---S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Când ]i se cuvineceva, s@ nu ceri.Pretinde.”

Tudor Mu}atescu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 322 anul 7 vineri, 14 octombrie 2011 1 RON

Imaginile sunt halucinante }idebordeaz@ de agonie }i extaz,deopotriv@. Undeva, în America,într-o sal@ uria}@ plin@ ochi. Otrup@ de arlechini face eforturipenibile s@ înc@lzeasc@ }i s@veseleasc@ un public predispusv@ vibreze la orice clovnerie.„Artistul” se contorsioneaz@ în fel}i chip, î}i înfige în cele dinurm@ microfonul în fund }i, min-une, din microfon r@zbat... acor-

durile Imnului de Stat al României (!?). publicul amer-ic@nesc este în extaz. Noi, românii, sau m@car cei carese mai simt români, în agonie...

Într-o alt@ secven]@ comic@, ni}te francezi guralivi }ipetrec@re]i se întrec într-un concurs de bancuri cu pub-lic. Bancul cel mai gustat, la care confra]ii no}tri întrulatinitate râd de se ]in de burt@, este unul inspirat deapuc@turile românilor. Cic@, de ce se chinuie românii s@înve]e franceza? R@spuns: pentru a putea s@ cer}easc@în limba lui Balzac (!?). Din nou agonie }i extaz.Francezii sunt în delir, iar nou@ ne vine s@ d@m cu tele-vizoarele de p@mânt.

Umorul negru }i amar are pa}aport

românesc

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 3

„Întotdeauna prin aceasta încep mereu partizaniiegalit@]ii: ei stabilesc categorii }i se pun în prima”

Jacques Boncher de Perthes

A}adar, Pierre Rosanvallon întreprinde o analiz@percutant@ a unui trecut, a unor realit@]i }i a unorperspective, venind în sprijinul celor mai refractarila discrimin@ri, celor mai critici în confruntare cuhipersalariile f@r@ fundament, celor mai ata}a]i soli -darit@]ilor necesare. Se ofer@ astfel mai multe chei

de în]elegere a timpurilor pe care le tr@im, punându-se sub semnul îndoielii„sacrosanctele” idei, de fapt prefabricate. Sunt peste 2 secole examinate,considera]iile respective fiind în m@sur@ s@ lumineze, într-o bun@ m@sur@,criza în care tr@im. O criz@ care, a}a cum scrie profesorul Michel Winock}i cum noi am subliniat în numeroase rânduri „nu este deloc reductibil@doar la varia]ii, presiuni }i depresiuni economice”. Asist@m, practic, la oadev@rat@ revolu]ie a individului chiar împotriva unui individualism exacer-bat, la o veritabil@ lupt@ a lui „a fi” împotriva unui „a avea” a tot }i a toatecuprinz@tor, cu orice pre].

Sâmb@t@ sear@. Mâine esteplecarea }i am îndesat baga-jele cât am putut de mult, dartot dep@}esc cu câteva kilo-grame greutatea maxim@admis@ (40 kg/persoan@). O s@v@d pe aeroport cum m@ des-curc. M-am s@turat s@ m@ uitla TV, f@r@ s@ în]eleg nimic.M@ mir c@ nu g@sesc niciuncanal în englez@ sau francez@.La câ]i vestici am întâlnit prinShanghai sau sunt caza]i la

hotelul nostru (Magnolia), ar trebui s@ fie mai bine dota]ila capitolul comunicare în limbi interna]ionale. DoarCCTV español, care prezint@ un reportaj despre festival-ul cactusului în Mexic. M@ tot uit pe cele cincizeci }iceva de posturi }i nimic despre taifun, de fapt, doarseriale (telenovele cu iz istoric) }i divertisment.

15 octombrie 1917. Celebra Mata-Hari, frumoas@ }i unduioas@,^mpu}cat@ pentru spionaj ^n fortul Vincennes de l$ng@ Paris.

Pierre Rosanvallon despre „Societatea egalilor” (II)

Premiul Nobel pentrueconomie, 2011

- analize “Euroeconomia XXI” -Premiul Nobel pentru

economie, acordat de c@treAcademia de {tiin]e a Sue -diei, a fost acordat anulacesta americanilor ThomasSargent si Christopher Sims,pentru progresele importantereu}ite în cercetarea efectelorpoliticilor economice }i fisca -le ale guvernelor asupra eco -nomiei reale.

Luni, 10 octombrie 2011.Pentru al 43-lea an consecutiv,Academia Regal@ de {tiin]e aSuediei anun]@ numele ce com-pleteaz@ lista laurea]ilor PremiuluiNobel pentru {tiin]e Economice.Anul acesta au fost desemna]i doicâ}tig@tori, profesorii americaniTho mas J. Sargent }i CristopherA. Sims. continuare ^n pag. 6

continuare ^n pag. 2

continuare ^n pag. 7

dr. Dan-AlexandruPOPESCU, ULBS

Vedere din Paris

Se strâng rândurile.Politicienii europeni suntstrân}i cu u}a s@ ia de -cizii politice esen]iale pen-tru supravie]uirea zoneieuro }i a spa]iuluieuropean. Expunerileb@nci lor pe Grecia ating]inte ame]itoare, iarrecapitali z@rile ajung lasume care sunt doarteoretic posibile. Fondul

de stabilitate, }i a}a insuficient, s-a blocat încel mai s@rac stat al zonei euro, Slovacia, undesolidaritatea paneuropean@ nu func]ioneaz@ cueuropenii ceva mai boga]i.

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 5

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Emil DAVID Pierre Rosanvallon

În a}teptareacrizei urm@toare

Dan Popescu, “Amurgul lumilor paralele”

Corneliu V. Mihail, “Maniere }i abjec]ii” pag. 5

China: pe repede înainte (Transcrieri dintr-o var@ fierbinte) (VI)

Fascina]ia socialului

Noi apari]ii editoriale

Arti}tii cet@]ii. Eugen Dornescu- Retrospectiv@ -

pag. 5

prof. dr. EugenIORD~NESCU

dr. SilviaM~RGINEAN

Thomas J. Sargent }i Christopher A. Sims

- laurea]i ai Premiului Nobelpentru economie în 2011 -

DISTINC[II {I MOTIVA[II2 VINERI 14 OCTOMBRIE 2011

urmare din pagina 1Ei au fost recompensa]i pentru

cercet@rile efectua te în mod specialîntr-un domeniu numit macroeco -nomie empiric@, domeniu în cadrulc@ruia sunt strânse }i analizate cumetode complexe date empiricepentru a stabili rela]ii de tip cauz@-efect între modific@rile de politic@econo mic@ }i efectele în mediul eco-nomic real.

Cei doi laurea]i au cercetat înmod independent din anii 70 rela]iade cauzalitate care ar putea existaîntre m@suri precum cre}terea tem-porar@ a ratei dobânzii bancare }i}omaj sau rata infla]iei. Ei au încer-cat s@ descopere rela]ii complicateprecum cele dintre a}tept@rile medi-ului de afaceri }i ale popula]iei }ipolitica guvernamental@ în domeniufiscal }i monetar. Una dintre ideilede baza evaluate se refer@ la reac]iileanticipative ale companiilor }i per-soanelor, care fac de multe ori ca om@sur@ de politic@ fiscal@ s@ nu-}iating@ obiectivele propuse.

Cercet@rile lor sunt importanteatât pentru c@ au dus la realizare demodele predictive în ceea ce prive}teeconomia, cât }i pentru c@ au de -p@}it „barier@ normativ@” care a func-]ionat de mult@ vreme în domeniulmacroeconomic. {tiin]a economic@ în

sine are o component@ normativ@preponderent@, ar@tând de multe oricum ar trebui s@ se petreac@ lucrurile}i nu neap@rat cum se petrec ele.

În domeniul microeconomic,cercet@ri precum ale lui Kahneman }iTversky au ar@tat c@ pe lâng@ mode -larea normativ@ în economie estenevoie de cercet@ri descriptive, cares@ arate nu cum ar trebui s@ sepetreac@ lucrurile, ci mai ales cumse petrec ele. Cei doi au pus bazeleeconomiei comportamentaliste }i ba -zele abord@rii experimentale în eco -nomie, readucând în discu]ia lumiieconomice factorii subiectivi, psiho-logici, }i cerin]a de a verifica, de afalsifica teoriile normative prin cerce -t@ri empirice. Aceast@ schimbare deparadigm@ nu contrazice bazele fun-damentale ale teoriei economice nor-mativ-rationale, îns@ le completeaz@}i le arat@ limitele importante, maiales la nivel individual }i de grupmic, folosind modele matematice so -ficticate. Pentru teoria lansat@ astfelde ei, Kahneman a primit Nobelul înanul 2002 (din p@cate dup@ moartealui Tversky).

