periculoase (a se vedea Anexa ZA a acestui standard) in functie de destinatia lor. Caracteristici si conditii suplimentare se pot specifica dupa caz, in functie de experienta in folosirea produsului si definit in documente contractuale specifice.AC

NOTA 2 - Caracteristicile agregatelor usoare sunt stabilite in A1 EN 13055-1:2002. A1

2. Referinte normative

Acest standard european contine, prin referinta datata sau nedatata, prevederi din alte publicatii. Aceste referinte normative sunt citate in locurile corespunzatoare din text si publicatiile sunt enumerate mai jos.

Pentru referintele datate, modificarile sau revizuirile ulterioare ale oricareia dintre aceste publicatii nu se

aplica acestui standard european decat daca ele au fost incorporate prin modificare sau revizuire. Pentru referintele nedatate se aplica ultima editie a publicatiei la care se face referire (incluzand si amendamentele).

A1 text sters A1A1 EN 196-2:2005 - Metode de testare a cimentului – Partea 2. Analiza chimica a cimentului. A1EN 932-3 - Teste pentru determinarea proprietatilor generale ale agregatelor - Partea 3: Procedura

si terminologie pentru descrierea petrografica simplificata

EN 932-5 - Teste pentru determinarea proprietatilor generale ale agregatelor – Partea 5: Echipamentul usual si calibrarea/ etalonarea.

EN 933-1 - Teste pentru stabilirea proprietatilor geometrice ale agregatelor – Partea 1: Determinarea distribuirii in functie de marime a particulelor granulometrice - metoda de analiza granulometrica (de strecurare)

EN 933-3 - Teste pentru determinarea proprietatilor geometrice ale agregatelor - Partea 3: Determinarea formei particulei – Coeficientul de aplatizare (?) / Determination de la forme des granulats - Coefficient d'aplatissement.

EN 933-4 - Teste pentru determinarea proprietatilor geometrice ale agregatelor - Partea 4: Determinarea formei particulei – Indexul formei / Shape index/ Coefficient de forme.

EN 933-7, - Teste pentru determinarea proprietatilor geometrice ale agregatelor – Partea 7: Determinarea continutului carcasei (cochiliere) – Procentul caracasei la agregatele grosiere / Determination de la teneur en elements coquilliliers / Pourcentage des coquilles dans les gravillons.

EN 933-8 - Teste pentru determinarea proprietatilor geometrice ale agregatelor – Partea 8: Evaluarea finetii – test echivalent cu nisip./ Evaluation des fines - Equivalent de sable.

EN 933-9 - Teste pentru determinarea proprietatilor geometrice ale agregatelor - Partea 9: Evaluarea finetii – Test cu metilen albastru / Qualification des fines - Essai au bleu de methylene.

EN 933-10 - Teste pentru determinarea proprietatilor geometrice ale agregatelor - Partea 10: Clasificarea granulometriei filerului (strecurare cu jet de aer) / Granularite des fillers (tamisage dans un jet d'air ).

A1 prEN 933-11 - Teste pentru determinarea proprietatilor geometrice ale agregatelor - Partea 11: Clasificarea testelor pentru constituirea agregatelor reciclate grosiere A1

EN 1097-1 - Teste pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor – Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura / Determination de Ia resistance a I'usure (micro - Deval).

EN 1097-2:1998 - Teste pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor - Partea 2: Metode de determinare a rezistentei la fragmentare/ Methodes pour la determination de la resistance a la fragmentation.

EN 1097-3 - Teste pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor – Partea 3: Determinarea densitatii masei volumetrice la vrac si porozitatea intergranulara

EN 1097-6 - Teste pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor – Partea 6: Determinarea densitatii particulelor la masa volumetrica reala si absorbtia apei

EN 1097-8:1999 - Teste pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor – Partea 8: Determinarea coeficientului/ valorii la polizarea accelerate/ Determination du coefficient de polissage accelere.

EN 1097-9 - Teste pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor – Partea 9: Determinarea rezistentei la uzura prin abraziune cu pneuri ghintuite – testul Nordic/ Methodes pour determination de la resistance a l'usure par abrasion provoquee par les pneus a crampons - essais scandinave.

A1 EN 1367-1:2007 A1Testul pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale agregatelor - Partea 1: Determinarea rezistentei la inghet si dezghet.

EN 1367-2 - Testul pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale agregatelor – Partea 2: Test cu sulfat de magnesiu/ Essai au sulfate de magnesium.

EN 1367-4 - Testul pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale agregatelor – Partea 4: Determinarea contractarii la uscare/ Determination du retrai au sechage.

EN 1744-1:1998 - Testul pentru determinarea caracteristicilor chimice ale agregatelor – Partea 1: analiza chimica /Analyse chimique.

EN 1744-5: - Testul pentru determinarea caracteristicilor chimice ale agregatelor – Partea 5: Determinarea sarurilor acide clorhidric solubil

EN 1744-6 - Testul pentru determinarea caracteristicilor chimice ale agregatelor – Partea 6: Determinarea influentei extractului de agregat reciclat asupra stadiului initial al cimentului

ISO 565:1990 – Testarea si controlul sitelor – Site de control, coli de hartie perforate, folii de metal electroforme Dimensiuni nominalizate ale deschiderilor.

3 Termeni si definitiiPentru necesitatile prezentului standard european se aplica urmatorii termeni si definitii:

3.1 Agregat Material granular utilizat in constructii. Un agregat poate fi natural, artificial sau reciclat

3.2 Agregat natural Agregat de origine minerala care nu a suferit decat o transformare mecanica

3.3 Amestec agregat Agregat compus din agregat grosier si nisip

NOTA - Acesta poate fi produs fara trecerea prin fractiile de agregat grosier si de nisip sau amestec de agregat grosier si nisip

3.4 Agregat artificial Agregat de origine minerala rezultat printr-un procedeu industrial, care a suferit transformari termice

sau de alta natura

3.5 Agregat reciclat Agregat rezultat prin transformarea materialului anorganic utilizat anterior la constructie

3.6 Filer Agregat ale carui cele mai mari granule trec prin sita de 0,063 mm si care pot fi adaugate materialelor de constructie pentru a le conferi anumite caracteristici sigure

NOTA - Pentru a obtine termenul " particule fine ", a se vedea 3.12. 3.7 Clasa de granulozitate Notarea agregatelor in raport cu dimensiunea inferioara (d) si superioara (D) prin cernere, exprimata

prin d/D NOTA - Aceasta notare admite prezenta unui refuz D si a unei treceri d.

3.8 Nisip Notarea claselor granulare de mici dimensiuni, pentru care D este mai mic sau egal cu 4 mm.

NOTA - Nisipul poate rezulta din dezagregarea naturala a rocilor masive sau mobile si/sau prin concasarea lor sau tratarea agregatelor artificiale.

3.9 Agregat grosier Notarea claselor de granulozitate de dimensiune mare, pentru care D este mai mare sau egal cu 4 mm

si d este mai mare sau egal cu 2 mm

3.10 Agregat natural 0/8 mm Notarea agregatelor naturale de origine glaciara si/sau fluviala pentru care D este mai mic sau egal

cu 8 mm NOTA - Acest agregat poate fi, de asemenea, obtinut prin amestecarea agregatelor preparate.

3.11 Lot Cantitate de produs, livrat, sau partial livrat (continutul unui vagon sau camion, incarcatura unei

nave) sau stoc, produs o singura data in conditii presupus identice

NOTA - Atunci cand procesul de productie este continuu este necesar tratarea cantitatii realizate in decursul unei perioade anumite ca un lot.

3.12 Particule fine Fractie granulara trecand prin sita de 0,063 mm

3.13 Categorie Nivelul unei caracteristici ale unui agregat exprimat sub forma intervalului dintre doua valori sau a unei valori limita

NOTA - Nu exista o relatie intre categoriile diferitelor caracteristici

3.14 Granulozitate Distributie dimensionala a granulelor exprimata in procente de masa care au trecut printr-un ansamblu stabilit de site

4. Caracteristici geometrice

4.1Generalitati

Necesitatea incercarilor si declararea tuturor caracteristicilor stabilite in prezentul capitol variaza in functie de intrebuintarea si de originea agregatului. Daca este cazul, incercarile stabilite in capitolul 4 trebuie realizate pentru determinarea caracteristicilor geometrice corespunzatoare.

NOTA 1 - Atunci cand este ceruta valoarea unei caracteristici, dar aceasta nu poate fi definita prin limite stabilite, ea poate fi declarata ca fiind de categoria XX declarat.De exemplu, in tabelul 8, un coeficient de aplatizare egal cu 55 corespunde cu Fl55 (Valoare declarata)

NOTA 2 - Atunci cand o caracteristica nu este impusa, poate fi utilizata categoria " Neimpus".

NOTA 3 - Pentru obtinerea mai multor informatii asupra unor caracteristici corespunzatoare unor aplicatii stabilite se poate face referire la dispozitiile nationale in vigoare asupra utilizarii agregatelor.

4.2 Clase de granulozitate

Toate agregatele trebuie notate in raport cu clasa granulara d/D, cu exceptia agregatelor de adaugat catsi a filerelor, care trebuie specificate ca filere si care trebuie sa respecte caracteristicile de granulozitate stabilite la 4.3

Clasele de granulozitate trebuie sa fie stabilite prin utilizarea dimensiunilor sitelor prezentate in tabelul 1 si sa contina seria de baza, sau seria de baza plus seria 1, sau seria de baza plus seria 2. Nu este admisa combinarea dimensiunilor sitelor din seria 1 si din seria 2.

Raportul dintre cea mai mare dimensiune D §i cea mai mica dimensiune d a claselor granulare nu trebuie sa fie mai mic de 1,4.

Tabelul 1 – Dimensiunile sitelor pentru stabilirea claselor de granulozitate

NOTA - Dimensiunile rotunjite dintre paranteze pot f utilizate pentru descrierea simplifcata aclaselor de granulozitate

4.3 Granulatie

4.3.1 Generalitati

Granulozitatea, determinata conform EN 933-1, trebuie sa fie conforma celor stabilite in capitolele de la 4.3.3 pana la 4.3.6, in functie de dimensiunile d/D.

NOTA - Atunci cand sunt amestecate agregate cu mase volumice reale sensibil diferite, este necesar de a se lua masuri de precautie pentru evitarea separarii lor.

Pentru aceasta, in evaluarea productiei in cadrul unui sistem corect de producere al agregatelor, cel putin 90% din agregatele din diferite loturi, masurate pe o perioada de maximum de 6 luni, trebuie se se situeze in interiorul tolerantelor de granularitate declarate de catre producator si stabilite in paragrafele de la 4.3.3 pana la 4.3.6.

4.3.2 Agregat grosierToate agregat grosiere trebuie sa corespunda caracteristicilor generale de granularitate stabilite in tabelul 2, in functie de clasa lor granulara si de categoria aleasa din tabelul 2.