Iat@ c@, în 2011, în plin@ criz@economic@ mondial@, Nobelul recom-penseaz@ munca unor cercet@tori ca -re completeaz@ modelele normativede macroeconomie cu date, modele}i interpret@ri descriptive. Desigur,acum dup@ ce le vedem f@cute deal]ii, aceste cercet@ri arat@ „simplu”

c@ nivelul normativ nu este suficientpentru a ghida decizia politic@, fiindnevoie de multe date descriptivepentru a avea interven]ii care s@ nuduc@ la dezastre. Un exemplu înacest sens îl poate reprezenta inter-ven]ia guvernului american în eco -nomie în timpul crizei, dup@ un mo -del cel pu]in aparent neokeynesian:cererea public@ masiv@ compenseaz@sc@derea abrupt@ a cererii private.Cercet@rile de macroeconomie empi -ric@ arat@ c@ efectul normativ a}teptatde c@tre stat atunci când instituiem@suri de sprijin pentru economienu este un efect obligatoriu, pentruc@ a}tept@rile mediului de afaceri }ipopula]ie pot afecta semnificativ efec -tele. În cazul actualei crize, a}tep -tarea general@ c@ statul va încetaspijinul pentru c@ se vor terminaresursele publice, face ca efectelem@surilor de ajutor s@ fie mult maimici decât modelul normativ predic@.În acest fel, cercet@rile celor doiarat@ c@ – la fel ca în teoria luiKahneman }i Tversky, macrosistemuleconomic este influen]at puternic defactorii subiectivi, de a}tept@rile }ipredic]iile mediului de afaceri }i po -pula]iei. Pentru m@rirea cheltuielilorpublice în domeniul construc]iilor delocuin]e, ca s@ lu@m un alt exemplu,ne-am a}tepta dup@ modelul purnormativ ca efectul s@ fie semnifica-tiv, pentru c@ o astfel de cererecrescut@ determin@ cerere în multe

domenii (materiale de construc]ii,energie, transporturi, mobil@, electro-canice, etc.) }i duce la cre}tereacererii de for]@ de munc@. Ins@ efec-tul este puternic moderat de a}tep -t@rile companiilor din domeniu }i alepoten]ialilor beneficiari ai unor astfelde locuin]e, pre]urile de referin]@, deexemplu, fiind foarte sensibile laanun]area unor astfel de m@suri sauchiar la a}teptarea c@ ele vor fi saunu anun]ate.

Pentru criza actual@, cei doi eco -nomi}ti au – a}a cum era de a}tep -tat – un r@spuns decent: nu exist@solu]ii miracol, iar pentru UniuneaEuropena@ este esen]ial s@ realizeze

unitatea fiscal@ }i de gestiune eco-nomic@, prin m@suri de transfer aunor atribu]ii de suveranitate în do -meniul monetar }i bugetar c@tre ni -velul unional.

Modelarea normativ@ a efectelorunei interven]ii de politic@ public@este un fapt obi}nuit în t@rile dez-voltate, dar nu este o practic@curent@ în restul lumii }i mai ales în]@rile emergente. Corectarea mod-elelor normative prin cercet@ri des -criptive este destul de pu]in dez-voltat@ în toat@ lumea, dar este dea}teptat c@ va avea o extindere multmai rapid@ dup@ acordarea acestuiPremiul Nobel pentru economie.

Premiul Nobel pentru economie 2011- analize “Euroeconomia XXI” -

prof. dr. Eugen IORD~NESCU Foto: Agerpres

Vedere din Bucure}ti. Palatul victoriri - sediul Guvernului.

3INTEGRAREVINERI 14 OCTOMBRIE 2011

Umorul negru }i amar are pa}aport românescurmare din pagina 1

... Am evocat aici doar dou@ dincomic@riile care circul@ liber în spa -]iul virtual }i pe care este posibil s@le fi vizionat }i cititorii no}tri întrucâtau fost la un moment dat intensmediatizate.

Dincolo de consternare }i jen@, arfi cazul s@ ne întreb@m la modul celmai serios cu putin]@: cine este înfond de vin@ c@ am ajuns ]intapredilect@ a ironiilor r@ut@cioase alealtor na]ii? Ei, pentru c@ î}i permits@ ne ia în t@rbac@ apuc@turile }ip@catele, generalizându-le nedrept încele din urm@ pân@ la propor]iileunui brand de ]ar@, sau noi pentruc@ le aliment@m apeten]a pentruumor negru cu faptele de zi cu zi aleunor concet@]eni care poart@ în bu -zunare pa}aportul românesc? De cenu se fac asemenea glume }i nu sepun etichete similare pe seama po -lonezilor, cehilor, ungurilor sau chiara bulgarilor pe care-i tratam pân@ nude mult@ vreme cu o superioritatecare p@rea s@ nu mai aib@ nevoie deargumente suplumentare?

Ar fi prea simplu s@ spunem c@vina o poart@ o parte din cei 4 mili -oane de români care au emigratmasiv c@tre Europa de Vest }i nunumai, în c@utarea unui trai mai bun}i c@ prin aceast@ parte, mai mic@sau mai mare, depinde cine o m@ -soar@, au exportat de fapt metehnecare nu ne fac cinste. Ar fi, zic, preasimplu }i nedrept pentru to]i româniicare au izbutit s@-}i fac@ un rost pemeleaguri str@ine, etalându-}i price -perea, râvna }i seriozitatea. Adev@ruleste c@ r@ul }i faima proast@ nu nevine, obligatoriu, din afar@, ci di -n@untrul ]@rii.

Aici, acas@, am reu}it cele maidureroase contraperforman]e dintoat@ perioada care a urmat admiteriinoastre în Comunitatea European@.Aici, între hotarele noastre am b@tutcele mai triste recorduri din existen]a

României spulberând în doar câ]ivaani speran]ele pe care ni le pusesemîn integrarea european@.

Suntem ast@zi ]ara cu cele maimici salarii, pensii }i ajutoare socialedin Europa }i cu cele mai drasticem@suri de austeritate menite chi -purile s@ ne garanteze ie}irea dintr-ocriz@ care se tot adânce}te. InstitutulNa]ional de Statistic@ ne anun]@ c@salariul mediu net pe ]ar@, aflat într-o tendin]@ clar@ de sc@dere, a ajunsla 1.455 lei. Adic@ vreo 330 de europe lun@ câ}tig@ în cel mai fericit cazun român care are norocul s@ ben-eficieze de un contract de munc@ }ighinionul de a-}i gospod@ri ace}tibani am@râ]i pentru co}ul zilnic decump@r@turi, mult mai scump decâtîn SUA sau Europa de Vest, pentrutaxele }i impozitele în cre}tere necon-tenit@, pentru combustibilul }i ener-gia necesare traiului zilnic, care auatins costuri aberante, de nesuportat.

Ne f@lim în schimb cu „perfor -merii” din topul anual al miliardarilorautohtoni. Cel care a ie}it chiar ieripe pia]a media consfin]e}te ni}tecontraste de o violen]@ rar întâlnit@:de-a lungul ultimului an calendaristicgrupul prea-ferici]ilor miliardari ro -mâni a mai sporit cu circa 40 de noinume, iar în cazul altor câteva zecide întreprinz@tori averile nu au sc@ -zut, ci dimpotriv@, s-au rotunjit sim -]itor în plin@ criz@.

Pe de alt@ parte, suntem, întresuratele noastre din UE, ]ara careocup@ ultimul loc în ceea ce prive}tes@n@tatea popula]iei }i speran]a devia]@, care aloc@ cele mai mici pro-cente din PIB pentru înv@]@mânt, s@ -n@tate, cercetare }tiin]ific@ }i ap@rare,dar pe primul loc în propor]iile analfa -betismului, în vreme ce }colile noas-tre se desfiin]eaz@ sau se comaseaz@dup@ criterii }tiute doar de corifeiireformei înv@]@mântului românesc.

Suntem ]ara cu cea mai penibil@infrastructur@ din Europa civilizat@,ceea ce nu ne împiedic@ s@ t@iempanglici festiviste la inaugurarea fie -

c@rui tronson de autostrad@ de 10 –15 kilometri }i s@ d@m cu piciorul la20 de miliarde de euro fondurieuropene nerambursabile destinateexact acestui sector n@p@stuit.