Tabelul 2 - Caracteristici generale ale granulozitatii

a. Atunci cand dimensiunile calculate nu corespund sitelor exacte din seria ISO 565:1990 R20, trebuie adoptate sitele cele mai apropiate.

b. Cerinte suplimentare pot fi stabilite pentru betoane cu granulozitate discontinua si pentru utilizari specifice.

c. Procentul in masa trecut prin D poate fi mai mare de 99%, dar in acest caz, producatorul trebuie sa documenteze si sa declare granulozitatea tip cu sitele D, d, d/2 si cu sitele intermediare intre d si D ale seriei de baza plus seria 1 sau ale seriei de baza plus seria 2. Pentru fiecare din sitele intermediare, este necesara supravegherea ca raportul dintre doua site consecutive sa fie mai mare sau egal cu 1,4.

d. Normele relativ la alte produse de agregate stabilesc cerinte diferite.

Pentru agregatele grosiere cu granulozitatea cuprinsa intre: a) D >11,2 mm §i D/d > 2 ; saub) D<11,2mm§iD/d>4trebuie aplicate cerintele suplimentare (i) si (ii) de mai jos, in functie de procentul in masa al trecerii prin sitele intermediare: i)- toate granulozitatile trebuie sa respecte limitele generale prezentate in tabelul 3; ii)- producatorul trebuie sa determine si sa declare trecerea tip pe sitele intermediare si tolerantele categoriei alese in tabelul 3.

Tabelul 3 - Limite generate si tolerante ale granulozitatii pentru agregat grosier cernut prin site cu dimensiuni intermediare

Atunci cand dimensiunile sitelor intermediare, calculate ca mai sus, nu corespund dimensiunilor sitelor exacte din seria R 20 din ISO 565:1990, se recomanda utilizarea sitelor avand deschiderea ochiurilor cele mai apropiate.

NOTA - Limitele generala si tolerantele claselor granulare ale agregatelor curente sunt prezentate in anexa A. Pentru agregatul grosier ale carui granulozitate este alta decat: a) D >11,2 mm si D/d ≤ 2 ; saub) D ≤11,2mm si D/d >4 ;nu sunt necesare cerinte suplimentare in raport cu cele din tabelul 2.

4.3.3 Nisip

Nisipul trebuie sa fie conform caracteristicilor generate de granulozitate stabilite in tabelul 2, corespunzator claselor de granulozitate. Cerintele suplimentare de mai jos trebuie aplicate la controlul regularitatii nisipului.

Producatorul trebuie sa determine, la cerere, si sa declare granulozitatea tip pentru fiecare tip de nisip produs. Aceasta granulozitate tip este exprimata in procente de masa a nisipului, trecut prin sitele ale caror dimensiuni sunt stabilite in tabelul 4. NOTA - Anexa B prezinta recomandarile referitoare la clasificarea nisipurilor in functie de finetea lor (tabelul B.1 si B.2). Majoritatea nisipurilor utilizate in mod curent satisfacator pentru cea mai mare parte a aplicatiilor trebuie sa respecte cerintele din tabelul 4. Atunci cand sunt destinate unor aplicatii particulare sau atunci cand trebuie ameliorata regularitatea granulozitatii, tolerantele granularitatii sunt cele prezentate in anexa C.

a. Tolerantele de ± 5 sunt, de altfel, reduse prin specificatiile lui D din tabelul 2 b. In afara de tolerantele indicate, valoarea maxima a continutului de particule fine corespunzatoare categoriei alese din tabelul 11 se aplica ca procent, trecut prin sita de 0,063 mm

4.3.4 Agregat de clasa naturala 0/8 mm

Agregatele de clasa naturala 0/8 mm trebuie sa fie conforme caracteristicilor generate de granulozitatestabilite in tabelul 2.Cerintele suplimentare de mai jos trebuie aplicate la controlul variabilitatii clasei naturale 0/8mm aleagregatelor.a) Producatorul trebuie se determine, la cerere si sa declare granulozitatea tip pentru fiecare agregatprodus.b) Granulozitatea trebuie sa fie conforma cu tolerantele indicate in tabelul 5.

4.3.5 Amestec agregate

Amestecul agregat trebuie livrat sub forma de amestec de agregat grosier si agregate fine(nisip) cuD ≤ 45 mm si d = 0. Amestecurile agregat trebuie sa satisfaca caracteristicile generale de granulozitate,stabilite in tabelul 2.

In functie de clasele lor granulometrice, amestec agregaturile sunt supuse caracteristicilor suplimentare,prezentate in tabelul 6, fiind marcat procentul de trecere prin doua site intermediare.

NOTA - Dimensiunile dintre paranteze pot fi utilizate pentru descrierea claselor granulometrice into maniera simplificata.

4.3.6 Filere

Granulozitatea filerelor, determinate conform EN 933-10, trebuie sa fie conforma limitelor stabilite intabelul 7.

4.3.7 Agregate pentru uz particular

Atunci cand intrebuintarea particulara a betonului necesita agregate care prezinta o granulozitate speciala, limitele granulometrice vor fi definite cu ajutorul seriei de site R 20 stabilite in ISO 565:1990, incluzand site corespunzatoare de 0,063 mm, 0,125mm, 0,250 nn, 0,500 mm, 1 mm, 2 mm, 4 mm, 8 mm, 16 mm, 31,5 mm sii63mm.

4.4 Forma agregatului grosier

Daca este cazul, forma agregatului grosier trebuie determinata prin coeficientul de aplatizare, definit in EN 933-3. Acest coeficient trebuie sa constituie incercarea de referinta pentru determinarea formei agregatului grosier. El trebuie exprimat prin categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 8, in functie de aplicatia sau de intrebuintarea lui.

Daca este cazul, indicele de forma determinat conform EN 933-4, trebuie exprimat utilizand categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 9, in functie de aplicatie sau de intrebuintare.