În fine, suntem ]ara c@reia Eu -ropa i-a închis u}a în nas când amcerut admiterea în spa]iul Schengen,care s-a ales doar cu promisiuni }ivorbe goale când am cerut ameri-canilor modificarea regimului vizelorpentru români, ca un hatâr palidpentru baza militar@ de la Deveselu,

suntem ]ara în care firme trans -na]ionale gen Nokia î}i iau când auchef bagajele }i se mut@ asemeneachiria}ului r@ t@citor, l@sând în urm@mii de oa meni în }omaj }i umilindu-ipe deasupra cu câte trei salarii (ro -mâne}ti !) compensatorii.

Ne întoarcem }i spunem: sunt devin@ al]ii, de aiurea, pentru toateaceste contraperforman]e române}ticare au speriat Vestul?

{i tocmai când s@-i aratam peadev@ra]ii vinova]i, ei ies cu tupeu

nem@surat în fa]@ }i ne spun: „Noine legitim@m }i cerem votul Ro -mâniei care lucreaz@, nu Românieicare cer}este!” F@cându-se pur }isimplu c@ nu observ@ c@ ”Româniacare cer}este” este din ce în ce maimare, în detrimentul celeilalte }i prin„efortul patriotic” al clasei noastrepolitice. Cu asemenea perle }i lozin-ci inepte vom umple din nou spa]iulvirtual, spre hazul celor care caut@ }igust@ subiecte umoristice. Pentru noi– amar umoristice.

Emil DAVID Washington

urmare din pagina 1În aceste condi]ii, zona euro a început s@

tremure de fric@. Nu mai cheltuie}te, nu preamai investe}te, nu mai consum@. În con-secin]@, ceea ce în prim@var@ p@rea s@ fie calede ie}ire din criz@ risc@ s@ fie acum doar oiluzie. Cifrele macro încep s@ arate prost, }iodat@ cu aceste probleme, solu]iile încep s@lipseasc@. Aproape niciodat@ nu am avut uncor atât de amplu de Cassandre ale crizeiapocaliptice care st@ s@ vin@. Cumva, aceast@adeziune la ideea c@ vine mama tuturorcrizelor este la fel de suspect@ ca negareavehement@ a capacit@]ii crizei imobliare ameri-cane de a da peste cap economia mondial@.Dac@ timpurile moderne ne-au înv@]at ceva,acest ceva ]ine de impredictibilitate, volatilitate,neprev@zut, altfel spus, lebede negre. De ceacum ar trebui dintr-o dat@ to]i profe]ii crizeis@ aib@ dreptate? Pe de alt@ parte, nu are cums@ ias@ atâta fum f@r@ foc. {i toat@ economiaeste cam pârjolit@. C@ldura, dac@ nu cumvacriza, se va transmite spre zona noastr@. Maieste în aceast@ perspectiv@ cre}terea econo -mic@ posibil@ în România, dac@ Europa seopre}te din consum }i intr@ la rândul ei înzodia austerit@]ii? Greu de dat un r@spunsu}or, chiar dac@ la nivelul Ministerului de Fi -nan]e, laboratorul în care prognozele se trans-fer@ în buget, bani }i probleme, înc@ maiexist@ o doz@ mare de încredere. Aceea}i în -credere afi}eaz@ }i BNR, care las@ îns@ locpentru o reevaluare a cifrelor. Încredere încapacitatea României de r@mâne pe cre}tere aexistat din plin }i în 2009. Dup@ cifrele record,macar iner]ia speram s@ ne ajute }i s@ r@ -mânem pe cre}tere. Nu am r@mas }i de aceeaîn bun@ parte încrederea c@ vom r@mâne pecre}tere în 2012 este la fel de sub]ire. Amînv@]at c@ depindem extrem de mult de con-textul interna]ional }i dac@ acesta o va lua înjos, nu prea avem cum s@ st@m drept. Cevas-a mai schimbat fa]@ de 2008, chiar dac@lu@m în calcul cel mai r@u scenariu posibil.Exporturile au recuperat mult din decalajul fa]@de importuri a}a încât presiunea deficitului decont nu mai este atât de puternic@. Nici cea abugetului nu este la fel de mare, avem otendin]a de reducere a deficitului bugetar, darechilibrele sunt atât de fragile încât trebuie s@ai mai mult speran]e decât convingeri c@deficitul st@ bine. {i s@ nu iei în calcul ariera -te, pierderi ale companiilor de stat, facturinepl@tite, TVA nereturnat sau drepturi salarialeîmpinse la plat@ în 2016. Aceste mici controaleale cheltuielilor nu sunt argumente consistentepentru cre}tere. Ce pot face ele, nimic altcevadecât s@ dea pu]in@ încredere capitalului str@inc@ nu va derapa dac@ va ajunge aici. {icre}tere f@r@ bani noi, proaspe]i, cura]i, înc@nu s-a v@zut. Banii nu au venit cel pu]in înprima jum@tate a acestui an, avem doar cevapeste 1 mld de euro, o suma jenant@. {i afost o perioad@ de optimism. Dac@ bani deafar@ nu vin, putem recicla banii deja din@ -untru? Creditarea la alt nivel este îns@ tot oiluzie. {i s@ aib@, b@ncile nu vor veni în perioa-da asta cu bani mul]i în economie, atunci cânddobânziile vor r@mâne sus. Iar BNR nu preavrea s@ fie convins@ s@ renun]e la prunde]@excesiv@ }i va ]ine dobânda sus, ca }i cum nuprezen]a vie a banilor în economie – mai alesîntr-un context în care infla]ia este în sc@dere– reprezint@ eterna }i simpla solu]ie pentrucre}tere economic@ pe termen scurt, cu atâtmai mult cu cât criza este la u}@. Dac@ baninu vor fi, este imposibil doar prin codulmuncii dereglementat s@ ai un impact impor-tant pe extinderea factorului munc@. Cei câ]ivaangaja]i în plus în economie sunt bineveni]idar nu vor schimba mare lucru. {i ce schim-bare tehnologic@ spectaculoas@ se poate pro-duce, pentru a determina cre}tere, în lipsabanilor? A}a c@, p@strând modelul clasic de

cre}tere economic@, nu putem decât s@ con-stat@m c@ indiferent de venirea crizei sau nu ,economia trebuie s@ r@spund@ la acelea}iîntreb@ri: cum facem rost de mai mul]i bani,mai mult@ munc@, mai multe resurse active}i tehnologie. Abia dup@ ce r@spundem prinpolitici publice la toate aceastea putem }i noiintra în corul Cassandrelor }i s@ plângem înpumni c@ nu avem ce face }i trebuie s@ con-semn@m sc@derea acolo unde a}teptamcre}terea.

CRIZ~ C~R[I VINERI 14 OCTOMBRIE 20114c my b

c my b

c my bc my b

În a}teptarea crizei urm@toareDan SUCIU

Noi apari]ii editoriale.

VINERI 14 OCTOMBRIE 2011 5c my b

c my b

c my b

CHINA

c my b

urmare din pagina 1Cu cât se apropie de continent,

Mr. Muifa (pe numele lui de alint dec@tre meteorologi) cre}te în intensi-tate, de la gradul 1 a trecut la gradul2. Se pare c@ e vorba despre ceamai puternic@ furtun@ din anul 2000încoace. Autorit@]ile chineze au luat,în cursul zilei, m@suri urgente: peste200.000 de persoane au fost evacu-ate din zonele de coast@, transportulaerian }i maritim fiind grav pertur-bate. „Lucky us”! Programul vizitei înChina este, a}adar, complet: senza]ii fier-bin]i, din prima, pân@ în ultima clip@.

Obosit, extenuat, epuizat dup@ ma-ratonul de trei zile prin Shanghai }iîmprejurimi. Ast@zi dup@-amiaz@ a fostrândul celebrului turn Perla Orientu -lui, am trecut cu „naveta” pe sub Bund,am urcat cu liftul la 350 de metri,am f@cut poze de pe acoperi}ultransparent al cupolei }i... am reu}it,deopotriv@, s@ m@ dau, pentru primadat@, într-un mini montagne russe.Inclus@ în pre]ul circuitului a fost }ivizitarea muzeului istoric al ora}uluiShanghai, aflat la baza turnului. Oserie de atrac]ii care s@-]i satisfac@pofta de bun@-dispozi]ie, menite s@transforme un obiectiv turistic, într-un spectacol inedit. Deja bate vântulputernic, camera are deschidere sprebulevard }i v@d cum se scutur@ co -pacii. În jur doar lumini]e }i umbrefo}nind zgomotos. {tirile de la ora 1noaptea prezint@ situa]ia cu taifunul.Din p@cate, m@ uit doar la imagini,la h@r]i, cuvântul Shanghai fiind sin-gurul pe-n]elesul meu. Tot felul descenarii }i comentarii ale speciali} -tilor chinezi. {i, la final, o imagine cuMr. Bean }i fa]a lui inconfundabil@.Habar n-am, îns@, despre ce-i vorba.

Duminica plec@rii. Am dormit aproa -pe neîntors, n-am reu}it s@ stau treaz,s@ urm@resc trecerea taifunului. Acumplou@ în rafale, iar copacii valseaz@ritmic. U}oare figuri de stil, întrez@ -rindu-se perspectiva de-a pierde toat@ziua pe un fotoliu, în holul hotelu-lui... 22.40. Anun]urile de la înce -putul cursei. Ne a}teapt@ 11 ore dec@l@torie prin aer, mai lung drumuldecât la dus, vom zbura pe sensulde rota]ie al P@mântului. Casc dingreu. A fost o zi solicitant@, atât dincauza plimb@rii finale prin ora}, cât}i din punct de vedere meteorologic.Un Airbus A 340-300, din flotilaTurkish Airlines. Cruise speed: 890

km/h. Aeroportul mi s-a p@rut cât totcentrul Sibiului. De pe gemule], pri -vesc impresionat cum avioanele staula rând s@ decoleze, unul dup@ altul,ca ni}te ma}ini oprite la stop. In -tervalul este de 1-2 minute...

Diminea]a înc@ r@p@ial@ }i vânt,apoi, c@tre amiaz@, timpul s-a maiamelioarat }i am v@zut chiar pete decer albastru. Am avut noroc s@ sc@ -p@m de furia taifunului. R@sfoind peaeroport China Daily (Sunday, Aug 7,2011), am aflat c@, de fapt, a fost anoua furtun@ de asemenea intensi-tate, în acest an (cf. Shanghai Meteo-rological Bureau, care emisese alert@galben@ sâmb@t@ diminea]@). Fotogra-fia articolului prezint@ b@rcile strânsecumin]i în rada portului de pescuitShenjiamen, ora}ul Zhoushan, dinprovincia estic@ Zhejiang. Decol@mspre cas@. Realmente excep]ionalcum se vede Shanghaiul de sus, opuzderie de lumini }i lumini]e ce seîntretaie }i se completeaz@ reciproc.Parc@ sunt circuite electrice, pe oîntindere cât vezi cu ochii. O lumefantastic@, de la orice în@l]ime.

A fost un sejur peste a}tept@ri.Am vrut neap@rat s@ v@d (}i) China,s@ ajung de cealalt@ parte a p@mân -tului }i am reu}it s@ experimentez,cred, cea mai complet@ palet@ desentimente de c@l@torie de pân@acum: de la admira]ie nedisimulat@de natur@ cultural@, la nervozitatemaxim@ }i de la acel }oc ini]ial, dealtfel, inerent }i cât se poate de fi -resc, la o stare de adaptare la me -diu, cât se poate de u}oar@. Umblamprin metrouri }i str@b@team ora}eleca un chinez de rând, udam, tot caei, c@ma}a de o transpira]ie lipi-cioas@, exceptând mâncarea }i rezis-ten]a la mirosuri, am încercat s@ m@potrivesc locului }i par]ial am reu}it.R@suflu u}urat: nici nu m-au mâncat,nici nu m-au furat, nici nu m-au în -jurat vreodat@, ba înc@ m-au foto -grafiat, ca pe cine }tie ce vedet@ oc -cidental@ }i a meritat fiecare mo -ment. Butonez la ecranul de pe scaun,caut ceva interesant. Ne distribuiec@}tile }i trusa de igien@ personal@.C@}tile, bineîn]eles, „made in China”.

La amiaz@ am profitat de amelio-rarea vremii, pentru a vizita }i ultimulobiectiv propus: Acvariul, 135 yuani/persoan@, excep]ional muzeu subac-vatic. Un tunel lung de aproape 800de metri te ajut@ s@ descoperi întreguniversul marin, de la pe}ti multicol-ori }i caraghio}i, la rechini }i broa}te]estoase uria}e, meduze gra]ioase }i

pinguini juc@u}i. Înaintezi }i ca}tiefectiv gura la corpuri, organisme }iamfibieni care te înv@luie, }tergândpere]ii transparen]i al tunelului, tre -când dintr-o parte în alta, pe dea-supra capului t@u suprasolicitat deaceast@ roial@ pl@cut@. Un loc nea -p@rat de v@zut la Shanghai, în ciudasejurului foarte scurt. Pân@ la urm@,cu harta în mân@ (pe care o ob]ine]igratuit de la unul din oficiile turisticede pe malul Bundului), am b@tut camtoate zonele bine cotate ale ora}ului:promenada, unde nu-]i ajung pozi]iiledin aparat pentru a fotografia fiecareobiectiv, mai ales la c@derea serii,Turnul Perla Orientului, cu Muzeul deIstorie Urban@, ora}ul vechi, abun -dând de comercian]i de suveniruri }ifaun@ specific@ unui cartier autenticchinezesc, gr@dinile Yuyuan, de un ro-mantism exotic inedit, artera pieton-al@ central@, care se întinde de laPia]a Poporului la Nanjing, cu mall-uri luxoase }i lume pestri]@, muzeuldin Shanghai, obiective încununatede o plimbare nocturn@ cu vapo-ra}ul, de o tur@ de montagne russe}i de o repriz@ real@ de panic@ legat@de vreme. Cea mai populat@ metro -pol@ a Chinei are ce oferi, din plin!

O zon@ de turbulen]e, servesc deurgen]@ un whisky cu ghea]@. Con -tactul cu civiliza]ia chinez@ e absolutimpresionant. Din punct de vederecultural, nu ai decât de câ}tigat,pre]urile sunt relativ mici, dac@ înve]iunde s@ te duci }i cum s@ negociezi,metroul e mijlocul de transport ideal,se înva]@ repede }i ajungi rapid ladestina]ie, oamenii sunt prieteno}i }icurio}i, nu-i u}or de interac]ionat cuei, din cauza limbii, dar exist@ ges-turile }i mimica fe]ei, care salveaz@situa]ia. Circuitul turistic e suficientde clar în englez@, atât la Beijing, cât}i la Shanghai, dar te love}ti, demulte ori, de nevoia unei comunic@ridirecte cu localnicii. Odat@ ce ei orup pe englez@, iar tu le st@pâne}tivocabularul elementar, lucrurile evo -lueaz@ extrem de pozitiv. Ca în oricerela]ie, apropierea trebuie s@ se mani -feste dinspre ambele p@r]i. Conteaz@,astfel, gradul de }colarizare al inter-locutorului, vârsta, disponibilitatea,mediul de provenien]@, etc.

Partea cea mai grea mi s-a p@rutcea legat@ de alimenta]ia curent@. Eusunt, de felul meu, mare pofticios,iar pân@ s@ ajung în China, credeamc@ suport orice gust, orice miros,

orice form@ de mâncare. Nici pedeparte! Aici nu m-am putut atingede nimic. O mâncare sim]i c@ teîmbie cu ceva, c@ vine în întâmp-inarea „nevoilor” tale. Personal, m-am lins pe bot }i m-am hr@nit cubiscui]i, banane }i fast-food. AtâtaMcDonald’s }i KFC n-am b@gat înmine niciodat@. Am l@sat deopartetoate principiile s@n@toase }i m-amhr@nit cu ce-am g@sit mai la în -demân@. Buc@t@ria chinezeasc@ auten -tic@ (asta de aici, de la ei de acas@)n-are nimic de-a face cu restauran-tele }i localurile noastre chineze}tidin Europa. Nici ca senza]ie de pl@ -cere produs@ cavit@]ii bucale, nici caarome, pentru moral. Ingredientelefolosite pot fi acelea}i, dar difer@condi]iile }i metoda de preparare,precum }i consisten]a bucatelor. S@m@ explic: una e orezul pe care-lm@nânci preg@tit în stil tradi]ional,alta e cel cu preten]ii de buc@t@rieveritabil@; una sunt legumele lor, altae salata noastr@ de crudit@]i. Iar înceea ce prive}te carnea, nici o po -trivire a gustului. Asupra ciud@]eniilorurât mirositoare pe care le g@se}tipreparate fie la col] de strad@, fie înrestaurante de lux, nu mai z@bovescacum, s@ le m@nânce cine-o vrea, c@eu m-am lecuit. Bani irosi]i, cu mân-carea r@mas@ aproape neînceput@ în

farfurie. M@ rog, pân@ la urm@, expe-rien]a cultural@ primeaz@ asupra celeiculinare }i m@ declar nu plin, ciîmplinit.