4.5 Continut de elemente cochiliere ale agregatului grosier

Daca este cazul, continutul de elemente cochiliere ale agregat grosierului, masurat conform EN 933-7,trebuie exprimat prin categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 10, in functie de aplicatie sau deintrebuintare.

4.6 Continut de particule fine

Daca este cazul, continutul de particule fine, determinat conform EN 933-1, trebuie exprimat utilizandcategoria corespunzatoare din tabelul caracteristicilor din tabelul 7.

4.7 Calitatea partilor fine Efectele daunatoare ale partilor fine din nisip si filere, trebuie evaluate conform anexei D.

5. Caracteristici fizice

5.1 Generalitati Generalitati

Necesitatea incercarilor si declararea tuturor caracteristicilor stabilite in prezentul capitolvariaza in functie de intrebuintarea si originea agregatului. Daca este cazul, incercarilestabilite in capitolul trebuie realizate pentru determinarea caracteristicilor geometrice corespunzatoare.

NOTA 1 - Atunci cand este ceruta valoarea unei caracteristici, dar aceasta nu poate fi definita prin limite stabilite, ea poate fi declarata ca find de categoria XX Declarat- De exemplu, in tabelul 12, Coeficientul Los Angeles 60 corespunde la LA 6o( Declarat).

NOTA 2 - Atunci cand o caracteristica nu este obligatorie, poate fi utilizata categoria " Neimpus".

NOTA 3 - Pentru obtinerea mai multor informatii asupra unor caracteristici corespunzatoare unor aplicatii stabilite se poate face referire la dispozitiile rationale in vigoare asupra utilizarii agregatelor.

5.2 Rezistenta agregatelor grosiere la fragmentare

Rezistenta la fragmentare trebuie determinata prin coeficientul Los Angeles, conform capitolului 5 din standardul european EN 1097-2:1998. Metoda de incercare Los Angeles trebuie sa constituie incercarea de referinta pentru determinarea rezistentei la fragmentare. Coeficientul Los Angeles trebuie exprimat utilizand categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 12 in functie de utilizare sau de aplicatia particulara.

Dace este cazul, rezistenta la fragmentare prin impact, determinata conform capitolului 6 din standardul european EN 1097-2:1998, trebuie exprimata utilizand categoria corespunzatoare, stabilita in tabelul 13, in functie de utilizare sau de aplicatia particulara.

5.3 Rezistenta la uzura a agregatului grosier

Daca este cazul, rezistenta la uzura a agregatului grosier, (coeficient micro-Deval, MDE), este determinata conform EN 1097-1. Coeficientul micro-Deval trebuie exprimat prin categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 14 in functie de aplicatie sau de utilizare.

5.4 Rezistenta la polizare si la abraziune a agregatului grosier utilizat pentru stratul derulare

5.4.1 Rezistenta la polizare (coeficient de polizare accelerata - CPA)

Daca este cazul, rezistenta la polizare a agregatului grosier utilizat pentru stratul de rulare, (coeficient de polizare accelerate - CPA), trebuie determinat conform EN 1097-8.

El trebuie declarat conform categoriei corespunzatoare stabilite in tabelul 15.

5.4.2 Rezistenta la abraziune (valoare de abraziune a agregatelor - AAV)

Daca este cazul, rezistenta la abraziune a suprafetei agregatului grosier, (valoare de abraziune AAV), trebuie determinate conform anexei A din standardul european EN 1098-8:1999

Rezistenta la abraziune a suprafetei trebuie exprimata utilizand categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 16.

5.7 Durabilitate

5.7.2. Stabilitatea volumului – contractie la uscare

In zonele in care betonul prezinta o dislocare prin fisurari de contractie datorate agregatelor utilizate, contractia la uscare a agregatelor utilizate in betonul de structura trebuie, daca este cazul, sa nu depaseasca 0,075% atunci cand este determinat conform EN 1367-4 A1 in cazul agregatelor reciclate, vezi deasemenea anexa A A1 ,iar rezultatele trebuie declarate.

A1 – NOTA 1 – A1 – Aceasta specificatie nu se aplica niciodata elementelor care au suferit o uscare completa, betonului de masa, betonului cu aer oclus si nici elementelor de structura care sunt simetric si puternic armate sin u sunt expuse conditiilor meteorologice. A1 - NOTA 2 - Stabilitatea volumului – expansiunea. In situatii foarte rare, este posibil ca agregatele reciclate sa contina un material expansibil ca si varul stins. In momentul de fata nu pot fi prezentate cerintele, deoarece nu exista metode de testare. A1.

A1 5.8 Clasificarea elementelor constitutive ale agregatelor grosiere reciclate

Proportia materialelor componente ale agregatelor grosiere trebuie determinate, conform prEN 933-11 si declarata in acord cu categoriile specificate in Tabelul 20A.

Tabel 20A – Categorii ale componentelor agregatelor grosiereComponent Continut Categorie

Rc ≥90≥80≥70≥50<50

Rc90

Rc80

Rc70

Rc50

RcDeclaratFara cerinte Rc NR

Rc+Ru ≥95≥90≥70≥50<50

Rcu95 Rcu90 Rcu70

Rcu50

RcuDeclarat

Fara cerinte Rcu NR

Rb ≤10≤30≤50>50

Rb10-

Rb30-

Rb50-

RbDeclarat

Fara cerinte Rc NR

Ra ≤10≤30≤50

Ra1-

Ra5-

Ra10-

X + Rg ≤0,5≤1≤2

XRg0,5-

XRg1-

XRg2-

ContinutCm3/Kg

FL ≤0,2ª≤2≤5

FL0,2-

FL2-

FL5-

ª Categoria ≤0,2 se refera doar la aplicatiile speciale care cer suprafete cu finisare de calitate superioara, unde, conform prEN 933-11:

Component DescriereRc Beton, Produse din beton, mortar

Materiale de contructie din betonRu Agregate nelegate, piatra naturala

Agregate legate hihraulicRb Materiale de constructie din argila (ex.

caramizi, tigle)Materiale de contructii din calciu silicatBeton aerat variabil

Ra Materiale bituminoaseFL Materiale variabile in volum X

Rg

Altele: Coeziv (ex. argila si sol)Diverse: metale(feroase si neferoase), lemn variabil, plastic si cauciucIpsosSticla

6.2 Cloruri

Daca este cazul, continutul in ioni de clor solubili in apa al agregatelor care intra in compozitia betonuluitrebuie determinat conform capitolului 7 din EN 1744-1:1998, si, la cerere, trebuie declarat de catreproducator.

NOTA - Daca exista banuiala ca acest continut in ioni de clor solubili in apa este mai mic sau egal cu 0,01% (de exemplu pentru agregatele provenind din mai multe cariere continentale), aceasta valoare poate fi utilizata pentru calculul continutului de clor din beton.A1 - Ionul acidului solubil clorhidric continut de agregatele reciclate pentru beton vor fi determinate conform EN 1744-5, si la cere, declarate de producator. – A1

6.3 Compusi continand sulf

6.3.1 Sulfat solubil in acid

Daca este cazul, continutul in sulfati solubili in acid al agregatelor si filerelor care intra in compozitia betonului, determinat conform capitolului 12 din EN 1744-1:1998, trebuie sa fie mai mic sau egal cu valoarea maxima corespunzatoare categoriei alese din A1 - tabelul 21 – A1.

Tabelul 21 – Categorii ale valorilor maxime ale continutului in sulfati solubili in acid

A1 - 6.3.3 Alte componente A1

Continutul sulfatului solubil in apa al agregatelor reciclateLa cerere, continutul sulfatului solubil in apa al agregatelor reciclate determinat conform EN 1744-1, va fi declarat in acord cu categoria relevanta specificata in tabelul 22.

Tabelul 22 – Categorii pentru valorile maxime la continutulsulfatului solubil in apa agregatelor reciclate

Continutul sulfatului solubil in apaProcentaj la masa

CategorieSS

≤0,2 SS0,2

Fara cerinte SSNR

6.4Alte componente

6.4.1 Componente care reduc timpii de priza si rezistenta betonului

Agregatele si filerele care contin materii organice sau alte substante in proportii astfel incat acestea sa modifice timpii de priza si rezistenta betonului, trebuie sa faca obiectul unei evaluari in vederea determinarii efectului pe care il produc asupra timpilor si a rezistentei la compresiune a betonului, conform capitolului 15.3 din EN 1744-1:1998.

Aceste materiale trebuie utilizate in proportia in care sa nu produca: a) o crestere a timpului de priza a mortarului martor cu mai mult de 120 min;b) o reducere a rezistentei la compresiune a mortarului martor cu mai mult de 20% in 28 zile.Prezenta materiilor organice trebuie determinate conform capitolului 15.1 din EN 1744-1:1998, (incercare cu hidroxid de sodiu). Daca rezultatele pun in evidenta prezenta acidului humic, se recomanda determinarea prezentei acizilor fulvici conform capitolului 15.2 din EN 1744-1:1998.

Dace lichidul de la suprafata, rezultat din incercare este mai clar decat culoarea standardizata, se poate considera ca agregatele nu contin materii organice.

NOTA 1 - Anumiti compusi anorganici decolorand lichidul de la suprafata in momentul incercarii cu hidroxid de sodiu nu afecteaza priza, ci intarirea betonului.

NOTA 2 - Zaharul nu are efect asupra culorii lichidului de la suprafata in momentul incercarii cu hidroxid de sodiu sau cu acid fulvic. Atunci cand zaharul sau materiile care contin zahar pot fi prezente, este necesara supunerea agregatului la incercare pe un esantion de mortar (a se vedea paragraful 15.3 din EN 1744-1:1998, 15.3) A1 La cerere, prezenta unor usori contaminatori care altereaza rata de tasare si intarire a betonului va fi testat conform EN 1744-1.

La cerere, agregatele reciclate vor fi evaluate pentru influenta materialelor solubile in apa din agregate pe timpul initial de tasare a pastei cimentului conform EN 1744-6. Modificarea timpului initial trebuie sa fie conform cu cerintele Tabelului 23.

Tabel 23 - Categorii ale influentelor materialelor solubile in apa din agregatele reciclate asupra timpului initial de tasare a cimentului

Modificari ale timpului initial de tasare, te

Categorie(A)

≤10≤40>40

A10

A40

ADeclared

Fara cerinte ANR

Exista doua teste folosite pentru scanarea prezentei materiei organice: testul sodium – hidroxodid si testul cu acid fulvo (vezi EN 1744-1: 1998, 15.1 si 15.2). Ambele teste sunt aplicabile agregatelor reciclate. Daca lichidul supernatant in aceste teste apare mai deschis decat culorile standard atunci se poate considera ca agregatul nu contine materie organica.

Nota 3. Zaharurile nu modifica culoarea lichidului supernatant in testele cu sodium hidroxid sau acid fulvic. Daca se suspecteaza prezenta zaharurilor sau a materialelor de tip zaharos, agregatele ar trebui testate folosind testul extrasului de apa (vezi 1744-6). Cerintele pentru influenta asupra timpului de tasare aratate mai sus trebuiesc aplicate.

Nota 4: Constituentele/ componentele agregatelor reciclate, care ar putea in mod negativ rata de tasare si intarire a betonului, pot fi de natura anorganica si deci nu pot fi detectate de procedurile date la 15.3 EN 1744-1:1998. Procedurile aratate la EN 1744-6, sunt cele care ar trebui folosite in cazul agregatelor reciclate.