Turbulen]e destul de serioase, unde-va deasupra Kazakstanului. Ne ridi -c@m la 10887 metri, cu o vitez@ de710-720 km/or@. Toat@ lumeadoarme, încerc }i eu. Dup@ trei-patruore de somn chinuit, mi s-a f@cutfrig, le dau o utilitate p@turicii }i cio-rapilor inscrip]iona]i cu logo-ul com-paniei, din trus@. Dep@}im Marea Aral}i survol@m întinderea M@rii Caspice.Ne strecur@m printre Tbilissi pedreapta }i Yerevan pe stânga, l@sândBaku în spate. Mai avem aproxima-tiv 2 ore, 1500 de km. Din cei peste8500. Un peisaj muntos, cercet@toriisus]in c@ ar fi îns@}i leag@nul civili -za]iei umane. Ultima por]iune dintraseu. În sfâr}it, marea noastr@, cuadev@rat neagr@, pe întunericul @sta,dar foarte prietenoas@, nu ne întâm -pin@ cu nicio turbulen]@. Estimatedtime of arrival: 5.41. Se lumineaz@încet }i sorb din priviri p@r]ile de ori-zont ro}u. Zbur@m paralel cu coasta,ascultând Bir Roman Gibi, Rafet ElRoman (pop turcesc). Micul dejun eservit promt. Miroase bine ! S-a ter-minat cu abstinen]a. Col]ul Europei,dinspre Orient, ne cuprinde rapidtoate sim]urile.

China: pe repede înainte (Transcrieri dintr-o var@ fierbinte) (VI)dr. Dan-Alexandru POPESCU, ULBS

DISTINC[II {I MOTIVA[II VINERI 14 OCTOMBRIE 20116

urmare din pagina 1

Cine sunt laurea]ii Premiului No belpentru {tiin]e Economice?

Thomas J. Sargent este în pre -zent profesor de macroeconomie laNew York University. Are 68 de ani,a ob]inut diploma de licen]@ în anul1964 la University of California Berk -ley }i doctoratul la Harvard în mar-tie 1968. Christopher Sims are ace -ea}i vârs@ }i este profesor la Prin -ceton din 1999. El este licen]iat înmatematic@ (Harvard, 1963) }i doc-tor în economie din 1968, titlu ob -]inut de asemenea la Harvard. Dru -murile celor doi s-au intersectat }i înanii 1970 când Sargent }i Sims auf@cut parte dintr-un grup de tinerimacroeconomi}ti extrem de puterniciai Universit@]ii Minesota. Al@turi de eiera }i Edward Prescott, laureatul Pre-miului Nobel în economie din 2004sau Neil Wallace, probabil cel maibun specialist pe teorie monetar@ înprezent. De}i Sargent }i Sims aucercetat independent unul de cel@lalt,contribu]iile lor sunt complementare.

În comunicatul ce anun]a alege -rea celor doi ca laurea]i ai PremiuluiNobel în {tiin]e Economice pentru2011 se afirm@ c@ au fost ale}i pen-tru cercet@rile lor empirice privind re-la]ia cauz@ – efect în macroeco nomie.

Economia este în mod constantafectat@ de evenimente ce nu pot fianticipate. Pre]ul petrolului poatecre} te pe nea}teptate, o banc@ cen-tral@ poate stabili o rat@ a dobânziila care nu se a}teptau b@ncile com-erciale }i agen]ii economici, con-sumul privat poate s@ scad@ brusc.Asemenea evenimente nea}teptatesunt cunoscute sub denumirea de}ocuri. Economia este de asemeneaafectat@ de modific@ri pe termenlung generate de m@surile de politic@economic@ precum schimb@ri alepoliticii monetare, m@suri de com-batere a infla]iei mai accentuate, re -guli bugetare mai restrictive. Unadintre cele mai importante misiuniale cercet@rii macroeconomice estede a în]elege cum }ocurile }i schim -b@rile sistematice de politic@ eco-nomic@ afecteaz@ variabilele macro-economice pe termen scurt }i peter men lung. Sargent }i Sims auavut contribu]ii semnificative în aceas -t@ direc]ie. Sargent a contribuit laîn]elegerea efectelor schimb@rilor sis-tematice de politic@ economic@, întimp ce Sims s-a focalizat pe stu -dierea modului în care }ocurile sepropag@ în economie. Întreb@rile c@ro -ra au încercat s@ le r@spund@ cei doilaurea]i sunt în mod evident corelate.

Cum am putea prezenta sinteticcercet@rile celor doi? Lucr@rile lorsunt destinate speciali}tilor, dar pu -tem face o încercare. Una dintre celemai importante contribu]ii a fost dez-voltarea unui limbaj }i a unui set deinstrumente ce sus]in în]elegerea mo-delelor macroeconomice }i permit înacela}i timp corelarea acestora cudatele statistice. În anumite privin]e,aceast@ direc]ie de cercetare a con-stat în utilizarea unor instrumentematematice }i aplicarea lor în eco -nomie, aceast@ schimbare a perspec-tivei av$nd un impact important.

O alt@ contribu]ie major@ a fostcorelarea modelelor dinamice cu seriide date cu scopul identific@rii rela -

]iilor de cauzalitate, una dintre pro -blemele fundamentale ale economiei.Dac@, s@ spunem, o banc@ central@cre}te rata dobânzii }i rata de cre} -tere economic@ se diminueaz@ înacea ]ar@, putem afirma c@ exist@ orela]ie de cauzalitate? Sau economia}i-ar fi încetinit oricum ritmul de cre} -tere? Aceasta este o problem@ ex -trem de dificil@ pentru c@ în eco -nomie nu exist@ posibilitatea unorexperimente. În unele din lucr@rilelor, cei doi au reu}it s@ aplice sufi-ciente instrumente economice }i eco -nometrice pentru a demostra re la]iide cauzalitate între diferite varia bilemacroeconomice. Este vorba de ocontribu]ie tehnic@ la dezvoltarea macro-economiei, dar ea face parte dinsetul de instrumente utilizat azi decercet@tori, speciali}ti ai b@ncilorcentrale sau ai ministerelor de fi -nan]e din lumea întreag@.

Dup@ cum afirmam mai sus, omodalitate de a studia ceea ce sepetrece în economie ar fi aceea de apune la cale experimente controlate.În practic@ îns@ nu e posibil ca di -ferite m@suri de politic@ economic@s@ fie aplicate la întâmplare unor ]@ridiferite pentru a putea studia efecteleacestora. Cercetarea macroeconomi -c@ este prin urmare obligat@ s@ uti-lizeze date istorice. Conform Comi -tetului {tiin]ific al Academiei Regalede {tiin]e a Suediei, printre con-tribu]iile importante ale laurea]ilordin acest an putem considera faptulc@ ace}tia au demonstrat c@ rela]iilecauzale în macroeconomie pot fi cuadev@rat analizate cu ajutorul dateloristorice, chiar în cazul în care rela -]iile dintre variabile au un dublu sens.

Sargent: efecte sistematice ale politicii economice

Este posibil s@ determin@m dac@schimb@rile din economie depind demodific@rile în politica economic@?Pot depinde aceste schimb@ri defluctua]iile macroeconomice care s@impun@ celor ce iau deciziile s@ adop -te m@suri diferite? Sargent a exami-nat aceste aspecte utilizând o me -tod@ în trei pa}i:

(1) primul pas presupune dezvol -tarea unui model macroeconomicstructural, care s@ încerce descriereamatematic@ cu maxim@ acurate]e aeconomiei. Un num@r de parametri,care arat@ rela]iile existente întrediferite variabile, sunt introdu}i înmodel. De exemplu, dac@ se }tie c@cererea agregat@ de bunuri }i serviciidepinde de rata real@ anticipat@ adobâzii, aceast@ rela]ie trebuie in -clus@ în model. Parametrii ce afec -teaz@ aceste rela]ii de baz@ nu ar tre-bui s@ fie afecta]i de schimb@rilepoliticii economice.

(2) Al doilea pas îl reprezint@ re -zolvarea modelului matematic. Meto -da dezvoltat@ de Sargent este focali -zat@ pe a}tept@ri }i modul în careacestea vor afecta variabilele macro-economice.

(3) Al treilea pas este în întregi -me statistic. Datele istorice sunt uti-lizate pentru a estima parametrii fun-damentali care nu se schimb@ dup@o modificare a politicii economice.Aceasta presupune c@ valorile para-metrilor sunt alese astfel încât mode-lul s@ descrie evenimentele istoricecât se poate de bine. În acest felsunt ob]inute valori numerice pentruparametrii care descriu structurile

economice. Modelul complet poate fiutilizat ca „laborator” pentru a studiaefectele unor experimente ipoteticediferite, precum schimb@ri ale poli -ticii monetare.

Într-o serie de articole ap@rute în anii1970 Sargent a ar@tat cum pot fi con -struite modele macroeconomice struc-turale, cum pot fi rezolvate }i estimate.