6.5 Continutul de carbonat al nisipului pentru calea de rulare a soselelor de beton de ciment

Atunci cand este necesara masurarea continutului de carbonat al nisipului destinat confectionarii caii de rulare, aceasta trebuie realizata conform metodei descrise in A1 – EN196- 2:2005 A1 , clauza 5, proba de incercat fiind preparata conform capitolului 12.3 din EN 1744-1:1998, iar rezultatele trebuie declarate.

Agregatele se identifica dupa:

A1 a) Originea producatorului – daca materialul este depozitat, trebuie identificata de asemeni originea depozitului;

b) tipul agregatului (a se vedea EN 932-3 si pentru agregatele reciclate : “agregate reciclate”)

c) pentru agregatele reciclate, categoria constitutiva este conform cu tabelul 20.

d) dimensiunea agregatelor – A1

NOTA - Cazurile umbrite corespund claselor granulare care nu sunt utilizate curent. NOTA 2-Atunci cand o dimensiune intermediara este notata printr-o liniuta, aceasta semnifica faptul ca specifcatiile asupra sitelor intermediare nu se aplica.

NOTA 1-Cazurile umbrite corespund claselor granulare care nu sunt utilizate curent. NOTA 2-Atunci cand o dimensiune intermediara este notata printr-o liniuta, aceasta semnifica faptul ca specificatiile asupra sitelor intermediare nu se aplica.

NOTA: In cazuri extreme de vreme foarte rece si/ sau saturatia de sare sau sare pentru dezghet, atunci testele vor fi facute cu solutie salina sau uree, precum este specificat in A1 – EN 1367-1:2007 A1, anexa B, care poate fi mai apropiata. De asemenea este posibil de se verifica rezistenta la actiunea de inghet-dezghet al agregatelor reciclate, folosind un test pentru betoane.

A1 – Testul cu sulfatul de magnesiu este nepotrivit pentru agregatele reciclate cu fractii legate de ciment. A1

Anexa G(informativa)

Precizari referitoare la efectele produse de unii constituenti chimici ai agregatelorasupra durabilitatii betonului in care sunt incorporati

A1 G.1.1 Cloruri in agregatele naturale A1

Clorurile pot fi prezente in agregate, in general sub forma de saruri de sodiu si de potasiu, proportia lor fiind foarte legata de originea agregatului. Asemenea saruri influenteaza continutul total de cloruri si alcali ai betonului. Pentru reducerea riscului coroziunii armaturilor incorporate, in mod curent se stabileste continutului total de ioni de clor proveniti din ansamblul constituentilor din beton.

Continutul de ioni de cloruri solubili in apa a celei mai mari parti de agregate extrase din depozitele continentale este in general destul de redus. Atunci cand se poate dovedi ca acest continut de cloruri din material nu este mai mare de 0,01 %, aceasta valoare poate fi utilizata in procedura de calcul a continutului maxim de cloruri din componentii betonului.

A1 G.1.2 Cloruri in agregatele reciclate

Pentru agregatele reciclate, in special cele care contin beton intarit sau mortar, clorurile pot fi combinate in calciu aluminat sau in alte faze. Este improbabil ca combinatia de cloruri poate fi extrasa folosint apa in aceste proceduri descrise in Clauza 7 din EN 1744-1:1998, chiar si in cazul in care proba este baza din praf fin, inainte de extractie.

Pentru aproape toate agregatele reciclate, continutul de ioni de cloruri este foarte mic. Continutul de acid va fi determinat conform EN 1744-5, si va supraestima existenta clorurilor, iar aceasta valoare trebuie folosita in calcularea ionilor de cloruri existente in beton. Aceasta ar furniza o marja de siguranta aditionala. A1

G.2 Sulfati

Prezenta sulfatilor in agregate poate produce rupturi ale betonului, prin umflare.0 parte importanta asulfatului din zgura de furnal este prinsa in granulele de zgura si nu joaca nici un rol in reactiile de hidratare ale cimentului. Aceasta pentru ca o mare parte a sulfatilor poate fi tolerate in zgura. In unele conditii, alti compusi ai sulfului prezenti in agregate pot sa se oxideze si sa produca sulfati. Aceasta poate provoca de asemeni o ruptura a betonului prin umflare.

A1 – Sulfatii solubili in apa din agregatele reciclate pot fi determinati conform normativului EN 1744-1, ca fiind importanti sulfati potential reactivi (e.g. gypsum plaster – ghips plastic/ ipsos). Aceasta poate provoca de asemeni o ruptura a betonului prin umflare.- A1

G.3 Reactie alcalii - silice

G.3. 1. A1 – Reactie alcali - silice cu agregatele naturale – A1

Unele agregate pot reactiona cu hidroxizii alcalini prezenti in lichidele interstitiale din beton. In aceste conditii defavorabile si in prezenta umiditatii, aceste fenomene pot provoca o umflare, urmata de fisurarea sau ruperea betonului. Forma cea mai frecventa de reactie se produce intre alcali si unele forme de silice (reactie alcalii - silice). 0 alta forma mai putin frecventa, este reactia alcali - carbonat.

In absenta unei experiente bazate pe o perioada mare, pentru a dovedi absenta reactivitatii dintr-un amestec specific de ciment si agregat, este necesar de a se lua urmatoarele masuri de precautie: - limitarea continutului total de alcalii din amestec;- utilizarea unui ciment cu continut redus de alkali active;- utilizarea unui amestec de agregate nereactive- limitarea gradului de saturare in ape a betonului.

O asociere agregate/ ciment poate fi evaluata cu ajutorul reglementarilor in vigoare in locul de utilizare, daca nu este posibila respectarea uneia din procedurile de mai sus. Atunci cand agregatele sunt importate, cumparatorul trebuie sa tina cont de experienta acumulata in tarile de origine.

NOTA - Pentru mai multe detalii, se face referire la Raportul CEN CR 1901 " Specificatii regionale si recomandari pentru evitarea reactiilor alcali - silice in beton ".

G.3.2. A1 – Reactie alcali - silice cu agregatele reciclate –

Utilizarea de agregatele reciclate poate influenţa calitatea adecvata conform precautilor prezentate mai sus. In cazul folosirii de agregate din beton reciclat, este necesar a se asigura ca betonul original nu contine agregate reactive (sau care sa reactioneze), si cand continutul alcalic al noului beton este limitat, continutul alcalic al agregatelor reciclate, trebuie sa fie determinat si notificat. In cazul agregatelor generale reciclate, este indicat a se lua masuri de probabilitate ca fiind un agregat cu potential reactive, in afara de cazul in care exista specificatia expresa de non-reactiv. In ambele cazuri, trebuie luata in considerare posibilitatea nepredictibila de variabilitate compozitionala. A1

G.4 Componente care afecteaza finisarea suprafetei de beton

Atunci cand aspectul suprafetei betonului este un element esential, agregatele nu trebuie sa contina materiale in proportii astfel incat sa prejudicieze aspectul sau durabilitatea suprafetei.

A1 – Constituenti ai agregatelor reciclate pot avea un effect prejudiciabil asupra asezarii, tasarii si intaririi betonului, putand fi inorganic, si de aceea nefiind detectate de procedurile date in 15.3 din EN 1744-1:1998. Proceduriel date in EN 1744-6 trebuie folosite si la agregatele reciclate. A1

A1 - NOTA – A1 Majoritatea substantelor periculoase definite in Directiva Consiliului 76/769/CEE, de obicei, nu sunt prezente in cele mai multe zacaminte de agregate de origine minerala. Cu toate acestea, nota de la capitolul ZA.1 din anexa ZA este adusa in atentie producatorilor de agregate.

A1 – In plus, pentru agregatele reciclate ar trebui sa fie implementat un set de documente pentru verificare a materialului brut care va fi reciclat.

NOTA 2 - Procedurile pentru implementarea controlului pentru reciclare va identifica:- natura materialului brut- sursa si locul de provenienta- furnizorul si agentul de transport

NOTA 3 Pentru agregatele reciclate, depozitul de procesare va fi suficient pentru sursa.

A1 - Tabelul H.3 - Frecvente minime ale incercarilor vizand determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor

Caracteristici Paragraf Note/referinte Metoda de incercare

Frecventa minima pentru incercare

1 Continut de elemente cochiliere

4.5 Agregate grosiere de origine marina

EN 933-7 1 pe an

2 Stabilitate volumica – diminuare prin uscare

5.7.2 EN 1367-4 1 la 5 ani

3 Continut de cloruri 6.2 Agregate de origine marina

Agregate reciclate

EN 1744-1;1998,Paragraful 7

EN 1744-5

1 pe saptamana

2 pe an4 Compusi continand

sulf6.3 Numai pentru

agregat de zgura de furnal si agregate reciclate

Agregate altele decat zgura de

EN 1744-1,1998Paragraful 12

EN 1744-1,1998,Paragraful 12

2 pe an

1 pe an

furnal racita la aer si agregate reciclate

5 Substante organice:- continut de humus- acid fulvic (cand continutul de humus este mare)- test comparativ de rezistenta-timpi de intarire- impuritati organice usoare

6.4.1 EN 1744-1,1998,15.1

EN 1744-1,1998,15.2

EN 1744-1,1998,15.3

EN 1744-1,1998,14.2

1 pe an

1 pe an

1 pe an

2 pe an

6 Dezintegrarea silicatului dicalcic

6.4.2.1 Numai pentru zgura de furnal

EN 1744-1,1998,19.1

2 pe an

7 Dezintegrarea fierului

6.4.2.2 Numai pentru zgura de furnal

EN 1744-1,1998,19.2

2 pe an

8 Influenta asupra setarii timpului initial pentru ciment

6.4.1 Numai agregate reciclate

EN 1744-6

2 pe an

9 Constituenti din agregate grosiere reciclate

5.8 Numai agregate grosiere reciclate

prEN-933-11 1 pe luna

10 Densitatea particulelor si absorbtia apei

5.5 Numai agregate grosiere reciclate

EN 1097-6 1 pe luna

11 Sulfat solubil in apa 6.3 Numai agregate reciclate

EN 1744-1 1 pe luna

* Pentru agregate reciclate, sursa poate fi considerata ca si depozit de procesare.

A1 - Tabelul ZA 1a –pozitia 5 – Compozitie/ Continut - A1

Compozitie/continut 5.8 Constituenti ai agregatelor grosiere reciclate6.2 Cloruri6.3.1 Sulfat solubil in acid6.3.2 Sulf total