Sims: identificarea }i analiza}ocurilor macroeconomice

Sims a împ@rt@}it criticile lui Sar -gent în ceea ce prive}te modelelemacroeconomice de mari dimensiuniutilizate anterior. În articolul lui din1980 „Macroeconomia }i realitatea”Sims a introdus o nou@ modalitatede a analiza datele macroeconomice.El a propus o nou@ metod@ de iden-tificare }i interpretare a }ocurilor eco-nomice pe baza datelor istorice }i deanaliz@ a modului în care asemenea}ocuri se transmit gradual c@tre dife -rite variabile macroeconomice.

Metodologia utilizat@ de Sims poatefi de asemenea descris@ în trei pa}i:

(1) în primul pas, analistul reali -zeaz@ o prognoz@ cu privire la varia -bilele macroeconomice utilizând unmodel de autoregresie vectorial@(model VAR). Acesta este un modelrelativ simplu pentru seriile statisticede timp, în care variabilele observateanterior sunt utilizate pentru a ob]inecea mai bun@ prognoz@ posibil@. Di -feren]a între prognoz@ }i rezultatpoate fi privit@ ca un tip de }oc. Deexemplu, fie o schimbare nea}teptat@a ratei dobânzii poate fi o reac]ie laalte }ocuri ce au avut loc simultan,precum }omajul sau infla]ia, fie schim-barea ratei dobânzii a avut loc inde-pendent de alte }ocuri. Acest tip deschimbare independent@ a fost nu -mit@ }oc fundamental.

(2) Al doilea pas presupune ex -tragerea }ocurilor fundamentale lacare economia a fost expus@. Sims}i al]i economi}ti inspira]i de el audezvoltat diferite metode de identifi-care a }ocurilor fundamentale în mo -delele de autoregresie vectorial@.

(3) Dup@ ce au fost identificate}ocurile fundamentale pe baza da -telor istorice, al treilea pas este oanaliz@ impuls – r@spuns. Aceastailustreaz@ impactul de-a lungul tim-pului pe care îl au }ocurile funda-mentale asupra variabilelor macro-economice. Analiza impuls – r@spuns

a îmbun@t@]it în]elegerea proprie -t@]ilor dinamice ale macroeconomiei}i a afectat implementarea politiciimonetare. Este acum obi}nuit cab@ncile centrale focalizate pe ]intireainfla]iei s@ ajusteze rata dobânziipentru a - }i atinge obiectivele înunul – doi ani, fiind con}tiente deefectul pe termen scurt pe care îl areaceast@ m@sur@ }i anume reducereaPIB. Modelele de autoregresie facto-rial@ sunt instrumente indispensabilepentru b@ncile centrale }i ministerelede finan]e în analizele lor de impactal diferitelor }ocuri asupra economiei}i în studierea modului în care esteeconomia afectat@ de diferite m@suride politic@ economic@.

Datorit@ cercet@rilor combinate alecelor doi speciali}ti, cercet@rile în ma-croeconomie }i analiza politicilor eco -nomice au avansat substan]ial. Ope -rele lor combinate constituie o solid@funda]ie a analizei macroeconomice mo-derne. Este greu s@ ne imagin@m cer-cet@rile de azi f@r@ aceast@ funda]ie.

Reac]ii - Nobel 2011

Pe lâng@ valurile de felicit@ri }ilaude care au urmat firesc anun]uluilegat de câ}tigarea prestigiosuluipremiu, putem sesiza în presa inter-na]ional@ dar }i în cea na]ional@ ooarecare re]inere în ceea ce prive}tealegerea celor doi economi}ti. De}ieste vorba de agen]ii de pres@ saude publica]ii focalizate mai degrab@pe business decât pe cercetarea eco-nomic@, probabil c@ pozi]ia/ opozi]ialor ar avea nevoie de o replic@. Auexistat dou@ categorii de reac]ii oare-cum negative: (1) ce au descoperitde fapt cei doi sau, mai mult, se potface descoperiri în economie care s@justifice un Nobel?; (2) dac@ suntatât de buni, de ce nu ne dau solu]iipentru ie}irea din actuala criz@?

În ceea ce prive}te primul aspectmen]ionat, trebuie s@ spunem c@anual, la început de octombrie, atun-ci când e anun]at câ}tig@torul Nobe -lului în {tiin]e Economice revineaceast@ idee: tehnic vorbind, PremiulNobel în economie nu este un pre-miu Nobel „real” având în vedere c@el a fost ini]iat mai târziu. Într-ade -v@r, începând cu 1901 Premiul Nobela fost decernat pentru realiz@ri înfizic@, chimie, fiziologie }i medicin@,literatur@ }i pentru pace. În 1968,Sveriges Riksbank, banca na]ional@ a

Suediei a ini]iat Premiul SverigesRiksbank pentru Economie în memo-ria lui Alfred Nobel, fondatorul Pre -miului Nobel. Trebuie men]ionat îns@c@ acest premiu este acordat deAcademia Regal@ de {tiin]e a Suedieidup@ acelea}i principii ca }i PremiileNobel. Din 1969 au fost acordate 43de Premii Nobel pentru economie,ajungându-se la un num@r de 68 delaurea]i. Printre cele mai sonore nu -me pot fi amintite Jan Tibergen (1969),Paul Samuelson (1970), Friederichvon Hayek (1974), Milton Friedman(1976), Robert Solow (1987), Jo -seph Stiglitz (2001), Paul Krugman(2008), etc. De-a lungul acestor aniau fost dou@ familii cu câte doi lau-rea]i Nobel: fra]ii Tinbergen, cu JanTinbergen laureat pentru economie }iNikolaas Tinbergen (1973) pentruFiziologie }i Medicin@ }i so]ii Myrdal– Gunnar Myrdal ({tiin]e Economice1974) }i Alva Myrdal (Premiul Nobelpentru Pace 1982).

Pe lâng@ aceast@ istorie, princare uneori se încearc@ o oarecarediminuare a semnifica]iei premiuluipentru economie, în acest an amreg@sit pe comunicatele agen]iilor depres@ afirma]ii de tipul: unul dintrelaurea]ii Premiului Nobel de anulacesta spune c@ nu poate da osolu]ie / un r@spuns simplu la crizadin Europa. Pentru a contrabalansaaceasta critic@ implicit@, am ales s@închei articolul cu un paragraf dindiscursul pe care îl ]inea în 10decembrie 1974 Friederich vonHayek la banchetul ce a urmatdecern@rii Premiului Nobel în {tiin]eEconomice: „M@rturisesc c@ dac@cineva m-ar fi consultat cu privire laoportunitatea ini]ierii unui PremiuNobel pentru {tiin]e Economice a} fifost împotriv@. Motivul e legat defaptul c@ acest premiu ofer@ unuiindivid o autoritate pe care în eco -nomie nici un om nu ar trebui s@ oaib@. Nu exist@ nici un motiv pentrucare un om care a avut contribu]iiimportante într-un domeniu s@ fieconsiderat omnicompetent pentrutoate problemele societ@]ii, a}a cumpresa tinde s@-l considere pân@ cândîn final }i el va ajunge s@ cread@acela}i lucru. Sunt prin urmare încli-nat s@ sugerez ca laurea]ilor s@ li secear@ un jur@mânt de umilin]@, unsoi de jur@mânt hipocratic, ca nicio-dat@ s@ nu se pronun]e în publicdincolo de limita lor de competen]@”.

Thomas J. Sargent }i Christopher A. Sims – laurea]i ai Premiului Nobel pentru economie în 2011

- analize “Euroeconomia XXI” -dr. SilviaM~RGINEAN

Thomas J. SargentChristopher A. Sims

SOCIALVINERI 14 OCTOMBRIE 2011 7

urmare din pagina 1Oricum, nu are cum s@ func -

]ioneze un dialog cât de cât între mili -arde }i miliarde de s@raci, cu visurile,aspira]iile, munca }i preocup@rile lor,}i câteva sute de mii, poate milioanede potenta]i printre care nu pu]ini }i-au dobândit averile la limita sau chiarîn afara legii, sprijini]i îns@ de un sis-tem permiabil ca atare. Oameni carenu sunt deloc dispu}i s@ fie cât decât solidari, s@ renun]e într-o m@sur@cât de mic@ la marile lor privilegii }iavantaje. Intervine, deci, legea, fiscali -tatea, uneori }i în unele ]@ri acesteafunc ]ioneaz@, alteori îns@, }i în altestate, nu prea. S@ urm@rim, dar, în modconcret cum abordeaz@ cercet@torul }iprofesorul Pierre Rosanvallon aseme-nea probleme, „Societatea egalilor” nudoar ca ideal, ci mai mult ca tendin]@}i chiar fapt, reprezentând matricea sade referin]@.

Înc@ din secolul al XIX-lea se afir-ma c@ egalitatea ar trebui în]eleas@ însensul ei larg, ca un fel anume „dea face o societate, de a produce }ide a-i face s@ tr@iasc@ pe to]i”. O cali -tate democratic@ }i nu doar o m@sur@de a distribui }i redistribui bog@]ia.Nu ar trebui s@ fie doar o simpl@problem@ a reducerii nu prin violen]@,nu prin confiscare, a marilor diferen]ede bog@]ie, ci oferindu-se locul caatare redistribuirii sociale institu]io -nale. Devine dar o perspectiv@ de ainstaura o lume f@r@ imensele denive -l@ri sociale, o lume în care fiecare s@aib@ acelea}i drepturi, în care fiecares@ fie recunoscut }i respectat importantprecum ceilal]i. Egalitatea în sensulunor astfel de principii nu ar fi deloc„egali tarist@, negativ nivelatoare” cidevine o form@ de rela]ie social@, untip de rela]ie care s@ permit@ }i celordefavoriza]i de competi]ie - }i nu nea -p@rat din vina lor – s@ tr@iasc@. Trimi -terile astfel c@tre „solidaritatea” lui LeonBourgeois nu sunt deloc întâmpl@ -toare. În fapt, o pozi]ie relativ@ a indi-vizilor reglat@ de interac]iunea dintreei }i conferind o însemn@tate anumefactorului }i binelui public. „Trebuierevenit la astfel de dimensiuni fonda-

toare – arat@ Rosanvallon, în acestemomente ale timpului nostru în careexploziile de inegalit@]i economice }isociale fac aproape caduc@ no]iuneade societate a celor care social seaseam@n@, fac aproape caduc@ apar -tenen]a cet@]enilor la o lume comun@,cu principii }i obiective, ]inte co -mune”. Este adev@rat, se mai arat@,„Cei treizeci de ani glorio}i” au redusconsistent din marja inegalit@]ilor înlume. Dac@ 1& dintre francezii ceimai boga]i de]ineau 53& din patrimo-niul total al Fran]ei, în 1913, ace}ti1& „cei mai boga]i” de]ineau doar20& din respectivul patrimoniu în1984. În Statele Unite, 10& din ve -niturile cele mai ridicate reprezentau50& din totalul veniturilor în ajunulmarii crize economice mondiale din1929 – 1933, dar procentul respectivs-a redus la circa 35& în perioada1950 – 1980. Iar în Suedia, un exem-plu emblematic astfel, cum scrie Ro -sanvallon, în 1980, 1& din popula]ie,cu veniturile cele mai înalte, beneficiade 23& din totalul veniturilor în acelan, comparativ cu o pondere de 46&la începutul secolului trecut. Sunt ase -menea evolu]ii determinate mai alesde progresul rapid al veniturilor mici}i foarte mici, de o anume încetinirea cre}terii celor mai înalte remune -ra]ii, precum }i de transferuri sociale,de puternicele efecte corectoare aleimpozitelor progresive pe venituri,procese evidente în prima jum@tate asecolului trecut.

Sunt îns@ lucruri la care u}or-u}ors-a renun]at în anii de apoi, promo -vându-se ideea - }i faptul, adeseori –„unui consim]@mânt colectiv la ine-galit@]i”. Rosanvallon citeaz@ astfel ce -lebrul paradox remarcat înc@ demultde celebrul filozof Bossuet, în spe]@c@ oamenii deplâng în general ceeace tot ei consimt în particular. Bossuetspunea în acest sens c@ „Dumnezeurâde de acei oameni care se plâng deconsecin]e în vreme ce tot ei în -dr@gesc, alimenteaz@, mai mult saumai pu]in con}tient, cauzele acesto-ra”... Sentimentele difuze de acum,din prezentul nostru, c@ inegalit@]ile audevenit foarte pu ternice, scandaloasechiar, sunt „ve cine”, asociate chiar în

acela}i cadru cu acceptarea, mai multsau mai pu]in clar formulat@, a mul-tiplelor lor expresii specifice }i, maimult, cu „o surd@ rezisten]@” la faptulde a le co recta mai repede }i în modpractic. Or, tocmai acest lucru, un ase -menea paradox, intuit chiar de cei fa -voriza]i în general sau într-un momentsau altul al tra iectului lor social, fac,pentru foarte mul]i, s@ mocneasc@ }is@ se amplifice – pân@ chiar dincolo deo mas@ cri tic@ – sentimente de injus -ti]ie }i de re volt@, care pot exploda pearii mari, cu urm@ri ample }i foartegreu controlabile.

Avem, arat@ Pierre Rosanvallon, înmod tot mai pronun]at de a face cu oa}a numit@ „revolt@ a indigna]ilor” („lesmouvements européens des indignés”).Aceasta nu se mul]ume}te doar de adenun]a inegalit@]ile economice, cimerge mult mai departe, „punând de -getul” pe „disolu]ia apartenen]ei la olume comun@”, pe „secesiunea bo -ga]ilor”, pe „condi]ia de uita]i }i mar-ginaliza]i a foarte mul]i”, pe condi]ia

nefast@ de „subcet@]eni” sau „cet@]enide categoria a doua”. Pe faptul c@oamenii nu mai sunt trata]i de aparatcu acelea}i m@suri, c@ au tot maimult sentimentul c@ sunt abandona]ide democra]ie, de economie, de state,de institu]ii, c@ „nu mai conteaz@ înniciun fel”. Or, acest lucru este cât sepoate de periculos. Astfel de oameni,foarte, foarte mul]i, nu posed@, în ge -neral, „}tiin]a nefericirii lor }i niciinteligen]a indign@rii lor”. Tocmai înacest sens, arat@ Rosanvallon, }i-ascris al lucrarea „Societatea egalilor”,urm@rind „s@ deseneze, în acela}i timp,un cadru de inteligibilitate }i o per -spectiv@ pentru ac]iunea }i legi timelener@bd@ri ale celor defavori za]i”, pre-venindu-se, practic, situa]ii de violen]eneb@nuite, de mare întindere. Sunt ur -gente, pentru cei cât de cât ra]ionali,m@surile de luat pentru relax@ri }idetension@ri în acest sens.

Desigur, sunt importante „culturaredistribuirii”, cheltuielile publice, im -pozitele progresive, ap@rarea dreptu -rilor individuale, lupta împotriva dis-crimin@rilor. Dar, „în vremea crizei˂˂Statului Providen]@˃˃, a deligitim@riiimpozitelor }i a criticilor individualis-mului }i egoismului social, trebuiemai mult. Se v@de}te necesitatea unei„noi filozofii sociale de ansamblu”, este,practic, imperativ@ concep]ia privind„un nou universalism” }i aplicarea ei,este nevoie de „un proiect credibil deemancipare” care s@ erodeze, pân@ laanulare, „dena]ionalizarea în exces }idescompunerea societ@]ilor democra -te”. Sunt necesare „rearticul@ri împre-jurul principiilor singularit@]ii, recipro -cit@]ii }i comunalit@]ii”. Cadru de dez-bateri în ceea ce prive}te „dreptatea”trebuie s@ fie mai amplu. Pro blemeleprivind inegalit@]ile economice }i so -ciale legitime }i raportul lor cu ine-galit@]ile nelegitime trebuie reconfigu-rate }i, fire}te, reinterpetate. No ]iunilede „similaritate” }i de „cet@ ]enie” se im -pun, cu siguran]@, l@rgite. Se v@descnoi a}tept@ri privind „egali tatea singu-larit@]ilor”, legate de înse}i recunoa} -terea }i respectul „diferen]e lor” dar }ide reconstruc]ia „unei so ciet@]i a celorce se respect@ econo mic }i social”. Osocietate ce trebuie realizat@ de c@treto]i cet@]enii, fiecare dintre ace}tiadobândind sentimentul de apartenen]@la o astfel de societate }i nu de mar-

ginalizare tot mai acut@ în raport cuea, de înstr@inare fa]@ de ea. Estecalea, cum se men]iona, prin care sepot preveni descompunerea social@precum }i afirmarea în for]@ a uneiextreme drepte – sau a unei extremestângi – mai mult decât peri culoase.Chiar dac@ „Statul distribuitor” este încriz@, dar tocmai pe fondul unor ex -cese de liberalism economic, chiardac@ „asisten]ialitatea” poate fi acope -rit@ mai greu, acum, de resursele ne -cesare, refondarea }i reformularea unei„culturi a egalit@]ii” se v@desc cu atâtmai necesare. Regimurile democraticenu trebuie s@ se clatine, s@ fie }ov@ -itoare, ci, dimpotriv@, s@ se dezvolte.