6.3.3 Continut de sulfat solubil in apa a agregatelor reciclate

6.4.1 Constituenti ai agregatelor naturale care modifica timpul de priza si intarirea betonului

6.4.1 Influenta asupra setarii timpului initial pentru ciment (agregate reciclate)

6.5 Continut de carbonati in agregatul fin pentru stratul de ciment a cailor de rulare

Nestabilit

NestabilitNestabilit

Nestabilit

Nestabilit

Nestabilit

Nestabilit

Nestabilit

Categorii

Valoare declarataCategorie

Admis/respinsValoare de pragCategorie

Admis/respinsValoare de prag

Categorie

Valoare declarata

Pagina 51-52

CE 01234

Any Co. LTD, P.O. BOX 21, B-1050

08

0123-CPD-0456

Marcaj CE, conform directivei 93/68/CEE

Numarul de identificare al organismului notificat

Numele sau marca de identificare si adresa sediului producatorului

Ultimele doua cifre ale anului aplicarii marcajului

Numarul certificatului CE

EN 12620


Numarul standardului european

Descrierea produsului si

Forma granulelor Valoare declarata (F1)Granulometrie Notare (d/D)Densitatea granulelor Valoare declarata (Mg/m3)Puritate Calitatea particulelor fine Admis/respins valoare de prag (%) Categorie (MB,SE)Continut de elemente cochiliere Categorie (eg.SC10)Rezistanta la sfaramare sau la concasare Categorie (LA15)Rezistanta la polizare Categorie (PSV50)Rezistanta la abraziune Categorie (AAV10AN30)Rezistanta la uzura Categorie (MDE20)Compozitie/continutContinut de agregate grosiere reciclate Categorie (RCXG)Cloruri Valoare declarata (% C)Sulfati solubili in acid Categorie (eg AS 0,2)Total sulf Categorie (eg S NR)Continut de sulfat solubil in apa a agregatelor reciclate Categorie (SS 0,2)Constituenti care modifica timpul de priza si intarire a betonului) Admis/respins valoare de prag (timp de intarire si rezistenta la compresiune S%)Influenta agregatelor reciclate asupra setarii initiale a timpului de priza a cimentului

Informatii relative la produs si la caracteristicile reglementate

Categorie (A25)Continut de carbonati Valoare declarata (% CO2)Stabilitate volumica Contractie prin uscare Admis/respins valoare de prag (%WS)Constituenti care afecteaza stabilitatea volumica a zgurei de furnal racita la aer Valoare declarata (Aspect)Continut de carbonati Valoare declarata (%CO2)Absorbtie apa Valoare declarata (%WA)Emisii radioactive Valoare declarata,dupa caz Emisii de metale grele Emisii de hidrocarburi poliaromatice Valoare limita in vigoare la locul de utilizareEmisii de alte substante periculoase Ex. Substanta X 0,2µm3Rezistenta la inghet-dezghet Valoare declarata (F sau MS)Rezistanta la reactii alcali-silice Valoare declarata,daca este cazul Figura ZA.1 – Exemplu de informatii ale marcajului CE pentru agregatele de beton conform sistemului 2+

Pagina 54-55

CE 01234


A1 – 08 – A1






EN 12620




Forma granulelor Valoare declarata (F1)Granulometrie Notare (d/D)Densitatea granulelor Valoare declarata (Mg/m3)Puritate Calitatea particulelor fine Admis/respins valoare de prag (%) Categorie (MB,SE)Continut de elemente cochiliere Categorie (eg.SC10)Rezistanta la sfaramare sau la concasare Categorie (LA15)Rezistanta la polizare Categorie (PSV50)


Rezistanta la abraziune Categorie (AAV10AN30)Rezistanta la uzura Categorie (MDE20)Compozitie/continutContinut de agregate grosiere reciclate Categorie (RCXG)Cloruri Valoare declarata (% C)Sulfati solubili in acid Categorie (eg AS 0,2)Total sulf Categorie (eg S NR)Continut de sulfat solubil in apa a agregatelor reciclate Categorie (SS 0,2)Constituenti care modifica timpul de priza si intarire a betonului) Admis/respins valoare de prag (timp de intarire si rezistenta la compresiune S%)Influenta agregatelor reciclate asupra setarii initiale a timpului de priza a cimentului Categorie (A25)Continut de carbonati Valoare declarata (% CO2)Stabilitate volumica Contractie prin uscare Admis/respins valoare de prag (%WS)Constituenti care afecteaza stabilitatea volumica a zgurei de furnal racita la aer Valoare declarata (Aspect)Continut de carbonati Valoare declarata (%CO2)Absorbtie apa Valoare declarata (%WA)Emisii radioactive Valoare declarata,dupa caz Emisii de metale grele Emisii de hidrocarburi poliaromatice Valoare limita in vigoare la locul de utilizareEmisii de alte substante periculoase Ex. Substanta X 0,2µm3Rezistenta la inghet-dezghet Valoare declarata (F sau MS)Rezistanta la reactii alcali-silice Valoare declarata,daca este cazul Figura ZA.3 – Exemplu de informatii ale marcajului CE pentru agregatele de beton conform sistemului 4

CE


08






EN 12620




Finete/granulozitate Valoare declarata (% trecut in masa)Densitatea granulelor Valoare declarata (Mg/m3)Compozitie/continutCloruri Valoare declarata (% C)Sulfati solubili in acid Categorie (eg AS 0,2)Total sulf Categorie (eg S NR)Impuritati Admis/respins valoare de prag (% trecut in masa, MB SE)Stabilitate volumica Contractie prin uscare Admis/respins valoare de prag (%contractie prin uscare)Constituenti care afecteaza stabilitatea volumica a zgurei de furnal racita la aer Valoare declarata (Aspect vizual,fisuri sau dezintegrare)Emisii de alte substante periculoase Ex. Substanta X YY/nn (yy-mm-dd)


Figura ZA.4 – Exemplu de informatii ale marcajului CE pentru filere conform sistemului 4

Pagina 56Bibliografie

EN 13055-1.2002, Agregate cu greutate usoara – Partea 1. Agregate usoare pentru ciment, mortar si mortar asfalticCR 1901 Specificatii regionale si recomandari pentru evitarea reactiilor alcalino-silice in beton

Documents

SR en 12620 A1 (Agregate_ptr._beton) 2008