Fire}te c@ nu tot ceea ce scriePierre Rosanvallon poate fi acceptat„ad litteram”. Sunt unele lucruri criti-cabile mai ales din perspectiva aceluiliberalism care a împins societateaînainte pe un anume drum, }i delocpu]in timp, de prosperitate evident@.Competi]ie, competitivitate, devansare,decalare, sfor]are, nu sunt deloc no -]iuni, categorii, caduce. Diferen]ierilebazate pe valoare, pe valoare social@nu sup@r@ pe nimeni, to]i sunt re -cunosc@tori chiar unor astfel de oa -meni. Sup@r@, îns@, imens reu}itelebazate pe corup]ie, furt, „schecherie”,}.a. Ce s@ mai vorbim de marile profi -turi legitime - ilegitime sunt, evident,nocive, care au avut }i au rolul lorvital, alimenteaz@ investi]ii esen ]iale.Dar, }i formularea }i respectarea unorcontracte de munc@ – care s@ pun@în plan de egalitate, în ce pri ve}tedemnitatea, responsabilitatea, valoareacet@]eneasc@ – patronii }i salaria]iisunt la fel de imperative. În fapt,pornind chiar de la Jean Ja cquesRousseau }i celebrul s@u „Con tractsocial”, un astfel de contractreprezint@ efectiv schimbul de valoriîntre cele dou@ entit@]i fundamentale:una care furnizeaz@, într-un fel saualtul, mijlocit sau nemijlocit, valoareaad@ugat@, în spe]@ salariatul, }i altulcare o cump@r@, în spe]@ patronul.„Ne putem dar lipsi de no]iunea prin-cipal@ de subordonare”. Este un tipde contract ce duce la satisfac]ii pen-tru ambele p@r]i, la cre}terea veni-turilor, la evolu]ii mai line. O expresiesintetic@ a no]iunii de egalitate întredoi indivizi, a unei egalit@]i cet@ -]ene}ti, societale.

Fascina]ia socialuluiPierre Rosanvallon despre „Societatea egalilor” (II)

Dan POPESCU

Jean Jacques Rousseau

În urm@ cu 30 de ani, b@tea lapor]ile „ora}ului ro}u”(denumire mete -foric@ atribuit@ Sibiului) }i ale con-sacr@rii, un tân@r pictor, sfios, blond,ni]elu} hâtru, cu ochii de un albas-tru neverosimil care exprimau o sin-ceritate candid@ întâlnit@ în portreteleunui Rafael, Tizian sau Botticelli. EraEugen Dornescu proasp@t absolventde Bellearte de la Ia}i. Student }idiscipol al inconfundabilului maestrual picturii române}ti contemporaneDan Hatmanu, Eugen Dornescu adu -cea în breasla arti}tilor sibieni, unsuflu nou, tonic, plin de promisiuni.

Acum, dup@ trei decenii, personal,

urm@rindu-i îndeaproape evolu]ia ar -tistic@, pot afirma c@ promisiunile luiDornescu au devenit certitudini, c@plastica sibian@ avea nevoie, în con-figura]ia ei, de un spirit robust, detalia unui astfel de artist neobosit,înclinat spre înoiri.

Evolu]ia demersului s@u artisticdeosebit de spectaculos, este în de -plin@ concordan]@ cu eforturile }i ta -lentul s@u, cu temperamentul }i me -tabolismul s@u creativ. Pu]ini plasti-cieni sibieni se pot mândri cu unpalmares expozi]ional ca al s@u. Din 1981 particip@ la expozi]iile }i

saloanele jude]ene ale Filialei Sibiu aArti}tilor Plastici, (peste 50 la nu -m@r), cu lucr@ri de pictur@ }i degrafic@ din ce în ce mai inspirate }imai valoroase. A deschis expoz]iipersonale la Sibiu, începând cu 1993,(peste 10), la Ia}i în 1979, 1994 }i2004. A impresionat publicul iubitorde art@ din Fran]a (Acheres), Germa -

nia (Plein-Heilbroon, Würzburg }i Ran -dersacker), Italia (Matelica) }i Da -nemarca (Asnaes, Tasstrup) A expusla numeroase expozi]ii interna]ionaleîn: Anglia, Canada, Croa]ia, Fran]a,Germania, Italia, Iugoslavia, Japonia,S.U.A., Spania, Suedia }i Ungaria.

Multe lucr@ri ale sale se afl@ încolec]ii publice }i private din ]ar@ }istr@in@tate. A ob]inut numeroase pre-mii }i distinc]ii, }i a fost inclus îndic]ionare }i enciclopedii de art@prestigioase, din ]ar@ }i pe plan in -terna]ional. Presa de specialitate, zia -re }i reviste de cultur@ }i art@ auoferit spa]ii editoriale generoase, încare critici }i istorici de art@ }i-auexpus opinii pertinente despre artalui Eu gen Dornescu.Dintre to]i criticii (mul]i la num@r)care s-au ocupat de crea]ia acestuiprolific artist, }i au surprins, dinpunctul meu de vedere, mai preg-nant, acele tr@s@turi specifice aleartei lui Dornescu, sunt: Mircea [oca,Gheorghe Vida, Valentin Ciuc@, Ro -dica Irimie, Va lentin Mure}an, Ne -goi]@ L@ptoiu, Alexandru C. Lungu,acad. Constantin Ciopraga, Dan Hat -manu }i nu în ultimul rând Ales -sandro Delpriori, din Italia.

Încerc, în cele ce urmeaz@, unsintetic florilegiu din textele criticecele mai reprezentative scrise decâ]iva din exege]ii mai sus aminti]i,despre arta lui Dornescu: Bun@oar@Mircea [oca în 1982 descoper@ ca -lit@]ile de portretist ale lui Dornescu„... portretul lui Dan Hatmanu olucrare notabil@ nu numai prin resti-tuirea identit@]ii unui personaj celebrucît }i prin organizarea }i orchestrareacontextului cromatic”.

Rodica Irimie îl vede pe EugenDornescu fascinat de „spectacolul ur -ban cotidian” al Sibiului, pe care îlpercepe cu un „ochi sensibil }i atent”,îl prelucreaz@ apoi în retortele intimeale sufletului s@u cu umor }i o dis-

cret@ ironie.Gheorghe Vida constat@ trecerea

pictorului în perimetrul artei concep-tuale: „Arta lui Eugen Dornescu, dince înce mai nuan]at@ stilistic }i maicomplex@, ne propune o viziune inte-gral@ asupra existen]ei. Compozi]iilesale trateaz@ figuri ample considerateca o umanitate anonim@, tragic@ înesen]@, de natur@ arhetipal@ }i prins@parc@ într-un mecanism implacabil(al istoriei?). Exist@ un tragism alcontextului pictural... ”.

Valentin Mure}an observ@ c@ artis-tul „ pornind de la constatarea c@aceea}i idee poate fi pus@ în infiniteformul@ri }i sintagme, limpezindu-se,colorându-se, îmbog@]indu-se, ori al -ternîndu-se în func]ie de sensibi -lit@]ile alchimiei limbajului întrebuin -]at, Eugen Dornescu, nu ezit@ s@ reiateme în varii reformul@ri plastice

conferindu-le noi profuntimi }i se -crete conexiuni”

Cred c@ Alexandru Lungu, cunos -când mai îndeaproape opera artistu-lui formuleaz@ o p@rere deosebit desubtil@ în leg@tur@ cu arta lui Dor -nescu: „El propune - prin specioasatehic@ a cologravurii, un excurs lagrani]a între real }i fantastic. E}tiîntâmpinat de ni}te fiin]e - mumiiexhibînd ciudate }i deopotriv@ famili -are ecor}euri ale anxiet@]ii cotidiene}i atemporale”.

Actuala expozi]ie deschis@ la Si -biu, la Galeria de Art@ a U.A.P., din-colo de calit@]iile excep]ionale alecrea]iei sale picturale, este o demon-stra]ie de mare for]@ creatoare, cepoart@ un puternic mesaj uman }iestetic extrem de tonic pentru stareade spirit a oamenilor din ac tuala pe -rioad@ de nesfâr}it@ tranzi]ie.

ART~ ECONOMIE VINERI 14 OCTOMBRIE 20118c my b

c my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Arti}tii cet@]ii. Eugen Dornescu- Retrospectiv.

16 octombrie 1978. Alegerea ca pap@, la Roma, a lui Ioan-Paul al II-lea, primul pap@ polonez din istorie.

Eugen Dornescu - “Icar”

Eugen Dornescu - “Compozi]ie”